Ziarul de Garda - 4 frbruarie 2017

12 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 13
REPORTER SPECiAL
REPORTER SPECiAL
PENSII LA 63 DE ANI:
între interesul cetăþenilor şi
„colacul de salvare” al sistemului
reforma sistemului de
pensii, amânată repetat
de autorităţi, discutată de
experţi şi necesară pentru
cetăţenii de rând, a intrat
în vigoare la 1 ianuarie
2017. doar că schimbările
propuse de Guvern, adoptate
de parlament şi promulgate
de şeful statului au
generat nemulţumiri şi
critici din partea societăţii
civile. În timp ce ministerul
muncii, protecţiei Sociale şi
Familiei o numeşte „colac
de salvare”, unii experţi
sunt de părere că reforma
nu va evita criza din sistem,
deoarece problema trebuie
abordată în ansamblu, prin
ridicarea nivelului de trai
al populaţiei şi prin combaterea
salariilor acordate
în plic.
marina CIoBAnU
Emigrarea în masă a populaţiei apte
de muncă, rata înaltă a economiei
tenebre şi a fenomenului de angajare
informală, plata salariilor în plic şi
îmbătrânirea accelerată a populaţiei
au generat criza sistemului de pensii.
Astăzi, circa 680 de mii de persoane
beneficiază de pensii. Raportul dintre
contribuabilii la sistem şi beneficiarii
de pensii este unul periculos, 1,2 în
2014, deşi nivelul minim admisibil,
conform practicilor internaţionale,
este de 4 (!) contribuabili la un pensionar.
Pentru a evita o posibilă prăbuşire,
în doi ani, a sistemului, Guvernul
a propus o serie de modificări, printre
care şi o nouă formulă de calcul a
pensiilor, care ar trebui să asigure interdependenţa
dintre contribuţiile la
asigurările sociale şi mărimea pensiei.
Egalarea vârstei de pensionare
şi a stagiului de cotizare
Atât femeile, cât şi bărbaţii vor ieşi
la pensie la vârsta de 63 de ani, iar stagiul
de cotizare va fi egalat şi va constitui
34 de ani.
Funcţionari publici
Funcţionarii publici care până la 1
ianuarie 2017 au realizat un stagiu de
cotizare de 33 de ani pentru bărbaţi şi
30 de ani pentru femei şi au un stagiu
în funcţia publică de cel puţin 15 ani
îşi vor realiza dreptul la pensie în condiţiile
anterioare.
perioadele necontributive
În stagiul de cotizare vor fi incluse
perioadele necontributive precum:
perioada de îngrijire a unui copil
până la vârsta de 3 ani de către unul
din părinţi sau de tutore, în caz de deces
al ambilor părinţi;
perioada în care asiguratul a
beneficiat de indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă, de
ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare
sau reintegrare profesională;
VIorICA AnTonoV, expertă în politici sociale IdIS „Viitorul”
Încă un moment important în cadrul acestei reforme: se păstrează un
număr foarte mare de grupuri vulnerabile care primesc anumite facilități
sociale din partea statului, dar cu nimic înapoi nu contribuie. Este vorba
despre familii cu mulți copii, de persoane cu un anumit grad de invaliditate
care ar putea să muncească, dar statul nu asigură condițiile
necesare ca acestea să se angajeze în câmpul muncii. Nu știu de ce
nu s-a discutat și despre divizarea fondului de asigurări în două părți:
pentru asistența persoanelor vulnerabile și însuși fondul de pensii, așa
cum a existat anterior. Astăzi este foarte greu să faci transparent acest
aspect. Nu este clar din ce sumă se alocă unor grupuri, din care fonduri
se alocă pentru pensionari, pentru cei care au luptat în regiunea transnistreană.
Este un haos care trebuie organizat. Într-un fel, populația în
vârstă rămâne în câmpul muncii și susține pe toți ceilalți, mai tineri. Văd
sceptic ca această reformă să fie bazată numai pe vârstă, numai pe o
formulă. Am urmărit alte reforme în UE. Se discută sistemic, se văd foarte
clar lacunele, se înțelege câte categorii sunt implicate
în câmpul muncii. Nu putem pune problema pe un
eșantion mare de persoane de vârsta a treia, ca
să recompenseze toate neajunsurile sistemului.
