ZDG 17

2 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 I 3
OPINII
POLITIC
SOnDAJ
Legea Cetățeniei R. Moldova ar putea fi modificată. Potrivit unui
proiect de lege, lansat de socialiști în parlament, străinii vor putea
obține cetățenia moldovenească dacă, pe lângă recunoașterea
Constituției și cunoașterea limbii române, vor deține în bănclile
comerciale din R. Moldova nu mai puțin de 1 milion de Euro, bani
de care să nu se atingă primii 3 ani de la acordarea cetățeniei.
Socialiștii motivează că modificările sunt menite să „încurajeze
investițiile străine” în R. Moldova.
Cetățenie de un milion.
Ce va câștiga R. Moldova?
VEROnICA ABRAMCIuC, Fondul Internaţional „Alternative”
Nu va câştiga nimic R. Moldova. Nici economia, nici cetăţenii
R. Moldova şi nu văd care ar fi interesul străinilor să
investească sume de la un milion în sus, pe care să nu-i
poată valorifica timp de 3 ani. La ce bun? De dragul cetăţeniei
R. Moldova? La aşa preţ? Și în condiţiile în care
lumea pleacă din R. Moldova? Despre ce încurajare a investiţiilor
poate fi vorba? E un nonsens. Sunt bani morţi
pentru economie. Singurele câştigătoare ar fi băncile
comerciale. Banii vor veni pe contul lor şi veniturile de
la rulaj vor fi tot ale lor. Altă explicaţie nu văd. Bănuiesc că socialiştii fac
lobby în parlament în interesul băncilor. Sau, ar putea fi o înţelegere de
cartel cu cei de la guvernare. Dacă e aşa, se va vedea la vot.
ALEXAnDRA CAnn, Asociaţia Patronală APIUS, preşedinte
Eu sunt şefă de întreprindere şi îmi este greu să-mi
imaginez cine ar fi naivul care ar pune la bătaie un milion
de euro în schimbul cetăţeniei moldoveneşti. Nu
cumva R. Moldova, din care lumea fuge pe un capăt,
a ajuns visul de aur al milionarilor lumii? Ca să investească
în R. Moldova, străinii au nevoie de mai puţină
birocraţie şi de garanţii juridice, nu de cetăţenie. Dar
dacă se vrea ca R. Moldova să atragă mafioţii din toată
lumea, atunci da, e o soluţie. Banii murdari vor fi la
adăpost, mafioţii vor avea cetăţenie, nu se va atinge nimeni de ei.... Numai
că asta nu are nimic cu interesele R. Moldova. Interesele sunt ale
cuiva, şi trebuie de văzut dacă numai al socialiştilor sau şi ale altcuiva?
FIODOR GhELICI, Asociaţia „Moldova Mea”
E greu să-ţi dai seama ce e în capul autorilor iniţiativei: ei
fi e că sunt rupţi de realitate, fi e că sunt escroci. Arătaţimi
mie idiotul care nu are ce face cu un milion de euro
şi e gata să-i depună într-o bancă comercială din R. Moldova,
după cazul miliardului furat... Și pentru ce? Pentru
cetăţenia unui stat sărac, corupt şi neatractiv. Noi, ce
folos că suntem cetăţeni ai R. Moldova? Ne apără cetăţenia
de hoţi? Eu cred că cei care au gândit acest proiect
au unul din două interese: fie unul comercial-criminal,
de spălare a banilor murdari sub „pavilionul” cetăţeniei moldoveneşti, fie
de constrângere a procesului de acordare a cetăţeniei moldoveneşti şi
de închidere, sub o altă formă, a graniţelor R. Moldova.
SERGIu MOCAnu, Mişcarea Populară Antimafie
Iniţial, când am auzit de această iniţiativă, am crezut
că e o glumă, pentru că e foarte greu să iei în serios
lucruri neserioase. Ea nici măcar diversiune nu este, e
o simplă naivitate, care vine, cred eu, din lipsă de experienţă.
