ZDG 17

4 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 I 5
ACTUAL
ACTUAL
CIFRA SăPTăMânII
23
de mii de lei ar putea fi salariile
conducătorilor Curţii de Conturi.
Totodată, auditorii s-ar putea
alege, pe lângă salarii, cu sporuri
de aproape 8000 de lei. Cel puţin
asta prevede un proiect de lege
înregistrat de un grup de deputaţi.
Autorii propun ca preşedintele
Curţii să ridice un salariu în valoare
de 4,5 salarii medii pe economie,
ceea ce constituie aproape 24 de
mii de lei, iar vicepreşedintele şi
membrii Curţii - peste 22 de mii de
lei. Autorii spun că astfel va fi lichidată
orice acţiune de corupere a membrilor
Curţii şi, totodată, instituţia nu
se va confrunta cu fluctuaţia mare a
angajaţilor.
DECLARAŢIA SăPTăMânII
Europa are nevoie de imigranţi pentru economia ei afectată de îmbătrânirea
populaţiei şi de scăderea natalităţii, şi nu va putea să rezolve actuala
criză migratorie decât prin cooperare, nu prin ridicarea de ziduri. La rândul ei,
Africa ar trebui să ia în calcul costul traficului cu fiinţe umane, pierderile de vieţi
omeneşti. Migraţiile pot fi gestionate numai prin cooperare şi parteneriate.
Există forţe în lume care fac presiuni pentru o abordare
diferită, o abordare bazată mai degrabă pe construcţia de ziduri decât
pe parteneriate. Aceasta nu este calea europeană. Europa nu îşi
închide porţile şi nu o va face, dar trebuie să punem capăt tragediei
pe mare şi în deşert. În fiecare zi alţi oameni mor.
Federica MOGhERInI, şefa diplomaţiei europene
Foto: European Parliament
DOAR DOuă PARTIDE AR ACCEDE În PARLAMEnT?
PSRM şi PAS sunt partidele cotate
cu cele mai mari şanse de
a accede în noul legislativ, arată
rezultatele unui sondaj de opinie,
realizat la comanda Institutului de
Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”
în perioada 18-27 ianuarie
curent.
Astfel, dacă duminica viitoare
s-ar organiza alegeri parlamentare,
PSRM ar acumula 32,4% din voturi,
iar Partidul Acţiune şi Solidaritate –
18,1%. Celelalte formaţiuni politice
din actualul Legislativ, dar şi din
afara lui, s-ar poziţiona sub pragul
electoral.
Platforma „DA” ar obţine 3,6%,
urmată de PDM, cu 2,7%; PCRM
– 2,6%; „Partidul Nostru” – 2%,
PPEM – 0,5%; PL – 0,3%. Alţi 26 la
sută dintre respondenţi s-au declarat
indecişi, în timp ce 10% au
menţionat că nu ar merge la vot.
Solicitaţi să numească personalitatea
politică în care au cea mai
mare încredere, circa 27% l-au nominalizat
pe Igor Dodon, urmat de
Maia Sandu - cu 10%.
Andrei Năstase a fost nominalizat
de 2,5% dintre respondenţi, iar
Pavel Filip de 2,1%. Mai puţin de 1%
cotă de încredere au înregistrat Renato
Usatîi, Vladimir Voronin, Marian
Lupu şi Iurie Leancă. 42% dintre
respondenţi au declarat că nu au
încredere în nimeni.
INTERNAÞI
NAL
TuRCIA. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va pleca, în primele 15
zile din martie, la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, a declarat
ambasadorul Turciei la Moscova, Huseyin Dirioz, citat de Interfax. Cei doi
lideri, care au început de anul trecut să îşi amelioreze relaţiile după un
grav incident diplomatic provocat de doborârea unui avion rus, lucrează
la elaborarea unui plan pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Siria.
Ultima dată, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat telefonic
cu liderul Rusiei, Vladimir Putin, despre asasinarea ambasadorului Andrei
Karlov, care a fost împuşcat mortal de un poliţist turc la o galerie de artă
din Ankara, expoziţia fiind organizată chiar de angajaţii ambasadei ruse în
incinta unui centru cultural.
