ZDG 17

12 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 I 13
rEPorTEr sPECIaL
rEPorTEr sPECIaL
Schema hoțiilor cu terenuri:
20 de loturi care valorează milioane de euro
au ajuns la două companii din Marea Britanie
Cel puţin 20 de terenuri
publice, cu o suprafaţă
totală de peste 5 ha, care
valorează la preţ de piaţă
aproximativ 8 milioane de
euro, au ajuns, la începutul
acestui an, în proprietatea
a două companii înregistrate
în Marea Britanie.
Deşi autorităţile anunţau
că pe aceste terenuri a fost
aplicat sechestru, ZdG a constatat
că, în trei luni, ele au
fost revândute de trei ori,
mai mult de jumătate dintre
acestea fiind obiecte ale
unor tranzacţii, înregistrate
la Cadastru chiar în ziua în
care judecătoarea Angela
Catană decidea să fie aplicat
sechestru, şi la mai mult de
o lună după ce scandalul a
devenit public. Actul judecătoresc,
deşi data din aceeaşi
zi cu tranzacţiile de vânzare/
cumpărare, a ajuns să fie
aplicat de registratorii de
la Cadastru la trei zile de la
emiterea hotărârii judecătoreşti.
Victor MOşnEAG
sâmbătă, 21 ianuarie 2017, Primăria
Chişinău informa că Judecătoria
Chişinău (sediul Centru)
a admis cererea de revizuire depusă
de autorităţile locale şi a anulat hotărârea
din 26 august 2016, prin care
municipalitatea era deposedată de
20 de terenuri, aspect despre care
ZdG relatase anterior. decizia a fost
adoptată de judecătoarea angela
Catană în şedinţa publică de vineri,
20 ianuarie 2017. Totodată, instanţa
a aplicat sechestru asupra respectivelor
bunuri imobile, se mai spunea
în comunicatul municipalităţii. angela
Catană şi-a suspendat practic
propria hotărâre după ce, la 26 august
2016, decidea să înregistreze
terenurile în cauză pe numele a trei
agenţi economici.
5,33 ha în valoare de
8 milioane de euro
Încheierea emisă de magistrata
Catană, intrată în posesia ZdG, dezvăluie
că autorităţile sunt pe punctul
de a pierde nu 20 de terenuri,
aşa cum au anunţat, şi câte au fost
vândute la licitaţia dubioasă organizată
de executorul judecătoresc
Iacob Miron, ci nu mai puţin de 36
de loturi. 22 dintre acestea au deja
numere cadastrale şi au fost localizate
de ZdG (!). Terenurile au o suprafaţă
totală de 5,33 ha şi valorează,
la un preţ mediu de piaţă (calcul
efectuat în baza preţului mediu, 1 ar
de teren pentru construcţii = 15 mii
de euro), aproximativ 8 milioane de
euro, echivalentul a 170 de milioane
de lei. Toate au fost înstrăinate la început
de 2017, după ce, în prealabil,
au fost înregistrate pe numele a trei
fi r m e c a r e l e - a u „ c â ş t i g a t” l a o l i c i t a -
ţie dubioasă, nerecunoscută nici măcar
de executorul judecătoresc Iacob
Miron, care, oficial, a organizat-o.
28.10.2016 și
24.11.2016
10 terenuri
ajung la
Tehnoserv-
Prim
Totuşi, deşi în procesul-verbal al licitaţiei
din ianuarie 2016 se anunţa
că au fost vândute 20 de terenuri,
magistrata Catană a decis să aplice
sechestru pe 36 de loturi, 22 dintre
care au deja numere cadastrale.
Cele 22 de loturi care au primit
numere cadastrale au suprafeţe cuprinse
între 5 şi 65 de ari şi se află în
sectoarele Centru, Botanica, Buiucani
şi râşcani din Chişinău. 20 dintre
ele şi-au schimbat proprietarii
de două-trei ori în ultimele trei luni,
ajungând, în final, în posesia a două
fi r m e î n r e g i s t r a t e î n s t r ă i n ă t a t e . a s t-
fel, din cele 22 de terenuri cu numere
cadastrale, unul, cu o suprafaţă de
aproape 8 ari, amplasat în perimetrul
străzilor Bănulescu-Bodoni, Columna
şi Mitropolit dosoftei, acolo
unde se află mai multe clădiri, nu a
fost vândut, pe el fiind însă aplicat
sechestru de aceeaşi magistrată Catană.
