Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
PAG. 10-11 I EXCLUSIV<br />
Interviu cu Ruslan SOCHIRCĂ,<br />
formator de educație alternativă<br />
Nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRuARIE 20<strong>17</strong> SăPTăMânAL InDEPEnDEnT DE InVESTIGAŢII www.zdg.md PREŢ 5 LEI<br />
PrOCeS „De MILIOaNe”<br />
Firma fostului preşedinte Lucinschi<br />
versus fosta bancă a lui Ilan Şor<br />
PAG. 7 I DOSAR<br />
COnCuRS<br />
Cu ZdG la teatru<br />
Ce câştigi?<br />
un bilet pentru două<br />
persoane la teatru (Eugene<br />
Ionesco, TNOB, Teatrul<br />
Eminescu)<br />
Ce trebuie să faci?<br />
abonează o persoană la<br />
ZdG pe 6 luni<br />
trimite o copie a fişei de<br />
abonare la adresa redacţiei<br />
Cum primeşti cadoul?<br />
trimite la redacţie sau<br />
prezintă personal dovada<br />
abonării<br />
primeşte biletul<br />
De ce să participi la acest<br />
concurs?<br />
o persoană apropiată va citi<br />
ZdG timp de 6 luni şi va fi<br />
informată<br />
vei merge, împreună cu<br />
cine doreşti, la o piesă de<br />
teatru<br />
preţul unui abonament pe<br />
6 luni la ZdG este mai ieftin<br />
decât preţul unui bilet dublu<br />
la teatru.<br />
Foto: Ziarul de Gardă, noroc.tv, independent.md/Colaj: ZdG<br />
„IGOR DODOn SE COMPORTă<br />
CA un AGEnT DE InFLuEnŢă<br />
AL FEDERAŢIEI RuSE”<br />
Banca de Economii,<br />
aflată acum în proces<br />
de lichidare, se judecă cu<br />
o firmă la care este asociat<br />
şi fostul preşedinte<br />
Petru Lucinschi, pentru o<br />
sumă de 3,35 milioane de<br />
lei. Judecătoria râşcani şi<br />
Curtea de apel Chişinău au<br />
dat câştig de cauză băncii,<br />
obligând firma lui Lucinschi<br />
să restituie banii. decizia<br />
finală însă urmează a<br />
fi luată la Curtea supremă<br />
de Justiţie.<br />
Fostul preşedinte spune<br />
că ştie despre faptul că<br />
pe rol s-ar afla un proces<br />
de judecată între firma sa<br />
şi BEM, dar că nu cunoaşte<br />
detalii, pentru că de toate<br />
s-ar ocupa administratorul<br />
şi, totodată, partenerul său<br />
de la firmă. Petru Lucinschi<br />
mai spune că, dacă justiţia<br />
va decide că firma la care<br />
este asociat trebuie să restituie<br />
către BEM cele 3,35<br />
milioane, atunci „trebuie de<br />
făcut după lege”.<br />
PAG. 3 I POLITIC<br />
SChEMA hOŢIILOR Cu<br />
TEREnuRI: 20 DE LOTuRI<br />
CARE VALOREAZă MILIOAnE<br />
DE EuRO Au AJunS LA<br />
DOuă COMPAnII<br />
DIn MAREA BRITAnIE<br />
PAG. 12 I REPORTER SPECIAL<br />
////PROMO<br />
Urmăriţi-ne pe facebook<br />
Un proiect de investigaţii în format TV şi Radio despre<br />
corupţie şi drepturile omului.<br />
În fiecare săptămână la TV 7, N 4, Canal regional, Vocea<br />
Basarabiei, TV Prim, Drochia TV, Media TV, Albasat,<br />
SorTV.<br />
<strong>ZDG</strong> ANGAJEAZĂ REPORTER<br />
PENTRU EDIȚIA RUSĂ<br />
Ziarul de Gardă angajează REPORTER-şTI-<br />
RIST pentru ediţia de limbă rusă.<br />
Persoanele interesate trebuie să demonstreze<br />
abilităţi reportericeşti, cunoaşterea bună<br />
a limbii ruse, a limbii române, cunoaşterea altor<br />
limbi moderne va constitui un avantaj.<br />
Acum poþi accesa ZdG<br />
pe facebook, folosind<br />
aplicaþia<br />
qr-code de pe<br />
telefonul tãu mobil
2 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 3<br />
OPINII<br />
POLITIC<br />
SOnDAJ<br />
Legea Cetățeniei R. Moldova ar putea fi modificată. Potrivit unui<br />
proiect de lege, lansat de socialiști în parlament, străinii vor putea<br />
obține cetățenia moldovenească dacă, pe lângă recunoașterea<br />
Constituției și cunoașterea limbii române, vor deține în bănclile<br />
comerciale din R. Moldova nu mai puțin de 1 milion de Euro, bani<br />
de care să nu se atingă primii 3 ani de la acordarea cetățeniei.<br />
Socialiștii motivează că modificările sunt menite să „încurajeze<br />
investițiile străine” în R. Moldova.<br />
Cetățenie de un milion.<br />
Ce va câștiga R. Moldova?<br />
VEROnICA ABRAMCIuC, Fondul Internaţional „Alternative”<br />
Nu va câştiga nimic R. Moldova. Nici economia, nici cetăţenii<br />
R. Moldova şi nu văd care ar fi interesul străinilor să<br />
investească sume de la un milion în sus, pe care să nu-i<br />
poată valorifica timp de 3 ani. La ce bun? De dragul cetăţeniei<br />
R. Moldova? La aşa preţ? Și în condiţiile în care<br />
lumea pleacă din R. Moldova? Despre ce încurajare a investiţiilor<br />
poate fi vorba? E un nonsens. Sunt bani morţi<br />
pentru economie. Singurele câştigătoare ar fi băncile<br />
comerciale. Banii vor veni pe contul lor şi veniturile de<br />
la rulaj vor fi tot ale lor. Altă explicaţie nu văd. Bănuiesc că socialiştii fac<br />
lobby în parlament în interesul băncilor. Sau, ar putea fi o înţelegere de<br />
cartel cu cei de la guvernare. Dacă e aşa, se va vedea la vot.<br />
ALEXAnDRA CAnn, Asociaţia Patronală APIUS, preşedinte<br />
Eu sunt şefă de întreprindere şi îmi este greu să-mi<br />
imaginez cine ar fi naivul care ar pune la bătaie un milion<br />
de euro în schimbul cetăţeniei moldoveneşti. Nu<br />
cumva R. Moldova, din care lumea fuge pe un capăt,<br />
a ajuns visul de aur al milionarilor lumii? Ca să investească<br />
în R. Moldova, străinii au nevoie de mai puţină<br />
birocraţie şi de garanţii juridice, nu de cetăţenie. Dar<br />
dacă se vrea ca R. Moldova să atragă mafioţii din toată<br />
lumea, atunci da, e o soluţie. Banii murdari vor fi la<br />
adăpost, mafioţii vor avea cetăţenie, nu se va atinge nimeni de ei.... Numai<br />
că asta nu are nimic cu interesele R. Moldova. Interesele sunt ale<br />
cuiva, şi trebuie de văzut dacă numai al socialiştilor sau şi ale altcuiva?<br />
FIODOR GhELICI, Asociaţia „Moldova Mea”<br />
E greu să-ţi dai seama ce e în capul autorilor iniţiativei: ei<br />
fi e că sunt rupţi de realitate, fi e că sunt escroci. Arătaţimi<br />
mie idiotul care nu are ce face cu un milion de euro<br />
şi e gata să-i depună într-o bancă comercială din R. Moldova,<br />
după cazul miliardului furat... Și pentru ce? Pentru<br />
cetăţenia unui stat sărac, corupt şi neatractiv. Noi, ce<br />
folos că suntem cetăţeni ai R. Moldova? Ne apără cetăţenia<br />
de hoţi? Eu cred că cei care au gândit acest proiect<br />
au unul din două interese: fie unul comercial-criminal,<br />
de spălare a banilor murdari sub „pavilionul” cetăţeniei moldoveneşti, fie<br />
de constrângere a procesului de acordare a cetăţeniei moldoveneşti şi<br />
de închidere, sub o altă formă, a graniţelor R. Moldova.<br />
SERGIu MOCAnu, Mişcarea Populară Antimafie<br />
Iniţial, când am auzit de această iniţiativă, am crezut<br />
că e o glumă, pentru că e foarte greu să iei în serios<br />
lucruri neserioase. Ea nici măcar diversiune nu este, e<br />
o simplă naivitate, care vine, cred eu, din lipsă de experienţă.<br />
Cadrul investiţional într-un stat îl asigură nu<br />
cetăţenia investitorului, ci justiţia, garanţiile juridice că<br />
investiţia ta nu va fi supusă unor riscuri de reacaparare<br />
sau altor riscuri. Aşa că, dacă legea nu funcţionează<br />
sau funcţionează aşa cum se întâmplă la noi, cetăţenia<br />
nu te ajută la nimic... Proiectul este mort din faşă. Eu nu cred că el are<br />
sorţi de izbândă, iar dacă va fi votat în Parlament, efectele lui vor fi „0”.<br />
Rând la cetăţenie moldovenească de un milion de euro nu va fi.<br />
MARIA CIOBAnu, parlamentară<br />
Faptul că stăm foarte prost la capitolul investiţii străine<br />
este adevărat. Dar un milion de euro contra cetăţeniei,<br />
nu cred că e cazul R. Moldova. Practica internaţională<br />
arată că lumea foarte bogată investeşte acolo unde<br />
există competiţie, garanţii şi stabilitate. Noi ce le putem<br />
oferi? Reputaţia R. Moldova, din cauza miliardului furat şi<br />
a regimului de guvernare, e la pământ. Cetăţenia acestui<br />
stat nu e una atractivă, ca să se bată milionarii pentru<br />
ea. Cred că iniţiativa socialiştilor e un proiect-capcană în<br />
folosul băncilor comerciale. E o nouă schemă de făcut bani, inspirată de<br />
„coordonator” sau convenită de el cu Igor Dodon. Dacă e un proiect gândit<br />
de PD şi convenit cu PSRM, va trece în Parlament, doar că R. Moldova nu<br />
va avea nimic de câştigat din asta.<br />
Pentru conformitate, P.G.<br />
DODON, SINGur<br />
Încerc să mă clarific şi să înţeleg,<br />
ul” cu Putin la îndeplinire? Şi dacă<br />
după 25 de ani, de când şi-a făcut<br />
„da”, ajutat de cine, pentru că alegeri<br />
loc pe hartă r. Moldova, ce avem<br />
mai multe, totuşi, partide sau probleme?<br />
ori şi una, şi alta? Conform<br />
catastifului Ministerului Justiţiei, pe<br />
lista partidelor „vii”, cu un grad mai<br />
mare sau mai mic de vitalitate, figurează<br />
44 de formaţiuni şi altele 33<br />
- pe lista celor „moarte”. (Vă închipuiţi<br />
ce ar fi fost dacă erau în „viaţă”<br />
toate 77?) dar probleme, câte? Cu<br />
siguranţă, peste numărul partidelor.<br />
r. Moldova e toată numai probleme,<br />
un mare ghem de probleme, mai<br />
vechi şi mai noi, adunate cu anii şi<br />
toate sau aproape toate, urmare a<br />
felului în care a fost guvernată de<br />
un partid sau mai multe, la un loc,<br />
Petru GROZAVU<br />
petru@zdg.md<br />
insistă dodon asupra federalizării r.<br />
Moldova şi asupra ratificării Tratatului<br />
de frontieră cu românia, asta<br />
se vrea: recolonizarea, în varianta<br />
sovietică, a Moldovei dintre Prut şi<br />
Nistru, redislocarea trupelor ruseşti<br />
de la Nistru la Prut şi ridicarea unei<br />
noi cortine de fier între r. Moldova,<br />
românia şi tot restul Europei.<br />
dodon nu are încotro. El a profitat<br />
de sprijinul rusiei în alegerile prezidenţiale<br />
parlamentare anticipate puţin<br />
probabil să mai avem. Iar până la<br />
cele ordinare, din 2018, cu declaraţii<br />
de paradă şi sesiuni foto la copcă<br />
şi prin aeroporturi, nu cred că Igor<br />
Nicolaievici are vreo şansă să-şi<br />
menţină ratingul din 2016. sprijin<br />
parlamentar şi guvernamental, dacă<br />
reieşim din declaraţiile pe care le<br />
fac speakerul Candu sau premierul<br />
Filip, nu prea are de unde, iar pe cel<br />
extraparlamentar e prea devreme să<br />
conteze, deşi nici aici nu prea are pe<br />
cine. Poate doar pe renato Usatîi de<br />
la Partidul Nostru (PN), dar până în<br />
2018 puţin probabil să se mai aleagă<br />
ceva din Usatîi şi PN. alte resurse?<br />
de la o campanie electorală la alta:<br />
Ioc. deşi ziceam la început că avem<br />
„diferendul transnistrean”, relaţiile<br />
cu rusia, problema frontierei cu niuc și Dodon joacă un ele nu mai au trecere la electorat.<br />
Despre faptul că Plahot-<br />
pe listă 44 de partide, nici 10% din<br />
Ucraina, problema miliardului furat,<br />
corupţia, sărăcia, exodul, hoţia,<br />
creat r. Moldova s-au întors împo-<br />
Problemele pe care partidele le-au<br />
joc ascuns se vorbește de<br />
problema Filat, problema Şor, problema<br />
Plahotniuc, problema Basa-<br />
tranzacția Moscovei cu sondaj realizat de CBs-axa, pe „val”<br />
mult. La fel ca și despre triva lor. La ziua de azi, potrivit unui<br />
rabiei, pensiilor, salariilor, taxelor,<br />
avem doar două partide, Pas-ul Maiei<br />
sandu şi PsrM-ul lui Greceanâi.<br />
Plahotniuc, intermediată<br />
impozitelor de stat, satelor părăsite,<br />
agriculturii neprotejate, problema<br />
proprietăţilor de pe teritoriul nului, Almazbek Atamministru<br />
al apărării, anunţa că a gă-<br />
de președintele Kîrgîzsta-<br />
deşi zilele trecute anatol Şalaru, ex-<br />
Ucrainei, vagabondajului, bătrânilor<br />
singuratici, sănătăţii, justiţiei,<br />
nou partid unionist, pe care a pornit<br />
sit „căciulă” (denumire) pentru un<br />
baev, privind alegerea lui<br />
orfelinatelor, reducerea natalităţii, Dodon președinte. Nu e să-l creeze - Partidul Unităţii Naţionale<br />
(PUN), până a fi bun de luptă<br />
creşterea mortalităţii, problema clar, însă, cât de departe<br />
lustraţiei, deportaţilor, Eroilor războiului<br />
de Independenţă (Nistru,<br />
va face Partidul „da” al lui Năstase,<br />
mai e nevoie de timp. să vedem şi ce<br />
ar putea merge relația<br />
1992), Limbii, Istoriei, Identităţii etno-politice<br />
a r. Moldova, migranţi-<br />
cui „doctor Zorghe” este iarăşi lumea în stradă. s-ar putea să<br />
celor doi. Contează al care, din primăvară, vrea să scoată<br />
lor moldoveni, embargoului rusesc,<br />
reapară pe câmpul de luptă şi PLdM,<br />
Plahotniuc<br />
a trupelor militare ruse de la Nistru,<br />
dar numai în cazul în care va reuşi<br />
neutralitatea militară, integrarea<br />
europeană, relaţiile cu UE şi NaTo...<br />
Şi, cea mai proaspătă şi, posibil, cea<br />
mai gravă problemă la zi pentru r.<br />
Moldova, problema dodon, care ar<br />
putea fi a doua, după cea transnistreană,<br />
dar poate că şi mai mare sau<br />
la fel de mare ca şi ea, dacă ar fi să<br />
ţinem cont de felul în care abordează<br />
„preşedintele” dodon problema<br />
diferendului transnistrean, neutralităţii<br />
militare, politicii vectoriale,<br />
relaţiilor cu rusia, românia, Ucraina,<br />
UE şi NaTo, dar şi problemele de<br />
Educaţie, Istorie, Cultură, putere şi<br />
relaţiile între puteri. Vizita de la începutul<br />
acestei săptămâni a lui Igor<br />
dodon la Bruxelles a arătat clar că el<br />
vrea, aşa după cum a şi convenit, în<br />
prealabil, la Moscova, să rupă orice<br />
relaţie de mai departe a r. Moldova<br />
cu Vestul (UE şi NaTo) şi să o readucă<br />
în Est. Moscova a înţeles de<br />
mult că, fără o izolare a Moldovei<br />
de partenerii din Vest, nu va putea<br />
rezolva vreodată problema transnistreană<br />
în varianta convenabilă ei<br />
şi nici nu va prelua controlul asupra<br />
r. Moldova. Iată de ce, atunci când<br />
şi acum are de plătit niş-<br />
te poliţe. doar că federalizarea r.<br />
Moldova nu va face decât să rupă r.<br />
Moldova în două, iar asta înseamnă<br />
rezolvarea nu doar a problemei<br />
transnistrene, ci şi a problemei Basarabiei,<br />
lucru pe care Moscova nu<br />
şi l-a dorit nicicând. Nu şi-l doreşte<br />
şi acum. Nu pentru asta a pornit<br />
rusia în 1992 război la Nistru. dar<br />
problema, până la urmă, nu e în ce<br />
declară dodon la Moscova sau la<br />
Chişinău. El are de plătit o datorie. a<br />
vrut băiatul să fie „preşedinte” şi, în<br />
stilul şi tradiţia boierilor moldoveni,<br />
care mergeau la Poartă (otomană)<br />
şi puneau Moldova „la bătaie” pentru<br />
a se face domni, a mers şi el la<br />
Putin, a primit „blagoslovirea”, pentru<br />
care acum se sileşte să plătească<br />
cu vârf. Turcii nu iertau datoriile de<br />
acest fel şi zburau capetele domnilor,<br />
ce fac ruşii, nu ştiu, şi nici nu<br />
asta contează. Întrebarea e alta: ce<br />
şanse are dodon să-şi ducă „pari-<br />
să renască. dar acestea nu cred să<br />
mai aibă treabă cu dodon. Şi atunci,<br />
revin la întrebare: ce şanse are dodon<br />
să rupă r. Moldova de la Vest şi<br />
s-o aducă în Est? În lipsa unor aliaţi<br />
politici din actualul parlament, dodon<br />
a ameninţat de mai multe ori<br />
că va cere sprijinul poporului prin<br />
referendum, doar că moldovenii nu<br />
prea sunt daţi cu referendumurile,<br />
iar dodon încă nu a făcut nimic ca<br />
lumea să pornească buluc după el. Şi<br />
atunci, bla-bla-bla... Atât.<br />
acum, totul depinde de Pd şi<br />
de configuraţia noii majorităţi parlamentare,<br />
pe care o pune la cale<br />
Plahotniuc, dar care rămâne, deocamdată,<br />
o ecuaţie cu mai multe necunoscute.<br />
despre faptul că Plahotniuc<br />
şi dodon joacă un joc ascuns se<br />
vorbeşte de mult. La fel ca şi despre<br />
tranzacţia Moscovei cu Plahotniuc,<br />
intermediată de preşedintele Kîrgîzstanului,<br />
almazbek atambaev,<br />
privind alegerea lui dodon preşedinte.<br />
dar cât de departe ar putea<br />
merge relaţia celor doi, nu e clar.<br />
depinde al cui „doctor Zorghe” este<br />
Plahotniuc.<br />
ADRESA REDACÞIEI<br />
bir. 314, Casa Presei, str. A. Puºkin,<br />
nr. 22, MD2012, Chiºinãu, R. Moldova<br />
CONTACTE<br />
TEL. Relaþii cu publicul: (022) 232633<br />
TEL. Reporteri: (022) 815759<br />
FAX. (022) 232633<br />
ORANGE. 068322226<br />
MOLDCELL. 079020007<br />
EMAIL. ziardegarda@gmail. com<br />
PAGINÃ WEB. http.//www.zdg.md<br />
ZIARUL de GARDÃ<br />
sãptãmânal independent de investigaii,<br />
înregistrat la Camera Înregistrãrii de Stat<br />
la 22 martie 2004, nr. 1004600020186<br />
ECHIPA REDACÞIEI<br />
Director: Alina RADU<br />
Redactor-ºef: Aneta GROSU<br />
Redactor-ºef adjunct: Victor MOªNEAG<br />
Politic: Petru GROZAVU<br />
Reporteri: Olga BULAT, Anatolie EªANU,<br />
Aliona CIURCÃ, Marina CIOBANU<br />
Redactor-stilizator: Aleutina SARAGIA<br />
Design ºi machetare: Vadim ÞÎGANAª<br />
Site: Tatiana BEGHIU<br />
dEParTaMENTUL PoLITICI<br />
PENTrU rELaȚIa CU roMÂNII<br />
dE PrETUTINdENI<br />
IMPORTANT<br />
Redacþia nu poartã rãspundere pentru conþinutul<br />
ºi corectitudinea anunþurilor publicate ºi a<br />
articolelor de autor.<br />
Redacþia ZdG nu îºi asumã obligaþia sã publice<br />
toate scrisorile primite, nu se obligã sã rãspundã<br />
la scrisori ºi nu se angajeazã sã le expedieze<br />
înapoi adresantului sau terþelor pãrþi.<br />
TIPAR<br />
Tipografia “Edit Tipar Grup” SRL<br />
str. Feredeului, 4, mun. Chiºinãu<br />
Comanda nr. 122<br />
Tiraj 7951<br />
Ziarul este membru al Asociaþiei Presei<br />
Independente (API), iar API este afiliatã Asociaþiei<br />
Mondiale a Ziarelor ºi a Producãtorilor (WAN IFRA)”<br />
“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP”<br />
a fost achitatã din bani publici”<br />
PE SCURT<br />
România continuă să protesteze.<br />
Deşi guvernul a retras<br />
Ordonanţa 13, care a scos<br />
lumea în stradă şi l-a demis pe<br />
ministrul Justiţiei, Florin Iordache,<br />
lumea rămâne în stradă.<br />
Protestatarii cer demisia Guvernului<br />
şi alegeri anticipate.<br />
Premierul Sorin Grindeanu a<br />
anunţat că nu va demisiona.<br />
Parlamentul şi guvernul s-au<br />
înţeles: principala prioritate<br />
pentru sesiunea de primăvară-vară<br />
a Legislativului şi anii<br />
20<strong>17</strong>-2018 va fi implementarea<br />
Acordului de Asociere RM–<br />
UE. Decizia a fost adoptată în<br />
cadrul unei şedinţe comune.<br />
R. Moldova în topul a 10<br />
state cu cei mai mulţi cetăţeni<br />
plecaţi peste hotare. Potrivit<br />
unui clasament, stabilit de<br />
publicaţia britanică Daily Mail,<br />
R. Moldova ocupă a şasea<br />
poziţie în top, după Bosnia şi<br />
Herţegovina, Albania, Macedonia,<br />
Portugalia şi Muntenegru.<br />
Ianukovici nu va fi extrădat.<br />
Procuratura Generală<br />
a Federaţiei Ruse a respins<br />
demersul Kievului de a-l reţine<br />
şi extrăda pe fostul preşedinte<br />
ucrainean, Victor Ianukovici,<br />
acuzat de autorităţile ucrainene<br />
de trădare de ţară, scrie<br />
RIA Novosti.<br />
Peste 3 milioane de migranţi<br />
azeri vor fi expulzaţi<br />
din Rusia. Potrivit regnum.<br />
ru, care citează Centrul<br />
Analitic OSTKRAFT, autorităţile<br />
ruse caută soluţii pentru<br />
repatrierea migranţilor azeri,<br />
suspectaţi că ar fi folosiţi de<br />
organizatii internaţionale în<br />
activităţi de destabilizare a<br />
situaţiei din Rusia.<br />
şTIRI<br />
”VuLTuRII LuPTăTORI” LA<br />
COnSTAnŢA<br />
Circa 500 de militari din Forţele<br />
terestre ale sUa au fost redislocaţi<br />
de la începutul săptămânii la Baza<br />
aeriană „Mihail Kogălniceanu”,<br />
românia, ca parte a angajamentului<br />
statelor Unite de asigurare a<br />
securităţii flancului estic al NaTo,<br />
în cadrul operaţiunii atlantic<br />
resolve. Militarii fac parte din<br />
Batalionul 1 „Vulturii luptători”<br />
(„Fighting Eagles”), se arată într-un<br />
comunicat al Ministerului apărării<br />
Naţionale, citat de agerpres.<br />
aceştia vor participa la exerciţiile<br />
multinaţionale planificate să aibă<br />
loc în cursul acestui an, alături de<br />
militari din subunităţi de tancuri şi<br />
infanterie mecanizată din Forţele<br />
Terestre române aparţinând Batalionului<br />
284 Tancuri „Cuza Vodă” şi<br />
Batalionului 300 Infanterie Mecanizată<br />
„sfântul andrei”, mai spune<br />
comunicatul. Peste 9 luni, efectivul<br />
va fi înlocuit de o altă unitate de<br />
luptă, astfel asigurându-se o prezenţă<br />
consistentă, bazată pe rotaţie<br />
„Igor Dodon se comportă ca un agent<br />
de influenţă al Federaţiei ruse”<br />
În perioada 6-8 februarie, Igor<br />
dodon, preşedintele r. Moldova,<br />
s-a aflat într-o vizită oficială<br />
la Bruxelles. În cadrul vizitei, şeful<br />
statului a avut mai multe întrevederi<br />
la nivel înalt cu conducerea<br />
Comisiei Europene, a Consiliului<br />
European, conducerea NATO, precum<br />
şi cu alţi oficiali de rang înalt<br />
ai Uniunii Europene (UE).<br />
Pe parcursul celor trei zile, Igor<br />
dodon a făcut o serie de declaraţii<br />
controversate, în care menţiona de<br />
fiecare dată importanţa restabilirii<br />
relaţiilor cu Federaţia rusă. Potrivit<br />
lui, acum, pentru r. Moldova<br />
este vitală restabilirea relaţiilor<br />
cu Federaţia rusă. „am discutat<br />
cu preşedintele Comisiei Europene<br />
despre necesitatea restabilirii<br />
în regim de urgenţă a relaţiilor cu<br />
Federaţia rusă, în special pe dimensiunea<br />
comerţului. reiterez,<br />
discuţiile în format r. Moldova,<br />
rusia, UE ar fi o posibilitate şi un<br />
mecanism de revenire la normalitate<br />
în aceste relaţii şi de scoatere a<br />
blocajelor existente”, a scris dodon<br />
pe o reţea de socializare.<br />
de asemenea, el a menţionat<br />
că dacă în urma alegerilor parlamentare<br />
ordinare sau anticipate,<br />
ori în cadrul unui eventual referendum,<br />
se va decide că acordul<br />
de Asociere cu UE trebuie anulat,<br />
în calitate de preşedinte va da curs<br />
acestei iniţiative. aceste declaraţii<br />
au fost făcute în contextul în care,<br />
în timpul vizitei sale la Moscova,<br />
Igor dodon i-a promis lui Vladimir<br />
Putin că va anula acordul de<br />
asociere dintre r. Moldova şi Uniunea<br />
Europeană: „am declarat de<br />
multe ori că sunt împotriva semnării<br />
acestui acord de asociere cu<br />
UE. Cred că acest acord nu a adus<br />
niciun beneficiu pentru Moldova.<br />
am pierdut piaţa rusă. după<br />
următoarele alegeri parlamentare,<br />
PsrM va câştiga majoritatea<br />
în Parlament şi voi anula acest<br />
continuă, în Europa, precizează<br />
Agerpres.<br />
DODOn nu VA PăCăLI uE<br />
Libera circulaţie în statele europene<br />
şi blocarea ajutorului financiar<br />
din partea Uniunii Europene sunt<br />
principalele consecinţe pe care<br />
populaţia r. Moldova le va suporta<br />
în cazul în care preşedintele Igor<br />
dodon va denunţa acordul de<br />
asociere r. Moldova – UE. opinia<br />
aparţine europarlamentarului<br />
român siegfried Mureşan şi a fost<br />
făcută în contextul declaraţiilor lui<br />
dodon la Bruxelles. Eurodeputatul<br />
avertizează că „Uniunea Europeană<br />
nu va putea fi păcălită”, vor<br />
putea fi păcăliţi moldovenii. ”dacă<br />
preşedintele dodon nu va respecta<br />
angajamentele stabilite prin comun<br />
acord de republica Moldova cu<br />
Uniunea Europeană, Moldova nu<br />
va mai putea beneficia de aceleaşi<br />
avantaje ca şi astăzi în relaţia cu<br />
UE. Şi atunci, Igor dodon va trebui<br />
să vină în faţa cetăţenilor moldoveni<br />
şi să le explice ceea ce a făcut”,<br />
a declarat Mureşan în cadrul unui<br />
interviu pentru TVr Moldova, citat<br />
de infoprut.ro.<br />
Igor Dodon şi Federica Mogherini la întâlnirea oficială de la Bruxelles<br />
acord”, a declarat dodon la Moscova.<br />
Analistul politic Oazu Nantoi<br />
susţine că declaraţiile făcute de<br />
Igor dodon în cadrul întâlnirilor<br />
ofeciale de la Moscova şi Bruxelles<br />
nu fac decât să ne compromită<br />
ţara.<br />
„atât la Moscova, cât şi la Bruxelles,<br />
Igor dodon se comportă ca<br />
un agent de influenţă al Federaţiei<br />
ruse. Mai bine zis – a lui Putin. El<br />
trişează când se eschivează de propria<br />
sa responsabilitate în calitate<br />
de ex-deputat al Parlamentului r.<br />
Moldova, ex-membru al guvernelor<br />
r. Moldova şi de înflorirea corupţiei<br />
în r. Moldova. astfel, el vrea să<br />
ne distragă atenţia de la faptul că<br />
el însuşi este un element al statului<br />
captiv. Igor dodon este un actor<br />
cinic, care a minţit conştient cea<br />
mai mare parte a cetăţenilor ţării<br />
noastre. atunci când el pleacă la<br />
Europarlamentarul Siegfried Mureşan crede că Igor Dodon vrea să păcălească uE<br />
Foto: presedintie.md<br />
Bruxelles şi declară că acordul de<br />
asociere trebuie să fie renegociat<br />
cu Federaţia rusă demonstrează<br />
încă o dată faptul că el consideră<br />
că noi, cei din spaţiul post-sovietic,<br />
suntem teritorii lipsite de suveranitate<br />
şi că tot ce se referă la<br />
r. Moldova trebuie să fie negociat<br />
nu cu puterea constituţională de la<br />
Chişinău, ci cu ţarul rus de la Moscova.<br />
astfel, el compromite ţara<br />
noastră în faţa partenerilor europeni”,<br />
opinează Nantoi.<br />
Tot la Bruxelles, în cadrul întâlnirii<br />
cu donald Tusk, preşedintele<br />
Consiliului European, Igor dodon<br />
a solicitat asistenţă în investigarea<br />
fraudei miliardelor din sistemul financiar-bancar.<br />
În acelaşi timp, el<br />
a declarat că UE se face vinovat de<br />
marele jaf, pentru că acesta s-ar fi<br />
produs după semnarea acordului<br />
de Asociere.<br />
La sediul NaTo, Igor dodon<br />
Foto: hotnews.ro<br />
uCRAInA, DISPuSă Să ADERE<br />
LA nATO<br />
Preşedintele ucrainean, Petro<br />
Poroşenko, a declarat într-un interviu<br />
pentru publicaţia germană<br />
Berliner Morgenrost că este dispus<br />
să organizeze un referendum<br />
privind aderarea Ucrainei la NaTo,<br />
scrie Zerkalo Nedeli, citată de agerpres.<br />
«dacă acum patru ani, doar<br />
16% dintre ucraineni sprijineau<br />
ideea aderării la NaTo, acum procentul<br />
este de 54%... dacă această<br />
idee va fi sprijinită în cadrul unui<br />
referendum, voi face tot posibilul<br />
pentru a obţine aderarea Ucrainei<br />
la NaTo», s-a exprimat liderul<br />
ucrainean. În prezent, Ucraina şi<br />
NaTo au un „parteneriat special”,<br />
semnat în 1997. de atunci, însă,<br />
„multe s-au schimbat în plan<br />
internaţional şi în Ucraina, care se<br />
confruntă cu un conflict separatist<br />
în estul ţării, după ce rusia a<br />
şi-a repetat opoziţia personală<br />
vizavi de deschiderea unui birou<br />
NaTo la Chişinău. El a mai cerut<br />
conducerii NaTo şi recunoaşterea<br />
neutralităţii permanente a r. Moldova,<br />
deşi a admis că în tratatul<br />
comun din cadrul Parteneriatului<br />
pentru Pace acea neutralitate este<br />
deja recunoscută împlicit. „Întradevăr,<br />
consider că r. Moldova trebuie<br />
să coopereze şi să aibă relaţii<br />
bune cu toţi, absolut… Inclusiv<br />
cu NaTo. am spus acest lucru şi<br />
acum: au fost implementate unele<br />
programe benefice pentru r. Moldova,<br />
cum ar fi lichidarea stocurilor<br />
de pesticide şi altele. aceasta însă<br />
nu înseamnă că prezenţa soldaţilor<br />
străini pe teritoriul r. Moldova va<br />
fi a c c e p t a t ă d e m i n e”, a s p u s d o -<br />
don. Întrebat de către jurnalista<br />
ZdG ce ne facem cu trupele ruseşti<br />
din stânga Nistrului, pe care le-a<br />
numit la Moscova „asiguratori de<br />
pace şi stabilitate”, dodon a declarat<br />
că este necesar să găsim o<br />
soluţie politică pentru rezolvarea<br />
problemei transnistrene.<br />
Menţionăm că dodon, a declarat<br />
la Moscova că trupele ruseşti<br />
din stânga Nistrului asigură liniştea<br />
din regiune şi de aceea nu vor<br />
pleca de acolo. În opinia sa, „trupele<br />
ruseşti de menţinere a păcii îşi<br />
îndeplinesc misiunea în Transnistria,<br />
iar problema retragerii acestora<br />
nu este atât de acută pe cât<br />
încearcă să o prezinte unii oameni<br />
politici din r. Moldova”.<br />
„Ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles,<br />
la fel ca şi la Moscova, este<br />
că cetăţeanul dodon a mers ca şi<br />
preşedinte al PsrM, nu al r. Moldova.<br />
a mers cu viziuni personale<br />
sau de partid, care nu corespund<br />
cu interesele naţionale ale ţării şi<br />
sfidează aranjamentele noastre internaţionale”,<br />
susţine Iurie Leancă,<br />
fost premier al r. Moldova.<br />
Tatiana BEGhIu<br />
anexat în 2014 Crimeea», notează<br />
Zerkalo nedeli, precizând că toate<br />
aceste schimbări au creat o atmosferă<br />
cu totul nouă pentru relaţiile<br />
Ucrainei cu NATO.<br />
TRAnSnISTRIA şI DOnBASuL,<br />
ACEEAşI PROBLEMă<br />
Evoluţiile în procesul de reglementare<br />
a diferendului transnistrean<br />
şi reescaladarea tensiunilor<br />
în estul Ucrainei au fost principalele<br />
subiecte de pe agenda întrevederii<br />
viceprim-ministrului Gheorghe<br />
Bălan şi ambasadorului Ucrainei în<br />
r. Moldova, Ivan Gnatîşin. Potrivit<br />
unui comunicat al Biroului pentru<br />
reintegrare, părţile şi-au exprimat,<br />
pe durata discuţiilor, profunda îngrijorare<br />
în legătură cu relansarea<br />
acţiunilor armate de către forţele<br />
separatiste din donbas împotriva<br />
trupelor regulate ucrainene<br />
şi potenţialele ameninţări ce pot<br />
destabiliza mediul de securitate<br />
în regiune. În context, s-a discutat<br />
asupra posibilităţilor de deescaladare<br />
a situaţiei şi instituirii unui<br />
controlul comun la frontiera de stat<br />
moldo-ucraineană pe segmentul<br />
transnistrean.