Screenshot: instante.justice.md
Avocatul Valerian Mânzat va sta în următoarele 30 de zile în arest în Penitenciarul
nr. 13 din Chişinău, care se află vizavi de casa sa de avocatură
Mânzat, în arest
vizavi de oficiul său de lux
Valerian Mânzat, avocatul-vedetă, cunoscut opiniei publice
pentru viaţa luxoasă etalată pe reţelele de socializate, va sta
în următoatele 30 de zile în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău,
vizavi de casa sa de avocatură, deschisă acum câteva săptămâni.
Potrivit procurorilor, Mânzat ar fi estorcat 20 de mii de euro
de la o clientă, promiţându-i că va urgenta transferul soţului său
dintr-un penitenciar din rusia în unul din r. Moldova. avocatul
nu s-ar fi ţinut de cuvânt şi ar fi încercat să se ascundă de femeie
pentru a nu-i da banii înapoi.
deşi urma să primească suma în două tranşe, avocatul ar fi
obligat femeia să-i dea toţi banii, spunându-i că deja a soluţionat
problema. de fapt, susţin procurorii, avocatul nu avea competenţe
pentru urgentarea procedurii, mai ales că Judecătoria sect. Buiucani
din capitală admisese deja transferul persoanei, iar Ministerul
Justiţiei, împreună cu instituţiile competente din rusia, urma
să înceapă procedura de transfer.
Cazul a fost documentat mai mult timp, perioadă în care ofiţerii
CNa şi procurorii au monitorizat convorbirile telefonice dintre
avocat şi client. avocatul a fost reţinut la 2 februarie, în momentul
în care a returnat o parte din banii primiţi, circa 50 de mii de lei.
oamenii legii au desfăşurat percheziţii la oficiile avocatului,
la domiciliu, dar şi în automobilele acestuia. Pentru a recupera
prejudiciul, procurorii au pus sub sechestru maşinile acestuia: un
Mercedes, un Porsche şi o skoda. Mânzat a declarat că maşinile
nu-i aparţin şi că le-ar fi folosit prin mandat. Totodată, acesta a
recunoscut că este pregătit „psihologic” pentru arestul în Penitenciarul
nr. 13, aflat la o stradă distanţă de biroul său luxos.
apărarea spune că va contesta decizia la Curtea de apel.
În 2015, Valerian Mânzat, ex-angajat al Poliţiei Criminale,
a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare după ce,
în 2009, în urma unei înţelegeri prealabile cu alţi complici, a
înscenat un accident rutier, cu intenţia de a intra în posesia unei
sume de bani de la companie. avocatul nu a stat însă nicio zi dupa
gratii, deoarece sentinţa intră în vigoare doar după decizia Curţii
de apel. La acest moment examinarea dosarului este suspendată,
deoarece apărarea a depus o sesizare la Curtea Constituţională
prin care ridică excepţia de constituţionalitate asupra unui articol
din Codul de Procedură Penală.
Valerian Mânzat se află într-o relaţie şi are un copil cu Cristina
Furdui, fiica fostului deputat milionar simion Furdui. Nu se
cunoaşte dacă cei doi sunt căsătoriţi, acesta locuieşte însă într-un
apartament de circa 160 m.p., înscris pe numele Cristinei Furdui.
De ce Ministerul Justiţiei
îngrădeşte accesul la informaţii
Portalul instanţelor de
judecată din R. Moldova
afişează, de câteva săptămâni,
o nouă interfaţă,
iar cei care îl accesează
nu mai pot căuta, după
numele şi prenumele
inculpaţilor, hotărârile de
judecată în care aceştia
figurează, ci doar după
numărul electronic al
unui dosar. Acest fapt
practic îngrădeşte accesul
jurnaliştilor, dar şi
tuturor cetăţenilor care
doresc să afle detalii despre
procesele şi hotărârile
judecătoreşti în care
fi g u r e a z ă i n c l u s i v f u n c ţ i -
onari judecaţi, dar şi alte
persoane care au ajuns
în faţa instanţei, fiind
judecate într-un proces
public. Decizia Agenţiei
de administrare a instanţelor
judecătoreşti din
subordinea Ministerului
Justiţiei a stârnit un
val de critici din partea
persoanelor care vin în
contact cu justiţia.