Cadrul investiţional într-un stat îl asigură nu
cetăţenia investitorului, ci justiţia, garanţiile juridice că
investiţia ta nu va fi supusă unor riscuri de reacaparare
sau altor riscuri. Aşa că, dacă legea nu funcţionează
sau funcţionează aşa cum se întâmplă la noi, cetăţenia
nu te ajută la nimic... Proiectul este mort din faşă. Eu nu cred că el are
sorţi de izbândă, iar dacă va fi votat în Parlament, efectele lui vor fi „0”.
Rând la cetăţenie moldovenească de un milion de euro nu va fi.
MARIA CIOBAnu, parlamentară
Faptul că stăm foarte prost la capitolul investiţii străine
este adevărat. Dar un milion de euro contra cetăţeniei,
nu cred că e cazul R. Moldova. Practica internaţională
arată că lumea foarte bogată investeşte acolo unde
există competiţie, garanţii şi stabilitate. Noi ce le putem
oferi? Reputaţia R. Moldova, din cauza miliardului furat şi
a regimului de guvernare, e la pământ. Cetăţenia acestui
stat nu e una atractivă, ca să se bată milionarii pentru
ea. Cred că iniţiativa socialiştilor e un proiect-capcană în
folosul băncilor comerciale. E o nouă schemă de făcut bani, inspirată de
„coordonator” sau convenită de el cu Igor Dodon. Dacă e un proiect gândit
de PD şi convenit cu PSRM, va trece în Parlament, doar că R. Moldova nu
va avea nimic de câştigat din asta.
Pentru conformitate, P.G.
DODON, SINGur
Încerc să mă clarific şi să înţeleg,
ul” cu Putin la îndeplinire? Şi dacă
după 25 de ani, de când şi-a făcut
„da”, ajutat de cine, pentru că alegeri
loc pe hartă r. Moldova, ce avem
mai multe, totuşi, partide sau probleme?
ori şi una, şi alta? Conform
catastifului Ministerului Justiţiei, pe
lista partidelor „vii”, cu un grad mai
mare sau mai mic de vitalitate, figurează
44 de formaţiuni şi altele 33
- pe lista celor „moarte”. (Vă închipuiţi
ce ar fi fost dacă erau în „viaţă”
toate 77?) dar probleme, câte? Cu
siguranţă, peste numărul partidelor.
r. Moldova e toată numai probleme,
un mare ghem de probleme, mai
vechi şi mai noi, adunate cu anii şi
toate sau aproape toate, urmare a
felului în care a fost guvernată de
un partid sau mai multe, la un loc,
Petru GROZAVU
petru@zdg.md
insistă dodon asupra federalizării r.
Moldova şi asupra ratificării Tratatului
de frontieră cu românia, asta
se vrea: recolonizarea, în varianta
sovietică, a Moldovei dintre Prut şi
Nistru, redislocarea trupelor ruseşti
de la Nistru la Prut şi ridicarea unei
noi cortine de fier între r. Moldova,
românia şi tot restul Europei.
dodon nu are încotro. El a profitat
de sprijinul rusiei în alegerile prezidenţiale
parlamentare anticipate puţin
probabil să mai avem. Iar până la
cele ordinare, din 2018, cu declaraţii
de paradă şi sesiuni foto la copcă
şi prin aeroporturi, nu cred că Igor
Nicolaievici are vreo şansă să-şi
menţină ratingul din 2016. sprijin
parlamentar şi guvernamental, dacă
reieşim din declaraţiile pe care le
fac speakerul Candu sau premierul
Filip, nu prea are de unde, iar pe cel
extraparlamentar e prea devreme să
conteze, deşi nici aici nu prea are pe
cine. Poate doar pe renato Usatîi de
la Partidul Nostru (PN), dar până în
2018 puţin probabil să se mai aleagă
ceva din Usatîi şi PN. alte resurse?
de la o campanie electorală la alta:
Ioc. deşi ziceam la început că avem
„diferendul transnistrean”, relaţiile
cu rusia, problema frontierei cu niuc și Dodon joacă un ele nu mai au trecere la electorat.
