Ziarul de Garda - 4 frbruarie 2017

4 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 5
ACTUAL
ACTUAL
CIFrA SĂpTĂmÂnII
31
de milioane de lei au fost cheltuiți în
2016 din Fondul de rezervă al Guvernului.
Circa o treime din sumă
a fost dată pentru instalarea sistemelor
de protecție la sediul Parlamentului,
iar alte câteva milioane
au fost alocate pentru premierea
polițiștilor implicați în proteste sau
direcționate ca ajutoare materiale
în cazul mai multor familii. Totodată,
din Fond au fost finanțate deplasările
membrilor delegațiilor oficiale la evenimente
organizate peste hotare, dar
și distincțiile pentru laureații Premiului
Național 2016. Cea mai mare sumă,
9.255.000 lei, a fost alocată pentru lucrări
și servicii de instalare a sistemelor
de protecție suplimentară a clădirii
Parlamentului.
Foto: Ziarul de Gardă
per total, din bugetul de stat sunt alocate subvenţii în valoare de 20.000.000
lei pentru entităţile politice din r. moldova
Voturile le-au adus bani
La 31 ianuarie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit cuantumul
lunar al subvenţiilor de la bugetul de stat pentru anul
2017 destinate partidelor politice conform performanţelor obţinute
la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi alegerile locale
generale din 14 iunie 2015.
Potrivit hotărârii CEC, cuantumul subvenţiei lunare pentru fiecare
vot valabil exprimat, acordat partidelor politice şi blocului electoral
în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, este
de circa 1,11 lei, iar cuantumul subvenţiei lunare pentru fiecare vot
valabil exprimat la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 este
de circa 0,47 lei.
Subvenţiile alocate de la bugetul de stat vor fi virate în conturile
bancare special destinate acestor transferuri, deschise de partidele
politice, informaţia fiind prezentată la CEC. Banii vor fi alocaţi partidelor
politice lunar.
Astfel, conform voturilor acordate la alegerile parlamentare din
2015, Partidul Democrat din Moldova beneficiază de subvenţii lunare
în valoare de peste 280.000 lei şi de subvenţii anuale de 3.360.000
lei. Partidul Socialiştilor beneficiază de subvenţii lunare de peste
360.000 lei şi subvenţii anuale de 4.300.000 lei. Partidul Politic
„Platforma Demnitate şi Adevăr" beneficiază de aproape 13.000 lei
sub formă de subvenţii lunare şi peste 150.000 lei - subvenţii anuale.
Partidul Liberal primeşte 171.000 lei sub formă de subvenţie lunară
şi peste 2.000.000 lei anual. Per total, din bugetul de stat sunt alocate
subvenţii în valoare de 20.000.000 lei pentru entităţile politice
din R. Moldova.
Numărul total de voturi la alegerile locale generale din noiembrie
2014 este de 3.545.809. Astfel, în urma acestor alegeri PLDM
primeşte subvenţii anuale de peste 4.000.000 lei. Peste 4.000.000
lei primeşte şi PDM. PSRM beneficiază de subvenţii anuale de peste
3.000.000 lei, PL şi PCRM câte 2.000.000 lei, Partidul Nostru - peste
1.000.000 lei.
PLDM, PSRM, PDM, PCRM, PL şi „Partidul Nostru” sunt
formaţiunile politice care vor obţine în acest an cei mai mulţi bani în
urma rezultatelor acumulate la ultimele scrutine.
În total, PLDM va obţine peste 8.500.000 lei, PSRM şi PD peste
7.500.000 lei, RCRM peste 5.700.000.
În acest an, pentru finanţarea partidelor au fost alocate
40.000.000 de lei.