Victor MOşnEAG
ZdG a reclamat acum o săptămână
pe pagina electronică
www.zdg.md faptul că portalul
instanţelor de judecată nu mai
permite căutarea unui dosar după
numele persoanelor care figurează
în el. a doua zi, Consiliul superior
al Magistraturii (CsM) s-a
autosesizat şi a venit cu o reacţie.
a fost însă un punct de vedere sec,
pentru că instituţia afirma doar
că „responsabil de administrarea
paginilor web ale instanţelor
de judecată din r. Moldova este
agenţia de administrare a Instanţelor
Judecătoreşti din cadrul
Ministerului Justiţiei (aaIJ)”. Entitatea
este subordonată Ministerului
Justiţiei (MJ), care vineri, 3
februarie, a venit cu un comunicat
de presă la subiect.
MJ: „Cetăţenii adresează
obiecţii privind încălcarea
drepturilor legale”
În comunicat se menţiona faptul
că „în ultima perioadă tot mai
mulţi cetăţeni adresează obiecţii
privind încălcarea drepturilor
legale prin publicarea numelor
acestora pe portalul instanţelor de
judecată”. MJ susţine că „cetăţenii
invocă prevederile Legii cu privire
la protecţia datelor cu caracter
personal, care, în opinia acestora,
le sunt încălcate atunci când numele
lor sunt publicate, în calitate
de justiţiabili, în documentele publicate
pe portalul instanţelor de
judecată”. astfel, instituţia anunţa
că „portalul instanţelor naţionale
de judecată www.instante.justice.
md conţine compartimentul „hotărârile
instanţei” unde vor putea
fi publicate hotărîrile judecătoreşti
ale instanţelor naţionale. La
necesitate, căutarea acestora va
putea fi realizată în dependenţă
de numărul dosarului atribuit în
instanţă şi procedura de examinare.
Compartimentul nu permite
căutarea în dependenţă de numele
şi prenumele părţilor în proces,
în scopul asigurării protecţiei datelor
cu caracter personal”. Ministerul
preciza că „odată cu lansarea
finală a noului portal, la compartimentul
„transparenţă” va fi disponibilă
o rubrică nouă, unde vor
putea fi accesate hotărâri judecătoreşti
privind condamnarea reprezentanţilor
sectorului justiţiei
pentru acte de corupţie - acţiune
ce derivă din strategia de reformă
a sectorului Justiţiei”.
Comunicatul Ministerului,
postat în numele aaIJ, a nemulţumit
nu doar jurnaliştii, care ajung
în imposibilitatea de a căuta şi a
scrie despre dosarele care se află
pe rol în instanţele de judecată, ci
şi avocaţii. Într-o scrisoare publică
semnată de Nina Lozan, preşedinta
Uniunii avocaţilor, adresată
lui Vladimir Cebotari, ministrul
Justiţiei, se spune că „argumentele
aaIJ precum că accesarea
hotărârilor judecătoreşti după
numele şi prenumele inculpatului
ar constitui date cu caracter personal,
nu sunt valabile, deoarece
mai multe ţări respectă această
practică, iar pe tabla de anunţuri
informative din cadrul fiecărei instanţe
numele şi prenumele persoanelor
implicate într-un proces
de judecată sunt publice. „acest
fapt îngrădeşte accesul avocaţilor
la căutarea dosarelor clienţilor
lor. avocaţii pierd timp preţios
pentru alte activităţi în folosul
persoanelor pe care le apără sau le
reprezintă în instanţă şi sunt puşi
în situaţia de a fixa şi a reţine în
memorie cauze civile, penale sau
administrative doar după numărul
electronic al dosarului”, se arată
în demersul Uniunii, care cere
revenirea la varianta anterioară a
portalului. „Încă nu am primit un
răspuns. dar, un lucru care doar
complică situaţia nu poate fi privit
pozitiv de către avocaţi. Şi nu doar
de avocaţi, ci şi de părţile pe dosar,
de jurnalişti, de toată lumea care
are nevoie de o informaţie. Cum se
explică faptul că informaţia despre
numele părţilor din dosar se
află pe ecranul din fiecare instanţă
de judecată?”, se întreabă Nina
Lozan.