Despre faptul că Plahot-
pe listă 44 de partide, nici 10% din
Ucraina, problema miliardului furat,
corupţia, sărăcia, exodul, hoţia,
creat r. Moldova s-au întors împo-
Problemele pe care partidele le-au
joc ascuns se vorbește de
problema Filat, problema Şor, problema
Plahotniuc, problema Basa-
tranzacția Moscovei cu sondaj realizat de CBs-axa, pe „val”
mult. La fel ca și despre triva lor. La ziua de azi, potrivit unui
rabiei, pensiilor, salariilor, taxelor,
avem doar două partide, Pas-ul Maiei
sandu şi PsrM-ul lui Greceanâi.
Plahotniuc, intermediată
impozitelor de stat, satelor părăsite,
agriculturii neprotejate, problema
proprietăţilor de pe teritoriul nului, Almazbek Atamministru
al apărării, anunţa că a gă-
de președintele Kîrgîzsta-
deşi zilele trecute anatol Şalaru, ex-
Ucrainei, vagabondajului, bătrânilor
singuratici, sănătăţii, justiţiei,
nou partid unionist, pe care a pornit
sit „căciulă” (denumire) pentru un
baev, privind alegerea lui
orfelinatelor, reducerea natalităţii, Dodon președinte. Nu e să-l creeze - Partidul Unităţii Naţionale
(PUN), până a fi bun de luptă
creşterea mortalităţii, problema clar, însă, cât de departe
lustraţiei, deportaţilor, Eroilor războiului
de Independenţă (Nistru,
va face Partidul „da” al lui Năstase,
mai e nevoie de timp. să vedem şi ce
ar putea merge relația
1992), Limbii, Istoriei, Identităţii etno-politice
a r. Moldova, migranţi-
cui „doctor Zorghe” este iarăşi lumea în stradă. s-ar putea să
celor doi. Contează al care, din primăvară, vrea să scoată
lor moldoveni, embargoului rusesc,
reapară pe câmpul de luptă şi PLdM,
Plahotniuc
a trupelor militare ruse de la Nistru,
dar numai în cazul în care va reuşi
neutralitatea militară, integrarea
europeană, relaţiile cu UE şi NaTo...
Şi, cea mai proaspătă şi, posibil, cea
mai gravă problemă la zi pentru r.
Moldova, problema dodon, care ar
putea fi a doua, după cea transnistreană,
dar poate că şi mai mare sau
la fel de mare ca şi ea, dacă ar fi să
ţinem cont de felul în care abordează
„preşedintele” dodon problema
diferendului transnistrean, neutralităţii
militare, politicii vectoriale,
relaţiilor cu rusia, românia, Ucraina,
UE şi NaTo, dar şi problemele de
Educaţie, Istorie, Cultură, putere şi
relaţiile între puteri. Vizita de la începutul
acestei săptămâni a lui Igor
dodon la Bruxelles a arătat clar că el
vrea, aşa după cum a şi convenit, în
prealabil, la Moscova, să rupă orice
relaţie de mai departe a r. Moldova
cu Vestul (UE şi NaTo) şi să o readucă
în Est. Moscova a înţeles de
mult că, fără o izolare a Moldovei
de partenerii din Vest, nu va putea
rezolva vreodată problema transnistreană
în varianta convenabilă ei
şi nici nu va prelua controlul asupra
r. Moldova. Iată de ce, atunci când
şi acum are de plătit niş-
te poliţe. doar că federalizarea r.
Moldova nu va face decât să rupă r.
