Ziarul de Garda - 4 frbruarie 2017

2 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 3
OPiNii
POLiTiC
SONDAJ
Pe 2 martie 2017, se împlinesc 25 de ani de la agresiunea militară rusă
la Nistru, ocazie cu care, acum o săptămână, guvernul a convocat, în
prima ședință, Consiliul național pentru problemele participanților la
conflictele armate. A fost discutată agenda evenimentului. Programul
nu depășește, însă, cadrul unor acțiuni comemorative, importante și
ele, dar nu singurele pentru care pledează de ani de zile participanții
la Războiul de Independență.
Consemnăm evenimentul, dar cu
Eroii Războiului ce facem?
AnATol CArAmAn, Asociația Tiras-Tighina
Şedința de săptămâna trecută a fost prima, la următoarele
vom discuta și probleme legate de protecția
socială a participanților la război, dar prima a fost pe
probleme de organizare a manifestărilor comemorative.
O spun în calitate de membru al Consiliului. Facilitățile
pentru Eroii Războiului de Independență sunt o
problemă mare și veche. Comparativ cu ceea ce face
Tiraspolul pentru gardiștii și căzăcimea care a luptat
de partea Rusiei la Nistru, diferențele sunt foarte mari.
În cea mai proastă situație sunt invalizii de război, care au o pensie
de 1250-1500 de lei. De prin 2007, cerem ca pensiile să le fie calculate
ca și pentru un ministru sau deputat, 75% din salariu, pentru că
meritele acestor funcționari nu sunt mai mari decât ale luptătorilor pe
front, care au rămas și invalizi pe viață. Deocamdată, suntem la nivel de
discuții. Există o soluție ce ar permite majorarea până la 4-5 mii de lei
a pensiilor invalizilor... Se caută rezerve. Avem vreo 12 mii de veterani,
care, însă, nu au participat la război. Va fi făcută o inventariere. Atunci
situația s-ar putea schimba nu doar pentru invalizi.
TUdor pÂnzArU, participant la război
Noroc că există ziua de 2 martie și guvernanții mai fac,
de ochii lumii, câte o ceremonie. Dar, în rest, bătaie de
joc de veteranii de război. Nicăieri în lume nu se procedează
în așa hal cu eroii războaielor de independență.
În 2002, m-au lăsat fără casă. Până în 2010, am stat
în gazdă, din 2010 - sunt în stradă. Ei nu au nevoie de
noi. Își bat joc de noi și se răzbună pentru că am luptat
pentru independența R. Moldova față de Rusia. În
25 de ani, guvernările s-au schimbat, dar la guvernare
au rămas aceiași comuniști, indiferent că își zic democrați sau altfel.
Veteranii mor pe un capăt de răni și de sărăcie. Cu 100 de lei pe lună,
compensație pentru căldură, și altceva nimic, ce poți face? Eu le-aș dori
lor și copiilor lor să ajungă ca noi.
VIorICA olArU-CEmÂrTAn, istoric
A fost un Război de Independență și trebuie să vorbim
despre el, prin tot felul de acțiuni, ca să știe
toată lumea ce a fost și cum a fost. Așa că avem
nevoie și de comemorări, pentru cei plecați. Dar nu
trebuie să uităm nici de cei rămași. Şi problema cea
mare aici este. Eroii Războiului de Independență,
la fel ca și cei trecuți prin represiunile sovietice, nu
sunt recunoscuți, ca atare. Ei sunt tratați ca o povară.
Sacrificiul lor nu este apreciat de acest stat,
pentru independența căruia ei s-au jertfit. Cineva s-a sacrificat
pentru independență, iar cineva profită de ea, inclusiv tov. Dodon,
care a ajuns să impute Chișinăului și nu Moscovei vina pentru acest
război. Trist. Cu astfel de guvernări rămânem și fără eroi și fără
independență. Trebuie să alegem, ori ne lăsăm ostaticii acestor guvernări,
ori ne reunim cu Ţara. Dar nu pentru ca cineva să ne rezolve
problemele, ci pentru ca să simțim și noi efectele libertății.