AAIJ: „Sunau şi întrebau de
ce toată lumea trebuie să
aibă acces la dosarul lui”
Nicolae Eşanu, viceministrul
Justiţiei, ne-a declarat că nu are
vreo părere la subiect, precizând
că, în cadrul MJ, nu el este responsabil
de acest segment. Am discutat
cu Valentina Grigoriş, directoarea
interimară a aaIJ. Ea ne-a
spus că joi, 9 februarie, urmează
Screenshot: instante.justice.md
Aşa arată astăzi interfaţa portalului instanţelor de judecată, fiind exclusă
posibilitatea de a căuta un dosar după numele persoanelor vizate
Familia lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, a fost vizată în ultimii ani în mai multe procese de judecată
să aibă loc o întâlnire cu membrii
CsM, reprezentanţii MJ, dar şi cu
oficiali din cadrul Centrului pentru
Protecţia datelor cu Caracter
Personal. aşa cum în comunicatul
MJ se preciza că „în ultima perioadă
tot mai mulţi cetăţeni adresează
obiecţii privind încălcarea
drepturilor legale prin publicarea
numelor acestora pe portalul
instanţelor de judecată”, am solicitat
de la Grigoriş să ne ofere
numărul şi lista persoanelor care
s-ar fi plâns. „Nu pot să vă spun
acum niciun număr, pentru că, de
obicei, sunt apeluri telefonice. În
unele perioade puteau fi şi apeluri
zilnice. oamenii veneau atât cu
solicitarea de a fi publicate, având
pretenţii că hotărârile lor nu sunt
făcute publice, dar unii sunau şi
ne întrebau de ce toată lumea trebuie
să aibă acces la dosarul lui, ce
ţine de drepturile sale familiale”,
ne-a răspuns Grigoriş.
Tatiana Puiu, expertă în legislaţia
mass-media, aminteşte că,
anterior, Curtea supremă de Justiţie
(CsJ) s-a pronunţat în privinţa
afişării informaţiilor care pot fi publicate
într-o hotărâre de judecată.
„Consider că este o decizie arbitrară
şi o încălcare gravă a dreptului
de a avea acces la orice informaţie
de interes public. se pare că persoanele
cu funcţie de răspundere
din cadrul MJ au omis, fie din
rea-voinţă, fie din necunoaştere,
să respecte principiul publicităţii
proceselor judiciare, dar şi a dosarelor
examinate de instanţele de
judecată. Transparenţa actului de
justiţie şi publicitatea şedinţelor
de judecată include atât dreptul
publicului de a fi prezent în sala
de judecată, cât şi dreptul de a afla
informaţiile în legătură cu dosarele
instanţei de pe pagina web. Chiar
şi Curtea Europeană a drepturilor
omului publică numele integral
al reclamanţilor, data naşterii sau
locul de trai în hotărârile sale. Mai
mult, disputa privind publicarea
hotărârilor judecătoreşti personalizate
pe paginile instanţelor de judecată
a fost soluţionată definitiv
încă în anul 2014 de către CsJ, care
a statuat într-o cauză împotriva
Centrului Naţional pentru Protecţia
datelor cu Caracter Personal că
interesul general de a avea o justiţie
publică şi transparentă înclină
balanţa în defavoarea intereselor
individuale ale persoanelor ale
căror nume apar publicate în hotărârile
judecătoreşti”, precizează
Puiu.