Un alt teren din cele 22 apare la
Cadastru cu înscriere greşită. În rest,
TRASEuL TEREnuRILOR PuBLICE
11.01.2017
Heroic Global
cumpără
3 terenuri de
la Profi-Star
și 5 terenuri de
la Tehnoserv-
Prim
13.01.2016
Licitație
26.08.2016
Judecătoarea A. Catană
legalizează licitația
28.10.2016 și 24.11.2016
Terenurile se
înregistrează la Cadastru
24.11.2016
6 terenuri
ajung la
Profi-Star
20.01.2017
SRL M.M.M.
cumpără un
teren de la Alfa
Spirit - Grup
17.01.2017
Alfa Spirit - Grup
cumpără 5
terenuri de la
Tehnoserv-Prim,
3 de la
Profi-Star și 4
de la AlexCredit
24.11.2016
4 terenuri
ajung la
AlexCredit
20.01.2017
Fuerte Group
cumpără 11
terenuri de
la Alfa Spirit -
Grup
20 de loturi au proprietari noi, chiar
dacă pe ele a fost aplicat sechestru.
19 terenuri revândute în Marea
Britanie, unul în R. Moldova
11 loturi din cele 22 au fost vândute,
ultima dată, vineri, 20 ianuarie
2017, chiar în ziua în care judecătoarea
Catană emitea încheierea prin
care era aplicat sechestru. Actul judecătoresc
nu a fost însă executat
în acea zi de Cadastru, ci abia luni,
pe 23 ianuarie, atunci când a şi fost
aplicat sechestrul. În schimb, cele
11 contracte de vânzare-cumpărare,
semnate tot vineri, 20 ianuarie
2017, au fost înregistrate în aceeaşi
zi la Cadastru pe numele firmei „Fuerte
Group”. Ele au fost vândute de
fi r m e l e „ a l f a - s p i r i t” s r L , „Te h n o -
serv-Prim” srL şi „alexcredit”. Cele
trei le-au cumpărat, unele cu trei
săptămâni mai devreme, altele cu
doar trei zile înainte de a le revinde.
„Fuerte Group” a fost înregistrată
în capitala scoţiei, Edinburgh, la 16
februarie 2016 şi are, la rându-i, alţi
doi proprietari: „Helex Invest” sa
şi „derion Invest sa”, ai căror beneficiari
se ascund însă în paradisuri
fi s c a l e .
alte 8 loturi din cele 22 au ajuns,
tot în ianuarie, în proprietatea „Heroic
Global” sC, înregistrată în Irlanda
pe 28 septembrie 2016. Compania
„irlandeză” a procurat terenurile de
la „Tehnoserv-Prim” srL şi „Profistar”
srL pe 11 ianuarie 2017, ele
fiind înregistrate la Cadastru, în plin
scandal. Un singur teren din cele 22 a
ajuns în posesia unui srL înregistrat
în r. Moldova. Terenul este amplasat
pe şos. Hânceşti, are o suprafaţă de
10 ari şi a ajuns în proprietatea firmei
srL „M.M.M.”, fondată în 1992.
Administratorul agentului economic
este alexandru Ionaşco, iar fondator
- Gheorghe Ionaşco. Firma are activităţi
în construcţii, dar nu-şi afişează
contactele.
Prin încheierea magistratei Catană
din 20 ianuarie 2017 s-a decis
aplicarea sechestrului şi pe alte 14
terenuri care NU au numere cadastrale,
în hotărârea instanţei fiind
menţionat doar sectorul în care se
află şi suprafaţa acestora.
Valeriu Bogdan, şef adjunct al
direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău,
spune că instanţa a aplicat sechestru
pe mai multe terenuri pentru
că unele dintre loturile vândute
la licitaţie, cel mai probabil, au fost
divizate. Funcţionarul menţionează
că după ce Primăria a depus o
plângere la adresa Consiliului superior
al Magistraturii pe numele
judecătoarei Catană, care a legalizat
iniţial vânzarea terenurilor publice,
instituţia nu a primit încă un răspuns.
Nicolae Clima, şeful Inspecţiei
Judiciare, ne-a anunţat că examinarea
plângerii se află la etapa finală,
iar în următoarele zile Inspecţia va
întocmi o notă, pe care o va trimite
pe adresa Completului de Admisibilitate,
care va decide soarta judecătoarei.