4 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 5<br />
ACTUAL<br />
ACTUAL<br />
CIFRA SăPTăMânII<br />
23<br />
de mii de lei ar putea fi salariile<br />
conducătorilor Curţii de Conturi.<br />
Totodată, auditorii s-ar putea<br />
alege, pe lângă salarii, cu sporuri<br />
de aproape 8000 de lei. Cel puţin<br />
asta prevede un proiect de lege<br />
înregistrat de un grup de deputaţi.<br />
Autorii propun ca preşedintele<br />
Curţii să ridice un salariu în valoare<br />
de 4,5 salarii medii pe economie,<br />
ceea ce constituie aproape 24 de<br />
mii de lei, iar vicepreşedintele şi<br />
membrii Curţii - peste 22 de mii de<br />
lei. Autorii spun că astfel va fi lichidată<br />
orice acţiune de corupere a membrilor<br />
Curţii şi, totodată, instituţia nu<br />
se va confrunta cu fluctuaţia mare a<br />
angajaţilor.<br />
DECLARAŢIA SăPTăMânII<br />
Europa are nevoie de imigranţi pentru economia ei afectată de îmbătrânirea<br />
populaţiei şi de scăderea natalităţii, şi nu va putea să rezolve actuala<br />
criză migratorie decât prin cooperare, nu prin ridicarea de ziduri. La rândul ei,<br />
Africa ar trebui să ia în calcul costul traficului cu fiinţe umane, pierderile de vieţi<br />
omeneşti. Migraţiile pot fi gestionate numai prin cooperare şi parteneriate.<br />
Există forţe în lume care fac presiuni pentru o abordare<br />
diferită, o abordare bazată mai degrabă pe construcţia de ziduri decât<br />
pe parteneriate. Aceasta nu este calea europeană. Europa nu îşi<br />
închide porţile şi nu o va face, dar trebuie să punem capăt tragediei<br />
pe mare şi în deşert. În fiecare zi alţi oameni mor.<br />
Federica MOGhERInI, şefa diplomaţiei europene<br />
Foto: European Parliament<br />
DOAR DOuă PARTIDE AR ACCEDE În PARLAMEnT?<br />
PSRM şi PAS sunt partidele cotate<br />
cu cele mai mari şanse de<br />
a accede în noul legislativ, arată<br />
rezultatele unui sondaj de opinie,<br />
realizat la comanda Institutului de<br />
Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”<br />
în perioada 18-27 ianuarie<br />
curent.<br />
Astfel, dacă duminica viitoare<br />
s-ar organiza alegeri parlamentare,<br />
PSRM ar acumula 32,4% din voturi,<br />
iar Partidul Acţiune şi Solidaritate –<br />
18,1%. Celelalte formaţiuni politice<br />
din actualul Legislativ, dar şi din<br />
afara lui, s-ar poziţiona sub pragul<br />
electoral.<br />
Platforma „DA” ar obţine 3,6%,<br />
urmată de PDM, cu 2,7%; PCRM<br />
– 2,6%; „Partidul Nostru” – 2%,<br />
PPEM – 0,5%; PL – 0,3%. Alţi 26 la<br />
sută dintre respondenţi s-au declarat<br />
indecişi, în timp ce 10% au<br />
menţionat că nu ar merge la vot.<br />
Solicitaţi să numească personalitatea<br />
politică în care au cea mai<br />
mare încredere, circa 27% l-au nominalizat<br />
pe Igor Dodon, urmat de<br />
Maia Sandu - cu 10%.<br />
Andrei Năstase a fost nominalizat<br />
de 2,5% dintre respondenţi, iar<br />
Pavel Filip de 2,1%. Mai puţin de 1%<br />
cotă de încredere au înregistrat Renato<br />
Usatîi, Vladimir Voronin, Marian<br />
Lupu şi Iurie Leancă. 42% dintre<br />
respondenţi au declarat că nu au<br />
încredere în nimeni.<br />
INTERNAÞI<br />
NAL<br />
TuRCIA. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va pleca, în primele 15<br />
zile din martie, la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, a declarat<br />
ambasadorul Turciei la Moscova, Huseyin Dirioz, citat de Interfax. Cei doi<br />
lideri, care au început de anul trecut să îşi amelioreze relaţiile după un<br />
grav incident diplomatic provocat de doborârea unui avion rus, lucrează<br />
la elaborarea unui plan pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Siria.<br />
Ultima dată, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat telefonic<br />
cu liderul Rusiei, Vladimir Putin, despre asasinarea ambasadorului Andrei<br />
Karlov, care a fost împuşcat mortal de un poliţist turc la o galerie de artă<br />
din Ankara, expoziţia fiind organizată chiar de angajaţii ambasadei ruse în<br />
incinta unui centru cultural.<br />
Screenshot: instante.justice.md<br />
Avocatul Valerian Mânzat va sta în următoarele 30 de zile în arest în Penitenciarul<br />
nr. 13 din Chişinău, care se află vizavi de casa sa de avocatură<br />
Mânzat, în arest<br />
vizavi de oficiul său de lux<br />
Valerian Mânzat, avocatul-vedetă, cunoscut opiniei publice<br />
pentru viaţa luxoasă etalată pe reţelele de socializate, va sta<br />
în următoatele 30 de zile în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău,<br />
vizavi de casa sa de avocatură, deschisă acum câteva săptămâni.<br />
Potrivit procurorilor, Mânzat ar fi estorcat 20 de mii de euro<br />
de la o clientă, promiţându-i că va urgenta transferul soţului său<br />
dintr-un penitenciar din rusia în unul din r. Moldova. avocatul<br />
nu s-ar fi ţinut de cuvânt şi ar fi încercat să se ascundă de femeie<br />
pentru a nu-i da banii înapoi.<br />
deşi urma să primească suma în două tranşe, avocatul ar fi<br />
obligat femeia să-i dea toţi banii, spunându-i că deja a soluţionat<br />
problema. de fapt, susţin procurorii, avocatul nu avea competenţe<br />
pentru urgentarea procedurii, mai ales că Judecătoria sect. Buiucani<br />
din capitală admisese deja transferul persoanei, iar Ministerul<br />
Justiţiei, împreună cu instituţiile competente din rusia, urma<br />
să înceapă procedura de transfer.<br />
Cazul a fost documentat mai mult timp, perioadă în care ofiţerii<br />
CNa şi procurorii au monitorizat convorbirile telefonice dintre<br />
avocat şi client. avocatul a fost reţinut la 2 februarie, în momentul<br />
în care a returnat o parte din banii primiţi, circa 50 de mii de lei.<br />
oamenii legii au desfăşurat percheziţii la oficiile avocatului,<br />
la domiciliu, dar şi în automobilele acestuia. Pentru a recupera<br />
prejudiciul, procurorii au pus sub sechestru maşinile acestuia: un<br />
Mercedes, un Porsche şi o skoda. Mânzat a declarat că maşinile<br />
nu-i aparţin şi că le-ar fi folosit prin mandat. Totodată, acesta a<br />
recunoscut că este pregătit „psihologic” pentru arestul în Penitenciarul<br />
nr. 13, aflat la o stradă distanţă de biroul său luxos.<br />
apărarea spune că va contesta decizia la Curtea de apel.<br />
În 2015, Valerian Mânzat, ex-angajat al Poliţiei Criminale,<br />
a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare după ce,<br />
în 2009, în urma unei înţelegeri prealabile cu alţi complici, a<br />
înscenat un accident rutier, cu intenţia de a intra în posesia unei<br />
sume de bani de la companie. avocatul nu a stat însă nicio zi dupa<br />
gratii, deoarece sentinţa intră în vigoare doar după decizia Curţii<br />
de apel. La acest moment examinarea dosarului este suspendată,<br />
deoarece apărarea a depus o sesizare la Curtea Constituţională<br />
prin care ridică excepţia de constituţionalitate asupra unui articol<br />
din Codul de Procedură Penală.<br />
Valerian Mânzat se află într-o relaţie şi are un copil cu Cristina<br />
Furdui, fiica fostului deputat milionar simion Furdui. Nu se<br />
cunoaşte dacă cei doi sunt căsătoriţi, acesta locuieşte însă într-un<br />
apartament de circa 160 m.p., înscris pe numele Cristinei Furdui.<br />
De ce Ministerul Justiţiei<br />
îngrădeşte accesul la informaţii<br />
Portalul instanţelor de<br />
judecată din R. Moldova<br />
afişează, de câteva săptămâni,<br />
o nouă interfaţă,<br />
iar cei care îl accesează<br />
nu mai pot căuta, după<br />
numele şi prenumele<br />
inculpaţilor, hotărârile de<br />
judecată în care aceştia<br />
figurează, ci doar după<br />
numărul electronic al<br />
unui dosar. Acest fapt<br />
practic îngrădeşte accesul<br />
jurnaliştilor, dar şi<br />
tuturor cetăţenilor care<br />
doresc să afle detalii despre<br />
procesele şi hotărârile<br />
judecătoreşti în care<br />
fi g u r e a z ă i n c l u s i v f u n c ţ i -<br />
onari judecaţi, dar şi alte<br />
persoane care au ajuns<br />
în faţa instanţei, fiind<br />
judecate într-un proces<br />
public. Decizia Agenţiei<br />
de administrare a instanţelor<br />
judecătoreşti din<br />
subordinea Ministerului<br />
Justiţiei a stârnit un<br />
val de critici din partea<br />
persoanelor care vin în<br />
contact cu justiţia.<br />
Victor MOşnEAG<br />
ZdG a reclamat acum o săptămână<br />
pe pagina electronică<br />
www.zdg.md faptul că portalul<br />
instanţelor de judecată nu mai<br />
permite căutarea unui dosar după<br />
numele persoanelor care figurează<br />
în el. a doua zi, Consiliul superior<br />
al Magistraturii (CsM) s-a<br />
autosesizat şi a venit cu o reacţie.<br />
a fost însă un punct de vedere sec,<br />
pentru că instituţia afirma doar<br />
că „responsabil de administrarea<br />
paginilor web ale instanţelor<br />
de judecată din r. Moldova este<br />
agenţia de administrare a Instanţelor<br />
Judecătoreşti din cadrul<br />
Ministerului Justiţiei (aaIJ)”. Entitatea<br />
este subordonată Ministerului<br />
Justiţiei (MJ), care vineri, 3<br />
februarie, a venit cu un comunicat<br />
de presă la subiect.<br />
MJ: „Cetăţenii adresează<br />
obiecţii privind încălcarea<br />
drepturilor legale”<br />
În comunicat se menţiona faptul<br />
că „în ultima perioadă tot mai<br />
mulţi cetăţeni adresează obiecţii<br />
privind încălcarea drepturilor<br />
legale prin publicarea numelor<br />
acestora pe portalul instanţelor de<br />
judecată”. MJ susţine că „cetăţenii<br />
invocă prevederile Legii cu privire<br />
la protecţia datelor cu caracter<br />
personal, care, în opinia acestora,<br />
le sunt încălcate atunci când numele<br />
lor sunt publicate, în calitate<br />
de justiţiabili, în documentele publicate<br />
pe portalul instanţelor de<br />
judecată”. astfel, instituţia anunţa<br />
că „portalul instanţelor naţionale<br />
de judecată www.instante.justice.<br />
md conţine compartimentul „hotărârile<br />
instanţei” unde vor putea<br />
fi publicate hotărîrile judecătoreşti<br />
ale instanţelor naţionale. La<br />
necesitate, căutarea acestora va<br />
putea fi realizată în dependenţă<br />
de numărul dosarului atribuit în<br />
instanţă şi procedura de examinare.<br />
Compartimentul nu permite<br />
căutarea în dependenţă de numele<br />
şi prenumele părţilor în proces,<br />
în scopul asigurării protecţiei datelor<br />
cu caracter personal”. Ministerul<br />
preciza că „odată cu lansarea<br />
finală a noului portal, la compartimentul<br />
„transparenţă” va fi disponibilă<br />
o rubrică nouă, unde vor<br />
putea fi accesate hotărâri judecătoreşti<br />
privind condamnarea reprezentanţilor<br />
sectorului justiţiei<br />
pentru acte de corupţie - acţiune<br />
ce derivă din strategia de reformă<br />
a sectorului Justiţiei”.<br />
Comunicatul Ministerului,<br />
postat în numele aaIJ, a nemulţumit<br />
nu doar jurnaliştii, care ajung<br />
în imposibilitatea de a căuta şi a<br />
scrie despre dosarele care se află<br />
pe rol în instanţele de judecată, ci<br />
şi avocaţii. Într-o scrisoare publică<br />
semnată de Nina Lozan, preşedinta<br />
Uniunii avocaţilor, adresată<br />
lui Vladimir Cebotari, ministrul<br />
Justiţiei, se spune că „argumentele<br />
aaIJ precum că accesarea<br />
hotărârilor judecătoreşti după<br />
numele şi prenumele inculpatului<br />
ar constitui date cu caracter personal,<br />
nu sunt valabile, deoarece<br />
mai multe ţări respectă această<br />
practică, iar pe tabla de anunţuri<br />
informative din cadrul fiecărei instanţe<br />
numele şi prenumele persoanelor<br />
implicate într-un proces<br />
de judecată sunt publice. „acest<br />
fapt îngrădeşte accesul avocaţilor<br />
la căutarea dosarelor clienţilor<br />
lor. avocaţii pierd timp preţios<br />
pentru alte activităţi în folosul<br />
persoanelor pe care le apără sau le<br />
reprezintă în instanţă şi sunt puşi<br />
în situaţia de a fixa şi a reţine în<br />
memorie cauze civile, penale sau<br />
administrative doar după numărul<br />
electronic al dosarului”, se arată<br />
în demersul Uniunii, care cere<br />
revenirea la varianta anterioară a<br />
portalului. „Încă nu am primit un<br />
răspuns. dar, un lucru care doar<br />
complică situaţia nu poate fi privit<br />
pozitiv de către avocaţi. Şi nu doar<br />
de avocaţi, ci şi de părţile pe dosar,<br />
de jurnalişti, de toată lumea care<br />
are nevoie de o informaţie. Cum se<br />
explică faptul că informaţia despre<br />
numele părţilor din dosar se<br />
află pe ecranul din fiecare instanţă<br />
de judecată?”, se întreabă Nina<br />
Lozan.<br />
AAIJ: „Sunau şi întrebau de<br />
ce toată lumea trebuie să<br />
aibă acces la dosarul lui”<br />
Nicolae Eşanu, viceministrul<br />
Justiţiei, ne-a declarat că nu are<br />
vreo părere la subiect, precizând<br />
că, în cadrul MJ, nu el este responsabil<br />
de acest segment. Am discutat<br />
cu Valentina Grigoriş, directoarea<br />
interimară a aaIJ. Ea ne-a<br />
spus că joi, 9 februarie, urmează<br />
Screenshot: instante.justice.md<br />
Aşa arată astăzi interfaţa portalului instanţelor de judecată, fiind exclusă<br />
posibilitatea de a căuta un dosar după numele persoanelor vizate<br />
Familia lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, a fost vizată în ultimii ani în mai multe procese de judecată<br />
să aibă loc o întâlnire cu membrii<br />
CsM, reprezentanţii MJ, dar şi cu<br />
oficiali din cadrul Centrului pentru<br />
Protecţia datelor cu Caracter<br />
Personal. aşa cum în comunicatul<br />
MJ se preciza că „în ultima perioadă<br />
tot mai mulţi cetăţeni adresează<br />
obiecţii privind încălcarea<br />
drepturilor legale prin publicarea<br />
numelor acestora pe portalul<br />
instanţelor de judecată”, am solicitat<br />
de la Grigoriş să ne ofere<br />
numărul şi lista persoanelor care<br />
s-ar fi plâns. „Nu pot să vă spun<br />
acum niciun număr, pentru că, de<br />
obicei, sunt apeluri telefonice. În<br />
unele perioade puteau fi şi apeluri<br />
zilnice. oamenii veneau atât cu<br />
solicitarea de a fi publicate, având<br />
pretenţii că hotărârile lor nu sunt<br />
făcute publice, dar unii sunau şi<br />
ne întrebau de ce toată lumea trebuie<br />
să aibă acces la dosarul lui, ce<br />
ţine de drepturile sale familiale”,<br />
ne-a răspuns Grigoriş.<br />
Tatiana Puiu, expertă în legislaţia<br />
mass-media, aminteşte că,<br />
anterior, Curtea supremă de Justiţie<br />
(CsJ) s-a pronunţat în privinţa<br />
afişării informaţiilor care pot fi publicate<br />
într-o hotărâre de judecată.<br />
„Consider că este o decizie arbitrară<br />
şi o încălcare gravă a dreptului<br />
de a avea acces la orice informaţie<br />
de interes public. se pare că persoanele<br />
cu funcţie de răspundere<br />
din cadrul MJ au omis, fie din<br />
rea-voinţă, fie din necunoaştere,<br />
să respecte principiul publicităţii<br />
proceselor judiciare, dar şi a dosarelor<br />
examinate de instanţele de<br />
judecată. Transparenţa actului de<br />
justiţie şi publicitatea şedinţelor<br />
de judecată include atât dreptul<br />
publicului de a fi prezent în sala<br />
de judecată, cât şi dreptul de a afla<br />
informaţiile în legătură cu dosarele<br />
instanţei de pe pagina web. Chiar<br />
şi Curtea Europeană a drepturilor<br />
omului publică numele integral<br />
al reclamanţilor, data naşterii sau<br />
locul de trai în hotărârile sale. Mai<br />
mult, disputa privind publicarea<br />
hotărârilor judecătoreşti personalizate<br />
pe paginile instanţelor de judecată<br />
a fost soluţionată definitiv<br />
încă în anul 2014 de către CsJ, care<br />
a statuat într-o cauză împotriva<br />
Centrului Naţional pentru Protecţia<br />
datelor cu Caracter Personal că<br />
interesul general de a avea o justiţie<br />
publică şi transparentă înclină<br />
balanţa în defavoarea intereselor<br />
individuale ale persoanelor ale<br />
căror nume apar publicate în hotărârile<br />
judecătoreşti”, precizează<br />
Puiu.<br />
Preşedintele CSJ<br />
critică modificările propuse<br />
de MJ şi AAIJ<br />
asociaţia Promo-LEx a analizat<br />
comunicatul MJ şi a ajuns la<br />
concluzia că instituţia, împreună<br />
cu aaIJ, „interpretează extensiv<br />
prevederile Legii nr. 133 cu privire<br />
la protecţia datelor cu caracter<br />
personal, iar referinţele făcute la<br />
situaţia că publicarea numelui şi<br />
prenumelui ar încălca drepturile<br />
persoanelor implicate în procesul<br />
de efectuare a Justiţiei sunt eronate.<br />
În general, nu există temeiuri<br />
legale pentru a nu publica pe paginile<br />
web ale instanţelor de judecată<br />
informaţii care ar conţine<br />
numele, prenumele persoanelor<br />
implicate în procesul de efectuare<br />
a actului de Justiţie. În acest sens,<br />
Codul de Procedură Penală, Codul<br />
Foto: facebook.com<br />
de Procedură Civilă, Legea privind<br />
organizarea judecătorească, regulamentul<br />
privind modul de publicare<br />
a hotărârilor judecătoreşti<br />
pe portalul unic al instanţelor<br />
judecătoreşti stabileşte principiul<br />
publicităţii procedurilor”, explică<br />
aceştia.<br />
subiectul a fost abordat şi<br />
la ultima şedinţă a CsM. Mihai<br />
Poalelungi, preşedintele CsJ, s-a<br />
declarat împotriva modificărilor<br />
efectuate de MJ şi aaIJ. „Trebuie<br />
să luăm atitudine, aşa încât portalul<br />
să funcţioneze. Trebuie să<br />
revenim asupra regulamentului.<br />
aici e depăşită legislaţia şi sunt<br />
interpretate extensiv aşa-numitele<br />
reguli cu privire la încălcarea datelor<br />
cu caracter personal. Atitudinea<br />
luată faţă de depersonalizare este<br />
incorectă. acolo nu se scrie niciun<br />
nume, nimic. Pe site-ul CsJ cum<br />
s-au publicat hotărârile, aşa şi se<br />
vor publica, indiferent de decizia<br />
agenţiei (n.r. – aaIJ) sau a MJ. de<br />
ce la Curtea Europeană nu se încalcă<br />
drepturile omului dacă se<br />
publică hotărârile, dar în Moldova<br />
se încalcă? În momentul în care ai<br />
depus cererea de chemare în judecată<br />
şi ai intrat în spaţiul public,<br />
asumă-ţi această responsabilitate”,<br />
a declarat preşedintele CsJ, Mihai<br />
Poalelungi, citat de bizlaw.md. Anterior,<br />
CsJ, singura instanţă din r.<br />
Moldova care publică hotărârile<br />
fără a le depersonaliza, a analizat<br />
două speţe în care s-a pus în discuţie<br />
publicarea numelor persoanelor<br />
care figurează în hotărâri judecătoreşti,<br />
constatând, de fiecare dată,<br />
că publicarea numelui persoanelor<br />
pe site-urile instanţelor de judecată<br />
este legală.<br />
GERMAnIA. Partidele conservatoare din Germania au căzut de acord să o<br />
nominalizeze pe Angela Merkel drept candidat la funcţia de viitor cancelar<br />
în alegerile din 24 septembrie, în ciuda unor lungi divergenţe asupra<br />
modului de gestionare a afluxului de migranţi, au declarat participanţi la reuniunea<br />
conservatorilor desfăşurată la Munchen pentru Reuters. Uniunea<br />
Creştin-Socială (CSU) — aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU)<br />
a cancelarului Angela Merkel — a criticat-o mult timp pentru că a admis<br />
în Germania peste un milion de refugiaţi în ultimii doi ani. Reuniunea CDU<br />
şi CSU de la Munchen se concentrează pe discuţii despre modul în care<br />
pot fi învinşi social-democraţii (SPD), care înregistrează un sprijin crescut<br />
semnificativ în sondaje, în alegerile federale din septembrie.<br />
ISRAEL. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că<br />
intenţionează să profite de „noi oportunităţi diplomatice” în cadrul întrevederii<br />
cu premierul britanic Theresa May, relatează DPA. Netanyahu a spus,<br />
înainte de a pleca la Londra, că va aborda consolidarea relaţiilor Israelului<br />
cu Marea Britanie şi cu SUA. Prima întrevedere a premierului Netanyahu<br />
cu omologul său britanic May şi cu ministrul de Externe Boris Johnson<br />
survine cu o săptămână înainte de vizita la Washington, unde responsabilul<br />
israelian va fi primit de preşedintele Donald Trump. Netanyahu a reafirmat<br />
nevoia ca SUA, Israelul şi Marea Britanie să coopereze pentru a rezista<br />
„agresiunii extraordinare” a Iranului şi a promis că acesta va fi primul<br />
subiect pe care îl va discuta cu premierul britanic May.<br />
uCRAInA. Rebelii din estul Ucrainei suportă noi pierderi. Comandantul<br />
grupării extremiste „Somali”, Mihail Tolstîh, alias „Ghivi”, a fost omorât.<br />
Anunţul a fost făcut de autorităţile autodeclaratei republici Doneţk. Un<br />
obuz de tip „Shmel” ar fi nimerit în biroul liderului „Somali”, în momentul în<br />
care acesta era înăuntru. Echipaje de pompieri şi poliţie au intervenit, iar<br />
autorităţile rebelilor investighează cazul. „Ghivi” devenise cunoscut dintr-un<br />
filmuleţ în care acesta le taie insignele cu drapelul Ucrainei unor prizonieri,<br />
obligându-i să le mănânce. Acum o săptămână, şeful poliţiei autodeclaratei<br />
republici Lugansk, Oleg Anaşcenko, a fost omorât într-o explozie a maşinei<br />
sale. Alt lider separatist, Arsen Pavlov („Motorola”), a fost ucis în 2016, în<br />
urma unei deflagraţii.<br />
TuRCIA. 4.500 de funcţionari publici au fost destituiţi în urma unui nou val<br />
de epurări după lovitura de stat eşuată din iulie 2016, potrivit unui decret<br />
publicat în Monitorul Oficial, citat de presă. Cei destituiţi sunt 2.600 de<br />
funcţionari din Educaţie, 893 de membri ai Jandarmeriei, 88 angajaţi ai TV<br />
publice, TRT. Pe listă mai sunt 330 membri ai Consiliului Superior al Învăţământului,<br />
inclusiv un reputat specialist constituţionalist. Au fost arestate<br />
peste 41.000 de persoane, iar 100.000 de funcţionari au fost destituiţi,<br />
după lovitura de stat eşuată din 2016. Acţiunile de destituire necesită autorizarea<br />
Guvernului, aprobarea parlamentară nefiind necesară, pe motiv<br />
că a fost instituită starea de urgenţă, prelungită până în aprilie, curent. Epurările<br />
au fost aspru criticate de UE şi de activişti pentru drepturile omului.<br />
RuSIA. Opozantul Aleksei Navalnîi a fost condamnat la cinci ani de închisoare<br />
cu suspendare pentru deturnare de fonduri, într-un proces retrimis<br />
în primă instanţă de Curtea Supremă, transmite France Presse. Opozantul<br />
şi bloggerul anticorupţie, de 40 de ani, a anunţat că va face apel la această<br />
decizie în faţa celor mai înalte instanţe şi a afirmat că rămâne hotărât să<br />
candideze la alegerile prezidenţiale din 2018. „Ne vom desfăşura campania<br />
electorală indiferent de ce se întâmplă în acest tribunal”, le-a spus Navalnîi<br />
jurnaliştilor după citirea verdictului de către judecător. Navalnîi a fost acuzat<br />
că a organizat în 2009 deturnarea a circa 400.000 de euro în detrimentul<br />
unei societăţi publice de exploatare forestieră pe când era consultant al<br />
guvernatorului liberal al regiunii Kirov, la 900 de km est de Moscova.<br />
GRECIA. Aproape 13.000 de refugiaţi şi migranţi au fost relocaţi în 2016<br />
din Grecia în alte ţări membre ale UE, majoritatea dintre ei fiind primiţi de<br />
către Franţa, a indicat Serviciul grec pe probleme de azil, citat de agenţia<br />
elenă ANA. Potrivit sursei, 12.999 de refugiaţi şi migranţi au fost relocaţi în<br />
alte ţări ale UE, cu toate că disponibilitatea din partea membrilor blocului<br />
comunitar de a primi nou-sosiţi aflaţi în Grecia este foarte redusă şi s-a<br />
înregistrat o întârziere foarte mare în ce priveşte acceptarea cererilor.<br />
Numărul total al persoanelor relocate, din rândul refugiaţilor şi migranţilor<br />
care au cerut azil în Grecia, a fost în 2016 de 12.999, dintre care 3.200<br />
au fost primite în Franţa, pe locurile următoare fiind Germania, Olanda şi<br />
Portugalia.
6 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 7<br />
dosar<br />
dosar<br />
Procurorul Ivan Grosu este astăzi angajat în cadrul Procuraturii Municipiului Chişinău<br />
Fiul procuror,<br />
tatăl condamnat-amnistiat<br />
şi o sentinţă revizuită<br />
de instanţă după 16 ani<br />
În septembrie 2016, Judecătoria<br />
Militară a revizuit<br />
o sentinţă pe numele unui<br />
colonel, emisă acum 16<br />
ani, şi a hotărât încetarea<br />
procesului penal în<br />
privinţa acestuia. Cererea<br />
în judecată a fost depusă<br />
de procurori militari, colegi<br />
cu fiul colonelului, fost procuror<br />
militar, actualmente<br />
procuror în cadrul Procuraturii<br />
mun. Chişinău.<br />
Victor MOşnEAG<br />
Ivan Grosu are 64 de ani şi este colonel<br />
în rezervă. El este fost colaborator<br />
al departamentului Protecţiei Civile<br />
şi situaţii Excepţionale (dPCsE).<br />
acum <strong>17</strong> ani, la 1 martie 2000, colonelul<br />
a fost condamnat de Judecătoria<br />
Militară pentru atitudine neglijentă<br />
în serviciu. Totodată, cauza penală<br />
pe numele lui Ivan Grosu a fost încetată,<br />
fiind aplicate prevederile Legii<br />
privind amnistia în legătură cu<br />
aniversarea a cincea de la adoptarea<br />
Constituţiei r. Moldova. Totuşi, după<br />
condamnare, chiar dacă a fost amnistiat,<br />
autorităţile au înaintat o acţiune<br />
civilă împotriva colonelului Grosu, iar<br />
instanţa l-a obligat să achite daunele<br />
provocate, aproximativ 1,<strong>17</strong> milioane<br />
de lei. suma urma să fie rambursată<br />
de către Ivan Grosu lunar, banii fiind<br />
decontaţi din pensia acestuia.<br />
Pagube de 1,<strong>17</strong> milioane şi cererea<br />
semnată de colegii fiului<br />
În sentinţa Judecătoriei Militare<br />
din anul 2000 se preciza că Ivan<br />
Grosu şi-a făcut serviciul militar prin<br />
contract în perioada 20 decembrie<br />
1996 – 30 noiembrie 1998, fiind şef al<br />
direcţiei asigurare tehnico-materială<br />
din cadrul dPCsE. În obligaţiile sale<br />
Procurorul Radu Talpă<br />
de serviciu intrau mai multe sarcini,<br />
inclusiv organizarea şi controlul evidenţei,<br />
dar şi depozitarea corectă a<br />
mijloacelor materiale, organizarea<br />
descărcării şi transportării acestor<br />
mijloace. Grosu a fost găsit vinovat de<br />
faptul că, în timp ce s-au primit materiale<br />
în calitate de ajutor umanitar<br />
din partea statului Major al armatei<br />
Belgiene, în procesul descărcării bunurilor,<br />
nu a organizat evidenţa cuvenită<br />
şi controlul acestor materiale, nu<br />
a întocmit documentele de însoţire a<br />
mărfii, nu a asigurat paza, evidenţa<br />
şi integritatea ajutorului umanitar,<br />
iar „în rezultatul atitudinii neglijente<br />
faţă de îndeplinirea obligaţiunilor<br />
funcţionale” au dispărut 349 plăpumi<br />
de lână, 2331 costume sportive, 30<br />
impermeabile, 900 perechi de pantaloni,<br />
740 de scurte, alte produse primite<br />
în calitate de ajutor umanitar, în<br />
valoare de 1,<strong>17</strong> milioane de lei.<br />
Între timp, în 2006, Ivan Grosu,<br />
fiul cu acelaşi nume al colonelului<br />
Ivan Grosu, a ajuns procuror în Procuratura<br />
Militară, instituţie care instrumentase<br />
în urmă cu un deceniu<br />
dosarul tatălui său. de la 1 august<br />
2016, Procuratura Militară, dar şi secţia<br />
investigaţii şi infracţiuni în Forţele<br />
Armate din cadrul Procuraturii Generale<br />
(PG), cea care gestiona activitatea<br />
Procuraturii Militare, urmau<br />
să fie lichidate. Unul dintre ultimele<br />
dosare pe care procurorii militari l-au<br />
instrumentat a fost cel al colonelului<br />
Grosu, condamnat şi amnistiat în<br />
2000 de către Judecătoria Militară.<br />
Procurorii au adus martori noi care,<br />
după 18 ani, şi-au amintit detalii despre<br />
acel dosar. Cel care s-a ocupat, la<br />
etapa iniţială, de instrumentarea<br />
lui a fost procurorul<br />
Corneliu Lavciuc,<br />
atunci procuror în secţia<br />
investigaţii şi infracţiuni<br />
în Forţele armate<br />
din cadrul PG. astăzi,<br />
Lavciuc este procuror în<br />
secţia tehnologii informaţionale<br />
şi combaterea<br />
crimelor cibernetice din<br />
cadrul PG. El susţine că,<br />
în urmărirea penală pe<br />
care a exercitat-o, nu a<br />
fost influenţat de relaţia<br />
de colegialitate pe care o<br />
avea cu procurorul Ivan<br />
Grosu, fiul celui pe care-l<br />
investiga.<br />
„Eu doar am avut<br />
cererea de revizuire.<br />
am făcut verificări şi<br />
am transmis la instanţă<br />
pentru aprecierea acceptării<br />
sau nu a informaţiilor<br />
acumulate. Eu<br />
nu am solicitat nimic, ci<br />
Foto: facebook.com<br />
Foto: timpul.md<br />
doar examinarea cererii. Nu văd cum<br />
putea el (procurorul Ivan Grosu, n.r.)<br />
să mă influenţeze, pentru că secţia în<br />
care activam era superioară ca structură<br />
Procuraturii Militare. dă, mă rog.<br />
Coleg, coleg, dar nu am avut influenţări.<br />
Nu am fost rugat. a fost adresată<br />
cererea. Nu puteam să o arunc la coş.<br />
Este prevăzut de Codul de procedură<br />
penală, în baza căruia am acumulat<br />
probele, am cântărit şi le-am expediat<br />
în instanţă spre apreciere. Cu Ivan<br />
Grosu eram în relaţii de serviciu. Eu<br />
nu am participat în instanţă pentru<br />
că, de la 1 august, procuraturile militare<br />
s-au lichidat, secţia tot nu mai<br />
era, iar dosarul a fost trimis la Procuratura<br />
Chişinău”, explică acuzatorul<br />
de stat Corneliu Lavciuc.<br />
Procurorul din instanţă:<br />
„Îmi puneţi multe întrebări<br />
şi eu nu ţin minte”<br />
În instanţă, acuzarea de stat<br />
a fost reprezentată de procurorul<br />
radu Talpă. acesta a activat până în<br />
2015 în cadrul secţiei investigaţii şi<br />
infracţiuni în Forţele armate, fiind<br />
coleg cu procurorul Lavciuc. a plecat<br />
din sistem, dar a revenit în februarie<br />
2016 în cadrul Procuraturii Basarabeasca,<br />
pentru ca astăzi să fie procuror<br />
în oficiul râşcani al Procuraturii<br />
Chişinău. anterior, a fost procuror<br />
la Procuratura Chişinău, unde a fost<br />
coleg cu Ivan Grosu, ajuns şi el la Procuratura<br />
Chişinău după desfiinţarea<br />
Procuraturii Militare. acuzatorul de<br />
stat a cerut judecătorului Judecătoriei<br />
Militare, serghei Ciobanu, „încetarea<br />
procesului penal în legătură cu faptul<br />
că există alte circumstanţe care exclud<br />
tragerea la răspundere penală,<br />
pe motiv că fapta nu a fost săvârşită<br />
de către Ivan Grosu”. Instanţa a audiat<br />
mai mulţi martori, care au relatat<br />
circumstanţe de acum 18 ani. dosarul<br />
a fost examinat timp de doar o lună,<br />
în perioada 25 august 2016 – 29 septembrie<br />
2016, când judecătorul serghei<br />
Ciobanu a decis încetarea procesului<br />
penal în privinţa lui Ivan Grosu.<br />
sentinţa pe pagina portalului instanţelor<br />
de judecată este secretizată,<br />
fiind depersonalizate toate numele<br />
participanţilor din dosar, inclusiv cel<br />
al inculpatului.<br />
„am participat când în dosar era<br />
începută revizuirea. Pe mine, ca procuror,<br />
m-au chemat. M-am dus şi<br />
am participat, că nu aveam altceva<br />
ce face”, zice procurorul radu Talpă.<br />
„Mi-au dat dispoziţie de participare<br />
şi nu am avut altceva de făcut. Nu ţin<br />
minte cine mi-a dat dispoziţia... Eram<br />
la Procuratura Chişinău când am participat<br />
la revizuire... Îmi puneţi multe<br />
întrebări şi eu nu ţin minte. da, pe<br />
Ivan Grosu îl cunosc. Ştiu că este aşa<br />
procuror. Ce fel de relaţii de prietenie?<br />
suntem, adică am fost colegi de<br />
serviciu. Eu nu am examinat acolo relaţii<br />
de rudenie. am examinat cazul”,<br />
susţine procurorul Talpă. sentinţa<br />
Judecătoriei Militare nu a fost atacată<br />
la Curtea de apel Chişinău, aşa<br />
că a intrat în vigoare. „dacă sentinţa<br />
nu a fost atacată, înseamnă că am<br />
considerat că este legală”, a replicat<br />
procurorul.<br />
Procurorul Ion dediu, fost şef<br />
al secţiei investigaţii şi infracţiuni<br />
în Forţele armate, spune că nu-şi<br />
aminteşte de acel dosar. „Nu-mi mai<br />
amintesc... În august, când ne-au<br />
lichidat, s-a şters tot din memoria<br />
mea, să nu mai aud de... a fost un an<br />
greu. Chiar nu vreau să-mi amintesc<br />
nimic din ce a fost. Am uitat tot odată<br />
cu lichidarea. da, radu Talpă şi<br />
Ivan Grosu au fost subalternii mei”,<br />
zice dediu.<br />
Avocat: „Cred că a fost cea mai<br />
obiectivă sentinţă”<br />
am încercat să discutăm cu exprocurorul<br />
militar Ivan Grosu, astăzi<br />
procuror în cadrul Procuraturii Chişinău.<br />
acesta, însă, a evitat să discute.<br />
El nu a răspuns la telefon, dar nici la<br />
mesajele pe care i le-am trimis, solicitându-l<br />
la un dialog. Gheorghe Cobzac,<br />
avocatul care l-a reprezentat în instanţă<br />
pe Ivan Grosu, susţine că, în revizuirea<br />
sentinţei de acum 16 ani, nu au fost<br />
încălcări. „Chestia e că d-lui nu doar<br />
acum a atacat, ci tot timpul a atacat<br />
acea hotărâre. I se respingea de fiecare<br />
dată. s-au strâns toate circumstanţele<br />
noi care se referă la caz. omul nu are<br />
vreo vină în comiterea infracţiunii. În<br />
judecată au fost audiaţi martori. acolo<br />
era vorba despre un ajutor umanitar<br />
care a fost pierdut pe drum, începând<br />
cu Belarus, iar o parte s-a pierdut pe<br />
loc, în timpul transportării. Persoana<br />
aceasta nu era responsabilă de acest<br />
segment. după asta au fost nişte furturi<br />
documentate pe care i le-au pus<br />
în cârcă. El, fiind un om cu obraz, a<br />
spus, bine. I s-a zis că, în privinţa sa, va<br />
fi aplicată amnistia, iar acea amnistie<br />
pe el nu-l va atinge cu nimic. Ulterior,<br />
însă, în privinţa lui a fost înaintată o<br />
acţiune civilă, fiind obligat să achite<br />
puţin peste 1 milion de lei. atunci a<br />
început a ataca şi procesul civil, şi cel<br />
penal. au început să-i oprească, lunar,<br />
din pensie. Procesul penal a fost încetat<br />
în baza legii privind amnistia. de<br />
câteva ori a atacat hotărârile, dar i se<br />
respingeau, pentru că nu avea bani să<br />
plătească taxa de stat. a scris şi la PG<br />
numeroase plângeri. recent, PG, secţia<br />
militară, a pornit procedura şi au<br />
zis, hai să verificăm”, spune avocatul<br />
Gheorghe Cobzac.<br />
„da, ştiu că fiul lui era procuror în<br />
această secţie, dar revizuirea nu a fost<br />
propusă de el sau de un subaltern, ci<br />
de o secţie a PG. Nu a putut Ivan Grosu,<br />
care-i un copil, să influenţeze. Mie<br />
nu-mi provoacă dubii sentinţa. Cred că<br />
a fost cea mai obiectivă sentinţă. s-a<br />
restabilit echitatea. omul ăsta a fost<br />
repus în drepturi echitabil. La prima<br />
vedere, sunt de acord că pot fi dubii, dar<br />
dosarul a fost ridicat de PG, la direcţia<br />
judiciar-penală. au fost întrebări, am<br />
fost şi eu telefonat... omul ăsta atunci<br />
a acceptat să spună că e vinovat doar ca<br />
să fie lăsat în pace”, susţine apărătorul<br />
colonelului Grosu. avocatul menţionează<br />
că „acum, noi vrem ca să nu i se<br />
mai oprească bani din pensie, pentru<br />
că oprirea, în aceste condiţii, devine<br />
neîntemeiată. Nu mai solicităm însă să<br />
se restituie şi banii care i-au fost luaţi<br />
până acum. E deja de domeniul trecutului.<br />
Vă asigur că nu vom cere nici<br />
pagube morale”, a concluzionat Gheorghe<br />
Cobzac. Executorii judecătoreşti<br />
cu care am discutat la subiect ne-au<br />
declarat că, în aceste condiţii, Ivan<br />
Grosu este însă în drept să se adreseze<br />
instanţei pentru a primi înapoi banii<br />
care i-au fost decontaţi din pensie. Totodată,<br />
pentru ca statul să-şi recupereze<br />
prejudiciul, procurorii trebuie să stabilească<br />
o altă persoană responsabilă de<br />
comiterea abuzului în serviciu, fapt<br />
care însă nu s-a produs.<br />
Acest articol este realizat în<br />
cadrul proiectului „Consolidarea<br />
statului de drept şi asigurarea<br />
transparenţei sistemului judecătoresc”,<br />
implementat de A.O.<br />
“Juriştii pentru drepturile omului”<br />
cu suportul Civil Rights Defenders<br />
şi national Endowment for Democracy,<br />
care nu influenţează în<br />
niciun fel subiectul şi conţinutul<br />
investigaţiilor publicate.<br />
Proces „de milioane” între firma<br />
fostului preşedinte Lucinschi şi<br />
fosta bancă a lui Şor<br />
Banca de Economii,<br />
aflată acum în proces de<br />
lichidare, se judecă cu o<br />
firmă la care este asociat<br />
şi fostul preşedinte Petru<br />
Lucinschi, pentru o sumă<br />
de 3,35 milioane de lei.<br />
Judecătoria Râşcani şi<br />
Curtea de Apel Chişinău<br />
au dat câştig de cauză<br />
băncii, obligând firma<br />
lui Lucinschi să restituie<br />
banii. Decizia finală însă<br />
urmează a fi luată la Curtea<br />
Supremă de Justiţie.<br />
Anatolie EşAnu<br />
Fostul preşedinte spune că ştie<br />
despre faptul că pe rol s-ar afla<br />
un proces de judecată între firma<br />
sa şi BEM, dar că nu cunoaşte detalii<br />
pentru că de toate s-ar ocupa<br />
administratorul şi, totodată, partenerul<br />
său de la firmă. Petru Lucinschi<br />
mai spune că, dacă justiţia va<br />
decide că firma la care este asociat<br />
trebuie să restituie către BEM cele<br />
3,35 milioane, atunci „trebuie de<br />
făcut după lege”.<br />
Contract de locaţiune între<br />
banca lui şor şi firma lui<br />
Lucinschi<br />
Potrivit datelor din dosar, pe<br />
15 septembrie 2014, Banca de Economii<br />
(BEM), condusă pe atunci<br />
de Ilan Şor, a semnat cu srL „VVP<br />
Grup”, la care ex-preşedintele Petru<br />
Lucinschi deţine 25% din acţiuni,<br />
un contract de locaţiune a<br />
unui spaţiu de 687 m.p., situat<br />
într-o clădire de pe bd. dacia din<br />
Chişinău. Contractul era semnat<br />
pe un termen de 10 ani, iar banca<br />
urma să-i achite firmei lui Lucinschi,<br />
proprietara clădirii, o plată<br />
lunară de 15 120 euro (aproximativ<br />
280 mii de lei). a doua zi după<br />
semnare, pe 16 septembrie, BEM<br />
a şi transferat, în avans, suma de<br />
3,35 milioane de lei pentru primul<br />
an de locaţiune.<br />
deşi banii au fost transferaţi<br />
în septembrie, conform contractului,<br />
plata urma să fie percepută din<br />
luna în care locatorul („VVP Grup”)<br />
transmitea locatarului (BEM) în folosinţă<br />
bunul, fapt consemnat prin<br />
semnarea unui act de predare-primire.<br />
Ghişeele BEM, însă, nu au<br />
mai ajuns în clădirea deţinută de<br />
„VVP Grup” pentru că, la 27 noiembrie<br />
2014, Banca Naţională a<br />
Moldovei (BNM) a instituit regim<br />
de administrare specială la BEM şi,<br />
în consecinţă, reprezentanţii băncii<br />
şi cei ai „VVP Grup” nu au mai<br />
putut semna actul de predare-primire<br />
a încăperilor.<br />
La 22 decembrie 2014, „VVP<br />
Grup” a informat BEM despre rezilierea<br />
contractului de locaţiune,<br />
dar fără a-i întoarce banii încasaţi<br />
în avans pentru chirie. În aceeaşi<br />
zi, firma a semnat un nou contract<br />
de locaţiune cu altă bancă. În urma<br />
rezilierii contractului, BEM a cerut<br />
de la „VVP Grup” restituirea celor<br />
3,35 milioane de lei în termen de<br />
15 zile. Pentru că banii nu au fost<br />
întorşi, la 11 februarie 2015, BEM<br />
cheamă în judecată „VVP Grup”<br />
srL, solicitând încasarea sumei<br />
achitate în avans pentru chirie şi<br />
alte 50 mii de lei cu titlu de taxă de<br />
stat.<br />
Justiţia dă dreptate băncii<br />
La 3 mai 2016, Judecătoria râşcani<br />
din Chişinău a admis cererea<br />
depusă de BEM şi a dispus încasarea<br />
din contul „VVP Grup”, în beneficiul<br />
BEM, a sumei de 3 356 676 lei<br />
şi a taxei de stat de 50 mii de lei. În<br />
total 3 406 676 lei. Nefiind de acord<br />
cu hotărârea, la 20 mai 2016, srL<br />
„VVP Grup” a declarat apel, solicitând<br />
emiterea unei noi hotărâri,<br />
prin care să fie dispusă încasarea<br />
din contul „VVP Grup” a datoriei<br />
în sumă de doar 664 501 lei. „VVP<br />
Grup” îşi argumenta cererea prin<br />
faptul că ar fi suportat „cheltuieli<br />
semnificative” pentru reamenajarea<br />
spaţiului, astfel încât acesta să<br />
poată găzdui o instituţie bancară.<br />
Cheltuielile, susţineau reprezentanţii<br />
firmei, s-ar fi ridicat la 2,69<br />
milioane de lei, respectiv, din cele<br />
3,35 milioane achitate în avans,<br />
mai urma de restituit doar 664 de<br />
mii.<br />
de cealaltă parte, reprezentanţii<br />
BEM afirmau că, de facto, bunul<br />
imobil nu a fost dat în locaţiune<br />
pentru că nu a fost semnat actul de<br />
predare-primire, aşa cum prevedea<br />
contractul. referitor la suportarea<br />
cheltuielilor pentru amenajarea<br />
încăperii se menţionează că, în<br />
conformitate cu prevederile contractului<br />
de locaţiune, locatorul<br />
amenajează bunul conform cerinţelor<br />
locatarului cu mijloace proprii.<br />
Judecătorii Curţii de apel (Ca)<br />
Chişinău au constatat că BEM a<br />
fost în imposibilitate de a semna<br />
actul de predare-primire din cauza<br />
regimului de administrare specială<br />
instituit de BNM şi, prin urmare,<br />
BEM nu poartă vină pentru faptul<br />
că nu a mai intrat în posesia bunului<br />
închiriat. astfel, se spune în<br />
decizia Curţii, odată ce a reziliat<br />
unilateral contractul de locaţiune,<br />
„VVP Grup” nu este în drept să reţină<br />
suma achitată în avans de către<br />
BEM. referitor la suportarea cheltuielilor<br />
pentru amenajarea încăperii,<br />
pe care „VVP Grup” dorea să<br />
le recupereze din suma achitată în<br />
avans de BEM, judecătorii au decis<br />
că, în conformitate cu contractul,<br />
„VVP Grup” trebuia să facă lucrările<br />
cu mijloace proprii. Totodată, se<br />
spune în decizie, pretinsele cheltuieli<br />
de amenajare nu au fost probate,<br />
fiind prezentată doar o analiză a<br />
cheltuielilor semnată de directorul<br />
„VVP Grup”, fără a fi anexate facturi<br />
fiscale sau acte contabile care<br />
să demonstreze valoarea lucrărilor<br />
efectuate.<br />
În consecinţă, pe 15 noiembrie<br />
2016, Colegiul Civil şi de<br />
Contencios administrativ al Ca<br />
Chişinău a respins apelul înaintat<br />
de „VVP Grup”, menţinând hotărârea<br />
Judecătoriei râşcani de a<br />
încasa de la „VVP Grup”, în favoarea<br />
BEM, suma de 3,35 milioane<br />
de lei. de asemenea, s-a dispus<br />
încasarea, în beneficiul statului,<br />
a taxei de stat în mărime de 37,5<br />
mii de lei.<br />
decizia finală pe acest dosar<br />
urmează a fi luată de Curtea supremă<br />
de Justiţie. deocamdată nu<br />
este stabilită data şedinţei de judecată,<br />
cererea fiind înregistrată la<br />
CsJ acum câteva zile, pe 24 ianuarie<br />
20<strong>17</strong>.<br />
La telefonul firmei „VVP Grup”<br />
ne-a răspuns o femeie care s-a prezentat<br />
a fi contabila-şefă. Pentru că<br />
nu a dorit să ne facă legătura cu administratorul<br />
şi fondatorul majoritar<br />
al firmei, ramiro stoianov, am<br />
întrebat-o pe ea despre procesul cu<br />
BEM. „Ăsta-i un proces comercial,<br />
nu-i numaidecât jurnaliştii să ştie<br />
chestia asta. Toată asta o să se afle<br />
la judecată. Pentru ce noi trebuie<br />
să spunem asta la presă?”, ne-a replicat<br />
contabila.<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
Clădirea înregistrată pe numele firmei la care este fondator Petru Lucinschi<br />
urma să devină sediul Băncii de Economii, condusă atunci de Ilan şor<br />
Partenerii de la „VVP Grup” şi<br />
legăturile lui Petru Lucinschi<br />
cu Ilan şor<br />
Clădirea în care BEM urma săşi<br />
deschidă o filială aparţine srL<br />
„VVP Grup” din 2012. Firma, la<br />
care Petru Lucinschi deţine o cotă<br />
de 25%, a cumpărat sediul de la<br />
ramiro stoianov, un tânăr de 24 de<br />
ani, şi el acţionar la „VVP Grup” cu<br />
51%. restul, 24% din firmă, aparţin<br />
Irinei Cazimirov. Clădirea, situată<br />
la intersecţia bd. dacia cu bd.<br />
Traian, a fost dată în exploatare la<br />
sfârşit de 2014 şi are suprafaţa de<br />
1440 m.p. Conform Îs „Cadastru”,<br />
imobilul este evaluat la 12,4 milioane<br />
de lei, iar terenul pe care este<br />
construit valorează 842 mii de lei.<br />
În septembrie 2014, atunci<br />
când a fost semnat contractul de<br />
locaţiune cu firma la care Petru<br />
Lucinschi este asociat, preşedinte<br />
al Consiliului de Administrare al<br />
BEM era actualul primar de orhei,<br />
Ilan Şor, despre care fostul preşedinte<br />
declara, în 2015, într-un interviu<br />
pentru Europa Liberă, că îl<br />
cunoaşte de mic. „Pe Ilan Şor îl cunosc<br />
prin tatăl lui, cu care am fost<br />
în relaţii bune, prieteneşti. (...) din<br />
clasa a 3-a îl cunosc. Când s-a întâmplat<br />
că tatăl lui subit a decedat,<br />
el mai venea, se apropia, eu mă mai<br />
interesam cum o duce, ce face. relaţiile<br />
noastre erau bune, niciodată<br />
nu am avut cu el business, afaceri,<br />
eram pentru el ca un tată, îi dădeam<br />
un sfat când trebuia”, spunea<br />
fostul preşedinte despre Şor.<br />
Tot în acel interviu, Lucinschi<br />
a comentat şi apariţia numelui său<br />
în raportul companiei „Kroll” asupra<br />
„furtului miliardului”, fostul<br />
preşedinte fiind unul din acţionarii<br />
„Unibank”, una dintre cele 3 bănci<br />
controlate de Ilan Şor şi implicate<br />
în dispariţia 1 miliard Usd. Fostul<br />
preşedinte spunea că a cumpărat<br />
acţiunile de la Unibank la propunerea<br />
lui Şor şi cu bani împrumutaţi<br />
de la acesta şi de la cunoscuţii lui,<br />
cu scopul de a le revinde ulterior la<br />
un preţ mai mare. Pentru că situaţia<br />
de la Unibank s-a înrăutăţit,<br />
Lucinschi declara că nu a mai putut<br />
vinde acţiunile şi, astfel, nu a<br />
avut nimic de câştigat din această<br />
afacere. „Ca rezultat nu am avut<br />
niciun bănuţ, nici dividende, nu am<br />
avut niciun credit, absolut nimic”,<br />
afirma Petru Lucinschi.<br />
Explicaţiile preşedintelui<br />
Contactat de ZdG, Petru Lucinschi<br />
spune că a intrat în afacerea<br />
„VVP Grup” la sugestia unor cunoscuţi,<br />
dar că, până acum, ca şi<br />
în cazul de la Unibank, nu a avut<br />
niciun venit din această investiţie.<br />
„Eu am vândut ceva ce am avut în<br />
Moscova şi nişte prieteni îmi spun:<br />
„Pune undeva banii ca să lucreze.<br />
Iaca este o clădire, băiat bun şi aşa<br />
mai departe”. Mi-a părut ideea asta<br />
normală. Pe urmă eu am vrut să ies<br />
de acolo, dar n-ai cui vinde acum,<br />
nu se vinde nimic”, povesteşte<br />
fostul preşedinte cum a ajuns să<br />
deţină 25% la „VVP Grup”. despre<br />
procesul cu BEM, Lucinschi spune<br />
că ştie doar din auzite. „Mi-au spus<br />
că erau nişte datorii la Banca de<br />
Economii. după ce s-a întâmplat<br />
ce s-a întâmplat cu banca, ei au refuzat,<br />
dar nişte bani acolo trebuia<br />
de întors. de aceea nici nu putem<br />
să scoatem niciun fel de dividende.<br />
N-am primit măcar un leu. Eu eram<br />
în aşteptare să mai primesc ceva.<br />
Eu le-am spus că dacă este rezultatul<br />
judecăţii, trebuie de întors. Trebuie<br />
de făcut după legislaţie. Eu am<br />
să mă mai interesez”, afirmă fostul<br />
preşedinte.<br />
Întrebat dacă faptul că îl cunoaşte<br />
pe Ilan Şor, care în 2014<br />
era preşedinte al Consiliului de<br />
administraţie al BEM, a favorizat<br />
semnarea contractului de locaţiune<br />
între BEM şi „VVP Grup”, Petru<br />
Lucinschi spune că nu a vorbit<br />
niciodată cu Şor la acest subiect.<br />
„astea-s chestii de rutină, nu-i<br />
mare lucru. Nu cred eu că s-a ajuns<br />
la Şor cu aşa ceva. Nici n-am auzit.<br />
Nu mi-au spus niciodată de chestia<br />
asta. Eu cu Şor niciodată la tema<br />
asta nu am vorbit”, ne-a declarat<br />
fostul preşedinte.
