27.03.2017 Views

ZDG 17

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

PAG. 10-11 I EXCLUSIV<br />

Interviu cu Ruslan SOCHIRCĂ,<br />

formator de educație alternativă<br />

Nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRuARIE 20<strong>17</strong> SăPTăMânAL InDEPEnDEnT DE InVESTIGAŢII www.zdg.md PREŢ 5 LEI<br />

PrOCeS „De MILIOaNe”<br />

Firma fostului preşedinte Lucinschi<br />

versus fosta bancă a lui Ilan Şor<br />

PAG. 7 I DOSAR<br />

COnCuRS<br />

Cu ZdG la teatru<br />

Ce câştigi?<br />

un bilet pentru două<br />

persoane la teatru (Eugene<br />

Ionesco, TNOB, Teatrul<br />

Eminescu)<br />

Ce trebuie să faci?<br />

abonează o persoană la<br />

ZdG pe 6 luni<br />

trimite o copie a fişei de<br />

abonare la adresa redacţiei<br />

Cum primeşti cadoul?<br />

trimite la redacţie sau<br />

prezintă personal dovada<br />

abonării<br />

primeşte biletul<br />

De ce să participi la acest<br />

concurs?<br />

o persoană apropiată va citi<br />

ZdG timp de 6 luni şi va fi<br />

informată<br />

vei merge, împreună cu<br />

cine doreşti, la o piesă de<br />

teatru<br />

preţul unui abonament pe<br />

6 luni la ZdG este mai ieftin<br />

decât preţul unui bilet dublu<br />

la teatru.<br />

Foto: Ziarul de Gardă, noroc.tv, independent.md/Colaj: ZdG<br />

„IGOR DODOn SE COMPORTă<br />

CA un AGEnT DE InFLuEnŢă<br />

AL FEDERAŢIEI RuSE”<br />

Banca de Economii,<br />

aflată acum în proces<br />

de lichidare, se judecă cu<br />

o firmă la care este asociat<br />

şi fostul preşedinte<br />

Petru Lucinschi, pentru o<br />

sumă de 3,35 milioane de<br />

lei. Judecătoria râşcani şi<br />

Curtea de apel Chişinău au<br />

dat câştig de cauză băncii,<br />

obligând firma lui Lucinschi<br />

să restituie banii. decizia<br />

finală însă urmează a<br />

fi luată la Curtea supremă<br />

de Justiţie.<br />

Fostul preşedinte spune<br />

că ştie despre faptul că<br />

pe rol s-ar afla un proces<br />

de judecată între firma sa<br />

şi BEM, dar că nu cunoaşte<br />

detalii, pentru că de toate<br />

s-ar ocupa administratorul<br />

şi, totodată, partenerul său<br />

de la firmă. Petru Lucinschi<br />

mai spune că, dacă justiţia<br />

va decide că firma la care<br />

este asociat trebuie să restituie<br />

către BEM cele 3,35<br />

milioane, atunci „trebuie de<br />

făcut după lege”.<br />

PAG. 3 I POLITIC<br />

SChEMA hOŢIILOR Cu<br />

TEREnuRI: 20 DE LOTuRI<br />

CARE VALOREAZă MILIOAnE<br />

DE EuRO Au AJunS LA<br />

DOuă COMPAnII<br />

DIn MAREA BRITAnIE<br />

PAG. 12 I REPORTER SPECIAL<br />

////PROMO<br />

Urmăriţi-ne pe facebook<br />

Un proiect de investigaţii în format TV şi Radio despre<br />

corupţie şi drepturile omului.<br />

În fiecare săptămână la TV 7, N 4, Canal regional, Vocea<br />

Basarabiei, TV Prim, Drochia TV, Media TV, Albasat,<br />

SorTV.<br />

<strong>ZDG</strong> ANGAJEAZĂ REPORTER<br />

PENTRU EDIȚIA RUSĂ<br />

Ziarul de Gardă angajează REPORTER-şTI-<br />

RIST pentru ediţia de limbă rusă.<br />

Persoanele interesate trebuie să demonstreze<br />

abilităţi reportericeşti, cunoaşterea bună<br />

a limbii ruse, a limbii române, cunoaşterea altor<br />

limbi moderne va constitui un avantaj.<br />

Acum poþi accesa ZdG<br />

pe facebook, folosind<br />

aplicaþia<br />

qr-code de pe<br />

telefonul tãu mobil


2 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 3<br />

OPINII<br />

POLITIC<br />

SOnDAJ<br />

Legea Cetățeniei R. Moldova ar putea fi modificată. Potrivit unui<br />

proiect de lege, lansat de socialiști în parlament, străinii vor putea<br />

obține cetățenia moldovenească dacă, pe lângă recunoașterea<br />

Constituției și cunoașterea limbii române, vor deține în bănclile<br />

comerciale din R. Moldova nu mai puțin de 1 milion de Euro, bani<br />

de care să nu se atingă primii 3 ani de la acordarea cetățeniei.<br />

Socialiștii motivează că modificările sunt menite să „încurajeze<br />

investițiile străine” în R. Moldova.<br />

Cetățenie de un milion.<br />

Ce va câștiga R. Moldova?<br />

VEROnICA ABRAMCIuC, Fondul Internaţional „Alternative”<br />

Nu va câştiga nimic R. Moldova. Nici economia, nici cetăţenii<br />

R. Moldova şi nu văd care ar fi interesul străinilor să<br />

investească sume de la un milion în sus, pe care să nu-i<br />

poată valorifica timp de 3 ani. La ce bun? De dragul cetăţeniei<br />

R. Moldova? La aşa preţ? Și în condiţiile în care<br />

lumea pleacă din R. Moldova? Despre ce încurajare a investiţiilor<br />

poate fi vorba? E un nonsens. Sunt bani morţi<br />

pentru economie. Singurele câştigătoare ar fi băncile<br />

comerciale. Banii vor veni pe contul lor şi veniturile de<br />

la rulaj vor fi tot ale lor. Altă explicaţie nu văd. Bănuiesc că socialiştii fac<br />

lobby în parlament în interesul băncilor. Sau, ar putea fi o înţelegere de<br />

cartel cu cei de la guvernare. Dacă e aşa, se va vedea la vot.<br />

ALEXAnDRA CAnn, Asociaţia Patronală APIUS, preşedinte<br />

Eu sunt şefă de întreprindere şi îmi este greu să-mi<br />

imaginez cine ar fi naivul care ar pune la bătaie un milion<br />

de euro în schimbul cetăţeniei moldoveneşti. Nu<br />

cumva R. Moldova, din care lumea fuge pe un capăt,<br />

a ajuns visul de aur al milionarilor lumii? Ca să investească<br />

în R. Moldova, străinii au nevoie de mai puţină<br />

birocraţie şi de garanţii juridice, nu de cetăţenie. Dar<br />

dacă se vrea ca R. Moldova să atragă mafioţii din toată<br />

lumea, atunci da, e o soluţie. Banii murdari vor fi la<br />

adăpost, mafioţii vor avea cetăţenie, nu se va atinge nimeni de ei.... Numai<br />

că asta nu are nimic cu interesele R. Moldova. Interesele sunt ale<br />

cuiva, şi trebuie de văzut dacă numai al socialiştilor sau şi ale altcuiva?<br />

FIODOR GhELICI, Asociaţia „Moldova Mea”<br />

E greu să-ţi dai seama ce e în capul autorilor iniţiativei: ei<br />

fi e că sunt rupţi de realitate, fi e că sunt escroci. Arătaţimi<br />

mie idiotul care nu are ce face cu un milion de euro<br />

şi e gata să-i depună într-o bancă comercială din R. Moldova,<br />

după cazul miliardului furat... Și pentru ce? Pentru<br />

cetăţenia unui stat sărac, corupt şi neatractiv. Noi, ce<br />

folos că suntem cetăţeni ai R. Moldova? Ne apără cetăţenia<br />

de hoţi? Eu cred că cei care au gândit acest proiect<br />

au unul din două interese: fie unul comercial-criminal,<br />

de spălare a banilor murdari sub „pavilionul” cetăţeniei moldoveneşti, fie<br />

de constrângere a procesului de acordare a cetăţeniei moldoveneşti şi<br />

de închidere, sub o altă formă, a graniţelor R. Moldova.<br />

SERGIu MOCAnu, Mişcarea Populară Antimafie<br />

Iniţial, când am auzit de această iniţiativă, am crezut<br />

că e o glumă, pentru că e foarte greu să iei în serios<br />

lucruri neserioase. Ea nici măcar diversiune nu este, e<br />

o simplă naivitate, care vine, cred eu, din lipsă de experienţă.<br />

Cadrul investiţional într-un stat îl asigură nu<br />

cetăţenia investitorului, ci justiţia, garanţiile juridice că<br />

investiţia ta nu va fi supusă unor riscuri de reacaparare<br />

sau altor riscuri. Aşa că, dacă legea nu funcţionează<br />

sau funcţionează aşa cum se întâmplă la noi, cetăţenia<br />

nu te ajută la nimic... Proiectul este mort din faşă. Eu nu cred că el are<br />

sorţi de izbândă, iar dacă va fi votat în Parlament, efectele lui vor fi „0”.<br />

Rând la cetăţenie moldovenească de un milion de euro nu va fi.<br />

MARIA CIOBAnu, parlamentară<br />

Faptul că stăm foarte prost la capitolul investiţii străine<br />

este adevărat. Dar un milion de euro contra cetăţeniei,<br />

nu cred că e cazul R. Moldova. Practica internaţională<br />

arată că lumea foarte bogată investeşte acolo unde<br />

există competiţie, garanţii şi stabilitate. Noi ce le putem<br />

oferi? Reputaţia R. Moldova, din cauza miliardului furat şi<br />

a regimului de guvernare, e la pământ. Cetăţenia acestui<br />

stat nu e una atractivă, ca să se bată milionarii pentru<br />

ea. Cred că iniţiativa socialiştilor e un proiect-capcană în<br />

folosul băncilor comerciale. E o nouă schemă de făcut bani, inspirată de<br />

„coordonator” sau convenită de el cu Igor Dodon. Dacă e un proiect gândit<br />

de PD şi convenit cu PSRM, va trece în Parlament, doar că R. Moldova nu<br />

va avea nimic de câştigat din asta.<br />

Pentru conformitate, P.G.<br />

DODON, SINGur<br />

Încerc să mă clarific şi să înţeleg,<br />

ul” cu Putin la îndeplinire? Şi dacă<br />

după 25 de ani, de când şi-a făcut<br />

„da”, ajutat de cine, pentru că alegeri<br />

loc pe hartă r. Moldova, ce avem<br />

mai multe, totuşi, partide sau probleme?<br />

ori şi una, şi alta? Conform<br />

catastifului Ministerului Justiţiei, pe<br />

lista partidelor „vii”, cu un grad mai<br />

mare sau mai mic de vitalitate, figurează<br />

44 de formaţiuni şi altele 33<br />

- pe lista celor „moarte”. (Vă închipuiţi<br />

ce ar fi fost dacă erau în „viaţă”<br />

toate 77?) dar probleme, câte? Cu<br />

siguranţă, peste numărul partidelor.<br />

r. Moldova e toată numai probleme,<br />

un mare ghem de probleme, mai<br />

vechi şi mai noi, adunate cu anii şi<br />

toate sau aproape toate, urmare a<br />

felului în care a fost guvernată de<br />

un partid sau mai multe, la un loc,<br />

Petru GROZAVU<br />

petru@zdg.md<br />

insistă dodon asupra federalizării r.<br />

Moldova şi asupra ratificării Tratatului<br />

de frontieră cu românia, asta<br />

se vrea: recolonizarea, în varianta<br />

sovietică, a Moldovei dintre Prut şi<br />

Nistru, redislocarea trupelor ruseşti<br />

de la Nistru la Prut şi ridicarea unei<br />

noi cortine de fier între r. Moldova,<br />

românia şi tot restul Europei.<br />

dodon nu are încotro. El a profitat<br />

de sprijinul rusiei în alegerile prezidenţiale<br />

parlamentare anticipate puţin<br />

probabil să mai avem. Iar până la<br />

cele ordinare, din 2018, cu declaraţii<br />

de paradă şi sesiuni foto la copcă<br />

şi prin aeroporturi, nu cred că Igor<br />

Nicolaievici are vreo şansă să-şi<br />

menţină ratingul din 2016. sprijin<br />

parlamentar şi guvernamental, dacă<br />

reieşim din declaraţiile pe care le<br />

fac speakerul Candu sau premierul<br />

Filip, nu prea are de unde, iar pe cel<br />

extraparlamentar e prea devreme să<br />

conteze, deşi nici aici nu prea are pe<br />

cine. Poate doar pe renato Usatîi de<br />

la Partidul Nostru (PN), dar până în<br />

2018 puţin probabil să se mai aleagă<br />

ceva din Usatîi şi PN. alte resurse?<br />

de la o campanie electorală la alta:<br />

Ioc. deşi ziceam la început că avem<br />

„diferendul transnistrean”, relaţiile<br />

cu rusia, problema frontierei cu niuc și Dodon joacă un ele nu mai au trecere la electorat.<br />

Despre faptul că Plahot-<br />

pe listă 44 de partide, nici 10% din<br />

Ucraina, problema miliardului furat,<br />

corupţia, sărăcia, exodul, hoţia,<br />

creat r. Moldova s-au întors împo-<br />

Problemele pe care partidele le-au<br />

joc ascuns se vorbește de<br />

problema Filat, problema Şor, problema<br />

Plahotniuc, problema Basa-<br />

tranzacția Moscovei cu sondaj realizat de CBs-axa, pe „val”<br />

mult. La fel ca și despre triva lor. La ziua de azi, potrivit unui<br />

rabiei, pensiilor, salariilor, taxelor,<br />

avem doar două partide, Pas-ul Maiei<br />

sandu şi PsrM-ul lui Greceanâi.<br />

Plahotniuc, intermediată<br />

impozitelor de stat, satelor părăsite,<br />

agriculturii neprotejate, problema<br />

proprietăţilor de pe teritoriul nului, Almazbek Atamministru<br />

al apărării, anunţa că a gă-<br />

de președintele Kîrgîzsta-<br />

deşi zilele trecute anatol Şalaru, ex-<br />

Ucrainei, vagabondajului, bătrânilor<br />

singuratici, sănătăţii, justiţiei,<br />

nou partid unionist, pe care a pornit<br />

sit „căciulă” (denumire) pentru un<br />

baev, privind alegerea lui<br />

orfelinatelor, reducerea natalităţii, Dodon președinte. Nu e să-l creeze - Partidul Unităţii Naţionale<br />

(PUN), până a fi bun de luptă<br />

creşterea mortalităţii, problema clar, însă, cât de departe<br />

lustraţiei, deportaţilor, Eroilor războiului<br />

de Independenţă (Nistru,<br />

va face Partidul „da” al lui Năstase,<br />

mai e nevoie de timp. să vedem şi ce<br />

ar putea merge relația<br />

1992), Limbii, Istoriei, Identităţii etno-politice<br />

a r. Moldova, migranţi-<br />

cui „doctor Zorghe” este iarăşi lumea în stradă. s-ar putea să<br />

celor doi. Contează al care, din primăvară, vrea să scoată<br />

lor moldoveni, embargoului rusesc,<br />

reapară pe câmpul de luptă şi PLdM,<br />

Plahotniuc<br />

a trupelor militare ruse de la Nistru,<br />

dar numai în cazul în care va reuşi<br />

neutralitatea militară, integrarea<br />

europeană, relaţiile cu UE şi NaTo...<br />

Şi, cea mai proaspătă şi, posibil, cea<br />

mai gravă problemă la zi pentru r.<br />

Moldova, problema dodon, care ar<br />

putea fi a doua, după cea transnistreană,<br />

dar poate că şi mai mare sau<br />

la fel de mare ca şi ea, dacă ar fi să<br />

ţinem cont de felul în care abordează<br />

„preşedintele” dodon problema<br />

diferendului transnistrean, neutralităţii<br />

militare, politicii vectoriale,<br />

relaţiilor cu rusia, românia, Ucraina,<br />

UE şi NaTo, dar şi problemele de<br />

Educaţie, Istorie, Cultură, putere şi<br />

relaţiile între puteri. Vizita de la începutul<br />

acestei săptămâni a lui Igor<br />

dodon la Bruxelles a arătat clar că el<br />

vrea, aşa după cum a şi convenit, în<br />

prealabil, la Moscova, să rupă orice<br />

relaţie de mai departe a r. Moldova<br />

cu Vestul (UE şi NaTo) şi să o readucă<br />

în Est. Moscova a înţeles de<br />

mult că, fără o izolare a Moldovei<br />

de partenerii din Vest, nu va putea<br />

rezolva vreodată problema transnistreană<br />

în varianta convenabilă ei<br />

şi nici nu va prelua controlul asupra<br />

r. Moldova. Iată de ce, atunci când<br />

şi acum are de plătit niş-<br />

te poliţe. doar că federalizarea r.<br />

Moldova nu va face decât să rupă r.<br />

Moldova în două, iar asta înseamnă<br />

rezolvarea nu doar a problemei<br />

transnistrene, ci şi a problemei Basarabiei,<br />

lucru pe care Moscova nu<br />

şi l-a dorit nicicând. Nu şi-l doreşte<br />

şi acum. Nu pentru asta a pornit<br />

rusia în 1992 război la Nistru. dar<br />

problema, până la urmă, nu e în ce<br />

declară dodon la Moscova sau la<br />

Chişinău. El are de plătit o datorie. a<br />

vrut băiatul să fie „preşedinte” şi, în<br />

stilul şi tradiţia boierilor moldoveni,<br />

care mergeau la Poartă (otomană)<br />

şi puneau Moldova „la bătaie” pentru<br />

a se face domni, a mers şi el la<br />

Putin, a primit „blagoslovirea”, pentru<br />

care acum se sileşte să plătească<br />

cu vârf. Turcii nu iertau datoriile de<br />

acest fel şi zburau capetele domnilor,<br />

ce fac ruşii, nu ştiu, şi nici nu<br />

asta contează. Întrebarea e alta: ce<br />

şanse are dodon să-şi ducă „pari-<br />

să renască. dar acestea nu cred să<br />

mai aibă treabă cu dodon. Şi atunci,<br />

revin la întrebare: ce şanse are dodon<br />

să rupă r. Moldova de la Vest şi<br />

s-o aducă în Est? În lipsa unor aliaţi<br />

politici din actualul parlament, dodon<br />

a ameninţat de mai multe ori<br />

că va cere sprijinul poporului prin<br />

referendum, doar că moldovenii nu<br />

prea sunt daţi cu referendumurile,<br />

iar dodon încă nu a făcut nimic ca<br />

lumea să pornească buluc după el. Şi<br />

atunci, bla-bla-bla... Atât.<br />

acum, totul depinde de Pd şi<br />

de configuraţia noii majorităţi parlamentare,<br />

pe care o pune la cale<br />

Plahotniuc, dar care rămâne, deocamdată,<br />

o ecuaţie cu mai multe necunoscute.<br />

despre faptul că Plahotniuc<br />

şi dodon joacă un joc ascuns se<br />

vorbeşte de mult. La fel ca şi despre<br />

tranzacţia Moscovei cu Plahotniuc,<br />

intermediată de preşedintele Kîrgîzstanului,<br />

almazbek atambaev,<br />

privind alegerea lui dodon preşedinte.<br />

dar cât de departe ar putea<br />

merge relaţia celor doi, nu e clar.<br />

depinde al cui „doctor Zorghe” este<br />

Plahotniuc.<br />

ADRESA REDACÞIEI<br />

bir. 314, Casa Presei, str. A. Puºkin,<br />

nr. 22, MD2012, Chiºinãu, R. Moldova<br />

CONTACTE<br />

TEL. Relaþii cu publicul: (022) 232633<br />

TEL. Reporteri: (022) 815759<br />

FAX. (022) 232633<br />

ORANGE. 068322226<br />

MOLDCELL. 079020007<br />

EMAIL. ziardegarda@gmail. com<br />

PAGINÃ WEB. http.//www.zdg.md<br />

ZIARUL de GARDÃ<br />

sãptãmânal independent de investigaii,<br />

înregistrat la Camera Înregistrãrii de Stat<br />

la 22 martie 2004, nr. 1004600020186<br />

ECHIPA REDACÞIEI<br />

Director: Alina RADU<br />

Redactor-ºef: Aneta GROSU<br />

Redactor-ºef adjunct: Victor MOªNEAG<br />

Politic: Petru GROZAVU<br />

Reporteri: Olga BULAT, Anatolie EªANU,<br />

Aliona CIURCÃ, Marina CIOBANU<br />

Redactor-stilizator: Aleutina SARAGIA<br />

Design ºi machetare: Vadim ÞÎGANAª<br />

Site: Tatiana BEGHIU<br />

dEParTaMENTUL PoLITICI<br />

PENTrU rELaȚIa CU roMÂNII<br />

dE PrETUTINdENI<br />

IMPORTANT<br />

Redacþia nu poartã rãspundere pentru conþinutul<br />

ºi corectitudinea anunþurilor publicate ºi a<br />

articolelor de autor.<br />

Redacþia ZdG nu îºi asumã obligaþia sã publice<br />

toate scrisorile primite, nu se obligã sã rãspundã<br />

la scrisori ºi nu se angajeazã sã le expedieze<br />

înapoi adresantului sau terþelor pãrþi.<br />

TIPAR<br />

Tipografia “Edit Tipar Grup” SRL<br />

str. Feredeului, 4, mun. Chiºinãu<br />

Comanda nr. 122<br />

Tiraj 7951<br />

Ziarul este membru al Asociaþiei Presei<br />

Independente (API), iar API este afiliatã Asociaþiei<br />

Mondiale a Ziarelor ºi a Producãtorilor (WAN IFRA)”<br />

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP”<br />

a fost achitatã din bani publici”<br />

PE SCURT<br />

România continuă să protesteze.<br />

Deşi guvernul a retras<br />

Ordonanţa 13, care a scos<br />

lumea în stradă şi l-a demis pe<br />

ministrul Justiţiei, Florin Iordache,<br />

lumea rămâne în stradă.<br />

Protestatarii cer demisia Guvernului<br />

şi alegeri anticipate.<br />

Premierul Sorin Grindeanu a<br />

anunţat că nu va demisiona.<br />

Parlamentul şi guvernul s-au<br />

înţeles: principala prioritate<br />

pentru sesiunea de primăvară-vară<br />

a Legislativului şi anii<br />

20<strong>17</strong>-2018 va fi implementarea<br />

Acordului de Asociere RM–<br />

UE. Decizia a fost adoptată în<br />

cadrul unei şedinţe comune.<br />

R. Moldova în topul a 10<br />

state cu cei mai mulţi cetăţeni<br />

plecaţi peste hotare. Potrivit<br />

unui clasament, stabilit de<br />

publicaţia britanică Daily Mail,<br />

R. Moldova ocupă a şasea<br />

poziţie în top, după Bosnia şi<br />

Herţegovina, Albania, Macedonia,<br />

Portugalia şi Muntenegru.<br />

Ianukovici nu va fi extrădat.<br />

Procuratura Generală<br />

a Federaţiei Ruse a respins<br />

demersul Kievului de a-l reţine<br />

şi extrăda pe fostul preşedinte<br />

ucrainean, Victor Ianukovici,<br />

acuzat de autorităţile ucrainene<br />

de trădare de ţară, scrie<br />

RIA Novosti.<br />

Peste 3 milioane de migranţi<br />

azeri vor fi expulzaţi<br />

din Rusia. Potrivit regnum.<br />

ru, care citează Centrul<br />

Analitic OSTKRAFT, autorităţile<br />

ruse caută soluţii pentru<br />

repatrierea migranţilor azeri,<br />

suspectaţi că ar fi folosiţi de<br />

organizatii internaţionale în<br />

activităţi de destabilizare a<br />

situaţiei din Rusia.<br />

şTIRI<br />

”VuLTuRII LuPTăTORI” LA<br />

COnSTAnŢA<br />

Circa 500 de militari din Forţele<br />

terestre ale sUa au fost redislocaţi<br />

de la începutul săptămânii la Baza<br />

aeriană „Mihail Kogălniceanu”,<br />

românia, ca parte a angajamentului<br />

statelor Unite de asigurare a<br />

securităţii flancului estic al NaTo,<br />

în cadrul operaţiunii atlantic<br />

resolve. Militarii fac parte din<br />

Batalionul 1 „Vulturii luptători”<br />

(„Fighting Eagles”), se arată într-un<br />

comunicat al Ministerului apărării<br />

Naţionale, citat de agerpres.<br />

aceştia vor participa la exerciţiile<br />

multinaţionale planificate să aibă<br />

loc în cursul acestui an, alături de<br />

militari din subunităţi de tancuri şi<br />

infanterie mecanizată din Forţele<br />

Terestre române aparţinând Batalionului<br />

284 Tancuri „Cuza Vodă” şi<br />

Batalionului 300 Infanterie Mecanizată<br />

„sfântul andrei”, mai spune<br />

comunicatul. Peste 9 luni, efectivul<br />

va fi înlocuit de o altă unitate de<br />

luptă, astfel asigurându-se o prezenţă<br />

consistentă, bazată pe rotaţie<br />

„Igor Dodon se comportă ca un agent<br />

de influenţă al Federaţiei ruse”<br />

În perioada 6-8 februarie, Igor<br />

dodon, preşedintele r. Moldova,<br />

s-a aflat într-o vizită oficială<br />

la Bruxelles. În cadrul vizitei, şeful<br />

statului a avut mai multe întrevederi<br />

la nivel înalt cu conducerea<br />

Comisiei Europene, a Consiliului<br />

European, conducerea NATO, precum<br />

şi cu alţi oficiali de rang înalt<br />

ai Uniunii Europene (UE).<br />

Pe parcursul celor trei zile, Igor<br />

dodon a făcut o serie de declaraţii<br />

controversate, în care menţiona de<br />

fiecare dată importanţa restabilirii<br />

relaţiilor cu Federaţia rusă. Potrivit<br />

lui, acum, pentru r. Moldova<br />

este vitală restabilirea relaţiilor<br />

cu Federaţia rusă. „am discutat<br />

cu preşedintele Comisiei Europene<br />

despre necesitatea restabilirii<br />

în regim de urgenţă a relaţiilor cu<br />

Federaţia rusă, în special pe dimensiunea<br />

comerţului. reiterez,<br />

discuţiile în format r. Moldova,<br />

rusia, UE ar fi o posibilitate şi un<br />

mecanism de revenire la normalitate<br />

în aceste relaţii şi de scoatere a<br />

blocajelor existente”, a scris dodon<br />

pe o reţea de socializare.<br />

de asemenea, el a menţionat<br />

că dacă în urma alegerilor parlamentare<br />

ordinare sau anticipate,<br />

ori în cadrul unui eventual referendum,<br />

se va decide că acordul<br />

de Asociere cu UE trebuie anulat,<br />

în calitate de preşedinte va da curs<br />

acestei iniţiative. aceste declaraţii<br />

au fost făcute în contextul în care,<br />

în timpul vizitei sale la Moscova,<br />

Igor dodon i-a promis lui Vladimir<br />

Putin că va anula acordul de<br />

asociere dintre r. Moldova şi Uniunea<br />

Europeană: „am declarat de<br />

multe ori că sunt împotriva semnării<br />

acestui acord de asociere cu<br />

UE. Cred că acest acord nu a adus<br />

niciun beneficiu pentru Moldova.<br />

am pierdut piaţa rusă. după<br />

următoarele alegeri parlamentare,<br />

PsrM va câştiga majoritatea<br />

în Parlament şi voi anula acest<br />

continuă, în Europa, precizează<br />

Agerpres.<br />

DODOn nu VA PăCăLI uE<br />

Libera circulaţie în statele europene<br />

şi blocarea ajutorului financiar<br />

din partea Uniunii Europene sunt<br />

principalele consecinţe pe care<br />

populaţia r. Moldova le va suporta<br />

în cazul în care preşedintele Igor<br />

dodon va denunţa acordul de<br />

asociere r. Moldova – UE. opinia<br />

aparţine europarlamentarului<br />

român siegfried Mureşan şi a fost<br />

făcută în contextul declaraţiilor lui<br />

dodon la Bruxelles. Eurodeputatul<br />

avertizează că „Uniunea Europeană<br />

nu va putea fi păcălită”, vor<br />

putea fi păcăliţi moldovenii. ”dacă<br />

preşedintele dodon nu va respecta<br />

angajamentele stabilite prin comun<br />

acord de republica Moldova cu<br />

Uniunea Europeană, Moldova nu<br />

va mai putea beneficia de aceleaşi<br />

avantaje ca şi astăzi în relaţia cu<br />

UE. Şi atunci, Igor dodon va trebui<br />

să vină în faţa cetăţenilor moldoveni<br />

şi să le explice ceea ce a făcut”,<br />

a declarat Mureşan în cadrul unui<br />

interviu pentru TVr Moldova, citat<br />

de infoprut.ro.<br />

Igor Dodon şi Federica Mogherini la întâlnirea oficială de la Bruxelles<br />

acord”, a declarat dodon la Moscova.<br />

Analistul politic Oazu Nantoi<br />

susţine că declaraţiile făcute de<br />

Igor dodon în cadrul întâlnirilor<br />

ofeciale de la Moscova şi Bruxelles<br />

nu fac decât să ne compromită<br />

ţara.<br />

„atât la Moscova, cât şi la Bruxelles,<br />

Igor dodon se comportă ca<br />

un agent de influenţă al Federaţiei<br />

ruse. Mai bine zis – a lui Putin. El<br />

trişează când se eschivează de propria<br />

sa responsabilitate în calitate<br />

de ex-deputat al Parlamentului r.<br />

Moldova, ex-membru al guvernelor<br />

r. Moldova şi de înflorirea corupţiei<br />

în r. Moldova. astfel, el vrea să<br />

ne distragă atenţia de la faptul că<br />

el însuşi este un element al statului<br />

captiv. Igor dodon este un actor<br />

cinic, care a minţit conştient cea<br />

mai mare parte a cetăţenilor ţării<br />

noastre. atunci când el pleacă la<br />

Europarlamentarul Siegfried Mureşan crede că Igor Dodon vrea să păcălească uE<br />

Foto: presedintie.md<br />

Bruxelles şi declară că acordul de<br />

asociere trebuie să fie renegociat<br />

cu Federaţia rusă demonstrează<br />

încă o dată faptul că el consideră<br />

că noi, cei din spaţiul post-sovietic,<br />

suntem teritorii lipsite de suveranitate<br />

şi că tot ce se referă la<br />

r. Moldova trebuie să fie negociat<br />

nu cu puterea constituţională de la<br />

Chişinău, ci cu ţarul rus de la Moscova.<br />

astfel, el compromite ţara<br />

noastră în faţa partenerilor europeni”,<br />

opinează Nantoi.<br />

Tot la Bruxelles, în cadrul întâlnirii<br />

cu donald Tusk, preşedintele<br />

Consiliului European, Igor dodon<br />

a solicitat asistenţă în investigarea<br />

fraudei miliardelor din sistemul financiar-bancar.<br />

În acelaşi timp, el<br />

a declarat că UE se face vinovat de<br />

marele jaf, pentru că acesta s-ar fi<br />

produs după semnarea acordului<br />

de Asociere.<br />

La sediul NaTo, Igor dodon<br />

Foto: hotnews.ro<br />

uCRAInA, DISPuSă Să ADERE<br />

LA nATO<br />

Preşedintele ucrainean, Petro<br />

Poroşenko, a declarat într-un interviu<br />

pentru publicaţia germană<br />

Berliner Morgenrost că este dispus<br />

să organizeze un referendum<br />

privind aderarea Ucrainei la NaTo,<br />

scrie Zerkalo Nedeli, citată de agerpres.<br />

«dacă acum patru ani, doar<br />

16% dintre ucraineni sprijineau<br />

ideea aderării la NaTo, acum procentul<br />

este de 54%... dacă această<br />

idee va fi sprijinită în cadrul unui<br />

referendum, voi face tot posibilul<br />

pentru a obţine aderarea Ucrainei<br />

la NaTo», s-a exprimat liderul<br />

ucrainean. În prezent, Ucraina şi<br />

NaTo au un „parteneriat special”,<br />

semnat în 1997. de atunci, însă,<br />

„multe s-au schimbat în plan<br />

internaţional şi în Ucraina, care se<br />

confruntă cu un conflict separatist<br />

în estul ţării, după ce rusia a<br />

şi-a repetat opoziţia personală<br />

vizavi de deschiderea unui birou<br />

NaTo la Chişinău. El a mai cerut<br />

conducerii NaTo şi recunoaşterea<br />

neutralităţii permanente a r. Moldova,<br />

deşi a admis că în tratatul<br />

comun din cadrul Parteneriatului<br />

pentru Pace acea neutralitate este<br />

deja recunoscută împlicit. „Întradevăr,<br />

consider că r. Moldova trebuie<br />

să coopereze şi să aibă relaţii<br />

bune cu toţi, absolut… Inclusiv<br />

cu NaTo. am spus acest lucru şi<br />

acum: au fost implementate unele<br />

programe benefice pentru r. Moldova,<br />

cum ar fi lichidarea stocurilor<br />

de pesticide şi altele. aceasta însă<br />

nu înseamnă că prezenţa soldaţilor<br />

străini pe teritoriul r. Moldova va<br />

fi a c c e p t a t ă d e m i n e”, a s p u s d o -<br />

don. Întrebat de către jurnalista<br />

ZdG ce ne facem cu trupele ruseşti<br />

din stânga Nistrului, pe care le-a<br />

numit la Moscova „asiguratori de<br />

pace şi stabilitate”, dodon a declarat<br />

că este necesar să găsim o<br />

soluţie politică pentru rezolvarea<br />

problemei transnistrene.<br />

Menţionăm că dodon, a declarat<br />

la Moscova că trupele ruseşti<br />

din stânga Nistrului asigură liniştea<br />

din regiune şi de aceea nu vor<br />

pleca de acolo. În opinia sa, „trupele<br />

ruseşti de menţinere a păcii îşi<br />

îndeplinesc misiunea în Transnistria,<br />

iar problema retragerii acestora<br />

nu este atât de acută pe cât<br />

încearcă să o prezinte unii oameni<br />

politici din r. Moldova”.<br />

„Ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles,<br />

la fel ca şi la Moscova, este<br />

că cetăţeanul dodon a mers ca şi<br />

preşedinte al PsrM, nu al r. Moldova.<br />

a mers cu viziuni personale<br />

sau de partid, care nu corespund<br />

cu interesele naţionale ale ţării şi<br />

sfidează aranjamentele noastre internaţionale”,<br />

susţine Iurie Leancă,<br />

fost premier al r. Moldova.<br />

Tatiana BEGhIu<br />

anexat în 2014 Crimeea», notează<br />

Zerkalo nedeli, precizând că toate<br />

aceste schimbări au creat o atmosferă<br />

cu totul nouă pentru relaţiile<br />

Ucrainei cu NATO.<br />

TRAnSnISTRIA şI DOnBASuL,<br />

ACEEAşI PROBLEMă<br />

Evoluţiile în procesul de reglementare<br />

a diferendului transnistrean<br />

şi reescaladarea tensiunilor<br />

în estul Ucrainei au fost principalele<br />

subiecte de pe agenda întrevederii<br />

viceprim-ministrului Gheorghe<br />

Bălan şi ambasadorului Ucrainei în<br />

r. Moldova, Ivan Gnatîşin. Potrivit<br />

unui comunicat al Biroului pentru<br />

reintegrare, părţile şi-au exprimat,<br />

pe durata discuţiilor, profunda îngrijorare<br />

în legătură cu relansarea<br />

acţiunilor armate de către forţele<br />

separatiste din donbas împotriva<br />

trupelor regulate ucrainene<br />

şi potenţialele ameninţări ce pot<br />

destabiliza mediul de securitate<br />

în regiune. În context, s-a discutat<br />

asupra posibilităţilor de deescaladare<br />

a situaţiei şi instituirii unui<br />

controlul comun la frontiera de stat<br />

moldo-ucraineană pe segmentul<br />

transnistrean.


