Ziarul de Garda - 4 frbruarie 2017

pAG. 10-11 I EXCLUSIV
Interviu cu Clotilde ARMAND,
activistă civică, politiciană și
manager din România
Nr. 4 (601) JoI, 2 FEBrUArIE 2017 SĂpTĂmÂnAl IndEpEndEnT dE InVESTIGAŢII www.zdg.md prEŢ 5 lEI
Luxul nedeclarat al unui
şef de la Procuratură
dEpUTAŢII dIn
r. moldoVA
În pArlAmEnTUl dE lA
BUCUrEșTI,
dESprE dEzmĂŢUl
polITIC dE pESTE prUT
pAG. 3 I POLITIC
dEpEndEnŢA dE
GAzprom, prElUnGITĂ
CU TrEI AnI
pAG. 4 I ACTUAL
dE CE dodon VorBEșTE
În nUmElE TUTUror?
pAG. 8 I EDITORIAL
pEnSII lA 63 dE AnI:
ÎnTrE InTErESUl
CETĂŢEnIlor șI
„ColACUl dE SAlVArE”
Al SISTEmUlUI
pAG. 12 I REPORTER SPECIAL
VIAŢA pArCUrSĂ
În mÂInI:
„nU-mI AmInTESC CE
SImŢI CÂnd mErGI
pE proprIIlE pICIoArE”
pAG. 6 I DOSAR
Foto: Ziarul de Gardă
pAG. 14 I TRĂIND DE GARDĂ
Alexandru Nichita este şeful
interimar al Direcţiei politici,
reforme şi protecţia intereselor
societăţii de la Procuratura Generală.
În ultimii ani, acesta a condus
Secţia investigaţii financiareconomice
şi Direcţia investigaţii
generale. În perioada respectivă,
a reuşit să-şi ridice un imobil de
lux pe un teren achiziţionat acum
cinci ani. imobilul, însă, nu figurează
în declaraţiile sale cu privire
la venituri şi proprietate. „Casa e
nefinisată. De asta nu am declarat-o”,
explică procurorul.
În declaraţia cu privire la venituri
şi proprietate pentru 2015,
Alexandru Nichita a declarat un
salariu de 137 de mii de lei (11,4
mii de lei lunar) din funcţia de şef
interimar al Direcţiei investigaţii
generale a PG şi alţi 34 de mii de
lei din calitatea de formator la
iNJ. Vioara Nichita, soţia acestuia,
este profesoară la Școala
de clase primare nr. 83 „Grigore
Vieru” din Chişinău, de unde a
avut un salariu de 6000 de lei pe
lună în 2015 (73 de mii pe an).
Tot în acea declaraţie, procurorul
susţine că cei doi copii ai săi au
primit, cu titlu de donaţie, câte 42
de mii de lei de la bunica. În 2014,
aceştia au primit alte donaţii în
sumă totală de 90 de mii de lei,
iar în 2013, donaţii în valoare de
80 de mii de lei. Și procurorul Nichita
a primit bani din donaţii.
Mama sa, Vera Nichita, stabilită
în italia, i-ar fi oferit acestuia 2,3
mii de euro, pe care procurorul
îi cataloghează drept „remitenţe
pentru achitarea contractului de
ipotecă”.
dEmoCrAŢIA nU
ESTE doAr prIVIlEGIUl
CElor AlEșI
pAG. 16 I ZONA PUBLICĂ
„SAlTo morTAlE”
CU mInISTrUl JUSTIŢIEI
pAG. 20 I CIRC ÎN TRAMVAI
////promo
Un proiect de investigații în format TV și Radio despre
corupție și drepturile omului.
În fiecare săptămână la TV 7, N 4, Canal regional, Vocea
Basarabiei, TV Prim, Drochia TV, Media TV, Albasat,
SorTV.
ZDG ANGAJEAZĂ REPORTER
PENTRU EDIȚIA RUSĂ
ziarul de Gardă angajează rEporTEr-șTIrIST
pentru ediţia de limbă rusă.
persoanele interesate trebuie să demonstreze
abilităţi reportericeşti, cunoaşterea bună
a limbii ruse, a limbii române, cunoaşterea altor
limbi moderne va constitui un avantaj.
pAG. 23 I AVIZIER
Urmăriți-ne pe facebook
Acum poþi accesa ZdG
pe facebook, folosind
aplicaþia
qr-code de pe
telefonul tãu mobil

2 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 3
OPiNii
POLiTiC
SONDAJ
Pe 2 martie 2017, se împlinesc 25 de ani de la agresiunea militară rusă
la Nistru, ocazie cu care, acum o săptămână, guvernul a convocat, în
prima ședință, Consiliul național pentru problemele participanților la
conflictele armate. A fost discutată agenda evenimentului. Programul
nu depășește, însă, cadrul unor acțiuni comemorative, importante și
ele, dar nu singurele pentru care pledează de ani de zile participanții
la Războiul de Independență.
Consemnăm evenimentul, dar cu
Eroii Războiului ce facem?
AnATol CArAmAn, Asociația Tiras-Tighina
Şedința de săptămâna trecută a fost prima, la următoarele
vom discuta și probleme legate de protecția
socială a participanților la război, dar prima a fost pe
probleme de organizare a manifestărilor comemorative.
O spun în calitate de membru al Consiliului. Facilitățile
pentru Eroii Războiului de Independență sunt o
problemă mare și veche. Comparativ cu ceea ce face
Tiraspolul pentru gardiștii și căzăcimea care a luptat
de partea Rusiei la Nistru, diferențele sunt foarte mari.
În cea mai proastă situație sunt invalizii de război, care au o pensie
de 1250-1500 de lei. De prin 2007, cerem ca pensiile să le fie calculate
ca și pentru un ministru sau deputat, 75% din salariu, pentru că
meritele acestor funcționari nu sunt mai mari decât ale luptătorilor pe
front, care au rămas și invalizi pe viață. Deocamdată, suntem la nivel de
discuții. Există o soluție ce ar permite majorarea până la 4-5 mii de lei
a pensiilor invalizilor... Se caută rezerve. Avem vreo 12 mii de veterani,
care, însă, nu au participat la război. Va fi făcută o inventariere. Atunci
situația s-ar putea schimba nu doar pentru invalizi.
TUdor pÂnzArU, participant la război
Noroc că există ziua de 2 martie și guvernanții mai fac,
de ochii lumii, câte o ceremonie. Dar, în rest, bătaie de
joc de veteranii de război. Nicăieri în lume nu se procedează
în așa hal cu eroii războaielor de independență.
În 2002, m-au lăsat fără casă. Până în 2010, am stat
în gazdă, din 2010 - sunt în stradă. Ei nu au nevoie de
noi. Își bat joc de noi și se răzbună pentru că am luptat
pentru independența R. Moldova față de Rusia. În
25 de ani, guvernările s-au schimbat, dar la guvernare
au rămas aceiași comuniști, indiferent că își zic democrați sau altfel.
Veteranii mor pe un capăt de răni și de sărăcie. Cu 100 de lei pe lună,
compensație pentru căldură, și altceva nimic, ce poți face? Eu le-aș dori
lor și copiilor lor să ajungă ca noi.
VIorICA olArU-CEmÂrTAn, istoric
A fost un Război de Independență și trebuie să vorbim
despre el, prin tot felul de acțiuni, ca să știe
toată lumea ce a fost și cum a fost. Așa că avem
nevoie și de comemorări, pentru cei plecați. Dar nu
trebuie să uităm nici de cei rămași. Şi problema cea
mare aici este. Eroii Războiului de Independență,
la fel ca și cei trecuți prin represiunile sovietice, nu
sunt recunoscuți, ca atare. Ei sunt tratați ca o povară.
Sacrificiul lor nu este apreciat de acest stat,
pentru independența căruia ei s-au jertfit. Cineva s-a sacrificat
pentru independență, iar cineva profită de ea, inclusiv tov. Dodon,
care a ajuns să impute Chișinăului și nu Moscovei vina pentru acest
război. Trist. Cu astfel de guvernări rămânem și fără eroi și fără
independență. Trebuie să alegem, ori ne lăsăm ostaticii acestor guvernări,
ori ne reunim cu Ţara. Dar nu pentru ca cineva să ne rezolve
problemele, ci pentru ca să simțim și noi efectele libertății.
AlECU rEnIŢĂ, Asociația „Parlamentul 1990”
Primul parlament, președintele și guvernul de atunci
au creat o serie de facilități luptătorilor de la Nistru,
însă, din păcate și deloc întâmplător, ele au fost amputate
de celelalte guvernări. Despre ce grijă pentru
acești eroi putem vorbi, dacă actualul președinte
a depus flori la Tighina pentru cei care în 1992 au
împușcat în ei? Este o nesimțire totală, o mare insultă
la adresa celor care au apărat independența
R. Moldova în 1992. Şi toate se fac intenționat, ca să
nu mai avem curajul să luptăm pentru idealurile și libertatea noastră.
Iar faptul că veteranii sunt ținuți cu 100 de lei pe lună nu își are
nicio îndreptățire când șefi de întreprinderi de stat au peste 100 de
mii de lei salariu lunar, când procurorii și judecătorii au peste 20 de
mii, iar președinția cheltuiește anual doar pentru întreținere 20 de
milioane de lei... Cred că, în societate, ar trebui creat un curent de
opinie în jurul acestei probleme. Altfel nu se va rezolva nimic.
pentru conformitate, p.G.
În plimbare, la Bruxelles
Petru GROZAVU
petru@zdg.md
Deputaţii au revenit de ieri din
vacanţă. Până se mai aşază lucrurile,
până se mai vântură emoţiile
şi plăcerile vacanţei, vor lucra
în comisii. Care va fi agenda sesiunii
de primăvară-vară încă nu este
clar. Potrivit speakerului Andrian
Candu, astăzi, preşedinţii comisiilor
parlamentare se vor reuni să
discute priorităţile noii sesiuni, iar
asta înseamnă că până la convocarea
şedinţelor plenare va mai dura,
chiar dacă, de aproape două luni, R.
Moldova se confruntă cu o dualitate
a puterii în stat. Între timp, „preşedintele”
igor Dodon a anunţat că
este în pregătiri şi de luni pleacă
într-o vizită oficială de două zile la
Bruxelles, unde, potrivit anunţului
afişat pe pagina sa de Facebook,
va avea „mai multe întrevederi cu
conducerea Comisiei Europene, a
Consiliului European şi cu alţi oficiali
de rang înalt din UE”. Cât despre
agenda vizitei, Dodon susţine că va
discuta cu partenerii europeni ai R.
Moldova „despre relaţiile bilaterale,
implementarea Acordului de Asociere
cu UE, dar şi despre deficienţele
şi lacunele care sunt evidente după
doi ani de implementare”. Mai mult
decât atât, Dodon spune că are în
plan să discute la Bruxelles şi varianta
unui Memorandum (un al doilea
plan Kozak) dintre R. Moldova şi
Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan
(?!), pe care l-a convenit cu
Putin în cadrul vizitei sale la Moscova
şi care, potrivit lui, „nu contravine
Acordului de Asociere RM-UE”.
Și asta nu e tot.
Dodon mai anunţă (tot pe Facebook)
că i-a cerut ambasadorului
UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola,
cu care s-a întreţinut recent, să-i
fi e a r a n j a t ă l a B r u x e l l e s ş i „ o î n -
trevedere cu conducerea NATO”,
pentru a le cere, aşa după cum s-a
obligat la Moscova, anularea Acordului
privind deschiderea unui Birou
NATO la Chişinău şi sistarea
totală a relaţiilor şi cooperării cu
Nord-Atlanticul. „Voi insista să fie
anulat Acordul privind Biroul de
legătură. Mai mult, doresc să obţin
un Acord referitor la recunoaşterea
neutralităţii R. Moldova de către
membrii NATO”, declara Dodon
pentru Agenţia Ria Novosti, după
întrevederea cu Putin. Și încă: „Vom
bloca orice încercare de pătrundere
a NATO pe teritoriul republicii
şi vom împiedica desfăşurarea de
ADRESA REDACÞIEI
bir. 314, Casa Presei, str. A. Puºkin,
nr. 22, MD2012, Chiºinãu, R. Moldova
CONTACTE
TEL. Relaþii cu publicul: (022) 232633
TEL. Reporteri: (022) 815759
FAX. (022) 232633
ORANGE. 068322226
MOLDCELL. 079020007
EMAIL. ziardegarda@gmail. com
PAGINÃ WEB. http.//www.zdg.md
exerciţii militare suspecte”, promitea
Dodon, alături de o altă promisiune,
la fel de categorică şi nu mai
puţin suspectă, că din momentul în
care va reuşi să adune în parlament
o majoritate confortabilă, va desface
Acordul de Asociere a R. Moldova
la UE. Să admitem că adună voturi şi
rupe Acordul. Și cu UE şi cu NATO.
Și mai departe? Ruperea lor va da
automat peste cap Acordul la liberă
circulaţie în UE, exportul pe pieţele
europene, garanţiile de securitate
şi suportul financiar din afară. De
unde bani? Rusia e goală, la 10-15
kilometri de Moscova şi de marile
centre administrative bate vântul
Rusia e flămândă și
goală, la 10-15 kilometri
de Moscova și de marile
centre administrative
bate vântul prin buzunarele
rușilor și ceaunele
sună a gol. Peste jumătate
din Rusie e mai mult
biată decât trează, iar
Transnistria, Kaliningradul,
Crimeea și Donbasul
demult au fost trecute la
„suhoi paiok”. Rusia nu
are nevoie de guri în plus,
ea are nevoie de teritorii
de sacrificiu și zone de
tampon
prin buzunarele ruşilor şi ceaunele
sună a gol. Peste jumătate din Rusie
e mai mult beată decât trează,
iar Transnistria, Kaliningradul, Crimeea
şi Donbasul de mult au fost
trecute la „suhoi paiok”. Rusia nu
are nevoie de guri în plus, că guri
are destule pe tot necuprinsul ei, ea
are nevoie de teritorii de sacrificiu,
de spaţii de manevră şi de război,
de zone tampon. Asta vrea Rusia în
cazul nostru şi asta s-a obligat şi să
facă şi Dodon.
Zisul „preşedinte al R. Moldova”
merge la Bruxelles nu să facă,
ori să aranjeze relaţiile cu UE şi
NATO, dar să le rearanjeze după
voia şi placul ţarului Putin, adică să
strice, să râme, să dărâme tot ceea
ce au făcut alţii în 25 de ani de independenţă,
câine-câinească aşa cum
a fost şi mai este ea, dar independenţă
şi suveranitate. Prin tot ce
ZIARUL de GARDÃ
sãptãmânal independent de investigaii,
înregistrat la Camera Înregistrãrii de Stat
la 22 martie 2004, nr. 1004600020186
ECHIPA REDACÞIEI
Director: Alina RADU
Redactor-ºef: Aneta GROSU
Redactor-ºef adjunct: Victor MOªNEAG
Politic: Petru GROZAVU
Reporteri: Olga BULAT, Anatolie EªANU,
Aliona CIURCÃ, Marina CIOBANU
Redactor-stilizator: Aleutina SARAGIA
Design ºi machetare: Vadim ÞÎGANAª
Site: Tatiana BEGHIU
DEPARTAMENTUL POLiTiCi
PENTRU RELAŢiA CU ROMÂNii
DE PRETUTiNDENi
a declarat igor Dodon la Moscova,
până la Moscova şi după Moscova,
este clar că el are de făcut o vizităcomandă
la Bruxelles şi merge, aşa
după cum a mers şi în Rusia, cu o
agendă pregătită de Kremlin. E clar
şi prostului că după ce ai dat jos la
Chişinău, de pe sediul preşedinţiei,
drapelul UE şi te-ai bătut în public
cu pumnul în piept că „vom bloca
orice încercare de pătrundere a
NATO pe teritoriul republicii” nu
ai cum să mergi cu intenţii bune la
cartierul UE şi NATO. Tot cu „piatra
în sân” te duci. Dodon şi cei care-l
instrumentează pe Dodon au intenţia
dacă nu să strice, cel puţin
să scandalizeze relaţiile R. Moldova
cu partenerii strategici din Vest.
Se vrea, cu orice preţ, să fim scoşi
în afara orbitei euro-occidentale
şi readuşi la condiţia unei gubernii
provinciale, după cum s-a mai
întâmplat de la 1812 încoace. iar
pentru asta „cineva” (şi alegerea
a căzut, deloc întâmplător, pe ig.
Dodon) trebuie să dea foc relaţiilor,
bunelor şi deja istoricelor relaţii cu
marea familie a lumii europene,
din care de atâtea ori s-a zis că şi
geografic, şi genetic facem parte.
Nu ştiu de ce, dar Moscova, oricum,
a decis că fără „foc” nu se poate.
Probabil, pentrtu că Kremlinul de
mult a înţeles, iar după agresiunea
armată împotriva Ucrainei
(Donbasul) şi anexarea Crimeii
şi-a dat seama şi mai mult că Rusia
niciodată nu va putea rezolva, în
favoarea sa, problema conflictelor
îngheţate din spaţiul ex-sovietic
atât timp cât aceste state sunt în
relaţii parteneriale cu UE şi NATO.
De aici şi isteria anti-UE şi anti-
NATO a lui Dodon.
Tovarăşul „preşedinte”, pe de
o parte, şi-a asumat angajamentul
faţă de Putin că rezolvă „problema
transnistreană”, iar pe de alta - este
conştient că nu prea are cum, nu
are competenţe şi atribuţii să poată
scoate UE şi NATO din ecuaţia
relaţiilor cu R. Moldova, inclusiv
din cea a formatului de negocieri în
care UE şi NATO participă fie şi cu
rol de observatori. Și atunci se dă
în spectacol, ameninţă, şantajează,
face circ, în speranţa că poate îl va
lua cineva în serios. Să vedem cât
de serios va fi tratat şi cât de victorios
se va întoarce de la Bruxelles,
care nu-i Moscova, deşi e clar şi aşa
că Dodon nu va influenţa nimic în
relaţiile R. Moldova-UE-NATO. Și
atunci, nici nu ştiu care ar fi atuul
acestei vizite la Bruxelles. Va fi, mai
degrabă, o plimbare pentru Dodon
şi o ocazie de a vedea şi Europa, nu
doar Rusia.
IMPORTANT
Redacþia nu poartã rãspundere pentru conþinutul
ºi corectitudinea anunþurilor publicate ºi a
articolelor de autor.
Redacþia ZdG nu îºi asumã obligaþia sã publice
toate scrisorile primite, nu se obligã sã rãspundã
la scrisori ºi nu se angajeazã sã le expedieze
înapoi adresantului sau terþelor pãrþi.
TIPAR
Tipografia “Edit Tipar Grup” SRL
str. Feredeului, 4, mun. Chiºinãu
Comanda nr. 91
Tiraj 7950
Ziarul este membru al Asociaþiei Presei
Independente (API), iar API este afiliatã Asociaþiei
Mondiale a Ziarelor ºi a Producãtorilor (WAN IFRA)”
“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP”
a fost achitatã din bani publici”
PE SCURT
dodon, pornit să rupă Istoria
Românilor în două. După vizita
sa la Moscova, Igor Dodon a
inițiat crearea, pe lângă Președinție,
a unei Comisii de expertiză
istorică, care se va ocupa
de scrierea unei noi istorii a
Moldovei, moldovenilor și limbii
moldovenești.
Chişinăul va avea din martie
un Birou de legătură NATO,
asemeni Georgiei și Ucrainei.
Anunțul a fost făcut de premierul
P. Filip. Ig. Dodon se opune,
declarând că „se încalcă principiul
neutralității”. Speakerul A.
Candu îi cere să fie calm, pentru
că „alte trupe” decât cele ruse,
staționate la Nistru, nu vor intra
în Moldova.
FmI vine la Chișinău. O
reprezentanță a FMI urmează
să ajungă pe 14 februarie la
Chișinău pentru a evalua mersul
reformelor, după ce pe 7 noiembrie
2016 Consiliului de Directori
al FMI a semnat un nou Acord
de finanțare cu R. Moldova.
Băsescu se va judeca cu
Dodon, pentru cetațenia R.
Moldova. Andrei Bivol, avocatul
fostului lider de la Cotroceni, a
anunțat că a depus “o cerere de
chemare în judecată la Curtea
Supremă de Justiție... Considerăm
că cetățenia dlui Băsescu
i-a fost retrasă în mod arbitrar”,
spune Bivol.
Tiraspolul vrea reprezentanță
diplomatică la Moscova. Anunțul
a fost făcut de noul „lider”
transnistrean, V. Krasnoselski,
în cadrul vizitei sale în Rusia. Externele
de la Chișinău au cerut
Moscovei să respecte integritatea
teritorială a R.Moldova, așa
după cum s-au obligat prin Tratatul
de prietenie cu R. Moldova.
ªTIRI
moldoVA șI AmErICA,
25 dE AnI ÎmprEUnĂ
2017 marchează un sfert de veac
de la stabilirea relaţiilor diplomatice
moldo-americane, ocazie cu care
Parlamentul a decis organizarea
mai multor manifestări aniversare
pe durata anului. Decizia a fost
anunţată de şeful Legislativului,
Andrian Candu, la întrevederea cu
Ambasadorul SUA în R. Moldova,
James D. Pettit, la care speakerul
şi-a exprimat recunoştinţa că „R.
Moldova a fost susţinută constant
de guvernul şi poporul american
în transformările democratice, implementarea
reformelor structurale
şi de modernizare”. La rândul său,
James D. Pettit s-a declarat „onorat
de cei 25 de ani pe care R. Moldova
şi SUA i-au parcurs împreună într-un
dialog strategic. Urmărim cu
atenţie evenimentele din R. Moldova,
apreciem ceea ce se face bun
pentru cetăţeni şi dorim ca Moldova
să progreseze”, a subliniat oficialul
american, anunţând că şi Ambasada
Deputaþii din R. Moldova
în Parlamentul de la
Bucureşti, despre dezmăþul
politic de peste Prut
Guvernul de la Bucureşti a
adoptat, în noaptea de marţi,
31 ianuarie 2017, mai multe ordonanţe
de urgenţă care prevăd modificări
la legislaţia penală, dar şi
graţierea unor categorii de pedepse.
Noaptea, o parte din modificările
la legislaţie au fost publicate în
Monitorul Oficial. Sunt exact ordonanţele
pentru care zeci de mii de
români au ieşit în ultimele săptămâni
în stradă, pentru a protesta
împotriva adoptării lor.
În Parlamentul de la Bucureşti,
care urmează să decidă asupra unor
aspecte din aceste ordonanţe, în tabere
diferite, există şi doi cetăţeni ai
R. Moldova.
ion Hadârcă, fost deputat în
Parlamentul de la Chişinău, liderul
Partidului Liberal Reformator, a
ajuns în Senatul României pe listele
Partidului „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor”
(ALDE), condus de fostul
pregăteşte un şir de acţiuni cu ocazia
aniversării. SUA au recunoscut
independenţa Moldovei pe 25 decembrie
1991. Guvernul american a
deschis o Ambasadă la Chişinău pe
13 martie 1992. R. Moldova a făcut
acelaşi lucru la Washington în decembrie
1993, iar relaţiile diplomatice
R. Moldova – SUA au fost oficializate
pe 28 februarie 1992.
dUpĂ moSCoVA, lA BrUXEllES
Preşedintele igor Dodon pleacă,
pe 6 februarie, într-o vizită de
două zile la Bruxelles, a treia deplasare
externă, după cea oficială
de la Moscova şi cea neoficială de
la Soci. Decizia a fost anunţată,
după întrevederea sa la Chişinău
cu şeful delegaţiei UE în R. Moldova,
Pirkka Tapiola. „Sunt planificate
mai multe întrevederi cu
conducerea Comisiei Europene, a
Consiliului European ş.a. oficiali
de rang înalt din UE. Vom discuta
despre relaţiile bilaterale, implementarea
Acordului de Asociere
cu UE, dar şi despre deficienţele şi
lacunele care sunt evidente după
doi ani de implementare”, scrie
igor Dodon pe pagina sa de Facebook,
precizând ca îşi doreşte să
mai aibă la Bruxelles o întrevedere
şi cu conducerea NATO.
premier român Călin Popescu Tăriceanu.
ALDE este astăzi la guvernare
împreună cu Partidul Social Democrat
(PSD), condus de Liviu Dragnea,
formaţiune care l-a propus pe Sorin
Grindeanu în funcţia de premier al
României. Deşi peste Prut zeci de mii
de oameni au ieşit la proteste, senatorul
ion Hadârcă ne-a declarat că
nu are încă o poziţie despre starea de
lucruri din România. „Nu pot să vă
comentez nimic, trebuie să mă documentez,
să văd care-i situaţia... Nu
vă supăraţi, dar am sosit abia aseară
aici. Am văzut că ceva se întâmplă,
dar nu pot să fac niciun comentariu”,
ne-a zis Hadârcă.
Constantin Codreanu, care a
ajuns în Camera Deputaţilor din
Parlament pe listele Partidului
„Mişcarea Populară”, condus de fostul
preşedinte român Traian Băsescu,
a scris pe o reţea de socializare
că „în această seară (marţi, 31 ianuarie
2017, n.r.), principiile statului
de drept au primit o lovitură fatală
din partea Guvernului PSD-ALDE.
Greşeala lor e că au uitat de un lucru
sfânt: Vox Populi, Vox Dei. Vor
plăti scump pentru asta”, a precizat
deputatul.
Marţi seara, Guvernul de la Bucureşti
a adoptat ordonanţa de urgenţă
privind modificarea Codului
penal, care îl scapă, potrivit presei
de la Bucureşti, pe Liviu Dragnea,
preşedintele PSD, formaţiune care a
câştigat alegerile parlamentare din
2016, dar şi pe alţi zeci de penali de
dosare. A fost adoptat şi proiectul de
lege privind graţierea, care urmează
a fi trimis în Parlament „spre dezbatere
şi aprobare urgentă”. În jurul
orei 01.00, ordonanţa de urgenţă a
fost publicată în Monitorul Oficial.
„Guvernul PSD a intrat în istoria
„democraţiei” româneşti cu o ordonanţă
publicată în miez de noapte la
GorBACIoV,
ApEl lA TrUmp șI pUTIn
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov
avertizează, într-un articol
publicat în revista americană Time,
că noua goană a înarmărilor face tot
mai real pericolul izbucnirii unui
război nuclear. „Se pare că lumea se
pregăteşte de război... Declaraţiile
politicienilor şi ale liderilor militari
sunt tot mai războinice, iar doctrinele
de apărare, tot mai periculoase”,
scrie Gorbaciov şi cere celor doi
lideri mondiali, Donald Trump şi
Vladimir Putin, să prezinte în faţa
Consiliului de Securitate ONU o
rezoluţie menită să ducă la evitarea
unui conflict nuclear. „Cred că
lui Trump şi Putin trebuie să le revină
iniţiativa... Ei sunt preşedinţii
a două naţiuni ce deţin peste 90%
din arsenalul nuclear al lumii, prin
urmare au şi o responsabilitate specială...
Anularea şi reversarea cursei
nimicitoare trebuie să fie prioritatea
noastră maximă”, notează fostul
lider al URSS.
Foto: bizday.ro
doar câteva ore după aprobare”, constată
hotnews.ro.
„Astăzi este o zi de doliu pentru
statul de drept. Statul de drept, care
a primit o lovitură puternică de la
adversarii justiţiei, dreptăţii şi luptei
împotriva corupţiei”, a declarat
Klaus ionannis, preşedintele României.
Cu asemenea declaraţii au
venit şi mulţi politicieni de opoziţie
de la Bucureşti. Peste 10 mii de oameni
au ieşit la protest marţi noaptea,
după ce Guvernul a adoptat
modificările de legislaţie. Miercuri
dimineaţa, Consiliul Superior al
Magistraturii (CSM) de la Bucureşti
a anunţat că a votat în unanimitate
sesizarea Curţii Constituţionale
pe ordonanţa de urgenţă numită
de presa de la Bucureşti „Dragnea”.
CSM a decis să sesizeze Curtea în
privinţa existenţei unui conflict între
puterile statului, cea judecătorească
şi cea executivă.
Direcţia Naţională Anticorupţie
(DNA) din România, considerată în
ultimii ani una din cele mai performante
instituţii anticorupţie din
lume, a întocmit o analiză a impactului
pe care adoptarea, prin ordonanţă
de urgenţă, a modificărilor Codului
penal şi Codului de procedură
penală o va avea asupra dosarelor
penale aflate în curs de instrumentare
şi în proces de judecare. DNA
anunţă că în urma modificărilor orice
faptă care ar cauza un prejudiciu
sub 200.000 lei româneşti, echivalentul
a 1 milion de lei moldoveneşti
nu va mai fi investigată şi pedepsită,
în cauzele trimise la instanţă procesul
penal încetează, iar cauzele
aflate la DNA vor fi clasate. „Orice
faptă pentru care nu există plângere
prealabilă depusă de partea vătămată
nu va mai putea fi investigată.
Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul
instituţiei, ar trebui să formuleze
plângere împotriva propriei
persoane. Toate dosarele aflate deja
pe rolul instanţelor, având ca obiect
infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi
condiţionate de formularea plângerii
prealabile de către persoana vătămată.
Dacă o asemenea instituţie
va refuza formularea plângerii, se va
dispune încetarea procesului penal”,
anunţă DNA.
Victor moșnEAG
BAnII UE lA ConTrol
Europarlamentarul român
Siegfried Mureşan va monitoriza
cum şi pentru ce va cheltui R.
Moldova cele 100 milioane de
euro, asistenţă anunţată de UE. O
decizie în acest sens a fost adoptată
de Comisia pentru buget a
Parlamentului European, scrie
independent.md. Potrivit deputatului
european, această asistenţă
„are rolul de a ajuta R. Moldova să
finanţeze pe termen scurt proiecte
de strictă urgenţă şi să-şi stabilizeze
economia”. Însă, „acordarea
acestei finanţări depinde strict de
punerea în aplicare a unor reforme
de care are nevoie R. Moldova.
Acestea vor fi convenite între UE şi
Guvernul de la Chişinău în cadrul
unui memorandum de înţelegere.
Eu voi propune ca în acest memorandum
să fie stipulate termene şi
etape cât mai clare pentru realizarea
reformelor în domenii-cheie,
precum justiţia, statul de drept,
combaterea corupţiei, reformarea
sectorului bancar. Vreau să
mă asigur că sprijinul financiar
pe care UE îl oferă Moldovei este
bine folosit şi că rezultatele vor fi
resimţite de cetăţeni”, susţine deputatul
Siegfried Mureşan.
noI TEnSIUnI În donBAS
Situaţia a ieşit din nou de sub
control în Estul Ucrainei. Săptămâna
a început cu noi confruntări
armate în regiunea Donbas, soldată
cu cel puţin 13 morţi, scrie agerpres.
ro. Potrivit presei, poziţiile armatei
guvernamentale din Estul Ucrainei
au fost atacate de rebelii separatişti
pro-ruşi de 56 de ori, iar localnicii
susţin că nu au mai văzut aşa ceva
din 2014. Ţinta atacului a devenit
Avdiivka, oraş industrial controlat
de forţele Kievului şi situat la circa
10 km nord de Doneţk, oraş controlat
de separatişti, notează publicaţia
ucraineană „Segodnia”. Preşedintele
Ucrainei, Petro Poroşenko,
a fost nevoit să-şi suspende vizita
în Germania, iar marţi Consiliul de
Securitate ONU s-a reunit şi a cerut
revenirea la regimul de încetare a
focului.

4 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 5
ACTUAL
ACTUAL
CIFrA SĂpTĂmÂnII
31
de milioane de lei au fost cheltuiți în
2016 din Fondul de rezervă al Guvernului.
Circa o treime din sumă
a fost dată pentru instalarea sistemelor
de protecție la sediul Parlamentului,
iar alte câteva milioane
au fost alocate pentru premierea
polițiștilor implicați în proteste sau
direcționate ca ajutoare materiale
în cazul mai multor familii. Totodată,
din Fond au fost finanțate deplasările
membrilor delegațiilor oficiale la evenimente
organizate peste hotare, dar
și distincțiile pentru laureații Premiului
Național 2016. Cea mai mare sumă,
9.255.000 lei, a fost alocată pentru lucrări
și servicii de instalare a sistemelor
de protecție suplimentară a clădirii
Parlamentului.
Foto: Ziarul de Gardă
per total, din bugetul de stat sunt alocate subvenţii în valoare de 20.000.000
lei pentru entităţile politice din r. moldova
Voturile le-au adus bani
La 31 ianuarie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit cuantumul
lunar al subvenţiilor de la bugetul de stat pentru anul
2017 destinate partidelor politice conform performanţelor obţinute
la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi alegerile locale
generale din 14 iunie 2015.
Potrivit hotărârii CEC, cuantumul subvenţiei lunare pentru fiecare
vot valabil exprimat, acordat partidelor politice şi blocului electoral
în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, este
de circa 1,11 lei, iar cuantumul subvenţiei lunare pentru fiecare vot
valabil exprimat la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 este
de circa 0,47 lei.
