Ziarul de Garda - 4 frbruarie 2017

6 I Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 4 (601) JOI, 2 FEBRUARIE 2017 I 7
DOSAR
DOSAR
ªef de Direcþie la Procuratură
cu imobil de lux nedeclarat şi ajutor
financiar primit de la mama
Alexandru nichita este
şeful interimar al direcţiei
politici, reforme şi protecţia
intereselor societăţii de la
procuratura Generală. În
ultimii ani, acesta a condus
Secţia investigaţii financiareconomice
şi direcţia investigaţii
generale. În perioada
respectivă, a reuşit să-şi
ridice un imobil de lux pe
un teren achiziţionat acum
cinci ani. Imobilul, însă, nu
figurează în declaraţiile sale
cu privire la venituri şi proprietate.
„Casa e nefinisată.
de asta nu am declarat-o”,
explică procurorul.
Victor moșnEAG
În septembrie 2010, procurorul
Alexandru Nichita a câştigat concursul
pentru numirea în funcţia de
şef al Secţiei investigaţii financiareconomice
din cadrul Procuraturii
Generale (PG), iar în februarie 2014
a fost numit şef interimar al Direcţiei
investigaţii Generale. Astăzi, Nichita
este şef interimar al Direcţiei politici,
reforme şi protecţia intereselor
societăţii din cadrul PG. În ultimii
ani, el a fost şi formator la institutul
Naţional al Justiţiei (iNJ). În ianuarie
2014, Nichita a fost ales preşedinte al
Colegiului disciplinar din cadrul PG,
iar ulterior, în mai 2016, a fost votat
de colegi pentru a face parte din Colegiul
de evaluare a performanţelor
procurorilor.
Casa şi explicaţiile procurorului.
„Vă invit la mine acasă să
vedeţi cum trăiesc”
În octombrie 2012, fiind şef al
Secţiei investigaţii financiar-economice
din cadrul PG, Alexandru
Nichita cumpără un teren de 7 ari la
Cricova, mun. Chişinău. Astăzi, pe
acest teren se înalţă un imobil de lux,
cu două niveluri, proaspăt finalizat.
Casa este îngrădită cu un gard înalt
de peste doi metri, care nu permite
curioşilor să tragă cu ochiul în curtea
care adie a nou. Poarta, mai înaltă
decât gardul, asamblată din materiale
moderne, anunţă că proprietatea
este păzită. Casa, însă, nu apare în
baza de date a Întreprinderii de Stat
„Cadastru”, semn că proprietarul
nu a oficializat încă finalizarea construcţiei
bunului imobil. Acesta, deşi
construit pe un teren care-i aparţine,
nu se regăseşte nici în declaraţiile
cu privire la venituri şi proprietate
ale lui Alexandru Nichita, depuse în
ultimii ani la Comisia Naţională de
integritate.
„În declaraţia de avere pentru
anul 2015 este indicat terenul, dacă
vă uitaţi. Da, casa e ridicată, e acoperită,
dar întrebaţi vecinii dacă trăieşte
cineva acolo. Vă spun eu, nu trăieşte
nimeni. Casa nu e finalizată. De
asta nu am declarat-o. În declaraţia
pentru anul acesta, va fi indicată”,
susţine procurorul. Întrebat despre
sursele financiare din care şi-a edificat
casa, Nichita a declarat că a vândut,
de-a lungul timpului, mai multe
apartamente. „Întrebarea e bună.
Haideţi să facem altfel. Dacă doriţi,
la ora şase seara, când doriţi dvs., vă
invit la mine acasă să vedeţi cum trăiesc
eu, în 50 de m.p., cu soţia, băiatul
de 23 de ani şi o fetiţă. De 16 ani trăiesc
acolo. Acum, despre banii pentru
casă. Eu am avut un apartament cu
trei odăi în blocul ridicat pentru procurori
pe str. N. Sulac. L-am vândut.
O parte din bani au mers pentru casă,
iar o altă parte din bani i-am investit
într-o altă ipotecă, în blocurile din
str. Melestiu, construite tot pentru
procurori. Doar că, nu am fost înscris
în lista privilegiaţilor. Separat, în mod
individual, am semnat un contract cu
firma de construcţii. Nu am plătit un
preţ privilegiat. Pot confirma toţi. Am
investit acolo pentru că eram sigur
că, fiind un bloc pentru procurori, se
va construi cu siguranţă, iar firma nu
va falimenta. În 2016, am vândut acel
apartament din str. Melestiu şi banii
i-am investit în casă. De patru ani
construiesc şi nu ştiu când o să mă
mut. Acum mă gândesc că de 16 ani
stau în 50 m.p., poate anul ăsta voi
vinde şi acest apartament şi poate...”,
explică procurorul Nichita.