4 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 5<br />

ACTUAL<br />

ACTUAL<br />

CIFRA SăPTăMânII<br />

23<br />

de mii de lei ar putea fi salariile<br />

conducătorilor Curţii de Conturi.<br />

Totodată, auditorii s-ar putea<br />

alege, pe lângă salarii, cu sporuri<br />

de aproape 8000 de lei. Cel puţin<br />

asta prevede un proiect de lege<br />

înregistrat de un grup de deputaţi.<br />

Autorii propun ca preşedintele<br />

Curţii să ridice un salariu în valoare<br />

de 4,5 salarii medii pe economie,<br />

ceea ce constituie aproape 24 de<br />

mii de lei, iar vicepreşedintele şi<br />

membrii Curţii - peste 22 de mii de<br />

lei. Autorii spun că astfel va fi lichidată<br />

orice acţiune de corupere a membrilor<br />

Curţii şi, totodată, instituţia nu<br />

se va confrunta cu fluctuaţia mare a<br />

angajaţilor.<br />

DECLARAŢIA SăPTăMânII<br />

Europa are nevoie de imigranţi pentru economia ei afectată de îmbătrânirea<br />

populaţiei şi de scăderea natalităţii, şi nu va putea să rezolve actuala<br />

criză migratorie decât prin cooperare, nu prin ridicarea de ziduri. La rândul ei,<br />

Africa ar trebui să ia în calcul costul traficului cu fiinţe umane, pierderile de vieţi<br />

omeneşti. Migraţiile pot fi gestionate numai prin cooperare şi parteneriate.<br />

Există forţe în lume care fac presiuni pentru o abordare<br />

diferită, o abordare bazată mai degrabă pe construcţia de ziduri decât<br />

pe parteneriate. Aceasta nu este calea europeană. Europa nu îşi<br />

închide porţile şi nu o va face, dar trebuie să punem capăt tragediei<br />

pe mare şi în deşert. În fiecare zi alţi oameni mor.<br />

Federica MOGhERInI, şefa diplomaţiei europene<br />

Foto: European Parliament<br />

DOAR DOuă PARTIDE AR ACCEDE În PARLAMEnT?<br />

PSRM şi PAS sunt partidele cotate<br />

cu cele mai mari şanse de<br />

a accede în noul legislativ, arată<br />

rezultatele unui sondaj de opinie,<br />

realizat la comanda Institutului de<br />

Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”<br />

în perioada 18-27 ianuarie<br />

curent.<br />

Astfel, dacă duminica viitoare<br />

s-ar organiza alegeri parlamentare,<br />

PSRM ar acumula 32,4% din voturi,<br />

iar Partidul Acţiune şi Solidaritate –<br />

18,1%. Celelalte formaţiuni politice<br />

din actualul Legislativ, dar şi din<br />

afara lui, s-ar poziţiona sub pragul<br />

electoral.<br />

Platforma „DA” ar obţine 3,6%,<br />

urmată de PDM, cu 2,7%; PCRM<br />

– 2,6%; „Partidul Nostru” – 2%,<br />

PPEM – 0,5%; PL – 0,3%. Alţi 26 la<br />

sută dintre respondenţi s-au declarat<br />

indecişi, în timp ce 10% au<br />

menţionat că nu ar merge la vot.<br />

Solicitaţi să numească personalitatea<br />

politică în care au cea mai<br />

mare încredere, circa 27% l-au nominalizat<br />

pe Igor Dodon, urmat de<br />

Maia Sandu - cu 10%.<br />

Andrei Năstase a fost nominalizat<br />

de 2,5% dintre respondenţi, iar<br />

Pavel Filip de 2,1%. Mai puţin de 1%<br />

cotă de încredere au înregistrat Renato<br />

Usatîi, Vladimir Voronin, Marian<br />

Lupu şi Iurie Leancă. 42% dintre<br />

respondenţi au declarat că nu au<br />

încredere în nimeni.<br />

INTERNAÞI<br />

NAL<br />

TuRCIA. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va pleca, în primele 15<br />

zile din martie, la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, a declarat<br />

ambasadorul Turciei la Moscova, Huseyin Dirioz, citat de Interfax. Cei doi<br />

lideri, care au început de anul trecut să îşi amelioreze relaţiile după un<br />

grav incident diplomatic provocat de doborârea unui avion rus, lucrează<br />

la elaborarea unui plan pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Siria.<br />

Ultima dată, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat telefonic<br />

cu liderul Rusiei, Vladimir Putin, despre asasinarea ambasadorului Andrei<br />

Karlov, care a fost împuşcat mortal de un poliţist turc la o galerie de artă<br />

din Ankara, expoziţia fiind organizată chiar de angajaţii ambasadei ruse în<br />

incinta unui centru cultural.<br />

Screenshot: instante.justice.md<br />

Avocatul Valerian Mânzat va sta în următoarele 30 de zile în arest în Penitenciarul<br />

nr. 13 din Chişinău, care se află vizavi de casa sa de avocatură<br />

Mânzat, în arest<br />

vizavi de oficiul său de lux<br />

Valerian Mânzat, avocatul-vedetă, cunoscut opiniei publice<br />

pentru viaţa luxoasă etalată pe reţelele de socializate, va sta<br />

în următoatele 30 de zile în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău,<br />

vizavi de casa sa de avocatură, deschisă acum câteva săptămâni.<br />

Potrivit procurorilor, Mânzat ar fi estorcat 20 de mii de euro<br />

de la o clientă, promiţându-i că va urgenta transferul soţului său<br />

dintr-un penitenciar din rusia în unul din r. Moldova. avocatul<br />

nu s-ar fi ţinut de cuvânt şi ar fi încercat să se ascundă de femeie<br />

pentru a nu-i da banii înapoi.<br />

deşi urma să primească suma în două tranşe, avocatul ar fi<br />

obligat femeia să-i dea toţi banii, spunându-i că deja a soluţionat<br />

problema. de fapt, susţin procurorii, avocatul nu avea competenţe<br />

pentru urgentarea procedurii, mai ales că Judecătoria sect. Buiucani<br />

din capitală admisese deja transferul persoanei, iar Ministerul<br />

Justiţiei, împreună cu instituţiile competente din rusia, urma<br />

să înceapă procedura de transfer.<br />

Cazul a fost documentat mai mult timp, perioadă în care ofiţerii<br />

CNa şi procurorii au monitorizat convorbirile telefonice dintre<br />

avocat şi client. avocatul a fost reţinut la 2 februarie, în momentul<br />

în care a returnat o parte din banii primiţi, circa 50 de mii de lei.<br />

oamenii legii au desfăşurat percheziţii la oficiile avocatului,<br />

la domiciliu, dar şi în automobilele acestuia. Pentru a recupera<br />

prejudiciul, procurorii au pus sub sechestru maşinile acestuia: un<br />

Mercedes, un Porsche şi o skoda. Mânzat a declarat că maşinile<br />

nu-i aparţin şi că le-ar fi folosit prin mandat. Totodată, acesta a<br />

recunoscut că este pregătit „psihologic” pentru arestul în Penitenciarul<br />

nr. 13, aflat la o stradă distanţă de biroul său luxos.<br />

apărarea spune că va contesta decizia la Curtea de apel.<br />

În 2015, Valerian Mânzat, ex-angajat al Poliţiei Criminale,<br />

a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare după ce,<br />

în 2009, în urma unei înţelegeri prealabile cu alţi complici, a<br />

înscenat un accident rutier, cu intenţia de a intra în posesia unei<br />

sume de bani de la companie. avocatul nu a stat însă nicio zi dupa<br />

gratii, deoarece sentinţa intră în vigoare doar după decizia Curţii<br />

de apel. La acest moment examinarea dosarului este suspendată,<br />

deoarece apărarea a depus o sesizare la Curtea Constituţională<br />

prin care ridică excepţia de constituţionalitate asupra unui articol<br />

din Codul de Procedură Penală.<br />

Valerian Mânzat se află într-o relaţie şi are un copil cu Cristina<br />

Furdui, fiica fostului deputat milionar simion Furdui. Nu se<br />

cunoaşte dacă cei doi sunt căsătoriţi, acesta locuieşte însă într-un<br />

apartament de circa 160 m.p., înscris pe numele Cristinei Furdui.<br />

De ce Ministerul Justiţiei<br />

îngrădeşte accesul la informaţii<br />

Portalul instanţelor de<br />

judecată din R. Moldova<br />

afişează, de câteva săptămâni,<br />

o nouă interfaţă,<br />

iar cei care îl accesează<br />

nu mai pot căuta, după<br />

numele şi prenumele<br />

inculpaţilor, hotărârile de<br />

judecată în care aceştia<br />

figurează, ci doar după<br />

numărul electronic al<br />

unui dosar. Acest fapt<br />

practic îngrădeşte accesul<br />

jurnaliştilor, dar şi<br />

tuturor cetăţenilor care<br />

doresc să afle detalii despre<br />

procesele şi hotărârile<br />

judecătoreşti în care<br />

fi g u r e a z ă i n c l u s i v f u n c ţ i -<br />

onari judecaţi, dar şi alte<br />

persoane care au ajuns<br />

în faţa instanţei, fiind<br />

judecate într-un proces<br />

public. Decizia Agenţiei<br />

de administrare a instanţelor<br />

judecătoreşti din<br />

subordinea Ministerului<br />

Justiţiei a stârnit un<br />

val de critici din partea<br />

persoanelor care vin în<br />

contact cu justiţia.<br />

Victor MOşnEAG<br />

ZdG a reclamat acum o săptămână<br />

pe pagina electronică<br />

www.zdg.md faptul că portalul<br />

instanţelor de judecată nu mai<br />

permite căutarea unui dosar după<br />

numele persoanelor care figurează<br />

în el. a doua zi, Consiliul superior<br />

al Magistraturii (CsM) s-a<br />

autosesizat şi a venit cu o reacţie.<br />

a fost însă un punct de vedere sec,<br />

pentru că instituţia afirma doar<br />

că „responsabil de administrarea<br />

paginilor web ale instanţelor<br />

de judecată din r. Moldova este<br />

agenţia de administrare a Instanţelor<br />

Judecătoreşti din cadrul<br />

Ministerului Justiţiei (aaIJ)”. Entitatea<br />

este subordonată Ministerului<br />

Justiţiei (MJ), care vineri, 3<br />

februarie, a venit cu un comunicat<br />

de presă la subiect.<br />

MJ: „Cetăţenii adresează<br />

obiecţii privind încălcarea<br />

drepturilor legale”<br />

În comunicat se menţiona faptul<br />

că „în ultima perioadă tot mai<br />

mulţi cetăţeni adresează obiecţii<br />

privind încălcarea drepturilor<br />

legale prin publicarea numelor<br />

acestora pe portalul instanţelor de<br />

judecată”. MJ susţine că „cetăţenii<br />

invocă prevederile Legii cu privire<br />

la protecţia datelor cu caracter<br />

personal, care, în opinia acestora,<br />

le sunt încălcate atunci când numele<br />

lor sunt publicate, în calitate<br />

de justiţiabili, în documentele publicate<br />

pe portalul instanţelor de<br />

judecată”. astfel, instituţia anunţa<br />

că „portalul instanţelor naţionale<br />

de judecată www.instante.justice.<br />

md conţine compartimentul „hotărârile<br />

instanţei” unde vor putea<br />

fi publicate hotărîrile judecătoreşti<br />

ale instanţelor naţionale. La<br />

necesitate, căutarea acestora va<br />

putea fi realizată în dependenţă<br />

de numărul dosarului atribuit în<br />

instanţă şi procedura de examinare.<br />

Compartimentul nu permite<br />

căutarea în dependenţă de numele<br />

şi prenumele părţilor în proces,<br />

în scopul asigurării protecţiei datelor<br />

cu caracter personal”. Ministerul<br />

preciza că „odată cu lansarea<br />

finală a noului portal, la compartimentul<br />

„transparenţă” va fi disponibilă<br />

o rubrică nouă, unde vor<br />

putea fi accesate hotărâri judecătoreşti<br />

privind condamnarea reprezentanţilor<br />

sectorului justiţiei<br />

pentru acte de corupţie - acţiune<br />

ce derivă din strategia de reformă<br />

a sectorului Justiţiei”.<br />

Comunicatul Ministerului,<br />

postat în numele aaIJ, a nemulţumit<br />

nu doar jurnaliştii, care ajung<br />

în imposibilitatea de a căuta şi a<br />

scrie despre dosarele care se află<br />

pe rol în instanţele de judecată, ci<br />

şi avocaţii. Într-o scrisoare publică<br />

semnată de Nina Lozan, preşedinta<br />

Uniunii avocaţilor, adresată<br />

lui Vladimir Cebotari, ministrul<br />

Justiţiei, se spune că „argumentele<br />

aaIJ precum că accesarea<br />

hotărârilor judecătoreşti după<br />

numele şi prenumele inculpatului<br />

ar constitui date cu caracter personal,<br />

nu sunt valabile, deoarece<br />

mai multe ţări respectă această<br />

practică, iar pe tabla de anunţuri<br />

informative din cadrul fiecărei instanţe<br />

numele şi prenumele persoanelor<br />

implicate într-un proces<br />

de judecată sunt publice. „acest<br />

fapt îngrădeşte accesul avocaţilor<br />

la căutarea dosarelor clienţilor<br />

lor. avocaţii pierd timp preţios<br />

pentru alte activităţi în folosul<br />

persoanelor pe care le apără sau le<br />

reprezintă în instanţă şi sunt puşi<br />

în situaţia de a fixa şi a reţine în<br />

memorie cauze civile, penale sau<br />

administrative doar după numărul<br />

electronic al dosarului”, se arată<br />

în demersul Uniunii, care cere<br />

revenirea la varianta anterioară a<br />

portalului. „Încă nu am primit un<br />

răspuns. dar, un lucru care doar<br />

complică situaţia nu poate fi privit<br />

pozitiv de către avocaţi. Şi nu doar<br />

de avocaţi, ci şi de părţile pe dosar,<br />

de jurnalişti, de toată lumea care<br />

are nevoie de o informaţie. Cum se<br />

explică faptul că informaţia despre<br />

numele părţilor din dosar se<br />

află pe ecranul din fiecare instanţă<br />

de judecată?”, se întreabă Nina<br />

Lozan.<br />

AAIJ: „Sunau şi întrebau de<br />

ce toată lumea trebuie să<br />

aibă acces la dosarul lui”<br />

Nicolae Eşanu, viceministrul<br />

Justiţiei, ne-a declarat că nu are<br />

vreo părere la subiect, precizând<br />

că, în cadrul MJ, nu el este responsabil<br />

de acest segment. Am discutat<br />

cu Valentina Grigoriş, directoarea<br />

interimară a aaIJ. Ea ne-a<br />

spus că joi, 9 februarie, urmează<br />

Screenshot: instante.justice.md<br />

Aşa arată astăzi interfaţa portalului instanţelor de judecată, fiind exclusă<br />

posibilitatea de a căuta un dosar după numele persoanelor vizate<br />

Familia lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, a fost vizată în ultimii ani în mai multe procese de judecată<br />

să aibă loc o întâlnire cu membrii<br />

CsM, reprezentanţii MJ, dar şi cu<br />

oficiali din cadrul Centrului pentru<br />

Protecţia datelor cu Caracter<br />

Personal. aşa cum în comunicatul<br />

MJ se preciza că „în ultima perioadă<br />

tot mai mulţi cetăţeni adresează<br />

obiecţii privind încălcarea<br />

drepturilor legale prin publicarea<br />

numelor acestora pe portalul<br />

instanţelor de judecată”, am solicitat<br />

de la Grigoriş să ne ofere<br />

numărul şi lista persoanelor care<br />

s-ar fi plâns. „Nu pot să vă spun<br />

acum niciun număr, pentru că, de<br />

obicei, sunt apeluri telefonice. În<br />

unele perioade puteau fi şi apeluri<br />

zilnice. oamenii veneau atât cu<br />

solicitarea de a fi publicate, având<br />

pretenţii că hotărârile lor nu sunt<br />

făcute publice, dar unii sunau şi<br />

ne întrebau de ce toată lumea trebuie<br />

să aibă acces la dosarul lui, ce<br />

ţine de drepturile sale familiale”,<br />

ne-a răspuns Grigoriş.<br />

Tatiana Puiu, expertă în legislaţia<br />

mass-media, aminteşte că,<br />

anterior, Curtea supremă de Justiţie<br />

(CsJ) s-a pronunţat în privinţa<br />

afişării informaţiilor care pot fi publicate<br />

într-o hotărâre de judecată.<br />

„Consider că este o decizie arbitrară<br />

şi o încălcare gravă a dreptului<br />

de a avea acces la orice informaţie<br />

de interes public. se pare că persoanele<br />

cu funcţie de răspundere<br />

din cadrul MJ au omis, fie din<br />

rea-voinţă, fie din necunoaştere,<br />

să respecte principiul publicităţii<br />

proceselor judiciare, dar şi a dosarelor<br />

examinate de instanţele de<br />

judecată. Transparenţa actului de<br />

justiţie şi publicitatea şedinţelor<br />

de judecată include atât dreptul<br />

publicului de a fi prezent în sala<br />

de judecată, cât şi dreptul de a afla<br />

informaţiile în legătură cu dosarele<br />

instanţei de pe pagina web. Chiar<br />

şi Curtea Europeană a drepturilor<br />

omului publică numele integral<br />

al reclamanţilor, data naşterii sau<br />

locul de trai în hotărârile sale. Mai<br />

mult, disputa privind publicarea<br />

hotărârilor judecătoreşti personalizate<br />

pe paginile instanţelor de judecată<br />

a fost soluţionată definitiv<br />

încă în anul 2014 de către CsJ, care<br />

a statuat într-o cauză împotriva<br />

Centrului Naţional pentru Protecţia<br />

datelor cu Caracter Personal că<br />

interesul general de a avea o justiţie<br />

publică şi transparentă înclină<br />

balanţa în defavoarea intereselor<br />

individuale ale persoanelor ale<br />

căror nume apar publicate în hotărârile<br />

judecătoreşti”, precizează<br />

Puiu.<br />

Preşedintele CSJ<br />

critică modificările propuse<br />

de MJ şi AAIJ<br />

asociaţia Promo-LEx a analizat<br />

comunicatul MJ şi a ajuns la<br />

concluzia că instituţia, împreună<br />

cu aaIJ, „interpretează extensiv<br />

prevederile Legii nr. 133 cu privire<br />

la protecţia datelor cu caracter<br />

personal, iar referinţele făcute la<br />

situaţia că publicarea numelui şi<br />

prenumelui ar încălca drepturile<br />

persoanelor implicate în procesul<br />

de efectuare a Justiţiei sunt eronate.<br />

În general, nu există temeiuri<br />

legale pentru a nu publica pe paginile<br />

web ale instanţelor de judecată<br />

informaţii care ar conţine<br />

numele, prenumele persoanelor<br />

implicate în procesul de efectuare<br />

a actului de Justiţie. În acest sens,<br />

Codul de Procedură Penală, Codul<br />

Foto: facebook.com<br />

de Procedură Civilă, Legea privind<br />

organizarea judecătorească, regulamentul<br />

privind modul de publicare<br />

a hotărârilor judecătoreşti<br />

pe portalul unic al instanţelor<br />

judecătoreşti stabileşte principiul<br />

publicităţii procedurilor”, explică<br />

aceştia.<br />

subiectul a fost abordat şi<br />

la ultima şedinţă a CsM. Mihai<br />

Poalelungi, preşedintele CsJ, s-a<br />

declarat împotriva modificărilor<br />

efectuate de MJ şi aaIJ. „Trebuie<br />

să luăm atitudine, aşa încât portalul<br />

să funcţioneze. Trebuie să<br />

revenim asupra regulamentului.<br />

aici e depăşită legislaţia şi sunt<br />

interpretate extensiv aşa-numitele<br />

reguli cu privire la încălcarea datelor<br />

cu caracter personal. Atitudinea<br />

luată faţă de depersonalizare este<br />

incorectă. acolo nu se scrie niciun<br />

nume, nimic. Pe site-ul CsJ cum<br />

s-au publicat hotărârile, aşa şi se<br />

vor publica, indiferent de decizia<br />

agenţiei (n.r. – aaIJ) sau a MJ. de<br />

ce la Curtea Europeană nu se încalcă<br />

drepturile omului dacă se<br />

publică hotărârile, dar în Moldova<br />

se încalcă? În momentul în care ai<br />

depus cererea de chemare în judecată<br />

şi ai intrat în spaţiul public,<br />

asumă-ţi această responsabilitate”,<br />

a declarat preşedintele CsJ, Mihai<br />

Poalelungi, citat de bizlaw.md. Anterior,<br />

CsJ, singura instanţă din r.<br />

Moldova care publică hotărârile<br />

fără a le depersonaliza, a analizat<br />

două speţe în care s-a pus în discuţie<br />

publicarea numelor persoanelor<br />

care figurează în hotărâri judecătoreşti,<br />

constatând, de fiecare dată,<br />

că publicarea numelui persoanelor<br />

pe site-urile instanţelor de judecată<br />

este legală.<br />

GERMAnIA. Partidele conservatoare din Germania au căzut de acord să o<br />

nominalizeze pe Angela Merkel drept candidat la funcţia de viitor cancelar<br />

în alegerile din 24 septembrie, în ciuda unor lungi divergenţe asupra<br />

modului de gestionare a afluxului de migranţi, au declarat participanţi la reuniunea<br />

conservatorilor desfăşurată la Munchen pentru Reuters. Uniunea<br />

Creştin-Socială (CSU) — aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU)<br />

a cancelarului Angela Merkel — a criticat-o mult timp pentru că a admis<br />

în Germania peste un milion de refugiaţi în ultimii doi ani. Reuniunea CDU<br />

şi CSU de la Munchen se concentrează pe discuţii despre modul în care<br />

pot fi învinşi social-democraţii (SPD), care înregistrează un sprijin crescut<br />

semnificativ în sondaje, în alegerile federale din septembrie.<br />

ISRAEL. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că<br />

intenţionează să profite de „noi oportunităţi diplomatice” în cadrul întrevederii<br />

cu premierul britanic Theresa May, relatează DPA. Netanyahu a spus,<br />

înainte de a pleca la Londra, că va aborda consolidarea relaţiilor Israelului<br />

cu Marea Britanie şi cu SUA. Prima întrevedere a premierului Netanyahu<br />

cu omologul său britanic May şi cu ministrul de Externe Boris Johnson<br />

survine cu o săptămână înainte de vizita la Washington, unde responsabilul<br />

israelian va fi primit de preşedintele Donald Trump. Netanyahu a reafirmat<br />

nevoia ca SUA, Israelul şi Marea Britanie să coopereze pentru a rezista<br />

„agresiunii extraordinare” a Iranului şi a promis că acesta va fi primul<br />

subiect pe care îl va discuta cu premierul britanic May.<br />

uCRAInA. Rebelii din estul Ucrainei suportă noi pierderi. Comandantul<br />

grupării extremiste „Somali”, Mihail Tolstîh, alias „Ghivi”, a fost omorât.<br />

Anunţul a fost făcut de autorităţile autodeclaratei republici Doneţk. Un<br />

obuz de tip „Shmel” ar fi nimerit în biroul liderului „Somali”, în momentul în<br />

care acesta era înăuntru. Echipaje de pompieri şi poliţie au intervenit, iar<br />

autorităţile rebelilor investighează cazul. „Ghivi” devenise cunoscut dintr-un<br />

filmuleţ în care acesta le taie insignele cu drapelul Ucrainei unor prizonieri,<br />

obligându-i să le mănânce. Acum o săptămână, şeful poliţiei autodeclaratei<br />

republici Lugansk, Oleg Anaşcenko, a fost omorât într-o explozie a maşinei<br />

sale. Alt lider separatist, Arsen Pavlov („Motorola”), a fost ucis în 2016, în<br />

urma unei deflagraţii.<br />

TuRCIA. 4.500 de funcţionari publici au fost destituiţi în urma unui nou val<br />

de epurări după lovitura de stat eşuată din iulie 2016, potrivit unui decret<br />

publicat în Monitorul Oficial, citat de presă. Cei destituiţi sunt 2.600 de<br />

funcţionari din Educaţie, 893 de membri ai Jandarmeriei, 88 angajaţi ai TV<br />

publice, TRT. Pe listă mai sunt 330 membri ai Consiliului Superior al Învăţământului,<br />

inclusiv un reputat specialist constituţionalist. Au fost arestate<br />

peste 41.000 de persoane, iar 100.000 de funcţionari au fost destituiţi,<br />

după lovitura de stat eşuată din 2016. Acţiunile de destituire necesită autorizarea<br />

Guvernului, aprobarea parlamentară nefiind necesară, pe motiv<br />

că a fost instituită starea de urgenţă, prelungită până în aprilie, curent. Epurările<br />

au fost aspru criticate de UE şi de activişti pentru drepturile omului.<br />

RuSIA. Opozantul Aleksei Navalnîi a fost condamnat la cinci ani de închisoare<br />

cu suspendare pentru deturnare de fonduri, într-un proces retrimis<br />

în primă instanţă de Curtea Supremă, transmite France Presse. Opozantul<br />

şi bloggerul anticorupţie, de 40 de ani, a anunţat că va face apel la această<br />

decizie în faţa celor mai înalte instanţe şi a afirmat că rămâne hotărât să<br />

candideze la alegerile prezidenţiale din 2018. „Ne vom desfăşura campania<br />

electorală indiferent de ce se întâmplă în acest tribunal”, le-a spus Navalnîi<br />

jurnaliştilor după citirea verdictului de către judecător. Navalnîi a fost acuzat<br />

că a organizat în 2009 deturnarea a circa 400.000 de euro în detrimentul<br />

unei societăţi publice de exploatare forestieră pe când era consultant al<br />

guvernatorului liberal al regiunii Kirov, la 900 de km est de Moscova.<br />

GRECIA. Aproape 13.000 de refugiaţi şi migranţi au fost relocaţi în 2016<br />

din Grecia în alte ţări membre ale UE, majoritatea dintre ei fiind primiţi de<br />

către Franţa, a indicat Serviciul grec pe probleme de azil, citat de agenţia<br />

elenă ANA. Potrivit sursei, 12.999 de refugiaţi şi migranţi au fost relocaţi în<br />

alte ţări ale UE, cu toate că disponibilitatea din partea membrilor blocului<br />

comunitar de a primi nou-sosiţi aflaţi în Grecia este foarte redusă şi s-a<br />

înregistrat o întârziere foarte mare în ce priveşte acceptarea cererilor.<br />

Numărul total al persoanelor relocate, din rândul refugiaţilor şi migranţilor<br />

care au cerut azil în Grecia, a fost în 2016 de 12.999, dintre care 3.200<br />

au fost primite în Franţa, pe locurile următoare fiind Germania, Olanda şi<br />

Portugalia.


6 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 7<br />

dosar<br />

dosar<br />

Procurorul Ivan Grosu este astăzi angajat în cadrul Procuraturii Municipiului Chişinău<br />

Fiul procuror,<br />

tatăl condamnat-amnistiat<br />

şi o sentinţă revizuită<br />

de instanţă după 16 ani<br />

În septembrie 2016, Judecătoria<br />

Militară a revizuit<br />

o sentinţă pe numele unui<br />

colonel, emisă acum 16<br />

ani, şi a hotărât încetarea<br />

procesului penal în<br />

privinţa acestuia. Cererea<br />

în judecată a fost depusă<br />

de procurori militari, colegi<br />

cu fiul colonelului, fost procuror<br />

militar, actualmente<br />

procuror în cadrul Procuraturii<br />

mun. Chişinău.<br />

Victor MOşnEAG<br />

Ivan Grosu are 64 de ani şi este colonel<br />

în rezervă. El este fost colaborator<br />

al departamentului Protecţiei Civile<br />

şi situaţii Excepţionale (dPCsE).<br />

acum <strong>17</strong> ani, la 1 martie 2000, colonelul<br />

a fost condamnat de Judecătoria<br />

Militară pentru atitudine neglijentă<br />

în serviciu. Totodată, cauza penală<br />

pe numele lui Ivan Grosu a fost încetată,<br />

fiind aplicate prevederile Legii<br />

privind amnistia în legătură cu<br />

aniversarea a cincea de la adoptarea<br />

Constituţiei r. Moldova. Totuşi, după<br />

condamnare, chiar dacă a fost amnistiat,<br />

autorităţile au înaintat o acţiune<br />

civilă împotriva colonelului Grosu, iar<br />

instanţa l-a obligat să achite daunele<br />

provocate, aproximativ 1,<strong>17</strong> milioane<br />

de lei. suma urma să fie rambursată<br />

de către Ivan Grosu lunar, banii fiind<br />

decontaţi din pensia acestuia.<br />

Pagube de 1,<strong>17</strong> milioane şi cererea<br />

semnată de colegii fiului<br />

În sentinţa Judecătoriei Militare<br />

din anul 2000 se preciza că Ivan<br />

Grosu şi-a făcut serviciul militar prin<br />

contract în perioada 20 decembrie<br />

1996 – 30 noiembrie 1998, fiind şef al<br />

direcţiei asigurare tehnico-materială<br />

din cadrul dPCsE. În obligaţiile sale<br />

Procurorul Radu Talpă<br />

de serviciu intrau mai multe sarcini,<br />

inclusiv organizarea şi controlul evidenţei,<br />

dar şi depozitarea corectă a<br />

mijloacelor materiale, organizarea<br />

descărcării şi transportării acestor<br />

mijloace. Grosu a fost găsit vinovat de<br />

faptul că, în timp ce s-au primit materiale<br />

în calitate de ajutor umanitar<br />

din partea statului Major al armatei<br />

Belgiene, în procesul descărcării bunurilor,<br />

nu a organizat evidenţa cuvenită<br />

şi controlul acestor materiale, nu<br />

a întocmit documentele de însoţire a<br />

mărfii, nu a asigurat paza, evidenţa<br />

şi integritatea ajutorului umanitar,<br />

iar „în rezultatul atitudinii neglijente<br />

faţă de îndeplinirea obligaţiunilor<br />

funcţionale” au dispărut 349 plăpumi<br />

de lână, 2331 costume sportive, 30<br />

impermeabile, 900 perechi de pantaloni,<br />

740 de scurte, alte produse primite<br />

în calitate de ajutor umanitar, în<br />

valoare de 1,<strong>17</strong> milioane de lei.<br />

Între timp, în 2006, Ivan Grosu,<br />

fiul cu acelaşi nume al colonelului<br />

Ivan Grosu, a ajuns procuror în Procuratura<br />

Militară, instituţie care instrumentase<br />

în urmă cu un deceniu<br />

dosarul tatălui său. de la 1 august<br />

2016, Procuratura Militară, dar şi secţia<br />

investigaţii şi infracţiuni în Forţele<br />

Armate din cadrul Procuraturii Generale<br />

(PG), cea care gestiona activitatea<br />

Procuraturii Militare, urmau<br />

să fie lichidate. Unul dintre ultimele<br />

dosare pe care procurorii militari l-au<br />

instrumentat a fost cel al colonelului<br />

Grosu, condamnat şi amnistiat în<br />

2000 de către Judecătoria Militară.<br />

Procurorii au adus martori noi care,<br />

după 18 ani, şi-au amintit detalii despre<br />

acel dosar. Cel care s-a ocupat, la<br />

etapa iniţială, de instrumentarea<br />

lui a fost procurorul<br />

Corneliu Lavciuc,<br />

atunci procuror în secţia<br />

investigaţii şi infracţiuni<br />

în Forţele armate<br />

din cadrul PG. astăzi,<br />

Lavciuc este procuror în<br />

secţia tehnologii informaţionale<br />

şi combaterea<br />

crimelor cibernetice din<br />

cadrul PG. El susţine că,<br />

în urmărirea penală pe<br />

care a exercitat-o, nu a<br />

fost influenţat de relaţia<br />

de colegialitate pe care o<br />

avea cu procurorul Ivan<br />

Grosu, fiul celui pe care-l<br />

investiga.<br />

„Eu doar am avut<br />

cererea de revizuire.<br />

am făcut verificări şi<br />

am transmis la instanţă<br />

pentru aprecierea acceptării<br />

sau nu a informaţiilor<br />

acumulate. Eu<br />

nu am solicitat nimic, ci<br />

Foto: facebook.com<br />

Foto: timpul.md<br />

doar examinarea cererii. Nu văd cum<br />

putea el (procurorul Ivan Grosu, n.r.)<br />

să mă influenţeze, pentru că secţia în<br />

care activam era superioară ca structură<br />

Procuraturii Militare. dă, mă rog.<br />

Coleg, coleg, dar nu am avut influenţări.<br />

Nu am fost rugat. a fost adresată<br />

cererea. Nu puteam să o arunc la coş.<br />

Este prevăzut de Codul de procedură<br />

penală, în baza căruia am acumulat<br />

probele, am cântărit şi le-am expediat<br />

în instanţă spre apreciere. Cu Ivan<br />

Grosu eram în relaţii de serviciu. Eu<br />

nu am participat în instanţă pentru<br />

că, de la 1 august, procuraturile militare<br />

s-au lichidat, secţia tot nu mai<br />

era, iar dosarul a fost trimis la Procuratura<br />

Chişinău”, explică acuzatorul<br />

de stat Corneliu Lavciuc.<br />

Procurorul din instanţă:<br />

„Îmi puneţi multe întrebări<br />

şi eu nu ţin minte”<br />

În instanţă, acuzarea de stat<br />

a fost reprezentată de procurorul<br />

radu Talpă. acesta a activat până în<br />

2015 în cadrul secţiei investigaţii şi<br />

infracţiuni în Forţele armate, fiind<br />

coleg cu procurorul Lavciuc. a plecat<br />

din sistem, dar a revenit în februarie<br />

2016 în cadrul Procuraturii Basarabeasca,<br />

pentru ca astăzi să fie procuror<br />

în oficiul râşcani al Procuraturii<br />

Chişinău. anterior, a fost procuror<br />

la Procuratura Chişinău, unde a fost<br />

coleg cu Ivan Grosu, ajuns şi el la Procuratura<br />

Chişinău după desfiinţarea<br />

Procuraturii Militare. acuzatorul de<br />

stat a cerut judecătorului Judecătoriei<br />

Militare, serghei Ciobanu, „încetarea<br />

procesului penal în legătură cu faptul<br />

că există alte circumstanţe care exclud<br />

tragerea la răspundere penală,<br />

pe motiv că fapta nu a fost săvârşită<br />

de către Ivan Grosu”. Instanţa a audiat<br />

mai mulţi martori, care au relatat<br />

circumstanţe de acum 18 ani. dosarul<br />

a fost examinat timp de doar o lună,<br />

în perioada 25 august 2016 – 29 septembrie<br />

2016, când judecătorul serghei<br />

Ciobanu a decis încetarea procesului<br />

penal în privinţa lui Ivan Grosu.<br />

sentinţa pe pagina portalului instanţelor<br />

de judecată este secretizată,<br />

fiind depersonalizate toate numele<br />

participanţilor din dosar, inclusiv cel<br />

al inculpatului.<br />

„am participat când în dosar era<br />

începută revizuirea. Pe mine, ca procuror,<br />

m-au chemat. M-am dus şi<br />

am participat, că nu aveam altceva<br />

ce face”, zice procurorul radu Talpă.<br />

„Mi-au dat dispoziţie de participare<br />

şi nu am avut altceva de făcut. Nu ţin<br />

minte cine mi-a dat dispoziţia... Eram<br />

la Procuratura Chişinău când am participat<br />

la revizuire... Îmi puneţi multe<br />

întrebări şi eu nu ţin minte. da, pe<br />

Ivan Grosu îl cunosc. Ştiu că este aşa<br />

procuror. Ce fel de relaţii de prietenie?<br />

suntem, adică am fost colegi de<br />

serviciu. Eu nu am examinat acolo relaţii<br />

de rudenie. am examinat cazul”,<br />

susţine procurorul Talpă. sentinţa<br />

Judecătoriei Militare nu a fost atacată<br />

la Curtea de apel Chişinău, aşa<br />

că a intrat în vigoare. „dacă sentinţa<br />

nu a fost atacată, înseamnă că am<br />

considerat că este legală”, a replicat<br />

procurorul.<br />

Procurorul Ion dediu, fost şef<br />

al secţiei investigaţii şi infracţiuni<br />

în Forţele armate, spune că nu-şi<br />

aminteşte de acel dosar. „Nu-mi mai<br />

amintesc... În august, când ne-au<br />

lichidat, s-a şters tot din memoria<br />

mea, să nu mai aud de... a fost un an<br />

greu. Chiar nu vreau să-mi amintesc<br />

nimic din ce a fost. Am uitat tot odată<br />

cu lichidarea. da, radu Talpă şi<br />

Ivan Grosu au fost subalternii mei”,<br />

zice dediu.<br />

Avocat: „Cred că a fost cea mai<br />

obiectivă sentinţă”<br />

am încercat să discutăm cu exprocurorul<br />

militar Ivan Grosu, astăzi<br />

procuror în cadrul Procuraturii Chişinău.<br />

acesta, însă, a evitat să discute.<br />

El nu a răspuns la telefon, dar nici la<br />

mesajele pe care i le-am trimis, solicitându-l<br />

la un dialog. Gheorghe Cobzac,<br />

avocatul care l-a reprezentat în instanţă<br />

pe Ivan Grosu, susţine că, în revizuirea<br />

sentinţei de acum 16 ani, nu au fost<br />

încălcări. „Chestia e că d-lui nu doar<br />

acum a atacat, ci tot timpul a atacat<br />

acea hotărâre. I se respingea de fiecare<br />

dată. s-au strâns toate circumstanţele<br />

noi care se referă la caz. omul nu are<br />

vreo vină în comiterea infracţiunii. În<br />

judecată au fost audiaţi martori. acolo<br />

era vorba despre un ajutor umanitar<br />

care a fost pierdut pe drum, începând<br />

cu Belarus, iar o parte s-a pierdut pe<br />

loc, în timpul transportării. Persoana<br />

aceasta nu era responsabilă de acest<br />

segment. după asta au fost nişte furturi<br />

documentate pe care i le-au pus<br />

în cârcă. El, fiind un om cu obraz, a<br />

spus, bine. I s-a zis că, în privinţa sa, va<br />

fi aplicată amnistia, iar acea amnistie<br />

pe el nu-l va atinge cu nimic. Ulterior,<br />

însă, în privinţa lui a fost înaintată o<br />

acţiune civilă, fiind obligat să achite<br />

puţin peste 1 milion de lei. atunci a<br />

început a ataca şi procesul civil, şi cel<br />

penal. au început să-i oprească, lunar,<br />

din pensie. Procesul penal a fost încetat<br />

în baza legii privind amnistia. de<br />

câteva ori a atacat hotărârile, dar i se<br />

respingeau, pentru că nu avea bani să<br />

plătească taxa de stat. a scris şi la PG<br />

numeroase plângeri. recent, PG, secţia<br />

militară, a pornit procedura şi au<br />

zis, hai să verificăm”, spune avocatul<br />

Gheorghe Cobzac.<br />

„da, ştiu că fiul lui era procuror în<br />

această secţie, dar revizuirea nu a fost<br />

propusă de el sau de un subaltern, ci<br />

de o secţie a PG. Nu a putut Ivan Grosu,<br />

care-i un copil, să influenţeze. Mie<br />

nu-mi provoacă dubii sentinţa. Cred că<br />

a fost cea mai obiectivă sentinţă. s-a<br />

restabilit echitatea. omul ăsta a fost<br />

repus în drepturi echitabil. La prima<br />

vedere, sunt de acord că pot fi dubii, dar<br />

dosarul a fost ridicat de PG, la direcţia<br />

judiciar-penală. au fost întrebări, am<br />

fost şi eu telefonat... omul ăsta atunci<br />

a acceptat să spună că e vinovat doar ca<br />

să fie lăsat în pace”, susţine apărătorul<br />

colonelului Grosu. avocatul menţionează<br />

că „acum, noi vrem ca să nu i se<br />

mai oprească bani din pensie, pentru<br />

că oprirea, în aceste condiţii, devine<br />

neîntemeiată. Nu mai solicităm însă să<br />

se restituie şi banii care i-au fost luaţi<br />

până acum. E deja de domeniul trecutului.<br />

Vă asigur că nu vom cere nici<br />

pagube morale”, a concluzionat Gheorghe<br />

Cobzac. Executorii judecătoreşti<br />

cu care am discutat la subiect ne-au<br />

declarat că, în aceste condiţii, Ivan<br />

Grosu este însă în drept să se adreseze<br />

instanţei pentru a primi înapoi banii<br />

care i-au fost decontaţi din pensie. Totodată,<br />

pentru ca statul să-şi recupereze<br />

prejudiciul, procurorii trebuie să stabilească<br />

o altă persoană responsabilă de<br />

comiterea abuzului în serviciu, fapt<br />

care însă nu s-a produs.<br />

Acest articol este realizat în<br />

cadrul proiectului „Consolidarea<br />

statului de drept şi asigurarea<br />

transparenţei sistemului judecătoresc”,<br />

implementat de A.O.<br />

“Juriştii pentru drepturile omului”<br />

cu suportul Civil Rights Defenders<br />

şi national Endowment for Democracy,<br />

care nu influenţează în<br />

niciun fel subiectul şi conţinutul<br />

investigaţiilor publicate.<br />

Proces „de milioane” între firma<br />

fostului preşedinte Lucinschi şi<br />

fosta bancă a lui Şor<br />

Banca de Economii,<br />

aflată acum în proces de<br />

lichidare, se judecă cu o<br />

firmă la care este asociat<br />

şi fostul preşedinte Petru<br />

Lucinschi, pentru o sumă<br />

de 3,35 milioane de lei.<br />

Judecătoria Râşcani şi<br />

Curtea de Apel Chişinău<br />

au dat câştig de cauză<br />

băncii, obligând firma<br />

lui Lucinschi să restituie<br />

banii. Decizia finală însă<br />

urmează a fi luată la Curtea<br />

Supremă de Justiţie.<br />

Anatolie EşAnu<br />

Fostul preşedinte spune că ştie<br />

despre faptul că pe rol s-ar afla<br />

un proces de judecată între firma<br />

sa şi BEM, dar că nu cunoaşte detalii<br />

pentru că de toate s-ar ocupa<br />

administratorul şi, totodată, partenerul<br />

său de la firmă. Petru Lucinschi<br />

mai spune că, dacă justiţia va<br />

decide că firma la care este asociat<br />

trebuie să restituie către BEM cele<br />

3,35 milioane, atunci „trebuie de<br />

făcut după lege”.<br />

Contract de locaţiune între<br />

banca lui şor şi firma lui<br />

Lucinschi<br />

Potrivit datelor din dosar, pe<br />

15 septembrie 2014, Banca de Economii<br />

(BEM), condusă pe atunci<br />

de Ilan Şor, a semnat cu srL „VVP<br />

Grup”, la care ex-preşedintele Petru<br />

Lucinschi deţine 25% din acţiuni,<br />

un contract de locaţiune a<br />

unui spaţiu de 687 m.p., situat<br />

într-o clădire de pe bd. dacia din<br />

Chişinău. Contractul era semnat<br />

pe un termen de 10 ani, iar banca<br />

urma să-i achite firmei lui Lucinschi,<br />

proprietara clădirii, o plată<br />

lunară de 15 120 euro (aproximativ<br />

280 mii de lei). a doua zi după<br />

semnare, pe 16 septembrie, BEM<br />

a şi transferat, în avans, suma de<br />

3,35 milioane de lei pentru primul<br />

an de locaţiune.<br />

deşi banii au fost transferaţi<br />

în septembrie, conform contractului,<br />

plata urma să fie percepută din<br />

luna în care locatorul („VVP Grup”)<br />

transmitea locatarului (BEM) în folosinţă<br />

bunul, fapt consemnat prin<br />

semnarea unui act de predare-primire.<br />

Ghişeele BEM, însă, nu au<br />

mai ajuns în clădirea deţinută de<br />

„VVP Grup” pentru că, la 27 noiembrie<br />

2014, Banca Naţională a<br />

Moldovei (BNM) a instituit regim<br />

de administrare specială la BEM şi,<br />

în consecinţă, reprezentanţii băncii<br />

şi cei ai „VVP Grup” nu au mai<br />

putut semna actul de predare-primire<br />

a încăperilor.<br />

La 22 decembrie 2014, „VVP<br />

Grup” a informat BEM despre rezilierea<br />

contractului de locaţiune,<br />

dar fără a-i întoarce banii încasaţi<br />

în avans pentru chirie. În aceeaşi<br />

zi, firma a semnat un nou contract<br />

de locaţiune cu altă bancă. În urma<br />

rezilierii contractului, BEM a cerut<br />

de la „VVP Grup” restituirea celor<br />

3,35 milioane de lei în termen de<br />

15 zile. Pentru că banii nu au fost<br />

întorşi, la 11 februarie 2015, BEM<br />

cheamă în judecată „VVP Grup”<br />

srL, solicitând încasarea sumei<br />

achitate în avans pentru chirie şi<br />

alte 50 mii de lei cu titlu de taxă de<br />

stat.<br />

Justiţia dă dreptate băncii<br />

La 3 mai 2016, Judecătoria râşcani<br />

din Chişinău a admis cererea<br />

depusă de BEM şi a dispus încasarea<br />

din contul „VVP Grup”, în beneficiul<br />

BEM, a sumei de 3 356 676 lei<br />

şi a taxei de stat de 50 mii de lei. În<br />

total 3 406 676 lei. Nefiind de acord<br />

cu hotărârea, la 20 mai 2016, srL<br />

„VVP Grup” a declarat apel, solicitând<br />

emiterea unei noi hotărâri,<br />

prin care să fie dispusă încasarea<br />

din contul „VVP Grup” a datoriei<br />

în sumă de doar 664 501 lei. „VVP<br />

Grup” îşi argumenta cererea prin<br />

faptul că ar fi suportat „cheltuieli<br />

semnificative” pentru reamenajarea<br />

spaţiului, astfel încât acesta să<br />

poată găzdui o instituţie bancară.<br />

Cheltuielile, susţineau reprezentanţii<br />

firmei, s-ar fi ridicat la 2,69<br />

milioane de lei, respectiv, din cele<br />

3,35 milioane achitate în avans,<br />

mai urma de restituit doar 664 de<br />

mii.<br />

de cealaltă parte, reprezentanţii<br />

BEM afirmau că, de facto, bunul<br />

imobil nu a fost dat în locaţiune<br />

pentru că nu a fost semnat actul de<br />

predare-primire, aşa cum prevedea<br />

contractul. referitor la suportarea<br />

cheltuielilor pentru amenajarea<br />

încăperii se menţionează că, în<br />

conformitate cu prevederile contractului<br />

de locaţiune, locatorul<br />

amenajează bunul conform cerinţelor<br />

locatarului cu mijloace proprii.<br />

Judecătorii Curţii de apel (Ca)<br />

Chişinău au constatat că BEM a<br />

fost în imposibilitate de a semna<br />

actul de predare-primire din cauza<br />

regimului de administrare specială<br />

instituit de BNM şi, prin urmare,<br />

BEM nu poartă vină pentru faptul<br />

că nu a mai intrat în posesia bunului<br />

închiriat. astfel, se spune în<br />

decizia Curţii, odată ce a reziliat<br />

unilateral contractul de locaţiune,<br />

„VVP Grup” nu este în drept să reţină<br />

suma achitată în avans de către<br />

BEM. referitor la suportarea cheltuielilor<br />

pentru amenajarea încăperii,<br />

pe care „VVP Grup” dorea să<br />

le recupereze din suma achitată în<br />

avans de BEM, judecătorii au decis<br />

că, în conformitate cu contractul,<br />

„VVP Grup” trebuia să facă lucrările<br />

cu mijloace proprii. Totodată, se<br />

spune în decizie, pretinsele cheltuieli<br />

de amenajare nu au fost probate,<br />

fiind prezentată doar o analiză a<br />

cheltuielilor semnată de directorul<br />

„VVP Grup”, fără a fi anexate facturi<br />

fiscale sau acte contabile care<br />

să demonstreze valoarea lucrărilor<br />

efectuate.<br />

În consecinţă, pe 15 noiembrie<br />

2016, Colegiul Civil şi de<br />

Contencios administrativ al Ca<br />

Chişinău a respins apelul înaintat<br />

de „VVP Grup”, menţinând hotărârea<br />

Judecătoriei râşcani de a<br />

încasa de la „VVP Grup”, în favoarea<br />

BEM, suma de 3,35 milioane<br />

de lei. de asemenea, s-a dispus<br />

încasarea, în beneficiul statului,<br />

a taxei de stat în mărime de 37,5<br />

mii de lei.<br />

decizia finală pe acest dosar<br />

urmează a fi luată de Curtea supremă<br />

de Justiţie. deocamdată nu<br />

este stabilită data şedinţei de judecată,<br />

cererea fiind înregistrată la<br />

CsJ acum câteva zile, pe 24 ianuarie<br />

20<strong>17</strong>.<br />

La telefonul firmei „VVP Grup”<br />

ne-a răspuns o femeie care s-a prezentat<br />

a fi contabila-şefă. Pentru că<br />

nu a dorit să ne facă legătura cu administratorul<br />

şi fondatorul majoritar<br />

al firmei, ramiro stoianov, am<br />

întrebat-o pe ea despre procesul cu<br />

BEM. „Ăsta-i un proces comercial,<br />

nu-i numaidecât jurnaliştii să ştie<br />

chestia asta. Toată asta o să se afle<br />

la judecată. Pentru ce noi trebuie<br />

să spunem asta la presă?”, ne-a replicat<br />

contabila.<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

Clădirea înregistrată pe numele firmei la care este fondator Petru Lucinschi<br />