Subvenţiile alocate de la bugetul de stat vor fi virate în conturile
bancare special destinate acestor transferuri, deschise de partidele
politice, informaţia fiind prezentată la CEC. Banii vor fi alocaţi partidelor
politice lunar.
Astfel, conform voturilor acordate la alegerile parlamentare din
2015, Partidul Democrat din Moldova beneficiază de subvenţii lunare
în valoare de peste 280.000 lei şi de subvenţii anuale de 3.360.000
lei. Partidul Socialiştilor beneficiază de subvenţii lunare de peste
360.000 lei şi subvenţii anuale de 4.300.000 lei. Partidul Politic
„Platforma Demnitate şi Adevăr" beneficiază de aproape 13.000 lei
sub formă de subvenţii lunare şi peste 150.000 lei - subvenţii anuale.
Partidul Liberal primeşte 171.000 lei sub formă de subvenţie lunară
şi peste 2.000.000 lei anual. Per total, din bugetul de stat sunt alocate
subvenţii în valoare de 20.000.000 lei pentru entităţile politice
din R. Moldova.
Numărul total de voturi la alegerile locale generale din noiembrie
2014 este de 3.545.809. Astfel, în urma acestor alegeri PLDM
primeşte subvenţii anuale de peste 4.000.000 lei. Peste 4.000.000
lei primeşte şi PDM. PSRM beneficiază de subvenţii anuale de peste
3.000.000 lei, PL şi PCRM câte 2.000.000 lei, Partidul Nostru - peste
1.000.000 lei.
PLDM, PSRM, PDM, PCRM, PL şi „Partidul Nostru” sunt
formaţiunile politice care vor obţine în acest an cei mai mulţi bani în
urma rezultatelor acumulate la ultimele scrutine.
În total, PLDM va obţine peste 8.500.000 lei, PSRM şi PD peste
7.500.000 lei, RCRM peste 5.700.000.
În acest an, pentru finanţarea partidelor au fost alocate
40.000.000 de lei.
Aliona CIUrCĂ
dEClArAŢIA SĂpTĂmÂnII
Noi vrem ca R. Moldova, noi, adică UE, să continue parcursul european. Ştim
că viața politică a fiecărei țări, și istoria, au și momente de poticneală, dar
aceasta nu înseamnă că ne oprim din drum, pentru că președintele Dodon acum
a făcut aceste declarații. Dimpotrivă, noi vrem ca populația R. Moldova să continue
pe drumul pro-european, pentru că e singurul drum care aduce democrație,
justiție independentă, economie de piață, libertate economică, joburi, bunăstare,
educație... Nu există justiție independentă în Federația Rusă, de exemplu. Şi toată
lumea vrea dreptate. Deci, i se vor spune (în cadrul vizitei de la Bruxelles, n.r.)
lucruri, probabil, neplăcute, dar i se vor spune niște condiționalități. Ştiți cum e,
politicienii sunt vremelnici, vin și pleacă, popoarele rămân.
monica mACoVEI, europarlamentară română, pentru Radio Europa Liberă
Foto: youtube.com
Dependenþa de Gazprom,
Chiar dacă în august 2014
a fost inaugurat, cu mare
fast, gazoductul Iaşi-Ungheni,
r. moldova continuă
să fie dependentă în totalitate
de gazul rusesc. În prezent,
gigantul rus Gazprom
este singurul furnizor de
gaze naturale şi, totodată,
deţine 50% din acţiunile
moldovagaz, singura companie
importatoare care
livrează gaze naturale pe
piaţa r. moldova.
Anatolie EșAnU
Experţi în energetică susţin că gazoductul
iaşi-Ungheni-Chişinău
este în continuare o soluţie pentru
diminuarea dependenţei de importurile
de gaze ruseşti, iar autorităţile
promit că, în vreo 3 ani, gazul românesc
va ajunge până la Chişinău şi,
astfel, nu vom mai fi dependenţi sută
la sută de gazele ruseşti. Până atunci
Gazpromul va continua să fie, practic,
unica sursă de gaze a R. Moldova,
în decembrie 2016 fiind semnat un
nou contract, valabil pe 3 ani.
Cum a ajuns sistemul de
gaze al r. moldova în buzunarul
Gazprom
Societatea pe Acţiuni (SA) Moldovagaz,
care în prezent deţine monopolul
pe piaţa gazelor naturale din
R. Moldova, a fost creată în 1999, în
baza unei hotărâri de Guvern. Atunci,
concernul de stat Moldovagaz a fost
comasat cu Întreprinderea mixtă
moldo-rusă „Aprogaztranzit” SA, fiind
creată actuala SA moldo-rusă de
tip deschis - Moldovagaz. În contul
reducerii datoriilor R. Moldova pentru
gazele naturale primite anterior,
50% din acţiunile de la societatea
nou-creată au ajuns în buzunarul
gigantului rus Gazprom, 13,4% au revenit
administraţiei de la Tiraspol, iar
R. Moldova a rămas cu doar 35,3% din
acţiuni. SA Moldovagaz este fondatorul
a 12 întreprinderi de distribuţie a
gazelor naturale către consumatori,
dar şi al „Moldovatransgaz”, întreprindere
care transportă în regim de tranzit
gazele naturale către consumatori,
precum şi în direcţia ţărilor balcanice.
Gazoductul Iaşi-Ungheni,
inaugurat, dar inutil
În condiţiile unei dependenţe totale
de gazul rusesc, interesul autorităţilor
R. Moldova pentru diversificarea
surselor de furnizare a gazelor
naturale, prin conectarea la reţelele
de transport din România, a crescut
Călin negură
Foto: ccrm.md
în 2010-2013, odată cu aderarea R.
Moldova la Comunitatea Energetică
Europeană. În acest context, pe 27
august 2014, de Ziua independenţei
R. Moldova, a fost inaugurat, cu
mare fast, gazoductul iaşi-Ungheni,
cu o lungime de 43 km, dintre care
11 km pe teritoriul R. Moldova. La
eveniment, mediatizat pe larg pe
ambele maluri ale Prutului, au participat
Comisarul European pentru
Energie, Günther Oettinger, primministrul
României, Victor Ponta,
premierul R. Moldova, iurie Leancă,
ministrul Economiei, Andrian Candu,
dar şi reprezentanţi ai misiunilor
diplomatice şi ai autorităţilor
publice locale. Deşi recunoşteau că
mai e mult de lucru, cei doi premieri
s-au întrecut în declaraţii optimiste
şi promisiuni măreţe. „În doi ani ar
trebui să avem un sistem pe deplin
interconectat. (...) Aceste proiecte
nu sunt îndreptate împotriva cuiva,
dar nimeni nu va mai face probleme
R. Moldova, nu ne va mai ameninţa
nimeni”, ne asigura premierul de
atunci, iurie Leancă.
„E prima dată în istoria Moldovei
când nu mai are doar un singur furnizor.
Sunt convins că acest gaz va fi nu
doar mai ieftin, dar şi mai sigur”, afirma
şi premierul României, Victor Ponta.
În ciuda promisiunilor, în 2015-
2016, doar câte 1,2 milioane m3 de
gaze româneşti „au trecut Prutul”,
ceea ce reprezintă doar 0,1% din necesarul
anual al R. Moldova.
„În acest moment
noi transport nu avem”
Pentru administrarea părţii moldoveneşti
a gazoductului iaşi-Ungheni
şi transportarea gazelor naturale
venite din România, în iulie 2014,
a fost creată Întreprinderea de Stat
„Vestmoldtransgaz”, în subordinea
Ministerului Economiei. Pe 6 ianuarie
2015, „Vestmoldtransgaz” a primit licenţă
pentru transportul gazelor naturale
de la Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică (ANRE),
Victor parlicov
Foto: Ziarul de Gardă
r. moldoVA, pArŢIAl lIBErĂ
Studiul „Libertatea în lume 2017”,
relizat de Freedom House, plasează
R. Moldova în categoria țărilor
„parțial libere”, alături de o treime din
cele 195 de țări cuprinse de această
cercetare anuală.
„Libertățile civice” și „drepturile
politice” - cele două domenii monitorizate
de autorii studiului - au regresat
pe parcursul anului trecut în 67
de țări, în vreme ce numai în 36 s-au
îmbunătățit.
La prezentarea studiului, la New
York, purtătoarea de cuvânt a Freedom
House, Sarah Repucci, a subliniat
că „țări ca R. Moldova, Ucraina și
Georgia „au încercat să-și consolideze
realizările democratice fragile ale
ultimilor ani”. Dar progresele viitoare
sunt incerte, dacă Occidentul își reduce
sprijinul”.
Notele date R. Moldova în aceste
studii au rămas neschimbate încă
din 2011: pe o scară de la unu (nota
prelungită cu trei ani
Sergiu Tofilat
Foto: profit.ro
Ex-premierul r. moldova, Iurie leancă, Comisarul European pentru Energie,
Günther oettinger, ex-premierul româniei,
Victor ponta, şi Vlad Filat, şi el ex-premier, la inaugurarea conductei Iaşi-Chişinău în 2014
Foto: Ziarul de Gardă
doar că, în 2015-2016, întreprinderea
care trebuia să spargă monopolul
Moldovagaz (Gazprom) a importat
gaze din România pentru perioade
scurte de timp, iar „în acest moment
noi transport nu avem”, aşa cum avea
să ne confirme iurie Dolghier, administratorul
ÎS „Vestmoldtransgaz”.
În ciuda întârzierilor de construcţie,
gazoductul iaşi-Ungheni-Chişinău
este în continuare o soluţie, spun
experţi în energetică, doar că mai e
nevoie de timp şi de bani. „Pentru
ca acest gazoduct, iaşi-Ungheni, să
poată într-adevăr constitui parte din
soluţie, vor trebui făcute investiţii
mari atât pe partea românească, cât
şi pe partea R. Moldova. Pe partea
românească trebuie construite încă
vreo 150 km de gazoduct de presiune
înaltă, trebuie construită o staţie de
compresare care să asigure echilibru
de presiune între două sisteme care
funcţionează la parametri diferiţi
şi trebuie construit gazoductul Ungheni-Chişinău,
care ar permite preluarea
acestui volum mare de gaze
din regiunea Ungheni şi aducerea lui
la Chişinău, unde, de fapt, ponderea
consumului e de peste 60%. Într-un
final, acest gazoduct, dacă va fi dus la
bun sfârşit, desigur că va reprezenta
o alternativă”, afirmă Victor Parlicov,
expert la institutul pentru Dezvoltare
şi iniţiative Sociale (iDiS) „Viitorul”,
fost director la ANRE.
Gazul - instrument
de influenţă geopolitică
Și expertul în energetică Sergiu
Tofilat subliniază importanţa interconectării
energetice a R. Moldova
cu România. „O soluţie pentru a scăpa
de această poziţie dominantă, de
monopolul Gazpromului şi al Federaţiei
Ruse, este, bineînţeles, diversificarea
surselor de aprovizionare,
adică interconexiunea cu România
şi pe gaze, şi pe energie electrică, să
nu depindem de Gazprom pentru că
lucrul ăsta este utilizat de Rusia ca
un instrument de influenţă geopolitică”,
spune Tofilat.
„Federaţia Rusă a utilizat energetica,
inclusiv sectorul de gaze naturale,
în multiple instanţe ca un instrument
politic. Am avut situaţii de
deconectări de gaze în plină iarnă, am
avut situaţii când am fost şantajaţi
cu datoriile pentru gaze, deci noi am
avut foarte multe ocazii să ne convingem
că subiectul ăsta este utilizat
de Federaţia Rusă pentru a exercita
presiuni şi a-şi menţine controlul în
R. Moldova”, afirmă şi Victor Parlicov.
În raportul intitulat „Extinderea
gazoductului iaşi-Ungheni spre
Chişinău. Provocări şi oportunităţi”,
realizat de Centrul Analitic independent
„Expert Grup” din R. Moldova şi
Expert Forum din România, autorii
subliniază că extinderea până la Chişinău
a gazoductului iaşi-Ungheni, dar
şi creşterea volumelor de gaze livrate
din România, ar crea precondiţiile
necesare pentru diminuarea dependenţei
de importurile de gaze ruseşti,
livrate de Gazprom prin Ucraina. „indiferent
de evoluţia relaţiilor dintre
Federaţia Rusă şi Ucraina, consumatorii
moldoveni, casnici şi industriali, vor
beneficia de o alternativă de furnizare
de gaze naturale sigură şi previzibilă”,
relevă experţii celor două organizaţii.
Autorităţile promit gazoduct
până la Chişinău în trei ani
Reprezentanţii Ministerului Economiei
(ME) dau asigurări că în vreo 3
ani gazul românesc va ajunge, în sfârşit,
la Chişinău. Călin Negură, şeful Direcţiei
generale energetică a ME, afirmă
că a fost deja elaborat studiul de fezabilitate
şi au fost identificate sursele
cea mai bună) până la șapte (nota
cea mai proastă) ea a primit constant
note de 3 atât pentru respectarea
„drepturilor politice”, cât și a
„libertăților civice”.
Situația Ucrainei în raportul „Libertatea
în lume 2017” este identică cu
cea a R. Moldova.
România este plasată în categoria
țărilor „libere”, acolo unde s-a aflat
mereu, potrivit studiului Freedom
House, încă din 1999.
de finanţare externă necesare. „În luna
septembrie a fost iniţiat de către băncile
finanţatoare, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
şi Banca Europeană de investiţii (BEi),
procesul de pregătire a acordurilor de
finanţare. Au avut loc misiuni în R.
Moldova, au pregătit pachetele pentru
a fi aprobate de către conducerile
acestor două bănci. Vorbim de câte 41
milioane de euro fiecare. Procesul a
fost finalizat cu semnarea, în data de
19 decembrie 2016, a contractelor de
finanţare. Tot în decembrie a fost confirmat
printr-un addendum (n.r.: document
adiţional) la acordul de finanţare
cu UE un grant de 10 milioane de euro
pentru construcţia acestei conducte. Și
contribuţia guvernului R. Moldova va fi
de circa un milion de euro. Costul total
estimat în studiul de fezabilitate este
de 93 milioane de euro”, explică şeful
Direcţiei energetică. El mai spune că
în prezent are loc proiectarea tehnică,
estimată a fi gata în 6-7 luni. „În baza
acestui proiect va fi elaborată documentaţia
pentru tenderul de contractare
a lucrărilor de execuţie a conductei,
ca ulterior să fie semnat contractul, planificăm
noi, către sfârşitul anului, luna
decembrie 2017, iar în ianuarie 2018 să
înceapă şi construcţia, care urmează să
dureze aproximativ doi ani”, afirmă Călin
Negură.
datorie de 6,5 miliarde USd către
Gazprom. Cine o plăteşte?
Un alt element pe care Federaţia
Rusă l-ar putea folosi în scopuri geopolitice,
spun experţii, este datoria pe
care Moldovagaz o are faţă de Gazprom
— 0,5 miliarde USD pentru malul
drept al Nistrului şi circa 6 miliarde
USD pentru regiunea transnistreană.
Aflat recent într-o vizită la Moscova,
preşedintele R. Moldova, igor Dodon,
a declarat că datoria de peste 6 miliarde
USD, acumulată de regiunea
transnistreană, este „datoria comună
a Moldovei”. Exprimarea preşedintelui
a creat confuzie şi a stârnit un val
de critici din partea societăţii, dar şi
a guvernului. „Nu există o datorie de
stat, aşa cum invocă preşedintele. Este
datoria Moldovagaz, companie-fiică a
Gazpromului”, explică Gheorghe Bălan,
viceprim-ministru pentru Reintegrare,
spusele căruia au fost susţinute
şi de ministrul Economiei, Octavian
Calmâc. „Sub aspect juridic, e o datorie
privată a Moldovagaz faţă de Gazprom,
ultimul fiind şi cel mai mare
acţionar la Moldovagaz”, a declarat
ministrul în cadrul unei emisiuni televizate.
Reprezentanţii Moldovagaz nu
au dorit să discute cu noi la acest subiect,
cerându-ne să facem o solicitare
de informaţii în scris.
INTERNAÞI
NAL
GErmAnIA. Şase adolescenți au fost găsiți morți după ce organizaseră o
petrecere într-o baracă din grădină, potrivit poliției germane care a sugerat
că aceștia ar fi putut fi intoxicați cu monoxid de carbon, informează The
Guardian. Tinerii, cinci băieți și o fată, au fost găsiți morți de propietarul
barăcii, tatăl a două dintre victime. Acesta a descoperit cadavrele tinerilor
după ce a încercat să verifice motivul pentru care copiii săi nu se întorseseră
la domiciliu după o petrecere organizată de aceștia în baracă, cu o noapte
mai devreme. Incidentul a avut loc în orașul Arnstein, regiunea Bavaria. Tinerii
aveau vârste cuprinse între 18 și 19 ani. Ei s-ar fi putut intoxica cu monoxid
de carbon din cauza unei sobe încălzite cu lemne. Expertizele vor oferi mai
multe detalii cu privire la cauza morții celor șase tineri.
SUA. Zeci de mii de persoane din statele americane au protestat în orașe
și aeroporturi față de decizia președintelui Donald Trump de a interzice
intrarea în SUA a cetățenilor din mai multe state majoritar musulmane, scrie
Reuters. În New York, Washington și Boston, demonstrațiile au urmat protestelor
care au avut loc pe aeroporturile americane în urma începerii aplicării
directivei președintelui SUA de către agenții vamali. Președintele SUA a semnat,
pe 27 ianuarie, un ordin prin care a suspendat, pentru 4 luni, programul
de primire și instalare a refugiaților. El a declarat că scopul acțiunii este de a
preveni pătrunderea în țară a „teroriștilor islamiști radicali”. Sute de persoane
au fost deținute sau deportate la sosirea lor pe aeroporturile din SUA.
rUSIA. Kremlinul a indicat luni că este prea devreme pentru a discuta despre
orice posibile acorduri cu SUA în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei,
dar că s-ar putea ca președintele rus, Vladimir Putin, să se întâlnească cu
președintele american, Donald Trump, înainte de summitul G20 ce va avea
loc pe 7-8 iulie la Hamburg, în Germania, relatează Reuters. Putin și Trump
au avut o convorbire telefonică sâmbătă. Președinția rusă a declarat că dialogul
dintre cei doi lideri a fost unul bun, dar că ‘’este greu de vorbit despre
orice fel de acorduri (în legătură cu sancțiunile)’’. Potrivit consilierilor lui Putin,
o reuniune a celor doi șefi de state ar putea avea loc înainte de summitul
G20 de la Hamburg.
mArEA BrITAnIE. Parlamentul de la Londra a deschis dezbaterile asupra
proiectului de lege ce vizează autorizarea guvernului să lanseze negocierile
pentru ieșirea Marii Britanii din UE, scriu Reuters și AFP. „Nu este un proiect
de lege pentru a afla dacă Marea Britanie trebuie sau nu să părăsească UE. E
vorba de aplicarea unei decizii deja luate”, a declarat ministrul britanic pentru
Brexit, David Davis, în deschiderea dezbaterii din Camera Comunelor. Întitulat
„Proiect de lege privind UE (notificarea retragerii)”, documentul, extrem de
succint, le cere parlamentarilor să-i „confere prim-ministrului puterea de a
notifica, potrivit art. 50 al Tratatului UE, intenția Regatului Unit de a se retrage
din UE”. Premierul conservator Theresa May s-a angajat să lanseze „divorțul”
de UE până la sfârșit de martie 2017 și să respecte calendarul, în urma
referendumului din 23 iunie 2016 prin care s-a decis Brexit-ul.
IrAn. Ministrul iranian al Apărării, Hossein Dehghan, a confirmat că țara sa
a testat recent o rachetă, anunță agenția Tasnim, citată de Le Figaro. Acesta
a adăugat însă că testul nu reprezintă o încălcare a acordului semnat în iulie
2015 la Viena privind programul nuclear iranian sau a rezoluției Consiliului
de Securitate al ONU. „Acest test recent era conform cu planurile noastre și
nu le vom permite străinilor să se amestece în treburile care au legătură cu
apărarea noastră”, a spus el. La cererea SUA, Consiliul de Securitate al ONU
a evocat această problemă în regim de urgență. Iranul a testat o rachetă cu
rază medie de acțiune, a anunțat un oficial din SUA. Testul a avut loc duminică.
Racheta lansată a explodat după 1.010 km, a declarat oficialul american,
sub protecția anonimatului.
rUSIA. Cel puțin doi angajați ai Serviciului Federal de Securitate (FSB),
arestați în ancheta legată de atacurile cibernetice, sunt acuzați de colaborare
cu Agenția Centrală de Informații din SUA, afirmă surse citate de Interfax. Doi
ofițeri ruși de informații și un expert în securitate cibernetică au fost arestați
recent, fiind acuzați de trădare pentru că ar fi oferit date serviciilor secrete
americane, inclusiv despre atacurile informatice din timpul prezidențialelor
din SUA. Interfax scrie că cel puțin doi dintre suspecți au colaborat cu CIA.
„Serghei Mihailov, director al unui departament al Centrului FSB pentru
Siguranța Informatică, și adjunctul său, Dmitri Dokuceaiev, sunt acuzați de
trădare prin colaborarea cu CIA”, a declarat un oficial al echipei de investigare.
Ancheta vizează și alte șase persoane, inclusiv Ruslan Stoianov, care lucra
pentru compania Kaspersky Lab, scrie The Guardian.
olAndA. Autoritățile din Olanda au retras în ultimii doi ani pașapoartele a
circa 300 de presupuși jihadiști, persoane care nu sunt de origine olandeză,
dar au obținut cetățenia conform legii locale ce prevede că după cinci ani de
ședere în Olanda un imigrant poate primi cetățenia acestei țări, transmite
agenția EFE. Potrivit Centrului olandez de coordonare pentru combaterea
terorismului (NCTV), majoritatea celor vizați de această măsură se află în
Siria și Irak, unde luptă în rândurile grupărilor islamiste radicale precum
Statul Islamic sau Al-Qaida, numai aproximativ 40 dintre ei fiind în prezent
în Olanda, țară care menține nivelul de alertă teroristă la 4, maximul fiind 5,
ceea ce înseamnă că autoritățile de la Haga consideră că există un risc real
de atacuri teroriste.

6 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 7
DOSAR
DOSAR
ªef de Direcþie la Procuratură
cu imobil de lux nedeclarat şi ajutor
financiar primit de la mama
Alexandru nichita este
şeful interimar al direcţiei
politici, reforme şi protecţia
intereselor societăţii de la
procuratura Generală. În
ultimii ani, acesta a condus
Secţia investigaţii financiareconomice
şi direcţia investigaţii
generale. În perioada
respectivă, a reuşit să-şi
ridice un imobil de lux pe
un teren achiziţionat acum
cinci ani. Imobilul, însă, nu
figurează în declaraţiile sale
cu privire la venituri şi proprietate.
„Casa e nefinisată.
de asta nu am declarat-o”,
explică procurorul.
Victor moșnEAG
În septembrie 2010, procurorul
Alexandru Nichita a câştigat concursul
pentru numirea în funcţia de
şef al Secţiei investigaţii financiareconomice
din cadrul Procuraturii
Generale (PG), iar în februarie 2014
a fost numit şef interimar al Direcţiei
investigaţii Generale. Astăzi, Nichita
este şef interimar al Direcţiei politici,
reforme şi protecţia intereselor
societăţii din cadrul PG. În ultimii
ani, el a fost şi formator la institutul
Naţional al Justiţiei (iNJ). În ianuarie
2014, Nichita a fost ales preşedinte al
Colegiului disciplinar din cadrul PG,
iar ulterior, în mai 2016, a fost votat
de colegi pentru a face parte din Colegiul
de evaluare a performanţelor
procurorilor.
Casa şi explicaţiile procurorului.
„Vă invit la mine acasă să
vedeţi cum trăiesc”
În octombrie 2012, fiind şef al
Secţiei investigaţii financiar-economice
din cadrul PG, Alexandru
Nichita cumpără un teren de 7 ari la
Cricova, mun. Chişinău. Astăzi, pe
acest teren se înalţă un imobil de lux,
cu două niveluri, proaspăt finalizat.
Casa este îngrădită cu un gard înalt
de peste doi metri, care nu permite
curioşilor să tragă cu ochiul în curtea
care adie a nou. Poarta, mai înaltă
decât gardul, asamblată din materiale
moderne, anunţă că proprietatea
este păzită. Casa, însă, nu apare în
baza de date a Întreprinderii de Stat
„Cadastru”, semn că proprietarul
nu a oficializat încă finalizarea construcţiei
bunului imobil. Acesta, deşi
construit pe un teren care-i aparţine,
nu se regăseşte nici în declaraţiile
cu privire la venituri şi proprietate
ale lui Alexandru Nichita, depuse în
ultimii ani la Comisia Naţională de
integritate.
„În declaraţia de avere pentru
anul 2015 este indicat terenul, dacă
vă uitaţi. Da, casa e ridicată, e acoperită,
dar întrebaţi vecinii dacă trăieşte
cineva acolo. Vă spun eu, nu trăieşte
nimeni. Casa nu e finalizată. De
asta nu am declarat-o. În declaraţia
pentru anul acesta, va fi indicată”,
susţine procurorul. Întrebat despre
sursele financiare din care şi-a edificat
casa, Nichita a declarat că a vândut,
de-a lungul timpului, mai multe
apartamente. „Întrebarea e bună.
Haideţi să facem altfel. Dacă doriţi,
la ora şase seara, când doriţi dvs., vă
invit la mine acasă să vedeţi cum trăiesc
eu, în 50 de m.p., cu soţia, băiatul
de 23 de ani şi o fetiţă. De 16 ani trăiesc
acolo. Acum, despre banii pentru
casă. Eu am avut un apartament cu
trei odăi în blocul ridicat pentru procurori
pe str. N. Sulac. L-am vândut.
O parte din bani au mers pentru casă,
iar o altă parte din bani i-am investit
într-o altă ipotecă, în blocurile din
str. Melestiu, construite tot pentru
procurori. Doar că, nu am fost înscris
în lista privilegiaţilor. Separat, în mod
individual, am semnat un contract cu
firma de construcţii. Nu am plătit un
preţ privilegiat. Pot confirma toţi. Am
investit acolo pentru că eram sigur
că, fiind un bloc pentru procurori, se
va construi cu siguranţă, iar firma nu
va falimenta. În 2016, am vândut acel
apartament din str. Melestiu şi banii
i-am investit în casă. De patru ani
construiesc şi nu ştiu când o să mă
mut. Acum mă gândesc că de 16 ani
stau în 50 m.p., poate anul ăsta voi
vinde şi acest apartament şi poate...”,
explică procurorul Nichita.
Averea declarată de familia procurorului
nichita
În declaraţia cu privire la venituri
şi proprietate pentru 2015, Alexandru
Nichita a declarat un salariu
de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei
lunar) din funcţia de şef interimar al
Direcţiei investigaţii generale a PG şi
alţi 34 de mii de lei din calitatea de
formator la iNJ. Vioara Nichita, soţia
acestuia, este profesoară la Școala de
clase primare nr. 83 „Grigore Vieru”
Foto: Ziarul de Gardă
procurorul Alexandru nichita, împreună cu soţia sa, profesoară, au ridicat un imobil cu două niveluri
în or. Cricova, mun. Chişinău, care valorează, conform estimărilor, peste 4 milioane de lei
din Chişinău, de unde a avut un salariu
de 6000 de lei pe lună în 2015 (73
de mii pe an). Tot în acea declaraţie,
procurorul susţine că cei doi copii
ai săi au primit, cu titlu de donaţie,
câte 42 de mii de lei de la bunica. În
2014, aceştia au primit alte donaţii
în sumă totală de 90 de mii de lei,
iar în 2013, donaţii în valoare de 80
de mii de lei. Și procurorul Nichita
a primit bani din donaţii. Mama sa,
Vera Nichita, stabilită în italia, i-ar
fi oferit acestuia 2,3 mii de euro, pe
care procurorul îi cataloghează drept
„remitenţe pentru achitarea contractului
de ipotecă”. Vera Nichita
este fondatoarea şi administratoarea
Întreprinderii individuale „V. Nichita”,
agent economic care deţine un
magazin la Peresecina, Orhei, localitatea
de baştină a procurorului. În
2015, familia Nichita a acumulat alţi
20 de mii de lei după ce a vândut un
Mercedes W-124.
Șeful de direcţie de la PG declară
că deţine două terenuri, unul extravilan
şi altul intravilan, achiziţionat
în 2012 cu aproape 119 mii de lei. Pe
Foto: Ziarul de Gardă
maşina procurorului Alexandru nichita, parcată pe trotuarul din apropierea
Institutului naţional al Justiţiei, acolo unde acesta predă viitorilor justiţiabili
acest teren se şi înalţă casa de lux a
familiei. Alexandru şi Vioara Nichita
sunt şi proprietarii unui apartament
de 50 m.p., la Ciocana, cumpărat în
2000. În 2008, Nichita a dobândit
încă un apartament ridicat într-un
bloc din str. N. Sulac, special pentru
angajaţii procuraturii. Locuinţa de
118 m. p. a fost însă înstrăinată de
procuror la scurt timp după achiziţie.
Apartamentul din str. Melestiu, despre
care a vorbit Nichita în discuţia
cu ZdG, nu se regăseşte în declaraţiile
sale cu privire la venituri şi proprietate
pentru ultimii trei ani.
Familia Nichita are şi trei automobile:
un Mitsubishi din 1993,
o Toyota Corolla fabricată în 2006
şi un Lexus RX 400, fabricat în 2007
şi achiziţionat în 2015. Maşina era
înmatriculată în or. Varna, Bulgaria.
În aceste condiţii, procurorul Nichita
urma să fie unul din beneficiarii
modificărilor legislaţiei prin care posesorii
de maşini străine, intrate în
ţară până la 1 noiembrie 2016, le pot
vămui cu o reducere de 70%. Zilele
trecute, ZdG a surprins maşina procurorului
Nichita parcată pe trotuarul
din apropierea institutului Naţional
al Justiţiei, acolo unde acesta
preda. Maşina avea deja numere
moldoveneşti, semn că acuzatorul
de stat deja a beneficiat de această
facilitate.
o procedură disciplinară
şi trei distincţii
În februarie 2013, pe numele lui
Alexandru Nichita şi a altor doi procurori
din cadrul Secţiei investigaţii
financiar-economice pe care acesta
o conducea, a fost intentată o procedură
disciplinară pentru îndeplinirea
necorespunzătoare a obligaţiilor de
serviciu la investigarea unei cauze
penale pornite pentru „exces de
putere sau depăşirea atribuţiilor de
serviciu” pe faptul introducerii de
către persoane cu înaltă funcţie de
răspundere a mai multor modificări
şi completări la Legea privind reglementarea
prin licenţiere a activităţii
de întreprinzător, fapt care a prejudiciat
grav interesele statului. În
iunie 2013, s-a dispus însă încheierea
procedurii disciplinare din lipsa
temeiului de tragere la răspundere
disciplinară. În luna iulie 2013, Consiliul
Superior al Procurorilor (CSP),
condus de iurie Garaba, a validat Hotărârea
Colegiului disciplinar.
Alexandru Nichita este şi posesorul
unor distincţii importante.
În septembrie 2015, cu prilejul aniversării
a XXiV-a de la proclamarea
independenţei R. Moldova, CSP a
propus încurajarea lui Alexandru
Nichita, pe atunci şef interimar al
Direcţiei investigaţii generale, cu
Crucea pentru Merit clasa ii. Doi ani
mai devreme, cu prilejul Aniversării
a XXii-a de la proclamarea independenţei
R. Moldova, Nichita a primit
insigna „Eminent al Procuraturii”,
iar în 2011, cu prilejul zilei profesionale
a lucrătorului Procuraturii,
medalia „Pentru serviciu impecabil”
clasa iii.
Acest articol este realizat în
cadrul proiectului „Consolidarea
statului de drept şi asigurarea
transparenţei sistemului judecătoresc”,
implementat de A.o.
“Juriştii pentru drepturile omului”
cu suportul Civil rights defenders
şi national Endowment for democracy,
care nu influenţează în
niciun fel subiectul şi conţinutul
investigaţiilor publicate.
Drumul unui judecător cu activitate
controversată spre funcþia de
vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău
Un singur candidat a aspirat
la funcţia de vicepreşedinte
al Judecătoriei Chişinău.
magistratul Ghenadie
pavliuc, care locuieşte într-o
casă de lux şi are în CV mai
multe decizii catalogate de
experţi drept controversate,
a fost propus de membrii
CSm preşedintelui pentru
numire în această funcţie,
după ce aceştia nu au avut
practic întrebări legate de
integritatea sa.
Victor moșnEAG
Ghenadie Pavliuc a participat şi la
primul concurs anunţat de Consiliul
Superior al Magistraturii (CSM)
pentru suplinirea a cinci funcţii de
vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.
