Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Medical<br />
12<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Diabetul şi bătălia cu industria alimentară<br />
Dialog cu Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu, preşedintele<br />
Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli metabolice<br />
E uşor să începi cu un singur pas spunea un slogan lansat în <strong>14</strong> noiembrie<br />
<strong><strong>20</strong>16</strong>, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului şi pare banal. Cifrele care însoţeau<br />
sloganul sunt îngrijorătoare, însă. 1 din 11 adulţi suferă de diabet. 50% dintre<br />
persoanele cu diabet sunt nediagnosticate. Şi totuşi, până la 70% din cazurile<br />
de diabet de tip 2 pot fi prevenite sau se poate amâna declanşarea bolii prin<br />
adoptarea unuin stil de viaţă sănătos.<br />
Rep.: Vă mulţumesc că ne-aţi primit cu atâta<br />
generozitate la dvs acasă, aici la Centrul<br />
de diabet, nutriţie şi boli metabolice. Abia<br />
s-au stins ecourile celui mai proaspăt congres<br />
al federaţiei, pe care aţi avut onoarea<br />
să-l conduceţi din poziţia de preşedinte.<br />
Cum a fost ediţia de anul acesta?<br />
Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu: Am avut ca<br />
un prim obiectiv, atunci când, în urmă cu şase<br />
ani, am fost ales preşedintele Federației Române<br />
de Diabet, Nutriție și Boli metabolice,<br />
să creştem vizibilitatea acesteia. Nu ştiu cât<br />
am reuşit. Poate nu suntem chiar acolo unde<br />
am fi dorit, dar prezenţa dvs. aici mă mai linişteşte,<br />
că suntem cât de cât vizibili pentru<br />
cei care sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă<br />
în diabet, în nutriţie în ţara noastră. Sigur, nu<br />
pot să nu spun două cuvinte mai departe despre<br />
faptul că vizibilitatea sau zgomotul care se<br />
creează în jurul unor probleme de sănătate în<br />
ţara noastră nu este întotdeauna proporţional<br />
cu impactul pe care îl are acea problemă de<br />
sănătate în ţara noastră. Am devenit din păcate<br />
„vedete’’ de episoade nu foarte plăcute. Sunt<br />
convins că mulţi colegi de-ai mei ar dori să<br />
aibă o reacţie în momentele neplăcute în care<br />
a apărut sănătatea în massmedia în ultimii ani.<br />
Dar asta a fost o paranteză. Deci, a fost congresul<br />
al XIV-lea al federaţiei, avem o tradiţie<br />
să spunem, deja. La fiecare ediţie pară ne întâlnim<br />
în Cluj. În ediţiile impare suntem în afara<br />
Clujului. Am fost practic în toată România.<br />
<strong>An</strong>ul viitor vom fi la Sibiu, la cel de-al XV-lea<br />
congres, şi ce este cel mai important lucru, am<br />
scris asta şi în cuvântul pe care l-am adresat<br />
colegilor mei, este faptul că tot mai mulţi au<br />
deja în agenda lor congresul de toamnă al federaţiei.<br />
Asta explică printre altele şi faptul că<br />
anul ăsta am avut un record de colegi înscrişi,<br />
peste 600. Asta înseamnă medici, asistente şi<br />
un anumit tip de pacienţi, pentru că în federaţie<br />
sunt înscrise şi asociaţiile pacienţilor cu<br />
diabet zaharat. Deci din punctul de vedere al<br />
audienţei mergem înainte şi asta e un lucru<br />
bun, pentru că nu e uşor să ţinem treaz interesul<br />
colegilor noştri şi al pacienţilor, în condiţiile<br />
în care traversăm, din păcate, o prea lungă<br />
perioadă de probleme de tot felul în sănătate<br />
şi inclusiv în Programul Naţional de Diabet,<br />
Nutriţie şi Boli Metabolice, care este la ora actuală,<br />
oficial, un program financiar al CNAS,<br />
prin care sunt puse deoparte sumele, bugetele<br />
pentru anumite acţiuni. Diabetul primeşte din<br />
acest buget de programe sumele pentru acoperirea<br />