urma să devină sediul Băncii de Economii, condusă atunci de Ilan şor<br />

Partenerii de la „VVP Grup” şi<br />

legăturile lui Petru Lucinschi<br />

cu Ilan şor<br />

Clădirea în care BEM urma săşi<br />

deschidă o filială aparţine srL<br />

„VVP Grup” din 2012. Firma, la<br />

care Petru Lucinschi deţine o cotă<br />

de 25%, a cumpărat sediul de la<br />

ramiro stoianov, un tânăr de 24 de<br />

ani, şi el acţionar la „VVP Grup” cu<br />

51%. restul, 24% din firmă, aparţin<br />

Irinei Cazimirov. Clădirea, situată<br />

la intersecţia bd. dacia cu bd.<br />

Traian, a fost dată în exploatare la<br />

sfârşit de 2014 şi are suprafaţa de<br />

1440 m.p. Conform Îs „Cadastru”,<br />

imobilul este evaluat la 12,4 milioane<br />

de lei, iar terenul pe care este<br />

construit valorează 842 mii de lei.<br />

În septembrie 2014, atunci<br />

când a fost semnat contractul de<br />

locaţiune cu firma la care Petru<br />

Lucinschi este asociat, preşedinte<br />

al Consiliului de Administrare al<br />

BEM era actualul primar de orhei,<br />

Ilan Şor, despre care fostul preşedinte<br />

declara, în 2015, într-un interviu<br />

pentru Europa Liberă, că îl<br />

cunoaşte de mic. „Pe Ilan Şor îl cunosc<br />

prin tatăl lui, cu care am fost<br />

în relaţii bune, prieteneşti. (...) din<br />

clasa a 3-a îl cunosc. Când s-a întâmplat<br />

că tatăl lui subit a decedat,<br />

el mai venea, se apropia, eu mă mai<br />

interesam cum o duce, ce face. relaţiile<br />

noastre erau bune, niciodată<br />

nu am avut cu el business, afaceri,<br />

eram pentru el ca un tată, îi dădeam<br />

un sfat când trebuia”, spunea<br />

fostul preşedinte despre Şor.<br />

Tot în acel interviu, Lucinschi<br />

a comentat şi apariţia numelui său<br />

în raportul companiei „Kroll” asupra<br />

„furtului miliardului”, fostul<br />

preşedinte fiind unul din acţionarii<br />

„Unibank”, una dintre cele 3 bănci<br />

controlate de Ilan Şor şi implicate<br />

în dispariţia 1 miliard Usd. Fostul<br />

preşedinte spunea că a cumpărat<br />

acţiunile de la Unibank la propunerea<br />

lui Şor şi cu bani împrumutaţi<br />

de la acesta şi de la cunoscuţii lui,<br />

cu scopul de a le revinde ulterior la<br />

un preţ mai mare. Pentru că situaţia<br />

de la Unibank s-a înrăutăţit,<br />

Lucinschi declara că nu a mai putut<br />

vinde acţiunile şi, astfel, nu a<br />

avut nimic de câştigat din această<br />

afacere. „Ca rezultat nu am avut<br />

niciun bănuţ, nici dividende, nu am<br />

avut niciun credit, absolut nimic”,<br />

afirma Petru Lucinschi.<br />

Explicaţiile preşedintelui<br />

Contactat de ZdG, Petru Lucinschi<br />

spune că a intrat în afacerea<br />

„VVP Grup” la sugestia unor cunoscuţi,<br />

dar că, până acum, ca şi<br />

în cazul de la Unibank, nu a avut<br />

niciun venit din această investiţie.<br />

„Eu am vândut ceva ce am avut în<br />

Moscova şi nişte prieteni îmi spun:<br />

„Pune undeva banii ca să lucreze.<br />

Iaca este o clădire, băiat bun şi aşa<br />

mai departe”. Mi-a părut ideea asta<br />

normală. Pe urmă eu am vrut să ies<br />

de acolo, dar n-ai cui vinde acum,<br />

nu se vinde nimic”, povesteşte<br />

fostul preşedinte cum a ajuns să<br />

deţină 25% la „VVP Grup”. despre<br />

procesul cu BEM, Lucinschi spune<br />

că ştie doar din auzite. „Mi-au spus<br />

că erau nişte datorii la Banca de<br />

Economii. după ce s-a întâmplat<br />

ce s-a întâmplat cu banca, ei au refuzat,<br />

dar nişte bani acolo trebuia<br />

de întors. de aceea nici nu putem<br />

să scoatem niciun fel de dividende.<br />

N-am primit măcar un leu. Eu eram<br />

în aşteptare să mai primesc ceva.<br />

Eu le-am spus că dacă este rezultatul<br />

judecăţii, trebuie de întors. Trebuie<br />

de făcut după legislaţie. Eu am<br />

să mă mai interesez”, afirmă fostul<br />

preşedinte.<br />

Întrebat dacă faptul că îl cunoaşte<br />

pe Ilan Şor, care în 2014<br />

era preşedinte al Consiliului de<br />

administraţie al BEM, a favorizat<br />

semnarea contractului de locaţiune<br />

între BEM şi „VVP Grup”, Petru<br />

Lucinschi spune că nu a vorbit<br />

niciodată cu Şor la acest subiect.<br />

„astea-s chestii de rutină, nu-i<br />

mare lucru. Nu cred eu că s-a ajuns<br />

la Şor cu aşa ceva. Nici n-am auzit.<br />

Nu mi-au spus niciodată de chestia<br />

asta. Eu cu Şor niciodată la tema<br />

asta nu am vorbit”, ne-a declarat<br />

fostul preşedinte.


8 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 9<br />

EdITorIaL<br />

VIaȚa rEdaCȚIEI<br />

VOCEA DE JOI<br />

OMUL UNIRII<br />

Virgil MÂNDÂCANU<br />

Uniunea Ziariºtilor din România<br />

„E frumos să fim împreună,<br />

Și e urât să fim dezbinați.<br />

Pentru că Unirea vine de la<br />

Dumnezeu,<br />

Iar dezbinarea de la satan”.<br />

Ion Ungureanu<br />

Cred în Omul Unirii, care poate<br />

face totul. Poate întregi Ţara în<br />

jurul ideii de dezvoltare şi prosperare,<br />

poate scoate poporul din<br />

mrejele minciunii şi fărădelegilor,<br />

poate instaura adevărul şi poate<br />

face ca legea să lucreze.<br />

Cine este Omul Unirii? Este Omul<br />

ce luptă pentru unitatea naţională,<br />

învingând demagogia şi manipulările<br />

ideologice de marcă rusească:<br />

federalizarea, uniunea eurasiatică,<br />

dezmembrarea românilor, geopolitica<br />

expansionistă, eliberarea de gen<br />

rusesc etc. Aceste doctrine devin<br />

tot mai vădite, mai deschise, mai<br />

ameninţătoare, mai periculoase nu<br />

doar pentru noi, românii, ci pentru<br />

toată omenirea.<br />

Cine poate şi trebuie să se opună<br />

acestui tăvăluc-monstru?<br />

Partidele de dreapta-centru?<br />

Acestea nu-şi pot înfrânge „rânzele”<br />

conducătorilor lor, iubitori de fotolii,<br />

putere şi avere.<br />

Partidele de stânga? Aceste partide<br />

au proiecte de ţară-federalizată,<br />

uniunea vamală, schimbarea<br />

cursului spre cel eurasiatic. Ele nu-şi<br />

vor schimba proiectul zămislit de<br />

Kremlin.<br />

Partidele liberale? Aceste partide<br />

trec sub tăcere cursul politic al PD<br />

care doreşte să domine alegerile şi<br />

Parlamentul cu orice preţ.<br />

Poate partidele unioniste? Legal,<br />

ele sunt dispersate, nu dau semne<br />

de consolidare, deşi au un proiect<br />

de Ţară pe care să-l cunoască şi să-l<br />

accepte poporul.<br />

Ar putea PAS, în frunte cu Maia<br />

Sandu, să unească toate forţele sănătoase?<br />

Nici acest partid nu are un<br />

proiect de ţară pe care l-ar susţine<br />

tot poporul.<br />

Lupta pentru Parlament, pentru<br />

putere, în condiţiile când PD face<br />

tot posibilul pentru a avea majoritatea,<br />

zicându-şi pro-european doar<br />

în fraze, îi va dezamăgi pe toţi, aşa<br />

cum s-a întâmplat de curând în România.<br />

Lupta pentru succes trebuie<br />

dată nu atât pentru Parlament,<br />

cât pentru Reunirea Ţării. Lupta<br />

noastră acum nu poate fi ruptă de<br />

la situaţia în care în România socialdemocraţii<br />

vor să oprească lupta<br />

cu corupţia, în care UE îşi slăbeşte<br />

atenţia faţă de Europa de Est, fiind<br />

preocupată de Brexit şi de oprirea<br />

emigranţilor, în care SUA şi Rusia<br />

vor apropiere pentru sferele de<br />

influenţă, în care Rusia nu renunţă<br />

la Crimeea, la Transnistria, la gurile<br />

Dunării, la războiul în Ucraina, la<br />

dezmembrarea României, în care<br />

România este întoarsă şi aruncată<br />

de PSD în haosul anului 1989, în<br />

care şi Moldova are de înfruntat<br />

dorinţa clasei politice de a promova<br />

graţierea şi alte nebunii de-ale lui<br />

Dodon...<br />

Cred că, în condiţiile creşterii tensiunilor<br />

social-politice, poporul se<br />

va trezi şi va înţelege că doar Unirea<br />

ne poate salva. Un adevărat lider,<br />

cu un Proiect de Ţară întregită, cu<br />

o strategie concretă a Unirii, Omul<br />

Unirii ne poate salva.<br />

Dezamăgirea în proiecte cu<br />

partide noi, în care domină aceleaşi<br />

aspiraţii la putere, creşte. Abandonarea<br />

luptelor pentru Parlament<br />

trebuie să ne conducă la lupta<br />

pentru Unire.<br />

Sunt unionist. Știu că Unionismul<br />

încetează a fi doar un ideal, devenind<br />

un Proiect Pragmatic de Ţară.<br />

De ce Dodon şi alţii ca el se tem de<br />

Unionism? Pentru că Unionismul<br />

devine unica forţă pragmatică de<br />

luptă pentru statul de drept european<br />

– România!<br />

Să fim realişti şi să analizăm<br />

situaţia din R. Moldova, unde statul<br />

de drept de fapt nu există! Statul, de<br />

facto, a fost acaparat de criminali de<br />

diferite speţe – interlopi, traficanţi,<br />

ucigaşi, spălători de bani şi spărgători<br />

de bănci… Acest stat e captiv.<br />

Criminalii şi tâlharii stau în primării<br />

şi orice am vrea noi să facem, e<br />

zadarnic. Aceşti hoţi vor legi noi care<br />

le vor proteja hoţiile.<br />

După ce am plecat din câmpul de<br />

muncă la vârsta de 80 de ani, după<br />

ce am acumulat cinstit fondul de<br />

pensii, am cerut recalcularea pensiei,<br />

căci cea din 1996 a fost intenţionat<br />

greşită, devastatoare, criminală,<br />

falsă! Dar pe cine îl preocupă<br />

problema mea şi a altora ca mine?!<br />

Pe nimeni! M-am adresat la doi mari<br />

jurişti, profesori universitari. Ei au<br />

recunoscut că şi ei se află în aceeaşi<br />

situaţie. Ce-i de făcut? Să trăim în sărăcie<br />

şi minciună, acceptând jocurile<br />

murdare ale celor de la putere?<br />

Guvernanţii ne mint că ei fac<br />

reforme – micşorând preţurile,<br />

măresc salariile, pensiile, iar eu, cu o<br />

pensie de 2500 de lei, nu pot achita<br />

serviciile comunale. Ce mă fac? Să<br />

părăsesc şi eu ţara la vârsta mea?<br />

Ei ne creează condiţii ca să murim!<br />

Acum nu le mai suntem de folos,<br />

pentru că nu mai putem aduce<br />

nimic în haznaua lor.<br />

Dacă cineva crede ori va spune că<br />

trebuie să protestăm, va avea dreptate.<br />

Dar ce fel de proteste? Cu ce<br />

scopuri? De ce să chemăm lumea<br />

să lupte pentru un nou Parlament<br />

unde locurile deja sunt cumpărate?<br />

Omul Unirii este cel care înţelege<br />

că soluţia noastră este Reîntregirea<br />

Ţării! Omul Unirii este cel care ştie<br />

că „Popoarele nu sunt de la oameni,<br />

ci de la Dumnezeu. Fiecare are o<br />

misiune a sa” (I. Ungureanu).<br />

Deci, poporul nostru are o misiune<br />

cu un Proiect de Ţară – Statul<br />

comun România-R. Moldova. Acest<br />

Om al Unirii va şti, va putea realiza în<br />

viaţa noastră Testamentul marelui<br />

om de cultură Ion Ungureanu, rostit<br />

înainte de a pleca la Domnul: „Să<br />

vă uniţi cu Ţara, iar pentru ca să vă<br />

reuşească acest lucru – uniţi-vă între<br />

voi! Fiţi atenţi! Duşmanul e la porţi!<br />

Luptele de stradă dintre noi şi noi<br />

într-o cetate asediată de vrăjmaşi<br />

sunt cele mai periculoase”.<br />

Dodon şi vecina sa, NatO<br />

Alina RADU<br />

alina.radu@zdg.md<br />

Marţi, preşedintele Igor dodon a<br />

vizitat instituţiile europene de<br />

la Bruxelles, trecând şi pe la Cartierul<br />

General NaTo. Până a ajunge la NaTo,<br />

Igor dodon a emis un mesaj în care<br />

anunţa că nu este de acord cu deschiderea<br />

unui oficiu NaTo în Moldova,<br />

căci asta ar putea afecta neutralitatea<br />

statului.<br />

da, neutralitatea r. Moldova este<br />

foarte importantă, e o prevedere constituţională<br />

care trebuie respectată.<br />

articolul 11 al Constituţiei arată aşa:<br />

„r. Moldova proclamă neutralitatea<br />

sa permanentă. r. Moldova nu admite<br />

dislocarea de trupe militare ale altor<br />

state pe teritoriul său”. La momentul<br />

în care acest articol a fost scris în acest<br />

document, în iulie 1994, r. Moldova<br />

avea 3 ani de la naştere şi nicio zi neutră,<br />

deoarece se născuse cu armata<br />

a 14-a a Federaţiei ruse pe teritoriul<br />

său. Mai mult, în acelaşi an, Federaţia<br />

rusă a semnat un acord internaţional,<br />

sub auspiciile osCE, în care se obliga să<br />

îşi retragă armatele de pe teritoriul republicii<br />

(neutre) Moldova. a trecut un<br />

sfert de secol, iar armata rusă este exact<br />

acolo unde era când se scria Constituţia<br />

acestui stat independent.<br />

Ce valabilitate are un articol din<br />

Constituţie care nu a fost valabil nicio<br />

secundă în câteva zeci de ani, care nu a<br />

fost respectat vreodată? Ce ar trebui de<br />

televiziunile ruseşti despre corupţie,<br />

ue şi despre hectarul lui Putin<br />

Aneta GROSU<br />

aneta@zdg.md<br />

făcut? de schimbat Constituţia, ajustând-o<br />

la realităţi, sau de ajustat realităţile<br />

la ceea ce spune buchea constituţională?<br />

Într-o situaţie extrem de complexă<br />

ca aceasta, Igor dodon, nu doar preşedinte<br />

al r. Moldova, dar şi comandant<br />

suprem, a decis să atace NaTo. a mers<br />

în prima sa vizită să anunţe că nu este de<br />

acord cu deschiderea unui oficiu NATO<br />

la Chişinău, chiar dacă oficiul e o instituţie<br />

diplomatică civilă şi e deschisă sub<br />

auspiciile Guvernului, aceasta nefiind o<br />

prerogativă prezidenţială. dodon a declarat<br />

în mod repetat că un oficiu NaTo<br />

ar afecta neutralitatea r. Moldova. În<br />

acest context, comandantul suprem Igor<br />

dodon nu s-a deranjat public de prezenţa<br />

unei armate străine pe teritoriul său,<br />

care s-a angajat să plece şi nu a respectat<br />

obligaţia timp de 20 de ani.<br />

Ce este NaTo şi de ce ar afecta<br />

neutralitatea r. Moldova prin deschiderea<br />

unui birou civil la Chişinău mai<br />

mult decât o armată rusă? NaTo este<br />

un bloc militar care include 28 de state,<br />

inclusiv cei mai apropiaţi vecini ai<br />

r. Moldova: românia, Bulgaria, Turcia,<br />

Polonia, Ungaria, statele Baltice. r.<br />

Moldova are jumătate din hotarul său<br />

cu NaTo (românia) şi jumătate din<br />

hotarul său cu un stat partener NaTo<br />

(Ucraina). orice preşedinte al oricărei<br />

ţări din lume ştie cât de importante<br />

sunt relaţiile de bună vecinătate nu<br />

doar cu administraţiile statelor vecine,<br />

ci şi cu organismele din care fac parte<br />

acestea. În cazul Moldovei, nu poate fi<br />

ignorată o bună comunicare cu românia<br />

şi Ucraina, dar şi cu UE şi NaTo, sisteme<br />

care au hotar cu r. Moldova.<br />

Într-un mesaj transmis de la Cartierul<br />

General al NaTo de la Bruxelles, Igor<br />

dodon ne-a zis să ne păstrăm calmul,<br />

deoarece corupţia din r. Moldova ar fi<br />

mult mai periculoasă decât propaganda<br />

promovată de posturile ruseşti de<br />

televiziune, care au toată libertatea în<br />

spaţiul informaţional de la noi. Cum să<br />

nu-i dai dreptate că, într-adevăr, corupţia<br />

a ajuns să macine până şi cele mai<br />

neînsemnate sfere din viaţa noastră?<br />

dar cum să-i dai dreptate când spune<br />

că posturile de televiziune ruseşti pe<br />

care, iată, chiar el, a reuşit să le vizioneze<br />

nestingherit în camera de hotel în<br />

care fusese cazat la Bruxelles, în chiar<br />

centrul UE, ar fi nişte surse nevinovate,<br />

care nu provoacă nici durere, nici suferinţă,<br />

nici derută?<br />

duminică seara, pe când Igor dodon<br />

viziona la el acasă postul de televiziune<br />

NTV Moldova, apropiat sie şi<br />

partidului său, distrându-se pe marginea<br />

celor relatate în emisiunea „de la<br />

primărie-n sus”, aşteptând nişte ştiri<br />

ca lumea, bunăoară, despre cum semnase,<br />

în ajun, un necrolog în memoria<br />

actorului Gheorghe Pârlea, alt canal,<br />

la fel cu origini ruseşti, rTr Moldova,<br />

transmitea o emisiune de ştiri de sinteză<br />

a săptămânii, Vesti Nedeli, în care<br />

inclusese câteva reportaje, în exclusivitate<br />

manipulatoare, despre situaţia din<br />

Ucraina, din românia, din UE... aproape<br />

nimic despre rusia, deşi vorbim despre<br />

un canal rusesc de televiziune.<br />

aşa cum rTr, alături de NTV şi de<br />

alte posturi ruseşti, are liber în spaţiul<br />

informaţional al r. Moldova, o bună<br />

parte dintre telespectatori, care o fi aşteptând,<br />

probabil, continuarea unui interminabil<br />

serial, au vizionat programul<br />

duminical de ştiri de la rTr. de acolo ei<br />

au aflat că, potrivit lui Putin, preşedintele<br />

Ucrainei, Petro Poroşenko, nu ar fi nimeni<br />

altul decât „un broscoi ucrainean”<br />

care ţopăie în speranţa obţinerii de fonduri<br />

de la UE. Potrivit reportajului, Poroşenko<br />

mai că ar incita singur la violenţă<br />

în Ucraina, pentru a sensibiliza donatorii<br />

străini pentru a continua finanţarea<br />

unor proiecte în ţara sa. „Cu cât mai<br />

multe victime, cu atât e mai mare compasiunea<br />

finanţatorilor”, se vorbea în<br />

reportaj. Următoarele secvenţe se refereau<br />

la faptul că întreg sprijinul din Vest<br />

este ineficient în cazul confruntărilor<br />

din doneţk. În cele peste 7 minute de<br />

reportaj, militari ruşi încercau să-i convingă<br />

pe reprezentanţii osCE ca aceştia<br />

să-i determine pe ucraineni să le lase<br />

doneţkul din estul Ucrainei ruşilor, că ei<br />

nu vor nimic altceva. o femeie, în rusă, îl<br />

implora pe un funcţionar osCE, vorbitor<br />

de engleză, să facă ceva cu Poroşenko,<br />

din cauza căruia ea şi doneţkul nu ar<br />

avea linişte şi pace. Următorul reportaj<br />

era dedicat aceluiaşi Poroşenko, despre<br />

care autorii spun că şi-ar propune scopuri<br />

ireale. Urmează o încercare de a<br />

demonstra că Kievul luptă nu doar cu<br />

oamenii, ci şi cu istoria...<br />

ajungem, în scurt timp, la reportajul<br />

dedicat protestelor din românia,<br />

tratate de rTr prin prisma „degradării<br />

UE”. Moderatorul punctează că „un alt<br />

NATO este cel mai mare sistem<br />

militar din lume, dar şi cel mai transparent.<br />

statele NaTo sunt şi printre cele<br />

mai bogate din lume, şi cu standarde<br />

înalte de viaţă. Cu toate acestea, NaTo<br />

nu invită, nu solicită şi nu obligă pe nimeni<br />

să i se asocieze. Mai mult, dacă<br />

un stat depune o solicitare ca să devină<br />

membru, acest stat trebuie să treacă<br />

câteva examene, iar principalul examen<br />

este - combaterea corupţiei. Igor<br />

dodon, pe parcursul ultimilor doi ani,<br />

a organizat zeci de proteste sub lozinca<br />

combaterii corupţiei. spiritul protestatar<br />

s-a temperat, lupta cu corupţia e în<br />

mare derivă acum la Chişinău.<br />

Parteneriatul r. Moldova cu NaTo<br />

a început în 2004. de atunci, această<br />

organizaţie a finanţat distrugerea sau<br />

securizarea a mii de tone de pesticide<br />

şi alte substanţe periculoase. de unde<br />

s-au luat aceste mii de tone de substanţe<br />

periculoase pe teritoriul r. Moldova?<br />

Exact de acolo de unde a venit şi armata<br />

a 14-a, care, timp de 25 de ani, încalcă<br />

neutralitatea constituţională a statului.<br />

Igor dodon a iterat public că acceptă<br />

ajutorul primit de NaTo privind distrugerea<br />

pesticidelor. Pentru că asta costă<br />

sute de mii de euro pe care nu-i avem,<br />

dar şi tehnologii pe care nu le cunoaştem.<br />

Iar intoxicarea cetăţenilor cu ape<br />

contaminate de pesticide costă şi mai<br />

mult - vieţi omeneşti. Ce-ar fi ca preşedinţii<br />

şi guvernanţii r. Moldova, atunci<br />

când fac declaraţii, să se gândească că şi<br />

cuvintele lor şi acţiunile lor, atunci când<br />

sunt greşite, ar fi ca pesticidele, pentru<br />

nimicirea sau repararea cărora va fi nevoie<br />

de timp şi de bani.<br />

semn al degradării UE este corupţia”.<br />

Timp de 6 minute, reporterul Anton<br />

Leadov relatează despre presupuse atacuri<br />

şi violenţe în centrul Bucureştilor.<br />

despre proteste, Leadov spune că ar fi<br />

îndreptate împotriva guvernării care,<br />

urmând indicaţiile UE, a încercat „să<br />

descarce” penitenciarele din românia.<br />

după care a ajuns, dezbrăcat de palton,<br />

doar într-o cămaşă albă (de ce, pe timp<br />

de iarnă, în februarie?), în nişte catacombe<br />

din zona Gării de Trenuri, unde<br />

a găsit un vagabond tânjind după Ceauşescu,<br />

la fel ca şi o doamnă de etnie<br />

romă, pe care a întâlnit-o în unul dintre<br />

cartierele marginale ale oraşului. Mă<br />

întrebam: câţi dintre aceştia pot fi găsiţi<br />

în rusia? În concluzie, moderatorul<br />

programului de ştiri spune: „după cele<br />

urmărite de corespondentul nostru, pe<br />

cine ar mai putea inspira drapelul albastru,<br />

înstelat, al UE”...<br />

despre rusia? sinteza săptămânii<br />

de la rTr a găzduit un singur reportaj<br />

din rusia, unul extrem de colorat, despre<br />

generozitatea preşedintelui Putin care,<br />

prin intermediul надальнийвосток.<br />

рф, le oferă tuturor solicitanţilor câte<br />

un hectar de rusie în siberia, aproape<br />

de China, acolo unde densitatea<br />

populaţiei e de 2,2 oameni la 1 km.p..<br />

Moderatorul a anunţat cu mândrie că<br />

numărul solicitanţilor hectarelor lui<br />

Putin este în continuă creştere. atât<br />

despre rusia. Niciun cuvânt despre<br />

sărăcie, despre agresiune, sau despre<br />

justiţia de acolo care, mai nou, a luat o<br />

decizie prin care a îngrădit calea unui<br />

reprezentant al opoziţiei, activistul<br />

alexei Navalnîi, de a candida, în 2018,<br />

la Preşedinţia Federaţiei ruse.<br />

DE JOI<br />

PÂNÃ JOI Î<br />

JOI, 2 FEBRuARIE<br />

Aflăm de la Biblioteca<br />

Naţională că, la doar 48 de ore<br />

de la inaugurare, administraţia<br />

instituţiei a decis să suspende<br />

expoziţia „In memoriam Ion<br />

Ungureanu”, deşi ex-ministrul<br />

Culturii, Ion Ungureanu, este<br />

cel care a redenumit biblioteca<br />

Krupskaya în Biblioteca Naţională.<br />

„Azi am primit indicaţie de la<br />

conducerea Bibliotecii Naţionale<br />

să scot din holul bibliotecii expoziţia<br />

de carte „In memoriam Ion<br />

Ungureanu”. M-am opus. După<br />

o consultare suplimentară a<br />

directoarei adjuncte, Aliona Tostogan,<br />

cu directoarea generală,<br />

din nou am primit ordonanţa<br />

de a scoate expoziţia. În locul<br />

expoziţiei „In memoriam Ion<br />

Ungureanu” a fost pusă o expozitie<br />

de carte chineză. De când<br />

lucrez, niciodată nu am pus<br />

o expoziţie doar pentru două<br />

zile”, ne-a spus şefa Serviciului<br />

programe culturale a BNRM,<br />

Raisa Melnic. Motivul invocat de<br />

directoarea-adjunctă a BNRM<br />

era că expoziţia de carte chineză<br />

a fost anunţată în presă şi că<br />

urmează să se mai filmeze la<br />

aceasta. „Noi am promis ambasadelor<br />

că ţinem expoziţia, avem<br />

obligaţiuni faţă de ambasadă”,<br />

ne-a spus Aliona Tostogan.<br />

VInERI, 3 FEBRuARIE<br />

Continuăm să primim la<br />

redacţie mesaje de la persoane<br />

nemulţumite de faptul că, după<br />

ce au abonat Ziarul de Gardă,<br />

nu-l primesc deloc sau îl primesc<br />

cu mare întârziere. Zilnic,<br />

redacţia discută aceste subiecte<br />

cu „Poşta Moldovei”, dar, se<br />

pare, fără rost. Un cititor ne-a<br />

sugerat să chemăm în judecată,<br />

împreună cu cititorii prejudiciaţi,<br />

această instituţie, care ia bani<br />

enormi pentru distribuirea<br />

presei, dar nu-şi onorează<br />

obligaţiile.<br />

SâMBăTă, 4 FEBRuARIE<br />

„Corupţie şi case nedeclarate”,<br />

aşa şi-a intitulat mesajul o<br />

cititoare a ZdG, care ne-a ataşat<br />

şi mai multe poze cu imobile<br />

de lux, despre care spune că ar<br />

fi proprietăţile unui şef al unei<br />

instituţii din domeniul educaţiei.<br />

Vom reveni la acest subiect.<br />

LunI, 6 FEBRuARIE<br />

Aflăm dintr-un mesaj trimis<br />

de un cetăţean al R. Moldova,<br />

reprezentant al Diasporei, că<br />

prin mai multe ţări europene<br />

au loc întâlniri organizate de<br />

CEC, BRD şi IRI, care îşi propun<br />

evaluarea situaţiei post-electorale.<br />

„Discuţiile au fost emoţionale,<br />

pe alocuri pe tonalităţi ridicate,<br />

ceea ce este de înţeles, ne-am<br />

întrecut la întrebări şi tot nu am<br />

avut timp şi puteri să le adresăm<br />

pe toate. În final am depăşit<br />

timpul cam cu vreo oră şi jumătate<br />

şi am ieşit toţi epuizaţi de<br />

acolo şi fizic, şi emoţional”, scrie<br />

cititoarea ZdG.<br />

Sfaturi preţioase pentru politicieni<br />

n 2016, am adresat o scrisoare<br />

deschisă Parlamentului şi<br />

Guvernului r. Moldova. În acea<br />

scrisoare, am dezvăluit lacunele<br />

din activitatea politicienilor<br />

aflaţi la cârma ţării. acum, însă,<br />

după ce am vizionat numeroase<br />

emisiuni televizate şi am citit<br />

articole pregătite de jurnalişti<br />

profesionişti, mi-a venit ideea<br />

să le ofer şi eu câteva sfaturi<br />

politicienilor şi persoanelor<br />

care deţin funcţii înalte, de<br />

mare responsabilitate.<br />

Mai întâi de toate, cred că ar<br />

trebui să vă grăbiţi să adoptaţi<br />

o lege ce v-ar proteja în special<br />

pe voi, membrii Parlamentului<br />

şi ai Guvernului, pe oligarhi, pe<br />

procurori, judecători, pe toţi cei<br />

care au golit cu succes băncile<br />

de la noi. O lege ce i-ar proteja<br />

pe cei care au luat şi continuă<br />

să ia mită, pe deputaţii care<br />

s-au vândut pe sume impunătoare,<br />

migrând dintr-un partid<br />

în altul, pe cei care deţin conturi<br />

valoroase de bani în băncile<br />

de peste hotare.<br />

Ar fi perfect ca legea pe care<br />

o veţi adopta să protejeze averea<br />

tuturor celor care au furat<br />

de-a lungul anilor şi să nu mai<br />

poată fi trase la răspundere<br />

persoanele din eşaloanele înalte<br />

de stat. Excelent ar fi ca legea<br />

adoptată să vă dezlege mâinile<br />

ca voi să puteţi fura şi în<br />

continuare, să puteţi face ce vă<br />

pofteşte inima. Nu de alta, dar<br />

asupra voastră planează pericolul<br />

din partea plebei proletare.<br />

de ce ar trebui să staţi cu grijă,<br />

să nu dormiţi nopţile de frică să<br />

nu rămâneţi fără luxul pe care<br />

l-aţi agonisit cu atâta „efort”<br />

şi să riscaţi să vă treziţi după<br />

gratii. Nu vă neliniştiţi că ţara<br />

sărăceşte. Nu vă faceţi emoţii<br />

negative, stresuri, văzând copii<br />

flămânzi şi dezbrăcaţi, nu trebuie<br />

să vă afecteze starea deplorabilă<br />

în care se află foarte<br />

mulţi bătrâni.<br />

Mi se rupea inima de milă<br />

când un ministru, într-o emisiune<br />

TV, se plângea că lucrează<br />

câte 20–22 de ore din 24. sărmanul!<br />

de altfel, ar trebui să<br />

interveniţi urgent pentru a închide<br />

gura celor care se mai pot<br />

revolta, aşa încât nimeni să nu<br />

îndrăznească să spună o vorbă<br />

neplăcută despre „sfinţiile<br />

voastre”.<br />

reduceţi la tăcere orice<br />

produs media incomod. Mizaţi<br />

doar pe zelul angajaţilor mediilor<br />

voastre de informare. Ei vă<br />

vor apăra cu fidelitate interesele,<br />

promovându-vă minciunile.<br />

Contaţi doar pe forţele ce vă<br />

stau la dispoziţie: trădătorii,<br />

ziariştii voştri, angajaţii posturilor<br />

TV şi radio care vă aparţin,<br />

lacheii, vânduţii, lingăii – toţi<br />

sunt gata în orice clipă să vă<br />

Protecția datelor<br />

sau cenzură<br />

Acum două săptămâni, preşedintele Parlamentului, andrian Candu,<br />

s-a declarat îngrijorat în legătură cu situaţia Centrului Naţional<br />

pentru Protecţia datelor cu Caracter Personal al r. Moldova. El a pledat<br />

pentru majorarea numărului de angajaţi şi pentru dublarea salariilor<br />

acestora.<br />

În r. Moldova, demnitarii şi aşa interpretează abuziv şi eronat Legea<br />

cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.<br />

aduc aici un exemplu. Cam aşa ar putea arăta un caz din viaţa reală,<br />

relatat cu frică de prevederile legii respective.<br />

Pe numele conducătorului organizaţiei xYZ de la angajatul acestei<br />

organizaţii BB a fost adresată cererea de plecare în delegaţie pentru<br />

a participa la un training de 3 săptămâni în aa. deoarece în invitaţia<br />

de participare BB a fost prezentată ca fiind angajat al altei organizaţii,<br />

persoana responsabilă CC a organizaţiei xYZ a contactat telefonic<br />

persoana responsabilă dd a ambasadei ţării aa, exprimându-şi nedumerirea,<br />

deoarece persoana BB activează în cadrul organizaţiei xYZ.<br />

Persoana responsabilă dd din ambasada ţării aa a examinat situaţia<br />

şi a comunicat că ambasada nu s-a ocupat de colectarea pachetului de<br />

acte şi de selectarea candidaţilor.<br />

Între timp, persoana BB a aflat că persoana CC a discutat cu persoana<br />

dd despre o posibilă falsificare a actelor şi a apelat la Centrul<br />

nominalizat mai sus, învinuindu-l pe CC de divulgarea datelor cu caracter<br />

personal.<br />

CC a fost citat de Centrul respectiv şi, în urma discuţiilor, angajatul<br />

Centrului a constatat încălcarea de către CC a prevederilor Codului<br />

Contravenţional.<br />

Hotărârea Instanţei: „a recunoaşte cet. (persoana CC) vinovat de<br />

comiterea contravenţiilor prevăzute de art...”.<br />

Ce s-a întâmplat în realitate? CC, adică persoana documentată, a<br />

informat Centrul despre falsificarea actelor de către BB, la momentul<br />

în care CC a discutat cu reprezentantul ambasadei ţării aa, care deja<br />

dispunea de dosarul BB privind deschiderea vizei, şi Instanţa găseşte<br />

că CC este vinovat!<br />

Modalitatea de desfăşurare a şedinţei de judecată necesită o descriere<br />

separară – lipsa totală de etică, spre deosebire de discuţua purtată<br />

cu angajatul Centrului.<br />

s-ar putea că preşedintele Parlamentului prevede creşterea substanţială<br />

a volumului de lucru pentru o nouă formă de protecţie a datelor<br />

cu caracter personal - cenzura.<br />

Trecătorul ABC<br />

execute ordinile.<br />

să nu uit. Pentru a vă atinge<br />

scopurile, mai aveţi o „forţă importantă”<br />

în lupta cu progresul<br />

– slujitorii bisericii. La alegerile<br />

prezidenţiale din 2016, v-aţi<br />

convins ce „servicii preţioase”<br />

v-au oferit cei cu crucea în mâini<br />

şi cu bărdiţa-n sân.<br />

Fiţi vigilenţi, aşa încât în<br />

cercurile voastre să nu pătrundă<br />

nicio persoană alde domnica<br />

Manole, Tatiana răducanu sau<br />

ca regretatul Ion Butmalai. Voi<br />

nu aveţi nevoie de profesionişti,<br />

de persoane înţelepte, talentate,<br />

ci de mediocrităţi, de oameni<br />

care sunt gata să execute<br />

orice ordin dat de voi.<br />

Încă un sfat. Ştiu că aveţi o<br />

carabinieră curajoasă. Când poporul<br />

îndrăzneşte să vă tulbure<br />

liniştea, protestând, apelaţi la<br />

ea fără ezitare.<br />

Bieţii de voi! Ştiu că multă<br />

bătaie de cap vă fac şi pensionarii.<br />

Puteţi lesne soluţiona<br />

această problemă. scoteţi-i pe<br />

toţi bătrânii la o margine de<br />

sat sau de oraş, poate în câmp,<br />

şi izbăviţi-vă de ei. Ce-i drept,<br />

riscaţi să pustiiţi şi mai tare satele<br />

şi oraşele noastre.<br />

Fireşte, gândiţi-vă să creaţi<br />

şi în continuare condiţii optime<br />

pentru tineri de a pleca peste<br />

hotare. astfel reuşiţi să prindeţi<br />

doi iepuri odată: aceştia vor<br />

munci acolo şi vor trimite bani<br />

acasă. Totodată, din contul plecării<br />

lor, se va reduce numărul<br />

potenţialilor protestatari.<br />

Pe parcurs, aţi adoptat mai<br />

multe legi care sunt în folosul<br />

vostru. aţi mai putea adopta<br />

una, tot favorabilă vouă. Iată<br />

în ce constă aceasta. Ca să nu<br />

fiţi catalogaţi de către cetăţeni<br />

drept tâlhari, bandiţi, nemernici,<br />

iude etc., aţi putea face o<br />

lege ca toţi membrii parlamentului<br />

şi ai guvernului, alte persoane<br />

din posturi de conducere<br />

să fie asigurate de stat cu câte<br />

3-4 apartamente de lux, câteva<br />

automobile moderne, mai multe<br />

terenuri pentru construcţii.<br />

La concedii, aceştia să aibă<br />

dreptul de a primi câte 20-30<br />

de mii de lei pentru odihnă şi<br />

răsfăţ. doar aşa veţi scăpa de<br />

cheltuieli.<br />

dacă nu aveţi încredere în<br />

mine, un fost profesor ajuns la<br />

vârsta de 77 de ani, îmi puteţi<br />

angaja un killer, făcându-mi un<br />

bine: izbăvindu-mă de sărăcie<br />

şi de necaz, fiindcă nu am nicio<br />

sursă de existenţă în afara pensiei<br />

mizere pe care o am din milostenia<br />

domniilor voastre şi pe<br />

care mâine-poimâine aş putea<br />

să o pierd, deoarece r. Moldova<br />

e în agonie.<br />

Cu „adânc respect”, „al<br />

vostru”<br />

Serafim MânDRu<br />

SCRISORILE CITITORILOR<br />

Scrisoare despre riscuri<br />

Ne aşteaptă o ameninţare care ne va duce în braţele Moscovei. Mă refer<br />

la viitoarele alegeri parlamentare. Pentru a deschide ochii multora<br />

dintre voi, propun ca, în fiecare oraş, în toate centrele aglomerate, în<br />

centrele raionale, în satele mari, dar şi în toate ziarele de orientare proeuropeană<br />