AlECU rEnIŢĂ, Asociația „Parlamentul 1990”
Primul parlament, președintele și guvernul de atunci
au creat o serie de facilități luptătorilor de la Nistru,
însă, din păcate și deloc întâmplător, ele au fost amputate
de celelalte guvernări. Despre ce grijă pentru
acești eroi putem vorbi, dacă actualul președinte
a depus flori la Tighina pentru cei care în 1992 au
împușcat în ei? Este o nesimțire totală, o mare insultă
la adresa celor care au apărat independența
R. Moldova în 1992. Şi toate se fac intenționat, ca să
nu mai avem curajul să luptăm pentru idealurile și libertatea noastră.
Iar faptul că veteranii sunt ținuți cu 100 de lei pe lună nu își are
nicio îndreptățire când șefi de întreprinderi de stat au peste 100 de
mii de lei salariu lunar, când procurorii și judecătorii au peste 20 de
mii, iar președinția cheltuiește anual doar pentru întreținere 20 de
milioane de lei... Cred că, în societate, ar trebui creat un curent de
opinie în jurul acestei probleme. Altfel nu se va rezolva nimic.
pentru conformitate, p.G.
În plimbare, la Bruxelles
Petru GROZAVU
petru@zdg.md
Deputaţii au revenit de ieri din
vacanţă. Până se mai aşază lucrurile,
până se mai vântură emoţiile
şi plăcerile vacanţei, vor lucra
în comisii. Care va fi agenda sesiunii
de primăvară-vară încă nu este
clar. Potrivit speakerului Andrian
Candu, astăzi, preşedinţii comisiilor
parlamentare se vor reuni să
discute priorităţile noii sesiuni, iar
asta înseamnă că până la convocarea
şedinţelor plenare va mai dura,
chiar dacă, de aproape două luni, R.
Moldova se confruntă cu o dualitate
a puterii în stat. Între timp, „preşedintele”
igor Dodon a anunţat că
este în pregătiri şi de luni pleacă
într-o vizită oficială de două zile la
Bruxelles, unde, potrivit anunţului
afişat pe pagina sa de Facebook,
va avea „mai multe întrevederi cu
conducerea Comisiei Europene, a
Consiliului European şi cu alţi oficiali
de rang înalt din UE”. Cât despre
agenda vizitei, Dodon susţine că va
discuta cu partenerii europeni ai R.
Moldova „despre relaţiile bilaterale,
implementarea Acordului de Asociere
cu UE, dar şi despre deficienţele
şi lacunele care sunt evidente după
doi ani de implementare”. Mai mult
decât atât, Dodon spune că are în
plan să discute la Bruxelles şi varianta
unui Memorandum (un al doilea
plan Kozak) dintre R. Moldova şi
Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan
(?!), pe care l-a convenit cu
Putin în cadrul vizitei sale la Moscova
şi care, potrivit lui, „nu contravine
Acordului de Asociere RM-UE”.
Și asta nu e tot.
Dodon mai anunţă (tot pe Facebook)
că i-a cerut ambasadorului
UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola,
cu care s-a întreţinut recent, să-i
fi e a r a n j a t ă l a B r u x e l l e s ş i „ o î n -
trevedere cu conducerea NATO”,
pentru a le cere, aşa după cum s-a
obligat la Moscova, anularea Acordului
privind deschiderea unui Birou
NATO la Chişinău şi sistarea
totală a relaţiilor şi cooperării cu
Nord-Atlanticul. „Voi insista să fie
anulat Acordul privind Biroul de
legătură. Mai mult, doresc să obţin
un Acord referitor la recunoaşterea
neutralităţii R. Moldova de către
membrii NATO”, declara Dodon
pentru Agenţia Ria Novosti, după
întrevederea cu Putin. Și încă: „Vom
bloca orice încercare de pătrundere
a NATO pe teritoriul republicii
şi vom împiedica desfăşurarea de
ADRESA REDACÞIEI
bir. 314, Casa Presei, str. A. Puºkin,
nr. 22, MD2012, Chiºinãu, R. Moldova
CONTACTE
TEL. Relaþii cu publicul: (022) 232633
TEL. Reporteri: (022) 815759
FAX. (022) 232633
ORANGE. 068322226
MOLDCELL. 079020007
EMAIL. ziardegarda@gmail. com
PAGINÃ WEB. http.//www.zdg.md
exerciţii militare suspecte”, promitea
Dodon, alături de o altă promisiune,
la fel de categorică şi nu mai
puţin suspectă, că din momentul în
care va reuşi să adune în parlament
o majoritate confortabilă, va desface
Acordul de Asociere a R. Moldova
la UE. Să admitem că adună voturi şi
rupe Acordul. Și cu UE şi cu NATO.