Aliona CIUrCĂ
dEClArAŢIA SĂpTĂmÂnII
Noi vrem ca R. Moldova, noi, adică UE, să continue parcursul european. Ştim
că viața politică a fiecărei țări, și istoria, au și momente de poticneală, dar
aceasta nu înseamnă că ne oprim din drum, pentru că președintele Dodon acum
a făcut aceste declarații. Dimpotrivă, noi vrem ca populația R. Moldova să continue
pe drumul pro-european, pentru că e singurul drum care aduce democrație,
justiție independentă, economie de piață, libertate economică, joburi, bunăstare,
educație... Nu există justiție independentă în Federația Rusă, de exemplu. Şi toată
lumea vrea dreptate. Deci, i se vor spune (în cadrul vizitei de la Bruxelles, n.r.)
lucruri, probabil, neplăcute, dar i se vor spune niște condiționalități. Ştiți cum e,
politicienii sunt vremelnici, vin și pleacă, popoarele rămân.
monica mACoVEI, europarlamentară română, pentru Radio Europa Liberă
Foto: youtube.com
Dependenþa de Gazprom,
Chiar dacă în august 2014
a fost inaugurat, cu mare
fast, gazoductul Iaşi-Ungheni,
r. moldova continuă
să fie dependentă în totalitate
de gazul rusesc. În prezent,
gigantul rus Gazprom
este singurul furnizor de
gaze naturale şi, totodată,
deţine 50% din acţiunile
moldovagaz, singura companie
importatoare care
livrează gaze naturale pe
piaţa r. moldova.
Anatolie EșAnU
Experţi în energetică susţin că gazoductul
iaşi-Ungheni-Chişinău
este în continuare o soluţie pentru
diminuarea dependenţei de importurile
de gaze ruseşti, iar autorităţile
promit că, în vreo 3 ani, gazul românesc
va ajunge până la Chişinău şi,
astfel, nu vom mai fi dependenţi sută
la sută de gazele ruseşti. Până atunci
Gazpromul va continua să fie, practic,
unica sursă de gaze a R. Moldova,
în decembrie 2016 fiind semnat un
nou contract, valabil pe 3 ani.
Cum a ajuns sistemul de
gaze al r. moldova în buzunarul
Gazprom
Societatea pe Acţiuni (SA) Moldovagaz,
care în prezent deţine monopolul
pe piaţa gazelor naturale din
R. Moldova, a fost creată în 1999, în
baza unei hotărâri de Guvern. Atunci,
concernul de stat Moldovagaz a fost
comasat cu Întreprinderea mixtă
moldo-rusă „Aprogaztranzit” SA, fiind
creată actuala SA moldo-rusă de
tip deschis - Moldovagaz. În contul
reducerii datoriilor R. Moldova pentru
gazele naturale primite anterior,
50% din acţiunile de la societatea
nou-creată au ajuns în buzunarul
gigantului rus Gazprom, 13,4% au revenit
administraţiei de la Tiraspol, iar
R. Moldova a rămas cu doar 35,3% din
acţiuni. SA Moldovagaz este fondatorul
a 12 întreprinderi de distribuţie a
gazelor naturale către consumatori,
dar şi al „Moldovatransgaz”, întreprindere
care transportă în regim de tranzit
gazele naturale către consumatori,
precum şi în direcţia ţărilor balcanice.
Gazoductul Iaşi-Ungheni,
inaugurat, dar inutil
În condiţiile unei dependenţe totale
de gazul rusesc, interesul autorităţilor
R. Moldova pentru diversificarea
surselor de furnizare a gazelor
naturale, prin conectarea la reţelele
de transport din România, a crescut
Călin negură
Foto: ccrm.md
în 2010-2013, odată cu aderarea R.
Moldova la Comunitatea Energetică
Europeană. În acest context, pe 27
august 2014, de Ziua independenţei
R. Moldova, a fost inaugurat, cu
mare fast, gazoductul iaşi-Ungheni,
cu o lungime de 43 km, dintre care
11 km pe teritoriul R. Moldova. La
eveniment, mediatizat pe larg pe
ambele maluri ale Prutului, au participat
Comisarul European pentru
Energie, Günther Oettinger, primministrul
României, Victor Ponta,
premierul R. Moldova, iurie Leancă,
ministrul Economiei, Andrian Candu,
dar şi reprezentanţi ai misiunilor
diplomatice şi ai autorităţilor
publice locale. Deşi recunoşteau că
mai e mult de lucru, cei doi premieri
s-au întrecut în declaraţii optimiste
şi promisiuni măreţe. „În doi ani ar
trebui să avem un sistem pe deplin
interconectat. (...) Aceste proiecte
nu sunt îndreptate împotriva cuiva,
dar nimeni nu va mai face probleme
R. Moldova, nu ne va mai ameninţa
nimeni”, ne asigura premierul de
atunci, iurie Leancă.