8 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 9<br />
EdITorIaL<br />
VIaȚa rEdaCȚIEI<br />
VOCEA DE JOI<br />
OMUL UNIRII<br />
Virgil MÂNDÂCANU<br />
Uniunea Ziariºtilor din România<br />
„E frumos să fim împreună,<br />
Și e urât să fim dezbinați.<br />
Pentru că Unirea vine de la<br />
Dumnezeu,<br />
Iar dezbinarea de la satan”.<br />
Ion Ungureanu<br />
Cred în Omul Unirii, care poate<br />
face totul. Poate întregi Ţara în<br />
jurul ideii de dezvoltare şi prosperare,<br />
poate scoate poporul din<br />
mrejele minciunii şi fărădelegilor,<br />
poate instaura adevărul şi poate<br />
face ca legea să lucreze.<br />
Cine este Omul Unirii? Este Omul<br />
ce luptă pentru unitatea naţională,<br />
învingând demagogia şi manipulările<br />
ideologice de marcă rusească:<br />
federalizarea, uniunea eurasiatică,<br />
dezmembrarea românilor, geopolitica<br />
expansionistă, eliberarea de gen<br />
rusesc etc. Aceste doctrine devin<br />
tot mai vădite, mai deschise, mai<br />
ameninţătoare, mai periculoase nu<br />
doar pentru noi, românii, ci pentru<br />
toată omenirea.<br />
Cine poate şi trebuie să se opună<br />
acestui tăvăluc-monstru?<br />
Partidele de dreapta-centru?<br />
Acestea nu-şi pot înfrânge „rânzele”<br />
conducătorilor lor, iubitori de fotolii,<br />
putere şi avere.<br />
Partidele de stânga? Aceste partide<br />
au proiecte de ţară-federalizată,<br />
uniunea vamală, schimbarea<br />
cursului spre cel eurasiatic. Ele nu-şi<br />
vor schimba proiectul zămislit de<br />
Kremlin.<br />
Partidele liberale? Aceste partide<br />
trec sub tăcere cursul politic al PD<br />
care doreşte să domine alegerile şi<br />
Parlamentul cu orice preţ.<br />
Poate partidele unioniste? Legal,<br />
ele sunt dispersate, nu dau semne<br />
de consolidare, deşi au un proiect<br />
de Ţară pe care să-l cunoască şi să-l<br />
accepte poporul.<br />
Ar putea PAS, în frunte cu Maia<br />
Sandu, să unească toate forţele sănătoase?<br />
Nici acest partid nu are un<br />
proiect de ţară pe care l-ar susţine<br />
tot poporul.<br />
Lupta pentru Parlament, pentru<br />
putere, în condiţiile când PD face<br />
tot posibilul pentru a avea majoritatea,<br />
zicându-şi pro-european doar<br />
în fraze, îi va dezamăgi pe toţi, aşa<br />
cum s-a întâmplat de curând în România.<br />
Lupta pentru succes trebuie<br />
dată nu atât pentru Parlament,<br />
cât pentru Reunirea Ţării. Lupta<br />
noastră acum nu poate fi ruptă de<br />
la situaţia în care în România socialdemocraţii<br />
vor să oprească lupta<br />
cu corupţia, în care UE îşi slăbeşte<br />
atenţia faţă de Europa de Est, fiind<br />
preocupată de Brexit şi de oprirea<br />
emigranţilor, în care SUA şi Rusia<br />
vor apropiere pentru sferele de<br />
influenţă, în care Rusia nu renunţă<br />
la Crimeea, la Transnistria, la gurile<br />
Dunării, la războiul în Ucraina, la<br />
dezmembrarea României, în care<br />
România este întoarsă şi aruncată<br />
de PSD în haosul anului 1989, în<br />
care şi Moldova are de înfruntat<br />
dorinţa clasei politice de a promova<br />
graţierea şi alte nebunii de-ale lui<br />
Dodon...<br />
Cred că, în condiţiile creşterii tensiunilor<br />
social-politice, poporul se<br />
va trezi şi va înţelege că doar Unirea<br />
ne poate salva. Un adevărat lider,<br />
cu un Proiect de Ţară întregită, cu<br />
o strategie concretă a Unirii, Omul<br />
Unirii ne poate salva.<br />
Dezamăgirea în proiecte cu<br />
partide noi, în care domină aceleaşi<br />
aspiraţii la putere, creşte. Abandonarea<br />
luptelor pentru Parlament<br />
trebuie să ne conducă la lupta<br />
pentru Unire.<br />
Sunt unionist. Știu că Unionismul<br />
încetează a fi doar un ideal, devenind<br />
un Proiect Pragmatic de Ţară.<br />
De ce Dodon şi alţii ca el se tem de<br />
Unionism? Pentru că Unionismul<br />
devine unica forţă pragmatică de<br />
luptă pentru statul de drept european<br />
– România!<br />
Să fim realişti şi să analizăm<br />
situaţia din R. Moldova, unde statul<br />
de drept de fapt nu există! Statul, de<br />
facto, a fost acaparat de criminali de<br />
diferite speţe – interlopi, traficanţi,<br />
ucigaşi, spălători de bani şi spărgători<br />
de bănci… Acest stat e captiv.<br />
Criminalii şi tâlharii stau în primării<br />
şi orice am vrea noi să facem, e<br />
zadarnic. Aceşti hoţi vor legi noi care<br />
le vor proteja hoţiile.<br />
După ce am plecat din câmpul de<br />
muncă la vârsta de 80 de ani, după<br />
ce am acumulat cinstit fondul de<br />
pensii, am cerut recalcularea pensiei,<br />
căci cea din 1996 a fost intenţionat<br />
greşită, devastatoare, criminală,<br />
falsă! Dar pe cine îl preocupă<br />
problema mea şi a altora ca mine?!<br />
Pe nimeni! M-am adresat la doi mari<br />
jurişti, profesori universitari. Ei au<br />
recunoscut că şi ei se află în aceeaşi<br />
situaţie. Ce-i de făcut? Să trăim în sărăcie<br />
şi minciună, acceptând jocurile<br />
murdare ale celor de la putere?<br />
Guvernanţii ne mint că ei fac<br />
reforme – micşorând preţurile,<br />
măresc salariile, pensiile, iar eu, cu o<br />
pensie de 2500 de lei, nu pot achita<br />
serviciile comunale. Ce mă fac? Să<br />
părăsesc şi eu ţara la vârsta mea?<br />
Ei ne creează condiţii ca să murim!<br />
Acum nu le mai suntem de folos,<br />
pentru că nu mai putem aduce<br />
nimic în haznaua lor.<br />
Dacă cineva crede ori va spune că<br />
trebuie să protestăm, va avea dreptate.<br />
Dar ce fel de proteste? Cu ce<br />
scopuri? De ce să chemăm lumea<br />
să lupte pentru un nou Parlament<br />
unde locurile deja sunt cumpărate?<br />
Omul Unirii este cel care înţelege<br />
că soluţia noastră este Reîntregirea<br />
Ţării! Omul Unirii este cel care ştie<br />
că „Popoarele nu sunt de la oameni,<br />
ci de la Dumnezeu. Fiecare are o<br />
misiune a sa” (I. Ungureanu).<br />
Deci, poporul nostru are o misiune<br />
cu un Proiect de Ţară – Statul<br />
comun România-R. Moldova. Acest<br />
Om al Unirii va şti, va putea realiza în<br />
viaţa noastră Testamentul marelui<br />
om de cultură Ion Ungureanu, rostit<br />
înainte de a pleca la Domnul: „Să<br />
vă uniţi cu Ţara, iar pentru ca să vă<br />
reuşească acest lucru – uniţi-vă între<br />
voi! Fiţi atenţi! Duşmanul e la porţi!<br />
Luptele de stradă dintre noi şi noi<br />
într-o cetate asediată de vrăjmaşi<br />
sunt cele mai periculoase”.<br />
Dodon şi vecina sa, NatO<br />
Alina RADU<br />
alina.radu@zdg.md<br />
Marţi, preşedintele Igor dodon a<br />
vizitat instituţiile europene de<br />
la Bruxelles, trecând şi pe la Cartierul<br />
General NaTo. Până a ajunge la NaTo,<br />
Igor dodon a emis un mesaj în care<br />
anunţa că nu este de acord cu deschiderea<br />
unui oficiu NaTo în Moldova,<br />
căci asta ar putea afecta neutralitatea<br />
statului.<br />
da, neutralitatea r. Moldova este<br />
foarte importantă, e o prevedere constituţională<br />
care trebuie respectată.<br />
articolul 11 al Constituţiei arată aşa:<br />
„r. Moldova proclamă neutralitatea<br />
sa permanentă. r. Moldova nu admite<br />
dislocarea de trupe militare ale altor<br />
state pe teritoriul său”. La momentul<br />
în care acest articol a fost scris în acest<br />
document, în iulie 1994, r. Moldova<br />
avea 3 ani de la naştere şi nicio zi neutră,<br />
deoarece se născuse cu armata<br />
a 14-a a Federaţiei ruse pe teritoriul<br />
său. Mai mult, în acelaşi an, Federaţia<br />
rusă a semnat un acord internaţional,<br />
sub auspiciile osCE, în care se obliga să<br />
îşi retragă armatele de pe teritoriul republicii<br />
(neutre) Moldova. a trecut un<br />
sfert de secol, iar armata rusă este exact<br />
acolo unde era când se scria Constituţia<br />
acestui stat independent.<br />
Ce valabilitate are un articol din<br />
Constituţie care nu a fost valabil nicio<br />
secundă în câteva zeci de ani, care nu a<br />
fost respectat vreodată? Ce ar trebui de<br />
televiziunile ruseşti despre corupţie,<br />
ue şi despre hectarul lui Putin<br />
Aneta GROSU<br />
aneta@zdg.md<br />
făcut? de schimbat Constituţia, ajustând-o<br />
la realităţi, sau de ajustat realităţile<br />
la ceea ce spune buchea constituţională?<br />
Într-o situaţie extrem de complexă<br />
ca aceasta, Igor dodon, nu doar preşedinte<br />
al r. Moldova, dar şi comandant<br />
suprem, a decis să atace NaTo. a mers<br />
în prima sa vizită să anunţe că nu este de<br />
acord cu deschiderea unui oficiu NATO<br />
la Chişinău, chiar dacă oficiul e o instituţie<br />
diplomatică civilă şi e deschisă sub<br />
auspiciile Guvernului, aceasta nefiind o<br />
prerogativă prezidenţială. dodon a declarat<br />
în mod repetat că un oficiu NaTo<br />
ar afecta neutralitatea r. Moldova. În<br />
acest context, comandantul suprem Igor<br />
dodon nu s-a deranjat public de prezenţa<br />
unei armate străine pe teritoriul său,<br />
care s-a angajat să plece şi nu a respectat<br />
obligaţia timp de 20 de ani.<br />
Ce este NaTo şi de ce ar afecta<br />
neutralitatea r. Moldova prin deschiderea<br />
unui birou civil la Chişinău mai<br />
mult decât o armată rusă? NaTo este<br />
un bloc militar care include 28 de state,<br />
inclusiv cei mai apropiaţi vecini ai<br />
r. Moldova: românia, Bulgaria, Turcia,<br />
Polonia, Ungaria, statele Baltice. r.<br />
Moldova are jumătate din hotarul său<br />
cu NaTo (românia) şi jumătate din<br />
hotarul său cu un stat partener NaTo<br />
(Ucraina). orice preşedinte al oricărei<br />
ţări din lume ştie cât de importante<br />
sunt relaţiile de bună vecinătate nu<br />
doar cu administraţiile statelor vecine,<br />
ci şi cu organismele din care fac parte<br />
acestea. În cazul Moldovei, nu poate fi<br />
ignorată o bună comunicare cu românia<br />
şi Ucraina, dar şi cu UE şi NaTo, sisteme<br />
care au hotar cu r. Moldova.<br />
Într-un mesaj transmis de la Cartierul<br />
General al NaTo de la Bruxelles, Igor<br />
dodon ne-a zis să ne păstrăm calmul,<br />
deoarece corupţia din r. Moldova ar fi<br />
mult mai periculoasă decât propaganda<br />
promovată de posturile ruseşti de<br />
televiziune, care au toată libertatea în<br />
spaţiul informaţional de la noi. Cum să<br />
nu-i dai dreptate că, într-adevăr, corupţia<br />
a ajuns să macine până şi cele mai<br />
neînsemnate sfere din viaţa noastră?<br />
dar cum să-i dai dreptate când spune<br />
că posturile de televiziune ruseşti pe<br />
care, iată, chiar el, a reuşit să le vizioneze<br />
nestingherit în camera de hotel în<br />
care fusese cazat la Bruxelles, în chiar<br />
centrul UE, ar fi nişte surse nevinovate,<br />
care nu provoacă nici durere, nici suferinţă,<br />
nici derută?<br />
duminică seara, pe când Igor dodon<br />
viziona la el acasă postul de televiziune<br />
NTV Moldova, apropiat sie şi<br />
partidului său, distrându-se pe marginea<br />
celor relatate în emisiunea „de la<br />
primărie-n sus”, aşteptând nişte ştiri<br />
ca lumea, bunăoară, despre cum semnase,<br />
în ajun, un necrolog în memoria<br />
actorului Gheorghe Pârlea, alt canal,<br />
la fel cu origini ruseşti, rTr Moldova,<br />
transmitea o emisiune de ştiri de sinteză<br />
a săptămânii, Vesti Nedeli, în care<br />
inclusese câteva reportaje, în exclusivitate<br />
manipulatoare, despre situaţia din<br />
Ucraina, din românia, din UE... aproape<br />
nimic despre rusia, deşi vorbim despre<br />
un canal rusesc de televiziune.<br />
aşa cum rTr, alături de NTV şi de<br />
alte posturi ruseşti, are liber în spaţiul<br />
informaţional al r. Moldova, o bună<br />
parte dintre telespectatori, care o fi aşteptând,<br />
probabil, continuarea unui interminabil<br />
serial, au vizionat programul<br />
duminical de ştiri de la rTr. de acolo ei<br />
au aflat că, potrivit lui Putin, preşedintele<br />
Ucrainei, Petro Poroşenko, nu ar fi nimeni<br />
altul decât „un broscoi ucrainean”<br />
care ţopăie în speranţa obţinerii de fonduri<br />
de la UE. Potrivit reportajului, Poroşenko<br />
mai că ar incita singur la violenţă<br />
în Ucraina, pentru a sensibiliza donatorii<br />
străini pentru a continua finanţarea<br />
unor proiecte în ţara sa. „Cu cât mai<br />
multe victime, cu atât e mai mare compasiunea<br />
finanţatorilor”, se vorbea în<br />
reportaj. Următoarele secvenţe se refereau<br />
la faptul că întreg sprijinul din Vest<br />
este ineficient în cazul confruntărilor<br />
din doneţk. În cele peste 7 minute de<br />
reportaj, militari ruşi încercau să-i convingă<br />
pe reprezentanţii osCE ca aceştia<br />
să-i determine pe ucraineni să le lase<br />
doneţkul din estul Ucrainei ruşilor, că ei<br />
nu vor nimic altceva. o femeie, în rusă, îl<br />
implora pe un funcţionar osCE, vorbitor<br />
de engleză, să facă ceva cu Poroşenko,<br />
din cauza căruia ea şi doneţkul nu ar<br />
avea linişte şi pace. Următorul reportaj<br />
era dedicat aceluiaşi Poroşenko, despre<br />
care autorii spun că şi-ar propune scopuri<br />
ireale. Urmează o încercare de a<br />
demonstra că Kievul luptă nu doar cu<br />
oamenii, ci şi cu istoria...<br />
ajungem, în scurt timp, la reportajul<br />
dedicat protestelor din românia,<br />
tratate de rTr prin prisma „degradării<br />
UE”. Moderatorul punctează că „un alt<br />
NATO este cel mai mare sistem<br />
militar din lume, dar şi cel mai transparent.<br />
statele NaTo sunt şi printre cele<br />
mai bogate din lume, şi cu standarde<br />
înalte de viaţă. Cu toate acestea, NaTo<br />
nu invită, nu solicită şi nu obligă pe nimeni<br />
să i se asocieze. Mai mult, dacă<br />
un stat depune o solicitare ca să devină<br />
membru, acest stat trebuie să treacă<br />
câteva examene, iar principalul examen<br />
este - combaterea corupţiei. Igor<br />
dodon, pe parcursul ultimilor doi ani,<br />
a organizat zeci de proteste sub lozinca<br />
combaterii corupţiei. spiritul protestatar<br />
s-a temperat, lupta cu corupţia e în<br />
mare derivă acum la Chişinău.<br />
Parteneriatul r. Moldova cu NaTo<br />
a început în 2004. de atunci, această<br />
organizaţie a finanţat distrugerea sau<br />
securizarea a mii de tone de pesticide<br />
şi alte substanţe periculoase. de unde<br />
s-au luat aceste mii de tone de substanţe<br />
periculoase pe teritoriul r. Moldova?<br />
Exact de acolo de unde a venit şi armata<br />
a 14-a, care, timp de 25 de ani, încalcă<br />
neutralitatea constituţională a statului.<br />
Igor dodon a iterat public că acceptă<br />
ajutorul primit de NaTo privind distrugerea<br />
pesticidelor. Pentru că asta costă<br />
sute de mii de euro pe care nu-i avem,<br />
dar şi tehnologii pe care nu le cunoaştem.<br />
Iar intoxicarea cetăţenilor cu ape<br />
contaminate de pesticide costă şi mai<br />
mult - vieţi omeneşti. Ce-ar fi ca preşedinţii<br />
şi guvernanţii r. Moldova, atunci<br />
când fac declaraţii, să se gândească că şi<br />
cuvintele lor şi acţiunile lor, atunci când<br />
sunt greşite, ar fi ca pesticidele, pentru<br />
nimicirea sau repararea cărora va fi nevoie<br />
de timp şi de bani.<br />
semn al degradării UE este corupţia”.<br />
Timp de 6 minute, reporterul Anton<br />
Leadov relatează despre presupuse atacuri<br />
şi violenţe în centrul Bucureştilor.<br />
despre proteste, Leadov spune că ar fi<br />
îndreptate împotriva guvernării care,<br />
urmând indicaţiile UE, a încercat „să<br />
descarce” penitenciarele din românia.<br />
după care a ajuns, dezbrăcat de palton,<br />
doar într-o cămaşă albă (de ce, pe timp<br />
de iarnă, în februarie?), în nişte catacombe<br />
din zona Gării de Trenuri, unde<br />
a găsit un vagabond tânjind după Ceauşescu,<br />
la fel ca şi o doamnă de etnie<br />
romă, pe care a întâlnit-o în unul dintre<br />
cartierele marginale ale oraşului. Mă<br />
întrebam: câţi dintre aceştia pot fi găsiţi<br />
în rusia? În concluzie, moderatorul<br />
programului de ştiri spune: „după cele<br />
urmărite de corespondentul nostru, pe<br />
cine ar mai putea inspira drapelul albastru,<br />
înstelat, al UE”...<br />
despre rusia? sinteza săptămânii<br />
de la rTr a găzduit un singur reportaj<br />
din rusia, unul extrem de colorat, despre<br />
generozitatea preşedintelui Putin care,<br />
prin intermediul надальнийвосток.<br />
рф, le oferă tuturor solicitanţilor câte<br />
un hectar de rusie în siberia, aproape<br />
de China, acolo unde densitatea<br />
populaţiei e de 2,2 oameni la 1 km.p..<br />
Moderatorul a anunţat cu mândrie că<br />
numărul solicitanţilor hectarelor lui<br />
Putin este în continuă creştere. atât<br />
despre rusia. Niciun cuvânt despre<br />
sărăcie, despre agresiune, sau despre<br />
justiţia de acolo care, mai nou, a luat o<br />
decizie prin care a îngrădit calea unui<br />
reprezentant al opoziţiei, activistul<br />
alexei Navalnîi, de a candida, în 2018,<br />
la Preşedinţia Federaţiei ruse.<br />
DE JOI<br />
PÂNÃ JOI Î<br />
JOI, 2 FEBRuARIE<br />
Aflăm de la Biblioteca<br />
Naţională că, la doar 48 de ore<br />
de la inaugurare, administraţia<br />
instituţiei a decis să suspende<br />
expoziţia „In memoriam Ion<br />
Ungureanu”, deşi ex-ministrul<br />
Culturii, Ion Ungureanu, este<br />
cel care a redenumit biblioteca<br />
Krupskaya în Biblioteca Naţională.<br />
„Azi am primit indicaţie de la<br />
conducerea Bibliotecii Naţionale<br />
să scot din holul bibliotecii expoziţia<br />
de carte „In memoriam Ion<br />
Ungureanu”. M-am opus. După<br />
o consultare suplimentară a<br />
directoarei adjuncte, Aliona Tostogan,<br />
cu directoarea generală,<br />
din nou am primit ordonanţa<br />
de a scoate expoziţia. În locul<br />
expoziţiei „In memoriam Ion<br />
Ungureanu” a fost pusă o expozitie<br />
de carte chineză. De când<br />
lucrez, niciodată nu am pus<br />
o expoziţie doar pentru două<br />
zile”, ne-a spus şefa Serviciului<br />
programe culturale a BNRM,<br />
Raisa Melnic. Motivul invocat de<br />
directoarea-adjunctă a BNRM<br />
era că expoziţia de carte chineză<br />
a fost anunţată în presă şi că<br />
urmează să se mai filmeze la<br />
aceasta. „Noi am promis ambasadelor<br />
că ţinem expoziţia, avem<br />
obligaţiuni faţă de ambasadă”,<br />
ne-a spus Aliona Tostogan.<br />
VInERI, 3 FEBRuARIE<br />
Continuăm să primim la<br />
redacţie mesaje de la persoane<br />
nemulţumite de faptul că, după<br />
ce au abonat Ziarul de Gardă,<br />
nu-l primesc deloc sau îl primesc<br />
cu mare întârziere. Zilnic,<br />
redacţia discută aceste subiecte<br />
cu „Poşta Moldovei”, dar, se<br />
pare, fără rost. Un cititor ne-a<br />
sugerat să chemăm în judecată,<br />
împreună cu cititorii prejudiciaţi,<br />
această instituţie, care ia bani<br />
enormi pentru distribuirea<br />
presei, dar nu-şi onorează<br />
obligaţiile.<br />
SâMBăTă, 4 FEBRuARIE<br />
„Corupţie şi case nedeclarate”,<br />
aşa şi-a intitulat mesajul o<br />
cititoare a ZdG, care ne-a ataşat<br />
şi mai multe poze cu imobile<br />
de lux, despre care spune că ar<br />
fi proprietăţile unui şef al unei<br />
instituţii din domeniul educaţiei.<br />
Vom reveni la acest subiect.<br />
LunI, 6 FEBRuARIE<br />
Aflăm dintr-un mesaj trimis<br />
de un cetăţean al R. Moldova,<br />
reprezentant al Diasporei, că<br />
prin mai multe ţări europene<br />
au loc întâlniri organizate de<br />
CEC, BRD şi IRI, care îşi propun<br />
evaluarea situaţiei post-electorale.<br />
„Discuţiile au fost emoţionale,<br />
pe alocuri pe tonalităţi ridicate,<br />
ceea ce este de înţeles, ne-am<br />
întrecut la întrebări şi tot nu am<br />
avut timp şi puteri să le adresăm<br />
pe toate. În final am depăşit<br />
timpul cam cu vreo oră şi jumătate<br />
şi am ieşit toţi epuizaţi de<br />
acolo şi fizic, şi emoţional”, scrie<br />
cititoarea ZdG.<br />
Sfaturi preţioase pentru politicieni<br />
n 2016, am adresat o scrisoare<br />
deschisă Parlamentului şi<br />
Guvernului r. Moldova. În acea<br />
scrisoare, am dezvăluit lacunele<br />
din activitatea politicienilor<br />
aflaţi la cârma ţării. acum, însă,<br />
după ce am vizionat numeroase<br />
emisiuni televizate şi am citit<br />
articole pregătite de jurnalişti<br />
profesionişti, mi-a venit ideea<br />
să le ofer şi eu câteva sfaturi<br />
politicienilor şi persoanelor<br />
care deţin funcţii înalte, de<br />
mare responsabilitate.<br />
Mai întâi de toate, cred că ar<br />
trebui să vă grăbiţi să adoptaţi<br />
o lege ce v-ar proteja în special<br />
pe voi, membrii Parlamentului<br />
şi ai Guvernului, pe oligarhi, pe<br />
procurori, judecători, pe toţi cei<br />
care au golit cu succes băncile<br />
de la noi. O lege ce i-ar proteja<br />
pe cei care au luat şi continuă<br />
să ia mită, pe deputaţii care<br />
s-au vândut pe sume impunătoare,<br />
migrând dintr-un partid<br />
în altul, pe cei care deţin conturi<br />
valoroase de bani în băncile<br />
de peste hotare.<br />
Ar fi perfect ca legea pe care<br />
o veţi adopta să protejeze averea<br />
tuturor celor care au furat<br />
de-a lungul anilor şi să nu mai<br />
poată fi trase la răspundere<br />
persoanele din eşaloanele înalte<br />
de stat. Excelent ar fi ca legea<br />
adoptată să vă dezlege mâinile<br />
ca voi să puteţi fura şi în<br />
continuare, să puteţi face ce vă<br />
pofteşte inima. Nu de alta, dar<br />
asupra voastră planează pericolul<br />
din partea plebei proletare.<br />
de ce ar trebui să staţi cu grijă,<br />
să nu dormiţi nopţile de frică să<br />
nu rămâneţi fără luxul pe care<br />
l-aţi agonisit cu atâta „efort”<br />
şi să riscaţi să vă treziţi după<br />
gratii. Nu vă neliniştiţi că ţara<br />
sărăceşte. Nu vă faceţi emoţii<br />
negative, stresuri, văzând copii<br />
flămânzi şi dezbrăcaţi, nu trebuie<br />
să vă afecteze starea deplorabilă<br />
în care se află foarte<br />
mulţi bătrâni.<br />
Mi se rupea inima de milă<br />
când un ministru, într-o emisiune<br />
TV, se plângea că lucrează<br />
câte 20–22 de ore din 24. sărmanul!<br />
de altfel, ar trebui să<br />
interveniţi urgent pentru a închide<br />
gura celor care se mai pot<br />
revolta, aşa încât nimeni să nu<br />
îndrăznească să spună o vorbă<br />
neplăcută despre „sfinţiile<br />
voastre”.<br />
reduceţi la tăcere orice<br />
produs media incomod. Mizaţi<br />
doar pe zelul angajaţilor mediilor<br />
voastre de informare. Ei vă<br />
vor apăra cu fidelitate interesele,<br />
promovându-vă minciunile.<br />
Contaţi doar pe forţele ce vă<br />
stau la dispoziţie: trădătorii,<br />
ziariştii voştri, angajaţii posturilor<br />
TV şi radio care vă aparţin,<br />
lacheii, vânduţii, lingăii – toţi<br />
sunt gata în orice clipă să vă<br />
Protecția datelor<br />
sau cenzură<br />
Acum două săptămâni, preşedintele Parlamentului, andrian Candu,<br />
s-a declarat îngrijorat în legătură cu situaţia Centrului Naţional<br />
pentru Protecţia datelor cu Caracter Personal al r. Moldova. El a pledat<br />
pentru majorarea numărului de angajaţi şi pentru dublarea salariilor<br />
acestora.<br />
În r. Moldova, demnitarii şi aşa interpretează abuziv şi eronat Legea<br />
cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.<br />
aduc aici un exemplu. Cam aşa ar putea arăta un caz din viaţa reală,<br />
relatat cu frică de prevederile legii respective.<br />
Pe numele conducătorului organizaţiei xYZ de la angajatul acestei<br />
organizaţii BB a fost adresată cererea de plecare în delegaţie pentru<br />
a participa la un training de 3 săptămâni în aa. deoarece în invitaţia<br />
de participare BB a fost prezentată ca fiind angajat al altei organizaţii,<br />
persoana responsabilă CC a organizaţiei xYZ a contactat telefonic<br />
persoana responsabilă dd a ambasadei ţării aa, exprimându-şi nedumerirea,<br />
deoarece persoana BB activează în cadrul organizaţiei xYZ.<br />
Persoana responsabilă dd din ambasada ţării aa a examinat situaţia<br />
şi a comunicat că ambasada nu s-a ocupat de colectarea pachetului de<br />
acte şi de selectarea candidaţilor.<br />
Între timp, persoana BB a aflat că persoana CC a discutat cu persoana<br />
dd despre o posibilă falsificare a actelor şi a apelat la Centrul<br />
nominalizat mai sus, învinuindu-l pe CC de divulgarea datelor cu caracter<br />
personal.<br />
CC a fost citat de Centrul respectiv şi, în urma discuţiilor, angajatul<br />
Centrului a constatat încălcarea de către CC a prevederilor Codului<br />
Contravenţional.<br />
Hotărârea Instanţei: „a recunoaşte cet. (persoana CC) vinovat de<br />
comiterea contravenţiilor prevăzute de art...”.<br />
Ce s-a întâmplat în realitate? CC, adică persoana documentată, a<br />
informat Centrul despre falsificarea actelor de către BB, la momentul<br />
în care CC a discutat cu reprezentantul ambasadei ţării aa, care deja<br />
dispunea de dosarul BB privind deschiderea vizei, şi Instanţa găseşte<br />
că CC este vinovat!<br />
Modalitatea de desfăşurare a şedinţei de judecată necesită o descriere<br />
separară – lipsa totală de etică, spre deosebire de discuţua purtată<br />
cu angajatul Centrului.<br />
s-ar putea că preşedintele Parlamentului prevede creşterea substanţială<br />
a volumului de lucru pentru o nouă formă de protecţie a datelor<br />
cu caracter personal - cenzura.<br />
Trecătorul ABC<br />
execute ordinile.<br />
să nu uit. Pentru a vă atinge<br />
scopurile, mai aveţi o „forţă importantă”<br />
în lupta cu progresul<br />
– slujitorii bisericii. La alegerile<br />
prezidenţiale din 2016, v-aţi<br />
convins ce „servicii preţioase”<br />
v-au oferit cei cu crucea în mâini<br />
şi cu bărdiţa-n sân.<br />
Fiţi vigilenţi, aşa încât în<br />
cercurile voastre să nu pătrundă<br />
nicio persoană alde domnica<br />
Manole, Tatiana răducanu sau<br />
ca regretatul Ion Butmalai. Voi<br />
nu aveţi nevoie de profesionişti,<br />
de persoane înţelepte, talentate,<br />
ci de mediocrităţi, de oameni<br />
care sunt gata să execute<br />
orice ordin dat de voi.<br />
Încă un sfat. Ştiu că aveţi o<br />
carabinieră curajoasă. Când poporul<br />
îndrăzneşte să vă tulbure<br />
liniştea, protestând, apelaţi la<br />
ea fără ezitare.<br />
Bieţii de voi! Ştiu că multă<br />
bătaie de cap vă fac şi pensionarii.<br />
Puteţi lesne soluţiona<br />
această problemă. scoteţi-i pe<br />
toţi bătrânii la o margine de<br />
sat sau de oraş, poate în câmp,<br />
şi izbăviţi-vă de ei. Ce-i drept,<br />
riscaţi să pustiiţi şi mai tare satele<br />
şi oraşele noastre.<br />
Fireşte, gândiţi-vă să creaţi<br />
şi în continuare condiţii optime<br />
pentru tineri de a pleca peste<br />
hotare. astfel reuşiţi să prindeţi<br />
doi iepuri odată: aceştia vor<br />
munci acolo şi vor trimite bani<br />
acasă. Totodată, din contul plecării<br />
lor, se va reduce numărul<br />
potenţialilor protestatari.<br />
Pe parcurs, aţi adoptat mai<br />
multe legi care sunt în folosul<br />
vostru. aţi mai putea adopta<br />
una, tot favorabilă vouă. Iată<br />
în ce constă aceasta. Ca să nu<br />
fiţi catalogaţi de către cetăţeni<br />
drept tâlhari, bandiţi, nemernici,<br />
iude etc., aţi putea face o<br />
lege ca toţi membrii parlamentului<br />
şi ai guvernului, alte persoane<br />
din posturi de conducere<br />
să fie asigurate de stat cu câte<br />
3-4 apartamente de lux, câteva<br />
automobile moderne, mai multe<br />
terenuri pentru construcţii.<br />
La concedii, aceştia să aibă<br />
dreptul de a primi câte 20-30<br />
de mii de lei pentru odihnă şi<br />
răsfăţ. doar aşa veţi scăpa de<br />
cheltuieli.<br />
dacă nu aveţi încredere în<br />
mine, un fost profesor ajuns la<br />
vârsta de 77 de ani, îmi puteţi<br />
angaja un killer, făcându-mi un<br />
bine: izbăvindu-mă de sărăcie<br />
şi de necaz, fiindcă nu am nicio<br />
sursă de existenţă în afara pensiei<br />
mizere pe care o am din milostenia<br />
domniilor voastre şi pe<br />
care mâine-poimâine aş putea<br />
să o pierd, deoarece r. Moldova<br />
e în agonie.<br />
Cu „adânc respect”, „al<br />
vostru”<br />
Serafim MânDRu<br />
SCRISORILE CITITORILOR<br />
Scrisoare despre riscuri<br />
Ne aşteaptă o ameninţare care ne va duce în braţele Moscovei. Mă refer<br />
la viitoarele alegeri parlamentare. Pentru a deschide ochii multora<br />
dintre voi, propun ca, în fiecare oraş, în toate centrele aglomerate, în<br />
centrele raionale, în satele mari, dar şi în toate ziarele de orientare proeuropeană<br />
(şi nu doar) să fie afişat un tablou, unde să fie publicată, pe<br />
de o parte, o informaţie despre ce ne-a oferit Uniunea Europeană, sUa,<br />
românia în aceşti 26 ani de independenţă şi, pe de altă parte, ce ne-a oferit<br />
Federaţia rusă. să se facă o comparaţie între beneficiile pe care le-am<br />
obţinut, granturile şi creditele pe care le-am primit din partea partenerilor<br />
europeni şi pagubele aduse de rusia prin aprobarea embargourilor la<br />
produsele noastre.<br />
alt material, mai convingător, nu poate fi. acest material i-ar închide<br />
gura lui dodon, care spune că din partea UE nu avem niciun folos.<br />
Prin publicarea acestui material, vom putea rezista în faţa promoscoviţilor,<br />
care, pe zi ce trece, sunt tot mai uniţi.<br />
Cu stimă, Timoli Croitoru, Ialoveni<br />
Pagină îngrijită de Inga nOSATII
10 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 11<br />
ExCLUsIV<br />
ExCLUsIV<br />
Interviu cu Ruslan Sochircă, formator de educație alternativă<br />
Sărăcia naşte sărăcie în creier<br />
— Sunteţi un formator de educaţie<br />
alternativă. Ce presupune<br />
acest lucru şi de unde a apărut<br />
necesitatea apariţiei unei astfel<br />
de educaţii?<br />
— Am fost profesor de<br />
chimie şi fizică. Lucrez de mult<br />
timp cu copiii. În anul 2002<br />
am lansat şi proiectul „Tinerii<br />
schimbă lumea”. Cu mai mulţi<br />
voluntari, încercam să facem<br />
ceea ce nu era în curriculumul<br />
şcolar, care am înţeles că nu<br />
are nicio legătură cu realitatea.<br />
Totodată, pentru schimbarea<br />
curriculumului şcolar era nevoie<br />
de mult timp. de aceea, aveam<br />
impresia că fugim în urma<br />
trenului care este în continuă<br />
mişcare. astfel a şi venit ideea<br />
educaţiei alternative, o educaţie<br />
care să facă conexiunea cu<br />
realitatea, să-i facă să gândească<br />
pe copii şi să fie activi civic.<br />
La început, aveau impresia că<br />
trebuie să le ofere totul statul.<br />
I-am învăţat să facă proiecte şi<br />
să acţioneze, dar nu să aştepte.<br />
alternativă ar fi aducerea unei<br />
informaţii pentru copii care<br />