La 28 noiembrie 2016, Pavliuc,
însă, a depus cerere de retragere din
concurs, iar în decembrie 2016, CSM
a desemnat patru vicepreşedinţi, pe
Luiza Gafton, Oleg Melniciuc, Victor
Burduh şi Dorin Dulghieru, adică
pe foştii preşedinţi ai instanţelor în
baza cărora s-a format Judecătoria
Chişinău. Recent, trei dintre ei au
fost aprobaţi de şeful statului, care
a respins doar candidatura lui Oleg
Melniciuc. Totodată, în urma votării
din CSM, judecătorii ion Ţurcan şi
Lilia Lupaşco nu au obţinut numărul
necesar de voturi. Astfel, Plenul Consiliului
a anunţat un nou concurs,
pentru suplinirea unei funcţii vacante
de vicepreşedinte al Judecătoriei
Chişinău. De această dată, la concurs
a participat un singur candidat, Ghenadie
Pavliuc, judecător de instrucţie
la Judecătoria Chişinău, cu sediul la
Buiucani.
Un singur membru al CSm a avut
întrebări. niciuna despre avere
şi integritate
Ghenadie Pavliuc s-a prezentat,
la 31 ianuarie 2017, la şedinţa CSM.
Singurul membru al CSM care a avut
întrebări pentru magistrat a fost Teo
Cârnaţ. Acesta, însă, nu l-a întrebat
nimic despre averea, integritatea sau
deciziile controversate pe care le-a
luat în ultimii ani, ci despre numărul
de încheieri pe care reuşeşte să
le pronunţe într-un an. „Dacă le iau
pe toate, se adună o mie”, a răspuns
Pavliuc. „O mie de încheieri? Cum
reuşiţi să adoptaţi o mie de încheieri
şi să lucraţi în acelaşi timp la teza de
doctor?”, a replicat Cârnaţ, întrebându-l
pe magistrat cum îşi vede activitatea
de vicepreşedinte al Judecătoriei
Chişinău. „Cred că toţi cunoaşteţi
răspunsul”, a replicat Pavliuc, fără
a-şi încheia gândul. Atunci, Cârnaţ a
spus că nu mai are întrebări. Niciun
alt membru al CSM nu a avut curiozităţi
în legătură cu activitatea lui
Pavliuc, una destul de tumultuoasă,
după cum şi ZdG a scris anterior.
După deliberări, Victor Micu, preşedintele
CSM, a anunţat că decizia
Consiliului este de a propune şefului
statului candidatura lui Ghenadie
Pavliuc la funcţia de vicepreşedinte
marţi, 31 ianuarie 2016, Ghenadie pavliuc a răspuns la întrebările membrilor Consiliului Superior al magistraturii
al Judecătoriei Chişinău pe un termen
de patru ani. Acum, preşedintele
igor Dodon va decide dacă acceptă
sau nu candidatura CSM.
Ghenadie Pavliuc are 42 de ani. Din
aprilie 2014 este judecător de instrucţie
la Judecătoria Buiucani din Chişinău,
devenită, de la 1 ianuarie 2017, Judecătoria
Chişinău. La Judecătoria Buiucani
a ajuns în mai 2011, fiind detaşat
temporar de la Judecătoria Donduşeni,
printr-o hotărâre a CSM.
relaţia cu lupu şi decizia prin
care l-a salvat pe Guma
În ultimii cinci ani, de când este
judecător la Judecătoria Buiucani,
Ghenadie Pavliuc a participat la examinarea
mai multor dosare de rezonanţă.
Deciziile pe care le-a luat acesta
au provocat mai multe controverse.
În câteva cazuri, părţile au cerut recuzarea
lui Pavliuc pentru că acesta ar
fi rudă cu fostul lider al PDM, Marian
Lupu. Audiat de membrii CSM,
Pavliuc a admis că are o legătură de
rudenie, doar că îndepărtată, cu actualul
deputat. „Undeva, al patrulea
grad, din partea soţiei”,
puncta Pavliuc.
Pe 21 noiembrie 2015,
magistratul Pavliuc a emis
una dintre cele mai controversate
decizii din justiţia din
R. Moldova. Acesta, având
spre examinare o cerere a
Ministerului Justiţiei privind
recunoaşterea sentinţei pe
numele ex-deputatului Valeriu
Guma, condamnat în
România la patru ani de închisoare
cu executare pentru
trafic de influenţă, dare şi
luare de mită, a recunoscut
sentinţa, însă, printr-un gest
calificat de jurişti şi procurori
„de neînţeles”, a dispus
suspendarea executării pedepsei.
Altfel spus, din patru
ani de închisoare cu executare,
Pavliuc a dispus condamnarea
lui Valeriu Guma,
ex-deputat pe listele PD, la patru ani
de închisoare cu suspendare, salvându-l
pe acesta de puşcărie. Ulterior,
procurorii au atacat încheierea lui
Pavliuc la Curtea de Apel. „instanţa
a ignorat prevederile legislaţiei internaţionale
şi a aplicat în mod eronat
prevederile Codului Penal şi Codului
de procedură penală”, menţionau
acuzatorii de stat. Curtea a menţinut
însă hotărârea lui Pavliuc, iar CSM a
decis că în acţiunile magistratului nu
ar exista încălcări.
În mai 2015, Ghenadie Pavliuc
l-a eliberat din arestul la domiciliu
pe controversatul ilan Șor pentru a
candida la funcţia de primar de Orhei,
deşi Șor era învinuit într-un dosar
de rezonanţă. În octombrie 2015,
Pavliuc l-a trimis în arest pentru 30
de zile pe fostul deputat Vlad Filat.
Anterior, Pavliuc a făcut parte din
completul din trei judecători care
l-a condamnat pe Andrei Baştovoi,
deputat în primul Parlament, la 9 ani
de închisoare cu executare. Mai multe
persoane, inclusiv condamnatul
Foto: Ziarul de Gardă
Casa din sectorul Ciocana, mun. Chişinău, în
care familia pavliuc locuieşte din anul 2011
Captură video: csm.md
Baştovoi, afirmau că dosarul ar fi fost
deschis la comandă.
Casa şi explicaţiile judecătorului
Ghenadie Pavliuc şi soţia sa, Carolina
Pavliuc, sunt angajaţi la stat.
El este judecător, iar ea - medic. Din
2011, cei doi locuiesc într-o casă particulară
dintr-o zonă de elită din sect.
Ciocana. Casa, construită pe când
Pavliuc era judecător şi vicepreşedinte
la Judecătoria Donduşeni, are, în
actele cadastrale, doar 72 m.p., deşi,
în realitate, pare mai mare. Totodată,
în declaraţia sa cu privire la venituri
şi proprietate, magistratul susţine
că imobilul are o suprafaţă dublă, de
155 m.p. În 2011, când era deja finalizat,
imobilul a fost pus în gaj la Victoriabank
pentru un credit de 150 mii
de lei, pe care familia Pavliuc urmează
să-l ramburseze până în 2021. În
2013, soţia sa, Carolina, a contractat
un alt credit, de 30 mii de lei, tot de la
Victoriabank.
„Nu putem să vorbim despre decizii
controversate atâta timp cât fiecare
hotărâre judecătorească a fost
menţinută de către instanţa ierarhic
superioară. De altfel, noi putem să
discutăm că absolut toate deciziile
tuturor judecătorilor sunt controversate.
Mulţi pot spune că nu le place o
soluţie luată şi o cataloghează drept
controversată. Dar nu e chiar corect.
E corect că aşa situaţie ca la Guma
chiar a fost pentru prima dată în R.
Moldova. Dar, încă o dată vă spun.
Hotărârea a fost supusă controlului
ierarhic superior. De ce dvs. vedeţi în
permanenţă doar decizia judecătorului
de fond şi nu vă uitaţi că mai sunt
alţi trei judecători ierarhic superiori
care o verifică? Dacă s-ar fi anulat
hotărârile mele, puteaţi spune că,
uite, controversatul Pavliuc a încercat
să facă asta, dar nu i-a mers, pentru
că instanţa ierarhic superioară a
casat hotărârea”, susţine Ghenadie
Pavliuc. Cu referire la casa în care locuieşte,
Pavliuc precizează că aceasta
a fost construită începând cu anul
2002, timp de aproape 10 ani. „Ca să
faci o casă timp de vreo 12 ani, nu e
chiar imposibil. Am fost şi executor
judecătoresc. Am avut şi o susţinere
permanentă din partea părinţilor
soţiei. Dar dvs. aţi văzut metrajul la
imobilul meu? Este o casă mică de
tot. Eu nu cred că un apartament cu
patru odăi costă mai ieftin decât casa
mea. Să faci o casă în 10 ani, să mergi
doar prin credite... Nu cunoaşteţi
câte credite eu am luat şi cum eu le
restitui, cum eu retrăiesc şi cum îmi
vine la sfârşit de lună gazul... Nu e
atât de uşor”, explică Pavliuc.
„deoarece nu au fost alternative,
el a fost numit în funcţia de
vicepreşedinte”
De ce CSM a acceptat să-l promoveze
pe Ghenadie Pavliuc la funcţia
de vicepreşedinte al Judecătoriei
Chişinău? Teo Cârnaţ, membru al
CSM, spune că Pavliuc a fost propus
la funcţia de vicepreşedinte pentru
că au lipsit alte candidaturi. „Explicaţia
e simplă: nu au fost alţi pretendenţi
la funcţia de vicepreşedinte.
Cam asta-i explicaţia de bază de ce
el a fost promovat. Să fi fost alţi doitrei-patru
candidaţi, atunci era de
unde de selectat. Deoarece nu au fost
alternative, el a fost numit în funcţia
de vicepreşedinte. La acest subiect,
societatea civilă pur şi simplu a tăcut.
De ce nu vor judecătorii să candideze?
Pentru mine este o necunoscută”,
zice Cârnaţ.
„Nu vreau să fac niciun comentariu,
pentru că nu-i etic să comentez
acţiunile colegilor mei şi chiar afirmaţiile
despre cât de controversat
este Pavliuc. Eu tot nu înţeleg de ce
nu candidează nimeni pentru funcţii
de conducere. E chiar dureros. Înseamnă
că ceilalţi sunt slabi sau sunt
prea puţini eroi în ţara asta. Mie chiar
îmi pare rău că judecătorii nu candidează.
Din discuţiile cu unii magistraţi,
am aflat că nu vor să candideze
pentru că nu au nevoie de bătăi
de cap în plus”, precizează Anatolie
Ţurcan, alt membru al CSM.
„E decizia Colegiului de Selecţie,
a Colegiului de Evaluare. Altă informaţie
decât cea din presă nu a fost
prezentată. Proceduri disciplinare nu
au fost. Cine a avut întrebări, a dat.
De ce nu candidează mai mulţi judecători
la aceste funcţii? Trebuie să-i
întrebaţi pe ei. Fiecare persoană îşi
stabileşte scopul. În funcţii de conducere
nu-i atât de uşor. Am fost trei
ani într-o funcţie de conducere şi nu
cred că aş mai accepta o asemenea
provocare pe viitor”, zice Dorel Musteaţă,
şi el membru al CSM.
Acest articol este realizat în
cadrul proiectului „Consolidarea
statului de drept şi asigurarea
transparenţei sistemului judecătoresc”,
implementat de A.o.
“Juriştii pentru drepturile omului”
cu suportul Civil rights defenders
şi national Endowment for democracy,
care nu influenţează în
niciun fel subiectul şi conţinutul
investigaţiilor publicate.

8 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 9
EDiTORiAL
ViAŢA REDACŢiEi
VoCEA dE JoI
O invitație la lectură
Lilia FOALEA
Săptămâna trecută, am
intrat într-o librărie deoarece
aveam nevoie de cărți de
specialitate și, ispita fiind mare,
am ieșit cu brațele încărcate.
Cumpărasem de două ori mai
mult decât preconizasem,
în special literatură artistică,
despre care ori auzisem de la
prieteni, ori mi-a plăcut critica
literară, ori am găsit apariții noi
ale scriitorilor preferați. Venind
spre casă, mi-am zis că ar trebui
să fiu mai atentă la cheltuieli și
că n-ar fi rău să împrumut cărți
de la bibliotecă. Mai ales că, miam
amintit, am mai scris pentru
ZdG despre bibliotecile franceze.
Acum am decis să testez și
să vă povestesc cum poți lua cu
împrumut o carte.
Mai întâi vreau să vă spun
că francezii citesc mult. Pentru
ei o odihnă
frumoasă, fie la
În Franța, o cărțulie
pentru copii costă
între 4 și 15 euro,
în funcție de volum,
format și calitatea
hârtiei și a imaginilor;
un roman în
format carte de buzunar
costă 7 euro;
o carte de nuvele
sau roman în format
obișnuit costă
23 de euro; cărțile
de specialitate sunt
cele mai scumpe,
prețul lor e 30 de
euro și mai mult
mare, la munte
sau în padure,
include neapărat
și cititul unei cărți.
„De vină” pot fi și
distanțele mari pe
care le parcurg
francezii pentru a
ajunge la muncă.
Aflându-se în medie
o oră jumătate
pe zi în transport,
ei au găsit cea mai
plăcută utilizare a
acestui timp. De
aici și îmrumuturile
de cărți între
colegi și discuțiile
interminabile pe
marginea vreunui
roman de succes,
în pauza de masă.
Dar posibilitățile
bibliotecilor private
sunt, totuși,
limitate.
A doua zi, știind că Bibliobusul
– un autobuz cu rafturile
pline cu cărți (și două bibliotecare
drăguțe) despre care
v-am povestit succint în unul
din editorialele trecute se află
în cartierul vecin, m-am dus
să aflu condițiile de înscriere
la biblotecă. Mi-au dechis ușa
zâmbind și mi-au înmânat
două broșuri care conțineau
informația necesară despre
rețeaua de biblioteci din
zonă și condițiile de înscriere.
Descopăr că șapte comune
vecine s-au asociat pentru a
constitui o rețea de biblioteci
de toată mândria. Mediateca,
așa se numește și veți înțelege
de ce, din orășelul meu are la
dispoziție o clădire întreagă
cu două săli – una de 400 m²,
alta de 800 m², care pot găzdui
expoziții, spectacole, competiții
spotive pentru jocuri intelectuale,
manifestări ale asociațiilor
din comună, lecții despre ecologie,
societate, noile posibilități
de comunicare pentru membrii
adulți, dar și pentru cei mici,
cum ar fi „prima poveste citită
împreună” sau „eroii mei”. Mediateca
dispune de 63000 de
documente, dintre care peste
53000 cărți, 700 cărți audio,
170 CD, 3400 DVD și peste 200
de titluri de ziare și reviste.
Toate, fără excepție, sunt puse
la dispoziția abonaților. În cazul
în care nu găsești cartea dorită,
o comanzi biblotecarilor. Ei, la
rândul lor, încearcă s-o împrumute
din mediatecile vecine –
avantajul de a face parte dint-o
rețea – sau, dacă nu o găsesc
nici aici, s-o cumpere.
Cum poți deveni membru? Te
prezinți în una din biblioteci cu
actul de identitate, un justificativ
de domicilu și orice document
care atestă situația ta actuală
(student, șomer, pensionar) și
autorizarea părinților pentu
minori. Tariful este diferit. De
gratuitate beneficiază
copiii până
la 18 ani, studenții
până la 25 de ani,
șomerii. Pentru
adulții care locuiesc
sau muncesc
în cele șapte comune
prețul unui
abonament care
oferă posibilitatea
de a te bucura
de toate serviciile
mediatecilor
este de 5 euro…
pe an. Pentru
nerezidenți, prețul
e ceva mai mare,
50 de euro pe an.
Cred că orice comentariu
e inutil.
Pentu informație:
în Franța, o
cărțulie pentru
copii costă între
4 și 15 euro, în
funcție de volum,
format și calitatea
hârtiei și a imaginilor; un roman
în format carte de buzunar costă
7 euro; o carte de nuvele sau
roman în format obișnuit costă
23 de euro; cărțile de specialitate
sunt cele mai scumpe, prețul
lor e 30 de euro și mai mult.
E inutil, probabil, să amintesc
că țara, cetățenii căreia
citesc, are un viitor. Ştiu că,
în R. Moldova, tot mai des și
tot mai activ se organizează
colecte de cărți. Contribuie atât
organizațiile internaționale, cât
și oamenii simpli care sunt pur
și simplu îndrăgostiți de știință
și cultură, indiferent unde ar
locui, în țară sau în afara ei.
Am mai observat că loturile de
carte se duc acolo unde sunt
așteptate, adică acolo unde
autoritățile locale pregătesc
localuri adaptate, unde se declară
fără echivoc că au nevoie
și se vor bucura de ea.
De ce Dodon vorbeşte
în numele tuturor?
Aneta GROSU
aneta@zdg.md
ieri, proaspătul preşedinte, igor Dodon,
a transmis un somptuos mesaj
de felicitare Patriarhului Kirill al Rusiei,
cu prilejul împlinirii de către acesta a
opt ani de la „intronizarea” sa în scaun
patriarhal. Nu ar fi existat niciun reproş,
nicio suspiciune, în legătură cu această
felicitare, adresată cu atâta pioşenie,
dacă igor Dodon ar fi făcut-o exclusiv
în numele său şi al familiei sale, nu şi în
numele întregului popor al R. Moldova.
Nu a fost să fie, or, mesajul este ticluit
pe o foaie cu antetul Preşedinţiei R.
Moldova, iar în primele rânduri Dodon
cere permisiunea patriarhului de a-l felicita
„personal şi în numele poporului
Moldovei”. Tot în numele nostru, al tuturor,
igor Dodon şi-a reiterat invitaţia
făcută anterior, amintindu-i patriarhului
că aşteaptă vizita sa pastorală în
Moldova în timpul cel mai apropiat.
De ce Dodon manifestă atâta aroganţă,
într-un subiect sensibil, legat de
credinţă şi de apartenenţa la o confesiune
sau alta? În primul rând, pentru
că acesta este conştient de faptul că
a ajuns preşedinte inclusiv prin efortul
Bisericii Ortodoxe Ruse şi al filialei
acesteia din R. Moldova. Cine alţii dacă
nu preoţii Mitropoliei lui Vladimir s-au
ţinut de răspândirea unor informaţii
denigratoare despre contracandidaţii
lui igor Dodon, profanând astfel orice
idee de bună credinţă, loialitate, cumsecădenie,
onestitate, omenie. Preoţii
bisericilor pro-ruse din Moldova nu au
ezitat să facă agitaţie electorală chiar
din altarele locaşelor sfinte. Bine hrăniţi,
bine odihniţi, bine îngrijiţi, ei le
spuneau sărmanilor enoriaşi cu cine
exact să voteze, ca nu cumva să se
transforme chiar ei, enoriaşii, în lesbiene
sau homosexuali, în femei sterpe
şi frigide. Nu s-au ruşinat deloc să vorbească
pramatii, deşi Biserica nu admite
în niciun caz asemenea conduite.
Pe de altă parte, Dodon încearcă
să-l măgulească pe patriarh, în numele
întregului popor, ştiind că, şi în următorii
ani, el personal va avea nevoie de
suportul bisericii majoritare din R. Moldova.
Vin parlamentarele şi ce ar face
socialiştii-comunişti, antihrişti şi ateişti
în esenţă, dacă ar pierde sprijinul bisericii,
enoriaşii căreia, majoritatea dintre
care sunt creştini adevăraţi, cu sau fără
voia lor, sunt transformaţi în alegătoriroşii?
Cine i-ar mai vota?
Cum ziceam, igor Dodon, din partea
sa şi a familiei sale, îi poate trimite
zilnic mesaje de felicitare Patriarhului
Kirill, şefului statului rus, Vladimir Putin,
ofiţerului de miliţie transnistreană
Vadim Nikolaevici Krasnoselski, pe
care, personal, l-a recunoscut drept
preşedinte peste 1/3 din Moldovă...
Poate trimite felicitări oricui, doar că în
numele său. Nici măcar în numele celor
care şi-au dat votul pentru el nu ar avea
dreptul să o facă, fără permisiunea şi
consimţământul lor...
Uşor de înţeles că preşedintele ales
recent încearcă să inoculeze ideea că
deciziile sale sunt luate şi în numele
tuturor cetăţenilor. Bunăoară, refuzul
de a decreta Doliu Naţional în ziua funeraliilor
lui ion Ungureanu poate fi
interpretat ca fiind un refuz în numele
tuturor cetăţenilor? Cenzurarea necrologului
maestrului s-o fi făcut tot în numele
poporului? Sau decretul, singurul
decret semnat până acum de noul
preşedinte, de a-i retrage cetăţenia lui
Traian Băsescu, o fi fost semnat tot în
numele poporului? Sau ameninţările
de anulare a istoriei Românilor şi de
substituire a manualelor tot în numele
poporului sunt făcute?
Deşi are ceva mai mult de o lună
de la învestire, noul şef al statului R.
Moldova şi-a luat în serios funcţia şi
încearcă să ne reprezinte pe noi toţi,
chiar dacă puţini i-ar oferi un mandat
pentru asta.
„Există o înţelepciune antică, pe
care eu o împărtăşesc în totalitate. Ea
spune că un conducător trebuie să ţină
minte trei lucruri. Mai întâi, că el conduce
oameni. Al doilea, că el îi conduce
după legi. Și al treilea, că nu conduce
totdeauna”, acest pasaj este afişat, sub
semnătura lui igor Dodon, chiar pe siteul
Preşedinţiei R. Moldova.
Cum să nu fii de acord cu această
înţelepciune, despre care nou-alesul
şef de stat spune că o împărtăşeşte în
totalitate? Ca să nu păşească atât de
neruşinat prin gropi, acest preşedinte,
mai mult ca oricare alţi demnitari, ar
trebui monitorizat la rece, la orice pas.
Mandatul său este unul suspect şi nu-i
permite să vorbească inclusiv în numele
celor care nu l-au votat şi nu-l vor
vota vreodată.
lupoaica şi leii lui Ion Ungureanu
Alina RADU
alina.radu@zdg.md
Era o noapte senină. Una dintre nopţile
celea care promiteau un răsărit
luminos. Uniunea Sovietică încă nu se
destrămase, dar crăpa din toate colţurile,
războiul ruso-moldovenesc din 1992
încă nu era o certitudine, naşterea neocomunismului
părea o prostie, marile
trădări naţionale abia se scriau prin cancelarii
KGB, igor Dodon avea doar 15 ani
şi locuia într-o Sadovă majoritar răsculată
împotriva comunismului sovietic.
Era o noapte senină din 1990, şi eu, o
reporteră începătoare, asistam la un act
la care poţi să asişti o dată în viaţă: ministrul
Culturii, ion Ungureanu, se lupta
cu toţi balaurii unui sistem administrativ
comunist ca să instaleze la Chişinău
statuia Lupoaicei Capitoline, care urma
să fie inaugurată a doua zi în zori, în curtea
Muzeului Naţional de istorie.
Monumentul fusese readus la Chişinău,
după 50 de ani, prima variantă a Lupoaicei
fiind donată de Primăria Romei,
dar fiind distrusă de sovietici. Era deja 10
seara, dar soclul încă nu era instalat. Era
anul 1990, nu exista internet prin redacţii,
nu exista decât o singură televiziune,
şi singurul cameraman de la singurul
program de ştiri plecase acasă. Nu erau
telefoane mobile, nu aveam aparat foto,
aveam doar ochi de văzut nişte clipe şi
amintiri de întipărit pe o viaţă.
A rămas unul dintre puţinii miniştri
căruia nu am prea avut ce să îi reproşez.
Era noapte, macaraua care era programată
să vină ziua nu venea nici noaptea.
A vorbit cu toate părţile implicate
de mai multe ori, cu o inteligenţă şi o
forţă de convingere de invidiat. Astfel,
macaraua a venit când nimeni nu mai
credea că va veni.
Eram vreo cinci oameni prezenţi:
ion Ungureanu, şoferul macaralei şi
vreo 3 persoane care voiau să vadă cum
se reinstalează un monument care a
fost distrus de sovietici după ‘40. Când
se aranja soclul, ion Ungureanu a zis
că ar fi să lăsăm ceva amintiri sub acest
monument. A scos din buzunar câteva
monede româneşti, câţiva lei. Era 1990
şi aveam doar monede sovietice. Ne-a
împărţit tuturor câteva monede şi leam
presărat sub soclu. Era încă URSS,
dar cu ministrul Ungureanu puteam
discuta şi noaptea despre identitate românească,
despre moartea imperiului
sovietic, despre libertate, despre libertate,
despre libertate.
A doua zi, Romulus şi Remulus îşi
luau porţia de lapte de bronz în faţa
Muzeului de istorie de pe strada 31 August
1989 şi ministrul ion Ungureanu a
participat la inaugurarea monumentului,
inteligent, optimist şi neobosit. La
inaugurare au fost negreşit sadoveni,
căci Sadova era pe atunci un simbol al
dezgheţului anti-comunist, şi maşini
pline cu oameni curajoşi făceau mereu
naveta spre Chişinău la orice miting,
protest sau sărbătoare anti-sovietică.
igor Dodon o fi fost şi el, căci oamenii îşi
aduceau la aşa manifestări copiii, copiii
prietenilor sau rudelor, să le arate cum
se fac schimbările.
ion Ungureanu a plecat din Guvern
în 1994, iar la câţiva ani a venit în Guvern
igor Dodon. Ungureanu nu a mai
fost admis să deţină vreo funcţie publică,
dar nu şi-a schimbat setul de valori,
a rămas la fel de vertical, cult, inteligent
şi respectat. igor Dodon a avansat în
permanenţă, schimbând partidele, guvernele,
principiile, limbile, culturile.
iar atunci când a obţinut funcţia supremă,
a interzis să se declare doliu naţional
pentru un ilustru regizor, actor, om
de cultură, luptător pentru libertate, pe
care îl cheamă ion Ungureanu.
Ţin minte, în iunie 2007, când
urma să fie eliberat Andrei ivanţoc,
ion Ungureanu, consăteanul său de
la Opaci, a mers cu noi, echipa de la
ZdG, la bariera de la Tighina, să îl întâmpinăm.
Avea deja 72 de ani şi nu
ar fi fost recomandat unor persoane
în această etate să privească spectacolul
dramatic al ne-eliberării lui Andrei.
Dar el a mers, alături de Grigore Vieru,
Dumitru Matcovschi, Vasile Vasilache.
Toţi au stat aproape o zi rezemaţi de
bariera de la Tighina, cu ochii în soare,
pentru că asta le-au dictat valorile. igor
Dodon avea în acea zi doar 32 de ani şi
deţinea funcţa de ministru în Guvernul
Comunist condus de Greceanâi. Nu s-a
deranjat pentru soarta deţinuţilor politici,
iar peste 10 ani avea să felicite, în
calitate de şef de stat, pe cei care i-au
ţinut ilegal în închisori pe toţi membrii
Grupului ilaşcu.
ion Ungureanu nu ar fi vrut niciodată
să fie comparat cu igor Dodon.
Comparaţia nu e posibilă. Între ei e o
distanţă de 60 de ani de verticalitate.
DE JOI
PÂNÃ JOI
JoI, 26 IAnUArIE
În aceste zile, la redacție au
venit reprezentanții poștașilor
pe care ZdG i-a premiat pentru
eforturile depuse în perfectarea
abonamentelor pentru anul
2017. Redacția este recunoscătoare
tuturor celor care au reușit
să convingă cititorii că ZdG este
un ziar adevărat, care merită citit.
Printre factorii poștali care au fost
premiați l acest început de an
sunt Iulia Costaș din satul Fetești,
Edineț, Nina Vameșu din satul
Glinjeni, Fălești, Natalia Ciortescu
din satul Burlacu, Cahul. Premiul
mare i-a revenit Nadejdei Bejenaru
din Slobozia Mare, Cahul.
Vă amintim că abonarea la
ZdG poate fi efectuată în fiecare
lună, până în ziua de 25, pentru
a primi ziarul începând cu luna
următoare.
VInErI, 27 IAnUArIE
Au venit la redacție două
doamne dintr-un sat din raionul
Căușeni, îngrijorate de faptul
că primarul din localitate este
implicat în acțiuni de corupție.
Ne-au spus că ele acceptă să
ne vorbească deschis, fără a-și
ascunde numele, deoarece altfel
nu vor reuși să învingă în această
luptă nedreaptă.
lUnI, 30 IAnUArIE
PNUD va procura o gamă largă
de medicamente vitale pentru
R. Moldova, Această veste a
determinat mai mulți cititori să
ne telefoneze, înrebând dacă
este clar cum vor fi repartizate
aceste medicamente. După ce
criterii? Cine anume le va împărți?
Deocamdată, Ministerul Sănătății
nu a oferit un răspuns la aceste
întrebări importante.
mArŢI, 31 IAnUArIE
Din Orhei, ne-a telefonat un
fost membru al Platformei DA,
supărat că presa nu oglindește
obiectiv conflictul care s-a iscat în
cadrul acestei formațiuni. Cititorul,
care ne-a spus că ar fi veteran al
războiului de la Nistru, ne-a spus
că ar exista mai multe probe,
acumulate în urma unei revizii
financiare, care ar demonstra că
fondurile colectate în PMAN ar
fi fost cheltuite în mod suspect.
I-am spus că orice acuzație adusă
va fi comunicată liderilor DA,
solicitându-li-se opiniile. Se pare
că această idee nu a fost pe placul
cititorului.
mIErCUrI, 1 FEBrUArIE
De la nordul republicii ne-a
telefonat unul dintre abonați,
pe nume A.I., întrebându-ne
dacă mai încearcă cineva să afle
cine sunt adevărații instigatori ai
distrugerilor care s-au produs în
urma evenimentelor din aprilie
2009. Omul ne-a citit din pagina 2
a ziarului „Comunistul”, tiparit la
10 aprilie, afirmând că în acea pagină,
dacă organele de anchetă ar
vrea să o citească, este adevărul
curat despre cei care au cauzat
distrugerile.
„Casa” cu două lebede, o pisică
neagră şi două scaune rulante
le-am telefonat într-o
dimineaţă şi le-am spus că
vreau să merg la ei în vizită.
dumitru a acceptat cu bucurie,
se simţea în vocea lui o
exaltare. „Casa” lor nu vede
prea des oaspeţi, căci nu
sunt prea mulţi cei care vor
să se bucure pentru doi îndrăgostiţi
în scaune rulante.
dar dragostea lor, familia
lor, casa lor există şi sunt
adevărate şi înălţătoare.
nata SCoBIoAlĂ
Era o zi posomorâtă, soarele se
chinuia să străbată printre norii
înceţoşaţi. Azilul de bătrâni din
Chişinău şi aşa nu pare o instituţie
veselă, dar pe o astfel de vreme,
pare departe de lume, dosită după
clădiri enorme şi garduri înalte.
Un ghiveci cu flori - reazem
pentru câteva iconiţe
Azilul avea porţile larg deschise,
dar în curte străjuiau doar mormanele
de zăpadă, adunate după
curăţarea trotuarelor. Câteva pisici
zgribulite moţăiau lângă uşa de la
intrare. De după un geam, ne privea
cu interes o bătrânică. Atunci când
ni s-au întâlnit privirile, a zâmbit
familiar şi ne-a salutat. De după
colţ tocmai a apărut Dumitru. „Hai,
intraţi, Angela vă aşteaptă în casă”,
ne-a îndemnat el, răsucind roţile
scaunului rulant.
Am intrat. Pe coridoarele instituţiei
domnea o linişte adâncă, paşii
noştri răsunau stânjenitor, de parcă
deranjau tăcerea-stăpână. Tablourile
care înfrumuseţau coridorul
tăcut parcă adânceau liniştea. Un
miros proaspăt de mâncare sugera,
totuşi, că acolo sunt oameni.
După mai multe manevre cu
scaunul rulant pe pante şi coridoare,
Dumitru ne-a adus în faţa
unei uşi albe, învechite. Am bătut
la uşă şi ni s-a răspuns cu un ”intraţi”
sonor.
„Casa lui Dumitru şi a Angelei”
este de fapt o cămeruţă mică, în
care se înghesuie un pat, o masă,
un televizor mic de model vechi
aşezat într-un ungher, lângă care
îţi ţineau de urât două lebede confecţionate
din hârtie. Un ghiveci cu
flori era şi reazăm pentru câteva
iconiţe.
///// P
Angela şi dumitru sunt împreună de patru ani
Angela stătea cu spatele la uşă,
într-un scaun rulant. S-a scuzat,
ne-a rugat să aşteptăm câteva minute
ca să se aranjeze. S-a întors.
Un pulover zmeuriu îi împrospăta
zâmbetul timid. Am făcut cunoştinţă
şi am stat la sfat. Dumitru „şi-a
parcat” căruciorul alături de ea,
zâmbind binevoitor.
„școala vieţii” în afara şcolii
Angela s-a născut în satul Lăpuşna,
raionul Hânceşti. Suferă de
paralizie cerebrală de la naştere şi
îşi petrece viaţa într-un scaun cu
rotile. Nu a fost niciodată la şcoală,
când povesteşte despre asta, chipul
ei se mâhneşte, cu tot cu zmeuriul
hainei. „Ţin minte, când aveam 7
ani, a fost o profesoară la noi acasă.