Averea declarată de familia procurorului
nichita
În declaraţia cu privire la venituri
şi proprietate pentru 2015, Alexandru
Nichita a declarat un salariu
de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei
lunar) din funcţia de şef interimar al
Direcţiei investigaţii generale a PG şi
alţi 34 de mii de lei din calitatea de
formator la iNJ. Vioara Nichita, soţia
acestuia, este profesoară la Școala de
clase primare nr. 83 „Grigore Vieru”
Foto: Ziarul de Gardă
procurorul Alexandru nichita, împreună cu soţia sa, profesoară, au ridicat un imobil cu două niveluri
în or. Cricova, mun. Chişinău, care valorează, conform estimărilor, peste 4 milioane de lei
din Chişinău, de unde a avut un salariu
de 6000 de lei pe lună în 2015 (73
de mii pe an). Tot în acea declaraţie,
procurorul susţine că cei doi copii
ai săi au primit, cu titlu de donaţie,
câte 42 de mii de lei de la bunica. În
2014, aceştia au primit alte donaţii
în sumă totală de 90 de mii de lei,
iar în 2013, donaţii în valoare de 80
de mii de lei. Și procurorul Nichita
a primit bani din donaţii. Mama sa,
Vera Nichita, stabilită în italia, i-ar
fi oferit acestuia 2,3 mii de euro, pe
care procurorul îi cataloghează drept
„remitenţe pentru achitarea contractului
de ipotecă”. Vera Nichita
este fondatoarea şi administratoarea
Întreprinderii individuale „V. Nichita”,
agent economic care deţine un
magazin la Peresecina, Orhei, localitatea
de baştină a procurorului. În
2015, familia Nichita a acumulat alţi
20 de mii de lei după ce a vândut un
Mercedes W-124.
Șeful de direcţie de la PG declară
că deţine două terenuri, unul extravilan
şi altul intravilan, achiziţionat
în 2012 cu aproape 119 mii de lei. Pe
Foto: Ziarul de Gardă
maşina procurorului Alexandru nichita, parcată pe trotuarul din apropierea
Institutului naţional al Justiţiei, acolo unde acesta predă viitorilor justiţiabili
acest teren se şi înalţă casa de lux a
familiei. Alexandru şi Vioara Nichita
sunt şi proprietarii unui apartament
de 50 m.p., la Ciocana, cumpărat în
2000. În 2008, Nichita a dobândit
încă un apartament ridicat într-un
bloc din str. N. Sulac, special pentru
angajaţii procuraturii. Locuinţa de
118 m. p. a fost însă înstrăinată de
procuror la scurt timp după achiziţie.
Apartamentul din str. Melestiu, despre
care a vorbit Nichita în discuţia
cu ZdG, nu se regăseşte în declaraţiile
sale cu privire la venituri şi proprietate
pentru ultimii trei ani.
Familia Nichita are şi trei automobile:
un Mitsubishi din 1993,
o Toyota Corolla fabricată în 2006
şi un Lexus RX 400, fabricat în 2007
şi achiziţionat în 2015. Maşina era
înmatriculată în or. Varna, Bulgaria.
În aceste condiţii, procurorul Nichita
urma să fie unul din beneficiarii
modificărilor legislaţiei prin care posesorii
de maşini străine, intrate în
ţară până la 1 noiembrie 2016, le pot
vămui cu o reducere de 70%. Zilele
trecute, ZdG a surprins maşina procurorului
Nichita parcată pe trotuarul
din apropierea institutului Naţional
al Justiţiei, acolo unde acesta
preda. Maşina avea deja numere
moldoveneşti, semn că acuzatorul
de stat deja a beneficiat de această
facilitate.
o procedură disciplinară
şi trei distincţii
În februarie 2013, pe numele lui
Alexandru Nichita şi a altor doi procurori
din cadrul Secţiei investigaţii
financiar-economice pe care acesta
o conducea, a fost intentată o procedură
disciplinară pentru îndeplinirea
necorespunzătoare a obligaţiilor de
serviciu la investigarea unei cauze
penale pornite pentru „exces de
putere sau depăşirea atribuţiilor de
serviciu” pe faptul introducerii de
către persoane cu înaltă funcţie de
răspundere a mai multor modificări
şi completări la Legea privind reglementarea
prin licenţiere a activităţii
de întreprinzător, fapt care a prejudiciat
grav interesele statului. În
iunie 2013, s-a dispus însă încheierea
procedurii disciplinare din lipsa
temeiului de tragere la răspundere
disciplinară. În luna iulie 2013, Consiliul
Superior al Procurorilor (CSP),
condus de iurie Garaba, a validat Hotărârea
Colegiului disciplinar.