Schema pusă pe roate în 2013,
funcţională şi în 2017
schema prin care sunt acaparate
terenuri publice a fost pusă pe roate
încă în 2013. În octombrie 2013,
Iurie Țurcan, pe atunci judecător
la Judecătoria râşcani, Chişinău, a
emis o încheiere prin care Consiliul
Municipal Chişinău (CMC) era obligat
să organizeze licitaţii publice
privind darea în arendă a terenurilor
publice, în locaţiune funciară
sau în proprietate. Ulterior, în decembrie
2013, a emis şi o încheiere
explicativă prin care descria cum va
fi exe c u t a t ă î n c h e i e r e a , d a c ă a u t o r i -
tăţile locale vor refuza organizarea
licitaţiilor. atunci, Țurcan a stabilit
că dacă autorităţile nu organizează
licitaţii, încheierea sa poate fi executată
de un executor judecătoresc,
iar terenurile care urmau a fi licitate
puteau fi alese de creditor, adică de
persoana care ceruse autorităţilor
publice acordarea de terenuri. În
2014, s-au organizat două licitaţii de
către executorul judecătoresc Evelina
Marianciuc, zeci de terenuri publice
trecând în proprietate privată.
deşi CNa şi Procuratura anticorupţie
(Pa) au deschis dosare penale pe
marginea cazului, schema a continuat.
La finele anului 2016, judecătorii
au suspendat încheierea lui Țurcan,
doar că, între timp, în august 2016,
Curtea de apel (Ca) Chişinău a decis
că nimeni nu mai poate pretinde la
acele terenuri pentru că proprietarii
ar fi de bună-credinţă.
despre faptul că alte 20 de terenuri
publice au ajuns în proprietate
privată, prin intermediul unei
alte licitaţii dubioase, organizată de
această dată de executorul judecătoresc
Iacob Miron, Primăria Chişinău
anunţa, într-un comunicat din 16
decembrie 2017. Tot atunci, ZdG a
descris schema prin care autorităţile
au pierdut terenurile şi atenţiona că
acestea nu erau sub sechestru, deci,
puteau fi, lejer, înstrăinate. În acea
perioadă, pe rol, la Judecătoria Chişinău
(sediul Centru), judecătoarea
Catană examina cererea Primăriei
de revizuire a hotărârii sale din 26
august 2016, prin care era legalizată
licitaţia organizată de Miron, terenurile
fiind trecute în proprietatea a
trei firme. Şedinţele însă se amânau,
fără ca instanţa să se pronunţe asupra
aplicării sechestrului. Una din
şedinţe a fost amânată pentru că materialele
din dosar fuseseră ridicate
de procurorul Constantin Miron,
astăzi angajat al Procuraturii pentru
Combaterea Criminalităţii organizate
şi Cauze speciale (PCCoCs).
Miron ne-a spus că dosarul a fost ridicat
pentru că el are în gestiune un
dosar penal în privinţa unui registrator
de la Cadastru. Miron susţine
că, dacă autorităţile doreau să aplice
sechestru pe terenuri, faptul că dosarul
era ridicat nu ar fi fost un impediment.
Întâmplător sau nu, solicitarea
procurorilor a ajutat beneficiarii
schemei să revândă terenurile, fiind
amânată şedinţa de judecată şi fiind
astfel întârziată aplicarea sechestrului.
astfel, deşi cazul a devenit public
la 16 decembrie 2016, instanţa a decis
să fie aplicat sechestru abia pe 20
ianuarie 2017, hotărâre care a fost
pusă în practică pe 23 ianuarie 2017.
În această perioadă, terenurile şi-au
schimbat de două sau chiar de trei
ori stăpânii, fiind acum în proprietatea
celor două firme din Irlanda şi
scoţia. Iar ultimii proprietari, conform
Codului Civil, ar putea pretinde,
ca şi în schema din 2014, că sunt
proprietari de bună-credinţă, astfel
că recuperarea bunurilor publice ar
deveni imposibilă.
Viorel Morari, şeful Pa, a evitat
să facă declaraţii la subiect. „avem
cauză penală şi se fac investigaţii.
dosarul este complex, sunt acţiuni
de urmărire penală şi măsuri speciale
de investigaţie. E prematur să facem
declaraţii, pentru că nu ştim nici
noi toate circumstanţele. Mai mult
ca atât, există hotărârea instanţelor
de judecată pronunţată în ordine de
procedură civilă”. angela Matcov,
şefa Îs Cadastru, ne-a anunţat că instituţia
a iniţiat o anchetă internă pe
marginea acestui caz.
Meniul în grădiniţe nu este
nici adaptat pentru vârsta
copiilor, nici suficient de
diversificat, iar cei 22,95 lei
nu asigură raţia zilnică necesară
preşcolarilor, de aceea
părinţii sunt determinaţi să
colecteze taxe suplimentare.