(şi nu doar) să fie afişat un tablou, unde să fie publicată, pe<br />

de o parte, o informaţie despre ce ne-a oferit Uniunea Europeană, sUa,<br />

românia în aceşti 26 ani de independenţă şi, pe de altă parte, ce ne-a oferit<br />

Federaţia rusă. să se facă o comparaţie între beneficiile pe care le-am<br />

obţinut, granturile şi creditele pe care le-am primit din partea partenerilor<br />

europeni şi pagubele aduse de rusia prin aprobarea embargourilor la<br />

produsele noastre.<br />

alt material, mai convingător, nu poate fi. acest material i-ar închide<br />

gura lui dodon, care spune că din partea UE nu avem niciun folos.<br />

Prin publicarea acestui material, vom putea rezista în faţa promoscoviţilor,<br />

care, pe zi ce trece, sunt tot mai uniţi.<br />

Cu stimă, Timoli Croitoru, Ialoveni<br />

Pagină îngrijită de Inga nOSATII


10 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 11<br />

ExCLUsIV<br />

ExCLUsIV<br />

Interviu cu Ruslan Sochircă, formator de educație alternativă<br />

Sărăcia naşte sărăcie în creier<br />

— Sunteţi un formator de educaţie<br />

alternativă. Ce presupune<br />

acest lucru şi de unde a apărut<br />

necesitatea apariţiei unei astfel<br />

de educaţii?<br />

— Am fost profesor de<br />

chimie şi fizică. Lucrez de mult<br />

timp cu copiii. În anul 2002<br />

am lansat şi proiectul „Tinerii<br />

schimbă lumea”. Cu mai mulţi<br />

voluntari, încercam să facem<br />

ceea ce nu era în curriculumul<br />

şcolar, care am înţeles că nu<br />

are nicio legătură cu realitatea.<br />

Totodată, pentru schimbarea<br />

curriculumului şcolar era nevoie<br />

de mult timp. de aceea, aveam<br />

impresia că fugim în urma<br />

trenului care este în continuă<br />

mişcare. astfel a şi venit ideea<br />

educaţiei alternative, o educaţie<br />

care să facă conexiunea cu<br />

realitatea, să-i facă să gândească<br />

pe copii şi să fie activi civic.<br />

La început, aveau impresia că<br />

trebuie să le ofere totul statul.<br />

I-am învăţat să facă proiecte şi<br />

să acţioneze, dar nu să aştepte.<br />

alternativă ar fi aducerea unei<br />

informaţii pentru copii care<br />

lipseşte la şcoală, pe alte căi.<br />

— Cum a „acceptat” Ministerul<br />

Educaţiei ideea de educaţie<br />

alternativă?<br />

— Epopeea cu Ministerul<br />

Educaţiei a fost… destul de<br />

scurtă. atunci când am vrut să<br />

discutăm cu ei, s-a schimbat<br />

ministrul. această schimbare<br />

continuă a guvernelor a creat<br />

un haos şi a afectat mult şi sistemul<br />

de învăţământ. Cei de la<br />

Institutul Naţional de Educaţie<br />

au avut o atitudine favorabilă<br />

faţă de o astfel de educaţie –<br />

când pui accent pe realităţile<br />

de zi cu zi, dar nu rămâi doar<br />

la nivel de teorie. au zis că e o<br />

idee bună, doar că ar fi nevoie<br />

de o curriculă amplă. de aceea,<br />

ne-am gândit că pasul nostru<br />

următor este să facem ceva<br />

pentru profesori, să organizăm<br />

cursuri gratuite pentru ei, ca<br />

să le arătăm ce ar putea face<br />

ca lecţiile lor să devină mai<br />

interesante şi copiii să poată<br />

asimila cât mai bine informaţia.<br />

orice schimbare în sistemul<br />

de educaţie este anevoioasă şi<br />

are de parcurs un drum atât de<br />

lung, cu o serie de rapoarte. de<br />

aceea, este mai uşor să ajungi<br />

la profesori şi să-i educi, să le<br />

oferi o alternativă, o posibilitate<br />

de a preda altfel. să multiplici<br />

experienţa ta cu profesorii.<br />

Este timpul să urcăm în acel<br />

tren, şi să nu mai alergăm după<br />

el. să înţelegem că trebuie să<br />

schimbăm volumul de materii<br />

predate, care nu fac decât să<br />

obosească elevii şi să-i silească<br />

să înveţe superficial. Nicio circulară<br />

a Ministerului Educaţiei,<br />

seminare sau traininguri nu-i<br />

vor face pe copii mai creativi.<br />

— Cât ar cheltui o şcoală ca să<br />

permită unui profesor de chimie<br />

sau fizică să demonstreze<br />

Ruslan Sochircă este licenţiat în istorie la universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, România şi deţine masteratul de la uPS Ion-<br />

Creangă din Chişinău cu lucrarea „Istoria mentalităţii colective”<br />

tot felul de experimente, dar nu<br />

doar să le descrie?<br />

— Nu ştiu cât ar trebui să<br />

cheltuie o şcoală pentru acest<br />

lucru. Însă, noi facem o serie de<br />

experimente chimice şi fizice<br />

cu cost redus. Toate materialele<br />

pe care le folosim sunt ieftine<br />

şi le puteţi găsi chiar acasă,<br />

cum ar fi: mina din creion,<br />

baloane, sticle de plastic, cuie,<br />

bucăţi de carton, ceapă, cartofi,<br />

riglă, ciocan etc. Trebuie doar<br />

să ai abilitatea de a face aceste<br />

experimente, inventate de<br />

oameni de ştiinţă notorii: Bohr,<br />

Einstein. Ei le făceau ca să atragă<br />

studenţii. aceste lucruri pot<br />

fi făcute simplu. de exemplu, iei<br />

un balon, îl umfli şi îl apeşi pe<br />

o suprafaţă pe care cuiele stau<br />

cu vârful ascuţit în sus. Balonul<br />

nu se va sparge, pentru că se<br />

creează efectul de densitate. Cel<br />

mai curios este că densitatea<br />

funcţionează în cazul obiectelor<br />

dure (cuiul) şi moi (balonul).<br />

„<br />

„Dacă tânărul vede<br />

doar persoane<br />

în vârstă care<br />

candidează, nici nu<br />

va fi activ la alegeri,<br />

pentru că se simte<br />

extras din context”<br />

— Spuneaţi, într-un studiu, că<br />

oamenii din R. Moldova îşi aleg<br />

primari mai în vârstă, trecuţi de<br />

45 de ani. De ce ar fi influenţată<br />

această alegere?<br />

— Pe baza acelui studiu am<br />

analizat în special alegerile locale<br />

din 2014. am văzut că opţiunea<br />

electoratului au fost candidaţii<br />

în vârstă. Înseşi partidele<br />

nu deleagă oameni tineri pentru<br />

astfel de funcţii. de asemenea,<br />

am observat că acest lucru a<br />

fost şi motivul pentru care un<br />

număr foarte mic de tineri au<br />

participat la acele alegeri. dacă<br />

tânărul vede doar persoane în<br />

vârstă care candidează, nici nu<br />

va fi activ la alegeri, pentru că<br />

se simte extras din context.<br />

— Ce părere aveţi despre afirmaţiile<br />

şi pornirile lui Dodon<br />

privind istoria Moldovei?<br />

— dodon jonglează cu nişte<br />

momente. Istoria nu este ceva<br />

rigid, ea este uşor mai flexibilă,<br />

mai ales cea a r. Moldova. Cu<br />

atât mai mult că, în sec. xIx,<br />

când s-au creat naţiunile noi,<br />

nu am participat la acest proces.<br />

astfel, am rămas la nivelul<br />

patriotismului local.<br />

„<br />

„Religia nu opreşte<br />

curiozitatea”<br />

— Şcoala distruge creativitatea<br />

copiilor?<br />

— Nu pot să spun că o<br />

distruge, dar n-o dezvoltă. de<br />

fapt, fiecare perioadă îşi are<br />

propriii săi copii. În civilizaţia<br />

umană n-a mai fost niciodată<br />

o generaţie de elevi care să<br />

fie puşi în pericol de suprainformaţie.<br />

Până acum, era un<br />

deficit de informaţie, iar şcoala<br />

era un centru unde puteai să<br />

primeşti informaţie. Profesorii<br />

şi biblioteca erau purtătorii de<br />

informaţie. În lumea antică,<br />

profesorii te puteau ajuta şi să<br />

înţelegi informaţia. Nu degeaba<br />

la Cambridge şi oxford şi acum<br />

căminele studenţeşti se află<br />

în aceleaşi clădiri cu cele ale<br />

profesorilor. adică, ei locuiesc<br />

în acelaşi campus, mănâncă<br />

aceeaşi pâine, beau aceeaşi cafea,<br />

ca să fie un fel de simbioză<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

între ei. acum, acest lucru se<br />

mai numeşte coaching. Generaţia<br />

actuală de copii se confruntă<br />

cu un surplus de informaţie,<br />

şi aceasta este o premieră în<br />

istorie. astfel, eu văd cum copiii<br />

sunt puşi în faţa mai multor impedimente<br />

şi greutăţi. Ceea ce<br />

noi considerăm o oportunitate<br />

pentru ei este, de fapt, o dificultate<br />

– ei trebuie să facă faţă<br />

unui flux enorm de informaţie.<br />

Creativitatea face parte din acel<br />

spirit de curiozitate îmbinat cu<br />

explorarea. Tu trebuie să explorezi<br />

lumea, dar cum să faci asta<br />

când totul ţi-e dat de-a gata? E<br />

foarte greu.<br />

— Sunt cărţile depăşite?<br />

— Eu, de fapt, observ că<br />

cititul începe să „reînvie”. Cred<br />

că asta este singura modalitate<br />

de a acumula informaţie care-ţi<br />

face propriul spirit analitic să<br />

lucreze şi îţi dezvoltă imaginaţia,<br />

deşi însuşi limbajul nostru<br />

nu facilitează comunicarea.<br />

Toate imaginile pe care le avem<br />

în cap sunt foarte slab redate<br />

de cuvinte, sunt momente când<br />

omul vrea să spună multe, dar<br />

limbajul sărac îl limitează, îi<br />

taie avântul. Posedăm prost<br />

limba română şi de aceea vorbim<br />

în imagini.<br />

— În ce măsură influenţează<br />

felul în care este percepută<br />

religia la noi interesul copiilor<br />

pentru ştiinţă?<br />

— religia nu opreşte curiozitatea,<br />

invers – ea poate să<br />

o stimuleze: „bate şi ţi se va<br />

deschide”. Eu aş spune că omul<br />

trebuie să înveţe toată viaţa. Noi<br />

ne confruntăm în prezent cu<br />

ceea ce se cheamă efectul dunning-Kruger,<br />

care a fost stabilit<br />

încă în anii ’70: asta e atunci<br />

când oamenii incompetenţi nu<br />

văd greşelile pe care le fac din<br />

cauza incompetenţei lor. E un<br />

efect paradoxal. Şi iată, la noi,<br />

mai peste tot, se vede această<br />

incompetenţă, pentru că vorbim<br />

şi de superficialitatea informaţiei,<br />

care este foarte multă şi, prin<br />

urmare, e analizată doar superficial.<br />

Practic, nu rezişti fluxului<br />

de informaţie şi studii profunde<br />

aproape nu se fac. de exemplu,<br />

dacă e să împarţi muzica lui<br />

Chopin în vreo cinci părţi, dintro<br />

secvenţă de 20 de minute poţi<br />

face cam cinci piese de genul<br />

celor contemporane. Omul nu se<br />

mai pătrunde de ceea ce află, iar<br />

fără studii profunde nu poate fi<br />

vorba de pasiune. Există o teorie<br />

a lui Lev Gumiliov care vorbeşte<br />

despre pasionalitate: oamenii<br />

pasionali apar în momente ale<br />

civilizaţiei când nimeni nu crede<br />

că ei pot apărea, şi ei schimbă<br />

lumea, sunt cei de genul lui Copernic,<br />

Galilei, Giordano Bruno.<br />

Noi, practic, distrugem pasionalii,<br />

şi asta se întâmplă anume<br />

din cauza superficialităţii studiilor.<br />

astfel, apar incompetenţii.<br />

Cel mai curios e că nici noi nu<br />

putem vedea incompetenţa lor<br />

dacă nu suntem specialişti, iar<br />

incompetenţa poate fi peste tot.<br />

Eu m-aş teme de un incompetent<br />

care merge la o centrală<br />

atomică.<br />

— Bine, dar nici părinţii nu<br />

sunt curioşi şi adesea refuză<br />

să se informeze, ca mai apoi<br />

să le explice copiilor anumite<br />

fenomene...<br />

— avem acest trinom:<br />

profesor-elev-părinte. Ideea<br />

e că acum părintele trebuie<br />

să fie model pentru copil, nu<br />

mai e profesorul purtătorul de<br />

informaţie, ci părintele. Copilul<br />

copiază comportamentul părintelui.<br />

El nu va face ce i se spune,<br />

ci ceea ce vede că face adultul.<br />

de aceea, e nevoie de metode<br />

noi de abordare a educaţiei, şi<br />

ele nu trebuie să pornească de<br />

undeva de sus, ci de jos, de la<br />

profesori.<br />

— Adică, profesorii trebuie să<br />

fie mai activi...<br />

— Ştiţi cum e, există acea licărire...<br />

Copilul trebuie să vadă<br />

acea licărire la profesor.<br />

— Dar de ce este tot mai puţin<br />

atractivă pentru tineri profesia<br />

de învăţător?<br />

— Profesorii ar trebui să fie<br />

uşor lipsiţi de ambiţii, să le placă<br />

copiii şi să fie curioşi. Ei fac<br />

parte dintr-o categorie separată<br />

de oameni. din păcate, această<br />

categorie s-a amestecat cu indivizi<br />

care au ajuns întâmplător<br />

să predea în şcoli. Ca să revină<br />

interesul de altădată, e nevoie<br />

de voinţa societăţii.<br />

— Cum ar trebui să fie „construită”<br />

o lecţie bună?<br />

— Este nevoie să aplicăm<br />

noi metode de predare pentru<br />

generaţia care vine. Metodele<br />

folosite acum sunt demodate şi<br />

deloc utile pentru noua generaţie.<br />

Cei care fac orarul lecţiilor<br />

trebuie să ţină cont şi de faptul<br />

că lecţia de chimie nu poate<br />

urma după lecţia de matematică,<br />

iar lecţia de română după cea<br />

de educaţie fizică. orarul trebuie<br />

făcut în aşa fel încât disciplina<br />

reală să vină după cea umanistă.<br />

Lecţiile cu profil real trebuie<br />

să fie dimineaţa, când creierul<br />

este mai odihnit şi pregătit să<br />

asimileze mai multă informaţie<br />

complicată. astfel, trebuie să<br />

existe un concept de educaţie<br />

total nou. Mai ales acum, când<br />

foarte mulţi copii suferă de<br />

sindromul de neatenţie şi hiperactivitate,<br />

cauzate nu doar de<br />

alimentaţie, ci şi de ritmul alert<br />

al vieţii. Bine ar fi să preluăm<br />

şi unele practici de relaxare şi<br />

concentrare ale chinezilor. de<br />

asemenea, profesorii ar trebui să<br />

încerce să transforme orice exerciţiu<br />

într-o istorie. Ca să trezeşti<br />

curiozitatea copilului şi să-l faci<br />

să gândească mai bine, trebuie<br />

să-l ajuţi să-şi imagineze ceea<br />

ce-l întrebi sau îi explici. Totodată,<br />

nici curriculumul şcolar nu<br />

ar trebui să fie atât de încărcat,<br />

încât să nu permită profesorilor<br />

să explice mai mult un subiect<br />

mai dificil.<br />

„<br />

Formatorul de educaţie alternativă prezintă mai multe experimente la şcolile din Moldova. „Vreau ca copiii să înveţe altfel chimia şi fizica”, recunoaşte Ruslan Sochircă<br />

„nu cred că<br />

moralitatea merge în<br />

pas cu inteligenţa”<br />

— Avem nevoie de mai multă<br />

teorie sau practică pentru a<br />

studia şi înţelege un subiect?<br />

Care ar fi raportul prezentat în<br />

procente?<br />

— Mereu am fost adeptul<br />

practicii. Teorie – 30 la sută,<br />

restul practică. Nu trebuie să ne<br />

grăbim. Este necesar ca atunci<br />

când faci ceva să faci bine, iar<br />

ca să înţelegi bine trebuie să<br />

experimentezi şi să pui în practică<br />

ceea ce studiezi. Cred că<br />

orice lucru trebuie să fie învăţat.<br />

Noi am uitat de capacitatea<br />

de a învăţa, a explora.<br />

— Cât de utile sunt temele<br />

pentru acasă care consumă tot<br />

timpul liber al copilului?<br />

— Faptul că copilul, după<br />

ore istovitoare la şcoală, vine<br />

acasă şi, în loc să citească<br />

ceva pentru el, să iasă afară<br />

cu prietenii sau să-şi petreacă<br />

timpul liber alături de părinţi,<br />

este nevoit să-şi facă temele<br />

Ruslan Sochircă prezintă cum funcţionează efectul densităţii între un balon şi cuie<br />

ore în şir distruge capacitatea<br />

copilului de a se orienta<br />

în viaţă. Lecţia trebuie să fie<br />

construită în aşa fel încât elevul<br />

să iasă din clasă cu informaţia<br />

necesară, iar tema pentru acasă<br />

să fie suplinitoare sau creativă.<br />

de fapt, la noi, tema pentru<br />

acasă este ca o rană deschisă nu<br />

doar pentru copii, ci şi pentru<br />

părinţi. din clasa I-a se creează<br />

obişnuinţa că mai întâi părintele<br />

trebuie să înţeleagă tema şi<br />

apoi să i-o explice copilului, dar<br />

nu profesorul, cum ar fi corect.<br />

Este un proverb grecesc: vinul<br />

nou trebuie să-l torni în burduf<br />

nou, pentru că dacă îl torni<br />

într-un burduf vechi, acesta va<br />

crăpa. astfel şi în sistemul nostru<br />

de învăţământ: încercăm să<br />

turnăm vin nou într-un burduf<br />

foarte vechi şi ne uimim de ce<br />

nu funcţionează totul bine.<br />

— Problemele noastre cu sărăcia<br />

vin şi de la modul în care<br />

este percepută educaţia?<br />

— de la independenţă<br />

încoace, suntem o ţară care<br />

trăieşte cu rezolvarea problemelor<br />

de moment. din cauza<br />

incompetenţei, ne gândim<br />

mereu la lucruri majore, dar<br />

nu avem încredere în faptul că<br />

şi un grup mic poate face ceva<br />

esenţial pentru comunitate. La<br />

noi, sărăcia naşte sărăcie în creier.<br />

s-a creat o sărăcie enormă<br />

în creier şi în aspiraţii.<br />

Foto: arhivă personală Ruslan Sochircă<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

— Influenţează nivelul de inteligenţă<br />

al omului nivelul lui de<br />

moralitate?<br />

— Nu cred că moralitatea<br />

merge în pas cu inteligenţa. să<br />

ne închipuim că un farmacist,<br />

înainte de a crea medicamentul<br />

împotriva unei boli, mai<br />

întâi creează boala. Există termenul<br />

de ecologie a ştiinţei,<br />

care presupune că înainte de a<br />

face ceva trebuie să analizezi<br />

şi să măsori fiecare pas, ca să<br />

te asiguri că prin acţiunile tale<br />

nu vei distruge nimic. Însă<br />

oamenii nu întotdeauna ţin<br />

cont de acest lucru. Oamenii<br />

au reuşit de multe ori să<br />

murdărească albul imaculat.<br />

acelaşi lucru s-a întâmplat cu<br />

cinematografia, cu internetul.<br />

Ambele au fost create pentru<br />

a ne educa şi a ne face viaţa<br />

mai uşoară, însă noi le-am<br />

transformat într-o platformă<br />

cu mult gunoi.<br />

— Care ar fi partea cea mai<br />

frumoasă a ştiinţei?<br />

— Ştiinţa este frumoasă<br />

prin faptul că explică o serie<br />

de lucruri, efecte care ni se<br />

par magice. de asemenea, prin<br />

laboratoarele ştiinţifice reuşim<br />

să descoperim talentele<br />

copiilor, care sunt capabili să<br />

inventeze ceva cu totul special.<br />

de fapt, toţi copiii au foarte<br />

multe abilităţi, care însă sunt<br />

inhibate de orele monotone<br />

şi neinspirate de la şcoală.<br />

reuşeşti să educi şi să dezvolţi<br />

abilităţile unui copil atunci<br />

când vii la ore informat, inspirat<br />

şi fericit că reuşeşti să faci<br />

ceea ce îţi place cu adevărat.<br />

În caz contrar, nu reuşeşti<br />

nimic.<br />

Pentru conformitate,<br />

A.C. şi T.B.


12 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 13<br />

rEPorTEr sPECIaL<br />

rEPorTEr sPECIaL<br />

Schema hoțiilor cu terenuri:<br />

20 de loturi care valorează milioane de euro<br />

au ajuns la două companii din Marea Britanie<br />

Cel puţin 20 de terenuri<br />

publice, cu o suprafaţă<br />

totală de peste 5 ha, care<br />

valorează la preţ de piaţă<br />

aproximativ 8 milioane de<br />

euro, au ajuns, la începutul<br />

acestui an, în proprietatea<br />

a două companii înregistrate<br />

în Marea Britanie.<br />

Deşi autorităţile anunţau<br />

că pe aceste terenuri a fost<br />

aplicat sechestru, ZdG a constatat<br />

că, în trei luni, ele au<br />

fost revândute de trei ori,<br />

mai mult de jumătate dintre<br />

acestea fiind obiecte ale<br />

unor tranzacţii, înregistrate<br />

la Cadastru chiar în ziua în<br />

care judecătoarea Angela<br />

Catană decidea să fie aplicat<br />

sechestru, şi la mai mult de<br />

o lună după ce scandalul a<br />

devenit public. Actul judecătoresc,<br />

deşi data din aceeaşi<br />

zi cu tranzacţiile de vânzare/<br />

cumpărare, a ajuns să fie<br />

aplicat de registratorii de<br />

la Cadastru la trei zile de la<br />

emiterea hotărârii judecătoreşti.<br />

Victor MOşnEAG<br />

sâmbătă, 21 ianuarie 20<strong>17</strong>, Primăria<br />

Chişinău informa că Judecătoria<br />

Chişinău (sediul Centru)<br />

a admis cererea de revizuire depusă<br />

de autorităţile locale şi a anulat hotărârea<br />

din 26 august 2016, prin care<br />

municipalitatea era deposedată de<br />

20 de terenuri, aspect despre care<br />

ZdG relatase anterior. decizia a fost<br />

adoptată de judecătoarea angela<br />

Catană în şedinţa publică de vineri,<br />

20 ianuarie 20<strong>17</strong>. Totodată, instanţa<br />

a aplicat sechestru asupra respectivelor<br />

bunuri imobile, se mai spunea<br />

în comunicatul municipalităţii. angela<br />

Catană şi-a suspendat practic<br />

propria hotărâre după ce, la 26 august<br />

2016, decidea să înregistreze<br />

terenurile în cauză pe numele a trei<br />

agenţi economici.<br />

5,33 ha în valoare de<br />

8 milioane de euro<br />

Încheierea emisă de magistrata<br />

Catană, intrată în posesia ZdG, dezvăluie<br />

că autorităţile sunt pe punctul<br />

de a pierde nu 20 de terenuri,<br />

aşa cum au anunţat, şi câte au fost<br />

vândute la licitaţia dubioasă organizată<br />

de executorul judecătoresc<br />

Iacob Miron, ci nu mai puţin de 36<br />

de loturi. 22 dintre acestea au deja<br />

numere cadastrale şi au fost localizate<br />

de ZdG (!). Terenurile au o suprafaţă<br />

totală de 5,33 ha şi valorează,<br />

la un preţ mediu de piaţă (calcul<br />

efectuat în baza preţului mediu, 1 ar<br />

de teren pentru construcţii = 15 mii<br />

de euro), aproximativ 8 milioane de<br />

euro, echivalentul a <strong>17</strong>0 de milioane<br />

de lei. Toate au fost înstrăinate la început<br />

de 20<strong>17</strong>, după ce, în prealabil,<br />

au fost înregistrate pe numele a trei<br />

fi r m e c a r e l e - a u „ c â ş t i g a t” l a o l i c i t a -<br />

ţie dubioasă, nerecunoscută nici măcar<br />

de executorul judecătoresc Iacob<br />

Miron, care, oficial, a organizat-o.<br />

28.10.2016 și<br />

24.11.2016<br />

10 terenuri<br />

ajung la<br />

Tehnoserv-<br />

Prim<br />

Totuşi, deşi în procesul-verbal al licitaţiei<br />

din ianuarie 2016 se anunţa<br />

că au fost vândute 20 de terenuri,<br />

magistrata Catană a decis să aplice<br />

sechestru pe 36 de loturi, 22 dintre<br />

care au deja numere cadastrale.<br />

Cele 22 de loturi care au primit<br />

numere cadastrale au suprafeţe cuprinse<br />

între 5 şi 65 de ari şi se află în<br />

sectoarele Centru, Botanica, Buiucani<br />

şi râşcani din Chişinău. 20 dintre<br />

ele şi-au schimbat proprietarii<br />

de două-trei ori în ultimele trei luni,<br />

ajungând, în final, în posesia a două<br />

fi r m e î n r e g i s t r a t e î n s t r ă i n ă t a t e . a s t-<br />

fel, din cele 22 de terenuri cu numere<br />

cadastrale, unul, cu o suprafaţă de<br />

aproape 8 ari, amplasat în perimetrul<br />

străzilor Bănulescu-Bodoni, Columna<br />

şi Mitropolit dosoftei, acolo<br />

unde se află mai multe clădiri, nu a<br />

fost vândut, pe el fiind însă aplicat<br />

sechestru de aceeaşi magistrată Catană.<br />

Un alt teren din cele 22 apare la<br />

Cadastru cu înscriere greşită. În rest,<br />

TRASEuL TEREnuRILOR PuBLICE<br />

11.01.20<strong>17</strong><br />

Heroic Global<br />

cumpără<br />

3 terenuri de<br />

la Profi-Star<br />

și 5 terenuri de<br />

la Tehnoserv-<br />

Prim<br />

13.01.2016<br />

Licitație<br />

26.08.2016<br />

Judecătoarea A. Catană<br />

legalizează licitația<br />

28.10.2016 și 24.11.2016<br />

Terenurile se<br />

înregistrează la Cadastru<br />

24.11.2016<br />

6 terenuri<br />

ajung la<br />

Profi-Star<br />

20.01.20<strong>17</strong><br />

SRL M.M.M.<br />

cumpără un<br />

teren de la Alfa<br />

Spirit - Grup<br />

<strong>17</strong>.01.20<strong>17</strong><br />

Alfa Spirit - Grup<br />

cumpără 5<br />

terenuri de la<br />

Tehnoserv-Prim,<br />

3 de la<br />

Profi-Star și 4<br />

de la AlexCredit<br />

24.11.2016<br />

4 terenuri<br />

ajung la<br />

AlexCredit<br />

20.01.20<strong>17</strong><br />

Fuerte Group<br />

cumpără 11<br />

terenuri de<br />

la Alfa Spirit -<br />

Grup<br />

20 de loturi au proprietari noi, chiar<br />

dacă pe ele a fost aplicat sechestru.<br />

19 terenuri revândute în Marea<br />

Britanie, unul în R. Moldova<br />

11 loturi din cele 22 au fost vândute,<br />

ultima dată, vineri, 20 ianuarie<br />

20<strong>17</strong>, chiar în ziua în care judecătoarea<br />

Catană emitea încheierea prin<br />

care era aplicat sechestru. Actul judecătoresc<br />

nu a fost însă executat<br />

în acea zi de Cadastru, ci abia luni,<br />

pe 23 ianuarie, atunci când a şi fost<br />

aplicat sechestrul. În schimb, cele<br />

11 contracte de vânzare-cumpărare,<br />

semnate tot vineri, 20 ianuarie<br />

20<strong>17</strong>, au fost înregistrate în aceeaşi<br />

zi la Cadastru pe numele firmei „Fuerte<br />

Group”. Ele au fost vândute de<br />

fi r m e l e „ a l f a - s p i r i t” s r L , „Te h n o -<br />

serv-Prim” srL şi „alexcredit”. Cele<br />

trei le-au cumpărat, unele cu trei<br />

săptămâni mai devreme, altele cu<br />

doar trei zile înainte de a le revinde.<br />

„Fuerte Group” a fost înregistrată<br />

în capitala scoţiei, Edinburgh, la 16<br />

februarie 2016 şi are, la rându-i, alţi<br />

doi proprietari: „Helex Invest” sa<br />

şi „derion Invest sa”, ai căror beneficiari<br />

se ascund însă în paradisuri<br />

fi s c a l e .<br />

alte 8 loturi din cele 22 au ajuns,<br />

tot în ianuarie, în proprietatea „Heroic<br />

Global” sC, înregistrată în Irlanda<br />

pe 28 septembrie 2016. Compania<br />

„irlandeză” a procurat terenurile de<br />

la „Tehnoserv-Prim” srL şi „Profistar”<br />

srL pe 11 ianuarie 20<strong>17</strong>, ele<br />

fiind înregistrate la Cadastru, în plin<br />

scandal. Un singur teren din cele 22 a<br />

ajuns în posesia unui srL înregistrat<br />

în r. Moldova. Terenul este amplasat<br />

pe şos. Hânceşti, are o suprafaţă de<br />

10 ari şi a ajuns în proprietatea firmei<br />

srL „M.M.M.”, fondată în 1992.<br />

Administratorul agentului economic<br />

este alexandru Ionaşco, iar fondator<br />

- Gheorghe Ionaşco. Firma are activităţi<br />

în construcţii, dar nu-şi afişează<br />

contactele.<br />

Prin încheierea magistratei Catană<br />

din 20 ianuarie 20<strong>17</strong> s-a decis<br />

aplicarea sechestrului şi pe alte 14<br />

terenuri care NU au numere cadastrale,<br />

în hotărârea instanţei fiind<br />

menţionat doar sectorul în care se<br />

află şi suprafaţa acestora.<br />

Valeriu Bogdan, şef adjunct al<br />

direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău,<br />

spune că instanţa a aplicat sechestru<br />

pe mai multe terenuri pentru<br />

că unele dintre loturile vândute<br />

la licitaţie, cel mai probabil, au fost<br />

divizate. Funcţionarul menţionează<br />

că după ce Primăria a depus o<br />

plângere la adresa Consiliului superior<br />

al Magistraturii pe numele<br />

judecătoarei Catană, care a legalizat<br />

iniţial vânzarea terenurilor publice,<br />

instituţia nu a primit încă un răspuns.<br />

Nicolae Clima, şeful Inspecţiei<br />

Judiciare, ne-a anunţat că examinarea<br />

plângerii se află la etapa finală,<br />

iar în următoarele zile Inspecţia va<br />

întocmi o notă, pe care o va trimite<br />

pe adresa Completului de Admisibilitate,<br />

care va decide soarta judecătoarei.<br />

Schema pusă pe roate în 2013,<br />

funcţională şi în 20<strong>17</strong><br />

schema prin care sunt acaparate<br />

terenuri publice a fost pusă pe roate<br />

încă în 2013. În octombrie 2013,<br />

Iurie Țurcan, pe atunci judecător<br />

la Judecătoria râşcani, Chişinău, a<br />

emis o încheiere prin care Consiliul<br />

Municipal Chişinău (CMC) era obligat<br />

să organizeze licitaţii publice<br />

privind darea în arendă a terenurilor<br />

publice, în locaţiune funciară<br />

sau în proprietate. Ulterior, în decembrie<br />

2013, a emis şi o încheiere<br />

explicativă prin care descria cum va<br />

fi exe c u t a t ă î n c h e i e r e a , d a c ă a u t o r i -<br />

tăţile locale vor refuza organizarea<br />

licitaţiilor. atunci, Țurcan a stabilit<br />

că dacă autorităţile nu organizează<br />

licitaţii, încheierea sa poate fi executată<br />

de un executor judecătoresc,<br />

iar terenurile care urmau a fi licitate<br />

puteau fi alese de creditor, adică de<br />

persoana care ceruse autorităţilor<br />

publice acordarea de terenuri. În<br />

2014, s-au organizat două licitaţii de<br />

către executorul judecătoresc Evelina<br />

Marianciuc, zeci de terenuri publice<br />

trecând în proprietate privată.<br />

deşi CNa şi Procuratura anticorupţie<br />

(Pa) au deschis dosare penale pe<br />

marginea cazului, schema a continuat.<br />

La finele anului 2016, judecătorii<br />

au suspendat încheierea lui Țurcan,<br />

doar că, între timp, în august 2016,<br />

Curtea de apel (Ca) Chişinău a decis<br />

că nimeni nu mai poate pretinde la<br />

acele terenuri pentru că proprietarii<br />

ar fi de bună-credinţă.<br />

despre faptul că alte 20 de terenuri<br />

publice au ajuns în proprietate<br />

privată, prin intermediul unei<br />

alte licitaţii dubioase, organizată de<br />

această dată de executorul judecătoresc<br />

Iacob Miron, Primăria Chişinău<br />

anunţa, într-un comunicat din 16<br />

decembrie 20<strong>17</strong>. Tot atunci, ZdG a<br />

descris schema prin care autorităţile<br />

au pierdut terenurile şi atenţiona că<br />

acestea nu erau sub sechestru, deci,<br />

puteau fi, lejer, înstrăinate. În acea<br />

perioadă, pe rol, la Judecătoria Chişinău<br />

(sediul Centru), judecătoarea<br />

Catană examina cererea Primăriei<br />

de revizuire a hotărârii sale din 26<br />

august 2016, prin care era legalizată<br />

licitaţia organizată de Miron, terenurile<br />

fiind trecute în proprietatea a<br />

trei firme. Şedinţele însă se amânau,<br />

fără ca instanţa să se pronunţe asupra<br />

aplicării sechestrului. Una din<br />

şedinţe a fost amânată pentru că materialele<br />

din dosar fuseseră ridicate<br />

de procurorul Constantin Miron,<br />

astăzi angajat al Procuraturii pentru<br />

Combaterea Criminalităţii organizate<br />

şi Cauze speciale (PCCoCs).<br />

Miron ne-a spus că dosarul a fost ridicat<br />

pentru că el are în gestiune un<br />

dosar penal în privinţa unui registrator<br />

de la Cadastru. Miron susţine<br />

că, dacă autorităţile doreau să aplice<br />

sechestru pe terenuri, faptul că dosarul<br />

era ridicat nu ar fi fost un impediment.<br />

Întâmplător sau nu, solicitarea<br />

procurorilor a ajutat beneficiarii<br />

schemei să revândă terenurile, fiind<br />

amânată şedinţa de judecată şi fiind<br />

astfel întârziată aplicarea sechestrului.<br />

astfel, deşi cazul a devenit public<br />

la 16 decembrie 2016, instanţa a decis<br />

să fie aplicat sechestru abia pe 20<br />

ianuarie 20<strong>17</strong>, hotărâre care a fost<br />

pusă în practică pe 23 ianuarie 20<strong>17</strong>.<br />

În această perioadă, terenurile şi-au<br />

schimbat de două sau chiar de trei<br />

ori stăpânii, fiind acum în proprietatea<br />

celor două firme din Irlanda şi<br />

scoţia. Iar ultimii proprietari, conform<br />

Codului Civil, ar putea pretinde,<br />

ca şi în schema din 2014, că sunt<br />

proprietari de bună-credinţă, astfel<br />

că recuperarea bunurilor publice ar<br />

deveni imposibilă.<br />

Viorel Morari, şeful Pa, a evitat<br />

să facă declaraţii la subiect. „avem<br />

cauză penală şi se fac investigaţii.<br />

dosarul este complex, sunt acţiuni<br />

de urmărire penală şi măsuri speciale<br />

de investigaţie. E prematur să facem<br />

declaraţii, pentru că nu ştim nici<br />

noi toate circumstanţele. Mai mult<br />

ca atât, există hotărârea instanţelor<br />

de judecată pronunţată în ordine de<br />

procedură civilă”. angela Matcov,<br />

şefa Îs Cadastru, ne-a anunţat că instituţia<br />

a iniţiat o anchetă internă pe<br />

marginea acestui caz.<br />

Meniul în grădiniţe nu este<br />

nici adaptat pentru vârsta<br />

copiilor, nici suficient de<br />

diversificat, iar cei 22,95 lei<br />

nu asigură raţia zilnică necesară<br />

preşcolarilor, de aceea<br />

părinţii sunt determinaţi să<br />

colecteze taxe suplimentare.<br />

Recomandările elaborate<br />

în 2016 de Ministerul Sănătăţii<br />

sunt bune, dar acestea nu<br />

sunt respectate, meniurile<br />

fiind sărace, iar calitatea<br />

produselor - îndoielnică.<br />

Sunt doar câteva dintre problemele<br />

legate de alimentaţia<br />

în grădiniţe, abordate<br />

de părinţi la o întâlnire cu<br />

deputaţii preocupaţi de eficientizarea<br />

cadrului legislativ<br />

în acest sens.<br />

Marina CIOBAnu<br />

doar trei mame din Orhei, una<br />

din Chişinău şi o bunică au<br />

participat, la 7 februarie, la discuţia<br />

cu membrii Comisiei speciale pentru<br />

eficientizarea cadrului legislativ<br />

privind alimentaţia copiilor<br />

în instituţiile preşcolare şi de învăţământ,<br />

pentru a aborda în faţa<br />

parlamentarilor problemele „celor<br />

mici”. deputatul socialist radu<br />

Mudreac, preşedintele Comisiei,<br />

s-a arătat nemulţumit de prezenţa<br />

redusă a părinţilor la dezbatere,<br />

apărându-se prin faptul că invitaţia<br />

a fost lansată atât pe site-ul<br />

Parlamentului, cât şi pe reţelele de<br />

socializare. de cealaltă parte, unii<br />

părinţi spun că nu au fost informaţi<br />

despre şedinţă şi sunt sceptici<br />

că anunţul a ajuns în comunităţile<br />

mai mici, unde există foarte multe<br />

probleme.<br />

Malnutriţie şi<br />

boli gastrointestinale<br />

Carolina Chirilescu, mamă<br />

şi reprezentantă a organizaţiei<br />

„Grupul părinţilor solidari”, formată<br />

din peste opt mii de persoane<br />

din toată republica, le-a vorbit<br />

parlamentarilor despre taxele<br />

suplimentare achitate de părinţi,<br />

din care este cumpărat lapte sau<br />

caşcaval, deşi ultimul este contraindicat<br />

copiilor care suferă de boli<br />

gastrointestinale, despre presiunile<br />

asupra părinţilor care refuză<br />

să plătească şi despre discriminarea<br />

copiilor din familiile care nu<br />

achită aceste taxe. a mai vorbit<br />

despre produsele achiziţionate într-un<br />

sector cu un preţ, iar în altul,<br />

la preţ dublu, dar şi despre meniul<br />

afişat şi cel real.<br />

Carolina Chirilescu a participat<br />

alături de alţi părinţi la elaborarea<br />

recomandărilor meniurilor pentru<br />

copiii din grădiniţe. aceasta spune<br />

că meniurile sunt bune, dar nu<br />

sunt respectate. „sunt adaptate<br />

pentru fiecare anotimp: toamnă,<br />

iarnă, vară. dacă ar fi respectate,<br />

ar fi bine. Pentru noi cea mai mare<br />

problemă este lipsa fructelor şi a<br />

legumelor. Mere autohtone avem,<br />

morcov avem. s-ar putea ieşi din<br />

situaţie. Vara sunt pere, cireşe.<br />

Toamna - struguri. În loc de legume<br />

şi fructe proaspete, copiilor li<br />

se dă budincă, pâine, chifle. În consecinţă,<br />

suntem printre primele<br />

ţări în lume în care copiii suferă de<br />

boli gastrointestinale, sunt supraponderali<br />

sau au probleme de malnutriţie”,<br />

explică reprezentanta<br />

„Grupului părinţilor solidari”, care<br />

împreună cu alţi părinţi voluntari<br />

Meniuri noi, copii flămânzi<br />

Părinţii susţin că meniurile sunt foarte bune şi sănătoase, dar combinaţia alimentelor şi gramajul acestora trebuie revizuit<br />