„E prima dată în istoria Moldovei
când nu mai are doar un singur furnizor.
Sunt convins că acest gaz va fi nu
doar mai ieftin, dar şi mai sigur”, afirma
şi premierul României, Victor Ponta.
În ciuda promisiunilor, în 2015-
2016, doar câte 1,2 milioane m3 de
gaze româneşti „au trecut Prutul”,
ceea ce reprezintă doar 0,1% din necesarul
anual al R. Moldova.
„În acest moment
noi transport nu avem”
Pentru administrarea părţii moldoveneşti
a gazoductului iaşi-Ungheni
şi transportarea gazelor naturale
venite din România, în iulie 2014,
a fost creată Întreprinderea de Stat
„Vestmoldtransgaz”, în subordinea
Ministerului Economiei. Pe 6 ianuarie
2015, „Vestmoldtransgaz” a primit licenţă
pentru transportul gazelor naturale
de la Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică (ANRE),
Victor parlicov
Foto: Ziarul de Gardă
r. moldoVA, pArŢIAl lIBErĂ
Studiul „Libertatea în lume 2017”,
relizat de Freedom House, plasează
R. Moldova în categoria țărilor
„parțial libere”, alături de o treime din
cele 195 de țări cuprinse de această
cercetare anuală.
„Libertățile civice” și „drepturile
politice” - cele două domenii monitorizate
de autorii studiului - au regresat
pe parcursul anului trecut în 67
de țări, în vreme ce numai în 36 s-au
îmbunătățit.
La prezentarea studiului, la New
York, purtătoarea de cuvânt a Freedom
House, Sarah Repucci, a subliniat
că „țări ca R. Moldova, Ucraina și
Georgia „au încercat să-și consolideze
realizările democratice fragile ale
ultimilor ani”. Dar progresele viitoare
sunt incerte, dacă Occidentul își reduce
sprijinul”.
Notele date R. Moldova în aceste
studii au rămas neschimbate încă
din 2011: pe o scară de la unu (nota
prelungită cu trei ani
Sergiu Tofilat
Foto: profit.ro
Ex-premierul r. moldova, Iurie leancă, Comisarul European pentru Energie,
Günther oettinger, ex-premierul româniei,
Victor ponta, şi Vlad Filat, şi el ex-premier, la inaugurarea conductei Iaşi-Chişinău în 2014
Foto: Ziarul de Gardă
doar că, în 2015-2016, întreprinderea
care trebuia să spargă monopolul
Moldovagaz (Gazprom) a importat
gaze din România pentru perioade
scurte de timp, iar „în acest moment
noi transport nu avem”, aşa cum avea
să ne confirme iurie Dolghier, administratorul
ÎS „Vestmoldtransgaz”.
În ciuda întârzierilor de construcţie,
gazoductul iaşi-Ungheni-Chişinău
este în continuare o soluţie, spun
experţi în energetică, doar că mai e
nevoie de timp şi de bani. „Pentru
ca acest gazoduct, iaşi-Ungheni, să
poată într-adevăr constitui parte din
soluţie, vor trebui făcute investiţii
mari atât pe partea românească, cât
şi pe partea R. Moldova. Pe partea
românească trebuie construite încă
vreo 150 km de gazoduct de presiune
înaltă, trebuie construită o staţie de
compresare care să asigure echilibru
de presiune între două sisteme care
funcţionează la parametri diferiţi
şi trebuie construit gazoductul Ungheni-Chişinău,
care ar permite preluarea
acestui volum mare de gaze
din regiunea Ungheni şi aducerea lui
la Chişinău, unde, de fapt, ponderea
consumului e de peste 60%. Într-un
final, acest gazoduct, dacă va fi dus la
bun sfârşit, desigur că va reprezenta
o alternativă”, afirmă Victor Parlicov,
expert la institutul pentru Dezvoltare
şi iniţiative Sociale (iDiS) „Viitorul”,
fost director la ANRE.