Recomandările elaborate
în 2016 de Ministerul Sănătăţii
sunt bune, dar acestea nu
sunt respectate, meniurile
fiind sărace, iar calitatea
produselor - îndoielnică.
Sunt doar câteva dintre problemele
legate de alimentaţia
în grădiniţe, abordate
de părinţi la o întâlnire cu
deputaţii preocupaţi de eficientizarea
cadrului legislativ
în acest sens.
Marina CIOBAnu
doar trei mame din Orhei, una
din Chişinău şi o bunică au
participat, la 7 februarie, la discuţia
cu membrii Comisiei speciale pentru
eficientizarea cadrului legislativ
privind alimentaţia copiilor
în instituţiile preşcolare şi de învăţământ,
pentru a aborda în faţa
parlamentarilor problemele „celor
mici”. deputatul socialist radu
Mudreac, preşedintele Comisiei,
s-a arătat nemulţumit de prezenţa
redusă a părinţilor la dezbatere,
apărându-se prin faptul că invitaţia
a fost lansată atât pe site-ul
Parlamentului, cât şi pe reţelele de
socializare. de cealaltă parte, unii
părinţi spun că nu au fost informaţi
despre şedinţă şi sunt sceptici
că anunţul a ajuns în comunităţile
mai mici, unde există foarte multe
probleme.
Malnutriţie şi
boli gastrointestinale
Carolina Chirilescu, mamă
şi reprezentantă a organizaţiei
„Grupul părinţilor solidari”, formată
din peste opt mii de persoane
din toată republica, le-a vorbit
parlamentarilor despre taxele
suplimentare achitate de părinţi,
din care este cumpărat lapte sau
caşcaval, deşi ultimul este contraindicat
copiilor care suferă de boli
gastrointestinale, despre presiunile
asupra părinţilor care refuză
să plătească şi despre discriminarea
copiilor din familiile care nu
achită aceste taxe. a mai vorbit
despre produsele achiziţionate într-un
sector cu un preţ, iar în altul,
la preţ dublu, dar şi despre meniul
afişat şi cel real.
Carolina Chirilescu a participat
alături de alţi părinţi la elaborarea
recomandărilor meniurilor pentru
copiii din grădiniţe. aceasta spune
că meniurile sunt bune, dar nu
sunt respectate. „sunt adaptate
pentru fiecare anotimp: toamnă,
iarnă, vară. dacă ar fi respectate,
ar fi bine. Pentru noi cea mai mare
problemă este lipsa fructelor şi a
legumelor. Mere autohtone avem,
morcov avem. s-ar putea ieşi din
situaţie. Vara sunt pere, cireşe.
Toamna - struguri. În loc de legume
şi fructe proaspete, copiilor li
se dă budincă, pâine, chifle. În consecinţă,
suntem printre primele
ţări în lume în care copiii suferă de
boli gastrointestinale, sunt supraponderali
sau au probleme de malnutriţie”,
explică reprezentanta
„Grupului părinţilor solidari”, care
împreună cu alţi părinţi voluntari
Meniuri noi, copii flămânzi
Părinţii susţin că meniurile sunt foarte bune şi sănătoase, dar combinaţia alimentelor şi gramajul acestora trebuie revizuit
luptă împotriva alimentaţiei nesănătoase
în grădiniţe. Primul succes
înregistrat a fost interzicerea livrării
cărnii procesate în instituţiile
preşcolare. Ca soluţie, părinţii au
propus un meniu unificat pentru
sectoare, care să includă acelaşi
gramaj şi preţ pentru fiecare grădiniţă,
dar şi majorarea salariilor
cadrelor didactice şi bucătarilor.
„Grupul părinţilor solidari” a
adresat câteva petiţii pentru a afla
ce s-a întreprins în urma percheziţiilor
din dosarul licitaţiilor trucate.
răspunsul direcţiei Generale
Educaţie, Tineret şi sport, al CNa
şi a Centrelor de sănătate Publică,
spune Carolina Chirilescu, a fost
unul formal: „Nu au fost găsite
produse alterate în nicio instituţie
din r. Moldova, doar că au fost
depistate produse cu termen de valabilitate
expirat sau de o calitate
proastă. atât.”
Copiii sunt flămânzi!