Doar trei luni am făcut lecţii cu ea,
apoi nu a mai venit. A spus că nu e
plătită pentru asta. Aşa am început
Foto: Nata Scobioală
să învăţ singură”, spune Angela. Alfabetul
l-a învăţat ajutată de mama
ei, apoi a învăţat a citi şi a scrie.
„Scriu mai rar, mă doare mâna, că
o mişc greu, dar pot scrie, am învăţat”,
spun ea gesticulând cu mâna,
de parcă ar caligrafia litere ca să ne
convingă.
După moartea părinţilor, rămasă
singură şi fără ajutor, în 2004,
Angela a ajuns la Azilul Republican
pentru invalizi şi Pensionari. E al
treisprezecelea an de azil, e casa ei.
Cu Dumitru s-au cunoscut cu
patru ani în urmă, la o tabără de
odihnă. De atunci sunt de nedespărţit.
„Ei, cum l-am cucerit, ştii
cum o fată cucereşte un băiat. iaca
de atunci suntem împreună”, aşa a
descris ea dragostea şi a zâmbit. De
fapt, toţi am zâmbit. Privirile celor
doi s-au întâlnit, şi zmeuriul puloverului
s-a aprins pe obrajii Angelei.
Dumitru e din Chiştelniţa, raionul
Teleneşti. S-a născut sănătos, dar
după un accident grav de maşină, pe
care l-a avut într-un oraş din Rusia
în timp ce se afla la muncă, în 2005,
a rămas ţintuit într-un scaun rulant.
A trecut printr-o perioadă lungă de
recuperare şi tratament şi chiar dacă
a înţeles că are puţine şanse să mai
meargă pe picioarele sale, nu s-a descurajat.
A învăţat repede să mânuiască
scaunele rulante, şi acum poate fi
consultant în domeniu. „Ehe, eu mă
pricep bine la ele, ştiu în care e mai
uşor să te deplasezi. iaca vreau să-i
cumpăr şi Angelei unul, al ei e vechi
şi nu poate ieşi cu el pe afară”, spune
Dumitru. Ne-a asigurat că va face totul
ca să-i ofere Angelei un cărucior
bun de ieşit la plimbări.
moniţa, cadoul de nuntă
Dumitru, după accident, a stat
o perioadă la azilul din Micleuşeni,
raionul Străşeni. Venise pentru o
operaţie la coloana vertebrală la Chişinău,
iar aici un amic cu care făcuse
cunoştinţă i-a propus să meargă
la un sanatoriu pentru recuperare.
Acolo a cunoscut-o pe Angela. Apoi,
viaţa lui s-a schimbat. S-a despărţit
de singurătate. „Am umblat pe drumuri
luni de zile ca să-mi fac actele
şi să mă mut alături de Angela. Până
la urmă, am reuşit, degrabă se fac
patru ani de când suntem o familie.
Aici e casa noastră”, a spus Dumitru
cu mândrie, desfăcând larg braţele,
de parcă camera ceea micuţă era un
palat de necuprins. În geamul de la
balcon, a apărut o pisică neagră ca
tăciunele. „E pisica noastră, am botezat-o
Moniţa, am primit-o cadou
când ne-am înscris”, spune Dumitru.
Am deschid uşa de la bacon, iar
pufoasa s-a îndreptat direct spre picioarele
Angelei, torcând şi cerşind
mângâiere, apoi a trecut la Dumitru,
s-a căţărat în braţele lui şi a adormit,
ca unul de-al casei. Aparent, nu le
lipsea nimic, sau poate chiar aveau
mai mult decât multe alte familii pe
care le-am cunoscut. Înţelegerea şi
sprijinul le sunt singura avere, care
le îmbogăţeşte mult viaţa lor săracă
în paşi.
Zilele trecute i-am vizitat iar.
Câţiva oameni s-au oferit să-i ajute
şi le-am dus împreună căruciorul
nou pentru Angela. Vine primăvara
şi plimbările fac bine unei familii.
Moniţa acum va însoţi 2 scaune rulante
prin curte.

10 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 11
EXCLUSiV
EXCLUSiV
Interviu cu Clotilde ARMAND, activistă civică, politiciană și manager din România
„Corupþia este o cangrenă
care macină sufletele oamenilor”
— Sunteți inginer de profesie și,
de obicei, în cazul persoanelor
împătimite de profesii tehnice
întâlnim mai rar pasiunea
pentru cuvinte. Iată că, recent,
ați lansat cartea intitulată „Am
ales România”. De ce ați simțit
nevoia să scrieți?
— Am simţit nevoia să scriu
pentru că, într-un mod foarte
subit, am devenit o persoană
publică în România şi jurnaliştii
au început să-mi adreseze diferite
întrebări legate de „grădina
mea privată”, de alegerea mea
de a veni în România, de familia
mea... Întrebări la care nu voiam
să răspund imediat. Am simţit
că, totuşi, trebuia să fac ceva cu
aceste „restanţe” care se adunau
în mintea mea. Nu puteam să
promovez sinceritatea şi transparenţa,
iar în acelaşi timp să nu
răspund la nişte întrebări simple
despre mine, despre viaţa mea.
De aceea, am decis să-mi fac
ordine în gânduri şi să le aranjez
într-o carte. Nu sunt un scriitor
şi nu pretind că aş vrea să fiu. Nu
fac artă. Nu sunt o artistă. Am
scris pentru că voiam multe să
spun.
— De ce ați considerat că este
nevoie să intrați în politică?
— Nu ştiam că intru în
politică. Credeam că intru într-o
luptă la nivel local şi că o să
rămân, până la urmă, acolo.
Nu m-am gândit că voi avea
o vizibilitate atât de mare. De
fapt, lupt de mult. Mereu am
fost o activistă civică. În repetate
rânduri am ieşit în stradă
ca să luptăm, bunăoară, pentru
Roşia Montană... Cu timpul,
ne-am dat seama că protestele
din stradă nu sunt destul de
eficiente. Apoi, prietenul nostru
Dan Nicuşor a creat Asociaţia
„Uniunea Salvaţi Bucureştiul”. A
luat această decizie după ce câştigaseră
în judecată peste 90 de
procese, dar prea puţine dintre
aceste decizii erau şi executate.
Acest lucru ne exaspera. Dan
Nicuşor a fost şi candidat independent
la Primăria Bucureşti. A
obţinut 9% din voturi, dar totuşi
nu a putut accede în calitate
de consilier municipal. Or, în
România, dacă nu ai un partid şi
candidezi la alegeri, îţi trebuie
de trei ori mai multe voturi
decât unei formaţiuni politice.
Atunci ne-am dat seama că
trebuie să facem mai mult şi să
creăm un partid, deşi toţi eram
alergici la ideea de partid politic.
Aşa am fondat „Uniunea Salvaţi
România”. Am candidat la
funcţia de primar al Sectorului 1
Bucureşti la alegerile locale din
5 iunie 2016. Timp de o noapte,
am şi fost chiar primar.
— Ce le-ați spus, ce le-ați promis
CloTIldE ArmAnd
alegătorilor în campania electorală?
— În cadrul campaniei le-am
spus oamenilor să vadă cine
sunt candidaţii şi să analizeze ce
au făcut aceştia în viaţă. E mult
mai important cine eşti şi ce ai
făcut, decât ce promiţi. Vedem că
promisiuni fac mai mulţi, le fac
mereu, dar nu se prea întâmplă
nimic. Atunci, în campanie, am
spus: uitaţi-vă cine suntem,
uitaţi-vă ce am construit în viaţa
noastră şi pe asta să vă bazaţi. Nu
am venit cu nişte promisiuni, ci
cu nişte valori. Suntem o echipă
de oameni care, în viaţa noastră,
am construit, am luptat mult,
născută la 28/06/1973, la pointe-à-pitre, în departamentul francez al Guadeloupei, unde
tatăl ei îşi îndeplinea obligaţiile militare, predând matematica tinerilor de pe insulă.
manager executiv, inginer format la Institutul de Tehnologie din massachusetts şi la Ecole
Centrale paris, cu peste 18 ani de experienţă în management şi consulting pentru giganţi
industriali din Europa şi America de nord.
din octombrie 2007, manager executiv al distribuţiei de gaz natural în regiunea Bucureşti.
În 2009, manager de proiect pentru crearea, în cadrul GdF SUEz, a unei noi filiale, distrigaz
Confort.
În septembrie 2010, recrutată de GdF SUEz Energie France în paris ca director of Innovation
& new markets, cu accent pe producţia de energie regenerabilă.
din septembrie 2013, director general pentru filialele Egis din românia, Bulgaria şi r. moldova,
în care lucrează 200 de ingineri pentru proiecte majore de infrastructură.
limbile vorbite:
Franceza (limba maternă); engleza, româna (fluent); spaniola (intermediar); germana (începător).
uneori am reuşit mai multe, uneori
mai puţine. Ceea ce vom face
mai departe va fi echivalentul
celor realizate în trecut. Acesta
a fost mesajul nostru electoral
adresat cetăţenilor.
„
Foto: Ziarul de Gardă
Toţi eram alergici la
ideea de partid
— Dacă ați fi ajuns primar, ce ați
fi v r u t s ă r e a l i z a ț i ?
— Sunt multe proiecte pe
care vreau să le realizez. Voi fi
primar la un anumit moment,
probabil, în urma alegerilor
ce vor avea loc după trei ani şi
jumătate. Atunci am să implementez
aceste proiecte. Acum,
în consiliu, avem o treime de
consilieri şi cerem transparenţă
în tot ce se face în oraş, în ţară.
Am luptat mereu ca planurile
de urbanism detaliate să fie publicate,
ca să ştim ce vor să facă
autorităţile, pentru că, în ultimul
deceniu, au fost distruse foarte
multe lucruri din Bucureşti.
— Cum se simte o femeie în
politică, domeniu în care sunt,
totuși, mai mulți bărbați?
— Nu-mi place să merg la
dezbateri unde sunt o grămadă
de bărbaţi-politicieni. Majoritatea
sunt atât de agresivi...
Personal, în anturajul lor, nu
pot să mă expun, dacă nu sunt
şi eu agresivă, dar nu-mi place
acest lucru. Să ştiţi că sunt o
femeie puternică, dar nu vreau
să fac parte din lumea aceasta de
oameni care luptă ca să spună o
frază şi nimeni nu-i aude pentru
că toţi vorbesc în acelaşi timp. De
aceea, prefer să nu apar în acest
mediu. Politicienii, de fapt, sunt
foarte plictisitori. De obicei, femeile
sunt mai directe şi în fraze,
şi în acţiuni. Femeile sunt şi mai
sincere. Cred că ele se implică cu
mai multă dorinţă de a schimba
ceva, în timp ce bărbaţii se
implică mai mult pentru putere
şi pentru ego. Sunt generalităţi
pe care le spunem, dar femeia
se gândeşte mai mult la viitorul
copiilor ei şi al tinerei generaţii,
în timp ce bărbaţii se vor gândi
mai mult la ceea ce vor obţine ei
personal.
„
politicienii sunt foarte
plictisitori
— Știți cum „respiră” o primărie
din România. Ați cunoscut,
probabil, primării și comunități
locale din Franța. În R. Moldova
este o problemă cu autonomia
locală și administrarea bugetelor
primăriilor. Dacă ați putea
explica: cât de important este ca
însăși comunitatea și consilierii
să decidă cum trebuie să se dezvolte
comunitatea? Sau, totuși,
trebuie să aștepte ordine de la
Guvern?
— Cred că o construcţie se
face de jos în sus, pentru că o
societate nu poate fi condusă de
o elită de sus. Societatea actuală
se dezvoltă în toate domeniile
pentru că există o inteligenţă
colectivă mare. Numai prin
această inteligenţă colectivă
reuşeşti să faci ceva. Într-un oraş,
dacă vrei ca autorităţile să creeze
pentru toţi ceva mai bun, mai
valoros, trebuie implicaţi oamenii.
Pentru că anume oamenii
sunt actorii acestui spectacol,
nu doar beneficiari. Astfel, ei
se vor simţi importanţi şi vor
contribui mai mult. E absurd să
crezi că un om ar putea munci
la fel ca o comunitate întreagă.
S-a demonstrat deja: sunt mai
puternice comunităţile în care
oamenii sunt implicaţi. Dacă
oamenii nu vor fi implicaţi în
dezvoltarea localităţii, atunci nu
va fi nicio energie şi oamenii nu
vor fi fericiţi, respectiv, oraşul nu
se va dezvolta.
— În R. Moldova, avem numeroase
probleme generate de
lipsa de transparență a partidelor.
Cât de important este ca
partidele să fie transparente
și să reprezinte, într-adevăr,
interesele oamenilor și nu doar
interese personale sau ale cuiva
din umbră?
— Cum este într-un oraş, întrun
sat, aşa este şi într-un partid.
Oamenii se vor implica dacă simt
că e o democraţie adevărată. Adică
acest partid aparţine fiecărui
membru. Partidul este al nostru,
al tuturor, dar este şi al tău. Tu ai
un cuvânt de spus şi părerea ta
contează. Doar aşa putem ajunge
la ceva mai bun. Atunci când
discutăm, spunem tot ce avem de
spus, chiar dacă avem păreri diferite.
În partidul nostru oamenii
sunt voluntari, adică lucrează din
entuziasm. Ei pot pleca oricând,
dacă nu ar fi ascultaţi.
— Cum este casa în care locuiți?
— Locuiesc într-un bloc din
anii `50, care era un bloc de lux
cu trei apartamente foarte bine
construite. Este amplasat într-un
cartier frumos, numit cartierul
Capitalelor, unde sunt amplasate
aproape toate ambasadele. Noi
închiriem acel apartament. Este
o locuinţă în care stăm cu toată
familia. Personal, nu sunt prea
mult timp acasă, dar atunci când
sunt, ne bucurăm de faptul că
suntem împreună.
— Ați spus că ați fost de foarte
multe ori la Chișinău. În toți
acești ani cum l-ați văzut: înflorește
sau se distruge?
— Și una şi alta. Însă, cel mai
mult se observă un urbanism ieftin,
fără gust. Am impresia că clădirile
noi care apar sunt construite
de oameni care s-au gândit mai
mult la bani şi mai puţin la estetic,
la cultură. Știu că în R. Moldova
sunt mulţi arhitecţi şi ingineri
foarte buni, dar nu ei au contribuit
la anumite dezvoltări imobiliare de
aici. În Bucureşti este şi mai rău:
monumentele de arhitectură devin
o ţintă pentru rechinii imobiliari.
Clădirile cu o vechime de sute
de ani sunt distruse, iar în locul
lor cresc, asemeni unor ciuperci,
clădiri din fier şi sticlă.
— Spuneați că ați decis să rămâneți
în România pentru că v-a
cucerit. Prin ce anume?
— România este acum locul
meu de trai. Casa mea. Viaţa
noastră. România m-a întâlnit
mereu cu braţele deschise. Visul
meu este ca şi copiii noştri să nu
plece de aici. De aceea, am să fac
tot ce-mi stă în puteri ca tinerii
din România să nu fie nevoiţi
să plece din ţara lor. E un mare
sacrificiu să-ţi pierzi identitatea,
atunci când decizi să emigrezi
în altă ţară. Cunosc acest lucru
din propria experienţă. Acum
sunt fericită că totul s-a construit
frumos, dar, credeţi-mă, nu a
fost deloc uşor la început. Îmi
era bine în Franţa, dar am plecat
pentru că iubeam.
Vreau ca urmaşii noştri să aibă
un viitor bun şi să poată edifica o
lume şi mai frumoasă în România.
Vrei să rămâi în ţara în care îţi
vezi rezultatul muncii, unde vezi
că există meritocraţie şi unde tu
valorezi ceva şi poţi contribui la
dezvoltarea oraşului, ţării.
De exemplu, după război,
Franţa şi Germania erau complet
distruse, dar oamenii nu au stat
cu mâinile în şold şi au reconstruit
totul, pentru că ştiau că
vor beneficia de toată această
muncă. Însă, când ai impresia că,
indiferent de cât de mult lucrezi,
totuşi nimic nu se schimbă, iar în
viitor nu te aşteaptă nimic bun,
decizi să pleci.
— În cât timp ați învățat limba
română? În R. Moldova sunt
mulți oameni care trăiesc aici 50
de ani și tot nu cunosc limba...
— Am învăţat limba română
pe parcursul anilor, mai ales în
timpul pe care îl petreceam în
România. La început cunoşteam
limba doar la nivel de supravieţuire,
adică puteam să spun
orice, dar nu mă simţeam prea
bine când trebuia să port discuţii
mai lungi în limba română. Însă,
în ultimii trei ani am depus mai
mult efort, am studiat-o mai minuţios
şi acum am o mare plăcere
să discut în limba română şi să-i
înţeleg toate subtilităţile. Regret
că nu am făcut asta mai devreme.
— Știți că avem această dispută:
limba română – limba „moldovenească”,
ați văzut vreo
diferență între limba pe care o
vorbesc oamenii din R. Moldova
și cei din România? Poate nu
i-ați înțeles ce spun? Poate ați
avut nevoie chiar să apelați la
dicționare?
— În niciun caz. Consider că
Foto: Ziarul de Gardă
această problemă este una ce ţine
de ideologie, şi nu ceva real. Astfel
de probleme există şi în Franţa,
unde fiecare regiune are accentul
ei şi regionalisme. Am văzut
cum se vorbeşte limba franceză
în Canada. Am văzut cum se
vorbeşte limba engleză în Anglia
şi în America. Am văzut cum se
vorbeşte limba germană în sudul
şi în nordul Germaniei. Astfel
încât, vă spun sigur că diferenţa
dintre limba română vorbită în
România şi în R. Moldova este
una foarte mică. E aceeaşi limbă,
dar vorbită uşor diferit. Acest lucru
este frumos. Nu am nevoie de
un dicţionar ca să înţeleg ce-mi
spuneţi (râde).
— Vorbiți cu multă simpatie
despre România. Dacă ar fi să
sugerați top trei locuri de văzut
acolo, care ar fi acelea?
— Bucureşti – este suficient
să te plimbi pe acolo ca să simţi
istoria acelor locuri şi cât de sufletişti
sunt oamenii. Este un oraş
plin de viaţă.
iaşi – mereu îmi apare imaginea
lui Alexandru ioan Cuza cum
trece călare pe cal. Am învăţat
istoria României când am susţinut
examenul pentru obţinerea
cetăţeniei române, în 2015.
Satul Măgura – este un loc
frumos, unde îmi duc familia din
Franţa, atunci când ne vizitează.
Carpaţii sunt o mare comoară a
României, care trebuie păstrată.
— Ce părere aveți despre Brexit și
această mișcare anti-UE?
— Să ştiţi că, în România, nu
există vreun partid care să nu
creadă în UE. Sunt foarte puţini
români care nu ar fi pro-europeni
şi acesta nu este un calcul meschin.
UE trebuie să rămână unită.
Eu cred într-o UE nu doar la nivel
economic, dar şi la nivel de valori
europene. Cu toate acestea, consider
că Europa de Vest poate învăţa
multe şi de la Europa de Est,
cum ar fi partea aceasta de suflet.
Da, da. Europa de Est nu e atât
de materialistă, şi aici vorbesc de
popor, nu de oligarhii cărora nu
le pasă de Europa şi de nimeni. Ei
nu-l au nici pe Dumnezeu.
— În toate discursurile și interviurile
dvs. vorbiți despre corupție.
De ce considerați că trebuie să
luptăm cu acest viciu?
— Luptăm cu corupţia, pentru
că ea ucide. Asta s-a văzut foarte
clar în cazul tragediei de la Clubul
Colectiv. Asta se vede clar în toate
spitalele din România. Ceea ce
înseamnă că medicamentele care
sunt negociate la nişte preţuri
speciale sunt luate din firmele din
sistem şi reexportate pe alte pieţe
din Europa, la un preţ mult mai
mare. Astfel, copiii sau bătrânii nu
mai au acces la aceste medicamente.
iată de ce corupţia ucide.
Corupţia distruge şi comunitatea.
Tinerii nu mai au încredere în stat
şi decid să plece, să-l abandoneze.
Corupţia distruge moral o
comunitate întreagă, devii şi tu
tentat să participi la acest sistem,
ca să obţii şi tu unele beneficii.
Corupţia corupe mai departe.
Corupţia este o cangrenă care
macină suflete. Corupţia distruge
o ţară întreagă.
pentru conformitate,
ziarul de Gardă

12 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 13
REPORTER SPECiAL
REPORTER SPECiAL
PENSII LA 63 DE ANI:
între interesul cetăþenilor şi
„colacul de salvare” al sistemului
reforma sistemului de
pensii, amânată repetat
de autorităţi, discutată de
experţi şi necesară pentru
cetăţenii de rând, a intrat
în vigoare la 1 ianuarie
2017. doar că schimbările
propuse de Guvern, adoptate
de parlament şi promulgate
de şeful statului au
generat nemulţumiri şi
critici din partea societăţii
civile. În timp ce ministerul
muncii, protecţiei Sociale şi
Familiei o numeşte „colac
de salvare”, unii experţi
sunt de părere că reforma
nu va evita criza din sistem,
deoarece problema trebuie
abordată în ansamblu, prin
ridicarea nivelului de trai
al populaţiei şi prin combaterea
salariilor acordate
în plic.
marina CIoBAnU
Emigrarea în masă a populaţiei apte
de muncă, rata înaltă a economiei
tenebre şi a fenomenului de angajare
informală, plata salariilor în plic şi
îmbătrânirea accelerată a populaţiei
au generat criza sistemului de pensii.
Astăzi, circa 680 de mii de persoane
beneficiază de pensii. Raportul dintre
contribuabilii la sistem şi beneficiarii
de pensii este unul periculos, 1,2 în
2014, deşi nivelul minim admisibil,
conform practicilor internaţionale,
este de 4 (!) contribuabili la un pensionar.
Pentru a evita o posibilă prăbuşire,
în doi ani, a sistemului, Guvernul
a propus o serie de modificări, printre
care şi o nouă formulă de calcul a
pensiilor, care ar trebui să asigure interdependenţa
dintre contribuţiile la
asigurările sociale şi mărimea pensiei.
Egalarea vârstei de pensionare
şi a stagiului de cotizare
Atât femeile, cât şi bărbaţii vor ieşi
la pensie la vârsta de 63 de ani, iar stagiul
de cotizare va fi egalat şi va constitui
34 de ani.
Funcţionari publici
Funcţionarii publici care până la 1
ianuarie 2017 au realizat un stagiu de
cotizare de 33 de ani pentru bărbaţi şi
30 de ani pentru femei şi au un stagiu
în funcţia publică de cel puţin 15 ani
îşi vor realiza dreptul la pensie în condiţiile
anterioare.
perioadele necontributive
În stagiul de cotizare vor fi incluse
perioadele necontributive precum:
perioada de îngrijire a unui copil
până la vârsta de 3 ani de către unul
din părinţi sau de tutore, în caz de deces
al ambilor părinţi;
perioada în care asiguratul a
beneficiat de indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă, de
ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare
sau reintegrare profesională;
VIorICA AnTonoV, expertă în politici sociale IdIS „Viitorul”
Încă un moment important în cadrul acestei reforme: se păstrează un
număr foarte mare de grupuri vulnerabile care primesc anumite facilități
sociale din partea statului, dar cu nimic înapoi nu contribuie. Este vorba
despre familii cu mulți copii, de persoane cu un anumit grad de invaliditate
care ar putea să muncească, dar statul nu asigură condițiile
necesare ca acestea să se angajeze în câmpul muncii. Nu știu de ce
nu s-a discutat și despre divizarea fondului de asigurări în două părți:
pentru asistența persoanelor vulnerabile și însuși fondul de pensii, așa
cum a existat anterior. Astăzi este foarte greu să faci transparent acest
aspect. Nu este clar din ce sumă se alocă unor grupuri, din care fonduri
se alocă pentru pensionari, pentru cei care au luptat în regiunea transnistreană.
Este un haos care trebuie organizat. Într-un fel, populația în
vârstă rămâne în câmpul muncii și susține pe toți ceilalți, mai tineri. Văd
sceptic ca această reformă să fie bazată numai pe vârstă, numai pe o
formulă. Am urmărit alte reforme în UE. Se discută sistemic, se văd foarte
clar lacunele, se înțelege câte categorii sunt implicate
în câmpul muncii. Nu putem pune problema pe un
eșantion mare de persoane de vârsta a treia, ca
să recompenseze toate neajunsurile sistemului.
Este absurd. Vreau să văd mai mult angajarea
în câmpul muncii a tinerilor, dar numărul lor
este în descreștere. Deci, sume, alocații, fezabilitate
sau sustenabilitate financiară a sistemului
de pensii - este un subiect închis, deoarece
nu există fonduri. Ca ele să existe trebuie să
trecem la un sistem privat de pensii, despre
asta însă nu s-a discutat.
perioada de îngrijire a unui copil
cu dizabilitate severă sub vârsta de 18
ani de către unul dintre părinţi, tutore,
curator, până la angajarea în funcţia
de asistent personal (asistent personal
poate deveni părintele, respectiv,
acesta va beneficia de salariu);
perioada de rezidenţiat în învăţământul
postuniversitar obligatoriu;
Foto: ipn.md
perioadele de activitate necontributive
în funcţia de judecător
şi procuror de până la 31 decembrie
2005.
pensia de dizabilitate
Persoana încadrată într-un grad
de dizabilitate cauzată de o afecţiune
generală beneficiază de o pensie
TATIAnA SAVVA, expertă economică a
Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”
Pe de altă parte, oamenii vor începe să primească, iarăși, salariul în
plic. Cred că această măsură va contribui la un grad mai mare de nonconformitate.
Nu neg că este o problemă și că era necesară reforma,
dar echivalarea vârstei de pensionare trebuia anunțată din timp. De
exemplu, pentru generația de 40-45 de ani. Oamenii aveau să știe că
au 15 ani până la pensie. Nu trebuia anunțată pentru cei care ies anul
acesta la pensie sau cei care au doi-trei ani. Pentru ei, cel puțin, nu
este corect din punct de vedere al politicii sociale. Iar ei sunt majoritatea
care acum vor ieși la pensie în număr masiv. De aceea, reforma
trebuia gândită pe etape. Între timp, urmau să stabilească ce facem cu
cei care ies acum la pensie, care este povara fiscală sau pe buget. Era
nevoie de discuții foarte deschise în public, deoarece nu s-a explicat
ce presupune reforma pentru fiecare dintre noi. Dacă nu ești expert,
nu este prea clar. Inițiativa este una pozitivă, pentru că
aduce niște schimbări, dar ea trebuia gândită pe
etape. Trebuia analizat impactul social, niciodată
o politică de așa natură nu va fi populară, dar
nici o astfel de aversiune socială nu trebuie să
trezească, mai ales din partea celor care contribuie
în mod direct. Mă voi bucura dacă pensiile
vor crește de două ori. Dacă însă acestea vor fi
ridicate doar la minimul de existență, aceasta
nu este o realizare, ci o condiție care
trebuia asigurată.
Foto: timpul.md
de dizabilitate dacă îndeplineşte
condiţiile de stagiu de cotizare, în
raport cu vârsta la data constatării
invalidităţii:
Valoarea pensiei minime de dizabilitate
reprezintă, în cazul unei dizabilităţi
severe – 75% din cuantumul
venitului lunar minim garantat stabilit
prin lege, în cazul unei dizabilităţi
accentuate – 70%, iar în cazul unei
dizabilităţi medii – 50%.
rata de înlocuire
În cazul realizării stagiului minim
de cotizare, de 15 ani, persoana
va avea o rată de înlocuire de 23,25%
din salariul mediu. Cetăţenii care vor
realiza un stagiu de cotizare de 30 de
ani vor beneficia de o rată de înlocuire
de 40,5%, cei care vor lucra 34 de ani
vor avea o pensie de 45,9% din salariul
asigurat.
o singură pensie minimă
Va exista un cuantum unic la calcularea
pensiei, atât pentru persoanele
din domeniul agriculturii, cât şi
pentru ceilalţi lucrători din economia
naţională. Dacă anterior existau două
pensii minime, pentru lucrătorii din
agricultură – 847, 71 lei, iar pentru cei
din economia naţională – 948, 84 lei,
reforma presupune o singură pensie
minimă, egală cu venitul minim lunar
garantat de stat, stabilit prin lege şi
indexat anual.
reexaminarea dreptului la
pensie
Modificările legislative prevăd că
pensionarii care activează sau au activat
în câmpul muncii după realizarea
dreptului la pensie pentru limită de
vârstă pot solicita reexaminarea pensiei
nu mai des decât o dată la doi ani,
cu condiţia că pensia calculată este
mai mare decât pensia aflată în plată.
pensionarea anticipată
Persoanele care au contribuit
la sistemul de pensii şi confirmă un
stagiu de cotizare necesar pot solicita
stabilirea pensiei anticipate pentru
limita de vârstă, cu cel mult trei ani
înaintea împlinirii vârstei standard de
pensionare de 63 de ani pentru bărbaţi
şi femei. Pensia anticipată nu include
însă perioadele necontributive, dar la
atingerea vârstei standard, persoana
va putea recalcula pensia, cu includerea
perioadelor necontributive.
pensia de urmaş
Pensia de urmaş se acordă dacă
persoana decedată beneficia de pensie
pentru limită de vârstă sau de pensie
de dizabilitate ori îndeplinea condiţiile
pentru obţinerea unei pensii de
dizabilitate. Potrivit noii legi, aceasta
se calculează în mărime de 50% pentru
fiecare urmaş.
Cuantumul pensiei de urmaş în
cazul copiilor rămaşi fără ocrotire
părintească în urma decesului ambilor
părinţi reprezintă însumarea
drepturilor de urmaş calculate după
fi e c a r e p ă r i n t e .
Noua formulă de calcul a pensiei
pentru limita de vârstă constă în raportul
dintre contribuţiile aduse de
persoană şi stagiul de cotizare realizat.
Cuantumul pensiei pentru limită
de vârstă se determină reieşind din
rata de acumulare (1,35% pentru fiecare
an de cotizare), venitul mediu
lunar asigurat, valorizat şi stagiul de
cotizare realizat. În cazul în care pensia
calculată în condiţiile unui stagiu
de cotizare incomplet este sub nivelul
pensiei minime, asiguratului i se
acordă pensia calculată, care nu poate
fi mai mică decât pensia minimă
diminuată proporţional stagiului de
cotizare realizat.
Ce este valorizarea venitului
mediu lunar asigurat?
Din 1 ianuarie 1999, de când s-a
stabilit sistemul de contribuţii sociale
individuale, venitul asigurat din care
persoana a contribuit nu a fost supus
actualizării la schimbarea salariului
mediu pe economie. Altfel spus, valorizarea
ar însemna calcularea pensiei
din salariul pe care l-ar fi avut astăzi
persoana. Se ia anul precedent anului
pensionării şi se actualizează la
momentul valorizării. În cei 16 ani de
la punerea în aplicare a sistemului,
salariul mediu pe ţară a evoluat de la
an la an. Dacă în 1999 era 304,75 lei,
în 2015 – 4610 lei. Salariul din 2015
este de 15 ori mai mare. Coeficienţii
de valorizare pentru fiecare an se
aprobă de Guvern anual la 1 aprilie.
Veniturile de până la 1 ianuarie 1999
sunt deja valorizate şi nu vor fi supuse
majorării.
Stela Grigoraş, ministra MPSF:
„Valorizarea pensiilor va duce la mărire,
dublare chiar, nu are nimeni de
pierdut. Toată lumea are de câştigat.
Valorizarea va fi efectuată gradual,
deoarece implică resurse financiare
enorme. Pentru persoanele care şiau
stabilit pensiile în perioada 2001-
2008, valorizarea va avea loc în 2017.
2009 - 31 martie 2017 vom avea un
grafic stabilit de Guvern pentru valorizare,
în fiecare an vom prelua câţiva
ani noi pentru valorizare”. Ministra
Muncii a explicat că banii necesari
pentru valorizarea şi, respectiv, creşterea
pensiilor vor fi compensaţi prin
mărirea stagiului de cotizare şi a vârstei
de pensionare.
Beneficiile reformei au fost
prezentate de către Stela Grigoraş,
ministra Muncii, Protecţiei Sociale
şi Familiei: „Această reformă a sistemului
de pensii este în interesul
tuturor cetăţenilor R. Moldova. Este,
de fapt, colacul de salvare al unui
sistem care se află în prag de colaps.
Dacă nu facem această reformă astăzi,
mâine poate fi târziu. În doi-trei
ani sistemul se va ruina, iar efectele
ar putea fi dramatice şi imprevizibile
pentru întreaga societate. Astăzi,
mai mult ca oricând, avem această
voinţă politică. Avem sprijinul necesar
al partenerilor de dezvoltare,
al reprezentanţilor societăţii civile,
care au lucrat împreună cu noi la
elaborarea acestui proiect de lege.