lipseşte la şcoală, pe alte căi.<br />
— Cum a „acceptat” Ministerul<br />
Educaţiei ideea de educaţie<br />
alternativă?<br />
— Epopeea cu Ministerul<br />
Educaţiei a fost… destul de<br />
scurtă. atunci când am vrut să<br />
discutăm cu ei, s-a schimbat<br />
ministrul. această schimbare<br />
continuă a guvernelor a creat<br />
un haos şi a afectat mult şi sistemul<br />
de învăţământ. Cei de la<br />
Institutul Naţional de Educaţie<br />
au avut o atitudine favorabilă<br />
faţă de o astfel de educaţie –<br />
când pui accent pe realităţile<br />
de zi cu zi, dar nu rămâi doar<br />
la nivel de teorie. au zis că e o<br />
idee bună, doar că ar fi nevoie<br />
de o curriculă amplă. de aceea,<br />
ne-am gândit că pasul nostru<br />
următor este să facem ceva<br />
pentru profesori, să organizăm<br />
cursuri gratuite pentru ei, ca<br />
să le arătăm ce ar putea face<br />
ca lecţiile lor să devină mai<br />
interesante şi copiii să poată<br />
asimila cât mai bine informaţia.<br />
orice schimbare în sistemul<br />
de educaţie este anevoioasă şi<br />
are de parcurs un drum atât de<br />
lung, cu o serie de rapoarte. de<br />
aceea, este mai uşor să ajungi<br />
la profesori şi să-i educi, să le<br />
oferi o alternativă, o posibilitate<br />
de a preda altfel. să multiplici<br />
experienţa ta cu profesorii.<br />
Este timpul să urcăm în acel<br />
tren, şi să nu mai alergăm după<br />
el. să înţelegem că trebuie să<br />
schimbăm volumul de materii<br />
predate, care nu fac decât să<br />
obosească elevii şi să-i silească<br />
să înveţe superficial. Nicio circulară<br />
a Ministerului Educaţiei,<br />
seminare sau traininguri nu-i<br />
vor face pe copii mai creativi.<br />
— Cât ar cheltui o şcoală ca să<br />
permită unui profesor de chimie<br />
sau fizică să demonstreze<br />
Ruslan Sochircă este licenţiat în istorie la universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, România şi deţine masteratul de la uPS Ion-<br />
Creangă din Chişinău cu lucrarea „Istoria mentalităţii colective”<br />
tot felul de experimente, dar nu<br />
doar să le descrie?<br />
— Nu ştiu cât ar trebui să<br />
cheltuie o şcoală pentru acest<br />
lucru. Însă, noi facem o serie de<br />
experimente chimice şi fizice<br />
cu cost redus. Toate materialele<br />
pe care le folosim sunt ieftine<br />
şi le puteţi găsi chiar acasă,<br />
cum ar fi: mina din creion,<br />
baloane, sticle de plastic, cuie,<br />
bucăţi de carton, ceapă, cartofi,<br />
riglă, ciocan etc. Trebuie doar<br />
să ai abilitatea de a face aceste<br />
experimente, inventate de<br />
oameni de ştiinţă notorii: Bohr,<br />
Einstein. Ei le făceau ca să atragă<br />
studenţii. aceste lucruri pot<br />
fi făcute simplu. de exemplu, iei<br />
un balon, îl umfli şi îl apeşi pe<br />
o suprafaţă pe care cuiele stau<br />
cu vârful ascuţit în sus. Balonul<br />
nu se va sparge, pentru că se<br />
creează efectul de densitate. Cel<br />
mai curios este că densitatea<br />
funcţionează în cazul obiectelor<br />
dure (cuiul) şi moi (balonul).<br />
„<br />
„Dacă tânărul vede<br />
doar persoane<br />
în vârstă care<br />
candidează, nici nu<br />
va fi activ la alegeri,<br />
pentru că se simte<br />
extras din context”<br />
— Spuneaţi, într-un studiu, că<br />
oamenii din R. Moldova îşi aleg<br />
primari mai în vârstă, trecuţi de<br />
45 de ani. De ce ar fi influenţată<br />
această alegere?<br />
— Pe baza acelui studiu am<br />
analizat în special alegerile locale<br />
din 2014. am văzut că opţiunea<br />
electoratului au fost candidaţii<br />
în vârstă. Înseşi partidele<br />
nu deleagă oameni tineri pentru<br />
astfel de funcţii. de asemenea,<br />
am observat că acest lucru a<br />
fost şi motivul pentru care un<br />
număr foarte mic de tineri au<br />
participat la acele alegeri. dacă<br />
tânărul vede doar persoane în<br />
vârstă care candidează, nici nu<br />
va fi activ la alegeri, pentru că<br />
se simte extras din context.<br />
— Ce părere aveţi despre afirmaţiile<br />
şi pornirile lui Dodon<br />
privind istoria Moldovei?<br />
— dodon jonglează cu nişte<br />
momente. Istoria nu este ceva<br />
rigid, ea este uşor mai flexibilă,<br />
mai ales cea a r. Moldova. Cu<br />
atât mai mult că, în sec. xIx,<br />
când s-au creat naţiunile noi,<br />
nu am participat la acest proces.<br />
astfel, am rămas la nivelul<br />
patriotismului local.<br />
„<br />
„Religia nu opreşte<br />
curiozitatea”<br />
— Şcoala distruge creativitatea<br />
copiilor?<br />
— Nu pot să spun că o<br />
distruge, dar n-o dezvoltă. de<br />
fapt, fiecare perioadă îşi are<br />
propriii săi copii. În civilizaţia<br />
umană n-a mai fost niciodată<br />
o generaţie de elevi care să<br />
fie puşi în pericol de suprainformaţie.<br />
Până acum, era un<br />
deficit de informaţie, iar şcoala<br />
era un centru unde puteai să<br />
primeşti informaţie. Profesorii<br />
şi biblioteca erau purtătorii de<br />
informaţie. În lumea antică,<br />
profesorii te puteau ajuta şi să<br />
înţelegi informaţia. Nu degeaba<br />
la Cambridge şi oxford şi acum<br />
căminele studenţeşti se află<br />
în aceleaşi clădiri cu cele ale<br />
profesorilor. adică, ei locuiesc<br />
în acelaşi campus, mănâncă<br />
aceeaşi pâine, beau aceeaşi cafea,<br />
ca să fie un fel de simbioză<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
între ei. acum, acest lucru se<br />
mai numeşte coaching. Generaţia<br />
actuală de copii se confruntă<br />
cu un surplus de informaţie,<br />
şi aceasta este o premieră în<br />
istorie. astfel, eu văd cum copiii<br />
sunt puşi în faţa mai multor impedimente<br />
şi greutăţi. Ceea ce<br />
noi considerăm o oportunitate<br />
pentru ei este, de fapt, o dificultate<br />
– ei trebuie să facă faţă<br />
unui flux enorm de informaţie.<br />
Creativitatea face parte din acel<br />
spirit de curiozitate îmbinat cu<br />
explorarea. Tu trebuie să explorezi<br />
lumea, dar cum să faci asta<br />
când totul ţi-e dat de-a gata? E<br />
foarte greu.<br />
— Sunt cărţile depăşite?<br />
— Eu, de fapt, observ că<br />
cititul începe să „reînvie”. Cred<br />
că asta este singura modalitate<br />
de a acumula informaţie care-ţi<br />
face propriul spirit analitic să<br />
lucreze şi îţi dezvoltă imaginaţia,<br />
deşi însuşi limbajul nostru<br />
nu facilitează comunicarea.<br />
Toate imaginile pe care le avem<br />
în cap sunt foarte slab redate<br />
de cuvinte, sunt momente când<br />
omul vrea să spună multe, dar<br />
limbajul sărac îl limitează, îi<br />
taie avântul. Posedăm prost<br />
limba română şi de aceea vorbim<br />
în imagini.<br />
— În ce măsură influenţează<br />
felul în care este percepută<br />
religia la noi interesul copiilor<br />
pentru ştiinţă?<br />
— religia nu opreşte curiozitatea,<br />
invers – ea poate să<br />
o stimuleze: „bate şi ţi se va<br />
deschide”. Eu aş spune că omul<br />
trebuie să înveţe toată viaţa. Noi<br />
ne confruntăm în prezent cu<br />
ceea ce se cheamă efectul dunning-Kruger,<br />
care a fost stabilit<br />
încă în anii ’70: asta e atunci<br />
când oamenii incompetenţi nu<br />
văd greşelile pe care le fac din<br />
cauza incompetenţei lor. E un<br />
efect paradoxal. Şi iată, la noi,<br />
mai peste tot, se vede această<br />
incompetenţă, pentru că vorbim<br />
şi de superficialitatea informaţiei,<br />
care este foarte multă şi, prin<br />
urmare, e analizată doar superficial.<br />
Practic, nu rezişti fluxului<br />
de informaţie şi studii profunde<br />
aproape nu se fac. de exemplu,<br />
dacă e să împarţi muzica lui<br />
Chopin în vreo cinci părţi, dintro<br />
secvenţă de 20 de minute poţi<br />
face cam cinci piese de genul<br />
celor contemporane. Omul nu se<br />
mai pătrunde de ceea ce află, iar<br />
fără studii profunde nu poate fi<br />
vorba de pasiune. Există o teorie<br />
a lui Lev Gumiliov care vorbeşte<br />
despre pasionalitate: oamenii<br />
pasionali apar în momente ale<br />
civilizaţiei când nimeni nu crede<br />
că ei pot apărea, şi ei schimbă<br />
lumea, sunt cei de genul lui Copernic,<br />
Galilei, Giordano Bruno.<br />
Noi, practic, distrugem pasionalii,<br />
şi asta se întâmplă anume<br />
din cauza superficialităţii studiilor.<br />
astfel, apar incompetenţii.<br />
Cel mai curios e că nici noi nu<br />
putem vedea incompetenţa lor<br />
dacă nu suntem specialişti, iar<br />
incompetenţa poate fi peste tot.<br />
Eu m-aş teme de un incompetent<br />
care merge la o centrală<br />
atomică.<br />
— Bine, dar nici părinţii nu<br />
sunt curioşi şi adesea refuză<br />
să se informeze, ca mai apoi<br />
să le explice copiilor anumite<br />
fenomene...<br />
— avem acest trinom:<br />
profesor-elev-părinte. Ideea<br />
e că acum părintele trebuie<br />
să fie model pentru copil, nu<br />
mai e profesorul purtătorul de<br />
informaţie, ci părintele. Copilul<br />
copiază comportamentul părintelui.<br />
El nu va face ce i se spune,<br />
ci ceea ce vede că face adultul.<br />
de aceea, e nevoie de metode<br />
noi de abordare a educaţiei, şi<br />
ele nu trebuie să pornească de<br />
undeva de sus, ci de jos, de la<br />
profesori.<br />
— Adică, profesorii trebuie să<br />
fie mai activi...<br />
— Ştiţi cum e, există acea licărire...<br />
Copilul trebuie să vadă<br />
acea licărire la profesor.<br />
— Dar de ce este tot mai puţin<br />
atractivă pentru tineri profesia<br />
de învăţător?<br />
— Profesorii ar trebui să fie<br />
uşor lipsiţi de ambiţii, să le placă<br />
copiii şi să fie curioşi. Ei fac<br />
parte dintr-o categorie separată<br />
de oameni. din păcate, această<br />
categorie s-a amestecat cu indivizi<br />
care au ajuns întâmplător<br />
să predea în şcoli. Ca să revină<br />
interesul de altădată, e nevoie<br />
de voinţa societăţii.<br />
— Cum ar trebui să fie „construită”<br />
o lecţie bună?<br />
— Este nevoie să aplicăm<br />
noi metode de predare pentru<br />
generaţia care vine. Metodele<br />
folosite acum sunt demodate şi<br />
deloc utile pentru noua generaţie.<br />
Cei care fac orarul lecţiilor<br />
trebuie să ţină cont şi de faptul<br />
că lecţia de chimie nu poate<br />
urma după lecţia de matematică,<br />
iar lecţia de română după cea<br />
de educaţie fizică. orarul trebuie<br />
făcut în aşa fel încât disciplina<br />
reală să vină după cea umanistă.<br />
Lecţiile cu profil real trebuie<br />
să fie dimineaţa, când creierul<br />
este mai odihnit şi pregătit să<br />
asimileze mai multă informaţie<br />
complicată. astfel, trebuie să<br />
existe un concept de educaţie<br />
total nou. Mai ales acum, când<br />
foarte mulţi copii suferă de<br />
sindromul de neatenţie şi hiperactivitate,<br />
cauzate nu doar de<br />
alimentaţie, ci şi de ritmul alert<br />
al vieţii. Bine ar fi să preluăm<br />
şi unele practici de relaxare şi<br />
concentrare ale chinezilor. de<br />
asemenea, profesorii ar trebui să<br />
încerce să transforme orice exerciţiu<br />
într-o istorie. Ca să trezeşti<br />
curiozitatea copilului şi să-l faci<br />
să gândească mai bine, trebuie<br />
să-l ajuţi să-şi imagineze ceea<br />
ce-l întrebi sau îi explici. Totodată,<br />
nici curriculumul şcolar nu<br />
ar trebui să fie atât de încărcat,<br />
încât să nu permită profesorilor<br />
să explice mai mult un subiect<br />
mai dificil.<br />
„<br />
Formatorul de educaţie alternativă prezintă mai multe experimente la şcolile din Moldova. „Vreau ca copiii să înveţe altfel chimia şi fizica”, recunoaşte Ruslan Sochircă<br />
„nu cred că<br />
moralitatea merge în<br />
pas cu inteligenţa”<br />
— Avem nevoie de mai multă<br />
teorie sau practică pentru a<br />
studia şi înţelege un subiect?<br />
Care ar fi raportul prezentat în<br />
procente?<br />
— Mereu am fost adeptul<br />
practicii. Teorie – 30 la sută,<br />
restul practică. Nu trebuie să ne<br />
grăbim. Este necesar ca atunci<br />
când faci ceva să faci bine, iar<br />
ca să înţelegi bine trebuie să<br />
experimentezi şi să pui în practică<br />
ceea ce studiezi. Cred că<br />
orice lucru trebuie să fie învăţat.<br />
Noi am uitat de capacitatea<br />
de a învăţa, a explora.<br />
— Cât de utile sunt temele<br />
pentru acasă care consumă tot<br />
timpul liber al copilului?<br />
— Faptul că copilul, după<br />
ore istovitoare la şcoală, vine<br />
acasă şi, în loc să citească<br />
ceva pentru el, să iasă afară<br />
cu prietenii sau să-şi petreacă<br />
timpul liber alături de părinţi,<br />
este nevoit să-şi facă temele<br />
Ruslan Sochircă prezintă cum funcţionează efectul densităţii între un balon şi cuie<br />
ore în şir distruge capacitatea<br />
copilului de a se orienta<br />
în viaţă. Lecţia trebuie să fie<br />
construită în aşa fel încât elevul<br />
să iasă din clasă cu informaţia<br />
necesară, iar tema pentru acasă<br />
să fie suplinitoare sau creativă.<br />
de fapt, la noi, tema pentru<br />
acasă este ca o rană deschisă nu<br />
doar pentru copii, ci şi pentru<br />
părinţi. din clasa I-a se creează<br />
obişnuinţa că mai întâi părintele<br />
trebuie să înţeleagă tema şi<br />
apoi să i-o explice copilului, dar<br />
nu profesorul, cum ar fi corect.<br />
Este un proverb grecesc: vinul<br />
nou trebuie să-l torni în burduf<br />
nou, pentru că dacă îl torni<br />
într-un burduf vechi, acesta va<br />
crăpa. astfel şi în sistemul nostru<br />
de învăţământ: încercăm să<br />
turnăm vin nou într-un burduf<br />
foarte vechi şi ne uimim de ce<br />
nu funcţionează totul bine.<br />
— Problemele noastre cu sărăcia<br />
vin şi de la modul în care<br />
este percepută educaţia?<br />
— de la independenţă<br />
încoace, suntem o ţară care<br />
trăieşte cu rezolvarea problemelor<br />
de moment. din cauza<br />
incompetenţei, ne gândim<br />
mereu la lucruri majore, dar<br />
nu avem încredere în faptul că<br />
şi un grup mic poate face ceva<br />
esenţial pentru comunitate. La<br />
noi, sărăcia naşte sărăcie în creier.<br />
s-a creat o sărăcie enormă<br />
în creier şi în aspiraţii.<br />
Foto: arhivă personală Ruslan Sochircă<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
— Influenţează nivelul de inteligenţă<br />
al omului nivelul lui de<br />
moralitate?<br />
— Nu cred că moralitatea<br />
merge în pas cu inteligenţa. să<br />
ne închipuim că un farmacist,<br />
înainte de a crea medicamentul<br />
împotriva unei boli, mai<br />
întâi creează boala. Există termenul<br />
de ecologie a ştiinţei,<br />
care presupune că înainte de a<br />
face ceva trebuie să analizezi<br />
şi să măsori fiecare pas, ca să<br />
te asiguri că prin acţiunile tale<br />
nu vei distruge nimic. Însă<br />
oamenii nu întotdeauna ţin<br />
cont de acest lucru. Oamenii<br />
au reuşit de multe ori să<br />
murdărească albul imaculat.<br />
acelaşi lucru s-a întâmplat cu<br />
cinematografia, cu internetul.<br />
Ambele au fost create pentru<br />
a ne educa şi a ne face viaţa<br />
mai uşoară, însă noi le-am<br />
transformat într-o platformă<br />
cu mult gunoi.<br />
— Care ar fi partea cea mai<br />
frumoasă a ştiinţei?<br />
— Ştiinţa este frumoasă<br />
prin faptul că explică o serie<br />
de lucruri, efecte care ni se<br />
par magice. de asemenea, prin<br />
laboratoarele ştiinţifice reuşim<br />
să descoperim talentele<br />
copiilor, care sunt capabili să<br />
inventeze ceva cu totul special.<br />
de fapt, toţi copiii au foarte<br />
multe abilităţi, care însă sunt<br />
inhibate de orele monotone<br />
şi neinspirate de la şcoală.<br />
reuşeşti să educi şi să dezvolţi<br />
abilităţile unui copil atunci<br />
când vii la ore informat, inspirat<br />
şi fericit că reuşeşti să faci<br />
ceea ce îţi place cu adevărat.<br />
În caz contrar, nu reuşeşti<br />
nimic.<br />
Pentru conformitate,<br />
A.C. şi T.B.
12 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 13<br />
rEPorTEr sPECIaL<br />
rEPorTEr sPECIaL<br />
Schema hoțiilor cu terenuri:<br />
20 de loturi care valorează milioane de euro<br />
au ajuns la două companii din Marea Britanie<br />
Cel puţin 20 de terenuri<br />
publice, cu o suprafaţă<br />
totală de peste 5 ha, care<br />
valorează la preţ de piaţă<br />
aproximativ 8 milioane de<br />
euro, au ajuns, la începutul<br />
acestui an, în proprietatea<br />
a două companii înregistrate<br />
în Marea Britanie.<br />
Deşi autorităţile anunţau<br />
că pe aceste terenuri a fost<br />
aplicat sechestru, ZdG a constatat<br />
că, în trei luni, ele au<br />
fost revândute de trei ori,<br />
mai mult de jumătate dintre<br />
acestea fiind obiecte ale<br />
unor tranzacţii, înregistrate<br />
la Cadastru chiar în ziua în<br />
care judecătoarea Angela<br />
Catană decidea să fie aplicat<br />
sechestru, şi la mai mult de<br />
o lună după ce scandalul a<br />
devenit public. Actul judecătoresc,<br />
deşi data din aceeaşi<br />
zi cu tranzacţiile de vânzare/<br />
cumpărare, a ajuns să fie<br />
aplicat de registratorii de<br />
la Cadastru la trei zile de la<br />
emiterea hotărârii judecătoreşti.<br />
Victor MOşnEAG<br />
sâmbătă, 21 ianuarie 20<strong>17</strong>, Primăria<br />
Chişinău informa că Judecătoria<br />
Chişinău (sediul Centru)<br />
a admis cererea de revizuire depusă<br />
de autorităţile locale şi a anulat hotărârea<br />
din 26 august 2016, prin care<br />
municipalitatea era deposedată de<br />
20 de terenuri, aspect despre care<br />
ZdG relatase anterior. decizia a fost<br />
adoptată de judecătoarea angela<br />
Catană în şedinţa publică de vineri,<br />
20 ianuarie 20<strong>17</strong>. Totodată, instanţa<br />
a aplicat sechestru asupra respectivelor<br />
bunuri imobile, se mai spunea<br />
în comunicatul municipalităţii. angela<br />
Catană şi-a suspendat practic<br />
propria hotărâre după ce, la 26 august<br />
2016, decidea să înregistreze<br />
terenurile în cauză pe numele a trei<br />
agenţi economici.<br />
5,33 ha în valoare de<br />
8 milioane de euro<br />
Încheierea emisă de magistrata<br />
Catană, intrată în posesia ZdG, dezvăluie<br />
că autorităţile sunt pe punctul<br />
de a pierde nu 20 de terenuri,<br />
aşa cum au anunţat, şi câte au fost<br />
vândute la licitaţia dubioasă organizată<br />
de executorul judecătoresc<br />
Iacob Miron, ci nu mai puţin de 36<br />
de loturi. 22 dintre acestea au deja<br />
numere cadastrale şi au fost localizate<br />
de ZdG (!). Terenurile au o suprafaţă<br />
totală de 5,33 ha şi valorează,<br />
la un preţ mediu de piaţă (calcul<br />
efectuat în baza preţului mediu, 1 ar<br />
de teren pentru construcţii = 15 mii<br />
de euro), aproximativ 8 milioane de<br />
euro, echivalentul a <strong>17</strong>0 de milioane<br />
de lei. Toate au fost înstrăinate la început<br />
de 20<strong>17</strong>, după ce, în prealabil,<br />
au fost înregistrate pe numele a trei<br />
fi r m e c a r e l e - a u „ c â ş t i g a t” l a o l i c i t a -<br />
ţie dubioasă, nerecunoscută nici măcar<br />
de executorul judecătoresc Iacob<br />
Miron, care, oficial, a organizat-o.<br />
28.10.2016 și<br />
24.11.2016<br />
10 terenuri<br />
ajung la<br />
Tehnoserv-<br />
Prim<br />
Totuşi, deşi în procesul-verbal al licitaţiei<br />
din ianuarie 2016 se anunţa<br />
că au fost vândute 20 de terenuri,<br />
magistrata Catană a decis să aplice<br />
sechestru pe 36 de loturi, 22 dintre<br />
care au deja numere cadastrale.<br />
Cele 22 de loturi care au primit<br />
numere cadastrale au suprafeţe cuprinse<br />
între 5 şi 65 de ari şi se află în<br />
sectoarele Centru, Botanica, Buiucani<br />
şi râşcani din Chişinău. 20 dintre<br />
ele şi-au schimbat proprietarii<br />
de două-trei ori în ultimele trei luni,<br />
ajungând, în final, în posesia a două<br />
fi r m e î n r e g i s t r a t e î n s t r ă i n ă t a t e . a s t-<br />
fel, din cele 22 de terenuri cu numere<br />
cadastrale, unul, cu o suprafaţă de<br />
aproape 8 ari, amplasat în perimetrul<br />
străzilor Bănulescu-Bodoni, Columna<br />
şi Mitropolit dosoftei, acolo<br />
unde se află mai multe clădiri, nu a<br />
fost vândut, pe el fiind însă aplicat<br />
sechestru de aceeaşi magistrată Catană.<br />
Un alt teren din cele 22 apare la<br />
Cadastru cu înscriere greşită. În rest,<br />
TRASEuL TEREnuRILOR PuBLICE<br />
11.01.20<strong>17</strong><br />
Heroic Global<br />
cumpără<br />
3 terenuri de<br />
la Profi-Star<br />
și 5 terenuri de<br />
la Tehnoserv-<br />
Prim<br />
13.01.2016<br />
Licitație<br />
26.08.2016<br />
Judecătoarea A. Catană<br />
legalizează licitația<br />
28.10.2016 și 24.11.2016<br />
Terenurile se<br />
înregistrează la Cadastru<br />
24.11.2016<br />
6 terenuri<br />
ajung la<br />
Profi-Star<br />
20.01.20<strong>17</strong><br />
SRL M.M.M.<br />
cumpără un<br />
teren de la Alfa<br />
Spirit - Grup<br />
<strong>17</strong>.01.20<strong>17</strong><br />
Alfa Spirit - Grup<br />
cumpără 5<br />
terenuri de la<br />
Tehnoserv-Prim,<br />
3 de la<br />
Profi-Star și 4<br />
de la AlexCredit<br />
24.11.2016<br />
4 terenuri<br />
ajung la<br />
AlexCredit<br />
20.01.20<strong>17</strong><br />
Fuerte Group<br />
cumpără 11<br />
terenuri de<br />
la Alfa Spirit -<br />
Grup<br />
20 de loturi au proprietari noi, chiar<br />
dacă pe ele a fost aplicat sechestru.<br />
19 terenuri revândute în Marea<br />
Britanie, unul în R. Moldova<br />
11 loturi din cele 22 au fost vândute,<br />
ultima dată, vineri, 20 ianuarie<br />
20<strong>17</strong>, chiar în ziua în care judecătoarea<br />
Catană emitea încheierea prin<br />
care era aplicat sechestru. Actul judecătoresc<br />
nu a fost însă executat<br />
în acea zi de Cadastru, ci abia luni,<br />
pe 23 ianuarie, atunci când a şi fost<br />
aplicat sechestrul. În schimb, cele<br />
11 contracte de vânzare-cumpărare,<br />
semnate tot vineri, 20 ianuarie<br />
20<strong>17</strong>, au fost înregistrate în aceeaşi<br />
zi la Cadastru pe numele firmei „Fuerte<br />
Group”. Ele au fost vândute de<br />
fi r m e l e „ a l f a - s p i r i t” s r L , „Te h n o -<br />
serv-Prim” srL şi „alexcredit”. Cele<br />
trei le-au cumpărat, unele cu trei<br />
săptămâni mai devreme, altele cu<br />
doar trei zile înainte de a le revinde.<br />
„Fuerte Group” a fost înregistrată<br />
în capitala scoţiei, Edinburgh, la 16<br />
februarie 2016 şi are, la rându-i, alţi<br />
doi proprietari: „Helex Invest” sa<br />
şi „derion Invest sa”, ai căror beneficiari<br />
se ascund însă în paradisuri<br />
fi s c a l e .<br />
alte 8 loturi din cele 22 au ajuns,<br />
tot în ianuarie, în proprietatea „Heroic<br />
Global” sC, înregistrată în Irlanda<br />
pe 28 septembrie 2016. Compania<br />
„irlandeză” a procurat terenurile de<br />
la „Tehnoserv-Prim” srL şi „Profistar”<br />
srL pe 11 ianuarie 20<strong>17</strong>, ele<br />
fiind înregistrate la Cadastru, în plin<br />
scandal. Un singur teren din cele 22 a<br />
ajuns în posesia unui srL înregistrat<br />
în r. Moldova. Terenul este amplasat<br />
pe şos. Hânceşti, are o suprafaţă de<br />
10 ari şi a ajuns în proprietatea firmei<br />
srL „M.M.M.”, fondată în 1992.<br />
Administratorul agentului economic<br />
este alexandru Ionaşco, iar fondator<br />
- Gheorghe Ionaşco. Firma are activităţi<br />
în construcţii, dar nu-şi afişează<br />
contactele.<br />
Prin încheierea magistratei Catană<br />
din 20 ianuarie 20<strong>17</strong> s-a decis<br />
aplicarea sechestrului şi pe alte 14<br />
terenuri care NU au numere cadastrale,<br />
în hotărârea instanţei fiind<br />
menţionat doar sectorul în care se<br />
află şi suprafaţa acestora.<br />
Valeriu Bogdan, şef adjunct al<br />
direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău,<br />
spune că instanţa a aplicat sechestru<br />
pe mai multe terenuri pentru<br />
că unele dintre loturile vândute<br />
la licitaţie, cel mai probabil, au fost<br />
divizate. Funcţionarul menţionează<br />
că după ce Primăria a depus o<br />
plângere la adresa Consiliului superior<br />
al Magistraturii pe numele<br />
judecătoarei Catană, care a legalizat<br />
iniţial vânzarea terenurilor publice,<br />
instituţia nu a primit încă un răspuns.<br />
Nicolae Clima, şeful Inspecţiei<br />
Judiciare, ne-a anunţat că examinarea<br />
plângerii se află la etapa finală,<br />
iar în următoarele zile Inspecţia va<br />
întocmi o notă, pe care o va trimite<br />
pe adresa Completului de Admisibilitate,<br />
care va decide soarta judecătoarei.<br />
Schema pusă pe roate în 2013,<br />
funcţională şi în 20<strong>17</strong><br />
schema prin care sunt acaparate<br />
terenuri publice a fost pusă pe roate<br />
încă în 2013. În octombrie 2013,<br />
Iurie Țurcan, pe atunci judecător<br />
la Judecătoria râşcani, Chişinău, a<br />
emis o încheiere prin care Consiliul<br />
Municipal Chişinău (CMC) era obligat<br />
să organizeze licitaţii publice<br />
privind darea în arendă a terenurilor<br />
publice, în locaţiune funciară<br />
sau în proprietate. Ulterior, în decembrie<br />
2013, a emis şi o încheiere<br />
explicativă prin care descria cum va<br />
fi exe c u t a t ă î n c h e i e r e a , d a c ă a u t o r i -<br />
tăţile locale vor refuza organizarea<br />
licitaţiilor. atunci, Țurcan a stabilit<br />
că dacă autorităţile nu organizează<br />
licitaţii, încheierea sa poate fi executată<br />
de un executor judecătoresc,<br />
iar terenurile care urmau a fi licitate<br />
puteau fi alese de creditor, adică de<br />
persoana care ceruse autorităţilor<br />
publice acordarea de terenuri. În<br />
2014, s-au organizat două licitaţii de<br />
către executorul judecătoresc Evelina<br />
Marianciuc, zeci de terenuri publice<br />
trecând în proprietate privată.<br />
deşi CNa şi Procuratura anticorupţie<br />
(Pa) au deschis dosare penale pe<br />
marginea cazului, schema a continuat.<br />
La finele anului 2016, judecătorii<br />
au suspendat încheierea lui Țurcan,<br />
doar că, între timp, în august 2016,<br />
Curtea de apel (Ca) Chişinău a decis<br />
că nimeni nu mai poate pretinde la<br />
acele terenuri pentru că proprietarii<br />
ar fi de bună-credinţă.<br />
despre faptul că alte 20 de terenuri<br />
publice au ajuns în proprietate<br />
privată, prin intermediul unei<br />
alte licitaţii dubioase, organizată de<br />
această dată de executorul judecătoresc<br />
Iacob Miron, Primăria Chişinău<br />
anunţa, într-un comunicat din 16<br />
decembrie 20<strong>17</strong>. Tot atunci, ZdG a<br />
descris schema prin care autorităţile<br />
au pierdut terenurile şi atenţiona că<br />
acestea nu erau sub sechestru, deci,<br />
puteau fi, lejer, înstrăinate. În acea<br />
perioadă, pe rol, la Judecătoria Chişinău<br />
(sediul Centru), judecătoarea<br />
Catană examina cererea Primăriei<br />
de revizuire a hotărârii sale din 26<br />
august 2016, prin care era legalizată<br />
licitaţia organizată de Miron, terenurile<br />
fiind trecute în proprietatea a<br />
trei firme. Şedinţele însă se amânau,<br />
fără ca instanţa să se pronunţe asupra<br />
aplicării sechestrului. Una din<br />
şedinţe a fost amânată pentru că materialele<br />
din dosar fuseseră ridicate<br />
de procurorul Constantin Miron,<br />
astăzi angajat al Procuraturii pentru<br />
Combaterea Criminalităţii organizate<br />
şi Cauze speciale (PCCoCs).<br />
Miron ne-a spus că dosarul a fost ridicat<br />
pentru că el are în gestiune un<br />
dosar penal în privinţa unui registrator<br />
de la Cadastru. Miron susţine<br />
că, dacă autorităţile doreau să aplice<br />
sechestru pe terenuri, faptul că dosarul<br />
era ridicat nu ar fi fost un impediment.<br />
Întâmplător sau nu, solicitarea<br />
procurorilor a ajutat beneficiarii<br />
schemei să revândă terenurile, fiind<br />
amânată şedinţa de judecată şi fiind<br />
astfel întârziată aplicarea sechestrului.<br />
astfel, deşi cazul a devenit public<br />
la 16 decembrie 2016, instanţa a decis<br />
să fie aplicat sechestru abia pe 20<br />
ianuarie 20<strong>17</strong>, hotărâre care a fost<br />
pusă în practică pe 23 ianuarie 20<strong>17</strong>.<br />
În această perioadă, terenurile şi-au<br />
schimbat de două sau chiar de trei<br />
ori stăpânii, fiind acum în proprietatea<br />
celor două firme din Irlanda şi<br />
scoţia. Iar ultimii proprietari, conform<br />
Codului Civil, ar putea pretinde,<br />
ca şi în schema din 2014, că sunt<br />
proprietari de bună-credinţă, astfel<br />
că recuperarea bunurilor publice ar<br />
deveni imposibilă.<br />
Viorel Morari, şeful Pa, a evitat<br />
să facă declaraţii la subiect. „avem<br />
cauză penală şi se fac investigaţii.<br />
dosarul este complex, sunt acţiuni<br />
de urmărire penală şi măsuri speciale<br />
de investigaţie. E prematur să facem<br />
declaraţii, pentru că nu ştim nici<br />
noi toate circumstanţele. Mai mult<br />
ca atât, există hotărârea instanţelor<br />
de judecată pronunţată în ordine de<br />
procedură civilă”. angela Matcov,<br />
şefa Îs Cadastru, ne-a anunţat că instituţia<br />
a iniţiat o anchetă internă pe<br />
marginea acestui caz.<br />
Meniul în grădiniţe nu este<br />
nici adaptat pentru vârsta<br />
copiilor, nici suficient de<br />
diversificat, iar cei 22,95 lei<br />
nu asigură raţia zilnică necesară<br />
preşcolarilor, de aceea<br />
părinţii sunt determinaţi să<br />
colecteze taxe suplimentare.<br />
Recomandările elaborate<br />
în 2016 de Ministerul Sănătăţii<br />
sunt bune, dar acestea nu<br />
sunt respectate, meniurile<br />
fiind sărace, iar calitatea<br />
produselor - îndoielnică.<br />
Sunt doar câteva dintre problemele<br />
legate de alimentaţia<br />
în grădiniţe, abordate<br />
de părinţi la o întâlnire cu<br />
deputaţii preocupaţi de eficientizarea<br />
cadrului legislativ<br />
în acest sens.<br />
Marina CIOBAnu<br />
doar trei mame din Orhei, una<br />
din Chişinău şi o bunică au<br />
participat, la 7 februarie, la discuţia<br />
cu membrii Comisiei speciale pentru<br />
eficientizarea cadrului legislativ<br />
privind alimentaţia copiilor<br />
în instituţiile preşcolare şi de învăţământ,<br />
pentru a aborda în faţa<br />
parlamentarilor problemele „celor<br />
mici”. deputatul socialist radu<br />
Mudreac, preşedintele Comisiei,<br />
s-a arătat nemulţumit de prezenţa<br />
redusă a părinţilor la dezbatere,<br />
apărându-se prin faptul că invitaţia<br />
a fost lansată atât pe site-ul<br />
Parlamentului, cât şi pe reţelele de<br />
socializare. de cealaltă parte, unii<br />
părinţi spun că nu au fost informaţi<br />