luptă împotriva alimentaţiei nesănătoase<br />

în grădiniţe. Primul succes<br />

înregistrat a fost interzicerea livrării<br />

cărnii procesate în instituţiile<br />

preşcolare. Ca soluţie, părinţii au<br />

propus un meniu unificat pentru<br />

sectoare, care să includă acelaşi<br />

gramaj şi preţ pentru fiecare grădiniţă,<br />

dar şi majorarea salariilor<br />

cadrelor didactice şi bucătarilor.<br />

„Grupul părinţilor solidari” a<br />

adresat câteva petiţii pentru a afla<br />

ce s-a întreprins în urma percheziţiilor<br />

din dosarul licitaţiilor trucate.<br />

răspunsul direcţiei Generale<br />

Educaţie, Tineret şi sport, al CNa<br />

şi a Centrelor de sănătate Publică,<br />

spune Carolina Chirilescu, a fost<br />

unul formal: „Nu au fost găsite<br />

produse alterate în nicio instituţie<br />

din r. Moldova, doar că au fost<br />

depistate produse cu termen de valabilitate<br />

expirat sau de o calitate<br />

proastă. atât.”<br />

Copiii sunt flămânzi!<br />

În grădiniţele din orhei se respectă<br />

meniul aprobat, spune aliona<br />

Botnaru, mamă şi reprezentantă<br />

a comitetelor părinteşti, dar afirmă<br />

că mâncarea oferită în grădiniţe<br />

este insuficientă, produsele alimentare<br />

nu sunt bine combinate,<br />

iar unele produse, precum varza<br />

sau budinca, nu sunt adaptate la<br />

preferinţele şi vârsta copiilor.<br />

„Copiii, inclusiv fiica mea, vin<br />

flămânzi de la grădiniţă. Ei nu sunt<br />

pregătiţi psihologic să accepte<br />

alimentaţia propusă în instituţie.<br />

Copiii sunt obişnuiţi să mănânce<br />

altfel acasă. am caietul de sarcini,<br />

unde este scris tot ce au mâncat<br />

copiii de la 25 ianuarie până în<br />

prezent. din 114 copii, 79 nu au<br />

mâncat, plecând acasă flămânzi.<br />

au mâncat doar 20 de copii, e foarte<br />

puţin. Mâncarea este sofisticată.<br />

Cea mai mare problemă o reprezintă<br />

gramajul produselor alimentare.<br />

Copiii mănâncă cu plăcere salate,<br />

dar porţiile pentru felul II şi felul<br />

III sunt extrem de mici”.<br />

aliona Botnaru spune că, atât<br />

pentru copiii din grupele-creşă, de<br />

doi ani, cât şi pentru cei din grupele<br />

pregătitoare, de şase ani, porţiile de<br />

mâncare la felul I sunt de 150 gr. Mai<br />

mult, mama susţine că, în meniuri,<br />

e indicat gramajul produselor<br />

brute, adică neprelucrate, pe când<br />

cantitatea reală, de exemplu a cartofilor<br />

care ajung în farfuria copiilor,<br />

este mult mai mică.<br />

Printre nemulţumirile expuse<br />

de părinţi se numără combinarea<br />

salatelor din fructe şi legume, prepararea<br />

supelor-cremă cu făină,<br />

mazăre, fasole şi lapte, utilizarea<br />

unei cantităţi excesive de ulei în<br />

salate. În consecinţă, susţine aliona<br />

Botnaru, părinţii care au posibilitate<br />

iau copiii la prânz pentru a-i<br />

hrăni acasă, iar după nu-i mai aduc<br />

la grădiniţă.<br />

Problema elaborării meniului<br />

pe vârste a fost abordată de Emilia<br />

Şterbu, bunică al cărei nepot,<br />

în vârstă de doi ani, frecventează<br />

Grădiniţa nr. 12 din orhei. Bunica<br />

susţine că alimentele propuse zi<br />

de zi în grădiniţe trebuie introduse<br />

treptat în meniu, deoarece copiii<br />

din grupele-creşă nu sunt obişnuiţi<br />

cu varză, budincă sau supă-cremă.<br />

„Nu zic că supele-cremă nu<br />

sunt bune, dar noi nu ne-am obişnuit<br />

să mâncăm supe din varză, fasole,<br />

mazăre verde şi lapte. Copiii<br />

mici acceptă doar ceea ce au mâncat<br />

acasă. acest fel de supă ar trebui<br />

introdus treptat în meniu. Întro<br />

zi am văzut o lingură de piure de<br />

cartofi în farfuriile copiilor. Meniul<br />

includea 60 gr de cartofi necurăţaţi,<br />

100 ml de lapte şi 5 gr de unt.<br />

Cum să pregăteşti din acest gramaj<br />

o porţie de 120 gr de piure? alt aspect:<br />

un copil de doi-trei ani poate<br />

mânca varză?”, se întreabă bunica,<br />

care a declarat că aştepta la întâlnirea<br />

cu deputaţii şi un specialist<br />

din domeniul alimentaţiei copiilor.<br />

aceasta a insistat asupra elaborării<br />

unui meniu anume pentru copiii de<br />

doi-trei ani.<br />

o altă mamă din orhei, Lucia<br />

Bregoi, se arată sceptică faţă de<br />

calitatea dovleacului sau ardeiului<br />

livrat în luna ianuarie sau faţă de<br />

includerea în meniu a laptelui dimineaţa<br />

şi a mazării la prânz. Tânăra<br />

mamă a mai adresat întrebări<br />

referitoare la actele oficiale care ar<br />

proba conformitatea produselor<br />

alimentare.<br />

„am văzut cum arată facturile<br />

pentru produse alimentare în grădiniţele<br />

din Europa. Pe factură este<br />

ALIOnA BOTnARu, MAMă, REPREZEnTAnTă<br />

A COMITETELOR PăRInTEşTI DIn OR. ORhEI<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

„După decojirea a 6 kg de cartofi, rămân doar 4 kg. La grădiniţa noastră<br />

sunt 149 de copii, deci, în farfuria fiecăruia, conform gramajului, ajunge<br />

doar câte un cartof. Un alt exemplu, într-o dimineaţă unui copil la ceai îi<br />

sunt alocate două grame de zahăr, în alte zile 5 sau chiar 10 gr de zahăr.<br />

Este foarte mult, dar în terciuri, practic, nu este zahăr deloc. Cel mai straşnic<br />

este altceva: dacă până la amiază copilul mănâncă totuşi ceva, atunci<br />

seara chiar este o problemă. Aproape în fiecare seară copiii mănâncă<br />

budincă, numai în a doua şi în a zecea zi din meniu, nu este budincă.<br />

Copiii nu pot mânca budinca din terci de griş şi varză înăbuşită. Totul se<br />

amestecă şi se dă copilului. Ei nu vor să mănânce. S-au întâmplat zile<br />

când doar un singur copil din cei 149 a mâncat această budincă. Toţi au<br />

plecat acasă flămânzi, deoarece după prânzul de<br />

la ora 12 sau 13, copiii mănâncă acasă la 18-19.<br />

O problemă este şi meniul de dimineaţă.<br />

Copiii sunt hrăniţi pe stomacul gol cu supă de<br />

lapte, care conţine doar trei grame de mei. În<br />

ultima lună în care se mai livrează produsele<br />

achiziţionate la licitaţie, practic nu avem cu ce hrăni<br />

copiii. Borşul roşu este făcut numai din sfeclă,<br />

trei grame de morcov, ceapă şi un pic de ulei. Fără<br />

sare, practic, dar cu 100-200 gr de zahăr. Copiii<br />

mănâncă, dar rămân flămânzi. Apoi li se dă<br />

budinca. La 6 februarie, doar nouă din<br />

cei 109 copii au mâncat budincă”.<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

indicat şi lotul. respectiv, se eliberează<br />

un certificat de calitate sau<br />

de conformitate pentru un anumit<br />

lot. Agentul economic nu mai poate<br />

în baza acelui certificat să factureze<br />

zece loturi într-un an de zile.<br />

Eu nu am cum să ştiu că certificatul<br />

prezentat de agentul economic<br />

s-a dat anume pentru roşia care a<br />

ajuns pe masa copilului meu”, afirmă<br />

Lucia Bregoi.<br />

Nadejda Horjeeva, nepotul căreia<br />

frecventează grădiniţa nr. 90<br />

din sect. Botanica, Chişinău, este<br />

de profesie inginer-tehnolog şi a<br />

activat în domeniul producerii produselor<br />

de panificaţie. Ea susţine<br />

că srL-ul care a câştigat licitaţia<br />

aduce copiilor pâine de o calitate<br />

proastă, cu coaja foarte tare pentru<br />

a putea fi mestecată de copii şi<br />

care se fărâmiţează când este feliată.<br />

deşi pe etichetă este indicată,<br />

drept component, făina de calitate<br />

superioară, pâinea este de culoare<br />

gri, ce denotă un produs brut necalitativ.<br />

Bunica spune că a contactat<br />

administraţia srL-ului respectiv,<br />

care ar fi recunoscut că la fabrica<br />

de pâine nu se efectuează niciun<br />

control al făinii sau al produsului<br />

final. Mai mult, pe etichetă nu sunt<br />

indicate toate ingredientele, valoarea<br />

nutritivă a produsului sau condiţiile<br />

de păstrare.<br />

A treia comisie.<br />

Se aşteaptă rezultate!<br />

Comisia specială pentru eficientizarea<br />

cadrului legislativ privind<br />

alimentaţia copiilor în instituţiile<br />

preşcolare şi de învăţământ,<br />

formată la 23 decembrie 2016, va<br />

prezenta Parlamentului raportul<br />

de activitate şi propuneri legislative<br />

până la sfârşitul lunii martie.<br />

Între timp, deputaţii organizează<br />

vizite inopinate de documentare<br />

în şcolile şi grădiniţele din r. Moldova<br />

pentru a verifica modul în<br />

care este pregătită mâncarea. radu<br />

Mudreac afirmă că va cere Ministerului<br />

sănătăţii, în cadrul căruia,<br />

la fel, activează o comisie care investighează<br />

problema alimentaţiei<br />

preşcolarilor, să revizuiască meniul<br />

existent şi să propună ajustări. La<br />

sfârşit de decembrie, şi grupul de<br />

lucru format de Consiliul Municipal<br />

Chişinău a prezentat un raport<br />

despre situaţia în grădiniţele din<br />

municipiu, în care se spunea că,<br />

în instituţiile preşcolare din Chişinău,<br />

produsele alimentare erau<br />

livrate de firme care au câştigat<br />

licitaţiile publice datorită aranjamentelor<br />

cu angajaţii direcţiilor<br />

Educaţie, Tineret şi sport din sector,<br />

şi nu pentru calitatea mai bună<br />

a mărfii, în unele instituţii preşcolare<br />

nu se respectau normele igienice,<br />

chiar dacă erau inspectate de<br />

organele abilitate, iar majoritatea<br />

managerilor grădiniţelor nu sesizau<br />

dGETs când apăreau probleme<br />

cu furnizorii la capitolul calităţii<br />

îndoielnice a produselor alimentare.<br />

scandalul grădiniţelor a demarat<br />

la 24 noiembrie, când procurorii<br />

anticorupţie au plasat sub arest<br />

<strong>17</strong> agenţi economici şi funcţionari<br />

publici, învinuiţi de corupere activă<br />

şi pasivă, numele cărora nu a<br />

fost făcut însă public. după 30 de<br />

zile în izolatorul CNa, aceştia au<br />

fost trimişi în arest la domiciliu.<br />

Niciun dosar nu a fost trimis încă<br />

în judecată.


14 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 15<br />

TrĂINd dE GardĂ<br />

La MarGINEa EUroPEI<br />

„afaceri” cu sănătatea bătrânilor<br />

În total, peste 30 de persoane au avut de suferit de pe urma escrocheriilor cu aparate de uz casnic<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

„Mi-au scris că am 92%<br />

când mi-au măsurat oxigenul<br />

în sânge, dar norma e<br />

95-99%. Mi-au zis că e foarte<br />

rău, iar eu m-am speriat<br />

foarte tare... Atunci mi-am<br />

zis: „Doamne, am să mor<br />

degrabă, dar vreau să-mi<br />

mai văd nepoţeii, să-mi ajut<br />

copiii. Ajunsesem în starea<br />

în care eram bucuroasă<br />

să cumpăr orice, ca să mă<br />

lecuiesc”, ne spune amărâtă<br />

şi revoltată una dintre<br />

femei. Face parte dintr-un<br />

grup de cinci persoane care<br />

a venit la redacţie având<br />

o durere comună – au fost<br />

înşelate.<br />

Aliona CIuRCă<br />

Zile în şir oamenii erau sunaţi la<br />

telefonul de la domiciliu, fiind<br />

invitaţi la un „centru”, unde urma<br />

să li se demonstreze „aparate pentru<br />

sănătate”. de obicei, erau invitaţi<br />

la diferite hoteluri din Chişinău.<br />

„afaceriştii” nu uitau să accentueze<br />

că totul este gratis şi, ulterior, reveneau<br />

cu un apel înainte de eveniment.<br />

Toţi invitaţii erau aleşi pe<br />

acelaşi principiu – să fie pensionari.<br />

odată ajunşi la unul dintre hoteluri,<br />

bătrânii primeau un cupon. Urma<br />

apoi o prezentare, în cadrul căreia<br />

erau promovate produse „Lanaform”.<br />

În timpul prezentării, bătrânii<br />

treceau o „testare medicală”<br />

care arăta că suferă de insuficienţă<br />

de oxigen în sânge şi au nevoie de<br />

produsele promovate anterior. Totodată,<br />

unii dintre bătrâni beneficiau<br />

de o ofertă specială: o reducere de<br />

jumătate de preţ şi cadouri.<br />

„Au insistat să achităm<br />

imediat”<br />

„spuneau că ne iau analize şi,<br />

conform acelor rezultate, aşa se întâmpla<br />

că toţi eram bolnavi, aveam<br />

nevoie de aparate care ne-ar fi tratat<br />

afecţiunile. acolo ne-au dat nişte<br />

cupoane, apoi asistam la o lecţie<br />

de motivaţie, care promova produsele.<br />

La final, în urma unei extrageri,<br />

era ales un câştigător care<br />

beneficia de mari reduceri. Ne-au<br />

spus că toate aceste produse costă<br />

44.000 de lei împreună, dar ei ne<br />

fac reducere de jumătate de preţ.<br />

Ne-au spus să închidem telefoanele.<br />

au insistat ca banii să-i achităm<br />

imediat”, ne spune Tamara Glinenco<br />

(63 de ani) din Chişinău.<br />

Femeia îşi aminteşte că „au<br />

mers cu mine cu maşina acasă,<br />

aveam 5000 de lei şi am mai împrumutat.<br />

Ei m-au dus cu maşina,<br />

au luat banii, apoi am venit acasă<br />

cu aparatele. Peste câteva zile, miam<br />

dat seama ce am făcut. Cumpărasem<br />

un aparat cu raze infraroşii<br />

şi un fotoliu pentru masaj la spate.<br />

Cardiologul mi-a spus să nu folosesc<br />

aceste aparate, că-mi pot face<br />

rău la inimă”, povesteşte femeia.<br />

„ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />

medicamente, mai bine<br />

să luăm acele produse şi vom fi<br />

sănătoşi toată viaţa”<br />

Nicolae Plămădeală este din<br />

Chişinău şi a trecut prin aceeaşi<br />

experienţă. „Şi pe mine m-au sunat<br />

acasă, aşa şi nu am înţeles de unde<br />

au luat numărul meu de telefon. Eu<br />

abia mă întorsesem de la policlinică,<br />

făcusem nişte investigaţii medicale<br />

acolo. Mi-au spus că pot să<br />

fac un control medical fără plată.<br />

M-au invitat la hotelul „dacia”, la<br />

o prezentare. M-au sunat dimineaţa,<br />

ca să-mi reamintească de acea<br />

„programare”. Mi-au dat şi mie un<br />

tichet... apoi, după ce mă alesesem<br />

cu produsele, trei zile la rând am<br />

tot mers să le returnez. Parcă eram<br />

după hipnoză... Şi pe mine m-au<br />

dus cu maşina. Prin înşelăciune<br />

au căpătat aceşti bani de la noi. La<br />

80 de ani nu mai avem prea mult<br />

control asupra noastră. de ce să se<br />

îmbogăţească pe seama noastră?<br />

Ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />

medicamente, mai bine să luăm<br />

acele aparate şi vom fi sănătoşi<br />

toată viaţa”, completează Nicolae<br />

Plămădeală.<br />

ZdG a intrat în posesia unor<br />

înregistrări audio. acestea arată<br />

cât de perseverent încerca „prezentatorul”<br />

să le vândă bătrânilor<br />

produsele. El menţiona că firma pe<br />

care ar reprezenta-o are mai multe<br />

filiale prin Europa şi că vine cu o<br />

ofertă de medicină de alternativă.<br />

Totodată, se asigura că toată lumea<br />

are cupoane şi că li s-a anunţat la<br />

telefon că vor face şi nişte analize.<br />

aparatul cu care ar urma să se facă<br />

analizele „este întâlnit în clinici,<br />

spitale private şi ambulanţe”, spunea<br />

el.<br />

Cele cinci persoane cu care am<br />

discutat s-au întâlnit pe holurile<br />

procuraturii, în timpul audierilor<br />

începute încă în martie 2016. „o<br />

cauză penală se află în instanţa de<br />

judecată, restul cauzelor se află în<br />

faza de urmărire penală. Peste 30<br />

de bătrâni au avut de pătimit. Unele<br />

aparate au fost întoarse, altele<br />

- nu. două persoane sunt pe banca<br />

acuzaţilor, dar se află în libertate”,<br />

ne-a spus procurorul silvian Mahu.<br />

Cele două persoane sunt acuzate<br />

de escrocherii în proporţii deosebit<br />

de mari şi riscă până la 15 ani de<br />

închisoare.<br />

srL sanitas Mundo, care desfăşura<br />

aceste activităţi la Chişinău,<br />

a fost înregistrată pe 30.04.2015 pe<br />

adresa juridică mun. Chişinău, sect.<br />

Botanica, str. Grădina Botanică 14/3,<br />

ap. 307, avându-l ca director pe Lakatos<br />

Tamas. Genurile de activitate<br />

ale acesteia includ „comerţul cu<br />

amănuntul al articolelor medicale şi<br />

ortopedice” şi comerţul cu amănuntul<br />

al produselor cosmetice.<br />

anterior, în urma percheziţiilor<br />

de la domiciliul şi din oficiile suspecţilor,<br />

poliţiştii au depistat peste<br />

200 de mii de lei, tehnică de calcul,<br />

telefoane mobile şi două mijloace<br />

de transport folosite la comiterea<br />

infracţiunilor. specialiştii în domeniu<br />

au confirmat pentru poliţie că<br />

aparatele care erau vândute bătrânilor<br />

nu erau altceva decât aparate<br />

de uz casnic.<br />

„aparatele şi medicamentele<br />

pot fi recomandate doar de o instituţie<br />

medicală sau de un medic<br />

care are dreptul să facă acest lucru,<br />

restul e şarlatanie. doar doctorul<br />

poate lua decizia şi poate<br />

recomanda preparate, aparate sau<br />

certificate pentru pacienţi. aceste<br />

aparate nu sunt verificate şi sunt<br />

cele mai rele”, accentuează cardiologul<br />

Aurel Grosu.<br />

Maya Jaggi este scriitoare, critic literar şi editor, este unul dintre cei mai respectaţi jurnalişti culturali din Marea Britanie<br />

DrePtuL La artă<br />

Printr-un concurs de<br />

circumstanţe, o întâlnesc<br />

pe Maya Jaggi la Tbilisi, în<br />

Georgia. ştiu că e jurnalistă,<br />

e din Marea Britanie,<br />

a intervievat numeroşi<br />

scriitori şi oameni de artă şi<br />

că îmi va vorbi despre cultură.<br />

Maya a scris despre<br />

arta şi cultura de pe cinci<br />

continente ale lumii şi, cu<br />

timpul, a devenit o voce influentă<br />

în lumea literaturii.<br />

Aliona CIuRCă<br />

Astfel, în opinia Mayei, „cultura<br />

este orice creează oamenii, iar<br />

facultatea imaginaţiei este unul<br />

dintre cele mai importante lucruri<br />

pe care le avem, în sensul artei şi<br />

al altor activităţi creative. Cultura<br />

este, de asemenea, un mod de a<br />

face lucrurile, este ceva ce trebuie<br />

să înţelegi: să înţelegi societatea<br />

şi de ce facem lucrurile aşa cum le<br />

facem”.<br />

„Cultura este un mod al<br />

societăţii de a se înţelege pe<br />

sine”<br />

Jurnalista consideră că există o<br />

anumită „cantitate” de creativitate<br />

care se întâmplă indiferent de orice.<br />

dacă o ţară este săracă, poate<br />

„nu se vor face filme, de exemplu,<br />

dar va fi muzică, se vor face dansuri,<br />

se va face literatură, şi asta le ajută<br />

oamenilor să depăşească sărăcia, să<br />

supravieţuiască. aceste lucruri sunt<br />

la fel de vechi ca omenirea”.<br />

oamenii văd cultura ca pe un<br />

lux şi „dacă o ţară este săracă, nu<br />

ne putem permite să cheltuim prea<br />

mulţi bani sau prea multe resurse,<br />

când, de fapt, cultura este un mod<br />

al societăţii de a se înţelege pe sine.<br />

Lucru evident – arta este o oglindă<br />

a societăţii. dacă mergi la o piesă de<br />

teatru sau mergi să asculţi muzică,<br />

sau să vezi un film, adesea pricepi<br />

anumite trăsături ale societăţii. În<br />

acest sens, dacă societatea încearcă<br />

să se schimbe, este un element crucial<br />

legat de arta creată în această<br />

societate. Şi… chiar nu este un lux<br />

– trăim prin poveştile pe care ni le<br />

spunem nouă şi celorlalţi despre<br />

vieţile noastre. Şi aceste poveşti<br />

sunt parte din cultură”, apreciază<br />

Maya.<br />

Monetizarea culturii<br />

Cu referire la ţările care se află<br />

în proces de tranziţie, aşa cum este<br />

cazul r. Moldova, Maya spune că<br />

în cultură, şi nu numai, „este întotdeauna<br />

folositor să înveţi din<br />

experienţa altora, să te uiţi la alte<br />

ţări în care oamenii au trecut prin<br />

tranziţii similare sau situaţii politice<br />

similare şi să observi cum au<br />

făcut-o ei. Şi apoi, nu copiezi, ci<br />

adaptezi, te gândeşti la asemănări<br />

şi deosebiri, la ce poţi învăţa de la<br />

ei şi ce nu – asta e foarte important!<br />

Bineînţeles că fiecare e diferit, dar<br />

sunt multe de învăţat din astfel<br />

de experienţe. Şi e vorba nu doar<br />

de Estul Europei, ci de oricare altă<br />

ţară, pentru că atât de multe ţări au<br />

trecut prin perioade totalitare sau<br />

regimuri opresive şi acum se află în<br />

aceeaşi situaţie”, relevă Maya.<br />

Totodată, Maya Jaggi accentuează<br />

şi faptul că cultura poate aduce<br />

profit economic statului. „sunt<br />

mai multe căi pe care cultura poate<br />

ajuta o ţară să crească economic. În<br />

primul rând, trebuie să-ţi valorifici<br />

propria cultură şi să cauţi să înţelegi<br />

care ar putea fi lucrurile de care alţi<br />

oameni să fie interesaţi, cum ar fi<br />

vizitatorii din alte părţi ale ţării, din<br />

străinătate. ai putea duce oamenii<br />

din domeniul artei peste hotare.<br />

Şi acesta e un mod de a monetiza<br />

cultura, de a ajuta oamenii să afle<br />

mai multe despre Moldova, nu prin<br />

politica sa, ci prin artiştii săi şi oamenii<br />

de creaţie, prin felul în care ei<br />

îşi văd ţara. Țările care nu sunt bine<br />

cunoscute pe plan internaţional au<br />

un mare potenţial. oamenii sunt<br />

curioşi, şi dacă spun că mă duc în<br />

Moldova, de exemplu, luna următoare,<br />

oamenii vor fi interesaţi, pentru<br />

că nu prea cunosc multe lucruri<br />

despre această ţară”, completează,<br />

zâmbind, Maya.<br />

„Talentele nedescoperite sunt o<br />

pierdere teribilă”<br />

după părerea Mayei, e important<br />

ca un stat să-şi finanţeze sfera<br />

culturii, dar să lase în pace artiştii,<br />

să nu se implice în deciziile lor, iar<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

din acest lucru, ulterior, ar beneficia<br />

ţara, pentru că ar avea un sector<br />

cultural dinamic, atât în sine, ca<br />

imagine, cât şi economic. „Mulţi<br />

artişti şi scriitori pot fi implicaţi în<br />

politică, dar ei trebuie să decidă în<br />

ce măsură asta se va vedea în munca<br />

lor. E un lucru individual”, adaugă<br />

Maya.<br />

Maya Jaggi crede că educaţia<br />

artistică în şcoli este un drept<br />

fundamental al omului. Ea spune<br />

că „fiecare copil trebuie să fie în<br />

contact cu arta, să poată participa<br />

la crearea ei. În mai multe ţări<br />

s-a decis că e benefic ca copiii să<br />

înveţe să cânte la un instrument,<br />

de exemplu. Cred că în toate genurile<br />

de artă copilul trebuie să aibă<br />

oportunităţi. Talentele nedescoperite<br />

sunt o pierdere teribilă. Un<br />

lucru care ar putea ajuta în acest<br />

sens ar fi ca scriitorii, artiştii, muzicienii<br />

să meargă în şcoli şi să vorbească<br />

despre munca lor. În Marea<br />

Britanie, există un program special<br />

în cadrul căruia scriitorii, fiind<br />

desigur finanţaţi, merg în şcoli şi<br />

inspiră noile generaţii de copii”,<br />

concretizează jurnalista.<br />

În context, Maya îşi aminteşte<br />

de o experienţă deosebită din activitatea<br />

sa jurnalistică. surâde:<br />

„pe Umberto Eco l-am cunoscut la<br />

Milano. am mers la el acasă. Era<br />

un om foarte erudit, foarte educat,<br />

adică citea multe cărţi, poţi să deduci<br />

asta şi din cărţile sale. avea o<br />

bibliotecă enormă, de formă circulară,<br />

ca un labirint. Ştia unde se află<br />

fiecare carte. Mi-a spus: „am avut<br />

un bibliotecar, dar nu puteam găsi<br />

nimic cu ajutorul lui şi i-am zis să<br />

plece. Eu ştiu unde se află totul, fiecare<br />

carte”. Faptul de a-l vedea în<br />

propria bibliotecă… mă gândeam că<br />

astfel îi voi înţelege mai bine cărţile,<br />

despre care el spune că sunt cărţi<br />

construite din cărţi, pentru că fac<br />

referire la orice altceva. „Numele<br />

trandafirului” face referire la aristotel,<br />

la sherlock Holmes etc. astfel,<br />

înveţi lucruri cunoscând persoane.<br />

Cititul este ceva care salvează vieţi.<br />

oamenii pot fi salvaţi de disperare<br />

prin cărţi. Cititul previne influenţa<br />

altor oameni asupra ta, pentru că ai<br />

acces la logică. În acest sens, lectura<br />

este salvatoare”, conchide Jaggi.<br />

Transparency International:<br />

„nu adoptaţi legi care<br />

încurajează spălarea banilor”<br />

Transparency International (TI) solicită legiuitorilor să retragă proiectele<br />

de legi înaintate recent Parlamentului care vor scuti de răspundere<br />

demnitarii, oamenii de afaceri şi funcţionarii corupţi la declararea<br />

activelor şi proprietăţilor, chiar dacă acestea au fost obţinute ilicit.<br />

„În ultimii zece ani, un număr impunător de persoane importante<br />

şi oameni de afaceri s-au îmbogăţit din corupţie. Majoritatea acestora<br />

n-au fost deferiţi justiţiei, iar mijloacelor obţinute fraudulos, inclusiv<br />

din miliardul de dolari furat prin frauda bancară şi alte crime la nivel<br />

înalt, nu li s-a găsit urma. Cele două proiecte de legi înaintate Parlamentului<br />

vor permite oamenilor de afaceri să-şi declare activele la o<br />

valoare cu mult sub cea de piaţă în schimbul unei amnistii penale”,<br />

susţin reprezentanţii TI.<br />

„Guvernarea nu trebuie să adopte legi care ar încuraja spălarea de bani<br />

şi corupţia. acest fapt va favoriza corupţii şi va compromite combaterea<br />

corupţiei în r. Moldova. acesta va fi un semnal că cei corupţi îşi cumpără<br />

impunitatea şi va lipsi cetăţenii de mijloacele de stat atât de necesare pentru<br />

îmbunătăţirea serviciilor publice”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele<br />

Transparency International.<br />

„Guvernarea ia decizii care privează bugetul public şi cetăţenii r.<br />

Moldova de resurse financiare necesare. E timpul să oprim spălătoria de<br />

bani, şi nu s-o încurajăm. Guvernanţii trebuie să aplice legislaţia din 2013<br />

care permite colectarea impozitelor pe venitul şi proprietatea nedeclarate,<br />

dar să nu adopte legi care le-ar permite celor care s-au îmbogăţit ilegal săşi<br />

legalizeze averile obţinute fraudulos”, susţine Lilia Carasciuc, director<br />

executiv al TI-Moldova.<br />

Transparency International face apel şi la partenerii internaţionali<br />

ai r. Moldova să facă presiune asupra guvernanţilor pentru a retrage<br />

proiectele de legi. r. Moldova a primit în noiembrie 2016 prima tranşă din<br />

creditul de <strong>17</strong>9 mln Usd de la Fondul Monetar Internaţional cu menţiunea<br />

combaterii corupţiei. obţinerea tranşei următoare a finanţării trebuie<br />

să fie condiţionată de retragerea legilor vizate.<br />

Judecătoria Chişinău continuă<br />

să rămână fără preşedinte<br />

radu Țurcanu, singurul pretendent la funcţia de preşedinte al Judecătoriei<br />

Chişinău, a depus o nouă cerere de amânare a derulării concursului.<br />

acesta nu a anunţat care ar fi motivul solicitării sale.<br />

Carolina Mangâr, purtătoarea de cuvânt a Consiliului superior al Magistraturii<br />

(CsM), ne-a explicat că „în cererea semnată de radu Țurcanu<br />

nu a fost indicată data până când va fi amânat concursul, dar nu poate fi<br />

mai târziu de următoarea şedinţă a CsM, care va avea loc pe 14 februarie”.<br />

amintim că, la 4 octombrie 2016, CsM a anunţat concurs pentru suplinirea<br />

funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, la care a participat<br />

un singur candidat, radu Țurcanu, vicepreşedintele Judecătoriei Botanica.<br />

În urma votului deschis exprimat de membrii prezenţi la şedinţa Plenului<br />

CsM, la 29 noiembrie 2016, s-a constatat că Țurcanu nu a întrunit<br />

numărul necesar de voturi pentru a fi promovat în această funcţie. astfel,<br />

concursul s-a considerat eşuat, iar CsM a anunţat un nou concurs.<br />

În absenţa unui preşedinte ales, interimatul funcţiei de preşedinte al<br />

Judecătoriei Chişinău este exercitat de judecătorul dorin dulghieru, propus<br />

de CsM şi acceptat de preşedintele dodon în funcţia de vicepreşedinte<br />

al Judecătoriei Chişinău.<br />

singurul candidat, radu Țurcanu, este judecătorul care, în 2011, a examinat,<br />

în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca,<br />

ex-preşedintele sa Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de Consiliul<br />

de administraţie. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate<br />

de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei<br />

(CCCEC), când s-a depistat că acesta ar fi prejudiciat statul cu milioane<br />

de lei. Numele lui radu Țurcanu apare şi în aşa-zisul „atac raider” de la<br />

Compania „asito”. atunci, Țurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica,<br />

a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” devenise<br />

proprietara a 34,802% din acţiunile deţinute de ICs „Insurance Consult”<br />

srL la asITo şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de<br />

„Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.


16 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I <strong>17</strong><br />

La ȚarĂ<br />

DIASPORA<br />

NR. 8<br />

ECHIPA:<br />

Pagină săptămânală îngrijită de grupul „Adoptă un vot”<br />

creat de comunitatea cetăţenilor moldoveni din străinătate<br />

Anastasia CONDRUC, Cristina ŢARANOVICI, Diana FRUMOSU,<br />

Viorica UNGUREANU, Ana COVRIG, Irina VanPATTEN<br />

Calendarul pentru plantarea răsadurilor<br />

sau a seminţelor este un<br />

instrument ce nu trebuie să lipsească<br />

din „portofoliul” fermierilor şi al celor<br />

care îşi cultivă singuri legumele.<br />

Pentru ca recoltele să fie mari, vă<br />

recomandăm un calendar lunar după<br />

care trebuie plantate legumele:<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în februarie<br />

20-28 februarie: morcov, pătrunjel,<br />

mărar, leuştean, ridichi de lună,<br />

ceapă, usturoi, ceapă verde de iarnă,<br />

mazăre, spanac, salată, plantarea rizomilor<br />

de hrean.<br />

seminţele trebuie să fie sănătoase,<br />

iar straturile de pământ se acoperă cu<br />

un rând fin de gunoi de grajd, nu prea<br />

gros tocmai pentru a permite legumelor<br />

să răsară.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în martie<br />

1-10 martie: morcov, pătrunjel,<br />

mărar, leuştean, ridichi de lună, ceapă,<br />

usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată<br />

pentru căpăţână.<br />

10-20 martie: morcov, pătrunjel,<br />

mărar, leuştean, ridichi de lună, ceapă,<br />

cartofi timpurii, mazăre, spanac, salată<br />

pentru căpăţână, măcriş.<br />

20-30 martie: ridichi de lună,<br />

cartofi timpurii, spanac, măcriş, mărar,<br />

soiuri de varză pentru producţie<br />

timpurie.<br />

Tot în luna martie se poate face şi<br />

repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece<br />

nutritive destinate culturilor timpurii<br />

de câmp (tomate, ardei, vinete).<br />

În a doua jumătate a lunii se plantează<br />

în răsadniţe castraveţii şi ardeii<br />

şi se pregătesc solariile pentru tomate<br />

şi vinete. Tot în martie, se continuă<br />

dezinfectarea răsadniţelor, solariilor<br />

cu formalină sau sulfat de cupru.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în aprilie<br />

1-10 aprilie: ridichi de vară, dovlecei,<br />

cartofi timpurii, spanac, ardei şi<br />

roşii răsad, mărar, soiuri de varză pentru<br />

producţie timpurie.<br />

10-20 aprilie: ridichi de vară, dovlecei,<br />

dovleci de copt, pepene galben,<br />

pepene verde, spanac, porumb pentru<br />

fiert, mărar, soiuri de varză pentru<br />

producţia semitimpurie, roşii şi ardei.<br />

20-30 aprilie: sfeclă roşie, castraveţi,<br />

dovleac de copt, dovlecei, pepene<br />

verde, pepene galben, fasole, porumb<br />

pentru fiert, mărar, soiuri de varză<br />

pentru producţie semitimpurie, roşii<br />

şi ardei.<br />

Foto: lumina.ro<br />

Când se plantează<br />

legumele în grădină<br />

Până la mijlocul lunii aprilie se<br />

mai pot planta în grădină:<br />

rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel,<br />

păstârnac) în rânduri, distanţa de<br />

25 cm; salata, spanacul;<br />

se seamănă soiuri de mazăre târzie,<br />

sfeclă roşie şi sămânţă de ceapă.<br />

de la mijlocul lunii aprilie începe:<br />

Plantarea vărzoaselor, guliei şi a<br />

conopidei;<br />

semănatul cartofilor preîncolţiţi<br />

la distanţa de 70 cm între rânduri, iar<br />

pe rând, între cuiburi, 30-40 cm, la<br />

adâncimea de 10 cm;<br />

semănatul fasolei, castravetelui,<br />

pepenelui şi dovlecelului;<br />

se mai poate semăna încă sfecla<br />

roşie la 30 cm între rânduri;<br />

Plantarea ţelinei la distanţă de<br />

40 cm între rânduri şi pe rând;<br />

semănatul porumbului dulce.<br />

La sfârşitul lunii se poate planta<br />

răsadul de roşii timpurii şi de ardei.<br />

atenţie la semănat! Combinaţii<br />

bune: morcovi-mazăre semănate<br />

alternativ; ceapă-morcov semănate<br />

alternativ; ceapă-sfeclă roşie-gulie;<br />

cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole<br />

sau ridiche de lună cu fasolea.<br />

Combinaţii rele: ceapă-usturoi;<br />

morcov-pătrunjel; mazăre-fasole;<br />

castravete-cartof.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în mai<br />

1-20 mai: castraveţi, fasole, porumb<br />

dulce, plantat ardei, roşii şi<br />

vinete;<br />

20-30 mai: varză pentru producţia<br />

de vară, varză creaţă, gulii,<br />

castraveţi, andive, porumb dulce,<br />

mărar, fasole verde.<br />

dacă nu produceţi ecologic, înainte<br />

de plantarea răsadurilor este<br />

necesar să faceţi o tratare a solului<br />

cu următoarele substanţe: dithane<br />

0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. de<br />

asemenea, uneltele trebuie dezinfectate<br />

cu soluţie de Carbetox 0,4%<br />

sau sulfat de cupru 2-3%.<br />

Mai puteţi planta varza timpurie,<br />

conopida, broccoli şi castraveţii,<br />

dar numai pe pământ umed, la o<br />

temperatură de 7-10 grade Celsius.<br />

dacă nu a plouat, udaţi terenul,<br />

operaţiune care se repetă şi după<br />

plantare.<br />

răsadurile vor avea roade după<br />

50-60 de zile, timp în care trebuie să<br />

prăşiţi de 2 ori şi să udaţi din 10 în 10<br />

zile. Controlaţi mereu răsadurile pe<br />

măsură ce cresc şi nu ezitaţi să folosiţi<br />

insecticide dacă vor apărea paraziţi:<br />

purici, fluturi sau muşte.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în iunie<br />