Este absurd. Vreau să văd mai mult angajarea
în câmpul muncii a tinerilor, dar numărul lor
este în descreștere. Deci, sume, alocații, fezabilitate
sau sustenabilitate financiară a sistemului
de pensii - este un subiect închis, deoarece
nu există fonduri. Ca ele să existe trebuie să
trecem la un sistem privat de pensii, despre
asta însă nu s-a discutat.
perioada de îngrijire a unui copil
cu dizabilitate severă sub vârsta de 18
ani de către unul dintre părinţi, tutore,
curator, până la angajarea în funcţia
de asistent personal (asistent personal
poate deveni părintele, respectiv,
acesta va beneficia de salariu);
perioada de rezidenţiat în învăţământul
postuniversitar obligatoriu;
Foto: ipn.md
perioadele de activitate necontributive
în funcţia de judecător
şi procuror de până la 31 decembrie
2005.
pensia de dizabilitate
Persoana încadrată într-un grad
de dizabilitate cauzată de o afecţiune
generală beneficiază de o pensie
TATIAnA SAVVA, expertă economică a
Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”
Pe de altă parte, oamenii vor începe să primească, iarăși, salariul în
plic. Cred că această măsură va contribui la un grad mai mare de nonconformitate.
Nu neg că este o problemă și că era necesară reforma,
dar echivalarea vârstei de pensionare trebuia anunțată din timp. De
exemplu, pentru generația de 40-45 de ani. Oamenii aveau să știe că
au 15 ani până la pensie. Nu trebuia anunțată pentru cei care ies anul
acesta la pensie sau cei care au doi-trei ani. Pentru ei, cel puțin, nu
este corect din punct de vedere al politicii sociale. Iar ei sunt majoritatea
care acum vor ieși la pensie în număr masiv. De aceea, reforma
trebuia gândită pe etape. Între timp, urmau să stabilească ce facem cu
cei care ies acum la pensie, care este povara fiscală sau pe buget. Era
nevoie de discuții foarte deschise în public, deoarece nu s-a explicat
ce presupune reforma pentru fiecare dintre noi. Dacă nu ești expert,
nu este prea clar. Inițiativa este una pozitivă, pentru că
aduce niște schimbări, dar ea trebuia gândită pe
etape. Trebuia analizat impactul social, niciodată
o politică de așa natură nu va fi populară, dar
nici o astfel de aversiune socială nu trebuie să
trezească, mai ales din partea celor care contribuie
în mod direct. Mă voi bucura dacă pensiile
vor crește de două ori. Dacă însă acestea vor fi
ridicate doar la minimul de existență, aceasta
nu este o realizare, ci o condiție care
trebuia asigurată.
Foto: timpul.md
de dizabilitate dacă îndeplineşte
condiţiile de stagiu de cotizare, în
raport cu vârsta la data constatării
invalidităţii:
Valoarea pensiei minime de dizabilitate
reprezintă, în cazul unei dizabilităţi
severe – 75% din cuantumul
venitului lunar minim garantat stabilit
prin lege, în cazul unei dizabilităţi
accentuate – 70%, iar în cazul unei
dizabilităţi medii – 50%.
rata de înlocuire
În cazul realizării stagiului minim
de cotizare, de 15 ani, persoana
va avea o rată de înlocuire de 23,25%
din salariul mediu. Cetăţenii care vor
realiza un stagiu de cotizare de 30 de
ani vor beneficia de o rată de înlocuire
de 40,5%, cei care vor lucra 34 de ani
vor avea o pensie de 45,9% din salariul
asigurat.
o singură pensie minimă
Va exista un cuantum unic la calcularea
pensiei, atât pentru persoanele
din domeniul agriculturii, cât şi
pentru ceilalţi lucrători din economia
naţională. Dacă anterior existau două
pensii minime, pentru lucrătorii din
agricultură – 847, 71 lei, iar pentru cei
din economia naţională – 948, 84 lei,
reforma presupune o singură pensie
minimă, egală cu venitul minim lunar
garantat de stat, stabilit prin lege şi
indexat anual.