compensării 100% a medicamentelor<br />
specifice, respectiv insulina, tabletele şi preparatele<br />
injectabile noninsulinice. Sunt acoperite,<br />
în parte cel puţin, să spunem, cheltuielile<br />
pentru automonitorizarea pacienţilor şi pentru<br />
dozarea hemoglobinei glicate. Trebuie să fac<br />
aici o scurtă paranteză şi să spun că e o situaţie<br />
neobişnuită că această examinare este acoperită<br />
printr-un program naţional, pentru că a<br />
devenit o examinare atât de curentă, încât ar<br />
trebui să fie accesibilă oricărui medic de orice<br />
specialitate care are de-a face cu pacienţi<br />
cu diabet zaharat. Şi ultimul obiectiv al programului<br />
îl reprezintă pompele de insulină şi<br />
consumabilele. Aşadar, programul naţional<br />
este, aşa cum am spus, un program financiar.<br />
Noi ne străduim, zic noi colegii din specialitatea<br />
noastră, de mai mulţi ani, să încercăm să<br />
punem la cale un program medical în primul<br />
rând, un program care să însemne obiective de<br />
prevenţie, obiective de tratament, de prevenire<br />
a complicaţiilor, de gestionare a complicaţiilor<br />
avansate. Faptul că nu am reuşit nu este<br />
un lucru prea bun pentru noi, dar după ce am<br />
avut de-a lungul timpului tot felul de programe,<br />
mai mult sau mai puţin duse până la capăt,<br />
încercăm ca acum să facem un program care<br />
să fie acoperit de angajamentul tuturor celor<br />
care ar trebui să fie implicaţi. Este vorba de<br />
organisme guvernamentale, ministerul în primul<br />
rând, CNAS şi continuând cu asociaţiile<br />
profesionale, cu asociaţiile pacienţilor, în aşa<br />
fel încât să reuşim ca, la intervale pe care le<br />
vom stabili pentru evaluarea realizărilor, să<br />
avem şi rezultate.<br />
Rep.: Aveţi la nivelul ţării probleme punctuale,<br />
mai ales în ceea ce priveşte prezenţa<br />
medicului diabetolog în fiecare judeţ. Se<br />
pare că există un judeţ cu un singur medic<br />
diabetolog, asta înseamnă că se ocupă în jur<br />
de <strong>20</strong>000 de pacienţi. E adevărat?<br />
Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu: Nu chiar,<br />
de câteva mii de pacienţi. După ştirea mea, la<br />
ora actuală numai în judeţul Tulceaeste această<br />
situaţie, unde sunt înregistraţi aproximativ<br />
4-5000 de pacienţi. Şi aşa e mult. Acoperirea<br />
cu medici de specialitate a tuturor judeţelor<br />
este o problemă în continuare, dar de data<br />
asta este o problemă aparte oricum, nu neapărat<br />
specifică nouă, mă refer ţării noastre.<br />
Există o mare disproporţie între numărul de<br />
specialişti în diabet în marile oraşe şi necesitatea<br />
prezenţei lor în oraşe mai mici. Noi am<br />
ajuns la judeţul Cluj, şi trebuie să dau acest<br />
exemplu, pentru că îl ştiu bine, de unde la începutul<br />
anilor 90, când s-a reînfiinţat Centrul<br />
judeţean de diabet, nutriţie şi boli metabolice<br />
să avem specialişti strict numai în centrul nostru,<br />
la ora actuală sunt mai multe cabinete d de<br />
ambulator în oraş, vorbesc numai de cele în<br />
contract cu CNAS şi sunt diabetologi, practic<br />
în toate oraşele din judeţ: Huedin, Dej, Gherla,<br />
Turda, Câmpia Turzii. Sigur că s-a creat<br />
o situaţie aparte, interesantă, nu ştiu cum să<br />
o numesc altfel, foarte multe dintre colegele<br />
mele care lucrează în aceste oraşe au deschis<br />
cabinete private în contract cu CNAS şi asta<br />
a lăsat sistemul public un pic descoperit. Nu<br />
este o tragedie, important este că pacienţii au<br />
în continuare acces la îngrijire, însă, sigur că<br />
sistemul public va trebui să se gândească dacă<br />
este în regulă să fie complet descoperit la acest<br />
capitol, mai ales că sunt spitale mici şi în Hu-