Preşedintele CSJ
critică modificările propuse
de MJ şi AAIJ
asociaţia Promo-LEx a analizat
comunicatul MJ şi a ajuns la
concluzia că instituţia, împreună
cu aaIJ, „interpretează extensiv
prevederile Legii nr. 133 cu privire
la protecţia datelor cu caracter
personal, iar referinţele făcute la
situaţia că publicarea numelui şi
prenumelui ar încălca drepturile
persoanelor implicate în procesul
de efectuare a Justiţiei sunt eronate.
În general, nu există temeiuri
legale pentru a nu publica pe paginile
web ale instanţelor de judecată
informaţii care ar conţine
numele, prenumele persoanelor
implicate în procesul de efectuare
a actului de Justiţie. În acest sens,
Codul de Procedură Penală, Codul
Foto: facebook.com
de Procedură Civilă, Legea privind
organizarea judecătorească, regulamentul
privind modul de publicare
a hotărârilor judecătoreşti
pe portalul unic al instanţelor
judecătoreşti stabileşte principiul
publicităţii procedurilor”, explică
aceştia.
subiectul a fost abordat şi
la ultima şedinţă a CsM. Mihai
Poalelungi, preşedintele CsJ, s-a
declarat împotriva modificărilor
efectuate de MJ şi aaIJ. „Trebuie
să luăm atitudine, aşa încât portalul
să funcţioneze. Trebuie să
revenim asupra regulamentului.
aici e depăşită legislaţia şi sunt
interpretate extensiv aşa-numitele
reguli cu privire la încălcarea datelor
cu caracter personal. Atitudinea
luată faţă de depersonalizare este
incorectă. acolo nu se scrie niciun
nume, nimic. Pe site-ul CsJ cum
s-au publicat hotărârile, aşa şi se
vor publica, indiferent de decizia
agenţiei (n.r. – aaIJ) sau a MJ. de
ce la Curtea Europeană nu se încalcă
drepturile omului dacă se
publică hotărârile, dar în Moldova
se încalcă? În momentul în care ai
depus cererea de chemare în judecată
şi ai intrat în spaţiul public,
asumă-ţi această responsabilitate”,
a declarat preşedintele CsJ, Mihai
Poalelungi, citat de bizlaw.md. Anterior,
CsJ, singura instanţă din r.
Moldova care publică hotărârile
fără a le depersonaliza, a analizat
două speţe în care s-a pus în discuţie
publicarea numelor persoanelor
care figurează în hotărâri judecătoreşti,
constatând, de fiecare dată,
că publicarea numelui persoanelor
pe site-urile instanţelor de judecată
este legală.
GERMAnIA. Partidele conservatoare din Germania au căzut de acord să o
nominalizeze pe Angela Merkel drept candidat la funcţia de viitor cancelar
în alegerile din 24 septembrie, în ciuda unor lungi divergenţe asupra
modului de gestionare a afluxului de migranţi, au declarat participanţi la reuniunea
conservatorilor desfăşurată la Munchen pentru Reuters. Uniunea
Creştin-Socială (CSU) — aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU)
a cancelarului Angela Merkel — a criticat-o mult timp pentru că a admis
în Germania peste un milion de refugiaţi în ultimii doi ani. Reuniunea CDU
şi CSU de la Munchen se concentrează pe discuţii despre modul în care
pot fi învinşi social-democraţii (SPD), care înregistrează un sprijin crescut
semnificativ în sondaje, în alegerile federale din septembrie.
ISRAEL. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că
intenţionează să profite de „noi oportunităţi diplomatice” în cadrul întrevederii
cu premierul britanic Theresa May, relatează DPA. Netanyahu a spus,
înainte de a pleca la Londra, că va aborda consolidarea relaţiilor Israelului
cu Marea Britanie şi cu SUA. Prima întrevedere a premierului Netanyahu
cu omologul său britanic May şi cu ministrul de Externe Boris Johnson
survine cu o săptămână înainte de vizita la Washington, unde responsabilul
israelian va fi primit de preşedintele Donald Trump. Netanyahu a reafirmat
nevoia ca SUA, Israelul şi Marea Britanie să coopereze pentru a rezista
„agresiunii extraordinare” a Iranului şi a promis că acesta va fi primul
subiect pe care îl va discuta cu premierul britanic May.
uCRAInA. Rebelii din estul Ucrainei suportă noi pierderi. Comandantul
grupării extremiste „Somali”, Mihail Tolstîh, alias „Ghivi”, a fost omorât.