1-10 iunie: varză pentru producţia<br />

de vară, varză creaţă, gulii, castraveţi,<br />

andive, porumb dulce, mărar,<br />

fasole verde;<br />

10-20 iunie: castraveţi, porumb<br />

dulce, mărar, fasole verde;<br />

20-30 iunie: varză pentru producţia<br />

de toamnă, plantat gulii, sfeclă<br />

roşie, castraveţi, cartofi de toamnă,<br />

fasole verde, mărar.<br />

dacă nu aţi reuşit să terminaţi<br />

plantarea răsadurilor de legume în<br />

luna mai, aveţi timp doar la începutul<br />

lunii iunie să plantaţi răsadurile de<br />

roşii, ardei şi vinete.<br />

Pe soluri fertilizate cu îngrăşământ<br />

organic se plantează conopida,<br />

varza de toamnă, varza roşie, varza de<br />

Bruxelles, gulia de toamnă şi broccoli.<br />

atenţie! Puteţi să folosiţi culturile<br />

succesive pe parcele eliberate după<br />

ceapa verde, salată, spanac, mazăre şi<br />

gulioare. Puteţi cultiva fasole, ridichi<br />

de toamnă, castraveţi de toamnă.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în iulie<br />

1-10 iulie: gulii, sfeclă roşie, cartofi<br />

de toamnă, varză pentru producţia<br />

de toamnă, fasole verde, mărar;<br />

10-20 iulie: sfeclă roşie, castraveţi,<br />

fasole verde, mărar;<br />

20-30 iulie: ridichi de iarnă, spanac,<br />

mărar.<br />

atenţie! roşiile care încep să se<br />

măneze pot fi salvate prin ruperea<br />

regulată a frunzelor şi îndepărtarea<br />

fructelor stricate.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în august<br />

1-10 august: ridichi de iarnă,<br />

spanac, mărar;<br />

10-20 august: spanac, măcriş;<br />

20-30 august: ceapă verde de<br />

iarnă, salată care iernează, spanac,<br />

măcriş.<br />

Pe terenurile eliberate se poate<br />

semăna spanac, morcov şi pătrunjel,<br />

pentru producţia de primăvară.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în septembrie<br />

1-10 septembrie: ceapă verde<br />

de iarnă, salată care iernează, măcriş;<br />

10-20 septembrie: spanac, măcriş;<br />

20-30 septembrie: spanac.<br />

Tot în luna septembrie este momentul<br />

strângerii seminţelor pentru<br />

primăvară. La tomate, se aleg fructele<br />

mari, specifice soiului, sănătoase,<br />

coapte bine. roşiile se zdrobesc, se<br />

pun în vase cu apă, unde se spală<br />

bine. după ce s-au spălat se îndepărtează<br />

de pe seminţe resturile de<br />

pulpă şi se lasă apa să se liniştească.<br />

seminţele bune se lasă la fund,<br />

în timp ce seminţele seci plutesc la<br />

suprafaţă.<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în octombrie<br />

1-10 octombrie: spanac pentru<br />

producţia timpurie de primăvară.<br />

Nu uitaţi! Pentru a avea legume<br />

proaspete primăvara devreme, este<br />

timpul să cultivaţi ceapa verde (de<br />

stufat), usturoiul verde, salata, spanacul,<br />

loboda, toate acestea rezistă bine<br />

la temperaturi joase!<br />

Legume care se seamănă sau se<br />

plantează în noiembrie<br />

1-10 noiembrie: morcov, pătrunjel,<br />

ceapă, usturoi, mazăre – toate<br />

pentru producţia timpurie din primăvara<br />

următoare; plantarea rizomilor<br />

de hrean.<br />

Sursa: gradinamea.ro<br />

120 mln de euro pentru<br />

„Livada Moldovei”<br />

recent, a fost lansat proiectul „Livada Moldovei” în valoare de<br />

120 milioane de euro. Proiectul urmăreşte facilitarea şi crearea<br />

condiţiilor favorabile pentru restructurarea lanţului valoric al sectorului<br />

horticol din r. Moldova. Banii vor fi investiţi în tehnologizarea şi<br />

mecanizarea proceselor de producere primară în horticultură, dotarea<br />

cu sisteme de irigare şi antigrindină, modernizarea proceselor de<br />

procesare, dar şi diversificarea pieţelor de desfacere pentru fructele<br />

moldoveneşti.<br />

Beneficiarii potenţiali ai proiectului sunt peste 300 de agenţi<br />

economici care activează în domeniul horticol şi peste 52 de mii de<br />

gospodării ţărăneşti. Instituţiile de învăţământ şi de cercetare în domeniul<br />

horticol vor fi modernizate în vederea ajustării la standardele<br />

internaţionale de calitate.<br />

„Mă aştept ca prin proiectul lansat să fie îmbunătăţite tehnicile de<br />

producţie, să fie îndeplinite standardele europene şi internaţionale şi<br />

să crească exporturile pe piaţa externă”, a declarat Laszlo Baranyay,<br />

vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI).<br />

În cadrul proiectului „Livada Moldovei” sunt disponibile credite<br />

investiţionale acordate prin intermediul băncilor comerciale: BC<br />

„Energbank” sa, BC „Mobiasbancă – Groupe societe Generale” sa, BC<br />

„Procredit Bank” sa şi BC „Comerţbank” sa. Horticultorii şi operatorii<br />

economici din domeniile conexe pot beneficia de finanţarea în leasing,<br />

accesibilă prin intermediul BC „Mobiasbancă – Groupe societe Generale”<br />

sa şi ICs „raiffeisen Leasing” srL.<br />

Valoarea minimă a alocărilor pentru investiţii este de 5000 de euro.<br />

Pot fi accesate credite de până la 5 milioane de euro. Termenul de<br />

creditare este de maximum 10 ani cu o perioadă de graţie de până la 4<br />

ani. rata dobânzii este una competitivă, de aproximativ 5-6% pentru<br />

credite în valută. În cadrul proiectului sunt acordate facilităţi fiscale,<br />

aplicarea cotei TVa „Zero” şi facilităţi la import prin scutirea de plata<br />

taxelor şi procedurilor vamale, accize şi TVa la importul utilajelor sau<br />

serviciilor.<br />

Pentru investiţii în laboratoare, instituţii educaţionale şi asigurarea<br />

siguranţei alimentelor, în cadrul proiectului sunt rezervate<br />

12 milioane de euro, adică 10 la sută din valoarea totală a creditului<br />

disponibil.<br />

sectorul horticol ocupă un loc deosebit de important în economia<br />

ţării. acest domeniu asigură circa 14 la sută din veniturile provenite<br />

din export, devansând celelalte sectoare. Potrivit autorilor proiectului,<br />

prin aceste investiţii va creşte competitivitatea produselor moldoveneşti<br />

pe pieţele europene.<br />

În cadrul proiectului „Livada Moldovei” Guvernul r. Moldova va<br />

investi în reabilitarea sectorului horticol 120 milioane de euro. Banii<br />

sunt un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii. Proiectul<br />

va fi implementat de Ministerul agriculturii şi Industriei alimentare<br />

până în anul 2021.<br />

Leonora Ganga din satul Soltăneşti, nisporeni, ne-a întrebat<br />

dacă este posibilă trecerea pământului soţului decedat<br />

direct în proprietatea copiilor.<br />

„<br />

ÎnTREBAREA CITITORuLuI<br />

„Soțul a decedat. Avem împreună 2 ha de<br />

pământ. Vreau să trec pământul în proprietatea<br />

copiilor, dar autoritățile ne cer ca mai<br />

întâi să iau pământul soțului în proprietatea<br />

mea, apoi să-l trec pe numele copiilor.<br />

Oare este chiar așa sau este o informație<br />

greșită?”, se întreabă femeia.<br />

Pentru a răspunde la această întrebare, am consultat legea şi am<br />

discutat cu ingineri cadastrali şi notari. Potrivit lor, trecerea pământului<br />

pe numele copiilor se face la notar şi nu altfel. „Nu poţi face<br />

contractul de moştenire la primărie sau oriunde în altă parte, decât<br />

la notar”, ne explică Tatiana Ciobanu, inginer cadastral. „Fiecare<br />

dosar trebuie analizat în parte, pentru că acestea variază de la caz<br />

la caz. Depinde pe numele cui este înregistrat pământul. Nu putem<br />

să facem o concluzie generalizată. Însă, nu există o altă procedură<br />

decât trecerea bunurilor pe numele soţului rămas în viaţă, ca<br />

ulterior acesta să le transmită celorlalţi, şi toate acestea se fac la<br />

notar”, susţine Rodion Butnaru, notar public.<br />

Potrivit legislaţiei, notarul îndeplineşte procedura succesorală<br />

notarială şi eliberează certificatul de moştenitor. Notarul, primind<br />

informaţia despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală<br />

în baza declaraţiei scrise a moştenitorilor legali, moştenitorilor<br />

testamentari ori a mandatarilor lor legali de acceptare a succesiunii<br />

sau de renunţare la ea. Certificatul de moştenitor se eliberează de<br />

către notar moştenitorilor care au acceptat succesiunea în modul<br />

stabilit de legislaţia civilă pe numele tuturor moştenitorilor sau, la<br />

dorinţa lor, fiecăruia în parte.<br />

OPINIE<br />

Irina VanPatten<br />

Seattle, SUA<br />

Când nedreptatea<br />

devine lege, rezistenţa<br />

este datoria noastră<br />

La 21 ianuarie 20<strong>17</strong>, am<br />

participat la un marş de<br />

protest numit Marşul feminin<br />

(The Women’s March) din<br />

Seattle, SUA, cu agenda de a<br />

proteja dreptul femeilor după<br />

inaugurarea lui Donald Trump<br />

în calitate de preşedinte. Cel<br />

puţin 600 de oraşe (mari şi<br />

mici) din SUA au participat<br />

la marşuri cu acelaşi nume în<br />

aceeaşi zi, aducând numărul<br />

de participanţi la 2 milioane.<br />

Deşi acţiunile au fost organizate<br />

de mişcările feminine locale,<br />

jumătate dintre participanţi<br />

au fost bărbaţi, care au venit<br />

la marşul istoric pentru a ne<br />

susţine. Erau şi familii întregi<br />

cu copii. Agenda marşului era<br />

mult mai largă decât strict<br />

afacerile feminine. Am fost<br />

înconjurată de tot felul de<br />

postere cu mesaje politice şi<br />

sociale care afectează ambele<br />

sexe şi multe grupe de minorităţi,<br />

începând cu dreptul la<br />

asistenţă medicală şi terminând<br />

cu imigraţia.<br />

Limbajul folosit era la fel<br />

de divers ca şi oamenii din jur.<br />

Vorbeau o engleză politică<br />

corectă: „Drepturile femeilor<br />

sunt drepturile omului”, „Răul<br />

câştigă când omul bun tace”,<br />

„Nicio fiinţă umană nu este ilegală”<br />

(No human is illegal), sau<br />

un limbaj mai brut: „Păsărica<br />

asta muşcă” (This pussy grabs<br />

back) (referindu-se la expresia<br />

vulgară folosită de Trump către<br />

femei „apuc-o de păsărică”,<br />

care i-a indignat pe mulţi în<br />

SUA). Mă puteţi întreba: „Ce are<br />

protestul ăsta din SUA cu cei<br />

din R. Moldova?” Vă explic.<br />

Donald Trump este cel<br />

mai puţin popular preşedinte<br />

ales din istoria Statelor Unite.<br />

Igor Dodon, mai mult sau mai<br />

puţin, este în aceeaşi situaţie.<br />

Societatea americană ne demonstrează<br />

că, de nu vă place<br />

preşedintele ori legile pe care<br />

el încearcă să le implementeze,<br />

nu aşteptaţi, rezistaţi!<br />

„Rezistă!” a şi fost unul dintre<br />

cele mai populare mesaje la<br />

marşul trecut. Dar expresia<br />

care m-a mişcat cel mai mult a<br />

fost „Când Nedreptatea Devine<br />

Lege, Rezistenţa este Datoria<br />

Noastră”. Moldova este un stat<br />

unde nedreptatea este deja<br />

lege. Deci să vedem ce se poate<br />

aplica la situaţia noastră:<br />

Nu putem aştepta ca cineva<br />

să ne rezolve problemele.<br />

Autoorganizaţi-vă! Cum s-ar<br />

zice, cei care se îneacă trebuie<br />

să dea din mâini singuri.<br />

Fiţi vigilenţi. Imediat cum<br />

parlamentul începe a discuta o<br />

lege stupidă, implicaţi-vă!<br />

Obţineţi experienţă în<br />

lupta civică la locul de trai.<br />

Propuneţi-vă scopuri mici, dar<br />

realiste. De exemplu, rezolvaţi<br />

situaţia voastră personală, acolo<br />

unde locuiţi, ori a unui grup<br />

de locuitori care au aceleaşi<br />

probleme.<br />

Dacă vă organizaţi într-un<br />

grup, alegeţi un nume atrăgător<br />

pentru entitatea dumneavoastră<br />

şi un slogan uşor de<br />

memorizat, dar care exprimă<br />

esenţa mişcării dumneavoastră.<br />

De exemplu, denumirea<br />

grupului Adoptă un Vot, care<br />

a fost platforma principală a<br />

diasporei în timpul alegerilor,<br />

a exprimat spiritul mişcării.<br />

Repartizaţi obligaţiile<br />

după talentele persoanelor<br />

participante. De exemplu, Ion<br />

este un specialist în web-design.<br />

Deci el va fi responsabil<br />

de pagina electronică. Şi aşa<br />

mai departe.<br />

Folosiţi toate metodele<br />

actuale de social media.<br />

Nu disperaţi. Dacă metoda<br />

aleasă nu funcţionează,<br />

comunicaţi cu alţii. Schimbul<br />

de idei este o metodă bună de<br />

a adopta ceea ce deja funcţionează<br />

în alte ţări, în loc de a<br />

reinventa roata.<br />

Pe termen lung, scopul societăţii<br />

civile din R. Moldova va<br />

fi s ă - i r e s p o n s a b i l i z ă m p e p o -<br />

liticienii de acasă, astfel încât<br />

aceştia să-şi respecte promisiunile<br />

făcute, dar neglijate. Cel<br />

puţin, să-i forţăm să convoace<br />

adunări obligatorii şi permanente<br />

cu populaţia, înainte şi<br />

după alegeri, când oamenii<br />

pun întrebări, iar politicienii<br />

răspund la ele. Să le amintim<br />

mereu: noi i-am ales, de aceea<br />

ei lucrează pentru noi, şi nu<br />

noi pentru ei. Dar asta este o<br />

discuţie separată, pe care sper<br />

s-o avem în curând.<br />

CU OCHII PE EI<br />

Lina VDOVII<br />

România<br />

Mă plimb prin Piaţa Victoriei<br />

din Bucureşti împreună<br />

cu un alt jurnalist. Aerul e mai<br />

cald decât în serile trecute –<br />

suntem în cea de-a patra noapte<br />

de proteste în toată ţara –, iar pe<br />

alocuri e spart de sunetul vuvuzelelor,<br />

de discuţii între grupuri<br />

de amici sau de scandări care-ţi<br />

fac pielea de găină.<br />

Un uncheaş în geacă de piele<br />

maro spune că reprezintă “Baricada<br />

rezistenţei”. “Baricada<br />

rezistenţei pentru adevăr, Baricada<br />

rezistenţei pentru onoare,<br />

pentru tot ce e frumos şi bun şi<br />

în niciun caz pentru politicieni”.<br />

Se sprijină de gardul care-l separă<br />

de jandarmi şi le strigă ăstora<br />

să cheme guvernanţii la muncă.<br />

“Dacă nu vor veni în piaţă, noi,<br />

poporul, considerăm că avem<br />

dreptul să ne luăm ţara înapoi!”<br />

În jurul lui, oamenii îl susţin<br />

şi agită pancarte cu tot soiul de<br />

Diana FRUMOSU<br />

Italia<br />

mesaje: “Dragnea, nu uita, puşcăria-i<br />

ţara ta!”, “Let’s make Jilava<br />

great again!”, “Stăm noi în<br />

frig ca să ajungeţi voi la răcoare”<br />

sau “La mulţi ani cu sănătate<br />

şi un veac de singurătate!”<br />

Sunt mesaje atât de diverse şi<br />

de ingenioase, încât ar putea fi<br />

înscrise lejer la un concurs de<br />

creativitate.<br />

Copil de migrant<br />

Mariana VERDEŞ<br />

Irlanda<br />

Primul a plecat tata. Sărăcia<br />

şi datoriile fratelui mai<br />

mare la „Grigoruţă” l-au fugărit<br />

peste mări şi ţări. Îl văd de<br />

parcă ar fi acum prin ochii mei<br />

de 6 ani cum, în fuga vântului,<br />

îşi punea cele mai necesare lucruri<br />

într-o geantă mică, neagră.<br />

Nu prea înţelegeam ce se<br />

întâmplă, dar ţin minte că eram<br />

foarte amărâtă că tata va lipsi<br />

la concertul şcolar de care mă<br />

pregăteam zi şi noapte - Domniţa<br />

Primăverii. Singura fericire<br />

era că nu va mai veni acel om<br />

cu maşina, să ceară bani de la<br />

tata, şi poate mama nu va mai<br />

plânge toată noaptea.<br />

În astfel de circumstanţe,<br />

ZIARUL DE GARDĂ<br />

La protestele din București au ieșit în stradă în jur de 300.000 de persoane<br />

omul decorat cu medalie de<br />

aur în şcoală şi cu Ordinul Ştefan<br />

cel Mare a ajuns în Irlanda,<br />

după mai multe tentative de a<br />

pleca în baza unor documente<br />

false şi după zile petrecute în<br />

închisorile cu migranţi.<br />

Primii doi ani au trecut<br />

printre scrisori pline de dor,<br />

colectând, împreună cu fratele,<br />

stikere special pentru scrisorile<br />

trimise lui tata. Doar după ce<br />

şi-a rezolvat problema actelor,<br />

la un Revelion, tata a reuşit să<br />

vină acasă.<br />

A fost cea mai fericită iarnă<br />

din viaţa noastră, cu bomboane<br />

delicioase, cu jucării şi hăinuţe<br />

din Irlanda.<br />

Micul nostru vis a fost zdruncinat<br />

când am descoperit că tata<br />

planifica să o ia şi pe mama în<br />

Irlanda, noi fiind lăsaţi în grija<br />

Cum e să fii student în Italia?<br />

Când intri la cursul de economie,<br />

s-ar putea să-ţi vezi<br />

profesorul cum intră în clasă şi<br />

îşi pune pe masă casca de protecţie.<br />

Tocmai a coborât de pe<br />

motocicletă. Chiar dacă m-am<br />

obişnuit cu ei, tot îmi vine să le<br />

zic rebeli acestui tip de profesori.<br />

De fapt, e un lucru normal.<br />

E al cincilea an de când îmi<br />

fac studiile în Italia şi în tot<br />

acest timp nu am auzit de mită<br />

sau cadouri. Este o ruşine pentru<br />

un student să copieze. Nu că<br />

te-ar prinde profesorul. E o ruşine<br />

pur şi simplu. Notele le obţii<br />

pentru ce ai în cap în momentul<br />

examenului. În funcție de facultate,<br />

examenele pot fi preponderent<br />

în scris sau oral. În trei<br />

ani la Verona, am scris doar un<br />

examen. Iar cel mai lung examen<br />

faţă în faţă cu profesorul a<br />

durat 50 de minute.<br />

Diferit de sistemul de notare<br />

de acasă, zecele în Italia<br />

e un 30, iar minimul trecător<br />

este 18. Dacă ai fost bravo, ţi<br />

se adaugă şi lode (laude), care<br />

intră în punctajul final, la absolvire.<br />

Gama de note este, prin<br />

urmare, mai largă, iar asta, probabil,<br />

o face mai dură.<br />

Unul dintre lucrurile pe<br />

care le apreciez cel mai mult în<br />

sistemul italian este că poţi să<br />

fii student obişnuit la zi fără să<br />

frecventezi cursurile. Aceasta<br />

îţi permite să combini studiile<br />

cu un loc de muncă, adică să-ţi<br />

organizezi timpul după propriu-ţi<br />

plac, fără să fii discriminat<br />

sau privit mai rău de profesori.<br />

De fapt, la multe facultăţi,<br />

profesorii nici macăr nu îşi cunosc<br />

pe nume studenţii şi poate<br />

că nici nu îi cunosc la faţă,<br />

pentru că sunt prea mulţi în<br />

aulă, iar interacţiunea e aproape<br />

inexistentă. Desigur, dacă<br />

stai în prima băncă, şansa să<br />

fii memorat e mai mare. Total<br />

diferit este, totuşi, la masterat,<br />

unde numărul de studenţi este<br />

mai mic, existând posibilitatea<br />

interacţiunii în timpul orelor.<br />

Comunicarea, aş zice eu, este<br />

în general o problemă. Căldura<br />

profesorilor de acasă nu am<br />

simţit-o la fel de puternic şi în<br />

Italia.<br />

Tot despre examene. Sistemul<br />

italian îţi permite să alegi<br />

singur când să le susţii. În fiecare<br />

sesiune sunt 2-3 date din<br />

Protestul e paşnic şi mult<br />

mai bine organizat decât cel de<br />

pe 31 ianuarie, când un muşuroi<br />

de bucureşteni au invadat piaţa<br />

din faţa guvernului în toiul<br />

nopţii. Am văzut atunci furie,<br />

lacrimi, disperare, ură şi multă<br />

durere. Guvernanţii adoptaseră<br />

pe şestache o ordonanţă de urgenţă<br />

care le dă liber la nepotism,<br />

furat şi neglijenţă în serviciu,<br />

iar acest lucru i-a înfuriat<br />

pe români.<br />

“PSD a câştigat alegerile cu<br />

majoritate covârşitoare, deci e<br />

dreptul lor să facă ce vor” am<br />

tot auzit de fiecare dată când<br />

am ieşit din bula mea de Facebook.<br />

E adevărat că au câştigat,<br />

dar asta nu le dă dreptul să atârne<br />

planul de guvernare într-un<br />

cui invizibil pentru a se dedica<br />

dosarelor şi puşcăriilor. PSDiştii<br />

au acţionat ca nişte lupi în<br />

haită: au pândit ani de zile şi<br />

cum au ochit ciolanul, l-au atacat<br />

fără discernământ.<br />

Însă românii s-au prins. În<br />

cei 27 de ani de la Revoluţie au<br />

învăţat să miroase corupţia şi<br />

abuzul şi ies în stradă de fiecare<br />

dată când se simt fraieriţi.<br />

Protestele astea sunt poate<br />

cel mai frumos lucru care i se<br />

putea întâmpla României în ultima<br />

vreme, iar eu mă bucur că<br />

sunt aici şi mă întorc în fiecare<br />

seară acasă cu degetele de la picioare<br />

învineţite de frig.<br />

mătuşii noastre, care e mai preţioasă<br />

ca aurul. Toată viaţa ea<br />

m-a tratat ca pe copilul ei, dar, în<br />

acel an, fără mama şi tata, nimic<br />

nu mă putea alina. Tot atunci,<br />

pe când eram fără părinţi acasă,<br />

s-a stins din viaţă bunica, mama<br />

tatălui meu, profesoară de fizică<br />

şi chimie. Deoarece îi expira viza,<br />

tata nu a putut veni la înmormântarea<br />

bunicii, trimiţându-l<br />

pe fratele mai mic, care deja lucra<br />

cu el în Irlanda.<br />

Toamna primiserăm veşti<br />

bune, că în curând vor veni şi<br />

ne vor lua şi pe noi. Număram<br />

secundele, săream arsă de fiecare<br />

dată când suna telefonul.<br />

Poate de data asta mi-au deschis<br />

vizele.<br />

Desigur, toată şcoala ştia<br />

că în curând voi pleca. Când<br />

mama ne-a anunţat că ne-au<br />

deschis vizele şi că, în curând,<br />

vor veni să ne ia încolo, am<br />

trăit o bucurie în două cu lacrimi.<br />

Aveam o stare atât de<br />

încărcată cu emoţii, încât, fiind<br />

singură acasă, nu ştiam cum să<br />

mi-o exprim şi am început să<br />

pictez. Am desenat un placat<br />

mare plin de culori, avioane,<br />

nori bucuroşi, soare. Mesajul<br />

acestui desen era „Eu mă duc în<br />

Irlanda”. Am afişat lucrarea în<br />

coridor, ca mătuşa să vadă noutatea,<br />

imediat cum va deschide<br />

uşa. Dar, caruselul emoţiilor a<br />

fost atât de obositor, încât mă<br />

lovise un somn atât de adânc,<br />

încât mătuşa mai nu stricase<br />

uşa ca să intre în apartament.<br />

În scurt timp, am aterizat<br />

în ţara pe care nu mai aveam<br />

răbdare să o văd, ţara care mereu<br />

dimineaţa miroase a pâine<br />

prăjită, iar tot anul este bântuită<br />

de vânturi şi ploi. De 14 ani<br />

deja, pentru noi, această ţară se<br />

cheamă acasă, chiar dacă nu a<br />

fost deloc uşor să ne croim un<br />

drum în viaţa de acolo.<br />

care poţi alege să mergi la examene.<br />

Dacă nu eşti gata în sesiunea<br />

de iarnă, le susţii la vară,<br />

la toamnă sau chiar mai târziu.<br />

Studentul e liber să aleagă şi<br />

să decidă cum crede că e mai<br />

bine. Poate refuza nota primită,<br />

repetând examenul de câte<br />

ori vrea, fără a fi penalizat.<br />

Astfel, licenţa de trei ani de zile<br />

poate fi încheiată şi în patru,<br />

cinci, şase ani. Contează timpul<br />

şi ritmul de învăţare a fiecărui<br />

student.<br />

Neluând în considerare faptul<br />

că în Italia tinerii pleacă târziu<br />

de acasă, cred că acest sistem,<br />

care oferă multă libertate,<br />

îi ajută să devină mai responsabili.<br />

Absolvirea pentru ei este o<br />

adevărată petrecere, iar atâta<br />

timp cât munca aduce roade,<br />

bucuria e pe măsură.


18 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 19<br />

CUrIoZITĂȚI<br />

aCasĂ<br />

Avem suflet? Există viaţă după<br />

moarte? Viaţa după moarte a<br />

fost experimentată de numeroase<br />

persoane, care s-au întors din<br />

moarte pentru a-şi spune povestea.<br />

Una dintre cele mai cunoscute istorii<br />

legate de viaţa de după moarte<br />

este cea a neurochirurgului dr.<br />

Eben alexander, absolvent Harvard.<br />

Înainte de a vedea cum experienţa<br />

sa legată de viaţa de după moarte<br />

aruncă în aer toate explicaţiile<br />

ştiinţifice, iată câteva lucruri despre<br />

neurochirurgul cu 25 de ani<br />

experienţă în medicina creierului.<br />

Înainte de evenimentul care i-a<br />

schimbat viaţa, dr. Eben alexander<br />

nu credea în existenţa lumii spirituale.<br />

Şcolit în şcoala de medicină<br />

şi înconjurat de alţi medici care<br />

credeau în materialism, el credea<br />

că ideea de suflet era doar rodul<br />

imaginaţiei oamenilor. alexander<br />

şi-a schimbat optica după ce a stat<br />

Foto: mgitecetech.wordpress.com<br />

în comă 7 zile din cauza unei meningite<br />

bacteriene severe, când s-a<br />

aflat într-o călătorie plină de culoare<br />

în viaţa de după moarte. El a fost<br />

ghidat de un frumos înger, care i-a<br />

arătat sursa divină, la care el s-a referit<br />

ca la „om”.<br />

după ce s-a întors în corpul său<br />

şi a experimentat o vindecare miraculoasă,<br />

neurochirurgul a scris cartea<br />

„dovada că raiul există”. Ceea<br />

ce dr. alexander a confirmat este că<br />

viaţa pe pământ este doar un test<br />

pentru dezvoltarea personală, iar<br />

pentru a trece acest test trebuie să<br />

învingi răul, transmiţând dragoste<br />

şi compasiune. Iată câteva dintre<br />

consideraţiile făcute de dr. alexander:<br />

Experienţa din timpul călătoriei<br />

în viaţa de după moarte a fost<br />

atât de „reală” şi intensă, încât<br />

viaţa trăită ca fiinţă umană părea<br />

doar un vis artificial.<br />

Zece pacienţi complet nevăzători<br />

din cauza unei boli genetice, retinită<br />

pigmentară, au acceptat să le<br />

fie implantat un ochi bionic, o tehnologie<br />

inovatoare ce redă parţial<br />

vederea, scrie „The Guardian”, citat<br />

de romanialibera.ro. dacă testul va<br />

avea succes, dispozitivul argus II ar<br />

putea fi folosit la scară largă, schimbând<br />

vieţile a mii de oameni.<br />

Procedura presupune montarea<br />

unei camere într-o pereche de<br />

ochelari, legată la un minicomputer<br />

care transmite semnale direct nervilor<br />

ce controlează vederea. Pe retină<br />

este implantată o proteză care<br />

constă dintr-o antenă, o cutie electronică<br />

şi un ansamblu de electrozi.<br />

Pentru început, pacientul<br />

poartă ochelarii dotaţi cu camera<br />

video care înregistrează imaginile<br />

transmise ulterior „computerului”<br />

portabil, care le converteşte<br />

în instrucţiuni. acestea ajung, wireless,<br />

către o antenă localizată în<br />

Foto: goblinpunch.blogspot.com<br />

Există suflet? Iată răspunsul<br />

unui neurochirurg<br />

Elementul principal al vieţii<br />

după moarte este dragostea pură.<br />

dragostea domină totul acolo şi<br />

tocmai de aceea prezenţa răului este<br />

infinitezimală. dacă vrei să cunoşti<br />

Universul, cunoaşte dragostea.<br />

În viaţa de apoi, toată comunicarea<br />

este telepatică. Nu este<br />

nevoie să existe cuvinte vorbite şi<br />

nici o separare între tine şi tot ce<br />

se întâmplă în jurul tău. La toate<br />

întrebările din mintea ta primeşti<br />

imediat un răspuns telepatic.<br />

Când este întrebat ce şi-ar dori oricine<br />

să ştie despre lumea spirituală,<br />

el întotdeauna vine cu acest răspus:<br />

„E preţios şi iubit infinit mai mult<br />

decât şi-ai putea vreodată imagina”.<br />

Eşti întotdeauna în siguranţă.<br />

Nu eşti nicicând singur. Iubirea perfectă<br />

şi necondiţionată a lui dumnezeu<br />

merge către toate sufletele.<br />

Sursa: descopera.ro<br />

Ochiul bionic a fost testat în Anglia<br />

implant. semnalul este captat de<br />

ansamblul de electrozi care stimulează<br />

celulele funcţionale rămase în<br />

retină, iar acestea îl transmit către<br />

creier prin intermediul nervului<br />

optic, reproducând, astfel, mecanismul<br />

vederii. sistemul permite<br />

creierului să decodeze flash-uri de<br />

lumină, iar persoanele respective<br />

vor putea învăţa să vadă mişcarea.<br />

Cei zece pacienţi, care beneficiază<br />

gratuit de acest dispozitiv, nu<br />

vedeau nimic mai mult decât o vagă<br />

diferenţă între lumina zilei şi întuneric.<br />

Ei vor fi operaţi, după care vor<br />

fi monitorizaţi timp de un an la două<br />

spitale de oftalmologie din Londra:<br />

Manchester royal şi Moorfields.<br />

În lume sunt aproximativ 40 de<br />

milioane de persoane oarbe şi 246<br />

de milioane de oameni cu deficienţe<br />

de vedere de diverse grade. o viitoare<br />

utilizare a ochiului bionic la scară<br />

largă i-ar putea ajuta cu siguranţă<br />

pe mulţi dintre ei.<br />

Metodă inovativă în<br />

oncologie: vindecă stadii<br />

avansate de cancer<br />

Închipuiţi-vă 150 de avioane de curse care se prăbuşesc zilnic. E imaginea<br />

corespondentă, pentru obolul pe care cancerul îl impune omenirii,<br />

iar tendinţa de îmbolnăvire pe acest diagnostic este în creştere, scrie<br />

radiocluj.ro.<br />

E o cursă contra morţii în care s-a angajat medicina modernă cu succese<br />

notabile repurtate odată cu descoperirea genomului uman şi a genelor<br />

responsabile de declanşarea acestei maladii grave.<br />

Chirurgul Tudor Ciuleanu din românia vorbeşte despre medicina de<br />

precizie, adaptată fiecărui pacient cu afecţiunea sa specifică:<br />

Pot fi sintetizate medicamente ţintite care reprezintă o generaţie complet<br />

nouă de terapii biologice, mai puţin toxice şi cu eficienţă mai mare<br />

pentru categorii bine definite ale pacienţilor. Imunoterapia în oncologie<br />

nu luptă direct cu celula tumorală, în schimb, reuşim să reiniţiem un răspuns<br />

imun eficient care, prin metodele proprii organismului, va distruge<br />

celula canceroasă.<br />

Trei sferturi dintre pacienţi răspund pozitiv la tratamentul biologic<br />

ţintit care blochează activitatea genelor cu potenţial malign.<br />

În ceea ce priveşte imunoterapia, ea nu luptă direct cu celula tumorală,<br />

ci stimulează limfocitele ca să distrugă selectiv doar celulele canceroase.<br />

se poate ajunge astfel la vindecare în cancere avansate, considerate anterior<br />

netratabile prin metodele clasice.<br />

Chirurgia oncologică nu mai e neputincioasă nici măcar în cazul metastazelor,<br />

având la dispoziţie tehnologii moderne de tipul laserului sau<br />

ultrasunetelor.<br />

Foto: radiocluj.ro<br />

un prinţ arab a cumpărat<br />

bilete şi a călătorit la Business<br />

class cu 80 de vulturi pe care<br />

îi deţine<br />

Unele animale de companie au o viaţă mai frumoasă decât mulţi<br />

oameni de pe Pământ. Utilizatorii reddit au făcut publică o imagine<br />

incredibilă cu cabina unui avion în care călătoreau şoimi alături de pasageri,<br />

scrie descopera.ro.<br />

,,Prietenul meu căpitan mi-a trimis această poză”, scria utilizatorul<br />

sub imagine. „Un prinţ arab a cumpărat bilet de avion cu loc pentru cei 80<br />

de şoimi ai săi”. deşi pare ciudat, în orientul Mijlociu faptul că şoimii se<br />