Nu mai putem tolera această situaţie,
când peste 83% din pensionari
primesc o pensie sub nivelul existenţei,
iar alte grupuri de beneficiari
din sistemul de pensii primesc pensii
de peste 20 de mii de lei.”
pe cine avantajează reforma?
Tatiana Savva, expertă economică
a Centrului Analitic independent
„Expert-Grup”, susţine că reforma era
necesară, doar că la aceste schimbări
trebuia de ajuns prin alte metode, şi
nu cu scopul de a echilibra veniturile
la buget, deci, de a plăti pensii mai
târziu, în condiţiile în care speranţa
de viaţă în R. Moldova este exact la
sfârşitul pensiei. „Problema mai e şi
câţi bărbaţi ajung la pensie în R. Moldova?
Nu sunt prea mulţi (70,5% din
totalul de pensionari pentru limită de
vârstă sunt femei – n.r.). Atunci omul
care a muncit toată viaţa lui nu va fi
interesat să contribuie la ceva de care
nu va beneficia decât un an, maxim
doi. Da, speranţa de viaţă a femeilor
este mai mare, dar salariile bărbaţilor,
oricât vor vorbi despre egalitate de
gen, sunt mai mari (2015: bărbaţi
– 4881 lei, femei – 4235 lei – n.r.)”,
susţine Tatiana Savva.
Experta în politici sociale a iDiS
„Viitorul”,Viorica Antonov se arată
nedumerită de faptul că, deşi au
fost formate mai multe platforme,
inclusiv pentru consultarea opiniilor
persoanelor de vârsta a treia, proiectul
a trecut foarte repede de etapa
dezbaterilor publice, fără a analiza
reacţiile negative, şi a fost votat în
Parlament. Din acest punct de vedere,
experta crede că reforma ar fi
fost o condiţie a Fondului Monetar
internaţional.
Viorica Antonov explică că formula
de calcul nu este tocmai atât de
simplă pe cât s-a vehiculat, dar şi că
aceasta nu vizează pe cei pensionaţi
până la 1998, de aceea rămân multe
semne de întrebare. „Vreau să văd
prima rundă de rezultate. Dacă se vor
majora pensiile, conform formulei noi,
cine va beneficia printre primii? Cred
că într-un an de reformă vom putea
analiza schimbările sub aspect pozitiv
sau negativ. Am unele rezerve totuşi
şi aş opta pentru o abordare sistemică
a reformei. Sistemic înseamnă mai
multe procese, nu doar, propriu-zis,
cotizaţiile şi menţinerea acestui sistem,
dar şi soluţionarea problemei salariului
în plic şi a muncii nedeclarate,
angajamentul R. Moldova faţă de documentele
de la Biroul internaţional
al Muncii. Ne-am asumat nişte norme
care nu se respectă. Avem angajatori
care nu respectă remunerarea egală
între femei şi bărbaţi. Eu aş vrea să văd
cum s-ar putea de schimbat raportul
dintre contribuţiile angajatului şi angajatorului.
Este prea mare presiunea
pe angajator, deci, agenţii economici
se eschivează de la salarii foarte mari
pentru a nu plăti contribuţii enorme”,
afirmă experta.
noIlE prEVEdErI AlE lEGII prIVInd SISTEmUl pUBlIC dE pEnSII
InTrATE În VIGoArE lA 1 IAnUArIE 2017
Foto: Ziarul de Gardă

14 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 15
TRĂiND DE GARDĂ
LA MARGiNEA EUROPEi
VIAÞA PARCURSÃ ÎN MÂINI
„Nu-mi amintesc ce simți când
mergi pe propriile picioare”
Agripina Gavriluţă nu a mers pe propriile picioare de la vârsta de doi ani. În timpul iernii o găseşti sprijinită de peretele cald al sobei
Un om se simte împlinit
atunci când ştie că este iubit
şi înconjurat de oameni
dragi. de această părere
este Agripina Gavriluţă,
care, de 73 de ani, nu a mai
simţit cum e să păşeşti
peste un prag sau să te ţii
pe propriile picioare.
Tatiana BEGHIU
Agripina Gavriluţă este din satul
Puhoi, raionul ialoveni. Toată
viaţa a trăit în acest sat, în casa
părinţilor, fiind înconjurată de cei
dragi. „Viaţa este grea, dar frumoasă,
dacă nu eşti singur”, ne spune
femeia, pe care am găsit-o acasă,
aşezată jos pe o plapumă, sprijinindu-şi
spatele de peretele cald al
sobei, cu picioarele strânse sub ea şi
cu mâinile ascunse în poală.
„Bântuia războiul pe aici”
Părinţii i-au povestit că a mers
până la vârsta de doi ani, după care,
din cauza unei boli, picioarele au
încetat să o mai asculte. „Părinţii
îmi spuneau că eram tare zbânţuită.
Alergam mult. iar la vârsta de
doi ani m-am îmbolnăvit. Am stat
aşa vreo două săptămâni. Corpul mi
s-a înroşit şi eram tare slăbită. După
asta nu mă mai puteam ţine pe picioare.
În acea perioadă, bântuia
războiul pe aici, de aceea nici medici
nu găseai prin sat. Aşa am ajuns
să nu mai pot merge. Picioarele au
mai crescut, dar nu s-au dezvoltat.
Și iată, am 75 de ani şi continui să
mă mişc sprijinindu-mă în mâini”,
povesteşte Agripina, resemnată cu
trecutul său, pe care şi l-a croşetat
din amintirile părinţilor. „Nu-mi
amintesc deloc ce simţi când mergi
pe propriile picioare. Da, multe
parcă îmi sunt şterse din memorie.
Eram prea mică ca să le ţin minte,
dar aşa mi-i mai uşor”, recunoaşte
femeia, aranjând o cută de la fusta
ce-i acoperă picioarele.
Pentru că nu putea merge, nu a
frecventat şcoala, iar singurii profesori
din viaţa ei au fost fraţii, care au
învăţat-o să scrie şi să citească. „Am
fost şase copii la părinţi. Eu sunt al
doilea. Chiar dacă fraţii erau mai
mici, tot ei m-au învăţat să scriu şi
să citesc. Datorită familiei noastre
numeroase, nu m-am simţit nicio
clipă singură. Chiar dacă nu am
avut copii, am crescut vreo zece”,
zâmbeşte Agripina, amintindu-şi de
zilele în care îşi îngrijea nepoţii.
Toţi vin la lelea
Familia o dezmiardă „Lelea”.
Aşa îi spun şi copiii din sat. Aşa îi
spun şi sătenii. „Tot satul îi zice
Lelea. Chiar şi cei mici. Unde vă
duceţi? La Lelea”, râde Valentina
Știrbu, asistentă socială din sat,
care trăieşte în vecinătate cu Agripina
Gavriluţă. „Ei, în loc să-mi zică
mâca, îmi zic lelea, dar aşa s-au învăţat
şi tot satul îmi zice aşa. Copiii,
cum mă văd pe prispă, vin repede la
mine. Singură nu rămân nicio clipă”,
zâmbeşte cu timiditate femeia,
aranjându-şi bretonul tăiat scurt şi
drept, care îi iese de sub broboadă.
„În fiecare duminică, mai ales
când afară e cald, prispa se umple
de copii. Toţi vin să stea cu Lelea.
Trăiesc în vecinătate şi mă molipsesc
de zâmbetele lor. Câteodată
Foto: Ziarul de Gardă
îmi este ciudă că am mult de lucru
prin gospodărie şi nu reuşesc să vin
şi eu. Este ca un rug la care se adună
toţi ca să se încălzească”, ne spune
Valentina Știrbu. „E vesel la ea. Aşa
îi este firea, dacă nu ar iubi atât de
mult oamenii, nu ar veni nimeni s-o
vadă”, adaugă asistenta socială.
„nu poţi nici măcar să te
mişti...”
Sătenii susţin că Agripina este
ca o sclipire, mereu cu zâmbetul
pe buze şi gata să te încurajeze sau
Foto: Ziarul de Gardă
Asistenta socială Valentina știrbu în vizită la Agripina Gavriluţă. Aceasta este
întâmpinată de rodica Adam, nepoata Agripinei
să te încălzească cu o vorbă bună.
„Ea nu-şi plânge de milă, ci priveşte
optimistă înainte. Mai mult
îi este jale de bătrânii singuratici,
care nu au pe nimeni...”, explică
Rodica Adam, nepoata care trăieşte
în aceeaşi casă cu Agripina.
„Nu mă plâng pentru că nu am
de ce să o fac. M-am trezit aşa, că
nu pot merge pe picioare şi atât.
Să fi fost mai mare şi să fi ţinut
minte ce simţi atunci când mergi
pe picioare, poate avea să-mi fie
acum mai greu, dar aşa mă ştiu şi
nu-mi imaginez cum ar fi fost altfel.
Mi-i jale de bătrânii care sunt
complet singuri. Nici nu-mi pot
închipui cum este să trăieşti aşa...
să aştepţi să-ţi deschidă măcar cineva
uşa, dar nu vine absolut nimeni,
iar tu nu poţi nici măcar să
te mişti şi...”, Agripina se opreşte
în mijlocul frazei, iar pe faţă i se
aşterne emoţia.
„Au obosit şi ele, sărmanele”
Ziua Agripinei Gavriluţă începe
dis-de-dimineaţă. Femeia se
trezeşte, se îmbracă şi, în timpul
iernii, se aşază cât mai aproape
de sobă. „Aici stau aproape toată
ziua. Pregătesc legumele, pentru
ca nepoata, când revine de la serviciu,
să le gătească. Doar să aducă
totul lângă mine”, spune femeia.
Vara, însă, o găseşti pe prispă sau
în grădină. „Mai demult era mai
vioaie. S-a învăţat să facă totul
singură. Vara o vedeam cel mai
des în grădină, smulgând buruienile
sau prăşind cu o sapă mică.
Prăşea în jurul ei, apoi se mişca un
pic şi continua. Lucra mereu. Nu
putea să stea nicio clipă. Curăţa
toate legumele pentru a fi conservate,
iar când nepoata se întorcea,
trebuia doar să le pună pe foc şi în
borcane”, ne povesteşte Valentina
Știrbu, iar în ochi îi sclipeşte admiraţia.
„Acum fac mai puţine lucruri,
pentru că mă dor mâinile şi nu am
ce să le fac. Au obosit şi ele (mâinile,
n.r.), sărmanele. Dacă am
mers toată viaţa cu ele”, suspină
Agripina, privindu-şi cu tristeţe şi
uşoară nedumerire palmele. „Nepoţii
mă ajută mult. Nici nu-mi
pot imagina ce aş face fără ei...”,
adaugă ea, ca pentru sine.
În toată viaţa sa, Agripina a
ocolit cabinetul medical. „Nu am
fost la medici, mi-e frică de ei, mai
ales de injecţii”, recunoaşte femeia,
iar obrajii i se rumenesc de sfială.
„O singură dată avea temperatura
înaltă şi i-am dat o pastilă,
dar nici pe aceea nu a putut să o
bea”, spune nepoata.
Agripina Gavriluţă a primit
un scaun cu rotile de la Primărie.
„Acum am cu ce să mă plimb.
Am fost în centrul oraşului şi tare
e frumos acolo. În urmă cu mai
mulţi ani am fost şi la Chişinău,
dar nu am ieşit niciodată din Moldova”,
ne spune femeia. Întrebată
ce o face fericită şi ce ar vrea să
schimbe în R. Moldova, Agripina
ezită câteva fracţiuni de secunde,
după care ne spune: „E bine să fii
iubită. Toţi vin la tine şi nu ai timp
să fii tristă... Vreau ca toată lumea
să fie fericită şi să fie pace în ţară.
Oamenii să se înţeleagă unii cu
alţii, iar cei care au probleme de
sănătate, să lupte aşa cum sunt. Să
nu le pară rău că sunt altfel decât
ceilalţi. Probabil, asta a fost voia
Domnului. Oare mie mi-a trebuit
să merg aşa?”, conchide Agripina
Gavriluţă.
„Educaþia sexuală” - între speculaþii şi realitate
Fiecare a 10-a gravidă din r.
moldova este adolescentă.
În aceste condiţii, subiectul
educaţiei sexuale în şcoli
provoacă opinii contradictorii,
separând societatea în
două tabere: pro şi contra.
mai mult chiar, în campania
prezidenţială din toamna
anului 2016, educaţia
sexuală devenise unul
dintre subiectele speculate
de politicieni. deşi accesul
tinerilor la educaţia sexuală
obligatorie în instituţiile de
învăţământ este stipulat în
legea nr. 138 privind sănătatea
reproducerii, adoptată
în 2012, datele statistice
arată deficienţe majore în
implementarea acesteia.
maria șVEŢ
În septembrie-decembrie 2016, Y-
PEER Moldova, cu suportul Fondului
ONU pentru Populaţie (UNFPA
Moldova), a pilotat cursul „Educaţie
sexuală” în două instituţii de învăţământ
de la noi. iniţiativa a pornit
după ce au fost chestionaţi 1100 de
tineri din R. Moldova. Dintre aceştia,
1011 au menţionat că ar avea nevoie
de această disciplină. Astfel, de acest
curs au beneficiat 62 de elevi din clasele
a 8-a şi a 9-a de la Liceul „Spiru
Haret” din Chişinău şi de la Gimnaziul
din satul Vânători, Nisporeni.
Copii care nasc copii
În 2015, peste 700 de copii au
fost născuţi de către mame minore,
47 dintre acestea având sub 16 ani,
conform Biroului Naţional de Statistică
(BNS).
La doar 15 ani, Violeta (nume
schimbat, n.r.) a adus pe lume un
băieţel. Mama fetei era plecată peste
hotare, aceasta rămânând în grija
bunicii. A ascuns faptul că este însărcinată
şi a frecventat şcoala până
în ultima zi. A susţinut pe 10 normativele
la cultura fizică, după care,
revenind acasă, a născut... în veceu,
neasistată de medici. Deşi era minoră,
a decis să nu se despartă de copil,
fiind ajutată de bunică. Cu timpul, a
reuşit să-şi refacă viaţa. S-a căsătorit
şi a trecut cu traiul în alt sat. Cazul
Violetei e unul dintre puţinele de
acest gen, cu un sfârşit fericit.
Laura (nume schimbat, n.r.) a rămas
însărcinată când avea 16 ani. Tatăl
său, când a aflat, a ameninţat-o că
o alungă de acasă. Au intervenit profesorii.
L-au chemat la şcoală, au discutat.
Cu timpul, tatăl s-a resemnat şi
a iertat „greşeala” fiicei, dar copilului
nu i-a fost sortit să se nască, tânăra
pierzând sarcina. Colegele ei susţin
că de vină este tatăl copilului, care a
bătut-o. Laura a revenit la şcoală, şi-a
încheiat studiile, dar spune că trecutul
nu poate fi şters cu un burete.
„În şcoala noastră au fost 5 cazuri,
pe parcursul a 5-6 ani, când elevele
au rămas însărcinate. Părinţii care au
mai rămas în sat nu au grijă de educaţia
copiilor, mai ales de educaţia lor
sexuală”, ne spune Larisa Gheorghică,
directoarea Gimnaziului din Vânători.
În ambele instituţii de învăţământ
decizia-pilot de a desfăşura
ore de educaţie sexuală a fost luată
de comun acord cu profesorii, elevii
şi părinţii. „Am pus la vot şi, într-un
final, toţi părinţii au fost de acord să
implementăm acest curs. Ulterior, neau
spus că sunt mulţumiţi, deoarece
copiii deveniseră mai deschişi în discuţiile
cu ei”, spune Marina Grecu, diriginta
clasei a 8-a, psihologă la Liceul
„Spiru Haret”.
Rezultatele cursului au fost evaluate
pe baza anchetelor completate
de elevi până şi după finalizarea cursului.
„Dacă la pre-test ei încercau să
spună lucruri filozofice, formulate
complicat, fără a cunoaşte prea multe
la subiect, la post-test, au răspuns
sincer, nu au mai utilizat formulări
complicate”, spune Anna Susarenco,
preşedinta Y-PEER Moldova.
„La început, să fiu sincer, nu ştiam
răspunsul la nici jumătate din întrebări.
La ultimul test, însă, practic am
răspuns la toate întrebările. Părinţii au
fost tare bucuroşi, deoarece ei nu au
putut să-mi explice unele lucruri aşa
cum au putut cei care ne-au predat temele”,
spune Marcela Carazie, elevă în
clasa a 8-a la Gimnaziul din Vânători.
„Cursul de educaţie sexuală a fost
benefic pentru noi, pentru că multe
lucruri chiar nu le-am ştiut, iar când
le-am aflat nu ne venea a crede că
asta poate exista. Am învăţat cum să
ne protejăm, la cine să ne adresăm în
diferite situaţii”, susţine iurie Triboi,
elev în clasa a 8-a la Gimnaziul din
Vânători.
Educaţia sexuală – între
speculaţii şi realitate
Subiectul implementării educaţiei
sexuale în şcoli a provocat opinii contradictorii,
divizând societatea în două
tabere: pro şi contra. Scandalurile iscate
pe acest subiect s-au ales, de fiecare
dată, cu implicarea bisericii, cea mai
recentă fiind în timpul scrutinului prezidenţial
din 2016. Episcopul de Bălţi
şi Făleşti, Marchel, susţinătorul aprig
al candidatului pro-rus igor Dodon, în
prezent preşedinte al R. Moldova, a îndemnat
cetăţenii să nu voteze pentru
Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune
şi Solidaritate (PAS), acuzând-o,
printre altele, de faptul că, în 2013, pe
când era ministră a Educaţiei, a permis
în bibliotecile şcolare cartea „Viaţa sexuală”
şi a promovat predarea educaţiei
sexuale în şcoli.
Totuşi, preşedinta Y-PEER Moldova,
Anna Susarenco, spune că unii
preoţi susţin predarea în şcoli a acestei
discipline. „Am discutat cu preoţii
din mai multe localităţi. Aşteptarea
noastră a fost că ei vor identifica
punctele comune, pentru că sănătatea
reprezintă o valoare atât pentru
biserică, cât şi pentru noi, tinerii. Neam
bucurat că nimeni dintre ei nu a
spus că este total împotrivă”, spune
Susarenco.
Și igor Dodon s-a pronunţat, în
perioada electorală, împotriva acestei
discipline. Astfel, pe 18 octombrie
2016, acesta declara: „Sunt categoric
Foto: Ziarul de Gardă
28 de elevi din clasele a 8-a şi a 9-a de la Gimnaziul din s. Vânători au beneficiat de cursul „Educaţie sexuală” în perioada
septembrie-decembrie 2016
Numărul de copii născuți în Republica Moldova,
în funcție de vârsta mamei
Vârsta/Ani 2012 2013 2014 2015
>16 77 53 60 47
16 202 197 193 207
17 475 484 486 467
18 948 898 899 886
19 1470 1380 1323 1302
Sursă date: statistica.md
împotriva introducerii în curriculumul
şcolar a educaţiei sexuale şi a altor
valori care nu ne sunt proprii. Nouă,
moldovenilor, nu ne trebuie aceste lucruri,
ţineţi-le la voi în Europa, în alte
ţări, distrugeţi acolo familiile”.
Pe de altă parte, potrivit lui Nicolae
Osmochescu, doctor în drept, fost
judecător la Curtea Constituţională,
preşedintele nu are împuterniciri să
ia decizii la acest subiect, deoarece
orice reformă în domeniul educaţiei
se face prin lege, iar legile se adoptă
în Parlament. „Preşedintele poate
iniţia, poate promova o idee sau alta,
dar adoptarea unei legi îi aparţine exclusiv
Parlamentului”, susţine acesta.
Reporterul ZdG a solicitat opinia
mai multor deputaţi din Parlamentul
R. Moldova la acest subiect.
Paradoxal, dar Marina Radvan,
membră a PSRM, dar şi a Comisiei parlamentare
pentru educaţie, nu este la
fel de categorică în declaraţii precum
fostul său şef de partid, igor Dodon.
Aceasta consideră că subiectul predării
educaţiei sexuale în şcoli trebuie
iniţial consultat cu societatea civilă şi
actorii implicaţi: profesori, părinţi, experţi.
„Doar atunci ne putem face nişte
concluzii”, a declarat Radvan.
Lilian Carp, vicepreşedinte al
Partidului Liberal, membru al Comisiei
parlamentare pentru educaţie, se
pronunţă pentru „Educaţia sexuală”
în şcoli. „Conţinutul cursului trebuie
să corespundă particularităţilor de
vârstă, pentru a nu exagera anumite
lucruri, dar, totodată, de pregătit co-
Foto: Ziarul de Gardă
Anna Susarenco şi liuba Chirilov, coordonatoare Y-pEEr moldova, le-au predat
elevilor cursul „Educaţie sexuală” timp de un semestru
pilul pentru fiecare etapă a vieţii”, a
declarat Lilian Carp pentru ZdG.
„Sunt de acord cu introducerea
acestei discipline în instituţiile preuniversitare,
pentru că ar contribui, în
primul rând, la prevenirea relaţiilor
sexuale timpurii, ar ajuta tinerii să
înţeleagă ce înseamnă să-ţi planifici
o familie, ar promova cunoştinţe despre
beneficiile şi riscurile maternităţii.
Este clar că în societate persistă o atitudine
contradictorie, dar necunoaşterea
este mult mai periculoasă”, consideră
parlamentara PDM, Valentina
Buliga.
Liliana Nicolaescu-Onofrei, expertă
în politici educaţionale, vicepreşedintă
PAS, susţine iniţiativa:
„Mai mulţi ani în urmă, a fost un
proiect ce presupunea introducerea
în şcoli a disciplinei „Deprinderi de
viaţă”, care includea şi componenta
„Educaţie sexuală”. ignoranţa unor
organizaţii, a celor care nu înţeleg, de
fapt, ce înseamnă educaţia sexuală, a
făcut ca acest obiect să fie exclus din
lista disciplinelor obligatorii. Nu este
întâmplător faptul că, în peste 400 de
instituţii de învăţământ general, elevii
solicită şi studiază opţional disciplina
„Educaţie pentru sănătate”, care include
toate aceste aspecte. Mă bucur
că există elevi şi părinţi conştienţi de
importanţa lor”.
„Consider că, în instituţiile de
învăţământ din R. Moldova, trebuie
să fie predată disciplina „Deprinderi
de viaţă” şi, în cadrul acesteia, să fie
discutate şi problemele educaţiei sexuale,
igiena personală, pregătirea
pentru perioada de maturitate. Mai
ales acum, când în R. Moldova sunt
aproximativ 100 000 de copii ai căror
părinţi sunt plecaţi peste hotare”,
susţine deputata PCRM, Elena Bodnarenco.
Angajament asumat pe jumătate
Mariana Goraş, şefă adjunctă a
Direcţiei învăţământ preuniversitar
din cadrul Ministerului Educaţiei, a
declarat pentru ZdG că numărul elevilor
care au beneficiat de cursul pilot
„Educaţia sexuală” este prea mic, din
care cauză nu se pune în discuţie extinderea
acestui curs în alte şcoli.
Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei
consideră că fiecare instituţie
de învăţământ îşi determină direcţiile
prioritare proprii, pe care le poate implementa
în cadrul activităţilor extraşcolare.
„Dacă administraţia instituţiei,
pe baza unui sondaj, acceptă şi un astfel
de domeniu, în afara orelor de curs,
noi susţinem această idee. Este important,
dacă este vorba de un subiect
mai sensibil în viziunea unora, să fie şi
acordul părinţilor pentru aşa ciclu de
lecţii”, a declarat Mariana Goraş.
Prima încercare de a introduce
educaţia sexuală în şcolile din R.
Moldova a fost în septembrie 2005.
Atunci, Ministerul Educaţiei a introdus
în curriculumul şcolar disciplina
obligatorie „Deprinderi de viaţă”, în
care se conţineau mai multe subiecte
pe tema educaţiei sexuale. Acest lucru
a provocat, în acea perioadă, un val de
proteste şi discuţii contradictorii. Curând,
la insistenţa unor reprezentanţi
ai Mitropoliei Moldovei, cursul a fost
trecut pe lista disciplinelor opţionale,
iar manualele au fost retrase din şcoli.
Ulterior, în 2012, a fost aprobată Legea
nr. 138 privind sănătatea reproducerii,
care prevede accesul tinerilor la educaţie
sexuală obligatorie în cadrul instituţiilor
de învăţământ.

16 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 17
ZONA PUBLiCĂ
DIASPORA
NR. 7
ECHIPA:
Pagină săptămânală îngrijită de grupul „Adoptă un vot”
creat de comunitatea cetățenilor moldoveni din străinătate
Anastasia CONDRUC, Cristina ȚARANOVICI, Diana FRUMOSU,
Viorica UNGUREANU, Ana COVRIG, Irina VanPATTEN
Democraþia nu este doar
privilegiul celor aleşi
Cei mai activi cetățeni moldoveni din toate colțurile lumii se întâlnesc,
pe 18-19 martie, la Veneția, în cadrul Offline-ului „Adoptă un Vot”
Orașul Veneția va deveni gazda evenimentului
Offline „Adoptă un Vot”, care îi va aduce în același
loc pe cei mai activi cetățeni moldoveni din
diasporă, dar și de acasă.
Inițiativa a apărut în cadrul grupului „Adoptă
un Vot”, care numără aproape 100 de mii de
membri și care a oferit platforma ce a mobilizat
zeci de mii de alegători să iasă la vot în turul II
al alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Sorina Macrinici, membră a echipei de organizare,
a oferit mai multe detalii despre eveniment
în cadrul unui interviu solicitat de ZdG.
— De ce este importantă acum vocea
diasporei și ce așteptări aveți
de la această reuniune?
— La alegerile prezidenţiale
din toamna anului 2016, diaspora
a arătat că este o forţă. Numărul de
cetăţeni care a votat peste hotare
s-a dublat în urma unei mobilizări
masive. Aceasta s-a datorat
inclusiv platformei de comunicare
oferite de grupul „Adoptă un Vot”,
de pe FB. Oamenii au depus un
efort enorm pentru a ajunge la
secţiile de votare de peste hotare
şi prin aceasta au arătat că pentru
ei soarta ţării contează. Această
mobilizare nu este doar politică,
diaspora s-a mobilizat şi a realizat
mai multe proiecte sociale pe
parcursul mai multor ani. Evident,
în diasporă există un potenţial încă
nevalorificat. Grupul „Adoptă un
Vot” poate deveni o platformă de
comunicare şi de conexiune între
diferite iniţiative venite atât de
peste hotare, cât şi din interior.
Ar fi fost păcat ca mobilizarea
masivă a cetăţenilor R. Moldova să
se risipească după alegeri. Împreună
suntem o forţă şi putem schimba
multe lucruri în bine acasă. De
aceea ne-am gândit să organizăm
o întâlnire, să ne cunoaştem personal,
să discutăm cele mai arzătoare
subiecte care afectează Moldova,
să găsim împreună căi de implicare
pentru binele ţării şi al cetăţenilor.
Astfel, am ajuns să organizăm
acest Offline „Adoptă un Vot”, care
va avea loc la 18-19 martie 2017 în
Veneţia, italia. Este un eveniment
la care sunt aşteptaţi toţi cetăţenii
R. Moldova cărora le pasă de ţară,
indiferent dacă sunt din diasporă
sau de acasă.
„
Am cerut liderilor
partidelor politice să nu
se înregistreze şi să nu
participe la eveniment
— Grupul „Adoptă un Vot” a susținut-o
pe Maia Sandu în al doilea
tur de scrutin la alegerile prezidențiale
din toamna anului 2016.
Acest Offline va susține vreun
partid sau vreun politician?
— Offline-ul „Adoptă un Vot”
este rezultatul unei iniţiative civice
şi nu are scopul de a susţine vreun
partid politic sau vreun politician.
Va fi o întâlnire apartinică, organizată
de cetăţeni pentru interesele
cetăţenilor şi ale ţării. Schimbarea
pe care ne-o dorim nu este în
favoarea unor partide, ci pentru
noi şi pentru R. Moldova. Am făcut
şi o declaraţie, prin care am cerut
liderilor partidelor politice, persoanelor-cheie
din partidele politice,
persoanelor afiliate partidelor
politice, persoanelor care fac propagandă
politică, precum şi funcţionarilor
publici şi persoanelor cu
funcţii de demnitate publică să nu
se înregistreze şi să nu participe la
eveniment.
— Care sunt cele mai importante
subiecte de pe agenda evenimentului?
— Agenda a fost elaborată
în urma unui sondaj la care au
răspuns membrii grupului „Adoptă
un Vot”. Am cerut opinia oamenilor
despre subiectele pe care le
consideră importante. Chiar de
la început era clar că probleme
sunt foarte multe, dar nu le putem
aborda pe toate într-un singur
eveniment şi că ne vom concentra
doar pe cele mai stringente. indiferent
de subiectele pe care le vom
discuta, mobilizarea cetăţenilor şi
modalităţile de reacţie la diverse
iniţiative şi proiecte vor trece ca un
fir roşu la orice discuţie şi subiect
pe care îl vom dezbate. Scopul evenimentului
este de informare şi de
conexiune între noi, de consolidare
a forţei şi posibilităţilor noastre de
a reacţiona la iniţiativele antidemocratice
din R. Moldova.
Vom discuta despre alegeri,
cum au fost organizate, care au fost
cauzele încălcării masive a dreptului
la vot în diasporă, cum să învăţăm
din propriile greşeli şi să facem
aşa ca acestea să nu se mai repete.
Alte subiecte se referă la oportunităţile
de realizare a proiectelor
economice, sociale, caritabile şi
educaţionale. Dorim să identificăm
şi să susţinem proiectele sociale şi
de caritate iniţiate de diasporă, să
găsim modalităţi de canalizare a
economiilor emigranţilor în proiecte
socio-economice prin metode
colective de colectare a fondurilor,
să promovăm şi să valorificăm
iniţiativele educaţionale, să identificăm
persoane şi organizaţii care
pot contribui la realizarea acestor
iniţiative. Un alt set de subiecte se
referă la problemele economicojuridice
în diasporă, cum ar fi identificarea
resurselor informaţionale
pe ţări, perfectarea pensiilor pentru
persoanele din diasporă, metodele
alternative de a beneficia de pensii
private, perfectarea permiselor de
conducere, permiselor de şedere,
recunoaşterea diplomelor de studii,
şomajul, dreptul la muncă, înregistrarea
firmelor, asociaţiilor etc.
Toate subiectele pot fi
actualizate până la eveniment.
De exemplu, urmărim cu atenţie
hărţuirea presei din R. Moldova şi
ne propunem să discutăm acest
subiect, pentru că e important să
avem o presă independentă, puternică.
Orice regim dictatorial începe
cu anihilarea presei independente.
Încurajăm jurnaliştii să vină la
eveniment şi împreună să căutăm
soluţii pentru implicarea cetăţenilor
în soluţionarea problemelor cu
care se confruntă mass-media.
Precizez că formatul evenimentului
va fi diferit de cele cu
care suntem obişnuiţi. Printre
participanţi vor fi experţi şi cei
care vor contribui la prezentarea
subiectelor şi căutarea soluţiilor.
Lucrul asupra subiectelor va
începe imediat după înregistrarea
participanţilor, pe 9 februarie. Vom
contacta participanţii şi îi vom
repartiza în grupuri de lucru. În
aceste grupuri vom şi începe dezbaterea
subiectelor, astfel încât la
eveniment să venim cu planuri de
acţiuni concrete. Nu vrem discuţii
generale. Trebuie să fie clar că
soarta ţării nu depinde doar de experţi,
ci de fiecare în parte, fiecare
poate contribui şi fiecare dintre noi
este important.
„
oamenii sunt gata
să-şi dedice timpul şi
resursele personale
pentru edificarea unei
moldove mai bune
— Cine face parte din echipa care
organizează Offline-ul „Adoptă
un Vot”?
— În organizarea evenimentului
sunt implicate multe persoane.
Toţi sunt voluntari. Am întrebat
membrii grupului „Adoptă un
Vot” cine vrea să facă voluntariat.
S-a găsit multă lume interesată,
iar acest fapt arată că oamenii
sunt gata să-şi dedice timpul
şi resursele personale pentru
edificarea unei Moldove mai
bune. Momentan, sunt implicate
peste 30 de persoane din ţară şi
de peste hotare. Ne-am repartizat
în 3 grupuri: logistică şi finanţe,
agendă, PR şi iT. Procesul de
organizare a evenimentului este
foarte democratic. Deşi ia mult
Foto: Ziarul de Gardă
timp, merită efortul. De remarcat
şi faptul că procesul de organizare
este unul continuu, astfel încât,
dacă mai sunt persoane interesate
şi vor să contribuie la organizarea
evenimentului, sunt binevenite.
Acum ne concentrăm pe promovarea
evenimentului şi lucrul asupra
subiectelor de discuţii.
— De ce vă convocați anume la
Veneția?