Alexandru Nichita este şi posesorul
unor distincţii importante.
În septembrie 2015, cu prilejul aniversării
a XXiV-a de la proclamarea
independenţei R. Moldova, CSP a
propus încurajarea lui Alexandru
Nichita, pe atunci şef interimar al
Direcţiei investigaţii generale, cu
Crucea pentru Merit clasa ii. Doi ani
mai devreme, cu prilejul Aniversării
a XXii-a de la proclamarea independenţei
R. Moldova, Nichita a primit
insigna „Eminent al Procuraturii”,
iar în 2011, cu prilejul zilei profesionale
a lucrătorului Procuraturii,
medalia „Pentru serviciu impecabil”
clasa iii.
Acest articol este realizat în
cadrul proiectului „Consolidarea
statului de drept şi asigurarea
transparenţei sistemului judecătoresc”,
implementat de A.o.
“Juriştii pentru drepturile omului”
cu suportul Civil rights defenders
şi national Endowment for democracy,
care nu influenţează în
niciun fel subiectul şi conţinutul
investigaţiilor publicate.
Drumul unui judecător cu activitate
controversată spre funcþia de
vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău
Un singur candidat a aspirat
la funcţia de vicepreşedinte
al Judecătoriei Chişinău.
magistratul Ghenadie
pavliuc, care locuieşte într-o
casă de lux şi are în CV mai
multe decizii catalogate de
experţi drept controversate,
a fost propus de membrii
CSm preşedintelui pentru
numire în această funcţie,
după ce aceştia nu au avut
practic întrebări legate de
integritatea sa.
Victor moșnEAG
Ghenadie Pavliuc a participat şi la
primul concurs anunţat de Consiliul
Superior al Magistraturii (CSM)
pentru suplinirea a cinci funcţii de
vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.
La 28 noiembrie 2016, Pavliuc,
însă, a depus cerere de retragere din
concurs, iar în decembrie 2016, CSM
a desemnat patru vicepreşedinţi, pe
Luiza Gafton, Oleg Melniciuc, Victor
Burduh şi Dorin Dulghieru, adică
pe foştii preşedinţi ai instanţelor în
baza cărora s-a format Judecătoria
Chişinău. Recent, trei dintre ei au
fost aprobaţi de şeful statului, care
a respins doar candidatura lui Oleg
Melniciuc. Totodată, în urma votării
din CSM, judecătorii ion Ţurcan şi
Lilia Lupaşco nu au obţinut numărul
necesar de voturi. Astfel, Plenul Consiliului
a anunţat un nou concurs,
pentru suplinirea unei funcţii vacante
de vicepreşedinte al Judecătoriei
Chişinău. De această dată, la concurs
a participat un singur candidat, Ghenadie
Pavliuc, judecător de instrucţie
la Judecătoria Chişinău, cu sediul la
Buiucani.
Un singur membru al CSm a avut
întrebări. niciuna despre avere
şi integritate
Ghenadie Pavliuc s-a prezentat,
la 31 ianuarie 2017, la şedinţa CSM.
Singurul membru al CSM care a avut
întrebări pentru magistrat a fost Teo
Cârnaţ. Acesta, însă, nu l-a întrebat
nimic despre averea, integritatea sau
deciziile controversate pe care le-a
luat în ultimii ani, ci despre numărul
de încheieri pe care reuşeşte să
le pronunţe într-un an. „Dacă le iau
pe toate, se adună o mie”, a răspuns
Pavliuc. „O mie de încheieri? Cum
reuşiţi să adoptaţi o mie de încheieri
şi să lucraţi în acelaşi timp la teza de
doctor?”, a replicat Cârnaţ, întrebându-l
pe magistrat cum îşi vede activitatea
de vicepreşedinte al Judecătoriei
Chişinău. „Cred că toţi cunoaşteţi
răspunsul”, a replicat Pavliuc, fără
a-şi încheia gândul. Atunci, Cârnaţ a
spus că nu mai are întrebări. Niciun
alt membru al CSM nu a avut curiozităţi
în legătură cu activitatea lui
Pavliuc, una destul de tumultuoasă,
după cum şi ZdG a scris anterior.