Și mai departe? Ruperea lor va da
automat peste cap Acordul la liberă
circulaţie în UE, exportul pe pieţele
europene, garanţiile de securitate
şi suportul financiar din afară. De
unde bani? Rusia e goală, la 10-15
kilometri de Moscova şi de marile
centre administrative bate vântul
Rusia e flămândă și
goală, la 10-15 kilometri
de Moscova și de marile
centre administrative
bate vântul prin buzunarele
rușilor și ceaunele
sună a gol. Peste jumătate
din Rusie e mai mult
biată decât trează, iar
Transnistria, Kaliningradul,
Crimeea și Donbasul
demult au fost trecute la
„suhoi paiok”. Rusia nu
are nevoie de guri în plus,
ea are nevoie de teritorii
de sacrificiu și zone de
tampon
prin buzunarele ruşilor şi ceaunele
sună a gol. Peste jumătate din Rusie
e mai mult beată decât trează,
iar Transnistria, Kaliningradul, Crimeea
şi Donbasul de mult au fost
trecute la „suhoi paiok”. Rusia nu
are nevoie de guri în plus, că guri
are destule pe tot necuprinsul ei, ea
are nevoie de teritorii de sacrificiu,
de spaţii de manevră şi de război,
de zone tampon. Asta vrea Rusia în
cazul nostru şi asta s-a obligat şi să
facă şi Dodon.
Zisul „preşedinte al R. Moldova”
merge la Bruxelles nu să facă,
ori să aranjeze relaţiile cu UE şi
NATO, dar să le rearanjeze după
voia şi placul ţarului Putin, adică să
strice, să râme, să dărâme tot ceea
ce au făcut alţii în 25 de ani de independenţă,
câine-câinească aşa cum
a fost şi mai este ea, dar independenţă
şi suveranitate. Prin tot ce
ZIARUL de GARDÃ
sãptãmânal independent de investigaii,
înregistrat la Camera Înregistrãrii de Stat
la 22 martie 2004, nr. 1004600020186
ECHIPA REDACÞIEI
Director: Alina RADU
Redactor-ºef: Aneta GROSU
Redactor-ºef adjunct: Victor MOªNEAG
Politic: Petru GROZAVU
Reporteri: Olga BULAT, Anatolie EªANU,
Aliona CIURCÃ, Marina CIOBANU
Redactor-stilizator: Aleutina SARAGIA
Design ºi machetare: Vadim ÞÎGANAª
Site: Tatiana BEGHIU
DEPARTAMENTUL POLiTiCi
PENTRU RELAŢiA CU ROMÂNii
DE PRETUTiNDENi
a declarat igor Dodon la Moscova,
până la Moscova şi după Moscova,
este clar că el are de făcut o vizităcomandă
la Bruxelles şi merge, aşa
după cum a mers şi în Rusia, cu o
agendă pregătită de Kremlin. E clar
şi prostului că după ce ai dat jos la
Chişinău, de pe sediul preşedinţiei,
drapelul UE şi te-ai bătut în public
cu pumnul în piept că „vom bloca
orice încercare de pătrundere a
NATO pe teritoriul republicii” nu
ai cum să mergi cu intenţii bune la
cartierul UE şi NATO. Tot cu „piatra
în sân” te duci. Dodon şi cei care-l
instrumentează pe Dodon au intenţia
dacă nu să strice, cel puţin
să scandalizeze relaţiile R. Moldova
cu partenerii strategici din Vest.