reexaminarea dreptului la
pensie
Modificările legislative prevăd că
pensionarii care activează sau au activat
în câmpul muncii după realizarea
dreptului la pensie pentru limită de
vârstă pot solicita reexaminarea pensiei
nu mai des decât o dată la doi ani,
cu condiţia că pensia calculată este
mai mare decât pensia aflată în plată.
pensionarea anticipată
Persoanele care au contribuit
la sistemul de pensii şi confirmă un
stagiu de cotizare necesar pot solicita
stabilirea pensiei anticipate pentru
limita de vârstă, cu cel mult trei ani
înaintea împlinirii vârstei standard de
pensionare de 63 de ani pentru bărbaţi
şi femei. Pensia anticipată nu include
însă perioadele necontributive, dar la
atingerea vârstei standard, persoana
va putea recalcula pensia, cu includerea
perioadelor necontributive.
pensia de urmaş
Pensia de urmaş se acordă dacă
persoana decedată beneficia de pensie
pentru limită de vârstă sau de pensie
de dizabilitate ori îndeplinea condiţiile
pentru obţinerea unei pensii de
dizabilitate. Potrivit noii legi, aceasta
se calculează în mărime de 50% pentru
fiecare urmaş.
Cuantumul pensiei de urmaş în
cazul copiilor rămaşi fără ocrotire
părintească în urma decesului ambilor
părinţi reprezintă însumarea
drepturilor de urmaş calculate după
fi e c a r e p ă r i n t e .
Noua formulă de calcul a pensiei
pentru limita de vârstă constă în raportul
dintre contribuţiile aduse de
persoană şi stagiul de cotizare realizat.
Cuantumul pensiei pentru limită
de vârstă se determină reieşind din
rata de acumulare (1,35% pentru fiecare
an de cotizare), venitul mediu
lunar asigurat, valorizat şi stagiul de
cotizare realizat. În cazul în care pensia
calculată în condiţiile unui stagiu
de cotizare incomplet este sub nivelul
pensiei minime, asiguratului i se
acordă pensia calculată, care nu poate
fi mai mică decât pensia minimă
diminuată proporţional stagiului de
cotizare realizat.
Ce este valorizarea venitului
mediu lunar asigurat?
Din 1 ianuarie 1999, de când s-a
stabilit sistemul de contribuţii sociale
individuale, venitul asigurat din care
persoana a contribuit nu a fost supus
actualizării la schimbarea salariului
mediu pe economie. Altfel spus, valorizarea
ar însemna calcularea pensiei
din salariul pe care l-ar fi avut astăzi
persoana. Se ia anul precedent anului
pensionării şi se actualizează la
momentul valorizării. În cei 16 ani de
la punerea în aplicare a sistemului,
salariul mediu pe ţară a evoluat de la
an la an. Dacă în 1999 era 304,75 lei,
în 2015 – 4610 lei. Salariul din 2015
este de 15 ori mai mare. Coeficienţii
de valorizare pentru fiecare an se
aprobă de Guvern anual la 1 aprilie.
Veniturile de până la 1 ianuarie 1999
sunt deja valorizate şi nu vor fi supuse
majorării.
Stela Grigoraş, ministra MPSF:
„Valorizarea pensiilor va duce la mărire,
dublare chiar, nu are nimeni de
pierdut. Toată lumea are de câştigat.
Valorizarea va fi efectuată gradual,
deoarece implică resurse financiare
enorme. Pentru persoanele care şiau
stabilit pensiile în perioada 2001-
2008, valorizarea va avea loc în 2017.
2009 - 31 martie 2017 vom avea un
grafic stabilit de Guvern pentru valorizare,
în fiecare an vom prelua câţiva
ani noi pentru valorizare”. Ministra
Muncii a explicat că banii necesari
pentru valorizarea şi, respectiv, creşterea
pensiilor vor fi compensaţi prin
mărirea stagiului de cotizare şi a vârstei
de pensionare.