După deliberări, Victor Micu, preşedintele
CSM, a anunţat că decizia
Consiliului este de a propune şefului
statului candidatura lui Ghenadie
Pavliuc la funcţia de vicepreşedinte
marţi, 31 ianuarie 2016, Ghenadie pavliuc a răspuns la întrebările membrilor Consiliului Superior al magistraturii
al Judecătoriei Chişinău pe un termen
de patru ani. Acum, preşedintele
igor Dodon va decide dacă acceptă
sau nu candidatura CSM.
Ghenadie Pavliuc are 42 de ani. Din
aprilie 2014 este judecător de instrucţie
la Judecătoria Buiucani din Chişinău,
devenită, de la 1 ianuarie 2017, Judecătoria
Chişinău. La Judecătoria Buiucani
a ajuns în mai 2011, fiind detaşat
temporar de la Judecătoria Donduşeni,
printr-o hotărâre a CSM.
relaţia cu lupu şi decizia prin
care l-a salvat pe Guma
În ultimii cinci ani, de când este
judecător la Judecătoria Buiucani,
Ghenadie Pavliuc a participat la examinarea
mai multor dosare de rezonanţă.
Deciziile pe care le-a luat acesta
au provocat mai multe controverse.
În câteva cazuri, părţile au cerut recuzarea
lui Pavliuc pentru că acesta ar
fi rudă cu fostul lider al PDM, Marian
Lupu. Audiat de membrii CSM,
Pavliuc a admis că are o legătură de
rudenie, doar că îndepărtată, cu actualul
deputat. „Undeva, al patrulea
grad, din partea soţiei”,
puncta Pavliuc.
Pe 21 noiembrie 2015,
magistratul Pavliuc a emis
una dintre cele mai controversate
decizii din justiţia din
R. Moldova. Acesta, având
spre examinare o cerere a
Ministerului Justiţiei privind
recunoaşterea sentinţei pe
numele ex-deputatului Valeriu
Guma, condamnat în
România la patru ani de închisoare
cu executare pentru
trafic de influenţă, dare şi
luare de mită, a recunoscut
sentinţa, însă, printr-un gest
calificat de jurişti şi procurori
„de neînţeles”, a dispus
suspendarea executării pedepsei.
Altfel spus, din patru
ani de închisoare cu executare,
Pavliuc a dispus condamnarea
lui Valeriu Guma,
ex-deputat pe listele PD, la patru ani
de închisoare cu suspendare, salvându-l
pe acesta de puşcărie. Ulterior,
procurorii au atacat încheierea lui
Pavliuc la Curtea de Apel. „instanţa
a ignorat prevederile legislaţiei internaţionale
şi a aplicat în mod eronat
prevederile Codului Penal şi Codului
de procedură penală”, menţionau
acuzatorii de stat. Curtea a menţinut
însă hotărârea lui Pavliuc, iar CSM a
decis că în acţiunile magistratului nu
ar exista încălcări.
În mai 2015, Ghenadie Pavliuc
l-a eliberat din arestul la domiciliu
pe controversatul ilan Șor pentru a
candida la funcţia de primar de Orhei,
deşi Șor era învinuit într-un dosar
de rezonanţă. În octombrie 2015,
Pavliuc l-a trimis în arest pentru 30
de zile pe fostul deputat Vlad Filat.
Anterior, Pavliuc a făcut parte din
completul din trei judecători care
l-a condamnat pe Andrei Baştovoi,
deputat în primul Parlament, la 9 ani
de închisoare cu executare. Mai multe
persoane, inclusiv condamnatul
Foto: Ziarul de Gardă
Casa din sectorul Ciocana, mun. Chişinău, în
care familia pavliuc locuieşte din anul 2011
Captură video: csm.md
Baştovoi, afirmau că dosarul ar fi fost
deschis la comandă.
Casa şi explicaţiile judecătorului
Ghenadie Pavliuc şi soţia sa, Carolina
Pavliuc, sunt angajaţi la stat.
El este judecător, iar ea - medic. Din
2011, cei doi locuiesc într-o casă particulară
dintr-o zonă de elită din sect.
Ciocana. Casa, construită pe când
Pavliuc era judecător şi vicepreşedinte
la Judecătoria Donduşeni, are, în
actele cadastrale, doar 72 m.p., deşi,
în realitate, pare mai mare. Totodată,
în declaraţia sa cu privire la venituri
şi proprietate, magistratul susţine
că imobilul are o suprafaţă dublă, de
155 m.p. În 2011, când era deja finalizat,
imobilul a fost pus în gaj la Victoriabank
pentru un credit de 150 mii
de lei, pe care familia Pavliuc urmează
să-l ramburseze până în 2021. În
2013, soţia sa, Carolina, a contractat
un alt credit, de 30 mii de lei, tot de la
Victoriabank.