— În sondajul de opinie
majoritatea persoanelor au fost de
acord să organizăm evenimentul
în nordul italiei. Este o regiune în
care asociaţiile locale sunt mai numeroase
şi mai active. Am căutat
locaţia în limita resurselor de care
dispuneam la acel moment. Am
avut voluntari care s-au ocupat de
logistică şi au putut găsi rapid localul
unde va avea loc evenimentul.
Termenele erau restrânse şi nu am
avut timp pentru alte opţiuni. În
acelaşi timp, Veneţia este accesibilă
atât celor de peste hotare, cât şi
celor din ţară prin multitudinea
de conexiuni de transport. Nu în
ultimul rând, Veneţia este un oraş
minunat şi merită vizitat.
— Dacă este un eveniment organizat
de voluntari, cine îl finanțează?
— Evenimentul e unic nu doar
prin formatul său, ci şi prin faptul
că este autofinanţat. Participanţii
vor contribui prin plata unei taxe
de 50 de euro, care acoperă cheltuielile
de organizare a evenimentului.
E o formă de participare şi
aceasta. De obicei, aşa gen de evenimente
se organizau în diasporă
pe banii partidelor. Noi am ales
calea independenţei financiare.
— Dacă cetățenii R. Moldova, atât
din țară, cât și de peste hotare, ar
deveni mai uniți, ce credeți că s-ar
schimba în viața celor plecați, dar
și a celor rămași acasă?
— După alegeri, am fost martori
la mesaje de divizare a cetăţenilor
din ţară şi a celor din diasporă
şi de discreditare a diasporei. E o
tactică perfectă de manipulare.
Să nu ne lăsăm provocaţi, să fim
uniţi. Dorim sau nu, depindem unii
de alţii. Moldovenii de acasă sunt
susţinuţi financiar şi chiar moral,
aş spune, de cei din diasporă.
Cetăţenii de peste hotare care vor
să realizeze ceva pentru ţară au
nevoie de cei de acasă. Suntem
un popor. Împreună, cooperând,
putem face multe.
— De ce credeți că tocmai acum
e timpul ca cetățenii R. Moldova
să se consolideze sau să discute
subiecte importante despre
Moldova?
— Nicicând nu e prea devreme
sau prea târziu pentru implicare
în viaţa statului. Prin participare,
democraţia se construieşte de către
noi toţi. Democraţia nu este doar
privilegiul celor aleşi. Nu putem
lăsa procesele democratice doar
pe seama guvernanţilor, fie că
i-am votat sau nu. Poporul poate
şi trebuie să urmărească şi să reacţioneze
la iniţiativele autorităţilor,
indiferent dacă oamenii sunt acasă
sau peste hotare. Chemăm toţi
cetăţenii să adreseze întrebări, să
fie activi, indiferent dacă vin sau nu
la Offline-ul „Adoptă un Vot”.
pentru conformitate,
oxana GrEAdCEnCo
Sunt avocată în Franţa. Avocată
de 4 ani. Avocată cu un parcurs
universitar francez.
Am învăţat aproape 8 ani şi
am susţinut numeroase examene
pentru a fi înscrisă la Baroul
avocaţilor din Strasbourg şi a putea
exercita profesia de avocat în
Franţa.
Nu-mi exercit profesia ca cetăţeană
a R. Moldova, ci ca cetăţeană
a României, deoarece între
Moldova şi Franţa lipseşte un
acord de cooperare în acest sens.
De aceea am şi acceptat să fiu înscrisă
la Baroul avocaţilor pe baza
cetăţeniei româneşti, pe care, din
fericire, am obţinut-o în ultimul
an de studii.
Moldoveancă, româncă şi
franceză – sunt naţionalităţile
mele, împreună.
Plecată la vârsta de 18 ani din
Moldova, fiind de
aproape 12 ani în
Franţa, m-am integrat
în societatea
franceză fără mari
dificultăţi.
OPINIE
Natalia ICHIM
Franța
Abandonați sentimentul
de inferioritate
Cu siguranţă,
sarcina e mai uşoară
în cazul studenţilor
care vin să
studieze într-o ţară
străină, decât în cazul
celor care vin să
muncească.
Nu am încă cetăţenia franceză,
dar, cu siguranţă, o voi obţine
anul acesta, dat fiind că lucrez,
trăiesc şi am familie în Franţa.
Deci, începând cu 2017, voi fi
o avocată moldoveancă-româncă-franceză.
Nicicând nu m-am
simţit inferioară francezilor, decât,
probabil, în primul an de universitate.
Atunci când am înţeles
că, muncind, poţi avea succese şi
poţi reuşi, am început să am încredere
în mine, trăindu-mi anii
de studenţie cu un sentiment de
plenitudine.
Nu mă simt vreodată inferioară
soţului meu francez-german.
M-am integrat în societatea franceză
fără să-mi abandonez identitatea
de moldoveancă. Transmit limba şi
cultura română copilului meu, care
SCRISOARE CĂTRE CINE?
Vreau să plec…
Iarba-i verde şi stufoasă la
vecinu-mi după casă…
De ce-aş pleca? Vreau o
viaţă decentă. Ce înseamnă
viaţă decentă? Când cei din jur
se respectă reciproc. De ce se
respectă? Pentru că, în lumea
decentă, respectul e un lucru
obişnuit, indiferent de cine
sunt cei de alături.
îşi va petrece vacanţele de vară în
Moldova, la bunei, la ţară.
Nu mă simt inferioară prietenilor
mei francezi. Îi cunosc din
anii de studenţie şi am trăit multe
clipe şi situaţii împreună.
Nu mă simt inferioară colegilor
mei avocaţi.
Ideea de diferenţă nici nu
mi-a venit în cap până când, într-o
bună zi, discutam cu o nouă
clientă care, la explicaţia mea că
trebuie să se înarmeze cu răbdare
în raport cu administraţia franceză,
mi-a zis: „Dar poate că administraţia
nu răspunde pentru că
sunteţi străină?”.
Clienta mea era din străinătate.
Nu mi-am pus nicicând această
întrebare, pentru că, evident,
nu poate fi adevărat.
Administraţia franceză răspunde
lent sau nu răspunde
pentru că este o
administraţie. Toţi
avocaţii sunt trataţi
Nu mă simt vreodată
inferioară soţului
meu francez-german.
M-am integrat
în societatea
franceză fără să-mi
abandonez identitatea
de moldoveancă
la fel. De unde să
ştie administraţia
că sunt străină? Numele
meu nu e de
conotaţie franceză,
dar nici străină. În
rest, scriu, gândesc
şi vorbesc (cu un
lejer accent, dar ei
nu au cum să ştie)
ca un francez.
Acum m-am pus pe gânduri.
Am înţeles că, de fapt, clienta mea
trăia un sentiment de inferioritate,
şi asta e caracteristic celor care
emigrează şi care au dificultăţi să
se integreze în societatea în care
au emigrat. Nu sunt importante
cauzele acestor dificultăţi. Contează
că, dacă avem acest sentiment
de inferioritate, e mai dificil
să ne integrăm ca să facem parte
din societatea care ne-a adoptat.
Cât despre sentimentul meu, ca
moldoveancă-româncă, în curând
şi franceză, mă simt egală cu francezii
şi chiar mai bogată, căci în mine
sunt adunate atâtea culturi frumoase,
pe care le împărtăşesc cu fiul
meu şi cu cei care mă înconjoară.
Abandonaţi sentimentul de
inferioritate.
O retrospectivă a proprie-mi
zile de azi – glasul conştiinţei.
De ce trebuie să fiu respectat?
Un dialog cu mine însumi.
Când am ieşit din casă, am
fumat o ţigară şi, pentru că nu
era niciun coş pe alături, am
aruncat mucul jos.
“D-apoi de ce nu sunt
coşuri?”
“La ce dracu’ am fumat,
când ştiam de la bun început
că nu sunt coşuri? Nu am putut
fuma undeva unde ştiam că
sunt coşuri, oare coşurile au
dispărut azi? Nu mai zic că ţigara
mea a împuţit totul în jur de
Despre „educaţia” copiilor din R. Moldova
Violina TVERDOHLEB
Canada
Vă scriu din Canada, Calgary.
Sunt aici de 6 ani împreună
cu familia mea (soţul şi 2 copii).
Vreau să vă povestesc o istorioară
adevărată, istorioara copiilor
mei, care au avut o experienţă
unică de a învăţa în Canada 3
ani, după care să se reîntoarcă în
şcoala şi grădiniţa din sat, în R.
Moldova, pentru a se confrunta
cu „educaţia moldovenească”.
Fiica mea avea 6 ani, iar feciorul
2 când am emigrat. Bineînţeles,
nu aveau nicio experienţă legată
de sistemul educaţional din
R. Moldova. Fiica a mers aici, în
Calgary, la şcoală pentru prima
dată şi era foarte fericită şi plină
de entuziasm, chiar dacă nu
cunoştea engleza şi nici nu avea
prieteni.
A învăţat rapid engleza şi lua
printre cele mai bune note din
clasă. Dar, situaţia s-a schimbat
şi, după ce am trăit 3 ani în Canada,
am fost nevoiţi să revenim
acasă, lăsând copiii pe doi ani la
bunei. Când am revenit în Moldova,
i-am dus la şcoala şi grădiniţa
din sat, iar eu şi soţul ne-am
întors în Canada.
Regret, dar nu am cuvinte de
laudă privind experienţa copiilor
noştri în R. Moldova. Feciorul
nostru a mers la grădiniţă, unde
chiar din prima lună educatoarea
i-a furat jucăria preferată…
Nu e o glumă... Nu înţeleg nici
eu ce a făcut-o să fure jucăria
unui copil. Poate pentru că era
produsă în Canada?! Aceasta a
fost prima şi marea dezamăgire
pentru el, la vârsta de 5 ani,
într-o grădiniţă din R. Moldova.
Educatoarea i-a spus să-şi lase
jucărica la grădiniţă pe noapte,
iar în următoarea dimineaţă nu
a mai găsit-o. Până acum, şi după
mulţi ani, el mai ţine minte cum
i-a furat educatoarea jucăria.
Apoi, aceeaşi educatoare ne-a
spus să achităm bani, ca grădiniţa
„să-i cumpere” cărţi pentru
ocupaţii. I-am spus că putem să
cumpărăm cărţile singuri, la care
ea a zis că ştie unde se vând aceste
cărţi. Zis şi făcut, am adus 130
de lei şi stăteam fără grijă că copilul
are ocupaţie la grădiniţă…
Cu toate acestea, educatoarea nu
a cumpărat acele cărţi, punând
banii în buzunar şi luându-şi
de-o grijă, iar copilul tot anul nu
3 metri. Chiar atâta egoism?”
M-am băgat în rutiera
bucşită. Idioţii de şoferi lasă
lumea să se ticsească pân’ nu ai
cu ce răsufla. Şi toţi mă împing
în spate şi put ca nişte ţapi a
sudoare, parfum puturos, da’
mai ales de ţigară.
“Azi am cam dat-o cu
parfumul, dar e din cauză că
am parfum nou şi vreau să
impresionez puţin, mai ales că
am tras şi o ţigară chiar înainte
de a intra. Azi întârzii la lucru,
de aceea m-am ticsit în rutieră,
că de altfel aş fi mers pe jos.”
“Nu ştiam eu oare că la
a făcut nimic la grădiniţă, în timp
ce alţi copii erau instruiţi.
S-a aflat că el nu a avut cărţi
tocmai la sfârşitul anului, când
şi-a luat toate lucrurile, bineînţeles
fără cărţi, dar şi fără pijama,
care de asemenea dispăruse. Nu
mai zic că, în 6 luni de educaţie
preşcolară în R. Moldova, copilul,
care revenise cu o limbă română
slabă, deja învăţase toate prostiile
posibile (asta, apropo, despre
„educaţia din grădiniţe”).
Despre şcoală… O experienţă
mai proastă fiica mea cred că nu
a avut şi nu va avea vreodată. Din
primele luni, ea a aflat că cei care
le plăteau învăţătorilor aveau
note excelente chiar dacă nu
învăţau, pe când cei care învăţau
– primeau note de 7 şi 6. Spre
sfârşit de an, totuşi, învăţătoarele
au început să recunoască că ea
are capacităţi şi că se descurcă
perfect singură, nefiind nevoie
să plătească pentru note bune.
Aşa a ieşit doar cu note de 9 şi
10. La sfârşit de an au fost aleşi
3 elevi din clasă, printre care şi
fiica noastră, care trebuiau să
primească diplome. Totul era decis.
Diplomele erau pregătite şi
semnate. Învăţătoarea le-a arătat
copiilor diplomele şi le-a spus
că ei le vor primi în faţa şcolii,
la ultimul sunet. Ce să vă spun?
S-a întâmplat imprevizibilul. La
ultimul sunet, au fost numiţi 5
elevi pentru a primi diplome, în
locul celor 3… Cei 5 nu au fost
niciodată eminenţi, pe când cei
3 eminenţi nici nu au fost menţionaţi
la eveniment. Fiica a venit
plângând acasă, iar bunică-sa nu
găsea cuvinte pentru a-i explica
copilului de 9 ani din ce cauză a
fost minţita în aşa hal.
Ce putea să înveţe din această
situaţie un copil? Că nu-i nevoie
să înveţi, ci doar să plăteşti?!
această oră toţi se grăbesc şi se
ticsesc? Oare şoferul e cel care
trebuie să decidă câţi să intre în
rutieră? De ce nu am ieşit mai
devreme? De ce nu m-am dus
pe jos, dacă tot mă respect atât
de mult, că îmi ia maximum 20
de minute în plus şi este mai
sănătos?”
Înainte de lucru trebuie să
mă întâlnesc cu un prieten ca
să vorbim despre o afacere, dar
acesta întârzie cu 20 min. Să-l
ia dracul cu întârzierile lui, că
tot timpul întârzie.
Şi eu voi întârzia azi la
lucru...
În clasa a 5-a, fiica a fost lovită
de învăţătoare cu un măr la lecţia
de franceză, apoi a fost furată de
100 de lei de cei care filmaseră
matineul de Crăciun (adulţi, nu
copii), a fost obligată de diriginta
clasei să aducă 3 ghivece noi pentru
că cineva a stricat un ghiveci
şi, bineînţeles, au găsit-o pe ea
responsabilă pentru păcatele altora,
a fost învinuita că cineva-i
face temele pentru acasă, deoarece
ea nu ar fi în stare să şi le facă,
i-au fost distruse 3 scurte de către
colegii de clasă, iar căciula i-a fost
desfăcută în bucăţi. A fost bătută
de către o colegă, a fost numită cu
cuvinte murdare, a fost înjosită
în repetate rânduri de către profesori...
În toate aceste situaţii, nimeni
nu a intervenit, nimeni nu
i-a făcut dreptate acestui copil,
doar pentru că părinţii săi erau
plecaţi în străinătate.
Nu pot reda cât de mult regret
că am adus copiii în R. Moldova,
unde au trecut prin astfel
de experienţe… Nu am crezut
vreodată că, la baştină, vor fi
trataţi mai rău decât într-o ţară
străină... De fapt, nu mai vreau
să vorbesc despre copiii mei,
pentru că ei au venit deja în
Canada şi s-au adaptat uşor la
sistemul sănătos de educaţie de
aici, unde copiii sunt apreciaţi
după merite şi capacităţi, şi nu
după banii băgaţi în buzunarele
învăţătorilor.
Adevărata problemă e că, la
noi, în R. Moldova, copiii sunt
determinaţi să rabde aceste
nedreptăţi încă din grădiniţe.
Ei, copiii, nu au de unde şti de
ce au loc astfel de situaţii deloc
corecte. Este trist că, la noi,
copiii primesc primele lecţii de
nedreptate încă din şcoli, acolo
unde ar trebui să înveţe ce-i bine
şi ce-i rău. Indirect, ei învaţă că
e mai bine să fii rău, să furi, să
minţi şi sa râzi de cei slabi – decât
să fii bun, pentru că atunci ai
mai multe oportunităţi, eşti mai
puternic.
Fiecare părinte care îi achită
învăţătorului pentru note mai
bune sau pentru repartizarea
unei poezii mai lungi la matineu
se face vinovat de menţinerea
acestei „anti-educaţii”. Fiecare
pedagog care îşi permite să ia
bani pentru ca să-i dea public o
diplomă unui copil care nu a meritat-o
contribuie de asemenea
la menţinerea „anti-educaţiei”.
Fiecare educator care permite
ca un copil să fie filmat mai mult
timp decât ceilalţi la festivităţi,
pentru că a fost „mulţumit” generos
de către părinţi, pune la
temelia educaţiei acestor copii
percepţii greşite. Astfel, copilul
crede că-i bine să procedezi necinstit
şi că nu ar trebui să ne
pese de emoţiile celor trataţi
greşit.
Aşa copiii noştri cresc şi
ajung la fel ca majoritatea dintre
noi. Copiii noştri încep să creadă
că-i ok să copieze la bacalaureat,
e ok să fie admişi la universitate
în lipsa cunoştinţelor, e ok să
„susţină” examene fără să înveţe,
e ok să nu depună eforturi,
dar să absolvească „excelent”
studiile superioare, ajungând
„specialişti".
Copilul trebuie învăţat să nu
aştepte ca părinţii să-i facă temele,
ci să fie responsabil pentru
temele pe care nu şi le-a făcut şi
să-şi primească notele după merit,
chiar şi cu riscul de a strica
nota anuală.
Haideţi să oprim otrăvirea
sufletelor inocente ale copilaşilor
noştri cu toată această murdărie
din societatea de la noi,
profund bolnavă.
„Nu-i nimic. Lasă că la noi
toţi întârzie, asta-i normal. E
tot din cauza transportului, e
din cauza ascensorului, e din
cauza ceasului care nu a sunat…
Of, câte cauze sunt!…”
„De parcă ieri m-am născut
şi nu ştiu cum merge transportul,
de parcă nu puteam pune
ceasul mai devreme… Mai pe
scurt, las’ să mă aştepte, că n-or
muri.”
Europa e frumoasă prin
lumea care se respectă. O fac din
obişnuinţă. Se respectă necondiţionat.
Ei simt că altfel nu pot.
Respectul vine de la fiecare pentru
fiecare şi se manifestă în cele
mai mici detalii şi acţiuni. Lumea
nu caută scuze sau excepţii.
Care este problema noastră?
Oare trebuie neapărat să plecăm
la respect de-a gata? Oare
nu putem şi noi să respectăm
necondiţionat? Să-i stimăm şi
să le zâmbim celor din jur, chiar
dacă de la început va trebui să
facem faţă feţelor iritate? Nu
putem să nu scuipăm, când toţi
scuipă? Să nu înjurăm, când în
jur se înjură?
Mark MAZUREANU
Germania

18 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 19
CURiOZiTĂŢi
ACASĂ
Copacii dintr-un parc din
Timișoara au fost îmbrăcați
în haine groase pentru
oamenii străzii
Povestea chinezoaicei Xiong Simei,
de 42 de ani, a îngrozit lumea.
Ea a fost găsită vie după
ce, timp de 10 ani, a fost încuiată
într-o cuşcă acoperită,
în pădure.
În celula unde a îndurat
suferinţe de neimaginat intrau
adesea şerpi şi o muşcau.
Ţânţarii au ciuruit-o fără
milă. Cuşca din pădure se afla
la 40 de metri de casa familiei
ei din satul Ganxi, provincia
Copacii din Parcul Central din
Timişoara au fost îmbrăcaţi,
duminică, în haine groase pentru a
fi folosite de oamenii străzii, zeci de
persoane venind să doneze îmbrăcăminte
şi încălţăminte, transmite
mediafax.ro.
O campanie inedită a fost organizată
la Timişoara: copacii şi
băncile din Parcul Central au fost
îmbrăcaţi cu haine groase de iarnă,
pentru ca oamenii străzii să le
îmbrace şi să facă faţă mai uşor
frigului.
Între orele 11.00 şi 14.00, zeci
de timişoreni au venit cu plase pline
cu haine sau ghete în Parcul Central.
Astfel, geci groase, bluze, ghete
îmblănite, pantaloni, căciuli, fulare,
ciorapi sau mănuşi au fost puse pe
pomi sau pe bănci. Majoritatea hainelor
donate de timişoreni pentru
Foto: opiniatimisoarei.ro
În China, o femeie a fost
ținută în cușcă timp de 10 ani
Foto: news.sina.com.cn
Foto: opiniatimisoarei.ro
persoanele nevoiaşe au fost însoţite
şi de următorul mesaj: „Cu drag,
pentru oricine are nevoie. Semnat:
un om. Dă mai departe fără să ceri
nimic în schimb”.
„Particip pentru prima dată la
acţiune. Am aflat despre eveniment
de pe Facebook şi m-am decis să
fac o faptă bună. Sunt haine pe care
nu le mai purtăm, unele sunt noi, şi
sperăm că vor ajunge la oameni care
chiar au nevoie”, a spus pentru mediafax.ro
Mihai, care a venit cu două
plase cu haine în Parcul Central.
Campania de ajutorare a oamenilor
străzii din Timişoara a fost
iniţiată de Asociaţia „Look inside”,
evenimentul „Te provoc să fii bun –
Încălzeşte suflete” fiind anunţat pe
Facebook, în urmă cu câteva zile.
În jurul orei 14.00, hainele care
au rămas în Parcul Central au fost
strânse, iar apoi duse la oamenii
fără adăpost din zona Gării de Nord
din Timişoara.
Anul trecut, copacii din Piaţa
Victoriei din Timişoara au fost
îmbrăcaţi în haine groase pentru
oamenii străzii în cadrul acţiunii
„Dacă ai nevoie, e pentru tine”.
Guizhou din sud-estul Chinei.
Femeia a fost zăvorâtă de fratele
ei. Acesta susţine că a decis
să o închidă în cuşcă după ce ar
fi luat-o razna în 2000, când
soţul a gonit-o. Suferea de
depresie şi, susţine el, nu se
mai înţelegeau cu ea, scrie
click.ro.
Au găsit-o recent colegii
de şcoală care i-au adus haine
calde şi mâncare. Ea, însă, deocamdată
nu a fost eliberată
din cuşcă, deşi autorităţile au
promis că o vor salva.
Viespile lucrătoare
pleacă din stup dacă
,,şefii” nu le oferă
condiţii mai bune de
muncă
Viespile lucrătoare nu mai muncesc
în momentul în care au o
ofertă mai bună, astfel crescătorii
trebuie să le ofere condiţii mult
mai bune pentru a rămâne în stup,
sugerează un nou studiu care compară
viaţa socială a insectelor cu
cea a oamenilor.
Cercetătorii de la Universitatea
din Sussex, Marea Britanie, au examinat
viaţa de zi cu zi a 1.500 de
viespi care trăiesc în diferiţi stupi
din sudul Spaniei, informează independent,
citat de descopera.ro.
Viespile sunt divizate în două
categorii: „lucrătoare”' şi „matci”'.
Principala ocupaţie a lucrătoarelor
este îngrijirea larvelor şi a puilor
pentru a li se permite să rămână în
stup. În cadrul lucrării, cercetătorii
descriu modul în care numărul
crescut de stupi aflaţi în aceeaşi
zonă modifică comportamentul
viespilor. Apariţia noilor stupi care
au nevoie de forţă de muncă le face
pe viespi să migreze către condiţii
mai bune de muncă.
Un nou studiu arată că zahărul
rafinat poate produce daune
semnificative corpului, îmbătrânind
majoritatea organelor interne.
Mai exact, documentul arată că
un consum zilnic de băuturi cu zahăr
adăugat poate avea acelaşi efect
asupra organismului ca fumatul.
În fiecare doză de cola se găsesc
aproximativ nouă linguriţe de zahăr,
în vreme ce doctorii recomandă
cel mult şapte linguriţe zilnic, potrivit
Business Magazin.
Analizându-i pe cei care consumă
în jur de două pahare de băuturi
cu zahăr adăugat (în jur de 600 de
mililitri), cercetătorii au descoperit
Oamenii de ştiinţă din Japonia
susţin că inteligenţa pisicilor
este identică cu cea a câinilor. Pisicile
sunt capabile să memoreze evenimentele
din trecutul lor imediat şi,
în caz de necesitate, să folosească din
memoria episodică informaţia necesară,
potrivit unui studiu publicat de
revista „Behavioural Processes”.
Cercetătorii japonezi au implicat
la studiu 49 de pisici cu stăpân. Ei au
verificat dacă pisicile îşi amintesc
acţiuni din trecut şi dacă recurg la
memoria episodică pentru a identifica
bolul cu hrană din care mâncaseră
cu 15 minute înainte, diferenţiindu-l
astfel de cel de care nu se atinseseră,
scrie Rador, citat de descopera.ro.
S-a constatat că pisicile sunt capabile
să recurgă la memoria episodică
pentru a folosi unele informaţii.
Mătcile răspund pierderii forţei
de muncă permiţându-le lucrătoarelor
să efectueze mai puţină
muncă. Unul dintre cercetători, dr.
Lena Grinsted, afirmă: „Este o descoperire
remarcabilă, care schimbă
mediul social al viespilor. Descoperirea
noastră dezvăluie paralela
dintre populaţia de viespi şi mediul
de afaceri al oamenilor”.
două pahare de suc pe zi pot fi
la fel de dăunătoare ca fumatul
pisicile, la fel
de inteligente
precum câinii
Foto: more-sky.com Foto: 123rf.com
că organele lor prezentau semne ce
ar fi trebuit să apară 4-5 ani mai târziu.
Similare cu semnele apărute în
cazul fumătorilor.
Pericolul se găseşte însă şi
în dulciuri - biscuiţii, ciocolata,
torturile sau îngheţata ar trebui
consumate cât mai rar. În loc de o
dietă bogată în zahăr, încercaţi să
vă puneţi la punct una bogată în
fibre şi proteine, recomandă specialiştii.
Vestea bună, însă, este că o
ceaşcă de cafea dimineaţa este bună
pentru sănătate. Cofeina reduce riscurile
declinului cognitiv, bolilor de
fi c a t ş i a l e a l t o r a fe c ţ i u n i .
Cercetătorii din Japonia presupun că
pisicile sunt capabile să memoreze
unele evenimente pentru o perioadă
nu foarte lungă şi să-şi amintească
exact ca şi noi, oamenii, aceste informaţii.
De asemenea, ele dau rezultate
la fel de bune, similare cu cele pe
care le înregistrează câinii, la testele
de reacţie la gesturile umane, la mimica
feţei şi la emoţii.
Curiozităţi despre corpul uman
Credeai că te cunoşti atât de bine
încat secretele corpului tău, pur
şi simplu, nu mai există pentru
tine? Ei bine, vei fi surprins să afli
cât de puţine lucruri cunoşti, de
fapt, despre propria ta persoană.
1. Acizii digestivi prezenţi în stomacul
uman sunt atât de puternici
încât pot dizolva zincul şi coroda oţelul.
Din fericire pentru noi, celulele
din mucoasa gastrică a stomacului se
înnoiesc la maxim 3-4 zile, nelăsând
timp acizilor să le dizolve.
2. Un plămân uman conţine peste
300.000 de milioane de vase capilare.
Dacă acestea ar fi puse cap la cap, s-ar
întinde pe o distanţă de 2400 de kilometri.
3. Testiculele unui bărbat produc
10 milioane de spermatozoizi în fiecare
zi - suficient pentru ca acesta să
poată repopula planeta în doar şase
luni.
4. Oasele umane sunt le fel de
rezistente precum granitul. Un os
de mărimea unei cutii de chibrituri
poate suporta presiunea unui bloc de
9 tone - de patru ori mai mult decât
poate suporta betonul.
5. Persoanele care fumează un
pachet de ţigări pe zi beau, practic, o
ceaşcă de gudron pe an.
6. Oamenii sunt singurele animale
capabile să traseze o linie dreaptă.
7. ADN-ul unui om conţine
80.000 de gene.
Fiecare femeie ştie că pentru a-şi
păstra frumuseţea trebuie să recurgă
la mai multe trucuri. Cele mai
simple şi eficiente sunt măştile şi
unguentele naturiste. Dacă nu ştii
pentru ce este bun fiecare ulei sau
tinctură în parte, te poţi informa din
acest „dicţionar de frumuseţe”:
Ulei de brusture şi de ricin –
Foto: efemeride.ro
8. Un adult are mai puţine oase
în organism decât un copil. Ne începem
viaţa cu 350 de oase, dar, pentru
că anumite oase se unesc în timpul
creşterii, la maturitate mai avem doar
206.
9. Cel mai mare organ al corpului
uman este pielea. Ea poate acoperi, în
cazul unui adult, o suprafaţă de 1,9
metri pătraţi. De asemenea, în timpul
vieţii unui om, acesta pierde până la
18 kilograme de piele moartă.
10. Când doarme, un om creşte
în medie cu 8 milimetri, pentru
ca dimineaţa să revină la înălţimea
iniţială. Motivul este simplu... forţa
gravitaţională care acţionează asupra
cartilagiilor.
11. Un om consumă, în medie,
50 de tone de mâncare şi bea circa
50.000 de litri de lichide de-a lungul
vieţii.
12. Muşchii unui ochi se miscă
de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru
a ne imagina ce înseamnă acest lucru,
gândiţi-vă că echivalentul unui asemenea
efort pentru muşchii picioarelor
înseamnă un traseu de 80 de
kilometri în fiecare zi.
13. În 30 de minute, corpul uman
degajă suficientă căldură încât să
poată fierbe 3,5 litri de apă.
14. O picatură de sânge are nevoie
de numai 30 de secunde pentru
a face un circuit complet al corpului
uman.
Uleiurile naturale - pentru ce
sunt bune și cum pot fi folosite
pentru creşterea părului;
Ulei de caise – pentru masaj
corporal şi hrănirea unghiilor;
Tinctură de piper iute – mască
pentru creşterea părului;
Ulei eteric din lavandă – se
adaugă câteva picături în condiţionerul
pentru păr. Firele nu se vor mai
murdări;
Foto: vivanatura.ro
15. Ovarele conţin aproximativ
jumătate de milion de ovule. Cu toate
acestea, doar 400 dintre ele vor avea
ocazia de a da naştere unei noi vieţi.
16. Fiecare centimetru pătrat de
piele conţine cel puţin 32 de milioane
de bacterii. Din fericire, cele mai multe
dintre ele sunt inofensive.
17. Numai picioarele conţin peste
500.000 de glande sudoripare, glande
care pot elimina până la jumătate de
litru de transpiraţie pe zi.
18. Un om poate rezista până la
40 de zile fără mâncare, 6 zile fără apă
şi 6 minute fără aer. De asemenea, el
nu poate rezista, în mod normal, fără
să doarmă mai mult de 11 zile.
19. Capul unui copil cântăreşte
cât un sfert din greutatea corpului
acestuia. La maturitate, capul reprezintă
doar a opta parte din greutatea
trupului.
20. Unghiile de la degetele mâinilor
cresc, în medie, de şase ori mai
repede decât cele ale picioarelor.
21. Orice persoană pierde, în
medie, 100 de fire de păr pe zi şi peste
10 miliarde de particule de piele
moartă.
22. Ochiul uman este capabil să
distingă aproximativ 1 milion de culori.
23. Atunci când atingi un obiect,
semnalul circulă prin corp, prin intermediul
nervilor, cu peste 200 de kilometri
pe oră.
24. Un om inspiră şi expiră de
circa 23.000 de ori pe zi.
25. Locul în care părul uman
creşte cel mai repede este barba. Dacă
nu ar fi tăiată periodic, o barbă ar putea
atinge până la 10 metri lungime.
26. Stomacul unui adult poate
cuprinde până la 1,5 litri de hrană.
27. Degetele mari de la picioare
sunt unele dintre cele mai importante
structuri ale corpului nostru. Datorită
acestor degete, un om îşi poate
păstra poziţia verticală şi îşi poate
menţine echilibrul.
28. Creierul uman generează într-o
zi mai multe impulsuri electrice
decât toate telefoanele mobile din
lume la un loc.
Sare de mare – baie pentru unghii
şi corp;
Ulei din germeni de grâu – hrăneşte
pielea uscată;
Ulei de jojoba – în jurul ochilor
şi pe ridurile mici;
Vitaminele A şi E – pentru hidratarea
buzelor uscate;
Acid hialuronic – pentru pungile
de sub ochi;
Oţetul de mere – pentru celulita
de pe picioare: freacă picioarele de la
genunchi până la coapse, în fiecare
seară, după ce faci duş. După 2 săptămâni,
ar trebui să observi efectele;
Ulei de arbore de ceai – împotriva
acneei;
Acid boric – împotriva acneei;
Argilă albastră – mască pentru
faţă şi corp;
Ulei de alune – împotriva ridurilor
şi a vânătăilor de sub ochi;
Glicerina – înmoaie pielea mâinilor
şi a picioarelor;
Ulei de migdale – previne formarea
vergeturilor.
Sursa: unica.md
poFTĂ mArE
Khachapuri (mic dejun georgian)
Ingrediente pentru aluat:
1 ou;
100 ml de chefir;
250 g de făină;
1/2 linguriță de zahăr;
1/2 linguriță de sare;
1/2 linguriță de bicarbonat de
sodiu.