Moldova în două, iar asta înseamnă
rezolvarea nu doar a problemei
transnistrene, ci şi a problemei Basarabiei,
lucru pe care Moscova nu
şi l-a dorit nicicând. Nu şi-l doreşte
şi acum. Nu pentru asta a pornit
rusia în 1992 război la Nistru. dar
problema, până la urmă, nu e în ce
declară dodon la Moscova sau la
Chişinău. El are de plătit o datorie. a
vrut băiatul să fie „preşedinte” şi, în
stilul şi tradiţia boierilor moldoveni,
care mergeau la Poartă (otomană)
şi puneau Moldova „la bătaie” pentru
a se face domni, a mers şi el la
Putin, a primit „blagoslovirea”, pentru
care acum se sileşte să plătească
cu vârf. Turcii nu iertau datoriile de
acest fel şi zburau capetele domnilor,
ce fac ruşii, nu ştiu, şi nici nu
asta contează. Întrebarea e alta: ce
şanse are dodon să-şi ducă „pari-
să renască. dar acestea nu cred să
mai aibă treabă cu dodon. Şi atunci,
revin la întrebare: ce şanse are dodon
să rupă r. Moldova de la Vest şi
s-o aducă în Est? În lipsa unor aliaţi
politici din actualul parlament, dodon
a ameninţat de mai multe ori
că va cere sprijinul poporului prin
referendum, doar că moldovenii nu
prea sunt daţi cu referendumurile,
iar dodon încă nu a făcut nimic ca
lumea să pornească buluc după el. Şi
atunci, bla-bla-bla... Atât.
acum, totul depinde de Pd şi
de configuraţia noii majorităţi parlamentare,
pe care o pune la cale
Plahotniuc, dar care rămâne, deocamdată,
o ecuaţie cu mai multe necunoscute.
despre faptul că Plahotniuc
şi dodon joacă un joc ascuns se
vorbeşte de mult. La fel ca şi despre
tranzacţia Moscovei cu Plahotniuc,
intermediată de preşedintele Kîrgîzstanului,
almazbek atambaev,
privind alegerea lui dodon preşedinte.
dar cât de departe ar putea
merge relaţia celor doi, nu e clar.
depinde al cui „doctor Zorghe” este
Plahotniuc.
ADRESA REDACÞIEI
bir. 314, Casa Presei, str. A. Puºkin,
nr. 22, MD2012, Chiºinãu, R. Moldova
CONTACTE
TEL. Relaþii cu publicul: (022) 232633
TEL. Reporteri: (022) 815759
FAX. (022) 232633
ORANGE. 068322226
MOLDCELL. 079020007
EMAIL. ziardegarda@gmail. com
PAGINÃ WEB. http.//www.zdg.md
ZIARUL de GARDÃ
sãptãmânal independent de investigaii,
înregistrat la Camera Înregistrãrii de Stat
la 22 martie 2004, nr. 1004600020186
ECHIPA REDACÞIEI
Director: Alina RADU
Redactor-ºef: Aneta GROSU
Redactor-ºef adjunct: Victor MOªNEAG
Politic: Petru GROZAVU
Reporteri: Olga BULAT, Anatolie EªANU,
Aliona CIURCÃ, Marina CIOBANU
Redactor-stilizator: Aleutina SARAGIA
Design ºi machetare: Vadim ÞÎGANAª
Site: Tatiana BEGHIU
dEParTaMENTUL PoLITICI
PENTrU rELaȚIa CU roMÂNII
dE PrETUTINdENI
IMPORTANT
Redacþia nu poartã rãspundere pentru conþinutul
ºi corectitudinea anunþurilor publicate ºi a
articolelor de autor.
Redacþia ZdG nu îºi asumã obligaþia sã publice
toate scrisorile primite, nu se obligã sã rãspundã
la scrisori ºi nu se angajeazã sã le expedieze
înapoi adresantului sau terþelor pãrþi.
TIPAR
Tipografia “Edit Tipar Grup” SRL
str. Feredeului, 4, mun. Chiºinãu
Comanda nr. 122
Tiraj 7951
Ziarul este membru al Asociaþiei Presei
Independente (API), iar API este afiliatã Asociaþiei
Mondiale a Ziarelor ºi a Producãtorilor (WAN IFRA)”
“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP”
a fost achitatã din bani publici”
PE SCURT
România continuă să protesteze.
Deşi guvernul a retras
Ordonanţa 13, care a scos
lumea în stradă şi l-a demis pe
ministrul Justiţiei, Florin Iordache,
lumea rămâne în stradă.
Protestatarii cer demisia Guvernului
şi alegeri anticipate.