despre şedinţă şi sunt sceptici<br />
că anunţul a ajuns în comunităţile<br />
mai mici, unde există foarte multe<br />
probleme.<br />
Malnutriţie şi<br />
boli gastrointestinale<br />
Carolina Chirilescu, mamă<br />
şi reprezentantă a organizaţiei<br />
„Grupul părinţilor solidari”, formată<br />
din peste opt mii de persoane<br />
din toată republica, le-a vorbit<br />
parlamentarilor despre taxele<br />
suplimentare achitate de părinţi,<br />
din care este cumpărat lapte sau<br />
caşcaval, deşi ultimul este contraindicat<br />
copiilor care suferă de boli<br />
gastrointestinale, despre presiunile<br />
asupra părinţilor care refuză<br />
să plătească şi despre discriminarea<br />
copiilor din familiile care nu<br />
achită aceste taxe. a mai vorbit<br />
despre produsele achiziţionate într-un<br />
sector cu un preţ, iar în altul,<br />
la preţ dublu, dar şi despre meniul<br />
afişat şi cel real.<br />
Carolina Chirilescu a participat<br />
alături de alţi părinţi la elaborarea<br />
recomandărilor meniurilor pentru<br />
copiii din grădiniţe. aceasta spune<br />
că meniurile sunt bune, dar nu<br />
sunt respectate. „sunt adaptate<br />
pentru fiecare anotimp: toamnă,<br />
iarnă, vară. dacă ar fi respectate,<br />
ar fi bine. Pentru noi cea mai mare<br />
problemă este lipsa fructelor şi a<br />
legumelor. Mere autohtone avem,<br />
morcov avem. s-ar putea ieşi din<br />
situaţie. Vara sunt pere, cireşe.<br />
Toamna - struguri. În loc de legume<br />
şi fructe proaspete, copiilor li<br />
se dă budincă, pâine, chifle. În consecinţă,<br />
suntem printre primele<br />
ţări în lume în care copiii suferă de<br />
boli gastrointestinale, sunt supraponderali<br />
sau au probleme de malnutriţie”,<br />
explică reprezentanta<br />
„Grupului părinţilor solidari”, care<br />
împreună cu alţi părinţi voluntari<br />
Meniuri noi, copii flămânzi<br />
Părinţii susţin că meniurile sunt foarte bune şi sănătoase, dar combinaţia alimentelor şi gramajul acestora trebuie revizuit<br />
luptă împotriva alimentaţiei nesănătoase<br />
în grădiniţe. Primul succes<br />
înregistrat a fost interzicerea livrării<br />
cărnii procesate în instituţiile<br />
preşcolare. Ca soluţie, părinţii au<br />
propus un meniu unificat pentru<br />
sectoare, care să includă acelaşi<br />
gramaj şi preţ pentru fiecare grădiniţă,<br />
dar şi majorarea salariilor<br />
cadrelor didactice şi bucătarilor.<br />
„Grupul părinţilor solidari” a<br />
adresat câteva petiţii pentru a afla<br />
ce s-a întreprins în urma percheziţiilor<br />
din dosarul licitaţiilor trucate.<br />
răspunsul direcţiei Generale<br />
Educaţie, Tineret şi sport, al CNa<br />
şi a Centrelor de sănătate Publică,<br />
spune Carolina Chirilescu, a fost<br />
unul formal: „Nu au fost găsite<br />
produse alterate în nicio instituţie<br />
din r. Moldova, doar că au fost<br />
depistate produse cu termen de valabilitate<br />
expirat sau de o calitate<br />
proastă. atât.”<br />
Copiii sunt flămânzi!<br />
În grădiniţele din orhei se respectă<br />
meniul aprobat, spune aliona<br />
Botnaru, mamă şi reprezentantă<br />
a comitetelor părinteşti, dar afirmă<br />
că mâncarea oferită în grădiniţe<br />
este insuficientă, produsele alimentare<br />
nu sunt bine combinate,<br />
iar unele produse, precum varza<br />
sau budinca, nu sunt adaptate la<br />
preferinţele şi vârsta copiilor.<br />
„Copiii, inclusiv fiica mea, vin<br />
flămânzi de la grădiniţă. Ei nu sunt<br />
pregătiţi psihologic să accepte<br />
alimentaţia propusă în instituţie.<br />
Copiii sunt obişnuiţi să mănânce<br />
altfel acasă. am caietul de sarcini,<br />
unde este scris tot ce au mâncat<br />
copiii de la 25 ianuarie până în<br />
prezent. din 114 copii, 79 nu au<br />
mâncat, plecând acasă flămânzi.<br />
au mâncat doar 20 de copii, e foarte<br />
puţin. Mâncarea este sofisticată.<br />
Cea mai mare problemă o reprezintă<br />
gramajul produselor alimentare.<br />
Copiii mănâncă cu plăcere salate,<br />
dar porţiile pentru felul II şi felul<br />
III sunt extrem de mici”.<br />
aliona Botnaru spune că, atât<br />
pentru copiii din grupele-creşă, de<br />
doi ani, cât şi pentru cei din grupele<br />
pregătitoare, de şase ani, porţiile de<br />
mâncare la felul I sunt de 150 gr. Mai<br />
mult, mama susţine că, în meniuri,<br />
e indicat gramajul produselor<br />
brute, adică neprelucrate, pe când<br />
cantitatea reală, de exemplu a cartofilor<br />
care ajung în farfuria copiilor,<br />
este mult mai mică.<br />
Printre nemulţumirile expuse<br />
de părinţi se numără combinarea<br />
salatelor din fructe şi legume, prepararea<br />
supelor-cremă cu făină,<br />
mazăre, fasole şi lapte, utilizarea<br />
unei cantităţi excesive de ulei în<br />
salate. În consecinţă, susţine aliona<br />
Botnaru, părinţii care au posibilitate<br />
iau copiii la prânz pentru a-i<br />
hrăni acasă, iar după nu-i mai aduc<br />
la grădiniţă.<br />
Problema elaborării meniului<br />
pe vârste a fost abordată de Emilia<br />
Şterbu, bunică al cărei nepot,<br />
în vârstă de doi ani, frecventează<br />
Grădiniţa nr. 12 din orhei. Bunica<br />
susţine că alimentele propuse zi<br />
de zi în grădiniţe trebuie introduse<br />
treptat în meniu, deoarece copiii<br />
din grupele-creşă nu sunt obişnuiţi<br />
cu varză, budincă sau supă-cremă.<br />
„Nu zic că supele-cremă nu<br />
sunt bune, dar noi nu ne-am obişnuit<br />
să mâncăm supe din varză, fasole,<br />
mazăre verde şi lapte. Copiii<br />
mici acceptă doar ceea ce au mâncat<br />
acasă. acest fel de supă ar trebui<br />
introdus treptat în meniu. Întro<br />
zi am văzut o lingură de piure de<br />
cartofi în farfuriile copiilor. Meniul<br />
includea 60 gr de cartofi necurăţaţi,<br />
100 ml de lapte şi 5 gr de unt.<br />
Cum să pregăteşti din acest gramaj<br />
o porţie de 120 gr de piure? alt aspect:<br />
un copil de doi-trei ani poate<br />
mânca varză?”, se întreabă bunica,<br />
care a declarat că aştepta la întâlnirea<br />
cu deputaţii şi un specialist<br />
din domeniul alimentaţiei copiilor.<br />
aceasta a insistat asupra elaborării<br />
unui meniu anume pentru copiii de<br />
doi-trei ani.<br />
o altă mamă din orhei, Lucia<br />
Bregoi, se arată sceptică faţă de<br />
calitatea dovleacului sau ardeiului<br />
livrat în luna ianuarie sau faţă de<br />
includerea în meniu a laptelui dimineaţa<br />
şi a mazării la prânz. Tânăra<br />
mamă a mai adresat întrebări<br />
referitoare la actele oficiale care ar<br />
proba conformitatea produselor<br />
alimentare.<br />
„am văzut cum arată facturile<br />
pentru produse alimentare în grădiniţele<br />
din Europa. Pe factură este<br />
ALIOnA BOTnARu, MAMă, REPREZEnTAnTă<br />
A COMITETELOR PăRInTEşTI DIn OR. ORhEI<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
„După decojirea a 6 kg de cartofi, rămân doar 4 kg. La grădiniţa noastră<br />
sunt 149 de copii, deci, în farfuria fiecăruia, conform gramajului, ajunge<br />
doar câte un cartof. Un alt exemplu, într-o dimineaţă unui copil la ceai îi<br />
sunt alocate două grame de zahăr, în alte zile 5 sau chiar 10 gr de zahăr.<br />
Este foarte mult, dar în terciuri, practic, nu este zahăr deloc. Cel mai straşnic<br />
este altceva: dacă până la amiază copilul mănâncă totuşi ceva, atunci<br />
seara chiar este o problemă. Aproape în fiecare seară copiii mănâncă<br />
budincă, numai în a doua şi în a zecea zi din meniu, nu este budincă.<br />
Copiii nu pot mânca budinca din terci de griş şi varză înăbuşită. Totul se<br />
amestecă şi se dă copilului. Ei nu vor să mănânce. S-au întâmplat zile<br />
când doar un singur copil din cei 149 a mâncat această budincă. Toţi au<br />
plecat acasă flămânzi, deoarece după prânzul de<br />
la ora 12 sau 13, copiii mănâncă acasă la 18-19.<br />
O problemă este şi meniul de dimineaţă.<br />
Copiii sunt hrăniţi pe stomacul gol cu supă de<br />
lapte, care conţine doar trei grame de mei. În<br />
ultima lună în care se mai livrează produsele<br />
achiziţionate la licitaţie, practic nu avem cu ce hrăni<br />
copiii. Borşul roşu este făcut numai din sfeclă,<br />
trei grame de morcov, ceapă şi un pic de ulei. Fără<br />
sare, practic, dar cu 100-200 gr de zahăr. Copiii<br />
mănâncă, dar rămân flămânzi. Apoi li se dă<br />
budinca. La 6 februarie, doar nouă din<br />
cei 109 copii au mâncat budincă”.<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
indicat şi lotul. respectiv, se eliberează<br />
un certificat de calitate sau<br />
de conformitate pentru un anumit<br />
lot. Agentul economic nu mai poate<br />
în baza acelui certificat să factureze<br />
zece loturi într-un an de zile.<br />
Eu nu am cum să ştiu că certificatul<br />
prezentat de agentul economic<br />
s-a dat anume pentru roşia care a<br />
ajuns pe masa copilului meu”, afirmă<br />
Lucia Bregoi.<br />
Nadejda Horjeeva, nepotul căreia<br />
frecventează grădiniţa nr. 90<br />
din sect. Botanica, Chişinău, este<br />
de profesie inginer-tehnolog şi a<br />
activat în domeniul producerii produselor<br />
de panificaţie. Ea susţine<br />
că srL-ul care a câştigat licitaţia<br />
aduce copiilor pâine de o calitate<br />
proastă, cu coaja foarte tare pentru<br />
a putea fi mestecată de copii şi<br />
care se fărâmiţează când este feliată.<br />
deşi pe etichetă este indicată,<br />
drept component, făina de calitate<br />
superioară, pâinea este de culoare<br />
gri, ce denotă un produs brut necalitativ.<br />
Bunica spune că a contactat<br />
administraţia srL-ului respectiv,<br />
care ar fi recunoscut că la fabrica<br />
de pâine nu se efectuează niciun<br />
control al făinii sau al produsului<br />
final. Mai mult, pe etichetă nu sunt<br />
indicate toate ingredientele, valoarea<br />
nutritivă a produsului sau condiţiile<br />
de păstrare.<br />
A treia comisie.<br />
Se aşteaptă rezultate!<br />
Comisia specială pentru eficientizarea<br />
cadrului legislativ privind<br />
alimentaţia copiilor în instituţiile<br />
preşcolare şi de învăţământ,<br />
formată la 23 decembrie 2016, va<br />
prezenta Parlamentului raportul<br />
de activitate şi propuneri legislative<br />
până la sfârşitul lunii martie.<br />
Între timp, deputaţii organizează<br />
vizite inopinate de documentare<br />
în şcolile şi grădiniţele din r. Moldova<br />
pentru a verifica modul în<br />
care este pregătită mâncarea. radu<br />
Mudreac afirmă că va cere Ministerului<br />
sănătăţii, în cadrul căruia,<br />
la fel, activează o comisie care investighează<br />
problema alimentaţiei<br />
preşcolarilor, să revizuiască meniul<br />
existent şi să propună ajustări. La<br />
sfârşit de decembrie, şi grupul de<br />
lucru format de Consiliul Municipal<br />
Chişinău a prezentat un raport<br />
despre situaţia în grădiniţele din<br />
municipiu, în care se spunea că,<br />
în instituţiile preşcolare din Chişinău,<br />
produsele alimentare erau<br />
livrate de firme care au câştigat<br />
licitaţiile publice datorită aranjamentelor<br />
cu angajaţii direcţiilor<br />
Educaţie, Tineret şi sport din sector,<br />
şi nu pentru calitatea mai bună<br />
a mărfii, în unele instituţii preşcolare<br />
nu se respectau normele igienice,<br />
chiar dacă erau inspectate de<br />
organele abilitate, iar majoritatea<br />
managerilor grădiniţelor nu sesizau<br />
dGETs când apăreau probleme<br />
cu furnizorii la capitolul calităţii<br />
îndoielnice a produselor alimentare.<br />
scandalul grădiniţelor a demarat<br />
la 24 noiembrie, când procurorii<br />
anticorupţie au plasat sub arest<br />
<strong>17</strong> agenţi economici şi funcţionari<br />
publici, învinuiţi de corupere activă<br />
şi pasivă, numele cărora nu a<br />
fost făcut însă public. după 30 de<br />
zile în izolatorul CNa, aceştia au<br />
fost trimişi în arest la domiciliu.<br />
Niciun dosar nu a fost trimis încă<br />
în judecată.
14 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 15<br />
TrĂINd dE GardĂ<br />
La MarGINEa EUroPEI<br />
„afaceri” cu sănătatea bătrânilor<br />
În total, peste 30 de persoane au avut de suferit de pe urma escrocheriilor cu aparate de uz casnic<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
„Mi-au scris că am 92%<br />
când mi-au măsurat oxigenul<br />
în sânge, dar norma e<br />
95-99%. Mi-au zis că e foarte<br />
rău, iar eu m-am speriat<br />
foarte tare... Atunci mi-am<br />
zis: „Doamne, am să mor<br />
degrabă, dar vreau să-mi<br />
mai văd nepoţeii, să-mi ajut<br />
copiii. Ajunsesem în starea<br />
în care eram bucuroasă<br />
să cumpăr orice, ca să mă<br />
lecuiesc”, ne spune amărâtă<br />
şi revoltată una dintre<br />
femei. Face parte dintr-un<br />
grup de cinci persoane care<br />
a venit la redacţie având<br />
o durere comună – au fost<br />
înşelate.<br />
Aliona CIuRCă<br />
Zile în şir oamenii erau sunaţi la<br />
telefonul de la domiciliu, fiind<br />
invitaţi la un „centru”, unde urma<br />
să li se demonstreze „aparate pentru<br />
sănătate”. de obicei, erau invitaţi<br />
la diferite hoteluri din Chişinău.<br />
„afaceriştii” nu uitau să accentueze<br />
că totul este gratis şi, ulterior, reveneau<br />
cu un apel înainte de eveniment.<br />
Toţi invitaţii erau aleşi pe<br />
acelaşi principiu – să fie pensionari.<br />
odată ajunşi la unul dintre hoteluri,<br />
bătrânii primeau un cupon. Urma<br />
apoi o prezentare, în cadrul căreia<br />
erau promovate produse „Lanaform”.<br />
În timpul prezentării, bătrânii<br />
treceau o „testare medicală”<br />
care arăta că suferă de insuficienţă<br />
de oxigen în sânge şi au nevoie de<br />
produsele promovate anterior. Totodată,<br />
unii dintre bătrâni beneficiau<br />
de o ofertă specială: o reducere de<br />
jumătate de preţ şi cadouri.<br />
„Au insistat să achităm<br />
imediat”<br />
„spuneau că ne iau analize şi,<br />
conform acelor rezultate, aşa se întâmpla<br />
că toţi eram bolnavi, aveam<br />
nevoie de aparate care ne-ar fi tratat<br />
afecţiunile. acolo ne-au dat nişte<br />
cupoane, apoi asistam la o lecţie<br />
de motivaţie, care promova produsele.<br />
La final, în urma unei extrageri,<br />
era ales un câştigător care<br />
beneficia de mari reduceri. Ne-au<br />
spus că toate aceste produse costă<br />
44.000 de lei împreună, dar ei ne<br />
fac reducere de jumătate de preţ.<br />
Ne-au spus să închidem telefoanele.<br />
au insistat ca banii să-i achităm<br />
imediat”, ne spune Tamara Glinenco<br />
(63 de ani) din Chişinău.<br />
Femeia îşi aminteşte că „au<br />
mers cu mine cu maşina acasă,<br />
aveam 5000 de lei şi am mai împrumutat.<br />
Ei m-au dus cu maşina,<br />
au luat banii, apoi am venit acasă<br />
cu aparatele. Peste câteva zile, miam<br />
dat seama ce am făcut. Cumpărasem<br />
un aparat cu raze infraroşii<br />
şi un fotoliu pentru masaj la spate.<br />
Cardiologul mi-a spus să nu folosesc<br />
aceste aparate, că-mi pot face<br />
rău la inimă”, povesteşte femeia.<br />
„ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />
medicamente, mai bine<br />
să luăm acele produse şi vom fi<br />
sănătoşi toată viaţa”<br />
Nicolae Plămădeală este din<br />
Chişinău şi a trecut prin aceeaşi<br />
experienţă. „Şi pe mine m-au sunat<br />
acasă, aşa şi nu am înţeles de unde<br />
au luat numărul meu de telefon. Eu<br />
abia mă întorsesem de la policlinică,<br />
făcusem nişte investigaţii medicale<br />
acolo. Mi-au spus că pot să<br />
fac un control medical fără plată.<br />
M-au invitat la hotelul „dacia”, la<br />
o prezentare. M-au sunat dimineaţa,<br />
ca să-mi reamintească de acea<br />
„programare”. Mi-au dat şi mie un<br />
tichet... apoi, după ce mă alesesem<br />
cu produsele, trei zile la rând am<br />
tot mers să le returnez. Parcă eram<br />
după hipnoză... Şi pe mine m-au<br />
dus cu maşina. Prin înşelăciune<br />
au căpătat aceşti bani de la noi. La<br />
80 de ani nu mai avem prea mult<br />
control asupra noastră. de ce să se<br />
îmbogăţească pe seama noastră?<br />
Ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />
medicamente, mai bine să luăm<br />
acele aparate şi vom fi sănătoşi<br />
toată viaţa”, completează Nicolae<br />
Plămădeală.<br />
ZdG a intrat în posesia unor<br />
înregistrări audio. acestea arată<br />
cât de perseverent încerca „prezentatorul”<br />
să le vândă bătrânilor<br />
produsele. El menţiona că firma pe<br />
care ar reprezenta-o are mai multe<br />
filiale prin Europa şi că vine cu o<br />
ofertă de medicină de alternativă.<br />
Totodată, se asigura că toată lumea<br />
are cupoane şi că li s-a anunţat la<br />
telefon că vor face şi nişte analize.<br />
aparatul cu care ar urma să se facă<br />
analizele „este întâlnit în clinici,<br />
spitale private şi ambulanţe”, spunea<br />
el.<br />
Cele cinci persoane cu care am<br />
discutat s-au întâlnit pe holurile<br />
procuraturii, în timpul audierilor<br />
începute încă în martie 2016. „o<br />
cauză penală se află în instanţa de<br />
judecată, restul cauzelor se află în<br />
faza de urmărire penală. Peste 30<br />
de bătrâni au avut de pătimit. Unele<br />
aparate au fost întoarse, altele<br />
- nu. două persoane sunt pe banca<br />
acuzaţilor, dar se află în libertate”,<br />
ne-a spus procurorul silvian Mahu.<br />
Cele două persoane sunt acuzate<br />
de escrocherii în proporţii deosebit<br />
de mari şi riscă până la 15 ani de<br />
închisoare.<br />
srL sanitas Mundo, care desfăşura<br />
aceste activităţi la Chişinău,<br />
a fost înregistrată pe 30.04.2015 pe<br />
adresa juridică mun. Chişinău, sect.<br />
Botanica, str. Grădina Botanică 14/3,<br />
ap. 307, avându-l ca director pe Lakatos<br />
Tamas. Genurile de activitate<br />
ale acesteia includ „comerţul cu<br />
amănuntul al articolelor medicale şi<br />
ortopedice” şi comerţul cu amănuntul<br />
al produselor cosmetice.<br />
anterior, în urma percheziţiilor<br />
de la domiciliul şi din oficiile suspecţilor,<br />
poliţiştii au depistat peste<br />
200 de mii de lei, tehnică de calcul,<br />
telefoane mobile şi două mijloace<br />
de transport folosite la comiterea<br />
infracţiunilor. specialiştii în domeniu<br />
au confirmat pentru poliţie că<br />
aparatele care erau vândute bătrânilor<br />
nu erau altceva decât aparate<br />
de uz casnic.<br />
„aparatele şi medicamentele<br />
pot fi recomandate doar de o instituţie<br />
medicală sau de un medic<br />
care are dreptul să facă acest lucru,<br />
restul e şarlatanie. doar doctorul<br />
poate lua decizia şi poate<br />
recomanda preparate, aparate sau<br />
certificate pentru pacienţi. aceste<br />
aparate nu sunt verificate şi sunt<br />
cele mai rele”, accentuează cardiologul<br />
Aurel Grosu.<br />
Maya Jaggi este scriitoare, critic literar şi editor, este unul dintre cei mai respectaţi jurnalişti culturali din Marea Britanie<br />
DrePtuL La artă<br />
Printr-un concurs de<br />
circumstanţe, o întâlnesc<br />
pe Maya Jaggi la Tbilisi, în<br />
Georgia. ştiu că e jurnalistă,<br />
e din Marea Britanie,<br />
a intervievat numeroşi<br />
scriitori şi oameni de artă şi<br />
că îmi va vorbi despre cultură.<br />
Maya a scris despre<br />
arta şi cultura de pe cinci<br />
continente ale lumii şi, cu<br />
timpul, a devenit o voce influentă<br />
în lumea literaturii.<br />
Aliona CIuRCă<br />
Astfel, în opinia Mayei, „cultura<br />
este orice creează oamenii, iar<br />
facultatea imaginaţiei este unul<br />
dintre cele mai importante lucruri<br />
pe care le avem, în sensul artei şi<br />
al altor activităţi creative. Cultura<br />
este, de asemenea, un mod de a<br />
face lucrurile, este ceva ce trebuie<br />
să înţelegi: să înţelegi societatea<br />
şi de ce facem lucrurile aşa cum le<br />
facem”.<br />
„Cultura este un mod al<br />
societăţii de a se înţelege pe<br />
sine”<br />
Jurnalista consideră că există o<br />
anumită „cantitate” de creativitate<br />
care se întâmplă indiferent de orice.<br />
dacă o ţară este săracă, poate<br />
„nu se vor face filme, de exemplu,<br />
dar va fi muzică, se vor face dansuri,<br />
se va face literatură, şi asta le ajută<br />
oamenilor să depăşească sărăcia, să<br />
supravieţuiască. aceste lucruri sunt<br />
la fel de vechi ca omenirea”.<br />
oamenii văd cultura ca pe un<br />
lux şi „dacă o ţară este săracă, nu<br />
ne putem permite să cheltuim prea<br />
mulţi bani sau prea multe resurse,<br />
când, de fapt, cultura este un mod<br />
al societăţii de a se înţelege pe sine.<br />
Lucru evident – arta este o oglindă<br />
a societăţii. dacă mergi la o piesă de<br />
teatru sau mergi să asculţi muzică,<br />
sau să vezi un film, adesea pricepi<br />
anumite trăsături ale societăţii. În<br />
acest sens, dacă societatea încearcă<br />
să se schimbe, este un element crucial<br />
legat de arta creată în această<br />
societate. Şi… chiar nu este un lux<br />
– trăim prin poveştile pe care ni le<br />
spunem nouă şi celorlalţi despre<br />
vieţile noastre. Şi aceste poveşti<br />
sunt parte din cultură”, apreciază<br />
Maya.<br />
Monetizarea culturii<br />
Cu referire la ţările care se află<br />
în proces de tranziţie, aşa cum este<br />
cazul r. Moldova, Maya spune că<br />
în cultură, şi nu numai, „este întotdeauna<br />
folositor să înveţi din<br />
experienţa altora, să te uiţi la alte<br />
ţări în care oamenii au trecut prin<br />
tranziţii similare sau situaţii politice<br />
similare şi să observi cum au<br />
făcut-o ei. Şi apoi, nu copiezi, ci<br />
adaptezi, te gândeşti la asemănări<br />
şi deosebiri, la ce poţi învăţa de la<br />
ei şi ce nu – asta e foarte important!<br />
Bineînţeles că fiecare e diferit, dar<br />
sunt multe de învăţat din astfel<br />
de experienţe. Şi e vorba nu doar<br />
de Estul Europei, ci de oricare altă<br />
ţară, pentru că atât de multe ţări au<br />
trecut prin perioade totalitare sau<br />
regimuri opresive şi acum se află în<br />
aceeaşi situaţie”, relevă Maya.<br />
Totodată, Maya Jaggi accentuează<br />
şi faptul că cultura poate aduce<br />
profit economic statului. „sunt<br />
mai multe căi pe care cultura poate<br />
ajuta o ţară să crească economic. În<br />
primul rând, trebuie să-ţi valorifici<br />
propria cultură şi să cauţi să înţelegi<br />
care ar putea fi lucrurile de care alţi<br />
oameni să fie interesaţi, cum ar fi<br />
vizitatorii din alte părţi ale ţării, din<br />
străinătate. ai putea duce oamenii<br />
din domeniul artei peste hotare.<br />
Şi acesta e un mod de a monetiza<br />
cultura, de a ajuta oamenii să afle<br />
mai multe despre Moldova, nu prin<br />
politica sa, ci prin artiştii săi şi oamenii<br />
de creaţie, prin felul în care ei<br />
îşi văd ţara. Țările care nu sunt bine<br />
cunoscute pe plan internaţional au<br />
un mare potenţial. oamenii sunt<br />
curioşi, şi dacă spun că mă duc în<br />
Moldova, de exemplu, luna următoare,<br />
oamenii vor fi interesaţi, pentru<br />
că nu prea cunosc multe lucruri<br />
despre această ţară”, completează,<br />
zâmbind, Maya.<br />
„Talentele nedescoperite sunt o<br />
pierdere teribilă”<br />
după părerea Mayei, e important<br />
ca un stat să-şi finanţeze sfera<br />
culturii, dar să lase în pace artiştii,<br />
să nu se implice în deciziile lor, iar<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
din acest lucru, ulterior, ar beneficia<br />
ţara, pentru că ar avea un sector<br />
cultural dinamic, atât în sine, ca<br />
imagine, cât şi economic. „Mulţi<br />
artişti şi scriitori pot fi implicaţi în<br />
politică, dar ei trebuie să decidă în<br />
ce măsură asta se va vedea în munca<br />
lor. E un lucru individual”, adaugă<br />
Maya.<br />
Maya Jaggi crede că educaţia<br />
artistică în şcoli este un drept<br />
fundamental al omului. Ea spune<br />
că „fiecare copil trebuie să fie în<br />
contact cu arta, să poată participa<br />
la crearea ei. În mai multe ţări<br />
s-a decis că e benefic ca copiii să<br />
înveţe să cânte la un instrument,<br />
de exemplu. Cred că în toate genurile<br />
de artă copilul trebuie să aibă<br />
oportunităţi. Talentele nedescoperite<br />
sunt o pierdere teribilă. Un<br />
lucru care ar putea ajuta în acest<br />
sens ar fi ca scriitorii, artiştii, muzicienii<br />
să meargă în şcoli şi să vorbească<br />
despre munca lor. În Marea<br />
Britanie, există un program special<br />
în cadrul căruia scriitorii, fiind<br />
desigur finanţaţi, merg în şcoli şi<br />
inspiră noile generaţii de copii”,<br />
concretizează jurnalista.<br />
În context, Maya îşi aminteşte<br />
de o experienţă deosebită din activitatea<br />
sa jurnalistică. surâde:<br />
„pe Umberto Eco l-am cunoscut la<br />
Milano. am mers la el acasă. Era<br />
un om foarte erudit, foarte educat,<br />
adică citea multe cărţi, poţi să deduci<br />
asta şi din cărţile sale. avea o<br />
bibliotecă enormă, de formă circulară,<br />
ca un labirint. Ştia unde se află<br />
fiecare carte. Mi-a spus: „am avut<br />
un bibliotecar, dar nu puteam găsi<br />
nimic cu ajutorul lui şi i-am zis să<br />
plece. Eu ştiu unde se află totul, fiecare<br />
carte”. Faptul de a-l vedea în<br />
propria bibliotecă… mă gândeam că<br />
astfel îi voi înţelege mai bine cărţile,<br />
despre care el spune că sunt cărţi<br />
construite din cărţi, pentru că fac<br />
referire la orice altceva. „Numele<br />
trandafirului” face referire la aristotel,<br />
la sherlock Holmes etc. astfel,<br />
înveţi lucruri cunoscând persoane.<br />
Cititul este ceva care salvează vieţi.<br />
oamenii pot fi salvaţi de disperare<br />
prin cărţi. Cititul previne influenţa<br />
altor oameni asupra ta, pentru că ai<br />
acces la logică. În acest sens, lectura<br />
este salvatoare”, conchide Jaggi.<br />
Transparency International:<br />
„nu adoptaţi legi care<br />
încurajează spălarea banilor”<br />
Transparency International (TI) solicită legiuitorilor să retragă proiectele<br />
de legi înaintate recent Parlamentului care vor scuti de răspundere<br />
demnitarii, oamenii de afaceri şi funcţionarii corupţi la declararea<br />
activelor şi proprietăţilor, chiar dacă acestea au fost obţinute ilicit.<br />
„În ultimii zece ani, un număr impunător de persoane importante<br />
şi oameni de afaceri s-au îmbogăţit din corupţie. Majoritatea acestora<br />
n-au fost deferiţi justiţiei, iar mijloacelor obţinute fraudulos, inclusiv<br />
din miliardul de dolari furat prin frauda bancară şi alte crime la nivel<br />
înalt, nu li s-a găsit urma. Cele două proiecte de legi înaintate Parlamentului<br />
vor permite oamenilor de afaceri să-şi declare activele la o<br />
valoare cu mult sub cea de piaţă în schimbul unei amnistii penale”,<br />
susţin reprezentanţii TI.<br />
„Guvernarea nu trebuie să adopte legi care ar încuraja spălarea de bani<br />
şi corupţia. acest fapt va favoriza corupţii şi va compromite combaterea<br />
corupţiei în r. Moldova. acesta va fi un semnal că cei corupţi îşi cumpără<br />
impunitatea şi va lipsi cetăţenii de mijloacele de stat atât de necesare pentru<br />
îmbunătăţirea serviciilor publice”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele<br />
Transparency International.<br />
„Guvernarea ia decizii care privează bugetul public şi cetăţenii r.<br />
Moldova de resurse financiare necesare. E timpul să oprim spălătoria de<br />
bani, şi nu s-o încurajăm. Guvernanţii trebuie să aplice legislaţia din 2013<br />
care permite colectarea impozitelor pe venitul şi proprietatea nedeclarate,<br />
dar să nu adopte legi care le-ar permite celor care s-au îmbogăţit ilegal săşi<br />
legalizeze averile obţinute fraudulos”, susţine Lilia Carasciuc, director<br />
executiv al TI-Moldova.<br />
Transparency International face apel şi la partenerii internaţionali<br />
ai r. Moldova să facă presiune asupra guvernanţilor pentru a retrage<br />
proiectele de legi. r. Moldova a primit în noiembrie 2016 prima tranşă din<br />
creditul de <strong>17</strong>9 mln Usd de la Fondul Monetar Internaţional cu menţiunea<br />
combaterii corupţiei. obţinerea tranşei următoare a finanţării trebuie<br />
să fie condiţionată de retragerea legilor vizate.<br />
Judecătoria Chişinău continuă<br />
să rămână fără preşedinte<br />
radu Țurcanu, singurul pretendent la funcţia de preşedinte al Judecătoriei<br />
Chişinău, a depus o nouă cerere de amânare a derulării concursului.<br />
acesta nu a anunţat care ar fi motivul solicitării sale.<br />
Carolina Mangâr, purtătoarea de cuvânt a Consiliului superior al Magistraturii<br />
(CsM), ne-a explicat că „în cererea semnată de radu Țurcanu<br />
nu a fost indicată data până când va fi amânat concursul, dar nu poate fi<br />
mai târziu de următoarea şedinţă a CsM, care va avea loc pe 14 februarie”.<br />
amintim că, la 4 octombrie 2016, CsM a anunţat concurs pentru suplinirea<br />
funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, la care a participat<br />
un singur candidat, radu Țurcanu, vicepreşedintele Judecătoriei Botanica.<br />
În urma votului deschis exprimat de membrii prezenţi la şedinţa Plenului<br />
CsM, la 29 noiembrie 2016, s-a constatat că Țurcanu nu a întrunit<br />
numărul necesar de voturi pentru a fi promovat în această funcţie. astfel,<br />
concursul s-a considerat eşuat, iar CsM a anunţat un nou concurs.<br />
În absenţa unui preşedinte ales, interimatul funcţiei de preşedinte al<br />
Judecătoriei Chişinău este exercitat de judecătorul dorin dulghieru, propus<br />
de CsM şi acceptat de preşedintele dodon în funcţia de vicepreşedinte<br />
al Judecătoriei Chişinău.<br />
singurul candidat, radu Țurcanu, este judecătorul care, în 2011, a examinat,<br />
în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca,<br />
ex-preşedintele sa Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de Consiliul<br />
de administraţie. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate<br />
de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei<br />
(CCCEC), când s-a depistat că acesta ar fi prejudiciat statul cu milioane<br />
de lei. Numele lui radu Țurcanu apare şi în aşa-zisul „atac raider” de la<br />
Compania „asito”. atunci, Țurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica,<br />
a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” devenise<br />
proprietara a 34,802% din acţiunile deţinute de ICs „Insurance Consult”<br />
srL la asITo şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de<br />
„Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.