Se vrea, cu orice preţ, să fim scoşi
în afara orbitei euro-occidentale
şi readuşi la condiţia unei gubernii
provinciale, după cum s-a mai
întâmplat de la 1812 încoace. iar
pentru asta „cineva” (şi alegerea
a căzut, deloc întâmplător, pe ig.
Dodon) trebuie să dea foc relaţiilor,
bunelor şi deja istoricelor relaţii cu
marea familie a lumii europene,
din care de atâtea ori s-a zis că şi
geografic, şi genetic facem parte.
Nu ştiu de ce, dar Moscova, oricum,
a decis că fără „foc” nu se poate.
Probabil, pentrtu că Kremlinul de
mult a înţeles, iar după agresiunea
armată împotriva Ucrainei
(Donbasul) şi anexarea Crimeii
şi-a dat seama şi mai mult că Rusia
niciodată nu va putea rezolva, în
favoarea sa, problema conflictelor
îngheţate din spaţiul ex-sovietic
atât timp cât aceste state sunt în
relaţii parteneriale cu UE şi NATO.
De aici şi isteria anti-UE şi anti-
NATO a lui Dodon.
Tovarăşul „preşedinte”, pe de
o parte, şi-a asumat angajamentul
faţă de Putin că rezolvă „problema
transnistreană”, iar pe de alta - este
conştient că nu prea are cum, nu
are competenţe şi atribuţii să poată
scoate UE şi NATO din ecuaţia
relaţiilor cu R. Moldova, inclusiv
din cea a formatului de negocieri în
care UE şi NATO participă fie şi cu
rol de observatori. Și atunci se dă
în spectacol, ameninţă, şantajează,
face circ, în speranţa că poate îl va
lua cineva în serios. Să vedem cât
de serios va fi tratat şi cât de victorios
se va întoarce de la Bruxelles,
care nu-i Moscova, deşi e clar şi aşa
că Dodon nu va influenţa nimic în
relaţiile R. Moldova-UE-NATO. Și
atunci, nici nu ştiu care ar fi atuul
acestei vizite la Bruxelles. Va fi, mai
degrabă, o plimbare pentru Dodon
şi o ocazie de a vedea şi Europa, nu
doar Rusia.
IMPORTANT
Redacþia nu poartã rãspundere pentru conþinutul
ºi corectitudinea anunþurilor publicate ºi a
articolelor de autor.
Redacþia ZdG nu îºi asumã obligaþia sã publice
toate scrisorile primite, nu se obligã sã rãspundã
la scrisori ºi nu se angajeazã sã le expedieze
înapoi adresantului sau terþelor pãrþi.
TIPAR
Tipografia “Edit Tipar Grup” SRL
str. Feredeului, 4, mun. Chiºinãu
Comanda nr. 91
Tiraj 7950
Ziarul este membru al Asociaþiei Presei
Independente (API), iar API este afiliatã Asociaþiei
Mondiale a Ziarelor ºi a Producãtorilor (WAN IFRA)”
“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP”
a fost achitatã din bani publici”
PE SCURT
dodon, pornit să rupă Istoria
Românilor în două. După vizita
sa la Moscova, Igor Dodon a
inițiat crearea, pe lângă Președinție,
a unei Comisii de expertiză
istorică, care se va ocupa
de scrierea unei noi istorii a
Moldovei, moldovenilor și limbii
moldovenești.
Chişinăul va avea din martie
un Birou de legătură NATO,
asemeni Georgiei și Ucrainei.
Anunțul a fost făcut de premierul
P. Filip. Ig. Dodon se opune,
declarând că „se încalcă principiul
neutralității”. Speakerul A.
Candu îi cere să fie calm, pentru
că „alte trupe” decât cele ruse,
staționate la Nistru, nu vor intra
în Moldova.