Premierul Sorin Grindeanu a
anunţat că nu va demisiona.
Parlamentul şi guvernul s-au
înţeles: principala prioritate
pentru sesiunea de primăvară-vară
a Legislativului şi anii
2017-2018 va fi implementarea
Acordului de Asociere RM–
UE. Decizia a fost adoptată în
cadrul unei şedinţe comune.
R. Moldova în topul a 10
state cu cei mai mulţi cetăţeni
plecaţi peste hotare. Potrivit
unui clasament, stabilit de
publicaţia britanică Daily Mail,
R. Moldova ocupă a şasea
poziţie în top, după Bosnia şi
Herţegovina, Albania, Macedonia,
Portugalia şi Muntenegru.
Ianukovici nu va fi extrădat.
Procuratura Generală
a Federaţiei Ruse a respins
demersul Kievului de a-l reţine
şi extrăda pe fostul preşedinte
ucrainean, Victor Ianukovici,
acuzat de autorităţile ucrainene
de trădare de ţară, scrie
RIA Novosti.
Peste 3 milioane de migranţi
azeri vor fi expulzaţi
din Rusia. Potrivit regnum.
ru, care citează Centrul
Analitic OSTKRAFT, autorităţile
ruse caută soluţii pentru
repatrierea migranţilor azeri,
suspectaţi că ar fi folosiţi de
organizatii internaţionale în
activităţi de destabilizare a
situaţiei din Rusia.
şTIRI
”VuLTuRII LuPTăTORI” LA
COnSTAnŢA
Circa 500 de militari din Forţele
terestre ale sUa au fost redislocaţi
de la începutul săptămânii la Baza
aeriană „Mihail Kogălniceanu”,
românia, ca parte a angajamentului
statelor Unite de asigurare a
securităţii flancului estic al NaTo,
în cadrul operaţiunii atlantic
resolve. Militarii fac parte din
Batalionul 1 „Vulturii luptători”
(„Fighting Eagles”), se arată într-un
comunicat al Ministerului apărării
Naţionale, citat de agerpres.
aceştia vor participa la exerciţiile
multinaţionale planificate să aibă
loc în cursul acestui an, alături de
militari din subunităţi de tancuri şi
infanterie mecanizată din Forţele
Terestre române aparţinând Batalionului
284 Tancuri „Cuza Vodă” şi
Batalionului 300 Infanterie Mecanizată
„sfântul andrei”, mai spune
comunicatul. Peste 9 luni, efectivul
va fi înlocuit de o altă unitate de
luptă, astfel asigurându-se o prezenţă
consistentă, bazată pe rotaţie
„Igor Dodon se comportă ca un agent
de influenţă al Federaţiei ruse”
În perioada 6-8 februarie, Igor
dodon, preşedintele r. Moldova,
s-a aflat într-o vizită oficială
la Bruxelles. În cadrul vizitei, şeful
statului a avut mai multe întrevederi
la nivel înalt cu conducerea
Comisiei Europene, a Consiliului
European, conducerea NATO, precum
şi cu alţi oficiali de rang înalt
ai Uniunii Europene (UE).
Pe parcursul celor trei zile, Igor
dodon a făcut o serie de declaraţii
controversate, în care menţiona de
fiecare dată importanţa restabilirii
relaţiilor cu Federaţia rusă. Potrivit
lui, acum, pentru r. Moldova
este vitală restabilirea relaţiilor
cu Federaţia rusă. „am discutat
cu preşedintele Comisiei Europene
despre necesitatea restabilirii
în regim de urgenţă a relaţiilor cu
Federaţia rusă, în special pe dimensiunea
comerţului. reiterez,
discuţiile în format r. Moldova,
rusia, UE ar fi o posibilitate şi un
mecanism de revenire la normalitate
în aceste relaţii şi de scoatere a
blocajelor existente”, a scris dodon
pe o reţea de socializare.