Ingrediente pentru
umplutură:
200 g de cașcaval;
1 albuș;
5 linguri de lapte.
Cum scăpăm de acnee
Multe persoane se confruntă cu
problema tenului gras, care
este una dintre principalele cauze ale
apariției coșurilor și a punctelor negre.
De aceea, vă propunem o mască
eficientă împotriva punctelor negre.
Nu ai nevoie de ingrediente scumpe,
ci chiar le ai deja acasă. Acest tip de
mască este un exfoliant natural foarte
bun, îndepărtează celulele moarte
de la suprafața pielii și o lasă netedă
și catifelată. Mai mult, o curăța în profunzime
și chiar de la prima aplicare
vei observa o îmbunătățire vizibilă.
Ingrediente:
o lingură de miere naturală
4 lingurițe de bicarbonat de sodiu
o linguriță de suc de lămâie
o linguriță de scorțișoară
o linguriță de nucșoară
Ingrediente pentru servit:
2 ouă;
2 linguri de unt.
mod de preparare:
pasul 1: Bate oul cu sarea,
zahărul și chefirul. Cerne 200 g de
făină, amestecată cu bicarbonatul de
sodiu. Amestecă compoziția până se
îngroașă, apoi frământă pentru 5-7
minute, adăugând treptat și restul de
făină, până obții un aluat elastic și fin.
Lasă-l deoparte într-un bol uns cu
puțin ulei, acoperit cu o folie de plastic
sau cu un prosop de bucătărie,
timp de 30 de minute.
pasul 2: În răstimp, rade cașcavalul.
Separă albușul și bate-l puțin,
apoi combină-l cu cele 5 linguri de
doCTor oz
mod de preparare:
Tot ce trebuie să faci este să
amesteci foarte bine toate ingredientele,
iar dacă pasta rezultată este
prea groasă, poți adăuga câteva
lingurițe de apă, până capătă consistența
potrivită. Apoi aplic-o pe fața
curată, evitând zona ochilor și a gurii.
În timp ce o aplici poți masa ușor
fața, pentru ca pielea să se exfolieze.
Las-o să acționeze aproximativ 10-
15 minute, după care clătește-te cu
apă rece. Vei o observa o schimbare
chiar de la prima utilizare. Apoi
aplică o cremă hidratantă.
Poți folosi această mască de 1-2
ori pe săptămână, iar tenul tău va
deveni mai luminos. Vei scăpa de
acnee, puncte negre, cicatrice și
riduri fără mulți bani cheltuiți.
Sursa: avantaje.ro
lapte. Toarnă albușul bătut peste
brânza rasă și amestecă. Preîncălzește
cuptorul la 200 de grade,
lăsând tava în care plănuiești să coci
Khachapuri înăuntru, pentru a se
încinge.
pasul 3: Taie aluatul în 2 jumătăți
egale și întinde fiecare bucată, pe
rând, pe blatul bine presărat cu făină.
Rulează două dintre margini către
interiorul foii, cam 1/3 din fiecare
parte.
pasul 4: Unește cele două rulouri
în partea de sus și în cea de jos a foii
(poți folosi puțină apă pentru a le lipi).
După această etapă, Khachapuri ar
trebui să capete aspectul de bărcuță.
pasul 5: Presară făina pe un tocător
și așază „bărcuța”. Umple-o cu
1/2 din compoziția de brânză, apoi
deschide cuptorul și transfer-o de pe
tocător în tavă, lăsând-o să alunece.
Procedează la fel și cu cealaltă jumătate.
Lasă-le la copt pentru 15-20 de
minute, sau până devin aurii.
pasul 6: După ce timpul s-a scurs,
scoate tava din cuptor și sparge câte
un ou deasupra fiecărei Khachapuri.
Mai dă-le la cuptor pentru 1-2
minute. Servește-le cu gălbenușul
încă moale și cu câte o lingură de unt
tăiat mărunt deasupra.
Sursa: retetepractice.ro
Foto: retetepractice.ro

20 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md
www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 21
„Salto mortale” cu ministrul Justiþiei
Zilele trecute s-au împlinit 25 de
La salturile calitative sunt antrenaţi
ani de la fondarea Procuraturii
muşchii coapselor, ai metatarsienelor,
Generale a Republicii Moldova. Ministrul
Justiţiei, Vladimir Cebotari, a
participat şi el la eveniment şi a ţinut
o cuvântare. Declaraţiile ministrului
Cebotari au încântat procurorii, dar
şi pe membrii coaliţiei aflate la guvernare.
Totuşi, o parte dintre procurori
s-au arătat nedumeriţi şi spun că
nu au înţeles exact ce a avut în vedere
şeful justiţiei moldoveneşti.
„Trăgând o linie şi concluzionând
ce am reuşit să obţinem, opiniile
vor fi controversate. Cel mai
probabil, ele se vor împărţi în alb şi
negru. Însă, este incontestabil faptul
că din 2016, odată cu aprobarea
noii legi cu privire la Procuratură, a
modificărilor la Codul de Procedură
Penală, a legii cu privire la Procuraturile
specializate, dar şi a altor legi
conexe, s-a făcut UN SALT CALiTA-
TiV pentru a fortifica supremaţia legii",
a afirmat la eveniment ministrul
Justiţie fiind citat de propriul purtător
de cuvânti.
O parte dintre procurori au fost
chiar revoltaţi de această declaraţie.
În primul rând, după
aprobarea noii legi a Procuraturii,
în 2016, viaţa
lor nu a suportat mare
salt. În toţi aceşti ani, până la 2016,
o mulţime de procurori importanţi
şi-au săltat palate, apartamente,
vacanţe, autovehicule scumpe.
dar la ei taman partea moale,
ei au palate şi stau blânzi în fotolii.
Dacă li se întâmplă vreun salt, atunci
nu e tare calitativ, aşa o mişcare iepurească
sau de fiinţă acvatică de
culoare verde. Mai bine nu implicaţi
procurorii în sărituri”, s-a burzuluit
la noi antrenorul de sărituri, Marian
Săritorulanevoie.
Experţii lingvişti s-au supărat
şi mai tare. Ce au procurorii cu saltul
lingvistic?
Potrivit DEX, SALT e o ”mişcare
bruscă prin care corpul se desprinde
de la pământ; mişcare
de deplasare bruscă în zbor;
trecere bruscă de la o situaţie
ori stare la alta”. Lingviştii
susţin că nici măcar
cea de-a treia explicaţie
nu li se potriveşte procurorilor,
deoarece lor nu li s-a
întâmplat nimic brusc, totul e calm,
cum a şi fost. Singurul salt emoţional
procurorii l-au trăit de Crăciun,
în anul cu Pădurea Domnească,
apoi apele s-au calmat şi salturile
nu s-au mai produs.
Unii s-au apucat de cercetări
lingvistice, făcând paralele care arată
nonsensul saltului invocat de Cebotari:
”iepuraşul se răpede naintînd
din salt în salt”, spune Vasile Alecsandri.
Putem spune „Procurorul
se răpede naintând din salt
Culmea, cu salarii mici.
în salt”? NU. Citatul
Acum, noua lege ce le oferă
procurorilor? Câţiva lei în
plus la salariu, dar ce să faci
cu ei? Și palate e tot mai greu să
construieşti, terenurile în Chişinău
s-au scumpit şi sunt controlate politic.
Acesta e saltul de care vorbeşte
ministrul?
Procurorii au telefonat la ZdG
şi au cerut să explice experţii Circ
în Tramvai cum să fie percepută,
de jure, expresia ”un salt calitativ
pentru fortificarea şi supremaţia
legii”. Experţii au analizat situaţia
din diferite unghiuri de vedere, solicitând,
la rândul lor, experţi în salturi,
în sport, în căderi bruşte, în rău
de înălţime.
Experţii în sărituri la înălţime
din Sadoveanu tot nu a
fost de ajutor: ”Flăcăul,
iordăchel a Roşului, încordat,
cu muşchi ca de
criţă, cu ochii pe salturile
clocotitoare ale Negrei, purta cîrma”.
Au procurorii muschi de criţă? Poate
de criză? Totuşi, unii experţi în drept
au zis că se potriveşte un citat din
Georghiu-Dej: ” Eminescu a făcut un
salt în viitorime”, care, parafrazat, ar
răsuna încurajator: ”Procurorii din
Moldova au făcut un salt în trecut”.
Experţii în căderi bruşte au remarcat
doar că ministrul Cebotari
a sărit calul cu asemenea declaraţii,
şi acesta ar fi un simptom de salto
mortale profesional. Circ în Tramvai
va monitoriza cazul.
s-au arătat jenaţi de întrebare. ”Procurorii
ce au cu salturile calitative?
Foto: rFE/rl, publika.md, taringa.net/Colaj: zdG
marian șura-mura
ÎN GURA TÂRGULUI
SUrSE EXTrABUGETArE
pEnTrU prEșEdInŢIE
Noul şef de stat arde de
dorinţă să-şi transfere birourile
în sediul Preşedinţiei, devastat în
urma evenimentelor din aprilie
2009. Aşa cum, nici până astăzi,
edificiul nu a fost reconstruit, şeful
statului a ordonat ca lucrurile să
se mişte din loc până la sfârşitul
anului. În cadrul unei şedinţe cu
aparatul instituţiei, s-a decis ca
restaurarea să fie efectuată „din
surse extrabugetare”, aceasta
însemnând, potrivit unor apropiaţi
ai lui igor Dodon, mobilizare
generală a tuturor oamenilor de
afaceri, pentru a dona bani sau
a se implica altfel în lucrările de
reconstrucţie a Preşedinţiei.
CUTrEmUr polITIC
lA ÎnCEpUT dE FEBrUArIE
În februarie, din mai multe
fracţiuni parlamentare ar urma să
plece 15 deputaţi. Potrivit tribuna.
md, dintr-o fracţiune vor pleca 7
deputaţi, din două – câte 3, iar din
una – 3 deputaţi. Acesta ar putea
fi un prim pas spre reformatarea
guvernării, or, cei 15 plus cei 34
de actuali şi potenţiali deputaţi
democraţi, plus cei 7 ex-deputaţi
liberal-democraţi care fac parte
din coaliţia majoritară, plus trei
deputaţi PPEM, pot forma o majoritate
de guvernare, care ar lăsa
PL în opoziţie. Alţii afirmă că, de
fapt, va fi vorba de un megapartid,
format în baza PD, care va deţine
guvernarea totală.
prEŢUrIlE dIn „mErIșor”,
mAI mArI dECÂT În pIEŢE
Un mare scandal social riscă
să se aprindă în zilele apropiate.
După ce a devenit clar că preţurile
produselor comercializate în
magazinele sociale, deschise de
ilan Șor, sunt mai mari decât în
pieţe, beneficiarii acestor dughene
au decis să renunţe la serviciile
ademenitoare şi să se aprovizioneze
din alte părţi. „De ce să stăm
în rând după o pâine, care e mai
ieftină, dar despre care nu ni se
spune că e mult mai mică? Și alte
produse sunt mai scumpe, deşi neau
asigurat că vor fi mai ieftine”,
spun bătrânii dezamăgiţi. Ei cred
că, degrabă, reţeaua „MeriȘOR” va
rămâne fără cumpărători.
InVITAŢIE pEnTrU IGor
dodon
Un grup de iniţiativă, constituit
din părinţii copiilor de vârstă
preşcolară, a lansat o campanie
prin care vor să-l invite pe şeful
statului pe la grădiniţe, ca acesta
să vadă cu ochii săi condiţiile
în care cresc viitorii cetăţeni ai
acestui stat. „Vrem să-i arătăm
paturile în care dorm, dulăpioarele
în care îşi lasă hăinuţele, dar şi
grupurile sanitare, în care aceştia
îşi fac nevoile. Decât ar avea grijă
de refacerea Preşedinţiei, mai
bine ar încerca să asigure condiţii
decente pentru copilaşi, mai ales
că şi mezinul său degrabă va merge
la grădiniţă”, spun iniţiatorii
proiectului.
prIVATIzArEA CĂIlor FErATE?
După ce presa a dezvăluit
afacerile şi proprietăţile impunătoare
deţinute de conducerea
Căilor Ferate din Moldova (CFM),
cei vizaţi, în loc să se îngrijoreze
că bogăţiile lor ar putea fi
verificate de organele competente,
au decis că ar fi mai logic să
promoveze privatizarea acestei
instituţii. În prezent, administraţia
CFM este în căutarea unei
echipe de experţi care ar estima
şi ar partaja onorabil patrimoniul
căilor ferate, astfel încât nimeni
să nu rămână neîmpăcat. O parte
din active vor fi transmise patronilor
politici ai CFM, care vor
trebui să protejeze afacerea sub
aspect juridic.
LEGENDÃ:
un simplu zvon
mai mult decât un zvon
zvon cu sâmbure de adevãr
zvon cu aere de adevãr
zvon mai mult decât veridic
La grădiniţă, o fetiţă îl întreabă pe
un băieţel:
– Ce e „iubirea”?
El i-a răspuns:
– iubirea e atunci când tu îmi furi
ciocolata din ghiozdan în fiecare zi, şi
totuşi... o ţin în acelaşi loc mereu.
* * *
Un ziar britanic a realizat un top cu
cele mai corupte ţări. Toţi se aşteptau
ca Moldova să fie pe locul întâi, dar
aceasta s-a clasat pe locul doi...
inevitabil, s-au realizat cercetări, în
urma cărora s-a descoperit că Moldova
a dat mită pentru a nu fi prima.
* * *
Într-un salon de reanimare, toţi
stăteau conectaţi la aparate de
menţinere a vieţii.
Electricianul bagă capul pe uşă:
– Băieţi, luaţi o gură mare de aer,
că schimb o siguranţă!
* * *
La aniversarea a 20 de ani de la
căsătorie, după ce ion şi Maria au
sărbătorit, ion iese la balcon şi începe
să fumeze ţigară după ţigară:
– Ce-ai păţit, ioane?
– Mai ştii acum 20 de ani, când
ne-a prins taică-tu în maşină?
– Da!
– Mai ştii că mi-a zis că, dacă nu
te iau de nevastă, fac 20 de ani la
închisoare?
– Da!
– Mâine ieşeam, mă!
* * *
– Mi-e frig!
– Du-te şi stai puţin în colţ, că-s 90
de grade!
* * *
La magazinul de arme, un urs :
– 50 de gloanţe, vă rog.
În spatele lui - doi iepuraşi râdeau
de el. Ursul se uită crunt la ei şi
spune:
– 52, vă rog.
* * *
O femeie trebuia să treacă noaptea
prin cimitir, însă îi era frică. La
un moment dat, vede un tip care
venea în întâmpinare şi-l roagă s-o
conducă.
Merg împreună: omul spune bancuri.,
femeia râde... La un moment
dat, femeia spune:
– Ce bărbat amuzant sunteţi...
– Să mă fi văzut când eram în
viaţă!
* * *
Cineva bate la porţile raiului.
Apostolul Petru deschide şi vede
un jucător de fotbal.
– Tu cine eşti?
– Am fost în naţionala Moldovei.
– Și cum de ai nimerit poarta?
* * *
Robin Hood exersa tragerea cu
arcul pe o ţintă.
Trage o săgeată şi ratează:
– Shit, i missed the target!
Trage a doua sageată:
– Shit! i missed the target!
Prin zonă trecea părintele Tuck,
care îl aude şi se apropie de el, mustrându-l.
– Robin, nu e frumos ce zici, oricând
se poate deschide cerul şi să te
pedepsească Dumnezeu.
Nici bine nu terminase de zis, şi
cerul se deschise şi trimise un fulger
în părintele Tuck.
La care o voce din cer:
– Shit! i missed the target!
* * *
Doi preoţi s-au decis să meargă la
mare în vacanţă. De asemenea, au
hotărât să facă din asta o adevarată
vacanţă şi, prin urmare, au convenit
Caricatură: expressdebanat.ro
să nu poarte nimic ce le-ar putea
trăda apartenenţa la clasa clericilor...
De îndată ce au ajuns acolo, au
intrat într-un magazin şi au cumpărat
nişte cămăşi ultra-colorate,
pantaloni scurţi, sandale şi ochelari
de soare.
În dimineaţa următoare, s-au dus
la plajă, îmbrăcaţi în hainele proaspăt
cumpărate.
Pe când stăteau tolăniţi în
şezlonguri, savurând fiecare băuturică,
soarele şi peisajul, o tipă
mortală, topless şi cu mini-bikini
venea către ei legănându-şi ameţitor
şoldurile. Bieţii preoţi au rămas cu
ochii holbaţi, pierzându-şi darul
vorbirii.
Când să treacă pe lângă ei, ea le-a
zâmbit şi le-a spus:
– Bună dimineaţa, Părinte!
Apoi s-a îndepărtat. Cei doi au
rămas blocaţi: cum oare şi-a putut
da seama femeia că ei sunt preoţi?
A doua zi, s-au dus din nou la
magazin şi şi-au luat nişte haine
şi mai pestriţe decât cele din ziua
precedentă. Atât de ţipătoare, încât
le puteai auzi înainte de a le vedea.
Și astfel, cei doi s-au asezat iarăşi pe
plajă în şezlonguri, bucurându-se de
atmosfera de vacanţă.
După un timp, aceeaşi tipă
superbă, topless, purtând un tanga
minuscul, trece pe lângă ei. Din
nou, le zâmbeşte, le adresează câte
un „bună dimineaţa, Părinte”, şi se
îndepărtează.
Unul dintre preoţi nu mai poate
suporta şi strigă:
– Doar o clipă, domnişoară.
– Da, răspunde aceasta.
– Uite, noi chiar suntem preoţi, şi
suntem fericiţi cu asta, dar, pentru
numele Domnului, spune-ne: cum
ai putut şti că suntem preoţi fiind
îmbrăcaţi aşa?
– Părinte, răspunde ea, sunt eu,
maica Aglae!
HOROSCOP
2 – 8 FEBRUARIE
BErBEC
Săptămâna debutează cu stări de spirit contradictorii, de aceea fii prudent și
ocupă-te numai de activități ușoare. Exuberanța manifestată haotic îți poate
crea neplăceri pe termen lung. Controlează-ți reacțiile, dozează-ți eforturile și
stabilește un plan de acțiune pe care să-l urmărești îndeaproape. Perioada
traversată este foarte dinamică, putându-se declanșa conflicte neobișnuite.
TAUr
Ar fi bine să asculți sfaturile prietenilor și ale persoanelor din segmentul profesional
care îți susțin proiectele și-ți apreciază eforturile. Ești bine văzut în
mediul în care lucrezi, iar mulți vor să profite de poziția ta socială, dar și de
cunoștințele dobândite până acum. Însă, din când în când, ai nevoie și de
opinii separate, pentru a întregi tabloul de ansamblul al relațiilor și situațiilor
în care te afli.
GEmEnI
Ești foarte solicitat în plan profesional, mai ales de către șefi sau autorități
ale diverselor instituții oficiale. Se întezăresc activități deosebite, iar în această
săptămână se pun bazele viitoarelor colaborări pe termen lung. Este posibil
să-ți displacă propunerile colegilor vizavi de implicarea ta, însă poți să ai încredere
că totul se desfășoară spre binele tău suprem și al celor din jur.
rAC
Este o săptămână în care vei avea multe și mărunte de făcut în plan profesional.
Indiferent de situația în care te afli, spre finele acestei perioade vei
constata că ți-ai schimbat ceva din filozofia de viață și probabil și din stilul de
viață. Sunt posibile dialoguri cu persoane erudite, deosebite, dar și cu persoane
străine alături de care vei dezvolta, undeva, cândva relații de bună calitate.
lEU
Prima parte a săptămânii evidențiază aspectele financiare comune cu alții,
achitarea facturilor sau discuțiile cu instituțiile financiare. Sunt posibile rezolvări,
dialoguri fructuoase, însă nu slăbi vigilența și verifică atent fiecare document
sau fiecare sursă de informații. Începutul lunii februarie te va duce cu
gândul spre zări îndepărtate, astfel că este favorabil să creionezi planuri de
călătorii și de studii de anvergură.
FECIoArĂ
Răsturnările de situație pot fi frecvente și neobișnuite, de aceea evită să te
bazezi pe cele discutate sau parafate în ultima perioadă. Fii prudent când vine
vorba de latura materială a vieții, deoarece sunt posibile situații explozive, metaforic
vorbind. Este posibil să primești sume de bani fabuloase, obiecte de
valoare sau propuneri de implicare în colaborări noi și bine plătite!
BAlAnŢĂ
Ai mult de lucru, de aceea ar fi bine să alcătuiești un plan de acțiune și să-l
urmărești îndeaproape. Dozarea eforturilor, odihna și o dietă potrivită ți-ar fi
de mare folos. Luna februarie debutează cu discuții parteneriale foarte zgomotoase.
Fii prudent, pentru că este posibil să te desprinzi din toate relațiile
parteneriale. Orice relație partenerială va rezista numai dacă este fundamentată
pe baze serioase și de bună calitate.
SCorpIon
Relațiile sentimentale și cele amoroase îți deschid săptămâna. Discuții, activități
comune, planuri de viitor, dar și iluzii, dezamăgiri, minciuni. Fii prudent și nu lua
de bun chiar tot ce se petrece pe acest segment, pentru că aparențele sunt
foarte înșelătoare. Dozează-ți eforturile, întrucât sănătatea este vulnerabilă.
Odihna și compania celor dragi te ajută să depășești totul cu bine.
SĂGETĂTor
Sunt posibile discuții aprinse, zgomotoase, aflarea unor detalii importante privitoare
la scopurile persoanei iubite sau copiilor, după caz. Cum există multă
dinamită în segmentul amoros, fii prudent și evită escaladarea conflictelor. La
serviciu se întrezărește multă activitate în a doua parte a săptămânii, dar te vei
descurca foarte bine cu puțin efort și bunăvoință.
CAprICorn
O săptămână cu multe discuții, călătorii pe distanțe scurte și activități intelectuale.
Persoanele din anturajul apropiat îți vor fi în preajmă, te vor solicita
pentru diverse scopuri mai mult sau mai puțin comune, astfel că tot acest
iureș te va obosi. Selectează totul și planifică-ți treburile așa cum ai tu nevoie
și nu cum vor alții să-ți impună.
VĂrSĂTor
Pot apărea informații noi privitoare la schimbarea condițiilor de muncă sau la
diversificarea activității profesionale. Prudență la cheltuieli, pentru că veniturile
sunt oscilante și sub așteptări. Începutul lunii februarie îți aduce în preajmă
persoanele din anturajul apropiat. Dialoguri furtunoase, acțiuni grăbite, decizii
luate sub primul impuls!
pEșTI
Ai mult elan, astfel că poți rezolva diverse treburi restante. Hărnicia de care dai
dovadă îi poate deranja pe unii, pentru că fără să-ți dai seama vei fi tentat să
te implici și în treburile lor. Selectează cu grijă ceea ce ai de făcut și rezumă-te
numai la treburile tale personale sau profesionale. Controversele pot fi uriașe,
de aceea mai întâi vezi despre ce este vorba, și abia apoi decide în consecință.
/ / / / / SUPLIMENT DE SATIRÃ POLITICÃ, UMOR NEGRU ªI BANCURI DEOCHEATE \ \ \ \ \
/ / / / / SUPLIMENT DE SATIRÃ POLITICÃ, UMOR NEGRU ªI BANCURI DEOCHEATE \ \ \ \ \

22 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 23
PROGRAME TV
AViZiER
LUNI, 6 FEBRUARIE
MARŢI, 7 FEBRUARIE
MIERCURI, 8 FEBRUARIE
JOI, 9 FEBRUARIE
VINERI, 10 FEBRUARIE
SÂMBĂTĂ, 11 FEBRUARIE
DUMINICĂ, 12 FEBRUARIE
TVR Moldova
07,00, 08,00 Telejurnal matinal
07,50, 08,45 Sport
08,50 Vorbeşte corect!
09,00 Profesionistii (R)
09,50 Discover Roamnia
10,00 Diasporadar
10,10 Femei de 10, bărbați de 10
11,20 Discover Roamnia
11,30 Natură şi aventură
12,00 Caravana TVR3
13,00 Telejurnal Moldova
13,15 Exclusiv în România
14,00 Telejurnal
15,00 Cantec si poveste
16,00 Gala umorului
16,50 Discover Roamnia
17,00 Obiectiv comun
18,00 Telejurnal Moldova
19,00 Punctul pe azi
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 România 9
22,20 Diasporadar
22,30 Serial Aripi de mătase
23,30 Eurovision Concurentii!
00,25 Discover Roamnia
00,30 Cap compas
01,00 Avocatul dumneavoastră
02,30 Exclusiv in Romania (R)
TVR Moldova
07,00, 08,00 Telejurnal matinal
07,50, 08,45 Sport
08,50 Vorbeşte corect!
09,00 Obiectiv comun (R)
10,00 Diasporadar
10,10 Femei de 10, bărbați de 10
11,20 Discover Romania
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră
13,00 Telejurnal Moldova
13,15 Exclusiv in Romania
14,00 Telejurnal
15,00 Cantec si poveste
16,00 Serial Aripi de mătase
17,00 Obiectiv comun
18,00 Telejurnal Moldova
19,00 Punctul pe azi
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 România 9
22,20 Diasporadar
22,30 Serial Aripi de mătase
23,30 Eurovision Concurentii!
00,25 Discover Romania
00,30 Natură şi aventură (R)
01,30 Cantec si poveste (R)
02,00 REVIZIE TEHNICA
06,00 Punctul pe azi (R)
06,55 Imnul României
TVR Moldova
07,00, 08,00 Telejurnal matinal
07,50, 08,45 Sport
08,50 Vorbeşte corect!
09,00 Obiectiv comun (R)
10,00 Diasporadar
10,10 Femei de 10, bărbați de 10
11,20 Discover Romania
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră
13,00 Telejurnal Moldova
13,15 Exclusiv in Romania
14,00 Telejurnal
15,00 Cantec si poveste
16,00 Serial Aripi de mătase
17,00 Obiectiv comun
18,00 Telejurnal Moldova
19,00 Punctul pe azi
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 România 9
22,20 Diasporadar
22,30 Serial Aripi de mătase
23,30 Eurovision Concurenţii!
00,25 Discover Romania
00,30 La pas prin Oltenia
01,00 Investiti in Romania!
02,30 Un doctor pentru dumneavoastră
04,00 Obiectiv comun (R)
TVR Moldova
07,00, 08,00 Telejurnal matinal
07,50, 08,45 Sport
08,50 Vorbeşte corect!
09,00 Obiectiv comun (R)
10,00 Diasporadar
10,10 Femei de 10, bărbați de 10
11,20 Discover Romania
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră
13,00 Telejurnal Moldova
13,15 Exclusiv in Romania
14,00 Telejurnal
15,00 Cantec şi poveste
16,00 Serial Aripi de mătase
17,00 Obiectiv comun
18,00 Telejurnal Moldova
19,00 Punctul pe azi
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 România 9
22,20 Diasporadar
22,30 Serial Aripi de mătase
23,30 Eurovision Concurentii!
00,25 Discover Romania
00,30 Actualitatea TVR
01,00 Corespondent TVRi
01,30 Cantec si poveste
02,30 Un doctor pentru dvs (R)
04,00 Obiectiv comun (R)
TVR Moldova
07,00, 08,00 Telejurnal matinal
07,50, 08,45 Sport
08,50 Vorbeşte corect!
09,00 Obiectiv comun (R)
10,00 Diasporadar
10,10 Femei de 10, bărbați de 10
11,20 Discover Romania
11,30 Un doctor pentru dumneavoastră
13,00 Telejurnal Moldova
13,15 Exclusiv in Romania
14,00 Telejurnal
15,00 Cantec şi poveste
16,00 Serial Aripi de mătase
17,00 Obiectiv comun
18,00 Telejurnal Moldova
19,00 Orizont European
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 Duelul pianelor
21,50 Discover Romania
22,00 Film Cautam Neveste
23,25 Diasporadar
23,30 Eurovision Concurentii!
00,25 Discover Romania
00,30 Exclusiv in Romania (R)
00,15 Femei de 10, bărbați de 10
02,30 Un doctor pentru dvs (R)
04,00 Film cautam neveste!
TVR Moldova
07,00 Deportaţii
07,50 DiaspoRadar
08,00 Europa mea
08,50 Discover România
09,00 Mic dejun cu un campion
09,50 DiaspoRadar
10,00 Ferma
10,50 Discover România
11,00 Caravana TVR3 (R)
12,00 Ieri-Azi–Mâine
13,45 Dicover Romania
14,00 Telejurnal
14,30 Adevaruri despre trecut
15,00 Ora regelui
15,50 Diaspo radar
16,00 Handbal
17,45 Dicover Romania
18,00 Telejurnal Moldova
18,30 Documentar biografic
19,45 Diasporadar
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 Destine ca-n filme
21,50 Diasporadar
22,00 Film Pacala
00,10 Eurovision Concurentii
01,00 Ora regelui (R)
01,50 Diasporadar
02,00 Film Pacala
TVR Moldova
07,00 Cap compas (R)
07,30 Exclusiv in Romania
08,10 Universul credinţei
09,30 Pro Patria
10,00 În grădina Danei
10,35 Viaţa satului
11,50 Minutul de agricultură
12,00 Viaţa satului (II)
13,00 Tezaur folcloric
14,00 Telejurnal
14,30 Ultima editie
15,00 Politică şi delicateţuri
15,50 Diaspo radar
16,00 Handbal
17,45 Dicover Romania
18,00 Telejurnal Moldova
18,30 Interviurile Telejurnalului Moldova
19,00 Garantat 100%
19,50 Diasporadar
20,00 Telejurnal
20,50 Sport
21,00 Eurovision Alesii!
21,50 Discover România
22,00 Film Păcală se întoarce
23,45 Discover România
24,00 Profesionistii (R)
00,35 Cap compas (R)
01,00 Politică şi delicateţuri
02,00 Film Pacala se intoarce
PEACE CORPS:
ADMINISTRATIVE ASSISTANCE/DRIVER
peace Corps moldova
pre-Service Training Temporary Staff Job Announcements
deadline for submission:
Close of business February 20th, 2017
AdmInISTrATIVE ASSISTAnT/drIVEr (Two positions)
ADMiNiSTRATiVE ASSiSTANT/DRiVER on a full-time basis
for the period April – August, 2017 to assist the Training Manager
and PST staff with logistics, documentation and budget
operations.
interested candidates must submit a resume and a letter of interest
in English by email, in MS Word format with the position
title in the subject line to applications@md.peacecorps.gov
Moldova 1
Moldova 1
Moldova 1
Moldova 1
Moldova 1
Moldova 1
Moldova 1
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 Rapsodia satului
06:55 Bună dimineaţa!
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI
09:00, 17:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
10:30 Procuratura RM - 25 de ani în
numele legii. Documentar
11:00 Bună seara! Talk
12:00 La noi în sat
12:40 Abraziv
13:15 Pur și simplu. (rus.)
13:30 Cine vine la noi
14:20 Euromaxx
14:50 Orchestra ‘’Porumbița’’
15:25 Cina Olimpică
16:15 Cultura azi
17:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
18:05 Cine vine la noi
19:00 MESAGER
19:40 Pur și simplu
19:55 Dincolo de cifre
20:25 RM. Dimensiunea diplomatică
21:15 Business review
21:20 Focus Europa
22:45 Săptămâna sportivă
23:30 ARC Muzical-Istoric
01:05 Shift- viața în era digitală
TV7
08:00 «Open Kitcen»
08:30 «Жена. История любви»
09:45 Сериал «Самозванцы»
11:30 «Контроль Качества»
12:00 «Анатомия предательства»
13:00 «Мой герой»
13:45 «Засекреченная Любовь»
14:20 «Осторожно, мошенники!»
14:50 Сериал «Смерш»
16:35 «Естественный отбор»
17:30, 23:00 «СOTIDIAN»
18:00 Сериал «Сыщики»
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
20:35 Петровка, 38
20:50 «Domn Presedinte»
21:00 «POLITIKA»
23:30 Х/ф «Мама»
ProTV
07:00 Ştirile PROTV
10:45 Divertisment: Vorbește lumea
13:00 Știrile PROTV
14:15 Dramă: Lecții de viață
15:15 Social: La Măruță
17:00 Știrile PROTV
17:30 Divertisment: O seară perfectă
19:00 Ştirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
21:00 În profunzime
22:30 Știrile PRO TV
23:00 Film: Transport blindat
01:00 Divertisment: O seară perfectă
02:30 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
07:00 «Prima Ora»
09:00 «Primele stiri» (rom)
09:15 Новости
10:00 «Жить здорово!»
11:00 «Модный приговор»
12:00 «Primele stiri» (rom)
12:10 Новости
12:30 «Наедине со всеми»
13:15 «Смак»
13:45 «Время покажет»
14:00 Новости
14:15 «Время покажет»
15:00 «Primele stiri» (rom)
15:10 Новости (с субтитрами)
15:25 «Время покажет»
16:25 «Мужское / Женское»
17:10 «Давай поженимся!»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:20 «Первая Студия»
20:00 «Пусть говорят»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:35 «Время»
22:10 Премьера. «Гречанка»
23:50 «Вечерний Ургант»
00:20 «Primele stiri» (rus)
00:30 «Познер»
01:20 Ночные новости
01:35 «Неверный»
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 Cuvintele Credinței
06:55 Bună dimineaţa!