aflau la bordul navei nu a reprezentat ceva neobişnuit.<br />

Un alt utilizator afirmă că şoimii nu ar fi călătorit la clasa economică,<br />

deoarece politica de stat permite călătoria a doar şase şoimi la clasa<br />

economică.<br />

Foto: twitter.com<br />

Cum sunt afectați copiii<br />

de greșelile părinților<br />

Copiii observă şi învaţă mult mai<br />

mult şi mai repede decât ne închipuim<br />

noi, adulţii. orice gest nepotrivit,<br />

orice vorbă aruncată la nervi<br />

poate servi drept un exemplu negativ<br />

pentru cel mic.<br />

Uneori, părinţii nici măcar nu îşi<br />

dau seama că prin comportamentul<br />

lor sunt, de fapt, un exemplu rău.<br />

Psihologii prezintă o listă de greşeli<br />

pe care le fac părinţii în faţa copiilor,<br />

scrie adevărul.ro.<br />

1. Minciunile nevinovate, cea mai<br />

frecventă greşeală. Un exemplu clasic<br />

sunt minciunile aparent nevinovate,<br />

rostite de faţă cu copilul. dacă este<br />

suficient de mare să ştie că lucrul<br />

spus de părintele său nu este adevărat,<br />

cel mic va considera că minciuna<br />

nu este ceva rău şi va începe să mintă<br />

la rândul său, avertizează psihologul<br />

alyson schafer.<br />

2. Păstrarea secretelor. Micile secrete<br />

nu îi vor apropia pe părinţi de<br />

copilul lor, deşi poate ei sunt tentaţi<br />

să creadă asta. de multe ori, mama<br />

sau tatăl merge cu micuţul la fast-food<br />

sau într-un loc despre care nu vrea<br />

să afle şi partenerul său. astfel, copilului<br />

i se cere să păstreze secretul faţă<br />

de celălalt părinte, iar acest lucru îl<br />

va încuraja să ascundă adevărul şi cu<br />

alte ocazii şi să nu pună mare preţ pe<br />

comunicarea sinceră cu părinţii.<br />

3. Copiii mici nu pot înţelege<br />

glumele sau sensul simbolic al unei<br />

fraze. Unele glume sau mici ironii<br />

rostite la adresa copilului îl vor deruta<br />

şi poate chiar îl vor speria. Uneori, părinţii<br />

le spun copiilor să nu bea prea<br />

multă apă, pentru că „vor face broaşte<br />

în burtă”. Pentru un adult este în mod<br />

clar o glumă, dar copiii iau totul literal,<br />

ei nu pot înţelege sensul simbolic<br />

al unei fraze.<br />

4. Folosirea tabletei sau a telefonului<br />

mobil. Mulţi părinţi cred că este<br />

Cu toţii i-am întâlnit – ei sunt oamenii<br />

care te seacă de energie,<br />

în loc să te îmbogăţească, oamenii<br />

care te trag în jos în loc să te ridice,<br />

oameni care cer mai mult decât dau,<br />

negativişti, manipulatori, care pot<br />

să-ţi transforme o zi într-un adevărat<br />

calvar.<br />

Nu contează cât de bune sunt<br />

aptitudinile noastre în general, mulţi<br />

dintre noi avem probleme efectiv în a<br />

face faţă acestui gen de persoane. Ne<br />

lăsăm prinşi în capcana lor, în relaţia<br />

personală sau profesională poluantă<br />

pe care o creează oamenii toxici.<br />

Veştile bune sunt că există mai multe<br />

metode prin care să înfruntăm oamenii<br />

toxici. Iată cîteva dintre ele:<br />

Evită oamenii toxici<br />

Cea mai bună cale este să-i eviţi.<br />

În unele cazuri, poate nu este o opţiune,<br />

dar deseori este. Gândeşte-te<br />

bine la opţiunile pe care le ai cu fiecare<br />

persoană toxică din viaţa ta. E<br />

comun să te gândeşti că trebuie să<br />

te confrunţi cu cineva, când, de fapt,<br />

nu trebuie să o faci. sau să crezi că<br />

poţi să schimbi o astfel de persoană<br />

când interacţionezi cu ea. Însă, de<br />

cele mai multe ori nici nu merită să<br />

încerci.<br />

normal şi chiar indicat ca micuţul să<br />

înveţe cât mai repede să folosească<br />

o tabletă sau un smartphone. se va<br />

obişnui cu tehnologia, dar va avea şi<br />

o ocupaţie, va sta liniştit, iar părinţii<br />

îşi vor vedea de treaba lor. Este o mare<br />

greşeală, spune psihologul Carrie<br />

Contey. Copiii trebuie să aibă activităţi<br />

specifice vârstei lor, de exemplu<br />

să coloreze cărţi sau să se joace cu<br />

Lego. Pentru a fi un bun exemplu, părinţii<br />

trebuie să facă aceste activităţi<br />

împreună cu ei şi să fie văzuţi cât mai<br />

rar folosind la rândul lor tableta sau<br />

telefonul.<br />

5. Copiii se sperie când îşi văd<br />

părinţii nervoşi. o altă greşeală pe<br />

care o fac frecvent părinţii este că se<br />

enervează în faţa copiilor, chiar dacă<br />

sunt supăraţi din alt motiv. Cei mici<br />

vor crede că au greşit ei cu ceva şi se<br />

vor speria, pentru că nu vor înţelege<br />

ce se întâmplă. de aceea, este bine să<br />

nu arătăm în faţa copiilor supărarea<br />

provocată de o problemă la serviciu<br />

sau de o ceartă cu prietenii.<br />

6. Criticarea sau ironizarea altor<br />

persoane în faţa copilului. Este lesne<br />

de bănuit că dacă un părinte va<br />

Cum să eviţi oamenii toxici<br />

Anticipează oamenii toxici<br />

Este mai greu decât în mod normal<br />

să ieşi dintr-o relaţie cu o persoană toxică.<br />

oamenii toxici au abilitatea de a<br />

te face să te simţi prost că îi eviţi şi să te<br />

atace. de asta e important să îi anticipezi<br />

cât mai repede, şi să îi eviţi înainte<br />

ca relaţia să se dezvolte. Cea mai bună<br />

metodă e să îţi faci o listă cu indicii<br />

care ar putea indica o persoană toxică.<br />

apoi, de fiecare dată când întâlneşti o<br />

persoană cu un număr semnificativ<br />

din aceste indicii, distanţează-te de ea.<br />

Stabileşte limite ferme<br />

oamenii toxici te vor folosi într-un<br />

fel sau altul. Ți se pot plânge<br />

constant în timp ce tu asculţi fără<br />

speranţă sau va trebui să-i scoţi din<br />

anumite probleme. aici intervin limitele.<br />

Limitele sunt reflecţii a ceea ce<br />

eşti şi ce nu vrei să faci.<br />

a stabili limite ferme înseamnă<br />

să nu permiţi să fii folosită în niciun<br />

fel. Înseamnă să refuzi să asculţi când<br />

se plâng, sau să-i scoţi din necazuri.<br />

Când ai limite ferme stabilite, nu ţi se<br />

poate face niciun rău.<br />

ironiza sau va critica o altă persoană<br />

de faţă cu copilul, acesta va reţine şi<br />

chiar va repeta acele vorbe, când va<br />

întâlni persoana respectivă. Pe lângă<br />

faptul că părintele va fi pus într-o<br />

situaţie jenantă, copilul va lua în serios<br />

orice vorbă rea la adresa cuiva şi<br />

va ajunge să dispreţuiască acea persoană.<br />

7. Glumele pe seama unui profesor.<br />

Uneori, părinţii cred că este în<br />

regulă să râdă alături de copil de un<br />

profesor mai sever sau să îl ironizeze.<br />

În realitate, acest obicei va lăsa celui<br />

mic impresia că părintele nu are respect<br />

pentru profesor şi pentru şcoală<br />

şi va pierde la rândul său acest respect<br />

şi poate chiar interesul pentru<br />

educaţie.<br />

8. Încurajarea copilului să se joace<br />

singur. Chiar dacă este bine ca un<br />

copil să fie învăţat să se joace şi singur,<br />

de multe ori părinţii îl încurajează<br />

să facă asta, pentru a se putea uita<br />

liniştiţi la televizor. stând mult timp<br />

în faţa ecranului, în timp ce copilul îi<br />

vede făcând asta, părinţii îl învăţă pe<br />

cel mic, fără să vrea, să fie sedentar<br />

şi inactiv.<br />

Foto: colorado.com<br />

Treci peste vină<br />

Mulţi oameni toxici sunt specialişti<br />

în a face pe alţii să se simtă vinovaţi<br />

când nu fac ce vor ei. asta face<br />

greu să stabileşti şi să menţii limite<br />

ferme cu ei. dar e o cale să ieşi din<br />

această dilemă: scapă de vină. Vina ta<br />

va fi dacă laşi oamenii toxici să rupă<br />

limitele.<br />

Când stabileşti şi menţii limitele,<br />

fără să te simţi vinovată, arma pe care<br />

o au împotriva ta va dispărea. Trebuie<br />

să înţelegi că vina ta e iraţională, fără<br />

rost, şi e folosită împotriva ta de oamenii<br />

toxici. asta e cea mai bună cale.<br />

nu începe să te justifici<br />

Când eviţi oamenii toxici şi stabileşti<br />

limite, aceştia încep să te acuze,<br />

făcând pe victima, în încercarea de<br />

a te face să-ţi schimbi părerea. Unul<br />

din cele mai rele lucruri pe care le<br />

poţi face este să te aperi. Este o acţiune<br />

care va genera un dialog imatur<br />

şi care va face ca persoana toxică să<br />

obţină ce vrea. Nu vei ajunge nicăieri<br />

dacă începi să te justifici în acţiunile<br />

tale.<br />

din păcate, oamenii toxici sunt<br />

peste tot. Şi tind să se ataşeze de acele<br />

persoane care sunt bune şi au mult<br />

de oferit. Însă, poţi să te confrunţi cu<br />

ei şi ai opţiunea să răspunzi în cel mai<br />

bun fel pentru tine.<br />

Sursa: eustiu.com<br />

Detoxificarea organismului<br />

printr-o baie este un remediu<br />

care te ajută să scapi de toxine şi să<br />

te relaxezi.<br />

O baie care detoxifică organismul<br />

are rolul de a elimina toxinele<br />

prin piele şi de a absorbi nutrienţii<br />

care sunt în apă. După o astfel de<br />

procedură, te vei simţi proaspătă şi<br />

plină de energie. Când te pregăteşti,<br />

asigură-te că nu te va deranja<br />

nimeni pentru aproximativ 40 de<br />

minute. Primele 20 de minute sunt<br />

pentru a elimina substanţele nocive<br />

din corp, iar următoarele 20 pentru<br />

a absorbi mineralele din apă.<br />

Ingrediente<br />

400 g de paste;<br />

30 de felii de salam;<br />

250 g de mozzarella sau caşcaval;<br />

1 ceapă;<br />

1 ardei;<br />

4-5 ciuperci;<br />

2 căţei de usturoi;<br />

2 conserve de roşii mărunţite;<br />

1 linguriţă de oregano;<br />

1/2 linguriţă de busuioc;<br />

1/2 linguriţă de cimbru;<br />

sare, piper.<br />

Mod de preparare:<br />

Pasul 1: Fierbe pastele cu sare,<br />

conform instrucţiunilor de pe pachet,<br />

apoi strecoară-le şi clăteşte-le.<br />

DOCTOR OZ<br />

Baia care îţi detoxifică organismul<br />

POFTă MARE<br />

Pizza din paste<br />

Ingredientele necesare pentru<br />

o baie detoxifiantă<br />

Ai nevoie de 2 căni de sare amară,<br />

2 căni de bicarbonat de sodiu, 2<br />

căni de sare de mare, 5 linguri de<br />

ghimbir măcinat şi o cană de oţet<br />

de mere. Adaugă toate ingredientele<br />

într-o cadă cu apă fierbinte şi<br />

bucură-te de moment. Dacă vrei,<br />

poţi folosi şi câteva picături de ulei<br />

esenţial în cadă.<br />

Beneficiile unei băi<br />

detoxifiante<br />

Sarea amară atrage toxinele din<br />

corp, calmează durerile şi relaxează<br />

sistemul nervos. Oţetul de<br />

mere tratează artrita, guta şi orice<br />

disconfort cauzat de inflamaţii. În<br />

plus, te va ajuta să adormi imediat<br />

şi să te trezeşti odihnită. Ghimbirul<br />

te ajută să îţi întăreşti sistemul<br />

imunitar, iar o baie cu ghimbir va<br />

alunga simptomele unei răceli şi te<br />

va umple de energie. Sarea de mare<br />

este ingredientul folosit din cele mai<br />

vechi timpuri pentru detoxificare. Pe<br />

lângă faptul că atrage toxinele din<br />

corp, îţi menţine pielea frumoasă şi<br />

sănătoasă.<br />

Sursa: unica.ro<br />

Pasul 2: Sotează într-o lingură de<br />

ulei legumele curăţate şi tăiate până<br />

când îşi schimbă culoarea.<br />

Pasul 3: Adaugă conservele de<br />

roşii, sare, piper şi condimentele.<br />

Toarnă sosul obţinut peste pastele<br />

fierte şi amestecă.<br />

Pasul 4: Aşază pastele într-un vas<br />

termorezistent, deasupra presară<br />

mozzarella/caşcavalul din belşug şi<br />

aşază feliile de salam.<br />

Pasul 5: Dă vasul la cuptor pentru<br />

20-25 de minute la 180 de grade,<br />

sau până când brânza e bine rumenită.<br />

Serveşte pizza după 15 minute<br />

de când o scoţi din cuptor.<br />

Sursa: retetepractice.ro<br />

Foto: retetepractice.ro<br />

Foto: unica.ro


20 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md<br />

www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 21<br />

Ziua de naştere la CNa<br />

Marţi, CNa l-a invitat din nou<br />

pe omul de afaceri Ilan Şor<br />

la dialog. Bancherul aeroportuar<br />

Ilan fusese invitat pentru prima<br />

dată cu câteva săptămâni în<br />

urmă la CNa, după care urmase<br />

o tăcere.<br />

Presa a speculat în toate sensurile<br />

această vizită a lui Şor la<br />

CNa, ba că Ilan ar fi comis acţiuni<br />

criminale şi îl pasc dosare<br />

penale grele, ba că Şor ar fi cumpărat<br />

CNa-ul şi totul e de fapt<br />

mimarea unei lupte cu corupţia.<br />

ÎN GURA TÂRGULUI<br />

<br />

DODOn SCAPă MOLDOVA DE<br />

CORuPŢIE<br />

Încă înainte de a veni în<br />

funcţia de şef la statului, Igor dodon<br />

avea pregătit un plan pentru<br />

salvarea r. Moldova de corupţie.<br />

acesta a spus că va lua totul asupra<br />

sa. astfel, Igor dodon afirmă<br />

în cadrul unei conferinţe de presă:<br />

„dacă nu vor fi bani, nu va fi nici<br />

corupţie. am decis să mă implic<br />

personal în lupta contra corupţiei<br />

şi să salvez Moldova de sărăcie,<br />

voi lua eu banii din ţară şi voi avea<br />

grijă de ei, deocamdată”, a spus<br />

dodon adăugând că a convenit<br />

deja împreună cu Mitropolitul să<br />

îndrepte cetăţenii r. Moldova pe<br />

calea cea dreaptă şi spre consumul<br />

de hrană spirituală.<br />

<br />

RăTăCIT PRIn BRuXELLES<br />

aşa cum şeful statului se află<br />

în prima sa vizită oficială în UE,<br />

a decis să revină acasă cu atenţii<br />

pentru familie, mai ales pentru<br />

cei trei feciori. astfel, între două<br />

întrevederi oficiale, el a tras o<br />

fugă la un supermarket, după<br />

dulciuri. deoarece avea puţin<br />

timp, a umplut repede coşul cu<br />

de toate, a achitat, iar când a<br />

ieşit, nu mai ştia încotro să o ia.<br />

a întrebat în rusă, dar europenii<br />

strângeau neputincioşi din<br />

umeri. a întrebat în franceză, dar<br />

nu a înţeles ce i s-a răspuns, la<br />

fel ca şi atunci când a întrebat în<br />

engleza sa... Noroc că l-au găsit<br />

cei din pază, care îl supravegheau<br />

de la distanţă.<br />

adevărul e cu totul altul, unul<br />

simplu şi frumos.<br />

CNa are o listă de oameni<br />

importanţi pe care îi invită din<br />

când în când la CNa. Pentru că<br />

lui CNa îi pasă şi pentru asta şi-a<br />

făcut calendar al invitaţiilor oamenilor<br />

importanţi. deci, prima<br />

invitaţie a lui Ilan Şor la CNa<br />

a avut loc cu câteva săptămâni<br />

înainte de ziua sa de naştere.<br />

Nimeni nu ştie despre ce anume<br />

s-a discutat acolo, de aceea lumea<br />

lansează zvonuri speculative.<br />

de fapt, Şor a fost invitat ca<br />

să fie consultat cu privire la ce<br />

cadou şi-ar dori de ziua sa. CNa<br />

i-a propus mai multe variante de<br />

daruri, dar Ilan, fiind tânăr şi la<br />

suflet curat, a refuzat darurile şi<br />

a spus că vrea să petreacă în intimitatea<br />

familiei. Astfel, fericitul<br />

sărbătorit a fost lăsat în voie<br />

să petreacă în intimitate cu cele<br />

câteva avioane de invitaţi de la<br />

Moscova, într-un lux obişnuit, cu<br />

mult caviar şi şampanie de 1000<br />

de dolari sticla, dar nici chiar cu<br />

<br />

DE CE A FOST REŢInuT MânZAT?<br />

Potrivit unor surse apropiate<br />

anchetei, avocatul Valerian<br />

Mânzat ar fi fost reţinut pentru<br />

a fi determinat să-l denunţe pe<br />

renato Usatîi, că i-ar fi fost complice<br />

în afacerile sale şi că ar fi<br />

participat, neîndoielnic, la estorcare<br />

de bani. se pare că avocatul<br />

reţinut şi-a înţeles misiunea şi<br />

ticluieşte denunţuri de tot felul<br />

despre presupusele implicaţii ale<br />

lui Usatîi în scamatoriile sale.<br />

Usatîi, la rândul său, i-a scris<br />

mamei despre nevinovăţia sa,<br />

etichetându-l urât pe Mânzat,<br />

care, fiind în penitenciar, nu i-a<br />

răspuns deocamdată. Prin avocatul<br />

său, însă, a transmis că nu va<br />

lăsa etichetarea fără răspuns.<br />

sarmale şi prune umplute ca la<br />

ţărani.<br />

după guleaiul de o săptămână<br />

(că n-o să petreacă omul<br />

o lună, la urma urmei e criză şi<br />

în Moldova, şi la BEM, şi nici la<br />

aeroport nu merg strălucit afacerile),<br />

Ilan Şor a fost invitat iar<br />

la CNA. Organul principal anticorupţie<br />

nu a putut râmâne indiferent<br />

faţă de acest eveniment şi<br />

a decis să îi ofere măcar puţină<br />

atenţie în dar. Marţi, obosit de<br />

daruri şi felicitări, Ilan a mers la<br />

<br />

Foto: alllady.md<br />

CInE VInE LA MOLDOVAGAZ?<br />

Potrivit unor surse greu de contestat,<br />

pe 9 februarie, preşedintele<br />

Gazprom, alexei Miller, îl va numi<br />

în funcţie de director general<br />

al întreprinderii moldo-ruse<br />

Moldovagaz pe Vasile Botnari,<br />

ex-ministru al Transporturilor, un<br />

apropiat fidel al coordonatorului<br />

Vlad Plahotniuc. aceleaşi surse<br />

spun că funcţia ar fi fost vândută<br />

lui Plahotniuc de actualul şef de<br />

stat, Igor dodon, care, în urma<br />

tranzacţiei, s-ar fi îmbogăţit considerabil.<br />

amintim că, în timpul<br />

vizitei la Moscova, preşedintele<br />

dodon a avut o întrevedere cu<br />

alexei Miller. Ulterior, dodon a<br />

afirmat că Moldova ar putea obţine<br />

un preţ mai mic la gaze.<br />

CNa să mai ridice unul. Lista de<br />

cadouri propuse a fost drăguţă<br />

(un dosar pus la murat, un dosar<br />

clasat, un dosar neînceput, o<br />

anchetă obedientă), astfel încât<br />

sărbătoritul nu prea ştia cum să<br />

aleagă, şi le-ar fi dorit pe toate<br />

la pachet, căci cine ştie când<br />

anume îi pot prinde bine. a fost<br />

modest, totuşi, şi a ales dosarul<br />

pus la murat, după sărbători<br />

oricum te trage la murături, iar<br />

după vreo 11 luni iarăşi vine ziua<br />

de naştere, cu noi oportunităţi<br />

de a primi cadouri de la CNa şi<br />

alte instituţii. atunci s-ar putea<br />

să ceară alt cadou, căci n-o să ia<br />

an de an ca cadou murături, adică<br />

dosare puse la murat.<br />

Frumoasa tradiţie de a omagia<br />

sărbătoriţii din categoria oamenilor<br />

bogaţi la CNa va continua<br />

în aceste zile. Un alt sărbătorit<br />

al lunii martie este avocatul Valerian<br />

Mânzat, care şi-a serbat cu<br />

mult fast ziua de naştere. Mica<br />

problemă este că, deşi a depus<br />

eforturi financiare mari, a avut şi<br />

mai mult caviar şi şampanie mai<br />

scumpă, ba chiar platouri cu sushi<br />

supraetajate, Valerian nu a atins<br />

nivelul sărbătorii lui Şor, pentru<br />

că nu a putut aduna avioane de<br />

artişti de la Moscova, nemaivorbind<br />

că Mânzat nu are nici BEM şi<br />

nici aeroport, având acces doar în<br />

sala VIP a aeroportului Chişinău.<br />

de aceea, CNa îi va oferi lui Valerian<br />

un cadou mai modest, după<br />

sac şi peticul. Totuşi, avocatul nu<br />

disperă, el şi-a pus în plan să o<br />

lanseze pe soţia sa până la următoarea<br />

zi de naştere în show-biz,<br />

va plăti cui trebuie ca să cânte<br />

pe scenele de la Moscova, iar la<br />

anul va aduce de acolo un avion<br />

cu cântăreţi ruşi, cum ar fi Iosif<br />

Kabzon cu Leni Pobedî, Laskovîi<br />

Mai, Nataşa Karaliova şi chiar pe<br />

inegalabila alina Kabaeva. atunci<br />

structurile statului vor sta în rând<br />

la oferit cadouri potrivite lui Valerian.<br />

Marian şura-Mura<br />

(Text publicat în ediţia ZdG<br />

din 19 martie 2015)<br />

<br />

TIChETELE LuI CAnDu<br />

andrian Candu a decis să promoveze<br />

tichetele de masă. această<br />

hotărâre a venit după ce, într-o<br />

zi posomorâtă, a fost nevoit să<br />

mănânce la Parlament. Călcând<br />

peste poftele sale de gurmand<br />

alintat la restauratul Codru, a luat<br />

un pilaf şi o salată, dar, scotocind<br />

prin portofel, nu a găsit decât<br />

cartele golden, pe care se temea<br />

să nu le murdărească mâinile<br />

obosite de muncă ale angajaţilor<br />

cantinei. atunci şi-a amintit de<br />

tichetele de masă populare în Europa.<br />

„să fie tichete de masă şi în<br />

Moldova, ca în astfel de cazuri să<br />

nu ne murdărim averea şi să mai<br />

liniştim indignările flămânzilor”,<br />

s-a gândit autorul iniţiativei.<br />

LEGENDÃ:<br />

<br />

un simplu zvon<br />

<br />

mai mult decât un zvon<br />

<br />

zvon cu sâmbure de adevãr<br />

<br />

zvon cu aere de adevãr<br />

<br />

zvon mai mult decât veridic<br />

* * *<br />

dodon a ajuns la Bruxelles, la hotel<br />

a sunat la “room-service” şi a spus :<br />

– TU... TI... TU.... TU TU TU.<br />

Nimeni nu a înţeles nimic şi au<br />

cerut ajutor de la ambasadă. a venit<br />

un traducător oficial şi în sfârşit au<br />

aflat ce vrea dodon: “2 ceaiuri la<br />

camera 222”.<br />

* * *<br />

o tânără îi scrie iubitului aflat în<br />

armată:<br />

“dragul meu, nu mai pot continua<br />

această relaţie. distanţa dintre noi<br />

este prea mare. Trebuie să recunosc<br />

că deja te-am înşelat de 2 ori de când<br />

ai plecat şi nu cred că este corect<br />

pentru niciunul dintre noi. Îmi pare<br />

rău. Te rog să îmi trimiţi înapoi poza<br />

cu mine pe care ţi-am trimis-o acum<br />

ceva vreme. ”<br />

soldatul, cu sentimentele rănite,<br />

şi ochii înlăcrimaţi, le-a cerut tuturor<br />

camarazilor săi orice fel de poze pe<br />

care le au cu iubite, surori sau foste<br />

iubite şi amante.<br />

Pe lângă poza cu iubita lui, a pus în<br />

plic toate celelalte fotografii cu fete<br />

frumoase pe care le-a strâns de la<br />

prietenii lui.<br />

Le-a trimis şi a scris: „draga mea,<br />

îmi pare rău, însă nu îmi amintesc<br />

prea bine cine eşti. Te rog să-ţi alegi<br />

fotografia dintre cele pe care ţi le-am<br />

trimis, apoi trimite-mi-le pe celelalte<br />

înapoi. ai grijă de tine...”<br />

* * *<br />

o femeie s-a întâlnit cu dalai<br />

Lama şi i-a pus următoarea întrebare:<br />

– stimate Învăţător, vă rog să-mi<br />

explicaţi: dacă un bărbat se culcă<br />

cu mai multe femei, el este văzut ca<br />

un gigolo sau ca un fustangiu… dar<br />

dacă o femeie se culcă cu mai mulţi<br />

bărbaţi, ea este văzută ca o femeie<br />

uşuratică. Este nedrept?<br />

dalai Lama ascultă foarte atent<br />

şi dădu ca răspuns această perlă de<br />

înţelepciune milenară:<br />

– Iată, fiica mea, gândeşte-te în<br />

următorul fel: dacă o cheie deschide<br />

mai multe lacăte, ea este o cheie<br />

specială, ceva bun de avut. În schimb,<br />

un lacăt care este deschis de mai<br />

multe chei diferite… este ceva foarte<br />

prost de avut.<br />

* * *<br />

Un student pică la examenul de<br />

logică:<br />

– domnule profesor, dacă vă pun o<br />

întrebare de logică şi nu ştiţi răspunsul,<br />

îmi măriţi nota?<br />

– da, sigur!<br />

– Ce este ilegal, dar ilogic; ilegal,<br />

dar logic; ilogic şi ilegal, toate în<br />

acelaşi timp?<br />

Profesorul se gândeşte, face scheme<br />

pe hârtie, dar nu ştie răspunsul.<br />

– Bine, uite: ţi-am pus 8 în loc de 3,<br />

acum spune-mi şi mie răspunsul.<br />

– Faptul că dumneavoastră aveţi<br />

69 de ani, iar soţia dvs. are 22 de ani<br />

este legal, dar ilogic. Faptul că soţia<br />

dvs. are un amant de 21 de ani este<br />

ilegal, dar logic. Iar faptul că dvs. îi<br />

măriţi nota amantului soţiei dvs. este<br />

şi ilegal şi ilogic!<br />

* * *<br />

Într-o iarnă, în toiul nopţii, Ion<br />

este trezit din somn de bătăi puternice<br />

în geam.<br />

– alo, e cineva acasă?<br />

deschide Ion geamul, la care individul<br />

care bătea îl întreabă:<br />

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de<br />

lemne?<br />

– N-am nevoie, domnule. Lasă-mă<br />

să dorm, că e 12 noaptea.<br />

Peste 10 minute, iarăşi bătăi:<br />

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de<br />

lemne?<br />

– N-am nevoie, domnule. Nu eşti<br />

sănătos la cap, să mă trezeşti pentru<br />

asta la miezul nopţii?<br />

Peste încă 10 minute, alte bătăi:<br />

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de<br />

lemne?<br />

Caricatură: expressdebanat.ro<br />

– domnule, dacă nu mă laşi în<br />

pace, chem poliţia.<br />

În fine, individul pleacă. a doua<br />

zi dimineaţă, în adăpostul pentru<br />

lemne, Ion nu mai găseşte niciun<br />

lemn, în schimb găseşte un bilet: „să<br />

nu zici că nu te-am întrebat!”<br />

* * *<br />

Un păstor îşi mâna turma de oi pe<br />

o păşune mioritică când, dintr-un nor<br />

de praf, se întrupă un Jeep Cherokee<br />

nou-nouţ lângă el.<br />

Şoferul, un tip tânăr într-un<br />

costum Hugo Boss, pantofi Gucci,<br />

ochelari de soare ray Ban şi o cravată<br />

YsL, scoate capul pe fereastră<br />

şi zice:<br />

– Măi Bade, dacă îţi spun exact<br />

câte oi ai în turmă, îmi dai una?<br />

Păstorul se uită la tânăr, se uită la<br />

turmă şi, calm, răspunde:<br />

– Îţi dau.<br />

Tânărul parchează maşina, scoate<br />

laptopul, îl conectează la telefonul<br />

mobil, accesează Nasa prin Internet,<br />

apoi satelitul GPs, scanează aria,<br />

deschide baza de date şi câteva<br />

pagini de ExCEL 60 pline de formule,<br />

apoi tipăreşte cu ultima generaţie de<br />

printer portabil un raport de 150 de<br />

pagini şi îi spune păstorului:<br />

– ai exact 1586 de oi!<br />

– dreptu-i. Iaca poţi să iei o oaie.<br />

se uită senin la tânărul care-şi alege<br />

oaia şi o cară la maşină, apoi zice:<br />

– dacă io îţi spun unde mergi la<br />

slujbă, îmi dai oaia înapoi?<br />

– da, de ce nu?<br />

– Eşti consoltant la govern...<br />

– aşa este, dar cum ai ghicit??<br />

– Păi, uite, răspunde păstorul, te-ai<br />

abătut pe aici fără ca nimeni să te<br />

cheme, ai cerut să fii plătit pentru o<br />

întrebare pe care eu nu ţi-am pus-o<br />

şi mi-ai dat o informaţie pe care eu o<br />

aveam! Pe deasupra, habar nu ai pe<br />

ce lume trăieşti!<br />

– Cum ai ajuns la concluzia asta?<br />

– Păi, din toate oile, tu ai ales<br />

câinele...<br />

HOROSCOP<br />

9 – 15 FEBRUARIE<br />

BERBEC<br />

Ai o sarcină importanta, aceea de a-ţi evalua viaţa, alegerile, drumul potrivit.<br />

Eşti înflăcarat, ai foarte multă energie, vrei să recuperezi timpul pierdut,<br />

plesneşti de pasiune, elan creator, iubire. Te trezeşti la viaţă, ieşi în lume cu<br />

acte de eroism, fie că te arunci în vreo poveste de iubire demonstrativă, fie<br />

în alte acţiuni care cer asumarea unor riscuri mari.<br />

TAuR<br />

Eşti într-o etapă de stagnare extrem de folositoare, pentru că îţi poţi regândi<br />

strategia de afirmare, cu discreţie, în intimitate, fără a face prea mult caz<br />

de neîmpliniri. Acum ai de conştientizat şi de intuit ce drum poţi îmbrăţisa<br />

pe viitor în carieră, astfel încât să nu te dezechilibrezi energetic şi să ai mai<br />

multă siguranţă, mai multă stabilitate şi bucurie lăuntrică.<br />

GEMEnI<br />

Eşti, într-un fel, forţat de experienţele pe care le trăieşti, mai ales la nivel de<br />

relaţii, să-ţi schimbi convingerile, să fii mai atent la ce spui, cum spui, să fii ceva<br />

mai discret în ce priveşte amestecarea în vieţile altora şi să fii mai clar în comunicare.<br />

Pe de altă parte, se deschid multe drumuri pentru tine, vin oportunităţi<br />

prin prieteni, cunoscuţi, oameni care te inspiră sau te invită în diverse locuri.<br />

RAC<br />

Eşti în continuare interesat de înţelesuri mai profunde, nu te mulţumeşti cu<br />

concluzii superficiale şi eşti extrem de intuitiv acum. Răspunsurile pe care le<br />

primeşti, înţelegerile pe care le faci te ajută să eliberezi toxicitatea din suflet<br />

şi din corp cu ajutorul unor tehnici, dar mai ales cu ajutorul unor scheme de<br />

gândire benefice. Primeşti şansa de a echilibra balanţa financiară.<br />

LEu<br />

Ai revelaţii preţioase în această săptămână. Eşti într-o fierbere interioară<br />

care te ajută să schimbi în final energia şi atitudinea. Realizezi că închei o<br />

etapă şi că pentru a merge mai departe e necesar să te delimitezi de un<br />

trecut relaţional care te ţine blocat sau de anumite persoane care te lasă<br />

fără energie şi putere, prin prezenţa şi atitudinea lor.<br />

FECIOARă<br />

O săptămână în care nu acţionezi la vedere, eşti discret, fie te temi de ceva,<br />

fie simţi pur şi simplu că e riscul prea mare şi atunci alegi să te adresezi unor<br />

cercuri mai retrânse. Ai de vindecat ceva, eşti într-o perioadă de purificare<br />

şi poate de regândire a unor planuri profesionale sau de stil de viaţă. Îţi poţi<br />

da seama acum că anumite obiceiuri trebuie schimbate.<br />

BALAnŢă<br />

Eşti într-una din cele mai creative perioade din acest an, în care ideile strălucite<br />

îşi pot face loc pe scena vieţii şi pot aduce succes, aplauze şi chiar<br />

beneficii materiale. Cei care sunt înţelepţi în această săptămână, adică sunt<br />

dispuşi să facă un pas în spate pentru a privi contextul mai larg al unor<br />

situaţii tensionate, vor găsi răspunsuri şi soluţii foarte bune.<br />

SCORPIOn<br />

Intri într-o perioadă de evaluare atentă atât a sănătăţii, cât şi a tuturor tiparelor<br />

de gândire care nu mai sunt de folos. Pe de altă parte, această săptămână<br />

este despre carieră, profesie, rol social, recunoaştere. Munceşti mult,<br />

preiei iniţiativa la locul de muncă, îţi asumi responabilităţi mari. Ai foarte multă<br />

energie, dar poţi fi şi iritat foarte uşor, intrând în lupte dure.<br />

SăGETăTOR<br />

Îţi regândeşti în mod substanţial viitorul, priorităţile, dar mai ales filozofia<br />

de viaţă. Ai momente de înţelegere a imaginii de ansamblu şi asta te ajută<br />

să-ţi schimbi sau să-ţi consolidezi poziţia într-un cadru (eventual juridic), folosindu-te<br />

de detalii pe care abia acum le iei în seamă. Relaţiile cu străinătatea<br />

îşi găsesc o cale de înflorire şi fructificare. Veşti bune pot veni în mod<br />

neaşteptat.<br />

CAPRICORn<br />

Poţi primi un dar în această săptămână, fie la propriu, fie la figurat, în sensul<br />

că te luminezi pur şi simplu apropo de ce este de făcut pentru a echilibra<br />

balanţa în viaţa ta financiară şi nu numai. E momentul să primeşti şi poate că<br />

trebuie să înveţi să şi ceri. Totuşi, de data asta nu trebuie să faci ceva anume:<br />

ceva ţi se întoarce, o recompensă, o recomandare, o întoarcere a favorurilor<br />

sau serviciilor făcute cuiva în trecut.<br />

VăRSăTOR<br />

Eşti într-o perioadă extrem de dinamică, efervescentă, cu mare impact<br />

în zona relaţională şi a proiectelor în colaborare cu alţii. S-ar putea ca o<br />

experienţă anume să te ajute să-ţi dai seama că e nevoie să schimbi atitudinea,<br />

să fii mai deschis, receptiv şi poate mai cald. De asemenea, sunt şanse<br />

mari să ai parte de experienţe fericite relaţionale şi de imagine.<br />

PEşTI<br />

Ai o şansă minunată, în această săptămână, de a te recrea de la temelie.<br />

Cum aşa? Păi, prin conştientizarea şi disponibilitatea de a elibera tot ceea ce<br />

nu îţi mai foloseşte şi de a transforma programele toxice din mintea ta, mai<br />

ales cele de victimizare. Fiind conştient de energia fabuloasă care ţi se pune<br />

la dispozitie, îţi poţi face setări sănătoase care te vor orienta spre succes pe<br />

multe paliere.<br />

/ / / / / SUPLIMENT DE SATIRÃ POLITICÃ, UMOR NEGRU ªI BANCURI DEOCHEATE \ \ \ \ \<br />

/ / / / / SUPLIMENT DE SATIRÃ POLITICÃ, UMOR NEGRU ªI BANCURI DEOCHEATE \ \ \ \ \


22 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 23<br />

ProGraME TV<br />

aVIZIEr<br />

LUNI, 13 FEBRUARIE<br />

MARŢI, 14 FEBRUARIE<br />

MIERCURI, 15 FEBRUARIE<br />

JOI, 16 FEBRUARIE<br />

VINERI, <strong>17</strong> FEBRUARIE<br />

SÂMBĂTĂ, 18 FEBRUARIE<br />

DUMINICĂ, 19 FEBRUARIE<br />

TVR Moldova<br />

07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />

07,50, 08,45 Sport<br />

08,50 Vorbeşte corect!<br />

09,00 Profesionistii (R)<br />

09,50 Discover Roamnia<br />

10,00 Diasporadar<br />

10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />

11,20 Discover Roamnia<br />

11,30 Natură şi aventură<br />

12,00 Caravana TVR3<br />

13,00 Telejurnal Moldova<br />

13,15 Exclusiv în România<br />

14,00 Telejurnal<br />

15,00 Cantec si poveste<br />

16,00 Gala umorului<br />

16,50 Discover Roamnia<br />

<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

19,00 Punctul pe azi<br />

20,00 Telejurnal<br />

20,50 Sport<br />

21,00 România 9<br />

22,20 Diasporadar<br />

22,30 Serial Aripi de mătase<br />

23,30 Cap compas<br />

24,00 Avocatul dumneavoastră<br />

01,30 Cantec si poveste<br />

02,30 Exclusiv in Romania (R)<br />

03,10 Profesionistii (R)<br />

Moldova 1<br />

06:00 Deschiderea staţiei<br />

06:05 Rapsodia satului<br />

06:55 Bună dimineaţa!<br />

07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />

09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />

09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />

09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

10:30 Muzica de pe ambele maluri<br />

ale Prutului<br />

11:30 Proiecte de viitor<br />

12:00 Evantai folcloric<br />

12:40 Abraziv<br />

13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />

13:30 Cine vine la noi<br />

14:20 Turneul int. la lupte libere<br />

14:50 „Sipețelul fermecat”. Spectacol<br />

15:50 Cultura azi<br />

16:35 Magazin FIFA<br />

<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

18:05 Cine vine la noi<br />

19:00 MESAGER<br />

19:40 Pur și simplu<br />

19:55 Dincolo de cifre<br />

20:25 Vector European<br />

21:20 Focus Europa<br />

21:45 Crochiu de iarnă<br />

22:45 Săptămâna sportivă<br />

23:30 O doză de sănătate<br />

00:05 Fii tânăr!<br />

TV7<br />

08:30 «Жена. История любви»<br />

09:45 Сериал «Сыщики»<br />

11:30 «Контроль Качества»<br />

12:00 «Анатомия предательства» Д/ф<br />

13:00 «Мой герой»<br />

13:45 «Засекреченная Любовь»<br />

14:20 «Осторожно, мошенники!»<br />

14:50 Сериал «Четыре Любви»<br />

16:35 «Естественный отбор»<br />

<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />

18:00 Сериал «След Оборотня»<br />

20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

20:35 Петровка, 38<br />

20:50 «Domn Presedinte»<br />

21:00 «POLITIKA»<br />

23:30 Х/ ф «Второе дыхание»<br />

01:30 Music Top Moldova<br />

ProTV<br />

07:00 Ştirile PROTV<br />

10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />

13:00 Știrile PROTV<br />

14:15 Dramă: Lecții de viață<br />

15:15 Social: La Măruță<br />

<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />

<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />

19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />

21:00 MasterChef<br />

22:30 Știrile PRO TV<br />

23:00 Film: Now you see me: Jaful<br />

perfect<br />

01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />

02:30 Fabricat în Moldova<br />

Prime Первый канал<br />

07:00 «Prima Ora»<br />

09:00 «Primele stiri» (rom)<br />

09:15, 12:10, 14:00 Новости<br />

10:00 «Жить здорово!»<br />

11:00 «Модный приговор»<br />

12:00 «Primele stiri» (rom)<br />

12:30 «Наедине со всеми!»<br />

13:15 «Смак»<br />

13:45 «Время покажет»<br />

14:15 «Время покажет»<br />

15:00 «Primele stiri» (rom)<br />

15:10 Новости (с субтитрами)<br />

15:25 «Время покажет»<br />

16:25 «Мужское / Женское»<br />

<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

18:20 Прямой информационный<br />

канал «Первая Студия»<br />

20:00 «Пусть говорят»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:35 «Время»<br />

22:10 Премьера. «Гречанка»<br />

23:50 «Вечерний Ургант»<br />

00:20 «Primele stiri» (rus)<br />

00:30 «Познер»<br />

01:20 Ночные новости<br />

01:35 Х/ф «Время собирать камни»<br />

03:05 «Prima Ora» (R)<br />

TVR Moldova<br />

07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />

07,50, 08,45 Sport<br />

08,50 Vorbeşte corect!<br />

09,00 Obiectiv comun (R)<br />

10,00 Diasporadar<br />

10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />

11,20 Discover Romania<br />

11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

13,00 Telejurnal Moldova<br />

13,15 Exclusiv in Romania<br />

14,00 Telejurnal<br />

15,00 Cantec si poveste<br />

16,00 Serial Aripi de mătase<br />

<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

19,00 Punctul pe azi<br />

20,00 Telejurnal<br />

20,50 Sport<br />

21,00 România 9<br />

22,20 Diasporadar<br />

22,30 Serial Aripi de mătase<br />

23,30 Natură şi aventură (R)<br />

24,00 Investiti in Romania!<br />

01,30 Cantec si poveste (R)<br />

02,30 Un doctor pentru dumneavoastra<br />

(R)<br />

04,00 Obiectiv comun (R)<br />

05,00 Telejurnal Moldova (R)<br />

Moldova 1<br />

06:00 Deschiderea staţiei<br />

06:10 Cuvintele Credinței<br />

06:55 Bună dimineaţa!<br />

07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />

09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />

09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />

09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

10:30 Dincolo de cifre<br />

11:00 Rapsodia satului<br />

11:45 Profil de savant<br />

12:00, 13:30 „M-am amestecat cu<br />

cântul, m-am amestecat cu dorul”.<br />

Spectacol în memoria lui Gr. Vieru<br />

13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />

14:35 Filler. Sfatul psihologului<br />

14:40 Magazinul copiilor<br />

15:10 UȘA<br />

15:40 Săptămâna sportivă<br />

16:30 Gagauz ogea<br />

<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

18:05 Cine vine la noi<br />

19:00 MESAGER<br />

19:40 Pur și simplu<br />

19:55 Moldova în direct<br />

21:15 Business review<br />

21:20 Dialog social<br />

21:50 Filler<br />

22:45 Fiindcă iubesc... Grigore Vieru<br />

Revizie tehnică<br />

TV7<br />

08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

09:00 «Доктор И»...<br />

09:30 «Diplomatia Populara»<br />

09:55 Сериал «След Оборотня»<br />

12:00 «Приглашает Борис Ноткин»<br />

12:30 «Реальные истории»<br />

13:00 «Мой герой»<br />

13:50 «Без обмана»<br />

14:50 Сериал «Четыре Любви»<br />

16:35 «Естественный отбор»<br />

<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />

18:00 Сериал «След Оборотня»<br />

20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

20:35 Петровка, 38<br />

20:50 «Domn Presedinte»<br />

21:00 «POLITIKA»<br />

23:30 Х/ ф «ЧАС ПИК»<br />

ProTV<br />

07:00 Ştirile PROTV<br />

10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />

13:00 Știrile PROTV<br />

14:15 Dramă: Lecții de viață<br />

15:15 Social: La Măruță<br />

<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />

<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />

19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />

21:00 MasterChef<br />

22:30 Știrile PRO TV<br />

23:00 Film artistic: Jack Ryan:<br />

Agentul din umbră<br />

01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />

02:30 Fabricat în Moldova<br />

Prime Первый канал<br />

07:00 «Prima Ora»<br />

09:00 «Primele stiri» (rom)<br />

09:15 Новости<br />

10:00 «Жить здорово!»<br />

11:00 «Модный приговор»<br />

12:00 «Primele stiri» (rom)<br />

12:10 Новости<br />

12:30 «Наедине со всеми!»<br />

13:15 «Смак»<br />

13:45 «Время покажет»<br />

14:00 Новости<br />

14:15 «Время покажет»<br />

15:00 «Primele stiri» (rom)<br />

15:10 Новости (с субтитрами)<br />

15:25 «Время покажет»<br />

16:25 «Мужское / Женское»<br />

<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

18:20 «Первая Студия»<br />

20:00 «Пусть говорят»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:40 «Время»<br />