de asemenea, el a menţionat
că dacă în urma alegerilor parlamentare
ordinare sau anticipate,
ori în cadrul unui eventual referendum,
se va decide că acordul
de Asociere cu UE trebuie anulat,
în calitate de preşedinte va da curs
acestei iniţiative. aceste declaraţii
au fost făcute în contextul în care,
în timpul vizitei sale la Moscova,
Igor dodon i-a promis lui Vladimir
Putin că va anula acordul de
asociere dintre r. Moldova şi Uniunea
Europeană: „am declarat de
multe ori că sunt împotriva semnării
acestui acord de asociere cu
UE. Cred că acest acord nu a adus
niciun beneficiu pentru Moldova.
am pierdut piaţa rusă. după
următoarele alegeri parlamentare,
PsrM va câştiga majoritatea
în Parlament şi voi anula acest
continuă, în Europa, precizează
Agerpres.
DODOn nu VA PăCăLI uE
Libera circulaţie în statele europene
şi blocarea ajutorului financiar
din partea Uniunii Europene sunt
principalele consecinţe pe care
populaţia r. Moldova le va suporta
în cazul în care preşedintele Igor
dodon va denunţa acordul de
asociere r. Moldova – UE. opinia
aparţine europarlamentarului
român siegfried Mureşan şi a fost
făcută în contextul declaraţiilor lui
dodon la Bruxelles. Eurodeputatul
avertizează că „Uniunea Europeană
nu va putea fi păcălită”, vor
putea fi păcăliţi moldovenii. ”dacă
preşedintele dodon nu va respecta
angajamentele stabilite prin comun
acord de republica Moldova cu
Uniunea Europeană, Moldova nu
va mai putea beneficia de aceleaşi
avantaje ca şi astăzi în relaţia cu
UE. Şi atunci, Igor dodon va trebui
să vină în faţa cetăţenilor moldoveni
şi să le explice ceea ce a făcut”,
a declarat Mureşan în cadrul unui
interviu pentru TVr Moldova, citat
de infoprut.ro.
Igor Dodon şi Federica Mogherini la întâlnirea oficială de la Bruxelles
acord”, a declarat dodon la Moscova.
Analistul politic Oazu Nantoi
susţine că declaraţiile făcute de
Igor dodon în cadrul întâlnirilor
ofeciale de la Moscova şi Bruxelles
nu fac decât să ne compromită
ţara.
„atât la Moscova, cât şi la Bruxelles,
Igor dodon se comportă ca
un agent de influenţă al Federaţiei
ruse. Mai bine zis – a lui Putin. El
trişează când se eschivează de propria
sa responsabilitate în calitate
de ex-deputat al Parlamentului r.
Moldova, ex-membru al guvernelor
r. Moldova şi de înflorirea corupţiei
în r. Moldova. astfel, el vrea să
ne distragă atenţia de la faptul că
el însuşi este un element al statului
captiv. Igor dodon este un actor
cinic, care a minţit conştient cea
mai mare parte a cetăţenilor ţării
noastre. atunci când el pleacă la
Europarlamentarul Siegfried Mureşan crede că Igor Dodon vrea să păcălească uE
Foto: presedintie.md
Bruxelles şi declară că acordul de
asociere trebuie să fie renegociat
cu Federaţia rusă demonstrează
încă o dată faptul că el consideră
că noi, cei din spaţiul post-sovietic,
suntem teritorii lipsite de suveranitate
şi că tot ce se referă la
r. Moldova trebuie să fie negociat
nu cu puterea constituţională de la
Chişinău, ci cu ţarul rus de la Moscova.
astfel, el compromite ţara
noastră în faţa partenerilor europeni”,
opinează Nantoi.
Tot la Bruxelles, în cadrul întâlnirii
cu donald Tusk, preşedintele
Consiliului European, Igor dodon
a solicitat asistenţă în investigarea
fraudei miliardelor din sistemul financiar-bancar.
În acelaşi timp, el
a declarat că UE se face vinovat de
marele jaf, pentru că acesta s-ar fi
produs după semnarea acordului
de Asociere.