16 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I <strong>17</strong><br />
La ȚarĂ<br />
DIASPORA<br />
NR. 8<br />
ECHIPA:<br />
Pagină săptămânală îngrijită de grupul „Adoptă un vot”<br />
creat de comunitatea cetăţenilor moldoveni din străinătate<br />
Anastasia CONDRUC, Cristina ŢARANOVICI, Diana FRUMOSU,<br />
Viorica UNGUREANU, Ana COVRIG, Irina VanPATTEN<br />
Calendarul pentru plantarea răsadurilor<br />
sau a seminţelor este un<br />
instrument ce nu trebuie să lipsească<br />
din „portofoliul” fermierilor şi al celor<br />
care îşi cultivă singuri legumele.<br />
Pentru ca recoltele să fie mari, vă<br />
recomandăm un calendar lunar după<br />
care trebuie plantate legumele:<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în februarie<br />
20-28 februarie: morcov, pătrunjel,<br />
mărar, leuştean, ridichi de lună,<br />
ceapă, usturoi, ceapă verde de iarnă,<br />
mazăre, spanac, salată, plantarea rizomilor<br />
de hrean.<br />
seminţele trebuie să fie sănătoase,<br />
iar straturile de pământ se acoperă cu<br />
un rând fin de gunoi de grajd, nu prea<br />
gros tocmai pentru a permite legumelor<br />
să răsară.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în martie<br />
1-10 martie: morcov, pătrunjel,<br />
mărar, leuştean, ridichi de lună, ceapă,<br />
usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată<br />
pentru căpăţână.<br />
10-20 martie: morcov, pătrunjel,<br />
mărar, leuştean, ridichi de lună, ceapă,<br />
cartofi timpurii, mazăre, spanac, salată<br />
pentru căpăţână, măcriş.<br />
20-30 martie: ridichi de lună,<br />
cartofi timpurii, spanac, măcriş, mărar,<br />
soiuri de varză pentru producţie<br />
timpurie.<br />
Tot în luna martie se poate face şi<br />
repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece<br />
nutritive destinate culturilor timpurii<br />
de câmp (tomate, ardei, vinete).<br />
În a doua jumătate a lunii se plantează<br />
în răsadniţe castraveţii şi ardeii<br />
şi se pregătesc solariile pentru tomate<br />
şi vinete. Tot în martie, se continuă<br />
dezinfectarea răsadniţelor, solariilor<br />
cu formalină sau sulfat de cupru.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în aprilie<br />
1-10 aprilie: ridichi de vară, dovlecei,<br />
cartofi timpurii, spanac, ardei şi<br />
roşii răsad, mărar, soiuri de varză pentru<br />
producţie timpurie.<br />
10-20 aprilie: ridichi de vară, dovlecei,<br />
dovleci de copt, pepene galben,<br />
pepene verde, spanac, porumb pentru<br />
fiert, mărar, soiuri de varză pentru<br />
producţia semitimpurie, roşii şi ardei.<br />
20-30 aprilie: sfeclă roşie, castraveţi,<br />
dovleac de copt, dovlecei, pepene<br />
verde, pepene galben, fasole, porumb<br />
pentru fiert, mărar, soiuri de varză<br />
pentru producţie semitimpurie, roşii<br />
şi ardei.<br />
Foto: lumina.ro<br />
Când se plantează<br />
legumele în grădină<br />
Până la mijlocul lunii aprilie se<br />
mai pot planta în grădină:<br />
rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel,<br />
păstârnac) în rânduri, distanţa de<br />
25 cm; salata, spanacul;<br />
se seamănă soiuri de mazăre târzie,<br />
sfeclă roşie şi sămânţă de ceapă.<br />
de la mijlocul lunii aprilie începe:<br />
Plantarea vărzoaselor, guliei şi a<br />
conopidei;<br />
semănatul cartofilor preîncolţiţi<br />
la distanţa de 70 cm între rânduri, iar<br />
pe rând, între cuiburi, 30-40 cm, la<br />
adâncimea de 10 cm;<br />
semănatul fasolei, castravetelui,<br />
pepenelui şi dovlecelului;<br />
se mai poate semăna încă sfecla<br />
roşie la 30 cm între rânduri;<br />
Plantarea ţelinei la distanţă de<br />
40 cm între rânduri şi pe rând;<br />
semănatul porumbului dulce.<br />
La sfârşitul lunii se poate planta<br />
răsadul de roşii timpurii şi de ardei.<br />
atenţie la semănat! Combinaţii<br />
bune: morcovi-mazăre semănate<br />
alternativ; ceapă-morcov semănate<br />
alternativ; ceapă-sfeclă roşie-gulie;<br />
cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole<br />
sau ridiche de lună cu fasolea.<br />
Combinaţii rele: ceapă-usturoi;<br />
morcov-pătrunjel; mazăre-fasole;<br />
castravete-cartof.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în mai<br />
1-20 mai: castraveţi, fasole, porumb<br />
dulce, plantat ardei, roşii şi<br />
vinete;<br />
20-30 mai: varză pentru producţia<br />
de vară, varză creaţă, gulii,<br />
castraveţi, andive, porumb dulce,<br />
mărar, fasole verde.<br />
dacă nu produceţi ecologic, înainte<br />
de plantarea răsadurilor este<br />
necesar să faceţi o tratare a solului<br />
cu următoarele substanţe: dithane<br />
0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. de<br />
asemenea, uneltele trebuie dezinfectate<br />
cu soluţie de Carbetox 0,4%<br />
sau sulfat de cupru 2-3%.<br />
Mai puteţi planta varza timpurie,<br />
conopida, broccoli şi castraveţii,<br />
dar numai pe pământ umed, la o<br />
temperatură de 7-10 grade Celsius.<br />
dacă nu a plouat, udaţi terenul,<br />
operaţiune care se repetă şi după<br />
plantare.<br />
răsadurile vor avea roade după<br />
50-60 de zile, timp în care trebuie să<br />
prăşiţi de 2 ori şi să udaţi din 10 în 10<br />
zile. Controlaţi mereu răsadurile pe<br />
măsură ce cresc şi nu ezitaţi să folosiţi<br />
insecticide dacă vor apărea paraziţi:<br />
purici, fluturi sau muşte.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în iunie<br />
1-10 iunie: varză pentru producţia<br />
de vară, varză creaţă, gulii, castraveţi,<br />
andive, porumb dulce, mărar,<br />
fasole verde;<br />
10-20 iunie: castraveţi, porumb<br />
dulce, mărar, fasole verde;<br />
20-30 iunie: varză pentru producţia<br />
de toamnă, plantat gulii, sfeclă<br />
roşie, castraveţi, cartofi de toamnă,<br />
fasole verde, mărar.<br />
dacă nu aţi reuşit să terminaţi<br />
plantarea răsadurilor de legume în<br />
luna mai, aveţi timp doar la începutul<br />
lunii iunie să plantaţi răsadurile de<br />
roşii, ardei şi vinete.<br />
Pe soluri fertilizate cu îngrăşământ<br />
organic se plantează conopida,<br />
varza de toamnă, varza roşie, varza de<br />
Bruxelles, gulia de toamnă şi broccoli.<br />
atenţie! Puteţi să folosiţi culturile<br />
succesive pe parcele eliberate după<br />
ceapa verde, salată, spanac, mazăre şi<br />
gulioare. Puteţi cultiva fasole, ridichi<br />
de toamnă, castraveţi de toamnă.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în iulie<br />
1-10 iulie: gulii, sfeclă roşie, cartofi<br />
de toamnă, varză pentru producţia<br />
de toamnă, fasole verde, mărar;<br />
10-20 iulie: sfeclă roşie, castraveţi,<br />
fasole verde, mărar;<br />
20-30 iulie: ridichi de iarnă, spanac,<br />
mărar.<br />
atenţie! roşiile care încep să se<br />
măneze pot fi salvate prin ruperea<br />
regulată a frunzelor şi îndepărtarea<br />
fructelor stricate.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în august<br />
1-10 august: ridichi de iarnă,<br />
spanac, mărar;<br />
10-20 august: spanac, măcriş;<br />
20-30 august: ceapă verde de<br />
iarnă, salată care iernează, spanac,<br />
măcriş.<br />
Pe terenurile eliberate se poate<br />
semăna spanac, morcov şi pătrunjel,<br />
pentru producţia de primăvară.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în septembrie<br />
1-10 septembrie: ceapă verde<br />
de iarnă, salată care iernează, măcriş;<br />
10-20 septembrie: spanac, măcriş;<br />
20-30 septembrie: spanac.<br />
Tot în luna septembrie este momentul<br />
strângerii seminţelor pentru<br />
primăvară. La tomate, se aleg fructele<br />
mari, specifice soiului, sănătoase,<br />
coapte bine. roşiile se zdrobesc, se<br />
pun în vase cu apă, unde se spală<br />
bine. după ce s-au spălat se îndepărtează<br />
de pe seminţe resturile de<br />
pulpă şi se lasă apa să se liniştească.<br />
seminţele bune se lasă la fund,<br />
în timp ce seminţele seci plutesc la<br />
suprafaţă.<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în octombrie<br />
1-10 octombrie: spanac pentru<br />
producţia timpurie de primăvară.<br />
Nu uitaţi! Pentru a avea legume<br />
proaspete primăvara devreme, este<br />
timpul să cultivaţi ceapa verde (de<br />
stufat), usturoiul verde, salata, spanacul,<br />
loboda, toate acestea rezistă bine<br />
la temperaturi joase!<br />
Legume care se seamănă sau se<br />
plantează în noiembrie<br />
1-10 noiembrie: morcov, pătrunjel,<br />
ceapă, usturoi, mazăre – toate<br />
pentru producţia timpurie din primăvara<br />
următoare; plantarea rizomilor<br />
de hrean.<br />
Sursa: gradinamea.ro<br />
120 mln de euro pentru<br />
„Livada Moldovei”<br />
recent, a fost lansat proiectul „Livada Moldovei” în valoare de<br />
120 milioane de euro. Proiectul urmăreşte facilitarea şi crearea<br />
condiţiilor favorabile pentru restructurarea lanţului valoric al sectorului<br />
horticol din r. Moldova. Banii vor fi investiţi în tehnologizarea şi<br />
mecanizarea proceselor de producere primară în horticultură, dotarea<br />
cu sisteme de irigare şi antigrindină, modernizarea proceselor de<br />
procesare, dar şi diversificarea pieţelor de desfacere pentru fructele<br />
moldoveneşti.<br />
Beneficiarii potenţiali ai proiectului sunt peste 300 de agenţi<br />
economici care activează în domeniul horticol şi peste 52 de mii de<br />
gospodării ţărăneşti. Instituţiile de învăţământ şi de cercetare în domeniul<br />
horticol vor fi modernizate în vederea ajustării la standardele<br />
internaţionale de calitate.<br />
„Mă aştept ca prin proiectul lansat să fie îmbunătăţite tehnicile de<br />
producţie, să fie îndeplinite standardele europene şi internaţionale şi<br />
să crească exporturile pe piaţa externă”, a declarat Laszlo Baranyay,<br />
vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI).<br />
În cadrul proiectului „Livada Moldovei” sunt disponibile credite<br />
investiţionale acordate prin intermediul băncilor comerciale: BC<br />
„Energbank” sa, BC „Mobiasbancă – Groupe societe Generale” sa, BC<br />
„Procredit Bank” sa şi BC „Comerţbank” sa. Horticultorii şi operatorii<br />
economici din domeniile conexe pot beneficia de finanţarea în leasing,<br />
accesibilă prin intermediul BC „Mobiasbancă – Groupe societe Generale”<br />
sa şi ICs „raiffeisen Leasing” srL.<br />
Valoarea minimă a alocărilor pentru investiţii este de 5000 de euro.<br />
Pot fi accesate credite de până la 5 milioane de euro. Termenul de<br />
creditare este de maximum 10 ani cu o perioadă de graţie de până la 4<br />
ani. rata dobânzii este una competitivă, de aproximativ 5-6% pentru<br />
credite în valută. În cadrul proiectului sunt acordate facilităţi fiscale,<br />
aplicarea cotei TVa „Zero” şi facilităţi la import prin scutirea de plata<br />
taxelor şi procedurilor vamale, accize şi TVa la importul utilajelor sau<br />
serviciilor.<br />
Pentru investiţii în laboratoare, instituţii educaţionale şi asigurarea<br />
siguranţei alimentelor, în cadrul proiectului sunt rezervate<br />
12 milioane de euro, adică 10 la sută din valoarea totală a creditului<br />
disponibil.<br />
sectorul horticol ocupă un loc deosebit de important în economia<br />
ţării. acest domeniu asigură circa 14 la sută din veniturile provenite<br />
din export, devansând celelalte sectoare. Potrivit autorilor proiectului,<br />
prin aceste investiţii va creşte competitivitatea produselor moldoveneşti<br />
pe pieţele europene.<br />
În cadrul proiectului „Livada Moldovei” Guvernul r. Moldova va<br />
investi în reabilitarea sectorului horticol 120 milioane de euro. Banii<br />
sunt un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii. Proiectul<br />
va fi implementat de Ministerul agriculturii şi Industriei alimentare<br />
până în anul 2021.<br />
Leonora Ganga din satul Soltăneşti, nisporeni, ne-a întrebat<br />
dacă este posibilă trecerea pământului soţului decedat<br />
direct în proprietatea copiilor.<br />
„<br />
ÎnTREBAREA CITITORuLuI<br />
„Soțul a decedat. Avem împreună 2 ha de<br />
pământ. Vreau să trec pământul în proprietatea<br />
copiilor, dar autoritățile ne cer ca mai<br />
întâi să iau pământul soțului în proprietatea<br />
mea, apoi să-l trec pe numele copiilor.<br />
Oare este chiar așa sau este o informație<br />
greșită?”, se întreabă femeia.<br />
Pentru a răspunde la această întrebare, am consultat legea şi am<br />
discutat cu ingineri cadastrali şi notari. Potrivit lor, trecerea pământului<br />
pe numele copiilor se face la notar şi nu altfel. „Nu poţi face<br />
contractul de moştenire la primărie sau oriunde în altă parte, decât<br />
la notar”, ne explică Tatiana Ciobanu, inginer cadastral. „Fiecare<br />
dosar trebuie analizat în parte, pentru că acestea variază de la caz<br />
la caz. Depinde pe numele cui este înregistrat pământul. Nu putem<br />
să facem o concluzie generalizată. Însă, nu există o altă procedură<br />
decât trecerea bunurilor pe numele soţului rămas în viaţă, ca<br />
ulterior acesta să le transmită celorlalţi, şi toate acestea se fac la<br />
notar”, susţine Rodion Butnaru, notar public.<br />
Potrivit legislaţiei, notarul îndeplineşte procedura succesorală<br />
notarială şi eliberează certificatul de moştenitor. Notarul, primind<br />
informaţia despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală<br />
în baza declaraţiei scrise a moştenitorilor legali, moştenitorilor<br />
testamentari ori a mandatarilor lor legali de acceptare a succesiunii<br />
sau de renunţare la ea. Certificatul de moştenitor se eliberează de<br />
către notar moştenitorilor care au acceptat succesiunea în modul<br />
stabilit de legislaţia civilă pe numele tuturor moştenitorilor sau, la<br />
dorinţa lor, fiecăruia în parte.<br />
OPINIE<br />
Irina VanPatten<br />
Seattle, SUA<br />
Când nedreptatea<br />
devine lege, rezistenţa<br />
este datoria noastră<br />
La 21 ianuarie 20<strong>17</strong>, am<br />
participat la un marş de<br />
protest numit Marşul feminin<br />
(The Women’s March) din<br />
Seattle, SUA, cu agenda de a<br />
proteja dreptul femeilor după<br />
inaugurarea lui Donald Trump<br />
în calitate de preşedinte. Cel<br />
puţin 600 de oraşe (mari şi<br />
mici) din SUA au participat<br />
la marşuri cu acelaşi nume în<br />
aceeaşi zi, aducând numărul<br />
de participanţi la 2 milioane.<br />
Deşi acţiunile au fost organizate<br />
de mişcările feminine locale,<br />
jumătate dintre participanţi<br />
au fost bărbaţi, care au venit<br />
la marşul istoric pentru a ne<br />
susţine. Erau şi familii întregi<br />
cu copii. Agenda marşului era<br />
mult mai largă decât strict<br />
afacerile feminine. Am fost<br />
înconjurată de tot felul de<br />
postere cu mesaje politice şi<br />
sociale care afectează ambele<br />
sexe şi multe grupe de minorităţi,<br />
începând cu dreptul la<br />
asistenţă medicală şi terminând<br />
cu imigraţia.<br />
Limbajul folosit era la fel<br />
de divers ca şi oamenii din jur.<br />
Vorbeau o engleză politică<br />
corectă: „Drepturile femeilor<br />
sunt drepturile omului”, „Răul<br />
câştigă când omul bun tace”,<br />
„Nicio fiinţă umană nu este ilegală”<br />
(No human is illegal), sau<br />
un limbaj mai brut: „Păsărica<br />
asta muşcă” (This pussy grabs<br />
back) (referindu-se la expresia<br />
vulgară folosită de Trump către<br />
femei „apuc-o de păsărică”,<br />
care i-a indignat pe mulţi în<br />
SUA). Mă puteţi întreba: „Ce are<br />
protestul ăsta din SUA cu cei<br />
din R. Moldova?” Vă explic.<br />
Donald Trump este cel<br />
mai puţin popular preşedinte<br />
ales din istoria Statelor Unite.<br />
Igor Dodon, mai mult sau mai<br />
puţin, este în aceeaşi situaţie.<br />
Societatea americană ne demonstrează<br />
că, de nu vă place<br />
preşedintele ori legile pe care<br />
el încearcă să le implementeze,<br />
nu aşteptaţi, rezistaţi!<br />
„Rezistă!” a şi fost unul dintre<br />
cele mai populare mesaje la<br />
marşul trecut. Dar expresia<br />
care m-a mişcat cel mai mult a<br />
fost „Când Nedreptatea Devine<br />
Lege, Rezistenţa este Datoria<br />
Noastră”. Moldova este un stat<br />
unde nedreptatea este deja<br />
lege. Deci să vedem ce se poate<br />
aplica la situaţia noastră:<br />
Nu putem aştepta ca cineva<br />
să ne rezolve problemele.<br />
Autoorganizaţi-vă! Cum s-ar<br />
zice, cei care se îneacă trebuie<br />
să dea din mâini singuri.<br />
Fiţi vigilenţi. Imediat cum<br />
parlamentul începe a discuta o<br />
lege stupidă, implicaţi-vă!<br />
Obţineţi experienţă în<br />
lupta civică la locul de trai.<br />
Propuneţi-vă scopuri mici, dar<br />
realiste. De exemplu, rezolvaţi<br />
situaţia voastră personală, acolo<br />
unde locuiţi, ori a unui grup<br />
de locuitori care au aceleaşi<br />
probleme.<br />
Dacă vă organizaţi într-un<br />
grup, alegeţi un nume atrăgător<br />
pentru entitatea dumneavoastră<br />
şi un slogan uşor de<br />
memorizat, dar care exprimă<br />
esenţa mişcării dumneavoastră.<br />
De exemplu, denumirea<br />
grupului Adoptă un Vot, care<br />
a fost platforma principală a<br />
diasporei în timpul alegerilor,<br />
a exprimat spiritul mişcării.<br />
Repartizaţi obligaţiile<br />
după talentele persoanelor<br />
participante. De exemplu, Ion<br />
este un specialist în web-design.<br />
Deci el va fi responsabil<br />
de pagina electronică. Şi aşa<br />
mai departe.<br />
Folosiţi toate metodele<br />
actuale de social media.<br />
Nu disperaţi. Dacă metoda<br />
aleasă nu funcţionează,<br />
comunicaţi cu alţii. Schimbul<br />
de idei este o metodă bună de<br />
a adopta ceea ce deja funcţionează<br />
în alte ţări, în loc de a<br />
reinventa roata.<br />
Pe termen lung, scopul societăţii<br />
civile din R. Moldova va<br />
fi s ă - i r e s p o n s a b i l i z ă m p e p o -<br />
liticienii de acasă, astfel încât<br />
aceştia să-şi respecte promisiunile<br />
făcute, dar neglijate. Cel<br />
puţin, să-i forţăm să convoace<br />
adunări obligatorii şi permanente<br />
cu populaţia, înainte şi<br />
după alegeri, când oamenii<br />
pun întrebări, iar politicienii<br />
răspund la ele. Să le amintim<br />
mereu: noi i-am ales, de aceea<br />
ei lucrează pentru noi, şi nu<br />
noi pentru ei. Dar asta este o<br />
discuţie separată, pe care sper<br />
s-o avem în curând.<br />
CU OCHII PE EI<br />
Lina VDOVII<br />
România<br />
Mă plimb prin Piaţa Victoriei<br />
din Bucureşti împreună<br />
cu un alt jurnalist. Aerul e mai<br />
cald decât în serile trecute –<br />
suntem în cea de-a patra noapte<br />
de proteste în toată ţara –, iar pe<br />
alocuri e spart de sunetul vuvuzelelor,<br />
de discuţii între grupuri<br />
de amici sau de scandări care-ţi<br />
fac pielea de găină.<br />
Un uncheaş în geacă de piele<br />
maro spune că reprezintă “Baricada<br />
rezistenţei”. “Baricada<br />
rezistenţei pentru adevăr, Baricada<br />
rezistenţei pentru onoare,<br />
pentru tot ce e frumos şi bun şi<br />
în niciun caz pentru politicieni”.<br />
Se sprijină de gardul care-l separă<br />
de jandarmi şi le strigă ăstora<br />
să cheme guvernanţii la muncă.<br />
“Dacă nu vor veni în piaţă, noi,<br />
poporul, considerăm că avem<br />
dreptul să ne luăm ţara înapoi!”<br />
În jurul lui, oamenii îl susţin<br />
şi agită pancarte cu tot soiul de<br />
Diana FRUMOSU<br />
Italia<br />
mesaje: “Dragnea, nu uita, puşcăria-i<br />
ţara ta!”, “Let’s make Jilava<br />
great again!”, “Stăm noi în<br />
frig ca să ajungeţi voi la răcoare”<br />
sau “La mulţi ani cu sănătate<br />
şi un veac de singurătate!”<br />
Sunt mesaje atât de diverse şi<br />
de ingenioase, încât ar putea fi<br />
înscrise lejer la un concurs de<br />
creativitate.<br />
Copil de migrant<br />
Mariana VERDEŞ<br />
Irlanda<br />
Primul a plecat tata. Sărăcia<br />
şi datoriile fratelui mai<br />
mare la „Grigoruţă” l-au fugărit<br />
peste mări şi ţări. Îl văd de<br />
parcă ar fi acum prin ochii mei<br />
de 6 ani cum, în fuga vântului,<br />
îşi punea cele mai necesare lucruri<br />
într-o geantă mică, neagră.<br />
Nu prea înţelegeam ce se<br />
întâmplă, dar ţin minte că eram<br />
foarte amărâtă că tata va lipsi<br />
la concertul şcolar de care mă<br />
pregăteam zi şi noapte - Domniţa<br />
Primăverii. Singura fericire<br />
era că nu va mai veni acel om<br />
cu maşina, să ceară bani de la<br />
tata, şi poate mama nu va mai<br />
plânge toată noaptea.<br />
În astfel de circumstanţe,<br />
ZIARUL DE GARDĂ<br />
La protestele din București au ieșit în stradă în jur de 300.000 de persoane<br />
omul decorat cu medalie de<br />
aur în şcoală şi cu Ordinul Ştefan<br />
cel Mare a ajuns în Irlanda,<br />
după mai multe tentative de a<br />
pleca în baza unor documente<br />
false şi după zile petrecute în<br />
închisorile cu migranţi.<br />
Primii doi ani au trecut<br />
printre scrisori pline de dor,<br />
colectând, împreună cu fratele,<br />
stikere special pentru scrisorile<br />
trimise lui tata. Doar după ce<br />
şi-a rezolvat problema actelor,<br />
la un Revelion, tata a reuşit să<br />
vină acasă.<br />
A fost cea mai fericită iarnă<br />
din viaţa noastră, cu bomboane<br />
delicioase, cu jucării şi hăinuţe<br />
din Irlanda.<br />
Micul nostru vis a fost zdruncinat<br />
când am descoperit că tata<br />
planifica să o ia şi pe mama în<br />
Irlanda, noi fiind lăsaţi în grija<br />
Cum e să fii student în Italia?<br />
Când intri la cursul de economie,<br />
s-ar putea să-ţi vezi<br />
profesorul cum intră în clasă şi<br />
îşi pune pe masă casca de protecţie.<br />
Tocmai a coborât de pe<br />
motocicletă. Chiar dacă m-am<br />
obişnuit cu ei, tot îmi vine să le<br />
zic rebeli acestui tip de profesori.<br />
De fapt, e un lucru normal.<br />
E al cincilea an de când îmi<br />
fac studiile în Italia şi în tot<br />
acest timp nu am auzit de mită<br />
sau cadouri. Este o ruşine pentru<br />
un student să copieze. Nu că<br />
te-ar prinde profesorul. E o ruşine<br />
pur şi simplu. Notele le obţii<br />
pentru ce ai în cap în momentul<br />
examenului. În funcție de facultate,<br />
examenele pot fi preponderent<br />
în scris sau oral. În trei<br />
ani la Verona, am scris doar un<br />
examen. Iar cel mai lung examen<br />
faţă în faţă cu profesorul a<br />
durat 50 de minute.<br />
Diferit de sistemul de notare<br />
de acasă, zecele în Italia<br />
e un 30, iar minimul trecător<br />
este 18. Dacă ai fost bravo, ţi<br />
se adaugă şi lode (laude), care<br />
intră în punctajul final, la absolvire.<br />
Gama de note este, prin<br />
urmare, mai largă, iar asta, probabil,<br />
o face mai dură.<br />
Unul dintre lucrurile pe<br />
care le apreciez cel mai mult în<br />
sistemul italian este că poţi să<br />
fii student obişnuit la zi fără să<br />
frecventezi cursurile. Aceasta<br />
îţi permite să combini studiile<br />
cu un loc de muncă, adică să-ţi<br />
organizezi timpul după propriu-ţi<br />
plac, fără să fii discriminat<br />
sau privit mai rău de profesori.<br />
De fapt, la multe facultăţi,<br />
profesorii nici macăr nu îşi cunosc<br />
pe nume studenţii şi poate<br />
că nici nu îi cunosc la faţă,<br />
pentru că sunt prea mulţi în<br />
aulă, iar interacţiunea e aproape<br />
inexistentă. Desigur, dacă<br />
stai în prima băncă, şansa să<br />
fii memorat e mai mare. Total<br />
diferit este, totuşi, la masterat,<br />
unde numărul de studenţi este<br />
mai mic, existând posibilitatea<br />
interacţiunii în timpul orelor.<br />
Comunicarea, aş zice eu, este<br />
în general o problemă. Căldura<br />
profesorilor de acasă nu am<br />
simţit-o la fel de puternic şi în<br />
Italia.<br />
Tot despre examene. Sistemul<br />
italian îţi permite să alegi<br />
singur când să le susţii. În fiecare<br />
sesiune sunt 2-3 date din<br />
Protestul e paşnic şi mult<br />
mai bine organizat decât cel de<br />
pe 31 ianuarie, când un muşuroi<br />
de bucureşteni au invadat piaţa<br />
din faţa guvernului în toiul<br />
nopţii. Am văzut atunci furie,<br />
lacrimi, disperare, ură şi multă<br />
durere. Guvernanţii adoptaseră<br />
pe şestache o ordonanţă de urgenţă<br />
care le dă liber la nepotism,<br />
furat şi neglijenţă în serviciu,<br />
iar acest lucru i-a înfuriat<br />
pe români.<br />
“PSD a câştigat alegerile cu<br />
majoritate covârşitoare, deci e<br />
dreptul lor să facă ce vor” am<br />
tot auzit de fiecare dată când<br />
am ieşit din bula mea de Facebook.<br />
E adevărat că au câştigat,<br />
dar asta nu le dă dreptul să atârne<br />
planul de guvernare într-un<br />
cui invizibil pentru a se dedica<br />
dosarelor şi puşcăriilor. PSDiştii<br />
au acţionat ca nişte lupi în<br />
haită: au pândit ani de zile şi<br />
cum au ochit ciolanul, l-au atacat<br />
fără discernământ.<br />
Însă românii s-au prins. În<br />
cei 27 de ani de la Revoluţie au<br />
învăţat să miroase corupţia şi<br />
abuzul şi ies în stradă de fiecare<br />
dată când se simt fraieriţi.<br />
Protestele astea sunt poate<br />
cel mai frumos lucru care i se<br />
putea întâmpla României în ultima<br />
vreme, iar eu mă bucur că<br />
sunt aici şi mă întorc în fiecare<br />
seară acasă cu degetele de la picioare<br />
învineţite de frig.<br />
mătuşii noastre, care e mai preţioasă<br />
ca aurul. Toată viaţa ea<br />
m-a tratat ca pe copilul ei, dar, în<br />
acel an, fără mama şi tata, nimic<br />
nu mă putea alina. Tot atunci,<br />
pe când eram fără părinţi acasă,<br />
s-a stins din viaţă bunica, mama<br />
tatălui meu, profesoară de fizică<br />
şi chimie. Deoarece îi expira viza,<br />
tata nu a putut veni la înmormântarea<br />
bunicii, trimiţându-l<br />
pe fratele mai mic, care deja lucra<br />
cu el în Irlanda.<br />
Toamna primiserăm veşti<br />
bune, că în curând vor veni şi<br />
ne vor lua şi pe noi. Număram<br />
secundele, săream arsă de fiecare<br />
dată când suna telefonul.<br />
Poate de data asta mi-au deschis<br />
vizele.<br />
Desigur, toată şcoala ştia<br />
că în curând voi pleca. Când<br />
mama ne-a anunţat că ne-au<br />
deschis vizele şi că, în curând,<br />
vor veni să ne ia încolo, am<br />
trăit o bucurie în două cu lacrimi.<br />
Aveam o stare atât de<br />
încărcată cu emoţii, încât, fiind<br />
singură acasă, nu ştiam cum să<br />
mi-o exprim şi am început să<br />
pictez. Am desenat un placat<br />
mare plin de culori, avioane,<br />
nori bucuroşi, soare. Mesajul<br />
acestui desen era „Eu mă duc în<br />
Irlanda”. Am afişat lucrarea în<br />
coridor, ca mătuşa să vadă noutatea,<br />
imediat cum va deschide<br />
uşa. Dar, caruselul emoţiilor a<br />
fost atât de obositor, încât mă<br />
lovise un somn atât de adânc,<br />
încât mătuşa mai nu stricase<br />
uşa ca să intre în apartament.<br />
În scurt timp, am aterizat<br />
în ţara pe care nu mai aveam<br />
răbdare să o văd, ţara care mereu<br />
dimineaţa miroase a pâine<br />
prăjită, iar tot anul este bântuită<br />
de vânturi şi ploi. De 14 ani<br />
deja, pentru noi, această ţară se<br />
cheamă acasă, chiar dacă nu a<br />
fost deloc uşor să ne croim un<br />
drum în viaţa de acolo.<br />
care poţi alege să mergi la examene.<br />
Dacă nu eşti gata în sesiunea<br />
de iarnă, le susţii la vară,<br />
la toamnă sau chiar mai târziu.<br />
Studentul e liber să aleagă şi<br />
să decidă cum crede că e mai<br />
bine. Poate refuza nota primită,<br />
repetând examenul de câte<br />
ori vrea, fără a fi penalizat.<br />
Astfel, licenţa de trei ani de zile<br />
poate fi încheiată şi în patru,<br />
cinci, şase ani. Contează timpul<br />
şi ritmul de învăţare a fiecărui<br />
student.<br />
Neluând în considerare faptul<br />
că în Italia tinerii pleacă târziu<br />
de acasă, cred că acest sistem,<br />
care oferă multă libertate,<br />
îi ajută să devină mai responsabili.<br />
Absolvirea pentru ei este o<br />
adevărată petrecere, iar atâta<br />
timp cât munca aduce roade,<br />
bucuria e pe măsură.
18 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 19<br />
CUrIoZITĂȚI<br />
aCasĂ<br />
Avem suflet? Există viaţă după<br />
moarte? Viaţa după moarte a<br />
fost experimentată de numeroase<br />
persoane, care s-au întors din<br />
moarte pentru a-şi spune povestea.<br />
Una dintre cele mai cunoscute istorii<br />
legate de viaţa de după moarte<br />
este cea a neurochirurgului dr.<br />
Eben alexander, absolvent Harvard.<br />
Înainte de a vedea cum experienţa<br />
sa legată de viaţa de după moarte<br />
aruncă în aer toate explicaţiile<br />
ştiinţifice, iată câteva lucruri despre<br />
neurochirurgul cu 25 de ani<br />
experienţă în medicina creierului.<br />
Înainte de evenimentul care i-a<br />
schimbat viaţa, dr. Eben alexander<br />
nu credea în existenţa lumii spirituale.<br />
Şcolit în şcoala de medicină<br />
şi înconjurat de alţi medici care<br />
credeau în materialism, el credea<br />
că ideea de suflet era doar rodul<br />
imaginaţiei oamenilor. alexander<br />
şi-a schimbat optica după ce a stat<br />
Foto: mgitecetech.wordpress.com<br />
în comă 7 zile din cauza unei meningite<br />
bacteriene severe, când s-a<br />
aflat într-o călătorie plină de culoare<br />
în viaţa de după moarte. El a fost<br />
ghidat de un frumos înger, care i-a<br />
arătat sursa divină, la care el s-a referit<br />
ca la „om”.<br />
după ce s-a întors în corpul său<br />
şi a experimentat o vindecare miraculoasă,<br />
neurochirurgul a scris cartea<br />
„dovada că raiul există”. Ceea<br />
ce dr. alexander a confirmat este că<br />
viaţa pe pământ este doar un test<br />
pentru dezvoltarea personală, iar<br />
pentru a trece acest test trebuie să<br />
învingi răul, transmiţând dragoste<br />
şi compasiune. Iată câteva dintre<br />
consideraţiile făcute de dr. alexander:<br />
Experienţa din timpul călătoriei<br />
în viaţa de după moarte a fost<br />
atât de „reală” şi intensă, încât<br />
viaţa trăită ca fiinţă umană părea<br />
doar un vis artificial.<br />
Zece pacienţi complet nevăzători<br />
din cauza unei boli genetice, retinită<br />
pigmentară, au acceptat să le<br />
fie implantat un ochi bionic, o tehnologie<br />
inovatoare ce redă parţial<br />
vederea, scrie „The Guardian”, citat<br />
de romanialibera.ro. dacă testul va<br />
avea succes, dispozitivul argus II ar<br />
putea fi folosit la scară largă, schimbând<br />
vieţile a mii de oameni.<br />
Procedura presupune montarea<br />
unei camere într-o pereche de<br />
ochelari, legată la un minicomputer<br />
care transmite semnale direct nervilor<br />
ce controlează vederea. Pe retină<br />
este implantată o proteză care<br />
constă dintr-o antenă, o cutie electronică<br />
şi un ansamblu de electrozi.<br />
Pentru început, pacientul<br />
poartă ochelarii dotaţi cu camera<br />
video care înregistrează imaginile<br />
transmise ulterior „computerului”<br />
portabil, care le converteşte<br />
în instrucţiuni. acestea ajung, wireless,<br />
către o antenă localizată în<br />
Foto: goblinpunch.blogspot.com<br />
Există suflet? Iată răspunsul<br />
unui neurochirurg<br />
Elementul principal al vieţii<br />
după moarte este dragostea pură.<br />
dragostea domină totul acolo şi<br />
tocmai de aceea prezenţa răului este<br />
infinitezimală. dacă vrei să cunoşti<br />
Universul, cunoaşte dragostea.<br />
În viaţa de apoi, toată comunicarea<br />
este telepatică. Nu este<br />
nevoie să existe cuvinte vorbite şi<br />
nici o separare între tine şi tot ce<br />
se întâmplă în jurul tău. La toate<br />
întrebările din mintea ta primeşti<br />
imediat un răspuns telepatic.<br />
Când este întrebat ce şi-ar dori oricine<br />
să ştie despre lumea spirituală,<br />
el întotdeauna vine cu acest răspus:<br />
„E preţios şi iubit infinit mai mult<br />
decât şi-ai putea vreodată imagina”.<br />
Eşti întotdeauna în siguranţă.<br />
Nu eşti nicicând singur. Iubirea perfectă<br />
şi necondiţionată a lui dumnezeu<br />
merge către toate sufletele.<br />
Sursa: descopera.ro<br />
Ochiul bionic a fost testat în Anglia<br />
implant. semnalul este captat de<br />
ansamblul de electrozi care stimulează<br />
celulele funcţionale rămase în<br />
retină, iar acestea îl transmit către<br />
creier prin intermediul nervului<br />
optic, reproducând, astfel, mecanismul<br />
vederii. sistemul permite<br />
creierului să decodeze flash-uri de<br />
lumină, iar persoanele respective<br />
vor putea învăţa să vadă mişcarea.<br />
Cei zece pacienţi, care beneficiază<br />
gratuit de acest dispozitiv, nu<br />
vedeau nimic mai mult decât o vagă<br />
diferenţă între lumina zilei şi întuneric.<br />
Ei vor fi operaţi, după care vor<br />
fi monitorizaţi timp de un an la două<br />
spitale de oftalmologie din Londra:<br />
Manchester royal şi Moorfields.<br />
În lume sunt aproximativ 40 de<br />
milioane de persoane oarbe şi 246<br />
de milioane de oameni cu deficienţe<br />
de vedere de diverse grade. o viitoare<br />
utilizare a ochiului bionic la scară<br />
largă i-ar putea ajuta cu siguranţă<br />
pe mulţi dintre ei.<br />
Metodă inovativă în<br />
oncologie: vindecă stadii<br />
avansate de cancer<br />
Închipuiţi-vă 150 de avioane de curse care se prăbuşesc zilnic. E imaginea<br />
corespondentă, pentru obolul pe care cancerul îl impune omenirii,<br />
iar tendinţa de îmbolnăvire pe acest diagnostic este în creştere, scrie<br />
radiocluj.ro.<br />
E o cursă contra morţii în care s-a angajat medicina modernă cu succese<br />
notabile repurtate odată cu descoperirea genomului uman şi a genelor<br />
responsabile de declanşarea acestei maladii grave.<br />
Chirurgul Tudor Ciuleanu din românia vorbeşte despre medicina de<br />
precizie, adaptată fiecărui pacient cu afecţiunea sa specifică:<br />
Pot fi sintetizate medicamente ţintite care reprezintă o generaţie complet<br />
nouă de terapii biologice, mai puţin toxice şi cu eficienţă mai mare<br />
pentru categorii bine definite ale pacienţilor. Imunoterapia în oncologie<br />
nu luptă direct cu celula tumorală, în schimb, reuşim să reiniţiem un răspuns<br />
imun eficient care, prin metodele proprii organismului, va distruge<br />
celula canceroasă.<br />
Trei sferturi dintre pacienţi răspund pozitiv la tratamentul biologic<br />
ţintit care blochează activitatea genelor cu potenţial malign.<br />
În ceea ce priveşte imunoterapia, ea nu luptă direct cu celula tumorală,<br />
ci stimulează limfocitele ca să distrugă selectiv doar celulele canceroase.<br />
se poate ajunge astfel la vindecare în cancere avansate, considerate anterior<br />
netratabile prin metodele clasice.<br />
Chirurgia oncologică nu mai e neputincioasă nici măcar în cazul metastazelor,<br />
având la dispoziţie tehnologii moderne de tipul laserului sau<br />
ultrasunetelor.<br />
Foto: radiocluj.ro<br />
un prinţ arab a cumpărat<br />
bilete şi a călătorit la Business<br />
class cu 80 de vulturi pe care<br />
îi deţine<br />
Unele animale de companie au o viaţă mai frumoasă decât mulţi<br />
oameni de pe Pământ. Utilizatorii reddit au făcut publică o imagine<br />
incredibilă cu cabina unui avion în care călătoreau şoimi alături de pasageri,<br />
scrie descopera.ro.<br />
,,Prietenul meu căpitan mi-a trimis această poză”, scria utilizatorul<br />
sub imagine. „Un prinţ arab a cumpărat bilet de avion cu loc pentru cei 80<br />
de şoimi ai săi”. deşi pare ciudat, în orientul Mijlociu faptul că şoimii se<br />
aflau la bordul navei nu a reprezentat ceva neobişnuit.<br />
Un alt utilizator afirmă că şoimii nu ar fi călătorit la clasa economică,<br />
deoarece politica de stat permite călătoria a doar şase şoimi la clasa<br />
economică.<br />
Foto: twitter.com<br />
Cum sunt afectați copiii<br />
de greșelile părinților<br />
Copiii observă şi învaţă mult mai<br />
mult şi mai repede decât ne închipuim<br />
noi, adulţii. orice gest nepotrivit,<br />
orice vorbă aruncată la nervi<br />
poate servi drept un exemplu negativ<br />
pentru cel mic.<br />
Uneori, părinţii nici măcar nu îşi<br />
dau seama că prin comportamentul<br />
lor sunt, de fapt, un exemplu rău.<br />
Psihologii prezintă o listă de greşeli<br />
pe care le fac părinţii în faţa copiilor,<br />
scrie adevărul.ro.<br />
1. Minciunile nevinovate, cea mai<br />
frecventă greşeală. Un exemplu clasic<br />
sunt minciunile aparent nevinovate,<br />
rostite de faţă cu copilul. dacă este<br />
suficient de mare să ştie că lucrul<br />
spus de părintele său nu este adevărat,<br />
cel mic va considera că minciuna<br />
nu este ceva rău şi va începe să mintă<br />
la rândul său, avertizează psihologul<br />