Gazul - instrument
de influenţă geopolitică
Și expertul în energetică Sergiu
Tofilat subliniază importanţa interconectării
energetice a R. Moldova
cu România. „O soluţie pentru a scăpa
de această poziţie dominantă, de
monopolul Gazpromului şi al Federaţiei
Ruse, este, bineînţeles, diversificarea
surselor de aprovizionare,
adică interconexiunea cu România
şi pe gaze, şi pe energie electrică, să
nu depindem de Gazprom pentru că
lucrul ăsta este utilizat de Rusia ca
un instrument de influenţă geopolitică”,
spune Tofilat.
„Federaţia Rusă a utilizat energetica,
inclusiv sectorul de gaze naturale,
în multiple instanţe ca un instrument
politic. Am avut situaţii de
deconectări de gaze în plină iarnă, am
avut situaţii când am fost şantajaţi
cu datoriile pentru gaze, deci noi am
avut foarte multe ocazii să ne convingem
că subiectul ăsta este utilizat
de Federaţia Rusă pentru a exercita
presiuni şi a-şi menţine controlul în
R. Moldova”, afirmă şi Victor Parlicov.
În raportul intitulat „Extinderea
gazoductului iaşi-Ungheni spre
Chişinău. Provocări şi oportunităţi”,
realizat de Centrul Analitic independent
„Expert Grup” din R. Moldova şi
Expert Forum din România, autorii
subliniază că extinderea până la Chişinău
a gazoductului iaşi-Ungheni, dar
şi creşterea volumelor de gaze livrate
din România, ar crea precondiţiile
necesare pentru diminuarea dependenţei
de importurile de gaze ruseşti,
livrate de Gazprom prin Ucraina. „indiferent
de evoluţia relaţiilor dintre
Federaţia Rusă şi Ucraina, consumatorii
moldoveni, casnici şi industriali, vor
beneficia de o alternativă de furnizare
de gaze naturale sigură şi previzibilă”,
relevă experţii celor două organizaţii.
Autorităţile promit gazoduct
până la Chişinău în trei ani
Reprezentanţii Ministerului Economiei
(ME) dau asigurări că în vreo 3
ani gazul românesc va ajunge, în sfârşit,
la Chişinău. Călin Negură, şeful Direcţiei
generale energetică a ME, afirmă
că a fost deja elaborat studiul de fezabilitate
şi au fost identificate sursele
cea mai bună) până la șapte (nota
cea mai proastă) ea a primit constant
note de 3 atât pentru respectarea
„drepturilor politice”, cât și a
„libertăților civice”.
Situația Ucrainei în raportul „Libertatea
în lume 2017” este identică cu
cea a R. Moldova.
România este plasată în categoria
țărilor „libere”, acolo unde s-a aflat
mereu, potrivit studiului Freedom
House, încă din 1999.
de finanţare externă necesare. „În luna
septembrie a fost iniţiat de către băncile
finanţatoare, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
şi Banca Europeană de investiţii (BEi),
procesul de pregătire a acordurilor de
finanţare. Au avut loc misiuni în R.
Moldova, au pregătit pachetele pentru
a fi aprobate de către conducerile
acestor două bănci. Vorbim de câte 41
milioane de euro fiecare. Procesul a
fost finalizat cu semnarea, în data de
19 decembrie 2016, a contractelor de
finanţare. Tot în decembrie a fost confirmat
printr-un addendum (n.r.: document
adiţional) la acordul de finanţare
cu UE un grant de 10 milioane de euro
pentru construcţia acestei conducte. Și
contribuţia guvernului R. Moldova va fi
de circa un milion de euro. Costul total
estimat în studiul de fezabilitate este
de 93 milioane de euro”, explică şeful
Direcţiei energetică. El mai spune că
în prezent are loc proiectarea tehnică,
estimată a fi gata în 6-7 luni. „În baza
acestui proiect va fi elaborată documentaţia
pentru tenderul de contractare
a lucrărilor de execuţie a conductei,
ca ulterior să fie semnat contractul, planificăm
noi, către sfârşitul anului, luna
decembrie 2017, iar în ianuarie 2018 să
înceapă şi construcţia, care urmează să
dureze aproximativ doi ani”, afirmă Călin
Negură.
datorie de 6,5 miliarde USd către
Gazprom. Cine o plăteşte?