Anunţul a fost făcut de autorităţile autodeclaratei republici Doneţk. Un
obuz de tip „Shmel” ar fi nimerit în biroul liderului „Somali”, în momentul în
care acesta era înăuntru. Echipaje de pompieri şi poliţie au intervenit, iar
autorităţile rebelilor investighează cazul. „Ghivi” devenise cunoscut dintr-un
filmuleţ în care acesta le taie insignele cu drapelul Ucrainei unor prizonieri,
obligându-i să le mănânce. Acum o săptămână, şeful poliţiei autodeclaratei
republici Lugansk, Oleg Anaşcenko, a fost omorât într-o explozie a maşinei
sale. Alt lider separatist, Arsen Pavlov („Motorola”), a fost ucis în 2016, în
urma unei deflagraţii.
TuRCIA. 4.500 de funcţionari publici au fost destituiţi în urma unui nou val
de epurări după lovitura de stat eşuată din iulie 2016, potrivit unui decret
publicat în Monitorul Oficial, citat de presă. Cei destituiţi sunt 2.600 de
funcţionari din Educaţie, 893 de membri ai Jandarmeriei, 88 angajaţi ai TV
publice, TRT. Pe listă mai sunt 330 membri ai Consiliului Superior al Învăţământului,
inclusiv un reputat specialist constituţionalist. Au fost arestate
peste 41.000 de persoane, iar 100.000 de funcţionari au fost destituiţi,
după lovitura de stat eşuată din 2016. Acţiunile de destituire necesită autorizarea
Guvernului, aprobarea parlamentară nefiind necesară, pe motiv
că a fost instituită starea de urgenţă, prelungită până în aprilie, curent. Epurările
au fost aspru criticate de UE şi de activişti pentru drepturile omului.
RuSIA. Opozantul Aleksei Navalnîi a fost condamnat la cinci ani de închisoare
cu suspendare pentru deturnare de fonduri, într-un proces retrimis
în primă instanţă de Curtea Supremă, transmite France Presse. Opozantul
şi bloggerul anticorupţie, de 40 de ani, a anunţat că va face apel la această
decizie în faţa celor mai înalte instanţe şi a afirmat că rămâne hotărât să
candideze la alegerile prezidenţiale din 2018. „Ne vom desfăşura campania
electorală indiferent de ce se întâmplă în acest tribunal”, le-a spus Navalnîi
jurnaliştilor după citirea verdictului de către judecător. Navalnîi a fost acuzat
că a organizat în 2009 deturnarea a circa 400.000 de euro în detrimentul
unei societăţi publice de exploatare forestieră pe când era consultant al
guvernatorului liberal al regiunii Kirov, la 900 de km est de Moscova.
GRECIA. Aproape 13.000 de refugiaţi şi migranţi au fost relocaţi în 2016
din Grecia în alte ţări membre ale UE, majoritatea dintre ei fiind primiţi de
către Franţa, a indicat Serviciul grec pe probleme de azil, citat de agenţia
elenă ANA. Potrivit sursei, 12.999 de refugiaţi şi migranţi au fost relocaţi în
alte ţări ale UE, cu toate că disponibilitatea din partea membrilor blocului
comunitar de a primi nou-sosiţi aflaţi în Grecia este foarte redusă şi s-a
înregistrat o întârziere foarte mare în ce priveşte acceptarea cererilor.
Numărul total al persoanelor relocate, din rândul refugiaţilor şi migranţilor
care au cerut azil în Grecia, a fost în 2016 de 12.999, dintre care 3.200
au fost primite în Franţa, pe locurile următoare fiind Germania, Olanda şi
Portugalia.