FmI vine la Chișinău. O
reprezentanță a FMI urmează
să ajungă pe 14 februarie la
Chișinău pentru a evalua mersul
reformelor, după ce pe 7 noiembrie
2016 Consiliului de Directori
al FMI a semnat un nou Acord
de finanțare cu R. Moldova.
Băsescu se va judeca cu
Dodon, pentru cetațenia R.
Moldova. Andrei Bivol, avocatul
fostului lider de la Cotroceni, a
anunțat că a depus “o cerere de
chemare în judecată la Curtea
Supremă de Justiție... Considerăm
că cetățenia dlui Băsescu
i-a fost retrasă în mod arbitrar”,
spune Bivol.
Tiraspolul vrea reprezentanță
diplomatică la Moscova. Anunțul
a fost făcut de noul „lider”
transnistrean, V. Krasnoselski,
în cadrul vizitei sale în Rusia. Externele
de la Chișinău au cerut
Moscovei să respecte integritatea
teritorială a R.Moldova, așa
după cum s-au obligat prin Tratatul
de prietenie cu R. Moldova.
ªTIRI
moldoVA șI AmErICA,
25 dE AnI ÎmprEUnĂ
2017 marchează un sfert de veac
de la stabilirea relaţiilor diplomatice
moldo-americane, ocazie cu care
Parlamentul a decis organizarea
mai multor manifestări aniversare
pe durata anului. Decizia a fost
anunţată de şeful Legislativului,
Andrian Candu, la întrevederea cu
Ambasadorul SUA în R. Moldova,
James D. Pettit, la care speakerul
şi-a exprimat recunoştinţa că „R.
Moldova a fost susţinută constant
de guvernul şi poporul american
în transformările democratice, implementarea
reformelor structurale
şi de modernizare”. La rândul său,
James D. Pettit s-a declarat „onorat
de cei 25 de ani pe care R. Moldova
şi SUA i-au parcurs împreună într-un
dialog strategic. Urmărim cu
atenţie evenimentele din R. Moldova,
apreciem ceea ce se face bun
pentru cetăţeni şi dorim ca Moldova
să progreseze”, a subliniat oficialul
american, anunţând că şi Ambasada
Deputaþii din R. Moldova
în Parlamentul de la
Bucureşti, despre dezmăþul
politic de peste Prut
Guvernul de la Bucureşti a
adoptat, în noaptea de marţi,
31 ianuarie 2017, mai multe ordonanţe
de urgenţă care prevăd modificări
la legislaţia penală, dar şi
graţierea unor categorii de pedepse.
Noaptea, o parte din modificările
la legislaţie au fost publicate în
Monitorul Oficial. Sunt exact ordonanţele
pentru care zeci de mii de
români au ieşit în ultimele săptămâni
în stradă, pentru a protesta
împotriva adoptării lor.
În Parlamentul de la Bucureşti,
care urmează să decidă asupra unor
aspecte din aceste ordonanţe, în tabere
diferite, există şi doi cetăţeni ai
R. Moldova.
ion Hadârcă, fost deputat în
Parlamentul de la Chişinău, liderul
Partidului Liberal Reformator, a
ajuns în Senatul României pe listele
Partidului „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor”
(ALDE), condus de fostul
pregăteşte un şir de acţiuni cu ocazia
aniversării. SUA au recunoscut
independenţa Moldovei pe 25 decembrie
1991. Guvernul american a
deschis o Ambasadă la Chişinău pe
13 martie 1992. R. Moldova a făcut
acelaşi lucru la Washington în decembrie
1993, iar relaţiile diplomatice
R. Moldova – SUA au fost oficializate
pe 28 februarie 1992.
dUpĂ moSCoVA, lA BrUXEllES
Preşedintele igor Dodon pleacă,
pe 6 februarie, într-o vizită de
două zile la Bruxelles, a treia deplasare
externă, după cea oficială
de la Moscova şi cea neoficială de
la Soci. Decizia a fost anunţată,
după întrevederea sa la Chişinău
cu şeful delegaţiei UE în R. Moldova,
Pirkka Tapiola. „Sunt planificate
mai multe întrevederi cu
conducerea Comisiei Europene, a
Consiliului European ş.a. oficiali
de rang înalt din UE. Vom discuta
despre relaţiile bilaterale, implementarea
Acordului de Asociere
cu UE, dar şi despre deficienţele şi
lacunele care sunt evidente după
doi ani de implementare”, scrie
igor Dodon pe pagina sa de Facebook,
precizând ca îşi doreşte să
mai aibă la Bruxelles o întrevedere
şi cu conducerea NATO.
premier român Călin Popescu Tăriceanu.