În grădiniţele din orhei se respectă
meniul aprobat, spune aliona
Botnaru, mamă şi reprezentantă
a comitetelor părinteşti, dar afirmă
că mâncarea oferită în grădiniţe
este insuficientă, produsele alimentare
nu sunt bine combinate,
iar unele produse, precum varza
sau budinca, nu sunt adaptate la
preferinţele şi vârsta copiilor.
„Copiii, inclusiv fiica mea, vin
flămânzi de la grădiniţă. Ei nu sunt
pregătiţi psihologic să accepte
alimentaţia propusă în instituţie.
Copiii sunt obişnuiţi să mănânce
altfel acasă. am caietul de sarcini,
unde este scris tot ce au mâncat
copiii de la 25 ianuarie până în
prezent. din 114 copii, 79 nu au
mâncat, plecând acasă flămânzi.
au mâncat doar 20 de copii, e foarte
puţin. Mâncarea este sofisticată.
Cea mai mare problemă o reprezintă
gramajul produselor alimentare.
Copiii mănâncă cu plăcere salate,
dar porţiile pentru felul II şi felul
III sunt extrem de mici”.
aliona Botnaru spune că, atât
pentru copiii din grupele-creşă, de
doi ani, cât şi pentru cei din grupele
pregătitoare, de şase ani, porţiile de
mâncare la felul I sunt de 150 gr. Mai
mult, mama susţine că, în meniuri,
e indicat gramajul produselor
brute, adică neprelucrate, pe când
cantitatea reală, de exemplu a cartofilor
care ajung în farfuria copiilor,
este mult mai mică.
Printre nemulţumirile expuse
de părinţi se numără combinarea
salatelor din fructe şi legume, prepararea
supelor-cremă cu făină,
mazăre, fasole şi lapte, utilizarea
unei cantităţi excesive de ulei în
salate. În consecinţă, susţine aliona
Botnaru, părinţii care au posibilitate
iau copiii la prânz pentru a-i
hrăni acasă, iar după nu-i mai aduc
la grădiniţă.
Problema elaborării meniului
pe vârste a fost abordată de Emilia
Şterbu, bunică al cărei nepot,
în vârstă de doi ani, frecventează
Grădiniţa nr. 12 din orhei. Bunica
susţine că alimentele propuse zi
de zi în grădiniţe trebuie introduse
treptat în meniu, deoarece copiii
din grupele-creşă nu sunt obişnuiţi
cu varză, budincă sau supă-cremă.
„Nu zic că supele-cremă nu
sunt bune, dar noi nu ne-am obişnuit
să mâncăm supe din varză, fasole,
mazăre verde şi lapte. Copiii
mici acceptă doar ceea ce au mâncat
acasă. acest fel de supă ar trebui
introdus treptat în meniu. Întro
zi am văzut o lingură de piure de
cartofi în farfuriile copiilor. Meniul
includea 60 gr de cartofi necurăţaţi,
100 ml de lapte şi 5 gr de unt.
Cum să pregăteşti din acest gramaj
o porţie de 120 gr de piure? alt aspect:
un copil de doi-trei ani poate
mânca varză?”, se întreabă bunica,
care a declarat că aştepta la întâlnirea
cu deputaţii şi un specialist
din domeniul alimentaţiei copiilor.
aceasta a insistat asupra elaborării
unui meniu anume pentru copiii de
doi-trei ani.
o altă mamă din orhei, Lucia
Bregoi, se arată sceptică faţă de
calitatea dovleacului sau ardeiului
livrat în luna ianuarie sau faţă de
includerea în meniu a laptelui dimineaţa
şi a mazării la prânz. Tânăra
mamă a mai adresat întrebări
referitoare la actele oficiale care ar
proba conformitatea produselor
alimentare.
„am văzut cum arată facturile
pentru produse alimentare în grădiniţele
din Europa. Pe factură este
ALIOnA BOTnARu, MAMă, REPREZEnTAnTă
A COMITETELOR PăRInTEşTI DIn OR. ORhEI
Foto: Ziarul de Gardă
„După decojirea a 6 kg de cartofi, rămân doar 4 kg. La grădiniţa noastră
sunt 149 de copii, deci, în farfuria fiecăruia, conform gramajului, ajunge
doar câte un cartof. Un alt exemplu, într-o dimineaţă unui copil la ceai îi
sunt alocate două grame de zahăr, în alte zile 5 sau chiar 10 gr de zahăr.
Este foarte mult, dar în terciuri, practic, nu este zahăr deloc. Cel mai straşnic
este altceva: dacă până la amiază copilul mănâncă totuşi ceva, atunci
seara chiar este o problemă. Aproape în fiecare seară copiii mănâncă
budincă, numai în a doua şi în a zecea zi din meniu, nu este budincă.