Beneficiile reformei au fost
prezentate de către Stela Grigoraş,
ministra Muncii, Protecţiei Sociale
şi Familiei: „Această reformă a sistemului
de pensii este în interesul
tuturor cetăţenilor R. Moldova. Este,
de fapt, colacul de salvare al unui
sistem care se află în prag de colaps.
Dacă nu facem această reformă astăzi,
mâine poate fi târziu. În doi-trei
ani sistemul se va ruina, iar efectele
ar putea fi dramatice şi imprevizibile
pentru întreaga societate. Astăzi,
mai mult ca oricând, avem această
voinţă politică. Avem sprijinul necesar
al partenerilor de dezvoltare,
al reprezentanţilor societăţii civile,
care au lucrat împreună cu noi la
elaborarea acestui proiect de lege.
Nu mai putem tolera această situaţie,
când peste 83% din pensionari
primesc o pensie sub nivelul existenţei,
iar alte grupuri de beneficiari
din sistemul de pensii primesc pensii
de peste 20 de mii de lei.”
pe cine avantajează reforma?
Tatiana Savva, expertă economică
a Centrului Analitic independent
„Expert-Grup”, susţine că reforma era
necesară, doar că la aceste schimbări
trebuia de ajuns prin alte metode, şi
nu cu scopul de a echilibra veniturile
la buget, deci, de a plăti pensii mai
târziu, în condiţiile în care speranţa
de viaţă în R. Moldova este exact la
sfârşitul pensiei. „Problema mai e şi
câţi bărbaţi ajung la pensie în R. Moldova?
Nu sunt prea mulţi (70,5% din
totalul de pensionari pentru limită de
vârstă sunt femei – n.r.). Atunci omul
care a muncit toată viaţa lui nu va fi
interesat să contribuie la ceva de care
nu va beneficia decât un an, maxim
doi. Da, speranţa de viaţă a femeilor
este mai mare, dar salariile bărbaţilor,
oricât vor vorbi despre egalitate de
gen, sunt mai mari (2015: bărbaţi
– 4881 lei, femei – 4235 lei – n.r.)”,
susţine Tatiana Savva.
Experta în politici sociale a iDiS
„Viitorul”,Viorica Antonov se arată
nedumerită de faptul că, deşi au
fost formate mai multe platforme,
inclusiv pentru consultarea opiniilor
persoanelor de vârsta a treia, proiectul
a trecut foarte repede de etapa
dezbaterilor publice, fără a analiza
reacţiile negative, şi a fost votat în
Parlament. Din acest punct de vedere,
experta crede că reforma ar fi
fost o condiţie a Fondului Monetar
internaţional.
Viorica Antonov explică că formula
de calcul nu este tocmai atât de
simplă pe cât s-a vehiculat, dar şi că
aceasta nu vizează pe cei pensionaţi
până la 1998, de aceea rămân multe
semne de întrebare. „Vreau să văd
prima rundă de rezultate. Dacă se vor
majora pensiile, conform formulei noi,
cine va beneficia printre primii? Cred
că într-un an de reformă vom putea
analiza schimbările sub aspect pozitiv
sau negativ. Am unele rezerve totuşi
şi aş opta pentru o abordare sistemică
a reformei. Sistemic înseamnă mai
multe procese, nu doar, propriu-zis,
cotizaţiile şi menţinerea acestui sistem,
dar şi soluţionarea problemei salariului
în plic şi a muncii nedeclarate,
angajamentul R. Moldova faţă de documentele
de la Biroul internaţional
al Muncii. Ne-am asumat nişte norme
care nu se respectă. Avem angajatori
care nu respectă remunerarea egală
între femei şi bărbaţi. Eu aş vrea să văd
cum s-ar putea de schimbat raportul
dintre contribuţiile angajatului şi angajatorului.
Este prea mare presiunea
pe angajator, deci, agenţii economici
se eschivează de la salarii foarte mari
pentru a nu plăti contribuţii enorme”,
afirmă experta.
noIlE prEVEdErI AlE lEGII prIVInd SISTEmUl pUBlIC dE pEnSII
InTrATE În VIGoArE lA 1 IAnUArIE 2017
Foto: Ziarul de Gardă