alyson schafer.<br />
2. Păstrarea secretelor. Micile secrete<br />
nu îi vor apropia pe părinţi de<br />
copilul lor, deşi poate ei sunt tentaţi<br />
să creadă asta. de multe ori, mama<br />
sau tatăl merge cu micuţul la fast-food<br />
sau într-un loc despre care nu vrea<br />
să afle şi partenerul său. astfel, copilului<br />
i se cere să păstreze secretul faţă<br />
de celălalt părinte, iar acest lucru îl<br />
va încuraja să ascundă adevărul şi cu<br />
alte ocazii şi să nu pună mare preţ pe<br />
comunicarea sinceră cu părinţii.<br />
3. Copiii mici nu pot înţelege<br />
glumele sau sensul simbolic al unei<br />
fraze. Unele glume sau mici ironii<br />
rostite la adresa copilului îl vor deruta<br />
şi poate chiar îl vor speria. Uneori, părinţii<br />
le spun copiilor să nu bea prea<br />
multă apă, pentru că „vor face broaşte<br />
în burtă”. Pentru un adult este în mod<br />
clar o glumă, dar copiii iau totul literal,<br />
ei nu pot înţelege sensul simbolic<br />
al unei fraze.<br />
4. Folosirea tabletei sau a telefonului<br />
mobil. Mulţi părinţi cred că este<br />
Cu toţii i-am întâlnit – ei sunt oamenii<br />
care te seacă de energie,<br />
în loc să te îmbogăţească, oamenii<br />
care te trag în jos în loc să te ridice,<br />
oameni care cer mai mult decât dau,<br />
negativişti, manipulatori, care pot<br />
să-ţi transforme o zi într-un adevărat<br />
calvar.<br />
Nu contează cât de bune sunt<br />
aptitudinile noastre în general, mulţi<br />
dintre noi avem probleme efectiv în a<br />
face faţă acestui gen de persoane. Ne<br />
lăsăm prinşi în capcana lor, în relaţia<br />
personală sau profesională poluantă<br />
pe care o creează oamenii toxici.<br />
Veştile bune sunt că există mai multe<br />
metode prin care să înfruntăm oamenii<br />
toxici. Iată cîteva dintre ele:<br />
Evită oamenii toxici<br />
Cea mai bună cale este să-i eviţi.<br />
În unele cazuri, poate nu este o opţiune,<br />
dar deseori este. Gândeşte-te<br />
bine la opţiunile pe care le ai cu fiecare<br />
persoană toxică din viaţa ta. E<br />
comun să te gândeşti că trebuie să<br />
te confrunţi cu cineva, când, de fapt,<br />
nu trebuie să o faci. sau să crezi că<br />
poţi să schimbi o astfel de persoană<br />
când interacţionezi cu ea. Însă, de<br />
cele mai multe ori nici nu merită să<br />
încerci.<br />
normal şi chiar indicat ca micuţul să<br />
înveţe cât mai repede să folosească<br />
o tabletă sau un smartphone. se va<br />
obişnui cu tehnologia, dar va avea şi<br />
o ocupaţie, va sta liniştit, iar părinţii<br />
îşi vor vedea de treaba lor. Este o mare<br />
greşeală, spune psihologul Carrie<br />
Contey. Copiii trebuie să aibă activităţi<br />
specifice vârstei lor, de exemplu<br />
să coloreze cărţi sau să se joace cu<br />
Lego. Pentru a fi un bun exemplu, părinţii<br />
trebuie să facă aceste activităţi<br />
împreună cu ei şi să fie văzuţi cât mai<br />
rar folosind la rândul lor tableta sau<br />
telefonul.<br />
5. Copiii se sperie când îşi văd<br />
părinţii nervoşi. o altă greşeală pe<br />
care o fac frecvent părinţii este că se<br />
enervează în faţa copiilor, chiar dacă<br />
sunt supăraţi din alt motiv. Cei mici<br />
vor crede că au greşit ei cu ceva şi se<br />
vor speria, pentru că nu vor înţelege<br />
ce se întâmplă. de aceea, este bine să<br />
nu arătăm în faţa copiilor supărarea<br />
provocată de o problemă la serviciu<br />
sau de o ceartă cu prietenii.<br />
6. Criticarea sau ironizarea altor<br />
persoane în faţa copilului. Este lesne<br />
de bănuit că dacă un părinte va<br />
Cum să eviţi oamenii toxici<br />
Anticipează oamenii toxici<br />
Este mai greu decât în mod normal<br />
să ieşi dintr-o relaţie cu o persoană toxică.<br />
oamenii toxici au abilitatea de a<br />
te face să te simţi prost că îi eviţi şi să te<br />
atace. de asta e important să îi anticipezi<br />
cât mai repede, şi să îi eviţi înainte<br />
ca relaţia să se dezvolte. Cea mai bună<br />
metodă e să îţi faci o listă cu indicii<br />
care ar putea indica o persoană toxică.<br />
apoi, de fiecare dată când întâlneşti o<br />
persoană cu un număr semnificativ<br />
din aceste indicii, distanţează-te de ea.<br />
Stabileşte limite ferme<br />
oamenii toxici te vor folosi într-un<br />
fel sau altul. Ți se pot plânge<br />
constant în timp ce tu asculţi fără<br />
speranţă sau va trebui să-i scoţi din<br />
anumite probleme. aici intervin limitele.<br />
Limitele sunt reflecţii a ceea ce<br />
eşti şi ce nu vrei să faci.<br />
a stabili limite ferme înseamnă<br />
să nu permiţi să fii folosită în niciun<br />
fel. Înseamnă să refuzi să asculţi când<br />
se plâng, sau să-i scoţi din necazuri.<br />
Când ai limite ferme stabilite, nu ţi se<br />
poate face niciun rău.<br />
ironiza sau va critica o altă persoană<br />
de faţă cu copilul, acesta va reţine şi<br />
chiar va repeta acele vorbe, când va<br />
întâlni persoana respectivă. Pe lângă<br />
faptul că părintele va fi pus într-o<br />
situaţie jenantă, copilul va lua în serios<br />
orice vorbă rea la adresa cuiva şi<br />
va ajunge să dispreţuiască acea persoană.<br />
7. Glumele pe seama unui profesor.<br />
Uneori, părinţii cred că este în<br />
regulă să râdă alături de copil de un<br />
profesor mai sever sau să îl ironizeze.<br />
În realitate, acest obicei va lăsa celui<br />
mic impresia că părintele nu are respect<br />
pentru profesor şi pentru şcoală<br />
şi va pierde la rândul său acest respect<br />
şi poate chiar interesul pentru<br />
educaţie.<br />
8. Încurajarea copilului să se joace<br />
singur. Chiar dacă este bine ca un<br />
copil să fie învăţat să se joace şi singur,<br />
de multe ori părinţii îl încurajează<br />
să facă asta, pentru a se putea uita<br />
liniştiţi la televizor. stând mult timp<br />
în faţa ecranului, în timp ce copilul îi<br />
vede făcând asta, părinţii îl învăţă pe<br />
cel mic, fără să vrea, să fie sedentar<br />
şi inactiv.<br />
Foto: colorado.com<br />
Treci peste vină<br />
Mulţi oameni toxici sunt specialişti<br />
în a face pe alţii să se simtă vinovaţi<br />
când nu fac ce vor ei. asta face<br />
greu să stabileşti şi să menţii limite<br />
ferme cu ei. dar e o cale să ieşi din<br />
această dilemă: scapă de vină. Vina ta<br />
va fi dacă laşi oamenii toxici să rupă<br />
limitele.<br />
Când stabileşti şi menţii limitele,<br />
fără să te simţi vinovată, arma pe care<br />
o au împotriva ta va dispărea. Trebuie<br />
să înţelegi că vina ta e iraţională, fără<br />
rost, şi e folosită împotriva ta de oamenii<br />
toxici. asta e cea mai bună cale.<br />
nu începe să te justifici<br />
Când eviţi oamenii toxici şi stabileşti<br />
limite, aceştia încep să te acuze,<br />
făcând pe victima, în încercarea de<br />
a te face să-ţi schimbi părerea. Unul<br />
din cele mai rele lucruri pe care le<br />
poţi face este să te aperi. Este o acţiune<br />
care va genera un dialog imatur<br />
şi care va face ca persoana toxică să<br />
obţină ce vrea. Nu vei ajunge nicăieri<br />
dacă începi să te justifici în acţiunile<br />
tale.<br />
din păcate, oamenii toxici sunt<br />
peste tot. Şi tind să se ataşeze de acele<br />
persoane care sunt bune şi au mult<br />
de oferit. Însă, poţi să te confrunţi cu<br />
ei şi ai opţiunea să răspunzi în cel mai<br />
bun fel pentru tine.<br />
Sursa: eustiu.com<br />
Detoxificarea organismului<br />
printr-o baie este un remediu<br />
care te ajută să scapi de toxine şi să<br />
te relaxezi.<br />
O baie care detoxifică organismul<br />
are rolul de a elimina toxinele<br />
prin piele şi de a absorbi nutrienţii<br />
care sunt în apă. După o astfel de<br />
procedură, te vei simţi proaspătă şi<br />
plină de energie. Când te pregăteşti,<br />
asigură-te că nu te va deranja<br />
nimeni pentru aproximativ 40 de<br />
minute. Primele 20 de minute sunt<br />
pentru a elimina substanţele nocive<br />
din corp, iar următoarele 20 pentru<br />
a absorbi mineralele din apă.<br />
Ingrediente<br />
400 g de paste;<br />
30 de felii de salam;<br />
250 g de mozzarella sau caşcaval;<br />
1 ceapă;<br />
1 ardei;<br />
4-5 ciuperci;<br />
2 căţei de usturoi;<br />
2 conserve de roşii mărunţite;<br />
1 linguriţă de oregano;<br />
1/2 linguriţă de busuioc;<br />
1/2 linguriţă de cimbru;<br />
sare, piper.<br />
Mod de preparare:<br />
Pasul 1: Fierbe pastele cu sare,<br />
conform instrucţiunilor de pe pachet,<br />
apoi strecoară-le şi clăteşte-le.<br />
DOCTOR OZ<br />
Baia care îţi detoxifică organismul<br />
POFTă MARE<br />
Pizza din paste<br />
Ingredientele necesare pentru<br />
o baie detoxifiantă<br />
Ai nevoie de 2 căni de sare amară,<br />
2 căni de bicarbonat de sodiu, 2<br />
căni de sare de mare, 5 linguri de<br />
ghimbir măcinat şi o cană de oţet<br />
de mere. Adaugă toate ingredientele<br />
într-o cadă cu apă fierbinte şi<br />
bucură-te de moment. Dacă vrei,<br />
poţi folosi şi câteva picături de ulei<br />
esenţial în cadă.<br />
Beneficiile unei băi<br />
detoxifiante<br />
Sarea amară atrage toxinele din<br />
corp, calmează durerile şi relaxează<br />
sistemul nervos. Oţetul de<br />
mere tratează artrita, guta şi orice<br />
disconfort cauzat de inflamaţii. În<br />
plus, te va ajuta să adormi imediat<br />
şi să te trezeşti odihnită. Ghimbirul<br />
te ajută să îţi întăreşti sistemul<br />
imunitar, iar o baie cu ghimbir va<br />
alunga simptomele unei răceli şi te<br />
va umple de energie. Sarea de mare<br />
este ingredientul folosit din cele mai<br />
vechi timpuri pentru detoxificare. Pe<br />
lângă faptul că atrage toxinele din<br />
corp, îţi menţine pielea frumoasă şi<br />
sănătoasă.<br />
Sursa: unica.ro<br />
Pasul 2: Sotează într-o lingură de<br />
ulei legumele curăţate şi tăiate până<br />
când îşi schimbă culoarea.<br />
Pasul 3: Adaugă conservele de<br />
roşii, sare, piper şi condimentele.<br />
Toarnă sosul obţinut peste pastele<br />
fierte şi amestecă.<br />
Pasul 4: Aşază pastele într-un vas<br />
termorezistent, deasupra presară<br />
mozzarella/caşcavalul din belşug şi<br />
aşază feliile de salam.<br />
Pasul 5: Dă vasul la cuptor pentru<br />
20-25 de minute la 180 de grade,<br />
sau până când brânza e bine rumenită.<br />
Serveşte pizza după 15 minute<br />
de când o scoţi din cuptor.<br />
Sursa: retetepractice.ro<br />
Foto: retetepractice.ro<br />
Foto: unica.ro
20 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md<br />
www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 21<br />
Ziua de naştere la CNa<br />
Marţi, CNa l-a invitat din nou<br />
pe omul de afaceri Ilan Şor<br />
la dialog. Bancherul aeroportuar<br />
Ilan fusese invitat pentru prima<br />
dată cu câteva săptămâni în<br />
urmă la CNa, după care urmase<br />
o tăcere.<br />
Presa a speculat în toate sensurile<br />
această vizită a lui Şor la<br />
CNa, ba că Ilan ar fi comis acţiuni<br />
criminale şi îl pasc dosare<br />
penale grele, ba că Şor ar fi cumpărat<br />
CNa-ul şi totul e de fapt<br />
mimarea unei lupte cu corupţia.<br />
ÎN GURA TÂRGULUI<br />
<br />
DODOn SCAPă MOLDOVA DE<br />
CORuPŢIE<br />
Încă înainte de a veni în<br />
funcţia de şef la statului, Igor dodon<br />
avea pregătit un plan pentru<br />
salvarea r. Moldova de corupţie.<br />
acesta a spus că va lua totul asupra<br />
sa. astfel, Igor dodon afirmă<br />
în cadrul unei conferinţe de presă:<br />
„dacă nu vor fi bani, nu va fi nici<br />
corupţie. am decis să mă implic<br />
personal în lupta contra corupţiei<br />
şi să salvez Moldova de sărăcie,<br />
voi lua eu banii din ţară şi voi avea<br />
grijă de ei, deocamdată”, a spus<br />
dodon adăugând că a convenit<br />
deja împreună cu Mitropolitul să<br />
îndrepte cetăţenii r. Moldova pe<br />
calea cea dreaptă şi spre consumul<br />
de hrană spirituală.<br />
<br />
RăTăCIT PRIn BRuXELLES<br />
aşa cum şeful statului se află<br />
în prima sa vizită oficială în UE,<br />
a decis să revină acasă cu atenţii<br />
pentru familie, mai ales pentru<br />
cei trei feciori. astfel, între două<br />
întrevederi oficiale, el a tras o<br />
fugă la un supermarket, după<br />
dulciuri. deoarece avea puţin<br />
timp, a umplut repede coşul cu<br />
de toate, a achitat, iar când a<br />
ieşit, nu mai ştia încotro să o ia.<br />
a întrebat în rusă, dar europenii<br />
strângeau neputincioşi din<br />
umeri. a întrebat în franceză, dar<br />
nu a înţeles ce i s-a răspuns, la<br />
fel ca şi atunci când a întrebat în<br />
engleza sa... Noroc că l-au găsit<br />
cei din pază, care îl supravegheau<br />
de la distanţă.<br />
adevărul e cu totul altul, unul<br />
simplu şi frumos.<br />
CNa are o listă de oameni<br />
importanţi pe care îi invită din<br />
când în când la CNa. Pentru că<br />
lui CNa îi pasă şi pentru asta şi-a<br />
făcut calendar al invitaţiilor oamenilor<br />
importanţi. deci, prima<br />
invitaţie a lui Ilan Şor la CNa<br />
a avut loc cu câteva săptămâni<br />
înainte de ziua sa de naştere.<br />
Nimeni nu ştie despre ce anume<br />
s-a discutat acolo, de aceea lumea<br />
lansează zvonuri speculative.<br />
de fapt, Şor a fost invitat ca<br />
să fie consultat cu privire la ce<br />
cadou şi-ar dori de ziua sa. CNa<br />
i-a propus mai multe variante de<br />
daruri, dar Ilan, fiind tânăr şi la<br />
suflet curat, a refuzat darurile şi<br />
a spus că vrea să petreacă în intimitatea<br />
familiei. Astfel, fericitul<br />
sărbătorit a fost lăsat în voie<br />
să petreacă în intimitate cu cele<br />
câteva avioane de invitaţi de la<br />
Moscova, într-un lux obişnuit, cu<br />
mult caviar şi şampanie de 1000<br />
de dolari sticla, dar nici chiar cu<br />
<br />
DE CE A FOST REŢInuT MânZAT?<br />
Potrivit unor surse apropiate<br />
anchetei, avocatul Valerian<br />
Mânzat ar fi fost reţinut pentru<br />
a fi determinat să-l denunţe pe<br />
renato Usatîi, că i-ar fi fost complice<br />
în afacerile sale şi că ar fi<br />
participat, neîndoielnic, la estorcare<br />
de bani. se pare că avocatul<br />
reţinut şi-a înţeles misiunea şi<br />
ticluieşte denunţuri de tot felul<br />
despre presupusele implicaţii ale<br />
lui Usatîi în scamatoriile sale.<br />
Usatîi, la rândul său, i-a scris<br />
mamei despre nevinovăţia sa,<br />
etichetându-l urât pe Mânzat,<br />
care, fiind în penitenciar, nu i-a<br />
răspuns deocamdată. Prin avocatul<br />
său, însă, a transmis că nu va<br />
lăsa etichetarea fără răspuns.<br />
sarmale şi prune umplute ca la<br />
ţărani.<br />
după guleaiul de o săptămână<br />
(că n-o să petreacă omul<br />
o lună, la urma urmei e criză şi<br />
în Moldova, şi la BEM, şi nici la<br />
aeroport nu merg strălucit afacerile),<br />
Ilan Şor a fost invitat iar<br />
la CNA. Organul principal anticorupţie<br />
nu a putut râmâne indiferent<br />
faţă de acest eveniment şi<br />
a decis să îi ofere măcar puţină<br />
atenţie în dar. Marţi, obosit de<br />
daruri şi felicitări, Ilan a mers la<br />
<br />
Foto: alllady.md<br />
CInE VInE LA MOLDOVAGAZ?<br />
Potrivit unor surse greu de contestat,<br />
pe 9 februarie, preşedintele<br />
Gazprom, alexei Miller, îl va numi<br />
în funcţie de director general<br />
al întreprinderii moldo-ruse<br />
Moldovagaz pe Vasile Botnari,<br />
ex-ministru al Transporturilor, un<br />
apropiat fidel al coordonatorului<br />
Vlad Plahotniuc. aceleaşi surse<br />
spun că funcţia ar fi fost vândută<br />
lui Plahotniuc de actualul şef de<br />
stat, Igor dodon, care, în urma<br />
tranzacţiei, s-ar fi îmbogăţit considerabil.<br />
amintim că, în timpul<br />
vizitei la Moscova, preşedintele<br />
dodon a avut o întrevedere cu<br />
alexei Miller. Ulterior, dodon a<br />
afirmat că Moldova ar putea obţine<br />
un preţ mai mic la gaze.<br />
CNa să mai ridice unul. Lista de<br />
cadouri propuse a fost drăguţă<br />
(un dosar pus la murat, un dosar<br />
clasat, un dosar neînceput, o<br />
anchetă obedientă), astfel încât<br />
sărbătoritul nu prea ştia cum să<br />
aleagă, şi le-ar fi dorit pe toate<br />
la pachet, căci cine ştie când<br />
anume îi pot prinde bine. a fost<br />
modest, totuşi, şi a ales dosarul<br />
pus la murat, după sărbători<br />
oricum te trage la murături, iar<br />
după vreo 11 luni iarăşi vine ziua<br />
de naştere, cu noi oportunităţi<br />
de a primi cadouri de la CNa şi<br />
alte instituţii. atunci s-ar putea<br />
să ceară alt cadou, căci n-o să ia<br />
an de an ca cadou murături, adică<br />
dosare puse la murat.<br />
Frumoasa tradiţie de a omagia<br />
sărbătoriţii din categoria oamenilor<br />
bogaţi la CNa va continua<br />
în aceste zile. Un alt sărbătorit<br />
al lunii martie este avocatul Valerian<br />
Mânzat, care şi-a serbat cu<br />
mult fast ziua de naştere. Mica<br />
problemă este că, deşi a depus<br />
eforturi financiare mari, a avut şi<br />
mai mult caviar şi şampanie mai<br />
scumpă, ba chiar platouri cu sushi<br />
supraetajate, Valerian nu a atins<br />
nivelul sărbătorii lui Şor, pentru<br />
că nu a putut aduna avioane de<br />
artişti de la Moscova, nemaivorbind<br />
că Mânzat nu are nici BEM şi<br />
nici aeroport, având acces doar în<br />
sala VIP a aeroportului Chişinău.<br />
de aceea, CNa îi va oferi lui Valerian<br />
un cadou mai modest, după<br />
sac şi peticul. Totuşi, avocatul nu<br />
disperă, el şi-a pus în plan să o<br />
lanseze pe soţia sa până la următoarea<br />
zi de naştere în show-biz,<br />
va plăti cui trebuie ca să cânte<br />
pe scenele de la Moscova, iar la<br />
anul va aduce de acolo un avion<br />
cu cântăreţi ruşi, cum ar fi Iosif<br />
Kabzon cu Leni Pobedî, Laskovîi<br />
Mai, Nataşa Karaliova şi chiar pe<br />
inegalabila alina Kabaeva. atunci<br />
structurile statului vor sta în rând<br />
la oferit cadouri potrivite lui Valerian.<br />
Marian şura-Mura<br />
(Text publicat în ediţia ZdG<br />
din 19 martie 2015)<br />
<br />
TIChETELE LuI CAnDu<br />
andrian Candu a decis să promoveze<br />
tichetele de masă. această<br />
hotărâre a venit după ce, într-o<br />
zi posomorâtă, a fost nevoit să<br />
mănânce la Parlament. Călcând<br />
peste poftele sale de gurmand<br />
alintat la restauratul Codru, a luat<br />
un pilaf şi o salată, dar, scotocind<br />
prin portofel, nu a găsit decât<br />
cartele golden, pe care se temea<br />
să nu le murdărească mâinile<br />
obosite de muncă ale angajaţilor<br />
cantinei. atunci şi-a amintit de<br />
tichetele de masă populare în Europa.<br />
„să fie tichete de masă şi în<br />
Moldova, ca în astfel de cazuri să<br />
nu ne murdărim averea şi să mai<br />
liniştim indignările flămânzilor”,<br />
s-a gândit autorul iniţiativei.<br />
LEGENDÃ:<br />
<br />
un simplu zvon<br />
<br />
mai mult decât un zvon<br />
<br />
zvon cu sâmbure de adevãr<br />
<br />
zvon cu aere de adevãr<br />
<br />
zvon mai mult decât veridic<br />
* * *<br />
dodon a ajuns la Bruxelles, la hotel<br />
a sunat la “room-service” şi a spus :<br />
– TU... TI... TU.... TU TU TU.<br />
Nimeni nu a înţeles nimic şi au<br />
cerut ajutor de la ambasadă. a venit<br />
un traducător oficial şi în sfârşit au<br />
aflat ce vrea dodon: “2 ceaiuri la<br />
camera 222”.<br />
* * *<br />
o tânără îi scrie iubitului aflat în<br />
armată:<br />
“dragul meu, nu mai pot continua<br />
această relaţie. distanţa dintre noi<br />
este prea mare. Trebuie să recunosc<br />
că deja te-am înşelat de 2 ori de când<br />
ai plecat şi nu cred că este corect<br />
pentru niciunul dintre noi. Îmi pare<br />
rău. Te rog să îmi trimiţi înapoi poza<br />
cu mine pe care ţi-am trimis-o acum<br />
ceva vreme. ”<br />
soldatul, cu sentimentele rănite,<br />
şi ochii înlăcrimaţi, le-a cerut tuturor<br />
camarazilor săi orice fel de poze pe<br />
care le au cu iubite, surori sau foste<br />
iubite şi amante.<br />
Pe lângă poza cu iubita lui, a pus în<br />
plic toate celelalte fotografii cu fete<br />
frumoase pe care le-a strâns de la<br />
prietenii lui.<br />
Le-a trimis şi a scris: „draga mea,<br />
îmi pare rău, însă nu îmi amintesc<br />
prea bine cine eşti. Te rog să-ţi alegi<br />
fotografia dintre cele pe care ţi le-am<br />
trimis, apoi trimite-mi-le pe celelalte<br />
înapoi. ai grijă de tine...”<br />
* * *<br />
o femeie s-a întâlnit cu dalai<br />
Lama şi i-a pus următoarea întrebare:<br />
– stimate Învăţător, vă rog să-mi<br />
explicaţi: dacă un bărbat se culcă<br />
cu mai multe femei, el este văzut ca<br />
un gigolo sau ca un fustangiu… dar<br />
dacă o femeie se culcă cu mai mulţi<br />
bărbaţi, ea este văzută ca o femeie<br />
uşuratică. Este nedrept?<br />
dalai Lama ascultă foarte atent<br />
şi dădu ca răspuns această perlă de<br />
înţelepciune milenară:<br />
– Iată, fiica mea, gândeşte-te în<br />
următorul fel: dacă o cheie deschide<br />
mai multe lacăte, ea este o cheie<br />
specială, ceva bun de avut. În schimb,<br />
un lacăt care este deschis de mai<br />
multe chei diferite… este ceva foarte<br />
prost de avut.<br />
* * *<br />
Un student pică la examenul de<br />
logică:<br />
– domnule profesor, dacă vă pun o<br />
întrebare de logică şi nu ştiţi răspunsul,<br />
îmi măriţi nota?<br />
– da, sigur!<br />
– Ce este ilegal, dar ilogic; ilegal,<br />
dar logic; ilogic şi ilegal, toate în<br />
acelaşi timp?<br />
Profesorul se gândeşte, face scheme<br />
pe hârtie, dar nu ştie răspunsul.<br />
– Bine, uite: ţi-am pus 8 în loc de 3,<br />
acum spune-mi şi mie răspunsul.<br />
– Faptul că dumneavoastră aveţi<br />
69 de ani, iar soţia dvs. are 22 de ani<br />
este legal, dar ilogic. Faptul că soţia<br />
dvs. are un amant de 21 de ani este<br />
ilegal, dar logic. Iar faptul că dvs. îi<br />
măriţi nota amantului soţiei dvs. este<br />
şi ilegal şi ilogic!<br />
* * *<br />
Într-o iarnă, în toiul nopţii, Ion<br />
este trezit din somn de bătăi puternice<br />
în geam.<br />
– alo, e cineva acasă?<br />
deschide Ion geamul, la care individul<br />
care bătea îl întreabă:<br />
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de<br />
lemne?<br />
– N-am nevoie, domnule. Lasă-mă<br />
să dorm, că e 12 noaptea.<br />
Peste 10 minute, iarăşi bătăi:<br />
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de<br />
lemne?<br />
– N-am nevoie, domnule. Nu eşti<br />
sănătos la cap, să mă trezeşti pentru<br />
asta la miezul nopţii?<br />
Peste încă 10 minute, alte bătăi:<br />
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de<br />
lemne?<br />
Caricatură: expressdebanat.ro<br />
– domnule, dacă nu mă laşi în<br />
pace, chem poliţia.<br />
În fine, individul pleacă. a doua<br />
zi dimineaţă, în adăpostul pentru<br />
lemne, Ion nu mai găseşte niciun<br />
lemn, în schimb găseşte un bilet: „să<br />
nu zici că nu te-am întrebat!”<br />
* * *<br />
Un păstor îşi mâna turma de oi pe<br />
o păşune mioritică când, dintr-un nor<br />
de praf, se întrupă un Jeep Cherokee<br />
nou-nouţ lângă el.<br />
Şoferul, un tip tânăr într-un<br />
costum Hugo Boss, pantofi Gucci,<br />
ochelari de soare ray Ban şi o cravată<br />
YsL, scoate capul pe fereastră<br />
şi zice:<br />
– Măi Bade, dacă îţi spun exact<br />
câte oi ai în turmă, îmi dai una?<br />
Păstorul se uită la tânăr, se uită la<br />
turmă şi, calm, răspunde:<br />
– Îţi dau.<br />
Tânărul parchează maşina, scoate<br />
laptopul, îl conectează la telefonul<br />
mobil, accesează Nasa prin Internet,<br />
apoi satelitul GPs, scanează aria,<br />
deschide baza de date şi câteva<br />
pagini de ExCEL 60 pline de formule,<br />
apoi tipăreşte cu ultima generaţie de<br />
printer portabil un raport de 150 de<br />
pagini şi îi spune păstorului:<br />
– ai exact 1586 de oi!<br />
– dreptu-i. Iaca poţi să iei o oaie.<br />
se uită senin la tânărul care-şi alege<br />
oaia şi o cară la maşină, apoi zice:<br />
– dacă io îţi spun unde mergi la<br />
slujbă, îmi dai oaia înapoi?<br />
– da, de ce nu?<br />
– Eşti consoltant la govern...<br />
– aşa este, dar cum ai ghicit??<br />
– Păi, uite, răspunde păstorul, te-ai<br />
abătut pe aici fără ca nimeni să te<br />
cheme, ai cerut să fii plătit pentru o<br />
întrebare pe care eu nu ţi-am pus-o<br />
şi mi-ai dat o informaţie pe care eu o<br />
aveam! Pe deasupra, habar nu ai pe<br />
ce lume trăieşti!<br />
– Cum ai ajuns la concluzia asta?<br />
– Păi, din toate oile, tu ai ales<br />
câinele...<br />
HOROSCOP<br />
9 – 15 FEBRUARIE<br />
BERBEC<br />
Ai o sarcină importanta, aceea de a-ţi evalua viaţa, alegerile, drumul potrivit.<br />
Eşti înflăcarat, ai foarte multă energie, vrei să recuperezi timpul pierdut,<br />
plesneşti de pasiune, elan creator, iubire. Te trezeşti la viaţă, ieşi în lume cu<br />
acte de eroism, fie că te arunci în vreo poveste de iubire demonstrativă, fie<br />
în alte acţiuni care cer asumarea unor riscuri mari.<br />
TAuR<br />
Eşti într-o etapă de stagnare extrem de folositoare, pentru că îţi poţi regândi<br />
strategia de afirmare, cu discreţie, în intimitate, fără a face prea mult caz<br />
de neîmpliniri. Acum ai de conştientizat şi de intuit ce drum poţi îmbrăţisa<br />
pe viitor în carieră, astfel încât să nu te dezechilibrezi energetic şi să ai mai<br />
multă siguranţă, mai multă stabilitate şi bucurie lăuntrică.<br />
GEMEnI<br />
Eşti, într-un fel, forţat de experienţele pe care le trăieşti, mai ales la nivel de<br />
relaţii, să-ţi schimbi convingerile, să fii mai atent la ce spui, cum spui, să fii ceva<br />
mai discret în ce priveşte amestecarea în vieţile altora şi să fii mai clar în comunicare.<br />
Pe de altă parte, se deschid multe drumuri pentru tine, vin oportunităţi<br />
prin prieteni, cunoscuţi, oameni care te inspiră sau te invită în diverse locuri.<br />
RAC<br />
Eşti în continuare interesat de înţelesuri mai profunde, nu te mulţumeşti cu<br />
concluzii superficiale şi eşti extrem de intuitiv acum. Răspunsurile pe care le<br />
primeşti, înţelegerile pe care le faci te ajută să eliberezi toxicitatea din suflet<br />
şi din corp cu ajutorul unor tehnici, dar mai ales cu ajutorul unor scheme de<br />
gândire benefice. Primeşti şansa de a echilibra balanţa financiară.<br />
LEu<br />
Ai revelaţii preţioase în această săptămână. Eşti într-o fierbere interioară<br />
care te ajută să schimbi în final energia şi atitudinea. Realizezi că închei o<br />
etapă şi că pentru a merge mai departe e necesar să te delimitezi de un<br />
trecut relaţional care te ţine blocat sau de anumite persoane care te lasă<br />
fără energie şi putere, prin prezenţa şi atitudinea lor.<br />
FECIOARă<br />
O săptămână în care nu acţionezi la vedere, eşti discret, fie te temi de ceva,<br />
fie simţi pur şi simplu că e riscul prea mare şi atunci alegi să te adresezi unor<br />
cercuri mai retrânse. Ai de vindecat ceva, eşti într-o perioadă de purificare<br />
şi poate de regândire a unor planuri profesionale sau de stil de viaţă. Îţi poţi<br />
da seama acum că anumite obiceiuri trebuie schimbate.<br />
BALAnŢă<br />
Eşti într-una din cele mai creative perioade din acest an, în care ideile strălucite<br />
îşi pot face loc pe scena vieţii şi pot aduce succes, aplauze şi chiar<br />
beneficii materiale. Cei care sunt înţelepţi în această săptămână, adică sunt<br />
dispuşi să facă un pas în spate pentru a privi contextul mai larg al unor<br />
situaţii tensionate, vor găsi răspunsuri şi soluţii foarte bune.<br />
SCORPIOn<br />
Intri într-o perioadă de evaluare atentă atât a sănătăţii, cât şi a tuturor tiparelor<br />
de gândire care nu mai sunt de folos. Pe de altă parte, această săptămână<br />
este despre carieră, profesie, rol social, recunoaştere. Munceşti mult,<br />
preiei iniţiativa la locul de muncă, îţi asumi responabilităţi mari. Ai foarte multă<br />
energie, dar poţi fi şi iritat foarte uşor, intrând în lupte dure.<br />
SăGETăTOR<br />
Îţi regândeşti în mod substanţial viitorul, priorităţile, dar mai ales filozofia<br />
de viaţă. Ai momente de înţelegere a imaginii de ansamblu şi asta te ajută<br />
să-ţi schimbi sau să-ţi consolidezi poziţia într-un cadru (eventual juridic), folosindu-te<br />
de detalii pe care abia acum le iei în seamă. Relaţiile cu străinătatea<br />
îşi găsesc o cale de înflorire şi fructificare. Veşti bune pot veni în mod<br />
neaşteptat.<br />
CAPRICORn<br />
Poţi primi un dar în această săptămână, fie la propriu, fie la figurat, în sensul<br />
că te luminezi pur şi simplu apropo de ce este de făcut pentru a echilibra<br />
balanţa în viaţa ta financiară şi nu numai. E momentul să primeşti şi poate că<br />
trebuie să înveţi să şi ceri. Totuşi, de data asta nu trebuie să faci ceva anume:<br />
ceva ţi se întoarce, o recompensă, o recomandare, o întoarcere a favorurilor<br />
sau serviciilor făcute cuiva în trecut.<br />
VăRSăTOR<br />
Eşti într-o perioadă extrem de dinamică, efervescentă, cu mare impact<br />
în zona relaţională şi a proiectelor în colaborare cu alţii. S-ar putea ca o<br />
experienţă anume să te ajute să-ţi dai seama că e nevoie să schimbi atitudinea,<br />
să fii mai deschis, receptiv şi poate mai cald. De asemenea, sunt şanse<br />
mari să ai parte de experienţe fericite relaţionale şi de imagine.<br />
PEşTI<br />
Ai o şansă minunată, în această săptămână, de a te recrea de la temelie.<br />
Cum aşa? Păi, prin conştientizarea şi disponibilitatea de a elibera tot ceea ce<br />
nu îţi mai foloseşte şi de a transforma programele toxice din mintea ta, mai<br />
ales cele de victimizare. Fiind conştient de energia fabuloasă care ţi se pune<br />
la dispozitie, îţi poţi face setări sănătoase care te vor orienta spre succes pe<br />
multe paliere.<br />
/ / / / / SUPLIMENT DE SATIRÃ POLITICÃ, UMOR NEGRU ªI BANCURI DEOCHEATE \ \ \ \ \<br />
/ / / / / SUPLIMENT DE SATIRÃ POLITICÃ, UMOR NEGRU ªI BANCURI DEOCHEATE \ \ \ \ \
22 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 23<br />
ProGraME TV<br />
aVIZIEr<br />
LUNI, 13 FEBRUARIE<br />
MARŢI, 14 FEBRUARIE<br />
MIERCURI, 15 FEBRUARIE<br />
JOI, 16 FEBRUARIE<br />
VINERI, <strong>17</strong> FEBRUARIE<br />
SÂMBĂTĂ, 18 FEBRUARIE<br />
DUMINICĂ, 19 FEBRUARIE<br />
TVR Moldova<br />
07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />
07,50, 08,45 Sport<br />
08,50 Vorbeşte corect!<br />
09,00 Profesionistii (R)<br />
09,50 Discover Roamnia<br />
10,00 Diasporadar<br />
10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />
11,20 Discover Roamnia<br />
11,30 Natură şi aventură<br />
12,00 Caravana TVR3<br />
13,00 Telejurnal Moldova<br />
13,15 Exclusiv în România<br />
14,00 Telejurnal<br />
15,00 Cantec si poveste<br />
16,00 Gala umorului<br />
16,50 Discover Roamnia<br />
<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
19,00 Punctul pe azi<br />
20,00 Telejurnal<br />
20,50 Sport<br />
21,00 România 9<br />
22,20 Diasporadar<br />
22,30 Serial Aripi de mătase<br />
23,30 Cap compas<br />
24,00 Avocatul dumneavoastră<br />
01,30 Cantec si poveste<br />
02,30 Exclusiv in Romania (R)<br />
03,10 Profesionistii (R)<br />
Moldova 1<br />
06:00 Deschiderea staţiei<br />
06:05 Rapsodia satului<br />
06:55 Bună dimineaţa!<br />
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />
09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
10:30 Muzica de pe ambele maluri<br />
ale Prutului<br />
11:30 Proiecte de viitor<br />
12:00 Evantai folcloric<br />
12:40 Abraziv<br />
13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />
13:30 Cine vine la noi<br />
14:20 Turneul int. la lupte libere<br />
14:50 „Sipețelul fermecat”. Spectacol<br />
15:50 Cultura azi<br />
16:35 Magazin FIFA<br />
<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
18:05 Cine vine la noi<br />
19:00 MESAGER<br />
19:40 Pur și simplu<br />
19:55 Dincolo de cifre<br />
20:25 Vector European<br />
21:20 Focus Europa<br />
21:45 Crochiu de iarnă<br />
22:45 Săptămâna sportivă<br />
23:30 O doză de sănătate<br />
00:05 Fii tânăr!<br />
TV7<br />
08:30 «Жена. История любви»<br />
09:45 Сериал «Сыщики»<br />
11:30 «Контроль Качества»<br />
12:00 «Анатомия предательства» Д/ф<br />
13:00 «Мой герой»<br />
13:45 «Засекреченная Любовь»<br />
14:20 «Осторожно, мошенники!»<br />
14:50 Сериал «Четыре Любви»<br />
16:35 «Естественный отбор»<br />
<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />
18:00 Сериал «След Оборотня»<br />
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
20:35 Петровка, 38<br />
20:50 «Domn Presedinte»<br />
21:00 «POLITIKA»<br />
23:30 Х/ ф «Второе дыхание»<br />
01:30 Music Top Moldova<br />
ProTV<br />
07:00 Ştirile PROTV<br />
10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />
13:00 Știrile PROTV<br />
14:15 Dramă: Lecții de viață<br />
15:15 Social: La Măruță<br />
<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />
<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />
19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />
21:00 MasterChef<br />
22:30 Știrile PRO TV<br />
23:00 Film: Now you see me: Jaful<br />
perfect<br />
01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />
02:30 Fabricat în Moldova<br />
Prime Первый канал<br />
07:00 «Prima Ora»<br />
09:00 «Primele stiri» (rom)<br />
09:15, 12:10, 14:00 Новости<br />
10:00 «Жить здорово!»<br />
11:00 «Модный приговор»<br />
12:00 «Primele stiri» (rom)<br />
12:30 «Наедине со всеми!»<br />
13:15 «Смак»<br />
13:45 «Время покажет»<br />
14:15 «Время покажет»<br />
15:00 «Primele stiri» (rom)<br />
15:10 Новости (с субтитрами)<br />
15:25 «Время покажет»<br />
16:25 «Мужское / Женское»<br />
<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
18:20 Прямой информационный<br />
канал «Первая Студия»<br />
20:00 «Пусть говорят»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:35 «Время»<br />
22:10 Премьера. «Гречанка»<br />
23:50 «Вечерний Ургант»<br />
00:20 «Primele stiri» (rus)<br />
00:30 «Познер»<br />
01:20 Ночные новости<br />
01:35 Х/ф «Время собирать камни»<br />
03:05 «Prima Ora» (R)<br />
TVR Moldova<br />
07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />
07,50, 08,45 Sport<br />
08,50 Vorbeşte corect!<br />
09,00 Obiectiv comun (R)<br />
10,00 Diasporadar<br />
10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />
11,20 Discover Romania<br />
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
13,00 Telejurnal Moldova<br />
13,15 Exclusiv in Romania<br />
14,00 Telejurnal<br />
15,00 Cantec si poveste<br />
16,00 Serial Aripi de mătase<br />
<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
19,00 Punctul pe azi<br />
20,00 Telejurnal<br />
20,50 Sport<br />
21,00 România 9<br />
22,20 Diasporadar<br />
22,30 Serial Aripi de mătase<br />
23,30 Natură şi aventură (R)<br />
24,00 Investiti in Romania!<br />
01,30 Cantec si poveste (R)<br />
02,30 Un doctor pentru dumneavoastra<br />
(R)<br />
04,00 Obiectiv comun (R)<br />
05,00 Telejurnal Moldova (R)<br />
Moldova 1<br />
06:00 Deschiderea staţiei<br />
06:10 Cuvintele Credinței<br />
06:55 Bună dimineaţa!<br />
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />
09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
10:30 Dincolo de cifre<br />
11:00 Rapsodia satului<br />
11:45 Profil de savant<br />
12:00, 13:30 „M-am amestecat cu<br />
cântul, m-am amestecat cu dorul”.<br />
Spectacol în memoria lui Gr. Vieru<br />
13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />
14:35 Filler. Sfatul psihologului<br />
14:40 Magazinul copiilor<br />
15:10 UȘA<br />
15:40 Săptămâna sportivă<br />
16:30 Gagauz ogea<br />
<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
18:05 Cine vine la noi<br />
19:00 MESAGER<br />
19:40 Pur și simplu<br />
19:55 Moldova în direct<br />
21:15 Business review<br />
21:20 Dialog social<br />
21:50 Filler<br />
22:45 Fiindcă iubesc... Grigore Vieru<br />
Revizie tehnică<br />
TV7<br />
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
09:00 «Доктор И»...<br />
09:30 «Diplomatia Populara»<br />
09:55 Сериал «След Оборотня»<br />
12:00 «Приглашает Борис Ноткин»<br />
12:30 «Реальные истории»<br />
13:00 «Мой герой»<br />
13:50 «Без обмана»<br />
14:50 Сериал «Четыре Любви»<br />
16:35 «Естественный отбор»<br />
<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />
18:00 Сериал «След Оборотня»<br />
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
20:35 Петровка, 38<br />
20:50 «Domn Presedinte»<br />
21:00 «POLITIKA»<br />
23:30 Х/ ф «ЧАС ПИК»<br />
ProTV<br />
07:00 Ştirile PROTV<br />
10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />
13:00 Știrile PROTV<br />
14:15 Dramă: Lecții de viață<br />
15:15 Social: La Măruță<br />