ALDE este astăzi la guvernare
împreună cu Partidul Social Democrat
(PSD), condus de Liviu Dragnea,
formaţiune care l-a propus pe Sorin
Grindeanu în funcţia de premier al
României. Deşi peste Prut zeci de mii
de oameni au ieşit la proteste, senatorul
ion Hadârcă ne-a declarat că
nu are încă o poziţie despre starea de
lucruri din România. „Nu pot să vă
comentez nimic, trebuie să mă documentez,
să văd care-i situaţia... Nu
vă supăraţi, dar am sosit abia aseară
aici. Am văzut că ceva se întâmplă,
dar nu pot să fac niciun comentariu”,
ne-a zis Hadârcă.
Constantin Codreanu, care a
ajuns în Camera Deputaţilor din
Parlament pe listele Partidului
„Mişcarea Populară”, condus de fostul
preşedinte român Traian Băsescu,
a scris pe o reţea de socializare
că „în această seară (marţi, 31 ianuarie
2017, n.r.), principiile statului
de drept au primit o lovitură fatală
din partea Guvernului PSD-ALDE.
Greşeala lor e că au uitat de un lucru
sfânt: Vox Populi, Vox Dei. Vor
plăti scump pentru asta”, a precizat
deputatul.
Marţi seara, Guvernul de la Bucureşti
a adoptat ordonanţa de urgenţă
privind modificarea Codului
penal, care îl scapă, potrivit presei
de la Bucureşti, pe Liviu Dragnea,
preşedintele PSD, formaţiune care a
câştigat alegerile parlamentare din
2016, dar şi pe alţi zeci de penali de
dosare. A fost adoptat şi proiectul de
lege privind graţierea, care urmează
a fi trimis în Parlament „spre dezbatere
şi aprobare urgentă”. În jurul
orei 01.00, ordonanţa de urgenţă a
fost publicată în Monitorul Oficial.
„Guvernul PSD a intrat în istoria
„democraţiei” româneşti cu o ordonanţă
publicată în miez de noapte la
GorBACIoV,
ApEl lA TrUmp șI pUTIn
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov
avertizează, într-un articol
publicat în revista americană Time,
că noua goană a înarmărilor face tot
mai real pericolul izbucnirii unui
război nuclear. „Se pare că lumea se
pregăteşte de război... Declaraţiile
politicienilor şi ale liderilor militari
sunt tot mai războinice, iar doctrinele
de apărare, tot mai periculoase”,
scrie Gorbaciov şi cere celor doi
lideri mondiali, Donald Trump şi
Vladimir Putin, să prezinte în faţa
Consiliului de Securitate ONU o
rezoluţie menită să ducă la evitarea
unui conflict nuclear. „Cred că
lui Trump şi Putin trebuie să le revină
iniţiativa... Ei sunt preşedinţii
a două naţiuni ce deţin peste 90%
din arsenalul nuclear al lumii, prin
urmare au şi o responsabilitate specială...
Anularea şi reversarea cursei
nimicitoare trebuie să fie prioritatea
noastră maximă”, notează fostul
lider al URSS.
Foto: bizday.ro
doar câteva ore după aprobare”, constată
hotnews.ro.
„Astăzi este o zi de doliu pentru
statul de drept. Statul de drept, care
a primit o lovitură puternică de la
adversarii justiţiei, dreptăţii şi luptei
împotriva corupţiei”, a declarat
Klaus ionannis, preşedintele României.