22:15 Премьера. «Гречанка»<br />

23:55 «Вечерний Ургант»<br />

00:25 «Primele stiri» (rus)<br />

00:35 Ночные новости<br />

00:50 Х/ф «Три балбеса»<br />

02:15 «Модный приговор»<br />

TVR Moldova<br />

07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />

07,50, 08,45 Sport<br />

08,50 Vorbeşte corect!<br />

09,00 Obiectiv comun (R)<br />

10,00 Eurovision 20<strong>17</strong><br />

10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />

11,20 Discover Romania<br />

11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

13,00 Telejurnal Moldova<br />

13,15 Exclusiv in Romania<br />

14,00 Telejurnal<br />

15,00 Cantec si poveste<br />

16,00 Serial Aripi de mătase<br />

<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

19,00 Punctul pe azi<br />

20,00 Telejurnal<br />

20,50 Sport<br />

21,00 România 9<br />

22,20 Eurovision 20<strong>17</strong><br />

22,30 Serial Aripi de mătase<br />

23,30 La pas prin Oltenia<br />

24,00 Articolul VII<br />

01,30 Cantec si poveste<br />

02,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

(R)<br />

04,00 Obiectiv comun (R)<br />

05,00 Telejurnal Moldova (R)<br />

Moldova 1<br />

06:55 Deschiderea stației<br />

07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />

07:10 Bună dimineaţa!<br />

08:30 Domnului să ne rugăm<br />

10:00 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />

10:30 Natura în obiectiv<br />

11:00 Moldova în direct<br />

12:00 Casa mea<br />

12:30 Focus Europa<br />

13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />

13:30 Cine vine la noi<br />

14:20 Magazin FIFA.<br />

14:50 Să luăm aminte...<br />

15:00 Cuvintele Credinței<br />

15:45 Fii tânăr!<br />

16:30 Svitanok<br />

<strong>17</strong>:00 ŞTIRI. (rus.)<br />

<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

18:05 Cine vine la noi<br />

19:00 MESAGER<br />

19:40 Pur și simplu<br />

19:55 Moldova în direct<br />

21:15 Business review<br />

21:20 Dor. Grigore Vieru<br />

22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />

22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />

22:45 „El și ea e dragostea”<br />

00:15 Proiecte de viitor<br />

00:45 Cuvintele Credinței<br />

TV7<br />

08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

09:00 «Доктор И»...<br />

09:30 «Обложка»<br />

09:55 Сериал «След Оборотня»<br />

12:00 «Всемирная история предательств»<br />

13:00 «Мой герой»<br />

13:50 «Прощание»<br />

14:50 Сериал «Тройная Жизнь»<br />

16:35 «Естественный отбор»<br />

<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />

18:00 Сериал «След Оборотня»<br />

20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

20:35 Петровка, 38<br />

20:50 «Domn Presedinte»<br />

21:00 «POLITIKA»<br />

23:30 Х/ ф «Снежный Человек»<br />

ProTV<br />

07:00 Ştirile PROTV<br />

10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />

13:00 Știrile PROTV<br />

14:15 Dramă: Lecții de viață<br />

15:15 Social: La Măruță<br />

<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />

<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />

19:00 Ştirile PROTV<br />

20:00 Știrile PRO TV<br />

21:00 Film: Nu te pune cu Zohan<br />

23:00 Știrile PRO TV<br />

23:30 Film: Cursă infernală<br />

01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />

02:30 Fabricat în Moldova<br />

Prime Первый канал<br />

07:00 «Prima Ora»<br />

09:00 «Primele stiri» (rom)<br />

09:15 Новости<br />

10:00 «Жить здорово!»<br />

11:00 «Модный приговор»<br />

12:00 «Primele stiri» (rom)<br />

12:10 Новости<br />

12:30 «Наедине со всеми!»<br />

13:15 «Смак»<br />

13:45 «Время покажет»<br />

14:00 Новости<br />

14:15 «Время покажет»<br />

15:00 «Primele stiri» (rom)<br />

15:10 Новости (с субтитрами)<br />

15:25 «Время покажет»<br />

16:25 «Мужское / Женское»<br />

<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

18:20 «Первая Студия»<br />

20:00 «Пусть говорят»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:40 «Время»<br />

22:15 Премьера. «Гречанка»<br />

23:55 «Вечерний Ургант»<br />

00:25 «Primele stiri» (rus)<br />

00:35 Ночные новости<br />

00:50 Фильм «Другая земля»<br />

02:15 «Модный приговор»<br />

TVR Moldova<br />

07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />

07,50, 08,45 Sport<br />

08,50 Vorbeşte corect!<br />

09,00 Obiectiv comun (R)<br />

10,00 Eurovision 20<strong>17</strong><br />

10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />

11,20 Discover Romania<br />

11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

13,00 Telejurnal Moldova<br />

13,15 Exclusiv in Romania<br />

14,00 Telejurnal<br />

15,00 Cantec şi poveste<br />

16,00 Serial Aripi de mătase<br />

<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

19,00 Punctul pe azi<br />

20,00 Telejurnal<br />

20,50 Sport<br />

21,00 România 9<br />

22,20 Eurovision 20<strong>17</strong><br />

22,30 Serial Aripi de mătase<br />

23,30 Actualitatea TVRi<br />

24,00 Corespondent TVRi<br />

01,30 Cantec si poveste<br />

02,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

(R)<br />

04,00 Obiectiv comun (R)<br />

05,00 Telejurnal Moldova (R)<br />

Moldova 1<br />

06:00 Deschiderea staţiei<br />

06:05 Svitanok<br />

06:40 Profil de savant<br />

06:55 Bună dimineaţa!<br />

07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />

09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />

09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />

09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

11:20 Moldova în direct<br />

12:20 Vector European<br />

13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />

13:30 Cine vine la noi<br />

14:20 Global 3000<br />

14:50 Videoteca copiilor<br />

15:10 Erudit cafe<br />

15:55 Părinți și copii<br />

16:30 Sub același cer<br />

<strong>17</strong>:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

18:05 Cine vine la noi<br />

19:00 MESAGER<br />

19:40 Pur și simplu<br />

19:55 Moldova în direct<br />

21:15 Business review<br />

21:20 Povestea generațiilor<br />

21:50 Filler<br />

22:45 Europa în concert<br />

23:30 Cultura azi<br />

00:20 D. Șostakovici. Concert pentru<br />

vioară și orchestră<br />

TV7<br />

08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

09:00 «Доктор И»...<br />

09:30 «Линия Защиты»<br />

09:55 Сериал «След Оборотня»<br />

12:00 «Isprava Culinara»<br />

12:30 «Diplomatia Populara»<br />

13:00 «Мой герой»<br />

13:50 «Хроники московского быта»<br />

14:50 Сериал «Тройная Жизнь»<br />

16:35 «Естественный отбор»<br />

<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />

18:00 Сериал «След Оборотня»<br />

20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

20:35 Петровка, 38<br />

20:50 «Domn Presedinte»<br />

21:00 «Interpol»<br />

23:30 «Легенда вопреки» Д/ф<br />

ProTV<br />

07:00 Ştirile PROTV<br />

10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />

13:00 Știrile PROTV<br />

14:15 Dramă: Lecții de viață<br />

15:15 Social: La Măruță<br />

<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />

<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />

19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />

21:00 Film: Abraham Lincoln: Vânător<br />

de Vampiri<br />

23:00 Știrile PRO TV<br />

23:30 Film: Prizonier in libertate<br />

01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />

02:30 Fabricat în Moldova<br />

Prime Первый канал<br />

07:00 «Prima Ora»<br />

09:00 «Primele stiri» (rom)<br />

09:15 Новости<br />

10:00 «Жить здорово!»<br />

11:00 «Модный приговор»<br />

12:00 «Primele stiri» (rom)<br />

12:10 Новости<br />

12:30 «Наедине со всеми!»<br />

13:15 «Смак»<br />

13:45 «Время покажет»<br />

14:00 Новости<br />

14:15 «Время покажет»<br />

15:00 «Primele stiri» (rom)<br />

15:10 Новости (с субтитрами)<br />

15:25 «Время покажет»<br />

16:25 «Мужское / Женское»<br />

<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

18:20 «Первая Студия»<br />

20:00 «Пусть говорят»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:40 «Время»<br />

22:15 Премьера. «Гречанка»<br />

23:55 «Вечерний Ургант»<br />

00:25 «Primele stiri» (rus)<br />

00:35 Ночные новости<br />

00:50 Фильм «Любовь в космосе»<br />

02:25 «Наедине со всеми!»<br />

TVR Moldova<br />

07,00, 08,00 Telejurnal matinal<br />

07,50, 08,45 Sport<br />

08,50 Vorbeşte corect!<br />

09,00 Obiectiv comun (R)<br />

10,00 Eurovision 20<strong>17</strong><br />

10,10 Femei de 10, bărbați de 10<br />

11,20 Discover Romania<br />

11,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

13,00 Telejurnal Moldova<br />

13,15 Exclusiv in Romania<br />

14,00 Telejurnal<br />

15,00 Cantec şi poveste<br />

16,00 Serial Aripi de mătase<br />

<strong>17</strong>,00 Obiectiv comun<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

19,00 Orizont European<br />

20,00 Telejurnal<br />

20,50 Sport<br />

21,00 Duelul pianelor<br />

21,50 Eurovision 20<strong>17</strong><br />

22,00 Film VIEŢILE PASTORULUI<br />

SPANLEY<br />

23,40 Discover Romania<br />

23,45 Femei de 10, bărbați de 10<br />

01,00 Actualitate TVRi (R)<br />

01,30 Cantec si poveste<br />

02,30 Un doctor pentru dumneavoastră<br />

(R)<br />

Moldova 1<br />

06:00 Deschiderea staţiei<br />

06:05 Sub același cer<br />

06:35 Abraziv<br />

06:55 Bună dimineaţa!<br />

07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI<br />

09:00, <strong>17</strong>:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)<br />

09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)<br />

09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial<br />

10:30 Știință și inovare<br />

11:00 Moldova în direct<br />

12:00 Destine de colecție<br />

12:30 Proiecte de viitor<br />

13:15 Pur și simplu. (rus.)<br />

13.30 Cine vine la noi<br />

14:20 Arts 21<br />

15:00 Art club. (rus.)<br />

15:30 Stil nou<br />

16:00 Ring Star. Venezuela, 2011.<br />

18:05 Cine vine la noi<br />

19:00 MESAGER<br />

19:40 Pur și simplu<br />

19:55 Bună seara!<br />

21:20 Educație pentru carieră<br />

21:40 Shift-viața în era digitală<br />

21:55 Filler<br />

22:45 Fii tânăr!<br />

23:30 Art club. (rus.)<br />

00:00 ‘’Occident Express’’. Spectacol<br />

01:10 Bună dimineaţa!<br />

TV7<br />

08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

09:00 «История болезни. СПИД-1» Д/ф<br />

09:55 Сериал «След Оборотня»<br />

12:00 «Татьяна Доронина. Легенда<br />

вопреки» Д/ф<br />

12:50 «Мой герой»<br />

13:15 Документальное кино Леонида<br />

Млечина<br />

14:10 Х/ ф «Второе дыхание»<br />

16:35 «Советские мафии»<br />

<strong>17</strong>:30, 23:00 «СOTIDIAN»<br />

18:00 Сериал «След Оборотня»<br />

20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

20:30 «Diplomatia Populara»<br />

21:00 Х/ ф «Женщины агенты «<br />

23:30 «Таланты и Поклонники»<br />

00:45 «Тайны нашего кино»<br />

ProTV<br />

07:00 Ştirile PROTV<br />

10:45 Divertisment: Vorbește lumea<br />

13:00 Știrile PROTV<br />

14:15 Dramă: Lecții de viață<br />

15:15 Social: La Măruță<br />

<strong>17</strong>:00 Știrile PROTV<br />

<strong>17</strong>:30 Divertisment: O seară perfectă<br />

19:00, 20:00 Ştirile PROTV<br />

21:00 În Profunzime<br />

22:30 Divertisment: O seară perfectă<br />

00:00 Știrile PROTV<br />

00:30 Fabricat în Moldova<br />

02:00 Știrile PRO TV<br />

02:30 În Profunzime (r)<br />

Prime Первый канал<br />

07:00 «Prima Ora»<br />

09:00 «Primele stiri» (rom)<br />

09:15 Новости<br />

10:00 «Жить здорово!»<br />

11:00 «Модный приговор»<br />

12:00 «Primele stiri» (rom)<br />

12:10 Новости<br />

12:30 «Наедине со всеми!»<br />

13:15 «Смак»<br />

13:45 «Время покажет»<br />

14:00 Новости<br />

14:15 «Время покажет»<br />

15:00 «Primele stiri» (rom)<br />

15:10 Новости (с субтитрами)<br />

15:25 «Время покажет»<br />

16:25 «Жди меня»<br />

<strong>17</strong>:10 «Давай поженимся!»<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

18:20 «Первая Студия»<br />

20:00 «Поле чудес»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:35 «Время»<br />

22:10 «Лучше всех!»<br />

23:35 «Вечерний Ургант»<br />

00:15 «Primele stiri» (rus)<br />

00:25 Х/ф «8 новых свиданий»<br />

01:45 Х/ф «Увлечение Стеллы»<br />

03:40 Х/ф «Не горюй!»<br />

TVR Moldova<br />

07,00 Deportaţii<br />

07,50 DiaspoRadar<br />

08,00 Europa mea<br />

09,00 Mic dejun cu un campion<br />

09,50 DiaspoRadar<br />

10,00 Ferma<br />

10,50 Discover România<br />

11,00 Caravana TVR3<br />

12,00 Cantecele romanilor de<br />

pretutindeni<br />

14,00 Telejurnal<br />

14,30 Adevăruri despre trecut<br />

15,00 Ora regelui<br />

15,50 Diaspo radar<br />

16,00 Handbal masculin<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

18,30 Descriptio Moldaviae<br />

19,00 Poveste dupa poveste<br />

19,50 Diasporadar<br />

20,00 Telejurnal<br />

20,50 Sport<br />

21,00 Destine ca-n filme<br />

21,50 Diasporadar<br />

22,00 Film LA PORŢILE PĂMÂNTULUI<br />

23,30 Adevăruri despre trecut (R)<br />

24,00 Memorialul durerii<br />

00,50 Diasporadar<br />

01,00 Ora regelui (R)<br />

02,00 Film ORIENT EXPRESS<br />

Moldova 1<br />

06:00 Deschiderea staţiei<br />

06:05 Check-in<br />

06:35, 23:50 ŞTIRI EXTERNE (rus.)<br />

07:05 ‘’Planeta de rouă’’. Spectacol<br />

07:45 Sfatul psihologului<br />

08:00 Bună dimineaţa de weekend!<br />

10:00 Magazinul copiilor<br />

10:30 Povestea generațiilor<br />

11:00 Casa mea<br />

11:30 Stil nou<br />

12:05 Europa în concert<br />

12:50 Shift-viața în era digitală<br />

13:00, 21:00 ȘTIRI<br />

13:10 Abraziv<br />

13:35 Euromaxx<br />

14:00 Festivalul „Filip Todirașcu”<br />

15:30 „Zăpezile de altădată”. Spectacol<br />

<strong>17</strong>:00, 22:00 ȘTIRI. (rus.)<br />

<strong>17</strong>:15 În ritm de dans<br />

<strong>17</strong>:45 RM. Dimensiunea Diplomatică<br />

18:10 Erudit cafe<br />

19:00 MESAGER<br />

19:40 O seară în familie<br />

21:20 Destine de colecție<br />

21:50 Postacard Eurovision 20<strong>17</strong><br />

22:20 „El și ea e dragostea”<br />

00:15 Shift-viața în era digitală<br />

00:30 „Zăpezile de altădată”.<br />

Spectacol<br />

TV7<br />

08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ<br />

09:00 «Православная энциклопедия»<br />

09:30 «Контроль Качества»<br />

10:00 «Всемирная история предательств»<br />

11:00 «Isprava Culinara»<br />

11:30 «Мировой рынок»<br />

12:20 «Люди Воды»<br />

13:15 «Опыты дилетанта»<br />

14:15 Х/ ф «Снежный Человек»<br />

15:50 Х/ ф «ЧАС ПИК»<br />

<strong>17</strong>:40 «Reporter de Garda»<br />

18:10 «Советские мафии»<br />

19:00 «Осторожно, мошенники»!<br />

19:30 Сериал «Туман Рассеивается»<br />

23:10 «Приют комедиантов»<br />

00:40 «Опыты дилетанта»<br />

01:00 Music Top Moldova<br />

ProTV<br />

07:00, 19:00, 20:00 Știrile PRO TV<br />

10:15 I like IT (prima ediție)<br />

10:45 Superspeed la Pro TV<br />

11:00 Film: O americancă la Tokio<br />

Stirile PROTV<br />

13:15 Divertisment: O seară perfectă<br />

14:15 MasterChef (r)<br />

16:00 Film: Gracie<br />

<strong>17</strong>:30 Film: Puterea imaginației<br />

21:00, 01:30 Film: Wolverine<br />

22:30 Film: Insula Shutter<br />

00:00 Divertisment: O seară perfectă<br />

01:00 Știrile PROTV<br />

03:00 Fabricat în Moldova<br />

Prime Первый канал<br />

06:00 Новости<br />

06:10 «Гении и злодеи»<br />

06:45 Х/ф «Сердца четырёх»<br />

08:20 «Играй, гармонь любимая!»<br />

09:00 «Умницы и умники»<br />

09:45 «Слово пастыря»<br />

10:00 Новости<br />

10:15 Teleshopping<br />

10:30 Премьера. «Николай Расторгуев.<br />

Парень с нашего двора»<br />

11:25 «Смак»<br />

12:00 Новости<br />

12:10 «Идеальный ремонт»<br />

12:55 Х/ф «Бывших не бывает»<br />

16:15 Премьера. Концерт Зары<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

18:10 Вечерние новости (с суб)<br />

18:30 «Кто хочет стать миллионером?»<br />

с Дмитрием Дибровым<br />

19:20 «Минута славы»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:15 «CRONICA lui Bogatu»<br />

21:35 «Время»<br />

22:00 «Сегодня вечером»<br />

23:30 Х/ф «Бармен»<br />

01:00 Х/ф «Че!»<br />

02:35 К. Лавроненко, Е. Бероев, О.<br />

Красько в фильме «Территория»<br />

TVR Moldova<br />

07,00 Cap compas (R)<br />

07,30 Exclusiv in Romania<br />

08,10 Universul credinţei<br />

09,30 Pro Patria<br />

10,00 În grădina Danei<br />

10,35 Viaţa satului (I)<br />

11,50 Minutul de agricultură<br />

12,00 Viaţa satului (II)<br />

13,00 Tezaur folcloric<br />

14,00 Telejurnal<br />

14,30 Ultima ediţie<br />

15,00 Politică şi delicateţuri<br />

15,50 Diasporadar<br />

16,00 Handbal Masculin<br />

<strong>17</strong>,50 Dicover Romania<br />

18,00 Telejurnal Moldova<br />

18,30 Interviurile Telejurnalului<br />

Moldova<br />

19,00 Garantat 100%<br />

19,50 Diasporadar<br />

20,00 Dicover Romania<br />

20,10 Eurovision<br />

21,50 Discover România<br />

22,00 Film ORIENT EXPRESS<br />

24,00 Profesionistii<br />

00,50 Diasporadar<br />

01,00 Politică şi delicateţuri<br />

02,00 Film La portile Pamantului<br />

03,30 Cap compas (R)<br />

Moldova 1<br />

06:00 Deschiderea staţiei<br />

06:10 Euromaxx<br />

06:40, 23:05 ŞTIRI EXTERNE (rus.)<br />

07:05 Să luăm aminte...<br />

07:15 Cuvintele Credinţei<br />

08:00 Bună dimineaţa de weekend!<br />

10:00 Ring Star<br />

11:00 Părinți și copii<br />

11:35 La datorie<br />

12:00 Moldovenii de pretutindeni<br />

12:30 Natura în obiectiv<br />

13:00, 21:00 ȘTIRI<br />

13:15 O demivorbă cu Ilona Spătaru<br />

13:45 Shift-viața în era digitală<br />

14:00 Rapsodia satului<br />

14:45 Tezaur<br />

15:00 Fotbal în sală<br />

16:30 Made in Germany<br />

<strong>17</strong>:00, 22:00 ȘTIRI. (rus.)<br />

<strong>17</strong>:15 Cultura azi<br />

18:00 La noi în sat<br />

18:40 Chișinăul de ieri și de azi<br />

19:00 MESAGER STOP CADRU<br />

19:55 Soundcheck<br />

20:40 Profil de savant<br />

21:20 UȘA<br />

21:50 Postacard Eurovision 20<strong>17</strong><br />

22:20 Aniversări. Nicolae Darie<br />

23:30 VĂLEU, VĂLEU NU TURNA. Film<br />

TV7<br />

06:50 «Агрессивная среда»<br />

07:45 «Хабургаев в натуре»<br />

08:30 «Человек мира»<br />

09:15 «Планета вкусов»<br />

09:45 «Барышня и кулинар»<br />

10:10 «Без обмана»<br />

11:00 «Добавки»<br />

12:00 «Interpol»<br />

13:30 «Контроль Качества»<br />

14:05 Х/ ф «Женщины агенты»<br />

16:00 Х/ ф «Второе дыхание»<br />

18:30 «Покушение»<br />

19:00 «Diplomatia Populara»<br />

19:30 «Туман Рассеивается»<br />

23:10 «Жена. История любви»<br />

00:30 «Reporter de Garda»<br />

01:00 Music Top Moldova<br />

ProTV<br />

07:00, 19:00, 20:00 Stirile PROTV<br />

10:15 Ce se întâmplă, doctore?<br />

10:45 Arena bucătarilor (prima ediție)<br />

11:00 Film: Matilda<br />

Stirile PROTV<br />

13:15 Divertisment: O seară perfectă<br />

14:15 MasterChef (r)<br />

15:15 Film: Bătălia anului<br />

<strong>17</strong>:30 Film: Alexander și cea mai<br />

oribilă zi<br />

20:30 Film: Iron Man: Omul de oţel 3<br />

23:00 Film: Burlaci întârziați<br />

01:00 Divertisment: O seară perfectă<br />

03:00 Fabricat în Moldova<br />

Prime Первый канал<br />

06:00 Новости<br />

06:10 «Вера Глаголева. Меня обижать<br />

не советую»<br />

06:55 Х/ф «Зонтик для новобрачных»<br />

08:30 «Часовой»<br />

09:00 «Здоровье»<br />

10:00 Новости<br />

10:15 Teleshopping<br />

10:30 «Непутёвые заметки»<br />

10:45 «Пока все дома»<br />

11:30 «Фазенда»<br />

12:00 Новости<br />

12:15 «Открытие Китая»<br />

13:00 Х/ф «Два дня»<br />

14:30 Х/ф «Невероятные приключения<br />

итальянцев в России»<br />

16:10 Х/ф «Служебный роман»<br />

18:00 «Primele stiri» (rus)<br />

19:00 «Replica»<br />

19:55 Премьера. «Лучше всех!»<br />

21:00 «Primele stiri» (rom)<br />

21:20 Воскресное «Время»<br />

22:50 «Клуб Веселых и Находчивых<br />

20<strong>17</strong>»<br />

00:55 «Тихий дом»<br />

01:20 Х/ф «Два дня, одна ночь»<br />

02:50 Х/ф «Клинч»<br />

INSTITUTUL NAȚIONAL AL JUSTIȚIEI CAUTĂ FORMATORI<br />

Institutul Naţional al Justiţiei anunţă concurs pentru completarea reţelei de formatori. Misiunea<br />

acestora va fi de a instrui candidaţii la funcţia de judecător şi procuror şi de a spori nivelul<br />

profesional prin formarea continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie. Totodată, vor fi<br />

instruiţi şi alţi funcţionari care contribuie la înfăptuirea justiţiei, precum, grefieri, asistenţi<br />

judiciari, şefi ai secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consilieri de probaţiune etc.<br />

astfel, pentru domeniul activitatea specială de investigaţie urmează să fie angajate două<br />

persoane. Câte o funcţie vacantă este anunţată pentru: infracţiuni de corupţie; stilistica şi<br />

redactarea juridică; controlul judiciar al procedurii prejudiciare; activitatea judecătorului de<br />

instrucţie; managementul organelor procuraturii şi etica profesională a procurorului; drept<br />

civil; dreptul migranţilor.<br />

La concurs pot participa specialişti din domenii de activitate: judecători, procurori, şi alţi<br />

specialişti din sfera dreptului. de asemenea, se pot înscrie cadre didactice din învăţământul<br />

superior, dar şi specialişti cu competenţe profesionale în alte domenii, care au experienţă<br />

profesională de cel puţin 5 ani. Totodată, aceştia trebuie să cunoască limba de stat, să posede<br />

abilităţi de a planifica, proiecta, derula, evalua şi revizui activităţi de formare şi/sau programe<br />

de formare, precum şi de a dezvolta competenţe profesionale în cadrul Institutului.<br />

dosarul de înscriere la concurs trebuie să cuprindă:<br />

un curriculum vitae;<br />

o scrisoare de intenţie;<br />

copia carnetului de muncă;<br />

un plan de curs/seminar pentru formarea iniţială şi agendă pentru o activitate de formare<br />

continuă pe o temă la liberă alegere din domeniul/disciplina pentru care se depune candidatura;<br />

documente care atestă studiile superioare în domeniul juridic sau non-juridic pentru care<br />

concurează;<br />

alte acte relevante postului pentru care candidatul participă la concurs.<br />

dosarul de înscriere la concurs se va depune personal, până la 2 martie 20<strong>17</strong>, la sediul INJ<br />

(mun. Chişinău, str. serghei Lazo, 1). Candidaţii vor fi selectaţi de către comisia permanentă de<br />

concurs şi validaţi de către Consiliul INJ.<br />

CONDOLeaNÞe<br />

Condoleanţe familiei<br />

decedatului Mihail Parfentie<br />

Negru, maestru<br />

în arte, care a activat la<br />

Institutul de Arte din<br />

Chişinău şi Colegiul de<br />

Muzică “Ştefan Neaga”<br />

din partea finilor de cununie,<br />

familia drobot.<br />

Fie ca amintirea despre<br />

răposat să fie mereu una<br />

luminoasă.<br />

A.O. CAMERA DE COMERŢ<br />

ITALIAnă DIn ChIşInău<br />

AnGAJEAZă SPECIALIST În<br />

COMunICARE<br />

Cerinţe:<br />

Studii superioare finalizate:<br />

Limbi şi Literaturi Străine - Limba<br />

italiană;<br />

Preferabilă experienţă în realizarea<br />

de evenimente, conferinţe,<br />

comunicate de presă;<br />

Cunoştinţe despre Social Media;<br />

Excelente abilităţi de comunicare<br />

şi de prezentare (verbală<br />

şi scrisă);<br />

Capacitate de organizare a<br />

timpului, sarcinilor şi a agendei<br />

de lucru;<br />

Capacitate de a invăţa repede<br />

lucruri noi, initiativă şi diplomaţie;<br />

Asteptăm CV-ul la adresa de<br />

e-mail: info@ccimd.md<br />

Toate CV-urile primite vor fi<br />

analizate şi candidaţii care întrunesc<br />

cerinţele postului vor<br />

fi contactaţi în vederea unui<br />

interviu.<br />

CITAŢII PuBLICE<br />

Judecătoria Străşeni, în conformitate cu prevederile art. 108CPC al RM<br />

solicită prezenţa pârâţilor Balaţel Vasile şi Schirliu Nicolae, pentru data de<br />

29.03.20<strong>17</strong>, ora 10.30 la şedinţa judiciară (str. Ștefan cel Mare 98, or. Străşeni)<br />

în calitate de pârâţi în cauza civilă nr. 2-298/20<strong>17</strong>la cererea depusă de AEI<br />

Oxentia către Eţco Ghoerghe privind încasarea datoriei.<br />

Judecător - Sergiu Osoianu<br />

Judecatoria Căuşeni solicită prezentarea în şedinţa de judecată a cet. Caldarov<br />

Sergiu Ion a.n. 25.11.1980 în calitate de pârât la examinarea cererii de chemare<br />

în judecată depusă de Gutova Iulia împotriva lui Caldarov Sergiu cu privire<br />

la încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor ,pentru data de 02.03.20<strong>17</strong><br />

ora 09.30 in Judecătoria Căuşeni, str.Ștefan cel Mare,86, sala de şedinţe nr.5.<br />

Judecatorul - nichitenco Veronica<br />

Judecatoria Căuşeni solicită prezentarea pârâtei Gurbulea Tatiana a.n.<br />

<strong>17</strong>.05.1975 domiciliată conform BI s. Zagaranca, r-nul Ungheni, la examinarea<br />

cererii de chemare în judecată depusă de Gherjoba Denis Ion împotriva dvs<br />

cu privire la decaderea din drepturile părinteşti, pentru data de 01.03.20<strong>17</strong> ora<br />

11.30 in Judecătoria Căuşeni, str.Ștefan cel Mare,86, sala de şedinţe nr.3.<br />

Judecatorul - Ţugui Maria<br />

Judecatoria Căuşeni solicită prezentarea în şedinţa de judecată a cet. Cuzimencov<br />

Iurie a.n. 15.06.1976 în calitate de pârât la examinarea cererii<br />

de chemare în judecată depusă de Roscv Elizaveta împotriva lui Cuzimencov<br />

Iurie cu privire rezilierea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia<br />

întreţinerii pe viaţă, pentru data de 28.03.20<strong>17</strong> ora 10.00 in n Judecătoria<br />

Căuşeni, str.Ștefan cel Mare,86, sala de şedinţe nr.5.<br />

Judecatorul - nichitenco Veronica<br />

Judecatoria Ialoveni solicită prezentarea cet. Dogot natalia, a.n.<br />

05.02.1987 cu ultimul domiciliu cunoscut r. Ialoveni, s. Horeşti pentru data<br />

de 22.03.20<strong>17</strong> ora 14.00 în or. Ialoveni, str. Prieteniei 4,sala de şedinţe nr. 5<br />

în calitate de pârât pe cauza civilă la acţiunea lui BC “Mobiasbanca-Groupe<br />

Societe Generale” SA către Dogot Natalia privind încasarea datoriei.<br />

În caz de neprezentare cauza va fi examinată în lipsa celui citat<br />

Judecatorul - Olărescu Victor<br />

Judecatoria Orhei solicită prezentarea cet.Garaz Margareta domiciliată<br />

în Teleneşti, s. Brînzenii Vechi în calitate de pârât, pentru data de 28.02.20<strong>17</strong><br />

ora 14.00 la şedinţa de judecată din cadrul Judecătoriei Orhei sediul Teleneşti,<br />

et.2 sala nr. 3 pe cauza civilă nr.2-125/<strong>17</strong>(50-2-2226-08122016) intentată de<br />

BC “Mobiasbanca” către Garaz Margareta, Coban Aurelia, Copaci Vasile privind<br />

încasarea datoriei.<br />

Judecător - Stihi Vasile<br />

Pe rolul judecătoriei Căuşeni se afla actiunea civilă nr.2-953/16 înaintată de<br />

Vovcenco Valeria, persoana ineresată OSC Căuşeni cu privire la declararea<br />

persoanei decedate.<br />

În legatură cu faptul, că solicită declararea persoanei decedate, întru examinarea<br />

obiectivă a cauzei, instanţa solicită sa fie publicat anunţ privitor la<br />

faptul, dacă cineva îl cunoaşte pe domnul Vovcenco Fiodor Ivan a.n. 1909,<br />

domiciliat or. Căuşeni, str. Puşkin 19(prezent 25), iar în cazul, dacă ultimul a<br />

fost recunoscut, rugăm sa fim anunţaţi pe adresa or. Căuşeni, str. Ștefan cel<br />

Mare 86,nr. Tel. 0-243-2-25-65.<br />

Judecător - Ţugui Maria<br />

În conformitate cu prevederile art. 108CPC al RM, se dispune citarea prin publicitate<br />

a pârâtului hadiha Bechar la judecătoria Chişinău(sediul Ciocana)<br />

mun. Chişinău, str. M. Sadoveanu 24/1, sala nr.4, pentru data 24.02.20<strong>17</strong>, ora<br />

09.30 la cererea de chemare în judecată a Ianei hadiha împotriva lui Bahar<br />

Hadiha cu privire la decăderea din drepturile părinteşti.<br />

Judecător - Dutca Ina<br />

Judecatoria Străşeni solicită prezentarea cet.Pelin Andrian c/p<br />

20070330015209, Cosonea Olga c/p 2004025048951 , pentru data de<br />

07.03.20<strong>17</strong> ora 09.45 la şedinţa de judecată din cadrul Judecătoriei Straşeni,<br />

str.Ștefan cel Mare 98, bir.5 în calitate de pârâţi în cauza civilă privind încasarea<br />

datoriei. În caz de neprezentare cauza va fi examinată în lipsa Dvs.<br />

Judecător - Diana Cristian<br />

Judecatoria Buiucani, mun. Chişinău solicită prezentarea pârâtului<br />

umurzacov Valentin domiciliat, mun. Chişinău, str. N. H. Costin 59, ap.164,<br />

pentru data de 14.03.20<strong>17</strong> ora 10.45 la şedinţa de judecată (str. M.Viteazu<br />

2,bir. 501) în calitate de pârât la cererea de chemare în judecată înaintată de<br />

BC “Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Valentin Umurzacov<br />

şi Larisa Umurzacov cu privire încasarea datoriei.<br />

Judecător - nicolae Pasecinic


24 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md<br />

oaMENI<br />

GhEORGhE PâRLEA, COnDuS PE uLTIMuL DRuM<br />

Actorul Gheorghe Pârlea a decedat în noaptea de vineri spre sâmbătă, 4<br />

februarie, la vârsta de 72 de ani. Acesta suferea de diabet zaharat. Gheorghe<br />

Pârlea s-a născut pe data de 6 mai 1944, în satul Vărăncău, raionul Soroca.<br />

După primii şapte ani de şcoală în satul natal, îşi continuă studiile la Școala<br />

medie nr.1 din oraşul Soroca şi apoi la Școala de muzică din acelaşi oraş, unde<br />

studiază pianul. Urmează un an de studii la Școala de culturalizare din Soroca,<br />

unde învaţă arta dramatică, profesoară de canto fiindu-i Maria Bieşu.<br />

Participă la o selecţie organizată de Teatrul „Luceafărul” din Chişinău, proaspăt<br />

înfiinţat, şi este ales să facă parte din trupa noului teatru, de către comisia<br />

formată din actorii Dumitru Caraciobanu, Ion Ungureanu şi alţii. Debutează<br />

în spectacolul „Două culori”. Joacă alături de maeştrii Dumitru Caraciobanu,<br />

Ecaterina Malcoci, Valentina Izbeşciuc ş.a., în spectacolele montate de Ion Ungureanu,<br />

Ion Sandri Șcurea şi Ilie Todorov. După trei ani de actorie, se înscrie<br />

în anul 1964 la Institutul Teatral „Anatoli Lunacearski” din Moscova.<br />

În anul 1967, revine la Chişinău şi este inclus imediat în spectacolul „În<br />

căutarea surâsului”. A interpretat roluri de comedie şi dramatice. În 1989 a<br />

devenit primul director al Teatrului „Luceafărul” din Chişinău, ales în mod democratic<br />

de către întregul colectiv. A îndeplinit această ultimă funcţie timp de<br />

5 ani şi jumătate. În această calitate, a organizat primul turneu în România<br />

(Iaşi, Bacău şi Botoşani). Gheorghe Pârlea a lucrat la acest teatru până la pensionarea<br />

sa. După pensionare, Pârlea a format un cuplu umoristic cu actorul<br />

Gheorghe Urschi, jucând în mai multe spectacole împreună cu acesta. De mai<br />

mulţi ani artistul suferea de diabet zaharat. Din această cauză în 2015 a suferit<br />

o intervenţie chirurgicală, în urma căreia i-a fost amputat un picior.<br />

Foto: moldnova.eu<br />

tot europa, numai că de<br />

„(afacerea) est”<br />

- Cum trăim azi?<br />

- Rău.<br />

- Cum vom trăi mâine?<br />

- şi mai rău.<br />

Aliona CIuRCă<br />

Aici e răspunsul la întrebarea<br />

despre ce încearcă să facă cei<br />

din „afacerea Est”: să se descurce<br />

cu viaţa lor. astfel, filmul spune<br />

povestea unei prietenii între Pedro,<br />

plin de idei şi vorbe de duh<br />

(Ion sabdaru), şi Marian (Constantin<br />

Puşcaşu), plin de principii şi<br />

dorinţa de a se căsători cu Veronica.<br />

Cei doi, după un pahar de vorbă,<br />

decid să pună pe roate o afacere: să<br />

vândă un vagon de potcoave.<br />

„Moralitatea strică sănătatea”<br />

Lucrurile degenerează. Şi cum<br />

adesea nimic nu e mai comic decât<br />

realitatea, se întâmplă ca cei doi<br />

să tot dea peste tot felul de situaţii<br />

cel puţin ciudate, de-a lungul<br />

poveştii. Vreau să spun - nu prea<br />

aveţi cum să explicaţi poliţiştilor<br />

că aţi fost jefuiţi de un tip care<br />

fuma în tren fiind în mănuşi, cu<br />

căciulă pe ochi şi cu nasul prins în<br />

cleşte, nu?<br />

Şi apoi, dacă aveţi prin preajmă<br />

un copil sau un prieten care e<br />

încă copil şi găseşte rime la orice<br />

frază, gen „de ce eu?/- Pentru că<br />

n-ai nică-n portmoneu”, o să vă<br />

regăsiţi cu siguranţă în nişte momente<br />

din film. Pe de altă parte,<br />

dacă sunteţi din cei cu principii şi<br />

valori, tot n-o să rămâneţi chiar<br />

cu buza umflată, pentru că, se ştie,<br />

dacă te legi cu cine trebuie, ajungi<br />

să guşti, până la urmă, din ce trebuie.<br />

de exemplu, să „bei” vodkă<br />

cu ochii. din pipetă! de ce? Pentru<br />

că „moralitatea strică sănătatea”.<br />

Multă R. Moldova<br />

„afacerea Est” este un film<br />

absolut autentic, viu şi spontan.<br />

Şi e, mai ales, inteligent – că<br />

după cum spune proverbul, numai<br />

proştii n-au umor. aş vrea să trec<br />

peste politică, dar mă tot gândesc<br />

Foto: hbo.ro<br />

la felul în care acei oportunişti<br />

de genul lui Pedro din film ajung<br />

deputaţi şi oameni de afaceri.<br />

dacă cunoaşteţi viaţa politică din<br />

r. Moldova, la un moment dat, cu<br />

siguranţă îl veţi asocia pe acest<br />

Pedro cu un anume Vlad. Trecând<br />

peste asta, filmul este o oglindă.<br />

Şi reuşeşte să fie chiar o oglindă<br />

frumoasă şi tristă, în acelaşi timp,<br />

a ceea ce suntem, pentru că în<br />

„afacerea Est”, pe lângă businessmani,<br />

apar politicieni, prostituate,<br />

ţărani, poliţişti, găini răcite, o iubită<br />

căreia i se mai spune Barcelona,<br />

nişte georgieni şi... multă r.<br />

Moldova, deşi totul s-a filmat în<br />

românia.<br />

Filmul este o coproducţie romănia-Moldova-Lituania,<br />

premiera<br />

internaţională a acestuia a avut<br />

loc la Tallinn, în cadrul festivalului<br />

Black Nights Film Festival, unde a<br />

câştigat două trofee: Premiul Pentru<br />

Cel Mai Bun scenariu – acordat<br />

lui Igor Cobileanski, iar actorii Ion<br />

sapdaru şi Constantin Puşcaşu au<br />

împărţit distincţia pentru Cel Mai<br />

Bun actor. „afacerea Est” a fost<br />

selectat la Cairo Film Festival şi<br />

recent la LET‘s CEE Film Festival.<br />

apreciată de The Hollywood<br />

reporter ca fiind „fun and fascinating”,<br />

comedia în regia lui Igor Cobileanski<br />

este primul road movie<br />

moldovenesc. „E o istorie inspirată<br />

din realităţile anilor ‘90, scenariul<br />

a fost scris încă acum 10 ani.<br />

realizarea unui proiect cinematografic<br />

e un proces destul de complex<br />

şi în medie durează 3-5 ani,<br />

iar uneori şi mai mult. dar efortul<br />

se merită, iată că filmul e realizat,<br />

şi pare a fi unul de succes”, susţine<br />

coproducătoarea Valentina Iusuphodjaev.<br />

PREMIERă LA SATIRICuS<br />

Premiera spectacolului „Migraaaanţi sau prea suntem mulţi pe nenorocita<br />

asta de barcă” de Matei Vişniec, va avea loc pe data de <strong>17</strong> februarie,<br />

la ora 18.00.<br />

În acest spectacol, dramaturgul şi regizorul îşi propun să oglindească situaţia<br />

dramatică în care s-au pomenit populaţiile dislocate de războiul din<br />

Siria, dar şi odiseea migranţilor economici care caută o viaţă mai bună în<br />

Europa.<br />

„Noua lucrare dramaturgică vorbeşte despre ceea ce ni se întâmplă,<br />

despre această „invazie” a Europei. Într-o lume globalizată, noi toţi suntem<br />

migranţi, nicidecum imigranţi. Or, un migrant este la el acasă pretutindeni,<br />

pe toată planeta. Într-o lume globalizată toţi migrăm, toţi suntem<br />

migranţi, ne deplasăm, avem dreptul să mergem unde vrem şi când vrem…<br />

În consecinţă migrantul nu mai cade sub incidenţa obligaţiei de a respecta<br />

ceva, pentru că el se consideră cetăţean al lumii”, susţine dramaturgul român<br />

Matei Vişniec.<br />

În definitiv, cine sunt ei, migranţii? Ce forţă îi pune în mişcare, cu ce resurse<br />

manipulatoare, umane şi de propagandă operează aceasta? Ce tip de<br />

anticorpi îşi creează Europa în trupul ostenit şi anchilozat sub povara propriilor<br />

legi şi a propriei democraţii admirate secole întregi? Acestea sunt doar o<br />

parte din întrebările la care spectacolul reuşeşte, într-adevăr, să răspundă.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!