Un alt element pe care Federaţia
Rusă l-ar putea folosi în scopuri geopolitice,
spun experţii, este datoria pe
care Moldovagaz o are faţă de Gazprom
— 0,5 miliarde USD pentru malul
drept al Nistrului şi circa 6 miliarde
USD pentru regiunea transnistreană.
Aflat recent într-o vizită la Moscova,
preşedintele R. Moldova, igor Dodon,
a declarat că datoria de peste 6 miliarde
USD, acumulată de regiunea
transnistreană, este „datoria comună
a Moldovei”. Exprimarea preşedintelui
a creat confuzie şi a stârnit un val
de critici din partea societăţii, dar şi
a guvernului. „Nu există o datorie de
stat, aşa cum invocă preşedintele. Este
datoria Moldovagaz, companie-fiică a
Gazpromului”, explică Gheorghe Bălan,
viceprim-ministru pentru Reintegrare,
spusele căruia au fost susţinute
şi de ministrul Economiei, Octavian
Calmâc. „Sub aspect juridic, e o datorie
privată a Moldovagaz faţă de Gazprom,
ultimul fiind şi cel mai mare
acţionar la Moldovagaz”, a declarat
ministrul în cadrul unei emisiuni televizate.
Reprezentanţii Moldovagaz nu
au dorit să discute cu noi la acest subiect,
cerându-ne să facem o solicitare
de informaţii în scris.
INTERNAÞI
NAL
GErmAnIA. Şase adolescenți au fost găsiți morți după ce organizaseră o
petrecere într-o baracă din grădină, potrivit poliției germane care a sugerat
că aceștia ar fi putut fi intoxicați cu monoxid de carbon, informează The
Guardian. Tinerii, cinci băieți și o fată, au fost găsiți morți de propietarul
barăcii, tatăl a două dintre victime. Acesta a descoperit cadavrele tinerilor
după ce a încercat să verifice motivul pentru care copiii săi nu se întorseseră
la domiciliu după o petrecere organizată de aceștia în baracă, cu o noapte
mai devreme. Incidentul a avut loc în orașul Arnstein, regiunea Bavaria. Tinerii
aveau vârste cuprinse între 18 și 19 ani. Ei s-ar fi putut intoxica cu monoxid
de carbon din cauza unei sobe încălzite cu lemne. Expertizele vor oferi mai
multe detalii cu privire la cauza morții celor șase tineri.
SUA. Zeci de mii de persoane din statele americane au protestat în orașe
și aeroporturi față de decizia președintelui Donald Trump de a interzice
intrarea în SUA a cetățenilor din mai multe state majoritar musulmane, scrie
Reuters. În New York, Washington și Boston, demonstrațiile au urmat protestelor
care au avut loc pe aeroporturile americane în urma începerii aplicării
directivei președintelui SUA de către agenții vamali. Președintele SUA a semnat,
pe 27 ianuarie, un ordin prin care a suspendat, pentru 4 luni, programul
de primire și instalare a refugiaților. El a declarat că scopul acțiunii este de a
preveni pătrunderea în țară a „teroriștilor islamiști radicali”. Sute de persoane
au fost deținute sau deportate la sosirea lor pe aeroporturile din SUA.
rUSIA. Kremlinul a indicat luni că este prea devreme pentru a discuta despre
orice posibile acorduri cu SUA în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei,
dar că s-ar putea ca președintele rus, Vladimir Putin, să se întâlnească cu
președintele american, Donald Trump, înainte de summitul G20 ce va avea
loc pe 7-8 iulie la Hamburg, în Germania, relatează Reuters. Putin și Trump
au avut o convorbire telefonică sâmbătă. Președinția rusă a declarat că dialogul
dintre cei doi lideri a fost unul bun, dar că ‘’este greu de vorbit despre
orice fel de acorduri (în legătură cu sancțiunile)’’. Potrivit consilierilor lui Putin,
o reuniune a celor doi șefi de state ar putea avea loc înainte de summitul
G20 de la Hamburg.