„Nu putem să vorbim despre decizii
controversate atâta timp cât fiecare
hotărâre judecătorească a fost
menţinută de către instanţa ierarhic
superioară. De altfel, noi putem să
discutăm că absolut toate deciziile
tuturor judecătorilor sunt controversate.
Mulţi pot spune că nu le place o
soluţie luată şi o cataloghează drept
controversată. Dar nu e chiar corect.
E corect că aşa situaţie ca la Guma
chiar a fost pentru prima dată în R.
Moldova. Dar, încă o dată vă spun.
Hotărârea a fost supusă controlului
ierarhic superior. De ce dvs. vedeţi în
permanenţă doar decizia judecătorului
de fond şi nu vă uitaţi că mai sunt
alţi trei judecători ierarhic superiori
care o verifică? Dacă s-ar fi anulat
hotărârile mele, puteaţi spune că,
uite, controversatul Pavliuc a încercat
să facă asta, dar nu i-a mers, pentru
că instanţa ierarhic superioară a
casat hotărârea”, susţine Ghenadie
Pavliuc. Cu referire la casa în care locuieşte,
Pavliuc precizează că aceasta
a fost construită începând cu anul
2002, timp de aproape 10 ani. „Ca să
faci o casă timp de vreo 12 ani, nu e
chiar imposibil. Am fost şi executor
judecătoresc. Am avut şi o susţinere
permanentă din partea părinţilor
soţiei. Dar dvs. aţi văzut metrajul la
imobilul meu? Este o casă mică de
tot. Eu nu cred că un apartament cu
patru odăi costă mai ieftin decât casa
mea. Să faci o casă în 10 ani, să mergi
doar prin credite... Nu cunoaşteţi
câte credite eu am luat şi cum eu le
restitui, cum eu retrăiesc şi cum îmi
vine la sfârşit de lună gazul... Nu e
atât de uşor”, explică Pavliuc.
„deoarece nu au fost alternative,
el a fost numit în funcţia de
vicepreşedinte”
De ce CSM a acceptat să-l promoveze
pe Ghenadie Pavliuc la funcţia
de vicepreşedinte al Judecătoriei
Chişinău? Teo Cârnaţ, membru al
CSM, spune că Pavliuc a fost propus
la funcţia de vicepreşedinte pentru
că au lipsit alte candidaturi. „Explicaţia
e simplă: nu au fost alţi pretendenţi
la funcţia de vicepreşedinte.
Cam asta-i explicaţia de bază de ce
el a fost promovat. Să fi fost alţi doitrei-patru
candidaţi, atunci era de
unde de selectat. Deoarece nu au fost
alternative, el a fost numit în funcţia
de vicepreşedinte. La acest subiect,
societatea civilă pur şi simplu a tăcut.
De ce nu vor judecătorii să candideze?
Pentru mine este o necunoscută”,
zice Cârnaţ.
„Nu vreau să fac niciun comentariu,
pentru că nu-i etic să comentez
acţiunile colegilor mei şi chiar afirmaţiile
despre cât de controversat
este Pavliuc. Eu tot nu înţeleg de ce
nu candidează nimeni pentru funcţii
de conducere. E chiar dureros. Înseamnă
că ceilalţi sunt slabi sau sunt
prea puţini eroi în ţara asta. Mie chiar
îmi pare rău că judecătorii nu candidează.
Din discuţiile cu unii magistraţi,
am aflat că nu vor să candideze
pentru că nu au nevoie de bătăi
de cap în plus”, precizează Anatolie
Ţurcan, alt membru al CSM.
„E decizia Colegiului de Selecţie,
a Colegiului de Evaluare. Altă informaţie
decât cea din presă nu a fost
prezentată. Proceduri disciplinare nu
au fost. Cine a avut întrebări, a dat.
De ce nu candidează mai mulţi judecători
la aceste funcţii? Trebuie să-i
întrebaţi pe ei. Fiecare persoană îşi
stabileşte scopul. În funcţii de conducere
nu-i atât de uşor. Am fost trei
ani într-o funcţie de conducere şi nu
cred că aş mai accepta o asemenea
provocare pe viitor”, zice Dorel Musteaţă,
şi el membru al CSM.
Acest articol este realizat în
cadrul proiectului „Consolidarea
statului de drept şi asigurarea
transparenţei sistemului judecătoresc”,
implementat de A.o.
“Juriştii pentru drepturile omului”
cu suportul Civil rights defenders
şi national Endowment for democracy,
care nu influenţează în
niciun fel subiectul şi conţinutul
investigaţiilor publicate.