La sediul NaTo, Igor dodon
Foto: hotnews.ro
uCRAInA, DISPuSă Să ADERE
LA nATO
Preşedintele ucrainean, Petro
Poroşenko, a declarat într-un interviu
pentru publicaţia germană
Berliner Morgenrost că este dispus
să organizeze un referendum
privind aderarea Ucrainei la NaTo,
scrie Zerkalo Nedeli, citată de agerpres.
«dacă acum patru ani, doar
16% dintre ucraineni sprijineau
ideea aderării la NaTo, acum procentul
este de 54%... dacă această
idee va fi sprijinită în cadrul unui
referendum, voi face tot posibilul
pentru a obţine aderarea Ucrainei
la NaTo», s-a exprimat liderul
ucrainean. În prezent, Ucraina şi
NaTo au un „parteneriat special”,
semnat în 1997. de atunci, însă,
„multe s-au schimbat în plan
internaţional şi în Ucraina, care se
confruntă cu un conflict separatist
în estul ţării, după ce rusia a
şi-a repetat opoziţia personală
vizavi de deschiderea unui birou
NaTo la Chişinău. El a mai cerut
conducerii NaTo şi recunoaşterea
neutralităţii permanente a r. Moldova,
deşi a admis că în tratatul
comun din cadrul Parteneriatului
pentru Pace acea neutralitate este
deja recunoscută împlicit. „Întradevăr,
consider că r. Moldova trebuie
să coopereze şi să aibă relaţii
bune cu toţi, absolut… Inclusiv
cu NaTo. am spus acest lucru şi
acum: au fost implementate unele
programe benefice pentru r. Moldova,
cum ar fi lichidarea stocurilor
de pesticide şi altele. aceasta însă
nu înseamnă că prezenţa soldaţilor
străini pe teritoriul r. Moldova va
fi a c c e p t a t ă d e m i n e”, a s p u s d o -
don. Întrebat de către jurnalista
ZdG ce ne facem cu trupele ruseşti
din stânga Nistrului, pe care le-a
numit la Moscova „asiguratori de
pace şi stabilitate”, dodon a declarat
că este necesar să găsim o
soluţie politică pentru rezolvarea
problemei transnistrene.
Menţionăm că dodon, a declarat
la Moscova că trupele ruseşti
din stânga Nistrului asigură liniştea
din regiune şi de aceea nu vor
pleca de acolo. În opinia sa, „trupele
ruseşti de menţinere a păcii îşi
îndeplinesc misiunea în Transnistria,
iar problema retragerii acestora
nu este atât de acută pe cât
încearcă să o prezinte unii oameni
politici din r. Moldova”.
„Ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles,
la fel ca şi la Moscova, este
că cetăţeanul dodon a mers ca şi
preşedinte al PsrM, nu al r. Moldova.
a mers cu viziuni personale
sau de partid, care nu corespund
cu interesele naţionale ale ţării şi
sfidează aranjamentele noastre internaţionale”,
susţine Iurie Leancă,
fost premier al r. Moldova.
Tatiana BEGhIu
anexat în 2014 Crimeea», notează
Zerkalo nedeli, precizând că toate
aceste schimbări au creat o atmosferă
cu totul nouă pentru relaţiile
Ucrainei cu NATO.
TRAnSnISTRIA şI DOnBASuL,
ACEEAşI PROBLEMă
Evoluţiile în procesul de reglementare
a diferendului transnistrean
şi reescaladarea tensiunilor
în estul Ucrainei au fost principalele
subiecte de pe agenda întrevederii
viceprim-ministrului Gheorghe
Bălan şi ambasadorului Ucrainei în
r. Moldova, Ivan Gnatîşin. Potrivit
unui comunicat al Biroului pentru
reintegrare, părţile şi-au exprimat,
pe durata discuţiilor, profunda îngrijorare
în legătură cu relansarea
acţiunilor armate de către forţele
separatiste din donbas împotriva
trupelor regulate ucrainene
şi potenţialele ameninţări ce pot
destabiliza mediul de securitate
în regiune. În context, s-a discutat
asupra posibilităţilor de deescaladare
a situaţiei şi instituirii unui
controlul comun la frontiera de stat
moldo-ucraineană pe segmentul
transnistrean.