Copiii nu pot mânca budinca din terci de griş şi varză înăbuşită. Totul se
amestecă şi se dă copilului. Ei nu vor să mănânce. S-au întâmplat zile
când doar un singur copil din cei 149 a mâncat această budincă. Toţi au
plecat acasă flămânzi, deoarece după prânzul de
la ora 12 sau 13, copiii mănâncă acasă la 18-19.
O problemă este şi meniul de dimineaţă.
Copiii sunt hrăniţi pe stomacul gol cu supă de
lapte, care conţine doar trei grame de mei. În
ultima lună în care se mai livrează produsele
achiziţionate la licitaţie, practic nu avem cu ce hrăni
copiii. Borşul roşu este făcut numai din sfeclă,
trei grame de morcov, ceapă şi un pic de ulei. Fără
sare, practic, dar cu 100-200 gr de zahăr. Copiii
mănâncă, dar rămân flămânzi. Apoi li se dă
budinca. La 6 februarie, doar nouă din
cei 109 copii au mâncat budincă”.
Foto: Ziarul de Gardă
indicat şi lotul. respectiv, se eliberează
un certificat de calitate sau
de conformitate pentru un anumit
lot. Agentul economic nu mai poate
în baza acelui certificat să factureze
zece loturi într-un an de zile.
Eu nu am cum să ştiu că certificatul
prezentat de agentul economic
s-a dat anume pentru roşia care a
ajuns pe masa copilului meu”, afirmă
Lucia Bregoi.
Nadejda Horjeeva, nepotul căreia
frecventează grădiniţa nr. 90
din sect. Botanica, Chişinău, este
de profesie inginer-tehnolog şi a
activat în domeniul producerii produselor
de panificaţie. Ea susţine
că srL-ul care a câştigat licitaţia
aduce copiilor pâine de o calitate
proastă, cu coaja foarte tare pentru
a putea fi mestecată de copii şi
care se fărâmiţează când este feliată.
deşi pe etichetă este indicată,
drept component, făina de calitate
superioară, pâinea este de culoare
gri, ce denotă un produs brut necalitativ.
Bunica spune că a contactat
administraţia srL-ului respectiv,
care ar fi recunoscut că la fabrica
de pâine nu se efectuează niciun
control al făinii sau al produsului
final. Mai mult, pe etichetă nu sunt
indicate toate ingredientele, valoarea
nutritivă a produsului sau condiţiile
de păstrare.
A treia comisie.
Se aşteaptă rezultate!
Comisia specială pentru eficientizarea
cadrului legislativ privind
alimentaţia copiilor în instituţiile
preşcolare şi de învăţământ,
formată la 23 decembrie 2016, va
prezenta Parlamentului raportul
de activitate şi propuneri legislative
până la sfârşitul lunii martie.
Între timp, deputaţii organizează
vizite inopinate de documentare
în şcolile şi grădiniţele din r. Moldova
pentru a verifica modul în
care este pregătită mâncarea. radu
Mudreac afirmă că va cere Ministerului
sănătăţii, în cadrul căruia,
la fel, activează o comisie care investighează
problema alimentaţiei
preşcolarilor, să revizuiască meniul
existent şi să propună ajustări. La
sfârşit de decembrie, şi grupul de
lucru format de Consiliul Municipal
Chişinău a prezentat un raport
despre situaţia în grădiniţele din
municipiu, în care se spunea că,
în instituţiile preşcolare din Chişinău,
produsele alimentare erau
livrate de firme care au câştigat
licitaţiile publice datorită aranjamentelor
cu angajaţii direcţiilor
Educaţie, Tineret şi sport din sector,
şi nu pentru calitatea mai bună
a mărfii, în unele instituţii preşcolare
nu se respectau normele igienice,
chiar dacă erau inspectate de
organele abilitate, iar majoritatea
managerilor grădiniţelor nu sesizau
dGETs când apăreau probleme
cu furnizorii la capitolul calităţii
îndoielnice a produselor alimentare.
scandalul grădiniţelor a demarat
la 24 noiembrie, când procurorii
anticorupţie au plasat sub arest
17 agenţi economici şi funcţionari
publici, învinuiţi de corupere activă
şi pasivă, numele cărora nu a
fost făcut însă public. după 30 de
zile în izolatorul CNa, aceştia au
fost trimişi în arest la domiciliu.
Niciun dosar nu a fost trimis încă
în judecată.