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI
09:00, 17:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
10:30 Dincolo de cifre
11:00 Rapsodia satului
11:45 O seară în familie
13:15 Pur și simplu. (rus.)
13:30 Cine vine la noi
14:20 Global 3000
14:45 Magazinul copiilor
15:15 UȘA
15:45 Săptămâna sportivă
16:30 Unda Bugeacului
17:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
18:05 Cine vine la noi
19:00 MESAGER
19:40 Pur și simplu
19:55 Moldova în direct
21:15 Business review
21:20 Dialog social
22:45 Soundcheck
23:30 Aniversări
00:20 Respiro
00:35 Săptămâna sportivă
01:20 Bună dimineaţa!
TV7
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
09:00 «Доктор И»...
09:30 «Diplomatia Populara»
09:55 Сериал «Сыщики»
12:00 «Приглашает Борис Ноткин»
12:30 «Реальные истории»
13:00 «Мой герой»
13:50 «Без обмана»
14:50 Сериал «Смерш»
16:35 «Естественный отбор»
17:30, 23:00 «СOTIDIAN»
18:00 Сериал «Сыщики»
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
20:35 Петровка, 38
20:50 «Domn Presedinte»
21:00 «POLITIKA»
23:30 Х/ф «Про бизнесмена Фому»
ProTV
07:00 Ştirile PROTV
10:45 Divertisment: Vorbește lumea
13:00 Știrile PROTV
14:15 Dramă: Lecții de viață
15:15 Social: La Măruță
17:00 Știrile PROTV
17:30 Divertisment: O seară perfectă
19:00 Ştirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
21:00 Film: În siguranță
23:00 Știrile PRO TV
23:30 Film: Un gigolo de doi bani
01:00 Divertisment: O seară perfectă
02:30 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
07:00 «Prima Ora»
09:00 «Primele stiri» (rom)
09:15 Новости
10:00 «Жить здорово!»
11:00 «Модный приговор»
12:00 «Primele stiri» (rom)
12:10 Новости
12:30 «Наедине со всеми»
13:15 «Смак»
13:45 «Время покажет»
14:00 Новости
14:15 «Время покажет»
15:00 «Primele stiri» (rom)
15:10 Новости (с субтитрами)
15:25 «Время покажет»
16:25 «Мужское / Женское»
17:10 «Давай поженимся!»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:20 «Первая Студия»
20:00 «Пусть говорят»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:35 «Время»
22:10 Премьера. «Гречанка»
23:50 «Вечерний Ургант»
00:20 «Primele stiri» (rus)
00:30 Ночные новости
00:45 «Мужское / Женское»
01:30 «Модный приговор»
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 Unda Bugeacului
06:40 Shift- viața în era digitală
06:55 Bună dimineaţa!
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI
09:00, 17:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
10:30 Natura în obiectiv
11:00 Moldova în direct
12:00 Casa mea
12:30 Focus Europa
13:15 Pur și simplu. (rus.)
13:30 Cine vine la noi
14:20 Proiecte de viitor
14:50 Să luăm aminte...
15:00 Cuvintele Credinței
15:45 Fii tânăr!
16:30 Russkii mir
17:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
18:05 Cine vine la noi
19:00 MESAGER
19:40 Pur și simplu
19:55 Moldova în direct
21:20 Portrete în timp
22:45 RM. Dimensiunea Diplomatică
23:05 Europa în concert
23:50 Euromaxx
00:20 Cuvintele Credinței
TV7
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
09:00 «Доктор И»...
09:30 «Обложка».
09:55 Сериал «Сыщики»
12:00 «Всемирная история предательств»
13:00 «Мой герой»
13:50 «Прощание»
14:50 Сериал «Вердикт»
16:35 «Естественный отбор»
17:30, 23:00 «СOTIDIAN»
18:00 Сериал «Сыщики»
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
20:35 Петровка, 38
20:50 «Domn Presedinte»
21:00 «POLITIKA»
23:30 Х/ф «Плетёный Человек»
ProTV
07:00 Ştirile PROTV
10:45 Divertisment: Vorbește lumea
13:00 Știrile PROTV
14:15 Dramă: Lecții de viață
15:15 Social: La Măruță
17:00 Știrile PROTV
17:30 Divertisment: O seară perfectă
19:00 Ştirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
21:00 Film: Captură la dublu
23:00 Știrile PRO TV
23:30 Film: Străina de lângă noi
01:00 Divertisment: O seară perfectă
02:30 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
07:00 «Prima Ora»
09:00 «Primele stiri» (rom)
09:15 Новости
10:00 «Жить здорово!»
11:00 «Модный приговор»
12:00 «Primele stiri» (rom)
12:10 Новости
12:30 «Наедине со всеми»
13:15 «Смак»
13:45 «Время покажет»
14:00 Новости
14:15 «Время покажет»
15:00 «Primele stiri» (rom)
15:10 Новости (с субтитрами)
15:25 «Время покажет»
16:25 «Мужское / Женское»
17:10 «Давай поженимся!»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:20 «Первая Студия»
20:00 «Пусть говорят»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:35 «Время»
22:10 Премьера. «Гречанка»
23:50 «Вечерний Ургант»
00:20 «Primele stiri» (rus)
00:30 Ночные новости
00:45 Х/ф «Марта, Марси Мэй, Марлен»
02:20 «Мужское / Женское»
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 Russkii mir
06:35 Abraziv
06:55 Bună dimineaţa!
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI
09:00, 17:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
10:30 RM. Dimensiunea diplomatică
11.00 Moldova în direct
12:00 Soundcheck
12:45 Chișinăul de ieri și de azi
13:15 Pur și simplu. (rus.)
13:30 Cine vine la noi
14:20 Check-in
14:50 Videoteca copiilor
15:10 Erudit cafe
15:55 Părinți și copii
16:30 Procuratura RM - 25 de ani în
numele legii. Documentar
17:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
18:05 Cine vine la noi
19:00 MESAGER
19:40 Pur și simplu
19:55 Moldova în direct
21:20 Povestea generațiilor
22:45 Europa în concert. Loney Dear
23:30 Cultura azi
00:20 D. Șostakovici. Concert
TV7
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
09:00 «Доктор И»...
09:30 «Линия Защиты»
09:55 Сериал «Сыщики»
12:00 «Open Kitcen»
12:30 «Diplomatia Populara»
13:00 «Мой герой»
13:50 «Хроники московского быта»
14:50 Сериал «Вердикт»
16:35 «Естественный отбор»
17:30, 23:00 «СOTIDIAN»
18:00 Сериал «Сыщики»
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
20:35 Петровка, 38
20:50 «Domn Presedinte»
21:00 «Interpol»
00:20 «Хроники московского быта»
ProTV
07:00 Ştirile PROTV
10:45 Divertisment: Vorbește lumea
13:00 Știrile PROTV
14:15 Dramă: Lecții de viață
15:15 Social: La Măruță
17:00 Știrile PROTV
17:30 Divertisment: O seară perfectă
19:00 Ştirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
21:00 Film: Șase gloanțe
23:00 Știrile PRO TV
23:30 Film: Aeon Flux
01:00 Divertisment: O seară perfectă
02:30 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
07:00 «Prima Ora»
09:00 «Primele stiri» (rom)
09:15 Новости
10:00 «Жить здорово!»
11:00 «Модный приговор»
12:00 «Primele stiri» (rom)
12:10 Новости
12:30 «Наедине со всеми»
13:15 «Смак»
13:45 «Время покажет»
14:00 Новости
14:20 «Время покажет»
15:00 «Primele stiri» (rom)
15:10 Новости (с субтитрами)
15:25 «Время покажет»
16:25 «Мужское / Женское»
17:10 «Давай поженимся!»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:20 «Первая Студия»
20:00 «Пусть говорят»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:35 «Время»
22:10 Премьера. «Гречанка»
23:50 «Вечерний Ургант»
00:20 «Primele stiri» (rus)
00:30 Ночные новости
00:45 Х/ф «Вот это любовь!»
02:15 «Модный приговор»
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 Portrete în timp
06:40 Shift-viața în era digitală
06:55 Bună dimineaţa!
07:00, 13:00, 21:00 ŞTIRI
09:00, 17:00, 22:00 ŞTIRI. (rus.)
09:10, 22:10 ŞTIRI EXTERNE. (rus.)
09:40 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
10:30 Moldovenii de pretutindeni
11:00 Moldova în direct
12:00 Destine de colecție
12:30 Tezaur
13:15 Pur și simplu. (rus.)
13:30 Cine vine la noi
14:20 La drum!
14:50 Sfatul psihologului
15:00 În ritm de dans
15:30 Stil nou
16:00 Ring Star
17:15 VĂDUVA NEAGRĂ. Serial
18:05 Cine vine la noi
19:00 MESAGER
19:40 Pur și simplu
19:55 Proiecte de viitor
20:25 Made in Germany
21:20 Educație pentru carieră
22:45 Fii tânăr!
23:30 În ritm de dans
00:00 „Ethno Jazz Festival”
TV7
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
09:00 «История болезни. Рак-2»
09:55 Сериал «Сыщики»
12:00 «Иннокентий Смоктуновский.
Моя фамилия вам ничего не
скажет…»
12:50 «Мой герой»
13:15 Док. кино Л. Млечина
15:00 Х/ф «Мама»
16:35 «Советские мафии»
17:30, 23:00 «СOTIDIAN»
18:00 Сериал «Сыщики»
20:00 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
20:30 «Diplomatia Populara»
21:00 Х/ф «Просто Вместе»
23:30 «Таланты и Поклонники»
00:45 «Тайны нашего кино»
ProTV
07:00 Ştirile PROTV
10:45 Divertisment: Vorbește lumea
13:00 Știrile PROTV
14:15 Dramă: Lecții de viață
15:15 Social: La Măruță
17:00 Știrile PROTV
17:30 Divertisment: O seară perfectă
19:00 Ştirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
21:00 Film: Elysium
23:00 Film: Legiunea
01:00 Divertisment: O seară perfectă
02:00 Știrile PRO TV
02:30 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
07:00 «Prima Ora»
09:00 «Primele stiri» (rom)
09:15 Новости
10:00 «Жить здорово!»
11:00 «Модный приговор»
12:00 «Primele stiri» (rom)
12:10 Новости
12:30 «Наедине со всеми»
13:15 «Смак»
13:45 «Время покажет»
14:00 Новости
14:20 «Время покажет»
15:00 «Primele stiri» (rom)
15:10 Новости (с субтитрами)
15:25 «Время покажет»
16:25 «Жди меня»
17:10 «Человек и закон»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:20 Прямой информационный
канал «Первая Студия»
20:00 «Поле чудес»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:35 «Время»
22:10 Концерт С. Жилина и «Фонограф»
23:55 «Вечерний Ургант»
00:35 «Primele stiri» (rus)
00:45 «Последний русский писатель»
01:35 Х/ф «Дневник слабака»
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 Global 3000
06:35 ŞTIRI EXTERNE rus.
07:00 „Sipețelul fermecat”. Spectacol
08:00 Bună dimineaţa de weekend!
10:00 Magazinul copiilor
10:30 Povestea generațiilor
11:00 Casa mea
11:30 Stil nou
12:00 Muzica de pe ambele maluri
ale Prutului
13:00 ȘTIRI
13:15 Abraziv
13:35 Soundcheck
14:20 ‘’Occident Express’’. Spectacol
15:30 Festivalul „Filip Todirașcu”
17:00 ȘTIRI. rus.
17:15 Art club. (rus)
17:45 RM. Dimensiunea Diplomatică
18:10 Erudit cafe
19:00 MESAGER
19:35 Business review
19:40 O seară în familie
21:00 ŞTIRI
21:20 Destine de colecție
22:00 ȘTIRI. (rus.)
22:20 Prin muzică în Europa
23:45 ȘTIRI EXTERNE. (rus.)
00:10 Festivalul „Regina Vioară”
TV7
08:30 «СЕГОДНЯ» В МОЛДОВЕ
09:00 «Православная энциклопедия»
09:30 «Контроль Качества»
10:00 «Всемирная история предательств»
11:00 «Isprava Culinara»
11:30 «Мировой рынок»
12:20 «Люди Воды»
13:15 «Опыты дилетанта»
14:15 Х/ф «Про бизнесмена Фому»
15:50 Х/ф «Мама»
17:40 «Reporter de Garda»
18:10 «Советские мафии»
19:00 «Осторожно, мошенники»!
19:30 Сериал «Четыре Любви»
23:00 «Приют комедиантов»
00:30 «Люди Воды»
ProTV
07:00 Știrile PRO TV
10:15 Film: Gracie
12:00 În profunzime
13:15 Film: Puterea imaginației
15:15 Film: Click Zapând prin viaţă
17:00 Film: Sejur cu surprize
19:00 Ştirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
21:00 Film: La limita extremă
22:30 Film: Extra pază-n cartier
00:00 Divertisment: O seară perfectă
01:00 Știrile PROTV
01:30 Film: La limita extremă (r)
03:00 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
06:00 Новости
06:10 «Гении и злодеи»
06:35 Х/ф «Волга-Волга»
08:20 «Играй, гармонь любимая!»
09:00 «Умницы и умники»
09:45 «Слово пастыря»
10:00 Новости
10:30 «Лед, которым я живу»
11:25 «Смак»
12:00 Новости
12:15 «Идеальный ремонт»
13:00 Х/ф «Выйти замуж за капитана»
14:30 Х/ф «Анна и король»
16:55 Концерт группы «ВИА Гра»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:10 Вечерние новости (с суб)
18:30 «Кто хочет стать миллионером?»
19:20 «Минута славы»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:15 «CRONICA lui Bogatu»
21:35 «Время»
22:00 «Сегодня вечером»
23:30 Х/ф «Статус: Свободен»
01:10 Х/ф «Целуя Джессику Стейн»
02:40 Ирина Муравьёва, Сергей
Шакуров в фильме «Артистка из
Грибова»
06:00 Deschiderea staţiei
06:05 O doză de sănătate
06:35, 00:15 ȘTIRI EXTERNE rus.
07:05 Să luăm aminte...
07:15 Cuvintele Credinţei
08:00 Bună dimineaţa de weekend!
09:00 Domnului să ne rugăm
10:00 Ring Star
11:00 Părinți și copii
11:35 La datorie
12:00 Știință și inovare
12:30 Natura în obiectiv
13:00, 21:00 ŞTIRI
13:15 Artelier
13:45 Respiro
14:00 Rapsodia satului
14:45 Tezaur
15:00 „M-am amestecat cu cântul,
m-am amestecat cu dorul”. Spectacol
17:00, 22:00 ȘTIRI. (rus)
17:15 Cultura azi
18:00 Evantai folcloric
18:40 Chișinăul de ieri și de azi
19:00 MESAGER STOP CADRU
19:55 Soundcheck
20:40 Shift- viața în era digitală
21:20 UȘA
22:20 Turneul internațional la lupte libere
22:50 „Zăpezile de altădată”
TV7
08:30 «Человек мира»
09:15 «Планета вкусов»
09:45 «Барышня и кулинар»
10:10 «Без обмана»
11:00 «Добавки»
12:00 «Interpol»
13:30 «Контроль Качества»
14:05 Х/ф «Просто Вместе»
15:50 Х/ф «Плетёный Человек»
17:30 «Покушение»
18:30 «Угрозы современного мира»
19:00 «Diplomatia Populara»
19:30 Сериал «Тройная Жизнь»
23:00 «Жена. История любви»
00:20 «Reporter de Garda»
00:45 «Добавки»
01:35 Music Top Moldova
ProTV
07:00 Stirile PROTV
10:15 Film: Sejur cu surprize (r)
12:00 Divertisment: O seară perfectă
13:15 Film: Eu și monstrul meu
15:15 Film: Zathura: O aventură
spaţială
17:00 Film: Chemarea naturii
19:00 Stirile PROTV
20:00 Știrile PRO TV
20:30 Film: Iron Man: Omul de oţel 2
23:00 Film: Transfer de identitate
01:00 Divertisment: O seară perfectă
02:30 Știrile PROTV
03:00 Fabricat în Moldova
Prime Первый канал
06:00 Новости
06:10 «Наедине со всеми»
07:10 Х/ф «Метель»
08:30 «Часовой»
09:00 «Здоровье»
10:00 Новости
10:15 Teleshopping
10:30 «Непутёвые заметки»
10:45 «Пока все дома»
11:30 «Фазенда»
12:00 Новости
12:10 Х/ф «Верные друзья»
13:50 Х/ф «Отпуск за свой счёт»
16:00 Концерт Стаса Михайлова
17:35 Премьера. «Лучше всех! Рецепты
воспитания»
18:00 «Primele stiri» (rus)
18:10 Премьера. «Лучше всех! Рецепты
воспитания». Продолжение
19:00 «Replica»
19:55 Премьера. «Лучше всех!»
21:00 «Primele stiri» (rom)
21:20 Воскресное «Время».
Информационно-аналитическая
программа
22:55 «КВН-2017». Отборочная
игра
01:00 Х/ф «Канонерка»
ZDG ANGAJEAZĂ REPORTER PENTRU EDIȚIA RUSĂ
Ziarul de Gardă, ediţia de limbă rusă, angajează REPORTER-ȘTiRiST pentru ediţia de limba
rusă. Persoanele interesate trebuie să demonstreze abilităţi reportericeşti, cunoaşterea
bună a limbii ruse, a limbii române, cunoaşterea altor limbi moderne va constitui un avantaj.
CErInŢE FAŢĂ dE CAndIdAT
Educaţie:
Studii superioare în jurnalism, comunicare, filologie sau alte domenii adiacente;
Experienţa profesională:
Experienţă de minim 2 ani într-o poziţie similară.
Competenţe şi Abilităţi:
cunoaşterea excelentă a limbii ruse, nativii de limbă rusă vor avea prioritate;
cunoaşterea bună a limbii române
abilităţi jurnalistice de bază, de comunicare cu sursele, de colectare corectă a materialului
jurnalistic
cunoaşterea realităţilor politice şi sociale din R. Modova şi din lume
rapiditate şi acurateţe la scrierea ştirilor
rezistenţă la stres, responsabilitate, punctualitate
cunoaşterea limbii engleze şi a altor limbi moderne va constitui un avantaj
abilităţi de utilizare a computerului (MS Office, internet) şi a echipamentului de birou
abilităţi de realizare a materialelor foto şi video vor constitui un avantaj
abilităţi de realizare a materialelor multimedia, de plasare pe web şi promovare a acestora
(redacţia poate oferi training)
deschidere faţă de cerinţele redacţionale, inclusiv acceptarea de a învăţa în permanenţă, de
a participa la trainingurile organizate de redacţie sau de partenerii săi;
Alte cerinţe şi/sau condiţii specifice pentru această poziţie:
neafiliere politică (candidatul nu poate fi membru/activist politic;
Respectarea valorilor şi principiilor jurnalismului independent;
Permisului auto şi experienţa de şofat vor constitui un avantaj;
integritate şi discreţie profesională;
Disponibilitate de a răspunde la apeluri, de a îndeplini unele sarcini în week-end sau în
zilele libere
ATrIBUŢII șI rESponSABIlITĂŢI
reporter ştirist ediţia rusă:
Realizează ştiri multisursă la teme de actualitate
Urmăreşte zilnic situaţia social-politică
Traduce la necesitate ştiri sau alte materiale din ediţia de limbă română
Plasează pe siteul ru.zdg.md ştiri, imagini, video
Promovează produsele ZdG pe reţelele de socializare
Comunicarea cu managementul redacţional şi cu managerii proiectelor redacţioanle
CondIŢII dE mUnCĂ:
redacţia asigură:
Loc de muncă dotat cu echipamentele şi materialele necesare
Salariu motivant, contract de muncă, achitarea taxelor obligatorii
Respectarea libertăţilor şi drepturilor reportericeşti
Climat redacţional binevoitor, plin de respect şi colegialitate
Procedura de depunere a dosarului: persoanele interesate trebuie să prezinte Dosarul de
Angajare compus din:
CV actualizat;
Scrisoare de motivare în care se va descrie experienţa relevantă şi abilităţile jurnalistice
necesare, dar şi motivaţia persoanei de a activa în cadrul ZdG.
Dosarul de Angajare va fi expediat prin e-mail la adresa ziardegarda@gmail.com cu titlul:
Angajare reporter-ştirist
Vor fi contactați doar candidații preselectați pentru interviu.
ANUNȚ
Prin prezentul, se anunţă licitaţia publică repetată pentru data
de 20.02.2017, la orele 14.00, privind vînzarea bunurilor mobile
sechestrate prin procesul verbal de sechestru din 26.04.2012 cea
parţin cu drept de proprietate debitorului SRL Print Plus, în temeiul
documentului executoriu nr. 2e-821/2011 din 21.03.2012 emis de JudecătoriaComercială
de Circumscripţie privind încasarea sumei de
52 779,47 lei în beneficiul SRL Capitoliu.
Preţul iniţial de vînzare a bunurilor mobile expuse la licitaţie
constituie: utilaj de tăiat hîrtie în bobine-10688 lei, utilaj pentru
confecţionarea pachetelor de hîrtie-14272 lei, calorifer electric
YZ380WPA7200 W-320 lei, utilaj de tipărit ADASTDOBRUSKA Dominant
725 P-5696 lei, utilaj de cusut reviste-1280 lei, utilaj de tăiathîrtie
PZ 890-5568 lei, microundă de culoare alba LG-192 lei. Doritorii
de a participa la licitaţie vor depune preventiv la contul special
al Biroului executorului Judecătoresc Marianciuc Evelina,
iBAN:MD45ML000000000225141950, cod fiscal 43267010, codulbăncii
MOLDMD2X319, deservitînBC „Moldinconbank” SA fil. Onestacontul
de 5% din valoarea bunului şi taxei de participare de 60
lei. Primirea cererilor de participare la licitaţie şi a documentelor se
încheie cu o zi înainte de data petrecerii licitaţiei. Înregistrarea prezenţei
şi primirea biletului de participare va începe la ora 13.00 şi se
va încheia la ora 13:50. Licitaţia se va petrece la biroul executorului
judecătoresc Marianciuc Evelina, pe adresa str. Bucuriei 12a bir. 108,
mun. Chişinău. Relaţii la tel. 74-05-81 mob. 060384890.
Executor judecătoresc - marianciuc Evelina
CITAŢII pUBlICE
Judecătoria Ungheni (str. Națională 21,bir.8), solicită prezentarea pârâtului
Croitoru Elena,a.n. 12.06.1980, cu ultimul domiciliu cunoscut în or. Ungheni,
str. I. Creanga 7,ap.76, în ședinta judiciară fixată pentru data de 09.03.2017,
ora 09.30, pe cauza civila la cererea de chemare în judecată înaintată de BC
“Mobiasbanca- GSG” către Croitoru Elena, privind încasarea datoriei.
Judecător - Vasile șchiopu
Judecătoria drochia, în conformitate cu prevederile art. 108CPC al RM
solicită prezența pârâtei Sîrbu Mariana, domiciliată în or.Drochia, str. Plămădeala
44, Sîrbu Veaceslav domiciliat or. Drochia, str. Independenței 81/58,
Munteanu Marcel, domiciliat UTA Gagauzia,s. Dezghingea, str. Kuprin 46
pentru data de 16.03.2017, ora 15.00 în incinta Judecatoriei Drochia, of.7, la
examinarea cauzei civile BC “Mobiasbanca- GSG” către Sîrbu Mariana, Sîrbu
Veaceslav, Munteanu Marcel privind încasarea datoriei. Prezența obligatorie,
contrar cererea se va examina în lipsa părților absente.
Judecător - V. zaporojan
prin prezenta, Judecătoria Centru, mun. Chișinău solicit prezența lui Isacov
Victor în ședință pentru data de 16.03.2017, ora 11.00, pe adresa bd.Ştefan
cel Mare 73, bir. 204, mun. Chișinău în calitate de intervenient accesoriu în
cauza civilă în baza cererii de chemare în judecată de către CIA Asito SA împotriva
Biroului național de Asigurări de Autovehicule cu privire la încasarea
datoriei.
Judecător - A. Catană

24 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md
OAMENi
pICTorUl șI SCEnoGrAFUl AdrIAn SUrUCEAnU:
Gondole parcă suspendate
de nori, cer senin care
te îneacă în albastrul său
proaspăt, sfere enorme
care sar asemeni unor
mingi de ping-pong, o Veneţie
vie, alertă, colorată şi
încălzită de soare. Acestea
sunt „poveştile” pe care
ni le relatează picturile lui
Adrian Suruceanu.
Tatiana BEGHIU
Pictorul şi scenograful Adrian Suruceanu
s-a îndrăgostit de Veneţia,
învăluită de muzică romantică,
cu gondolele sale care plutesc
de-a lungul caselor aranjate într-o
fâşie perfectă. Toate acestea l-au
inspirat şi s-au reflectat în noua
expoziţie de pictură a artistului, la
care a lucrat circa trei ani.
Gondolele care plutesc în aer
„Am fost de trei ori la Veneţia
şi de fiecare dată îmi luam o nouă
porţie de inspiraţie şi admiraţie
pentru locurile frumoase de acolo.
Prima dată când am ajuns în acest
oraş, era deja seara târziu, însă nici
măcar întunericul nu îi ştergea din
frumuseţe. Era ca într-o poveste.
Aveam impresia că am nimerit întrun
platou mare de filmare. Îmi venea
să încerc pereţii cu degetul ca să mă
asigur că nu sunt butaforii. Eram absolut
copleşit. Totul era atât de frumos
şi suprarealist, încât voiam să
captez fiecare moment, fiecare colţ
al acestui oraş care pluteşte pe apă”,
îşi aminteşte Adrian Suruceanu, îndreptându-şi
amintirile spre acele
locuri care l-au marcat atât de mult.
S-a plimbat ore în şir pe străduţele
îmbrăcate în liniştea nopţii
târzii şi a zăbovit pe podurile ce se
arcuiesc deasupra canalelor. Tot
atunci i-a venit şi ideea să creeze o
colecţie de picturi dedicate acelor
locuri. „Mă plimbam ore în şir, ca să
savurez din plin toată acea frumuseţe.
La un moment dat aveam impresia
că gondolele plutesc în aer.
Atât de multe erau. Atmosfera Veneţiei
am redat-o şi în spectacolul
cu Mihai Ţărnă „12 şoapte”, unde,
la fel, se simt amprentate impresiile
pe care le-am avut la Veneţia”,
ne spune Adrian. Cu toate acestea,
recunoaşte că mereu nu-i ajungea
Foto: Ziarul de Gardă
„Contează să ştii ce vrei. În caz
contrar, nu se întâmplă nimic”
Foto: Ziarul de Gardă
timp să termine expoziţia de pictură
pe această temă şi avea nevoie
de un scurt răgaz. „Vara aceasta am
avut un mic accident, în urma căruia
m-am ales cu piciorul în ghips.
Astfel, timp de o lună, am stat mai
mult în atelier cu pensula în mână
şi am lucrat”, zâmbeşte pictorul,
prezentându-ne picturile atârnate
pe un perete de un alb imaculat.
„Culoarea este inima picturii”
Adrian Suruceanu s-a născut la 4
martie 1975 la Chişinău. După şcoala
de pictură pentru copii din Orhei,
intră la Colegiul de Arte Plastice „Al.
Plămădeală” din Chişinău. Ulterior,
este admis la Academia de Arte din
Chişinău, unde absolveşte în 2002
Facultatea de Scenografie. Realizează
scenografia pentru mai mult de 50
de spectacole în teatrele din R. Moldova
şi cinci spectacole la Paris. „Un
scenograf, în primul rând, este un
pictor. De aceea, chiar dacă mă bucuram
când eram solicitat să fac scenografii,
de fiecare dată reveneam la
pensulă”, recunoaşte artistul, în picturile
căruia sunt montate obiecte
adevărate, unde predomină cerul de
un azuriu viu şi infinitul albastru din
care, ai impresia, poţi să-ţi tai o felie.
„Îmi place cerul. Probabil, e o dorinţă
de libertate, pentru că el este absolut.
Apoi vin şi alte forme mai rigide,
alte volume, alte mesaje”, meditează
Suruceanu. De asemenea, el remarcă
că un rol primordial într-o pictură
sunt culorile folosite: „Culoarea este
inima picturii”.
Adrian Suruceanu susţine că
pictorul va fi apreciat în momentul
în care se va aprecia el pe sine. „În
R. Moldova este la fel ca în întreaga
lume. Nu sunt pictorii moldoveni
mai puţin talentaţi decât ceilalţi.
Contează să ştii ce vrei. Tu trebuie
să chemi oamenii să te cunoască şi
să munceşti mult. În caz contrar,
nu se întâmplă nimic”, opinează
artistul.
ACTorUl șI rEGIzorUl Ion UnGUrEAnU,
CondUS pE UlTImUl drUm
Regizorul, actorul și primul ministru al Culturii și Cultelor din R. Moldova,
Ion Ungureanu, s-a stins din viață pe data de 28 ianuarie 2017, la vârsta
de 81 de ani, într-un spital din București. Maestrul a fost înmormântat
pe 31 ianuarie, la Cimitirul Central din Chișinău.
„Ne-a părăsit unul dintre Pilonii Culturii Naționale pe care-i mai aveam.
Dumnezeu să te ierte, Învățătorule”, a declarat regizorul Sergiu Prodan.
Cunoscutul actor Ion Ungureanu a debutat în cinematografie în 1958,
în filmul „Când omul nu-i la locul lui”, primul film artistic realizat la studioul
„Moldova-Film”. De-a lungul timpului, a jucat zeci de roluri și a regizat numeroase
producții cinematografice.
Pentru meritele sale în domeniul culturii, actorul Ion Ungureanu a fost
decorat cu înalte distincții. În 1996, Ion Ungureanu a fost decorat cu Medalia
„Meritul Civic”, iar în 2012 a primit Ordinul Republicii, cea mai înaltă
distincție de stat a R. Moldova.
Într-un interviu anterior pentru ZdG, atunci când lansa cartea „Teatrul
vieții mele”, Ion Ungureanu spunea: „În politică se cere să ai piele de rinocer
și idealuri de romantic. Din păcate, când ajungi acolo, devii foarte
vulnerabil. Este ca la box, nu există lovituri care să te mângâie, toate loviturile
sunt ca să te doboare. Nu toți actorii noștri politici au rezistat acestei
lupte. Unii au dat bir cu fugiții, alții au fost doborâți, iar alții au fost nevoiți
să accepte regulile jocului și pierderea unor idealuri”.
„Ne-a părăsit pentru totdeauna un Om frumos la suflet și luminos la
chip – maestrul Ion Ungureanu. Un mare artist și ambasador de suflet al
teatrului. Omul care pe parcursul a mai bine de jumătate de veac a fost
un nelipsit părtaș și creator de teatru și film, care știa să îmbine firescul cu
expresivitatea artistică. El ne-a dăruit fiecăruia dintre noi, cei care i-am fost
contemporani și concitadini, căldura și lumina sufletului său blajin, rodul
talentului unic. A plecat dintre noi, lăsând în urma sa un gol ce nu mai poate
fi înlocuit de nimeni”, susțin, într-un necrolog, membrii Uniunii Teatrale
din Moldova.
FIlmUl „AFACErEA EST”
Foto: Ziarul de Gardă
Din 3 februarie 2017, în cinematografele din Chișinău va fi prezentat filmul
„Afacerea Est”, o coproducție România-Moldova-Lituania, a cărei
premieră internațională a avut loc la Tallin în cadrul festivalului Black Nights
Film Festival. La acest festival, „Afacerea Est” s-a ales cu două trofee: Premiul
Pentru Cel Mai Bun Scenariu, acordat lui Igor Cobileanski, și premiul „Cel mai
bun actor”, împărțit de actorii Ion Sapdaru și Constantin Pușcașu. Filmul a
fost selectat la Cairo Film Festival și recent la LET‘S CEE Film Festival.
Apreciată de „The Hollywood Reporter” ca fiind „fun and fascinating”,
comedia regizată de Igor Cobileanski este primul road movie moldovenesc.
Plin de situații absurde, filmul spune povestea unei prietenii între
Petro (Ion Sabdaru) și Marian (Constantin Puscașu). Aceștia decid să devină
parteneri de afaceri și încep să lucreze la un plan: să vândă un vagon
de potcoave.
„E o istorie inspirată din realitățile anilor ‘90, scenariul a fost scris acum
10 ani. Realizarea unui proiect cinematografic e un proces destul de
complex și durează 3-5 ani, sau și mai mult. Dar merită efortul, iată că
filmul e realizat și pare a fi unul de succes”, spune coproducătorul, Valentina
Iusuphodjaev, care a lucrat și la filmele „Când se stinge lumina” și
„Sașa, Grișa și Ion”.