Cu asemenea declaraţii au
venit şi mulţi politicieni de opoziţie
de la Bucureşti. Peste 10 mii de oameni
au ieşit la protest marţi noaptea,
după ce Guvernul a adoptat
modificările de legislaţie. Miercuri
dimineaţa, Consiliul Superior al
Magistraturii (CSM) de la Bucureşti
a anunţat că a votat în unanimitate
sesizarea Curţii Constituţionale
pe ordonanţa de urgenţă numită
de presa de la Bucureşti „Dragnea”.
CSM a decis să sesizeze Curtea în
privinţa existenţei unui conflict între
puterile statului, cea judecătorească
şi cea executivă.
Direcţia Naţională Anticorupţie
(DNA) din România, considerată în
ultimii ani una din cele mai performante
instituţii anticorupţie din
lume, a întocmit o analiză a impactului
pe care adoptarea, prin ordonanţă
de urgenţă, a modificărilor Codului
penal şi Codului de procedură
penală o va avea asupra dosarelor
penale aflate în curs de instrumentare
şi în proces de judecare. DNA
anunţă că în urma modificărilor orice
faptă care ar cauza un prejudiciu
sub 200.000 lei româneşti, echivalentul
a 1 milion de lei moldoveneşti
nu va mai fi investigată şi pedepsită,
în cauzele trimise la instanţă procesul
penal încetează, iar cauzele
aflate la DNA vor fi clasate. „Orice
faptă pentru care nu există plângere
prealabilă depusă de partea vătămată
nu va mai putea fi investigată.
Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul
instituţiei, ar trebui să formuleze
plângere împotriva propriei
persoane. Toate dosarele aflate deja
pe rolul instanţelor, având ca obiect
infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi
condiţionate de formularea plângerii
prealabile de către persoana vătămată.
Dacă o asemenea instituţie
va refuza formularea plângerii, se va
dispune încetarea procesului penal”,
anunţă DNA.
Victor moșnEAG
BAnII UE lA ConTrol
Europarlamentarul român
Siegfried Mureşan va monitoriza
cum şi pentru ce va cheltui R.
Moldova cele 100 milioane de
euro, asistenţă anunţată de UE. O
decizie în acest sens a fost adoptată
de Comisia pentru buget a
Parlamentului European, scrie
independent.md. Potrivit deputatului
european, această asistenţă
„are rolul de a ajuta R. Moldova să
finanţeze pe termen scurt proiecte
de strictă urgenţă şi să-şi stabilizeze
economia”. Însă, „acordarea
acestei finanţări depinde strict de
punerea în aplicare a unor reforme
de care are nevoie R. Moldova.
Acestea vor fi convenite între UE şi
Guvernul de la Chişinău în cadrul
unui memorandum de înţelegere.
Eu voi propune ca în acest memorandum
să fie stipulate termene şi
etape cât mai clare pentru realizarea
reformelor în domenii-cheie,
precum justiţia, statul de drept,
combaterea corupţiei, reformarea
sectorului bancar. Vreau să
mă asigur că sprijinul financiar
pe care UE îl oferă Moldovei este
bine folosit şi că rezultatele vor fi
resimţite de cetăţeni”, susţine deputatul
Siegfried Mureşan.
noI TEnSIUnI În donBAS
Situaţia a ieşit din nou de sub
control în Estul Ucrainei. Săptămâna
a început cu noi confruntări
armate în regiunea Donbas, soldată
cu cel puţin 13 morţi, scrie agerpres.
ro. Potrivit presei, poziţiile armatei
guvernamentale din Estul Ucrainei
au fost atacate de rebelii separatişti
pro-ruşi de 56 de ori, iar localnicii
susţin că nu au mai văzut aşa ceva
din 2014. Ţinta atacului a devenit
Avdiivka, oraş industrial controlat
de forţele Kievului şi situat la circa
10 km nord de Doneţk, oraş controlat
de separatişti, notează publicaţia
ucraineană „Segodnia”. Preşedintele
Ucrainei, Petro Poroşenko,
a fost nevoit să-şi suspende vizita
în Germania, iar marţi Consiliul de
Securitate ONU s-a reunit şi a cerut
revenirea la regimul de încetare a
focului.