mArEA BrITAnIE. Parlamentul de la Londra a deschis dezbaterile asupra
proiectului de lege ce vizează autorizarea guvernului să lanseze negocierile
pentru ieșirea Marii Britanii din UE, scriu Reuters și AFP. „Nu este un proiect
de lege pentru a afla dacă Marea Britanie trebuie sau nu să părăsească UE. E
vorba de aplicarea unei decizii deja luate”, a declarat ministrul britanic pentru
Brexit, David Davis, în deschiderea dezbaterii din Camera Comunelor. Întitulat
„Proiect de lege privind UE (notificarea retragerii)”, documentul, extrem de
succint, le cere parlamentarilor să-i „confere prim-ministrului puterea de a
notifica, potrivit art. 50 al Tratatului UE, intenția Regatului Unit de a se retrage
din UE”. Premierul conservator Theresa May s-a angajat să lanseze „divorțul”
de UE până la sfârșit de martie 2017 și să respecte calendarul, în urma
referendumului din 23 iunie 2016 prin care s-a decis Brexit-ul.
IrAn. Ministrul iranian al Apărării, Hossein Dehghan, a confirmat că țara sa
a testat recent o rachetă, anunță agenția Tasnim, citată de Le Figaro. Acesta
a adăugat însă că testul nu reprezintă o încălcare a acordului semnat în iulie
2015 la Viena privind programul nuclear iranian sau a rezoluției Consiliului
de Securitate al ONU. „Acest test recent era conform cu planurile noastre și
nu le vom permite străinilor să se amestece în treburile care au legătură cu
apărarea noastră”, a spus el. La cererea SUA, Consiliul de Securitate al ONU
a evocat această problemă în regim de urgență. Iranul a testat o rachetă cu
rază medie de acțiune, a anunțat un oficial din SUA. Testul a avut loc duminică.
Racheta lansată a explodat după 1.010 km, a declarat oficialul american,
sub protecția anonimatului.
rUSIA. Cel puțin doi angajați ai Serviciului Federal de Securitate (FSB),
arestați în ancheta legată de atacurile cibernetice, sunt acuzați de colaborare
cu Agenția Centrală de Informații din SUA, afirmă surse citate de Interfax. Doi
ofițeri ruși de informații și un expert în securitate cibernetică au fost arestați
recent, fiind acuzați de trădare pentru că ar fi oferit date serviciilor secrete
americane, inclusiv despre atacurile informatice din timpul prezidențialelor
din SUA. Interfax scrie că cel puțin doi dintre suspecți au colaborat cu CIA.
„Serghei Mihailov, director al unui departament al Centrului FSB pentru
Siguranța Informatică, și adjunctul său, Dmitri Dokuceaiev, sunt acuzați de
trădare prin colaborarea cu CIA”, a declarat un oficial al echipei de investigare.
Ancheta vizează și alte șase persoane, inclusiv Ruslan Stoianov, care lucra
pentru compania Kaspersky Lab, scrie The Guardian.
olAndA. Autoritățile din Olanda au retras în ultimii doi ani pașapoartele a
circa 300 de presupuși jihadiști, persoane care nu sunt de origine olandeză,
dar au obținut cetățenia conform legii locale ce prevede că după cinci ani de
ședere în Olanda un imigrant poate primi cetățenia acestei țări, transmite
agenția EFE. Potrivit Centrului olandez de coordonare pentru combaterea
terorismului (NCTV), majoritatea celor vizați de această măsură se află în
Siria și Irak, unde luptă în rândurile grupărilor islamiste radicale precum
Statul Islamic sau Al-Qaida, numai aproximativ 40 dintre ei fiind în prezent
în Olanda, țară care menține nivelul de alertă teroristă la 4, maximul fiind 5,
ceea ce înseamnă că autoritățile de la Haga consideră că există un risc real
de atacuri teroriste.