<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />
<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />
19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />
21:00 MasterChef<br />
22:30 Știrile PRO TV<br />
23:00 Film artistic: Jack Ryan:<br />
Agentul din umbră<br />
01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />
02:30 Fabricat în Moldova<br />
Prime Первый канал<br />
07:00 «Prima Ora»<br />
09:00 «Primele stiri» (rom)<br />
09:15 Новости<br />
10:00 «Жить здорово!»<br />
11:00 «Модный приговор»<br />
12:00 «Primele stiri» (rom)<br />
12:10 Новости<br />
12:30 «Наедине со всеми!»<br />
13:15 «Смак»<br />
13:45 «Время покажет»<br />
14:00 Новости<br />
14:15 «Время покажет»<br />
15:00 «Primele stiri» (rom)<br />
15:10 Новости (с субтитрами)<br />
15:25 «Время покажет»<br />
16:25 «Мужское / Женское»<br />
<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
18:20 «Первая Студия»<br />
20:00 «Пусть говорят»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:40 «Время»<br />
22:15 Премьера. «Гречанка»<br />
23:55 «Вечерний Ургант»<br />
00:25 «Primele stiri» (rus)<br />
00:35 Ночные новости<br />
00:50 Х/ф «Три балбеса»<br />
02:15 «Модный приговор»<br />
TVR Moldova<br />
07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />
07,50, 08,45 Sport<br />
08,50 Vorbeşte corect!<br />
09,00 Obiectiv comun (R)<br />
10,00 Eurovision 20<strong>17</strong><br />
10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />
11,20 Discover Romania<br />
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
13,00 Telejurnal Moldova<br />
13,15 Exclusiv in Romania<br />
14,00 Telejurnal<br />
15,00 Cantec si poveste<br />
16,00 Serial Aripi de mătase<br />
<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
19,00 Punctul pe azi<br />
20,00 Telejurnal<br />
20,50 Sport<br />
21,00 România 9<br />
22,20 Eurovision 20<strong>17</strong><br />
22,30 Serial Aripi de mătase<br />
23,30 La pas prin Oltenia<br />
24,00 Articolul VII<br />
01,30 Cantec si poveste<br />
02,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
(R)<br />
04,00 Obiectiv comun (R)<br />
05,00 Telejurnal Moldova (R)<br />
Moldova 1<br />
06:55 Deschiderea stației<br />
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />
07:10 Bună dimineaţa!<br />
08:30 Domnului să ne rugăm<br />
10:00 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />
10:30 Natura în obiectiv<br />
11:00 Moldova în direct<br />
12:00 Casa mea<br />
12:30 Focus Europa<br />
13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />
13:30 Cine vine la noi<br />
14:20 Magazin FIFA.<br />
14:50 Să luăm aminte...<br />
15:00 Cuvintele Credinței<br />
15:45 Fii tânăr!<br />
16:30 Svitanok<br />
<strong>17</strong>:00 ŞTIRI. (rus.)<br />
<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
18:05 Cine vine la noi<br />
19:00 MESAGER<br />
19:40 Pur și simplu<br />
19:55 Moldova în direct<br />
21:15 Business review<br />
21:20 Dor. Grigore Vieru<br />
22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />
22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />
22:45 „El și ea e dragostea”<br />
00:15 Proiecte de viitor<br />
00:45 Cuvintele Credinței<br />
TV7<br />
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
09:00 «Доктор И»...<br />
09:30 «Обложка»<br />
09:55 Сериал «След Оборотня»<br />
12:00 «Всемирная история предательств»<br />
13:00 «Мой герой»<br />
13:50 «Прощание»<br />
14:50 Сериал «Тройная Жизнь»<br />
16:35 «Естественный отбор»<br />
<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />
18:00 Сериал «След Оборотня»<br />
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
20:35 Петровка, 38<br />
20:50 «Domn Presedinte»<br />
21:00 «POLITIKA»<br />
23:30 Х/ ф «Снежный Человек»<br />
ProTV<br />
07:00 Ştirile PROTV<br />
10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />
13:00 Știrile PROTV<br />
14:15 Dramă: Lecții de viață<br />
15:15 Social: La Măruță<br />
<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />
<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />
19:00 Ştirile PROTV<br />
20:00 Știrile PRO TV<br />
21:00 Film: Nu te pune cu Zohan<br />
23:00 Știrile PRO TV<br />
23:30 Film: Cursă infernală<br />
01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />
02:30 Fabricat în Moldova<br />
Prime Первый канал<br />
07:00 «Prima Ora»<br />
09:00 «Primele stiri» (rom)<br />
09:15 Новости<br />
10:00 «Жить здорово!»<br />
11:00 «Модный приговор»<br />
12:00 «Primele stiri» (rom)<br />
12:10 Новости<br />
12:30 «Наедине со всеми!»<br />
13:15 «Смак»<br />
13:45 «Время покажет»<br />
14:00 Новости<br />
14:15 «Время покажет»<br />
15:00 «Primele stiri» (rom)<br />
15:10 Новости (с субтитрами)<br />
15:25 «Время покажет»<br />
16:25 «Мужское / Женское»<br />
<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
18:20 «Первая Студия»<br />
20:00 «Пусть говорят»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:40 «Время»<br />
22:15 Премьера. «Гречанка»<br />
23:55 «Вечерний Ургант»<br />
00:25 «Primele stiri» (rus)<br />
00:35 Ночные новости<br />
00:50 Фильм «Другая земля»<br />
02:15 «Модный приговор»<br />
TVR Moldova<br />
07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />
07,50, 08,45 Sport<br />
08,50 Vorbeşte corect!<br />
09,00 Obiectiv comun (R)<br />
10,00 Eurovision 20<strong>17</strong><br />
10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />
11,20 Discover Romania<br />
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
13,00 Telejurnal Moldova<br />
13,15 Exclusiv in Romania<br />
14,00 Telejurnal<br />
15,00 Cantec şi poveste<br />
16,00 Serial Aripi de mătase<br />
<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
19,00 Punctul pe azi<br />
20,00 Telejurnal<br />
20,50 Sport<br />
21,00 România 9<br />
22,20 Eurovision 20<strong>17</strong><br />
22,30 Serial Aripi de mătase<br />
23,30 Actualitatea TVRi<br />
24,00 Corespondent TVRi<br />
01,30 Cantec si poveste<br />
02,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
(R)<br />
04,00 Obiectiv comun (R)<br />
05,00 Telejurnal Moldova (R)<br />
Moldova 1<br />
06:00 Deschiderea staţiei<br />
06:05 Svitanok<br />
06:40 Profil de savant<br />
06:55 Bună dimineaţa!<br />
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />
09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
11:20 Moldova în direct<br />
12:20 Vector European<br />
13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />
13:30 Cine vine la noi<br />
14:20 Global 3000<br />
14:50 Videoteca copiilor<br />
15:10 Erudit cafe<br />
15:55 Părinți și copii<br />
16:30 Sub același cer<br />
<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
18:05 Cine vine la noi<br />
19:00 MESAGER<br />
19:40 Pur și simplu<br />
19:55 Moldova în direct<br />
21:15 Business review<br />
21:20 Povestea generațiilor<br />
21:50 Filler<br />
22:45 Europa în concert<br />
23:30 Cultura azi<br />
00:20 D. Șostakovici. Concert pentru<br />
vioară și orchestră<br />
TV7<br />
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
09:00 «Доктор И»...<br />
09:30 «Линия Защиты»<br />
09:55 Сериал «След Оборотня»<br />
12:00 «Isprava Culinara»<br />
12:30 «Diplomatia Populara»<br />
13:00 «Мой герой»<br />
13:50 «Хроники московского быта»<br />
14:50 Сериал «Тройная Жизнь»<br />
16:35 «Естественный отбор»<br />
<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />
18:00 Сериал «След Оборотня»<br />
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
20:35 Петровка, 38<br />
20:50 «Domn Presedinte»<br />
21:00 «Interpol»<br />
23:30 «Легенда вопреки» Д/ф<br />
ProTV<br />
07:00 Ştirile PROTV<br />
10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />
13:00 Știrile PROTV<br />
14:15 Dramă: Lecții de viață<br />
15:15 Social: La Măruță<br />
<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />
<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />
19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />
21:00 Film: Abraham Lincoln: Vânător<br />
de Vampiri<br />
23:00 Știrile PRO TV<br />
23:30 Film: Prizonier in libertate<br />
01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />
02:30 Fabricat în Moldova<br />
Prime Первый канал<br />
07:00 «Prima Ora»<br />
09:00 «Primele stiri» (rom)<br />
09:15 Новости<br />
10:00 «Жить здорово!»<br />
11:00 «Модный приговор»<br />
12:00 «Primele stiri» (rom)<br />
12:10 Новости<br />
12:30 «Наедине со всеми!»<br />
13:15 «Смак»<br />
13:45 «Время покажет»<br />
14:00 Новости<br />
14:15 «Время покажет»<br />
15:00 «Primele stiri» (rom)<br />
15:10 Новости (с субтитрами)<br />
15:25 «Время покажет»<br />
16:25 «Мужское / Женское»<br />
<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
18:20 «Первая Студия»<br />
20:00 «Пусть говорят»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:40 «Время»<br />
22:15 Премьера. «Гречанка»<br />
23:55 «Вечерний Ургант»<br />
00:25 «Primele stiri» (rus)<br />
00:35 Ночные новости<br />
00:50 Фильм «Любовь в космосе»<br />
02:25 «Наедине со всеми!»<br />
TVR Moldova<br />
07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />
07,50, 08,45 Sport<br />
08,50 Vorbeşte corect!<br />
09,00 Obiectiv comun (R)<br />
10,00 Eurovision 20<strong>17</strong><br />
10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />
11,20 Discover Romania<br />
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
13,00 Telejurnal Moldova<br />
13,15 Exclusiv in Romania<br />
14,00 Telejurnal<br />
15,00 Cantec şi poveste<br />
16,00 Serial Aripi de mătase<br />
<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
19,00 Orizont European<br />
20,00 Telejurnal<br />
20,50 Sport<br />
21,00 Duelul pianelor<br />
21,50 Eurovision 20<strong>17</strong><br />
22,00 Film VIEŢILE PASTORULUI<br />
SPANLEY<br />
23,40 Discover Romania<br />
23,45 Femei de 10, bărbați de 10<br />
01,00 Actualitate TVRi (R)<br />
01,30 Cantec si poveste<br />
02,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />
(R)<br />
Moldova 1<br />
06:00 Deschiderea staţiei<br />
06:05 Sub același cer<br />
06:35 Abraziv<br />
06:55 Bună dimineaţa!<br />
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />
09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />
10:30 Știință și inovare<br />
11:00 Moldova în direct<br />
12:00 Destine de colecție<br />
12:30 Proiecte de viitor<br />
13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />
13.30 Cine vine la noi<br />
14:20 Arts 21<br />
15:00 Art club. (rus.)<br />
15:30 Stil nou<br />
16:00 Ring Star. Venezuela, 2011.<br />
18:05 Cine vine la noi<br />
19:00 MESAGER<br />
19:40 Pur și simplu<br />
19:55 Bună seara!<br />
21:20 Educație pentru carieră<br />
21:40 Shift-viața în era digitală<br />
21:55 Filler<br />
22:45 Fii tânăr!<br />
23:30 Art club. (rus.)<br />
00:00 ‘’Occident Express’’. Spectacol<br />
01:10 Bună dimineaţa!<br />
TV7<br />
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
09:00 «История болезни. СПИД-1» Д/ф<br />
09:55 Сериал «След Оборотня»<br />
12:00 «Татьяна Доронина. Легенда<br />
вопреки» Д/ф<br />
12:50 «Мой герой»<br />
13:15 Документальное кино Леонида<br />
Млечина<br />
14:10 Х/ ф «Второе дыхание»<br />
16:35 «Советские мафии»<br />
<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />
18:00 Сериал «След Оборотня»<br />
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
20:30 «Diplomatia Populara»<br />
21:00 Х/ ф «Женщины агенты «<br />
23:30 «Таланты и Поклонники»<br />
00:45 «Тайны нашего кино»<br />
ProTV<br />
07:00 Ştirile PROTV<br />
10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />
13:00 Știrile PROTV<br />
14:15 Dramă: Lecții de viață<br />
15:15 Social: La Măruță<br />
<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />
<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />
19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />
21:00 În Profunzime<br />
22:30 Divertisment: O seară perfectă<br />
00:00 Știrile PROTV<br />
00:30 Fabricat în Moldova<br />
02:00 Știrile PRO TV<br />
02:30 În Profunzime (r)<br />
Prime Первый канал<br />
07:00 «Prima Ora»<br />
09:00 «Primele stiri» (rom)<br />
09:15 Новости<br />
10:00 «Жить здорово!»<br />
11:00 «Модный приговор»<br />
12:00 «Primele stiri» (rom)<br />
12:10 Новости<br />
12:30 «Наедине со всеми!»<br />
13:15 «Смак»<br />
13:45 «Время покажет»<br />
14:00 Новости<br />
14:15 «Время покажет»<br />
15:00 «Primele stiri» (rom)<br />
15:10 Новости (с субтитрами)<br />
15:25 «Время покажет»<br />
16:25 «Жди меня»<br />
<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
18:20 «Первая Студия»<br />
20:00 «Поле чудес»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:35 «Время»<br />
22:10 «Лучше всех!»<br />
23:35 «Вечерний Ургант»<br />
00:15 «Primele stiri» (rus)<br />
00:25 Х/ф «8 новых свиданий»<br />
01:45 Х/ф «Увлечение Стеллы»<br />
03:40 Х/ф «Не горюй!»<br />
TVR Moldova<br />
07,00 Deportaţii<br />
07,50 DiaspoRadar<br />
08,00 Europa mea<br />
09,00 Mic dejun cu un campion<br />
09,50 DiaspoRadar<br />
10,00 Ferma<br />
10,50 Discover România<br />
11,00 Caravana TVR3<br />
12,00 Cantecele romanilor de<br />
pretutindeni<br />
14,00 Telejurnal<br />
14,30 Adevăruri despre trecut<br />
15,00 Ora regelui<br />
15,50 Diaspo radar<br />
16,00 Handbal masculin<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
18,30 Descriptio Moldaviae<br />
19,00 Poveste dupa poveste<br />
19,50 Diasporadar<br />
20,00 Telejurnal<br />
20,50 Sport<br />
21,00 Destine ca-n filme<br />
21,50 Diasporadar<br />
22,00 Film LA PORŢILE PĂMÂNTULUI<br />
23,30 Adevăruri despre trecut (R)<br />
24,00 Memorialul durerii<br />
00,50 Diasporadar<br />
01,00 Ora regelui (R)<br />
02,00 Film ORIENT EXPRESS<br />
Moldova 1<br />
06:00 Deschiderea staţiei<br />
06:05 Check-in<br />
06:35, 23:50 ŞTIRI EXTERNE (rus.)<br />
07:05 ‘’Planeta de rouă’’. Spectacol<br />
07:45 Sfatul psihologului<br />
08:00 Bună dimineaţa de weekend!<br />
10:00 Magazinul copiilor<br />
10:30 Povestea generațiilor<br />
11:00 Casa mea<br />
11:30 Stil nou<br />
12:05 Europa în concert<br />
12:50 Shift-viața în era digitală<br />
13:00, 21:00 ȘTIRI<br />
13:10 Abraziv<br />
13:35 Euromaxx<br />
14:00 Festivalul „Filip Todirașcu”<br />
15:30 „Zăpezile de altădată”. Spectacol<br />
<strong>17</strong>:00, 22:00 ȘTIRI. (rus.)<br />
<strong>17</strong>:15 În ritm de dans<br />
<strong>17</strong>:45 RM. Dimensiunea Diplomatică<br />
18:10 Erudit cafe<br />
19:00 MESAGER<br />
19:40 O seară în familie<br />
21:20 Destine de colecție<br />
21:50 Postacard Eurovision 20<strong>17</strong><br />
22:20 „El și ea e dragostea”<br />
00:15 Shift-viața în era digitală<br />
00:30 „Zăpezile de altădată”.<br />
Spectacol<br />
TV7<br />
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />
09:00 «Православная энциклопедия»<br />
09:30 «Контроль Качества»<br />
10:00 «Всемирная история предательств»<br />
11:00 «Isprava Culinara»<br />
11:30 «Мировой рынок»<br />
12:20 «Люди Воды»<br />
13:15 «Опыты дилетанта»<br />
14:15 Х/ ф «Снежный Человек»<br />
15:50 Х/ ф «ЧАС ПИК»<br />
<strong>17</strong>:40 «Reporter de Garda»<br />
18:10 «Советские мафии»<br />
19:00 «Осторожно, мошенники»!<br />
19:30 Сериал «Туман Рассеивается»<br />
23:10 «Приют комедиантов»<br />
00:40 «Опыты дилетанта»<br />
01:00 Music Top Moldova<br />
ProTV<br />
07:00, 19:00, 20:00 Știrile PRO TV<br />
10:15 I like IT (prima ediție)<br />
10:45 Superspeed la Pro TV<br />
11:00 Film: O americancă la Tokio<br />
Stirile PROTV<br />
13:15 Divertisment: O seară perfectă<br />
14:15 MasterChef (r)<br />
16:00 Film: Gracie<br />
<strong>17</strong>:30 Film: Puterea imaginației<br />
21:00, 01:30 Film: Wolverine<br />
22:30 Film: Insula Shutter<br />
00:00 Divertisment: O seară perfectă<br />
01:00 Știrile PROTV<br />
03:00 Fabricat în Moldova<br />
Prime Первый канал<br />
06:00 Новости<br />
06:10 «Гении и злодеи»<br />
06:45 Х/ф «Сердца четырёх»<br />
08:20 «Играй, гармонь любимая!»<br />
09:00 «Умницы и умники»<br />
09:45 «Слово пастыря»<br />
10:00 Новости<br />
10:15 Teleshopping<br />
10:30 Премьера. «Николай Расторгуев.<br />
Парень с нашего двора»<br />
11:25 «Смак»<br />
12:00 Новости<br />
12:10 «Идеальный ремонт»<br />
12:55 Х/ф «Бывших не бывает»<br />
16:15 Премьера. Концерт Зары<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
18:10 Вечерние новости (с суб)<br />
18:30 «Кто хочет стать миллионером?»<br />
с Дмитрием Дибровым<br />
19:20 «Минута славы»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:15 «CRONICA lui Bogatu»<br />
21:35 «Время»<br />
22:00 «Сегодня вечером»<br />
23:30 Х/ф «Бармен»<br />
01:00 Х/ф «Че!»<br />
02:35 К. Лавроненко, Е. Бероев, О.<br />
Красько в фильме «Территория»<br />
TVR Moldova<br />
07,00 Cap compas (R)<br />
07,30 Exclusiv in Romania<br />
08,10 Universul credinţei<br />
09,30 Pro Patria<br />
10,00 În grădina Danei<br />
10,35 Viaţa satului (I)<br />
11,50 Minutul de agricultură<br />
12,00 Viaţa satului (II)<br />
13,00 Tezaur folcloric<br />
14,00 Telejurnal<br />
14,30 Ultima ediţie<br />
15,00 Politică şi delicateţuri<br />
15,50 Diasporadar<br />
16,00 Handbal Masculin<br />
<strong>17</strong>,50 Dicover Romania<br />
18,00 Telejurnal Moldova<br />
18,30 Interviurile Telejurnalului<br />
Moldova<br />
19,00 Garantat 100%<br />
19,50 Diasporadar<br />
20,00 Dicover Romania<br />
20,10 Eurovision<br />
21,50 Discover România<br />
22,00 Film ORIENT EXPRESS<br />
24,00 Profesionistii<br />
00,50 Diasporadar<br />
01,00 Politică şi delicateţuri<br />
02,00 Film La portile Pamantului<br />
03,30 Cap compas (R)<br />
Moldova 1<br />
06:00 Deschiderea staţiei<br />
06:10 Euromaxx<br />
06:40, 23:05 ŞTIRI EXTERNE (rus.)<br />
07:05 Să luăm aminte...<br />
07:15 Cuvintele Credinţei<br />
08:00 Bună dimineaţa de weekend!<br />
10:00 Ring Star<br />
11:00 Părinți și copii<br />
11:35 La datorie<br />
12:00 Moldovenii de pretutindeni<br />
12:30 Natura în obiectiv<br />
13:00, 21:00 ȘTIRI<br />
13:15 O demivorbă cu Ilona Spătaru<br />
13:45 Shift-viața în era digitală<br />
14:00 Rapsodia satului<br />
14:45 Tezaur<br />
15:00 Fotbal în sală<br />
16:30 Made in Germany<br />
<strong>17</strong>:00, 22:00 ȘTIRI. (rus.)<br />
<strong>17</strong>:15 Cultura azi<br />
18:00 La noi în sat<br />
18:40 Chișinăul de ieri și de azi<br />
19:00 MESAGER STOP CADRU<br />
19:55 Soundcheck<br />
20:40 Profil de savant<br />
21:20 UȘA<br />
21:50 Postacard Eurovision 20<strong>17</strong><br />
22:20 Aniversări. Nicolae Darie<br />
23:30 VĂLEU, VĂLEU NU TURNA. Film<br />
TV7<br />
06:50 «Агрессивная среда»<br />
07:45 «Хабургаев в натуре»<br />
08:30 «Человек мира»<br />
09:15 «Планета вкусов»<br />
09:45 «Барышня и кулинар»<br />
10:10 «Без обмана»<br />
11:00 «Добавки»<br />
12:00 «Interpol»<br />
13:30 «Контроль Качества»<br />
14:05 Х/ ф «Женщины агенты»<br />
16:00 Х/ ф «Второе дыхание»<br />
18:30 «Покушение»<br />
19:00 «Diplomatia Populara»<br />
19:30 «Туман Рассеивается»<br />
23:10 «Жена. История любви»<br />
00:30 «Reporter de Garda»<br />
01:00 Music Top Moldova<br />
ProTV<br />
07:00, 19:00, 20:00 Stirile PROTV<br />
10:15 Ce se întâmplă, doctore?<br />
10:45 Arena bucătarilor (prima ediție)<br />
11:00 Film: Matilda<br />
Stirile PROTV<br />
13:15 Divertisment: O seară perfectă<br />
14:15 MasterChef (r)<br />
15:15 Film: Bătălia anului<br />
<strong>17</strong>:30 Film: Alexander și cea mai<br />
oribilă zi<br />
20:30 Film: Iron Man: Omul de oţel 3<br />
23:00 Film: Burlaci întârziați<br />
01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />
03:00 Fabricat în Moldova<br />
Prime Первый канал<br />
06:00 Новости<br />
06:10 «Вера Глаголева. Меня обижать<br />
не советую»<br />
06:55 Х/ф «Зонтик для новобрачных»<br />
08:30 «Часовой»<br />
09:00 «Здоровье»<br />
10:00 Новости<br />
10:15 Teleshopping<br />
10:30 «Непутёвые заметки»<br />
10:45 «Пока все дома»<br />
11:30 «Фазенда»<br />
12:00 Новости<br />
12:15 «Открытие Китая»<br />
13:00 Х/ф «Два дня»<br />
14:30 Х/ф «Невероятные приключения<br />
итальянцев в России»<br />
16:10 Х/ф «Служебный роман»<br />
18:00 «Primele stiri» (rus)<br />
19:00 «Replica»<br />
19:55 Премьера. «Лучше всех!»<br />
21:00 «Primele stiri» (rom)<br />
21:20 Воскресное «Время»<br />
22:50 «Клуб Веселых и Находчивых<br />
20<strong>17</strong>»<br />
00:55 «Тихий дом»<br />
01:20 Х/ф «Два дня, одна ночь»<br />
02:50 Х/ф «Клинч»<br />
INSTITUTUL NAȚIONAL AL JUSTIȚIEI CAUTĂ FORMATORI<br />
Institutul Naţional al Justiţiei anunţă concurs pentru completarea reţelei de formatori. Misiunea<br />
acestora va fi de a instrui candidaţii la funcţia de judecător şi procuror şi de a spori nivelul<br />
profesional prin formarea continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie. Totodată, vor fi<br />
instruiţi şi alţi funcţionari care contribuie la înfăptuirea justiţiei, precum, grefieri, asistenţi<br />
judiciari, şefi ai secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consilieri de probaţiune etc.<br />
astfel, pentru domeniul activitatea specială de investigaţie urmează să fie angajate două<br />
persoane. Câte o funcţie vacantă este anunţată pentru: infracţiuni de corupţie; stilistica şi<br />
redactarea juridică; controlul judiciar al procedurii prejudiciare; activitatea judecătorului de<br />
instrucţie; managementul organelor procuraturii şi etica profesională a procurorului; drept<br />
civil; dreptul migranţilor.<br />
La concurs pot participa specialişti din domenii de activitate: judecători, procurori, şi alţi<br />
specialişti din sfera dreptului. de asemenea, se pot înscrie cadre didactice din învăţământul<br />
superior, dar şi specialişti cu competenţe profesionale în alte domenii, care au experienţă<br />
profesională de cel puţin 5 ani. Totodată, aceştia trebuie să cunoască limba de stat, să posede<br />
abilităţi de a planifica, proiecta, derula, evalua şi revizui activităţi de formare şi/sau programe<br />
de formare, precum şi de a dezvolta competenţe profesionale în cadrul Institutului.<br />
dosarul de înscriere la concurs trebuie să cuprindă:<br />
un curriculum vitae;<br />
o scrisoare de intenţie;<br />
copia carnetului de muncă;<br />
un plan de curs/seminar pentru formarea iniţială şi agendă pentru o activitate de formare<br />
continuă pe o temă la liberă alegere din domeniul/disciplina pentru care se depune candidatura;<br />
documente care atestă studiile superioare în domeniul juridic sau non-juridic pentru care<br />
concurează;<br />
alte acte relevante postului pentru care candidatul participă la concurs.<br />
dosarul de înscriere la concurs se va depune personal, până la 2 martie 20<strong>17</strong>, la sediul INJ<br />
(mun. Chişinău, str. serghei Lazo, 1). Candidaţii vor fi selectaţi de către comisia permanentă de<br />
concurs şi validaţi de către Consiliul INJ.<br />
CONDOLeaNÞe<br />
Condoleanţe familiei<br />
decedatului Mihail Parfentie<br />
Negru, maestru<br />
în arte, care a activat la<br />
Institutul de Arte din<br />
Chişinău şi Colegiul de<br />
Muzică “Ştefan Neaga”<br />
din partea finilor de cununie,<br />
familia drobot.<br />
Fie ca amintirea despre<br />
răposat să fie mereu una<br />
luminoasă.<br />
A.O. CAMERA DE COMERŢ<br />
ITALIAnă DIn ChIşInău<br />
AnGAJEAZă SPECIALIST În<br />
COMunICARE<br />
Cerinţe:<br />
Studii superioare finalizate:<br />
Limbi şi Literaturi Străine - Limba<br />
italiană;<br />
Preferabilă experienţă în realizarea<br />
de evenimente, conferinţe,<br />
comunicate de presă;<br />
Cunoştinţe despre Social Media;<br />
Excelente abilităţi de comunicare<br />
şi de prezentare (verbală<br />
şi scrisă);<br />
Capacitate de organizare a<br />
timpului, sarcinilor şi a agendei<br />
de lucru;<br />
Capacitate de a invăţa repede<br />
lucruri noi, initiativă şi diplomaţie;<br />
Asteptăm CV-ul la adresa de<br />
e-mail: info@ccimd.md<br />
Toate CV-urile primite vor fi<br />
analizate şi candidaţii care întrunesc<br />
cerinţele postului vor<br />
fi contactaţi în vederea unui<br />
interviu.<br />
CITAŢII PuBLICE<br />
Judecătoria Străşeni, în conformitate cu prevederile art. 108CPC al RM<br />
solicită prezenţa pârâţilor Balaţel Vasile şi Schirliu Nicolae, pentru data de<br />
29.03.20<strong>17</strong>, ora 10.30 la şedinţa judiciară (str. Ștefan cel Mare 98, or. Străşeni)<br />
în calitate de pârâţi în cauza civilă nr. 2-298/20<strong>17</strong>la cererea depusă de AEI<br />
Oxentia către Eţco Ghoerghe privind încasarea datoriei.<br />
Judecător - Sergiu Osoianu<br />
Judecatoria Căuşeni solicită prezentarea în şedinţa de judecată a cet. Caldarov<br />
Sergiu Ion a.n. 25.11.1980 în calitate de pârât la examinarea cererii de chemare<br />
în judecată depusă de Gutova Iulia împotriva lui Caldarov Sergiu cu privire<br />
la încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor ,pentru data de 02.03.20<strong>17</strong><br />
ora 09.30 in Judecătoria Căuşeni, str.Ștefan cel Mare,86, sala de şedinţe nr.5.<br />
Judecatorul - nichitenco Veronica<br />
Judecatoria Căuşeni solicită prezentarea pârâtei Gurbulea Tatiana a.n.<br />
<strong>17</strong>.05.1975 domiciliată conform BI s. Zagaranca, r-nul Ungheni, la examinarea<br />
cererii de chemare în judecată depusă de Gherjoba Denis Ion împotriva dvs<br />
cu privire la decaderea din drepturile părinteşti, pentru data de 01.03.20<strong>17</strong> ora<br />
11.30 in Judecătoria Căuşeni, str.Ștefan cel Mare,86, sala de şedinţe nr.3.<br />
Judecatorul - Ţugui Maria<br />
Judecatoria Căuşeni solicită prezentarea în şedinţa de judecată a cet. Cuzimencov<br />
Iurie a.n. 15.06.1976 în calitate de pârât la examinarea cererii<br />
de chemare în judecată depusă de Roscv Elizaveta împotriva lui Cuzimencov<br />
Iurie cu privire rezilierea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia<br />
întreţinerii pe viaţă, pentru data de 28.03.20<strong>17</strong> ora 10.00 in n Judecătoria<br />
Căuşeni, str.Ștefan cel Mare,86, sala de şedinţe nr.5.<br />
Judecatorul - nichitenco Veronica<br />
Judecatoria Ialoveni solicită prezentarea cet. Dogot natalia, a.n.<br />
05.02.1987 cu ultimul domiciliu cunoscut r. Ialoveni, s. Horeşti pentru data<br />
de 22.03.20<strong>17</strong> ora 14.00 în or. Ialoveni, str. Prieteniei 4,sala de şedinţe nr. 5<br />
în calitate de pârât pe cauza civilă la acţiunea lui BC “Mobiasbanca-Groupe<br />
Societe Generale” SA către Dogot Natalia privind încasarea datoriei.<br />
În caz de neprezentare cauza va fi examinată în lipsa celui citat<br />
Judecatorul - Olărescu Victor<br />
Judecatoria Orhei solicită prezentarea cet.Garaz Margareta domiciliată<br />
în Teleneşti, s. Brînzenii Vechi în calitate de pârât, pentru data de 28.02.20<strong>17</strong><br />
ora 14.00 la şedinţa de judecată din cadrul Judecătoriei Orhei sediul Teleneşti,<br />
et.2 sala nr. 3 pe cauza civilă nr.2-125/<strong>17</strong>(50-2-2226-08122016) intentată de<br />
BC “Mobiasbanca” către Garaz Margareta, Coban Aurelia, Copaci Vasile privind<br />
încasarea datoriei.<br />
Judecător - Stihi Vasile<br />
Pe rolul judecătoriei Căuşeni se afla actiunea civilă nr.2-953/16 înaintată de<br />
Vovcenco Valeria, persoana ineresată OSC Căuşeni cu privire la declararea<br />
persoanei decedate.<br />
În legatură cu faptul, că solicită declararea persoanei decedate, întru examinarea<br />
obiectivă a cauzei, instanţa solicită sa fie publicat anunţ privitor la<br />
faptul, dacă cineva îl cunoaşte pe domnul Vovcenco Fiodor Ivan a.n. 1909,<br />
domiciliat or. Căuşeni, str. Puşkin 19(prezent 25), iar în cazul, dacă ultimul a<br />
fost recunoscut, rugăm sa fim anunţaţi pe adresa or. Căuşeni, str. Ștefan cel<br />
Mare 86,nr. Tel. 0-243-2-25-65.<br />
Judecător - Ţugui Maria<br />
În conformitate cu prevederile art. 108CPC al RM, se dispune citarea prin publicitate<br />
a pârâtului hadiha Bechar la judecătoria Chişinău(sediul Ciocana)<br />
mun. Chişinău, str. M. Sadoveanu 24/1, sala nr.4, pentru data 24.02.20<strong>17</strong>, ora<br />
09.30 la cererea de chemare în judecată a Ianei hadiha împotriva lui Bahar<br />
Hadiha cu privire la decăderea din drepturile părinteşti.<br />
Judecător - Dutca Ina<br />
Judecatoria Străşeni solicită prezentarea cet.Pelin Andrian c/p<br />
20070330015209, Cosonea Olga c/p 2004025048951 , pentru data de<br />
07.03.20<strong>17</strong> ora 09.45 la şedinţa de judecată din cadrul Judecătoriei Straşeni,<br />
str.Ștefan cel Mare 98, bir.5 în calitate de pârâţi în cauza civilă privind încasarea<br />
datoriei. În caz de neprezentare cauza va fi examinată în lipsa Dvs.<br />
Judecător - Diana Cristian<br />
Judecatoria Buiucani, mun. Chişinău solicită prezentarea pârâtului<br />
umurzacov Valentin domiciliat, mun. Chişinău, str. N. H. Costin 59, ap.164,<br />
pentru data de 14.03.20<strong>17</strong> ora 10.45 la şedinţa de judecată (str. M.Viteazu<br />
2,bir. 501) în calitate de pârât la cererea de chemare în judecată înaintată de<br />
BC “Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Valentin Umurzacov<br />
şi Larisa Umurzacov cu privire încasarea datoriei.<br />
Judecător - nicolae Pasecinic
24 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md<br />
oaMENI<br />
GhEORGhE PâRLEA, COnDuS PE uLTIMuL DRuM<br />
Actorul Gheorghe Pârlea a decedat în noaptea de vineri spre sâmbătă, 4<br />
februarie, la vârsta de 72 de ani. Acesta suferea de diabet zaharat. Gheorghe<br />
Pârlea s-a născut pe data de 6 mai 1944, în satul Vărăncău, raionul Soroca.<br />
După primii şapte ani de şcoală în satul natal, îşi continuă studiile la Școala<br />
medie nr.1 din oraşul Soroca şi apoi la Școala de muzică din acelaşi oraş, unde<br />
studiază pianul. Urmează un an de studii la Școala de culturalizare din Soroca,<br />
unde învaţă arta dramatică, profesoară de canto fiindu-i Maria Bieşu.<br />
Participă la o selecţie organizată de Teatrul „Luceafărul” din Chişinău, proaspăt<br />
înfiinţat, şi este ales să facă parte din trupa noului teatru, de către comisia<br />
formată din actorii Dumitru Caraciobanu, Ion Ungureanu şi alţii. Debutează<br />
în spectacolul „Două culori”. Joacă alături de maeştrii Dumitru Caraciobanu,<br />
Ecaterina Malcoci, Valentina Izbeşciuc ş.a., în spectacolele montate de Ion Ungureanu,<br />
Ion Sandri Șcurea şi Ilie Todorov. După trei ani de actorie, se înscrie<br />
în anul 1964 la Institutul Teatral „Anatoli Lunacearski” din Moscova.<br />
În anul 1967, revine la Chişinău şi este inclus imediat în spectacolul „În<br />
căutarea surâsului”. A interpretat roluri de comedie şi dramatice. În 1989 a<br />
devenit primul director al Teatrului „Luceafărul” din Chişinău, ales în mod democratic<br />
de către întregul colectiv. A îndeplinit această ultimă funcţie timp de<br />
5 ani şi jumătate. În această calitate, a organizat primul turneu în România<br />
(Iaşi, Bacău şi Botoşani). Gheorghe Pârlea a lucrat la acest teatru până la pensionarea<br />
sa. După pensionare, Pârlea a format un cuplu umoristic cu actorul<br />
Gheorghe Urschi, jucând în mai multe spectacole împreună cu acesta. De mai<br />
mulţi ani artistul suferea de diabet zaharat. Din această cauză în 2015 a suferit<br />
o intervenţie chirurgicală, în urma căreia i-a fost amputat un picior.<br />
Foto: moldnova.eu<br />
tot europa, numai că de<br />
„(afacerea) est”<br />
- Cum trăim azi?<br />
- Rău.<br />
- Cum vom trăi mâine?<br />
- şi mai rău.<br />
Aliona CIuRCă<br />
Aici e răspunsul la întrebarea<br />
despre ce încearcă să facă cei<br />
din „afacerea Est”: să se descurce<br />
cu viaţa lor. astfel, filmul spune<br />
povestea unei prietenii între Pedro,<br />
plin de idei şi vorbe de duh<br />
(Ion sabdaru), şi Marian (Constantin<br />
Puşcaşu), plin de principii şi<br />
dorinţa de a se căsători cu Veronica.<br />
Cei doi, după un pahar de vorbă,<br />
decid să pună pe roate o afacere: să<br />
vândă un vagon de potcoave.<br />
„Moralitatea strică sănătatea”<br />
Lucrurile degenerează. Şi cum<br />
adesea nimic nu e mai comic decât<br />
realitatea, se întâmplă ca cei doi<br />
să tot dea peste tot felul de situaţii<br />
cel puţin ciudate, de-a lungul<br />
poveştii. Vreau să spun - nu prea<br />
aveţi cum să explicaţi poliţiştilor<br />
că aţi fost jefuiţi de un tip care<br />
fuma în tren fiind în mănuşi, cu<br />
căciulă pe ochi şi cu nasul prins în<br />
cleşte, nu?<br />
Şi apoi, dacă aveţi prin preajmă<br />
un copil sau un prieten care e<br />
încă copil şi găseşte rime la orice<br />
frază, gen „de ce eu?/- Pentru că<br />
n-ai nică-n portmoneu”, o să vă<br />
regăsiţi cu siguranţă în nişte momente<br />
din film. Pe de altă parte,<br />
dacă sunteţi din cei cu principii şi<br />
valori, tot n-o să rămâneţi chiar<br />
cu buza umflată, pentru că, se ştie,<br />
dacă te legi cu cine trebuie, ajungi<br />
să guşti, până la urmă, din ce trebuie.<br />
de exemplu, să „bei” vodkă<br />
cu ochii. din pipetă! de ce? Pentru<br />
că „moralitatea strică sănătatea”.<br />
Multă R. Moldova<br />
„afacerea Est” este un film<br />
absolut autentic, viu şi spontan.<br />
Şi e, mai ales, inteligent – că<br />
după cum spune proverbul, numai<br />
proştii n-au umor. aş vrea să trec<br />
peste politică, dar mă tot gândesc<br />
Foto: hbo.ro<br />
la felul în care acei oportunişti<br />
de genul lui Pedro din film ajung<br />
deputaţi şi oameni de afaceri.<br />
dacă cunoaşteţi viaţa politică din<br />
r. Moldova, la un moment dat, cu<br />
siguranţă îl veţi asocia pe acest<br />
Pedro cu un anume Vlad. Trecând<br />
peste asta, filmul este o oglindă.<br />
Şi reuşeşte să fie chiar o oglindă<br />
frumoasă şi tristă, în acelaşi timp,<br />
a ceea ce suntem, pentru că în<br />
„afacerea Est”, pe lângă businessmani,<br />
apar politicieni, prostituate,<br />
ţărani, poliţişti, găini răcite, o iubită<br />
căreia i se mai spune Barcelona,<br />
nişte georgieni şi... multă r.<br />
Moldova, deşi totul s-a filmat în<br />
românia.<br />
Filmul este o coproducţie romănia-Moldova-Lituania,<br />
premiera<br />
internaţională a acestuia a avut<br />
loc la Tallinn, în cadrul festivalului<br />
Black Nights Film Festival, unde a<br />
câştigat două trofee: Premiul Pentru<br />
Cel Mai Bun scenariu – acordat<br />
lui Igor Cobileanski, iar actorii Ion<br />
sapdaru şi Constantin Puşcaşu au<br />
împărţit distincţia pentru Cel Mai<br />
Bun actor. „afacerea Est” a fost<br />
selectat la Cairo Film Festival şi<br />
recent la LET‘s CEE Film Festival.<br />
apreciată de The Hollywood<br />
reporter ca fiind „fun and fascinating”,<br />
comedia în regia lui Igor Cobileanski<br />
este primul road movie<br />
moldovenesc. „E o istorie inspirată<br />
din realităţile anilor ‘90, scenariul<br />
a fost scris încă acum 10 ani.<br />
realizarea unui proiect cinematografic<br />
e un proces destul de complex<br />
şi în medie durează 3-5 ani,<br />
iar uneori şi mai mult. dar efortul<br />
se merită, iată că filmul e realizat,<br />
şi pare a fi unul de succes”, susţine<br />
coproducătoarea Valentina Iusuphodjaev.<br />
PREMIERă LA SATIRICuS<br />
Premiera spectacolului „Migraaaanţi sau prea suntem mulţi pe nenorocita<br />
asta de barcă” de Matei Vişniec, va avea loc pe data de <strong>17</strong> februarie,<br />
la ora 18.00.<br />
În acest spectacol, dramaturgul şi regizorul îşi propun să oglindească situaţia<br />
dramatică în care s-au pomenit populaţiile dislocate de războiul din<br />
Siria, dar şi odiseea migranţilor economici care caută o viaţă mai bună în<br />
Europa.<br />
„Noua lucrare dramaturgică vorbeşte despre ceea ce ni se întâmplă,<br />
despre această „invazie” a Europei. Într-o lume globalizată, noi toţi suntem<br />
migranţi, nicidecum imigranţi. Or, un migrant este la el acasă pretutindeni,<br />
pe toată planeta. Într-o lume globalizată toţi migrăm, toţi suntem<br />
migranţi, ne deplasăm, avem dreptul să mergem unde vrem şi când vrem…<br />
În consecinţă migrantul nu mai cade sub incidenţa obligaţiei de a respecta<br />
ceva, pentru că el se consideră cetăţean al lumii”, susţine dramaturgul român<br />
Matei Vişniec.<br />
În definitiv, cine sunt ei, migranţii? Ce forţă îi pune în mişcare, cu ce resurse<br />
manipulatoare, umane şi de propagandă operează aceasta? Ce tip de<br />
anticorpi îşi creează Europa în trupul ostenit şi anchilozat sub povara propriilor<br />
legi şi a propriei democraţii admirate secole întregi? Acestea sunt doar o<br />
parte din întrebările la care spectacolul reuşeşte, într-adevăr, să răspundă.