ZDG 17

16 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 www.zdg.md www.zdg.md
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 2017 I 17
La ȚarĂ
DIASPORA
NR. 8
ECHIPA:
Pagină săptămânală îngrijită de grupul „Adoptă un vot”
creat de comunitatea cetăţenilor moldoveni din străinătate
Anastasia CONDRUC, Cristina ŢARANOVICI, Diana FRUMOSU,
Viorica UNGUREANU, Ana COVRIG, Irina VanPATTEN
Calendarul pentru plantarea răsadurilor
sau a seminţelor este un
instrument ce nu trebuie să lipsească
din „portofoliul” fermierilor şi al celor
care îşi cultivă singuri legumele.
Pentru ca recoltele să fie mari, vă
recomandăm un calendar lunar după
care trebuie plantate legumele:
Legume care se seamănă sau se
plantează în februarie
20-28 februarie: morcov, pătrunjel,
mărar, leuştean, ridichi de lună,
ceapă, usturoi, ceapă verde de iarnă,
mazăre, spanac, salată, plantarea rizomilor
de hrean.
seminţele trebuie să fie sănătoase,
iar straturile de pământ se acoperă cu
un rând fin de gunoi de grajd, nu prea
gros tocmai pentru a permite legumelor
să răsară.
Legume care se seamănă sau se
plantează în martie
1-10 martie: morcov, pătrunjel,
mărar, leuştean, ridichi de lună, ceapă,
usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată
pentru căpăţână.
10-20 martie: morcov, pătrunjel,
mărar, leuştean, ridichi de lună, ceapă,
cartofi timpurii, mazăre, spanac, salată
pentru căpăţână, măcriş.
20-30 martie: ridichi de lună,
cartofi timpurii, spanac, măcriş, mărar,
soiuri de varză pentru producţie
timpurie.
Tot în luna martie se poate face şi
repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece
nutritive destinate culturilor timpurii
de câmp (tomate, ardei, vinete).
În a doua jumătate a lunii se plantează
în răsadniţe castraveţii şi ardeii
şi se pregătesc solariile pentru tomate
şi vinete. Tot în martie, se continuă
dezinfectarea răsadniţelor, solariilor
cu formalină sau sulfat de cupru.
Legume care se seamănă sau se
plantează în aprilie
1-10 aprilie: ridichi de vară, dovlecei,
cartofi timpurii, spanac, ardei şi
roşii răsad, mărar, soiuri de varză pentru
producţie timpurie.
10-20 aprilie: ridichi de vară, dovlecei,
dovleci de copt, pepene galben,
pepene verde, spanac, porumb pentru
fiert, mărar, soiuri de varză pentru
producţia semitimpurie, roşii şi ardei.
20-30 aprilie: sfeclă roşie, castraveţi,
dovleac de copt, dovlecei, pepene
verde, pepene galben, fasole, porumb
pentru fiert, mărar, soiuri de varză
pentru producţie semitimpurie, roşii
şi ardei.
Foto: lumina.ro
Când se plantează
legumele în grădină
Până la mijlocul lunii aprilie se
mai pot planta în grădină:
rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel,
păstârnac) în rânduri, distanţa de
25 cm; salata, spanacul;
se seamănă soiuri de mazăre târzie,
sfeclă roşie şi sămânţă de ceapă.
de la mijlocul lunii aprilie începe:
Plantarea vărzoaselor, guliei şi a
conopidei;
semănatul cartofilor preîncolţiţi
la distanţa de 70 cm între rânduri, iar
pe rând, între cuiburi, 30-40 cm, la
adâncimea de 10 cm;
semănatul fasolei, castravetelui,
pepenelui şi dovlecelului;
se mai poate semăna încă sfecla
roşie la 30 cm între rânduri;
Plantarea ţelinei la distanţă de
40 cm între rânduri şi pe rând;
semănatul porumbului dulce.
La sfârşitul lunii se poate planta
răsadul de roşii timpurii şi de ardei.
atenţie la semănat! Combinaţii
bune: morcovi-mazăre semănate
alternativ; ceapă-morcov semănate
alternativ; ceapă-sfeclă roşie-gulie;
cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole
sau ridiche de lună cu fasolea.
Combinaţii rele: ceapă-usturoi;
morcov-pătrunjel; mazăre-fasole;
castravete-cartof.
Legume care se seamănă sau se
plantează în mai
1-20 mai: castraveţi, fasole, porumb
dulce, plantat ardei, roşii şi
vinete;
20-30 mai: varză pentru producţia
de vară, varză creaţă, gulii,
castraveţi, andive, porumb dulce,
mărar, fasole verde.
dacă nu produceţi ecologic, înainte
de plantarea răsadurilor este
necesar să faceţi o tratare a solului
cu următoarele substanţe: dithane
0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. de
asemenea, uneltele trebuie dezinfectate
cu soluţie de Carbetox 0,4%
sau sulfat de cupru 2-3%.
Mai puteţi planta varza timpurie,
conopida, broccoli şi castraveţii,
dar numai pe pământ umed, la o
temperatură de 7-10 grade Celsius.
dacă nu a plouat, udaţi terenul,
operaţiune care se repetă şi după
plantare.
răsadurile vor avea roade după
50-60 de zile, timp în care trebuie să
prăşiţi de 2 ori şi să udaţi din 10 în 10
zile. Controlaţi mereu răsadurile pe
măsură ce cresc şi nu ezitaţi să folosiţi
insecticide dacă vor apărea paraziţi:
purici, fluturi sau muşte.
Legume care se seamănă sau se
plantează în iunie
1-10 iunie: varză pentru producţia
de vară, varză creaţă, gulii, castraveţi,
andive, porumb dulce, mărar,
fasole verde;
10-20 iunie: castraveţi, porumb
dulce, mărar, fasole verde;
20-30 iunie: varză pentru producţia
de toamnă, plantat gulii, sfeclă
roşie, castraveţi, cartofi de toamnă,
fasole verde, mărar.
dacă nu aţi reuşit să terminaţi
plantarea răsadurilor de legume în
luna mai, aveţi timp doar la începutul
lunii iunie să plantaţi răsadurile de
roşii, ardei şi vinete.
Pe soluri fertilizate cu îngrăşământ
organic se plantează conopida,
varza de toamnă, varza roşie, varza de
Bruxelles, gulia de toamnă şi broccoli.
atenţie! Puteţi să folosiţi culturile
succesive pe parcele eliberate după
ceapa verde, salată, spanac, mazăre şi
gulioare. Puteţi cultiva fasole, ridichi
de toamnă, castraveţi de toamnă.
Legume care se seamănă sau se
plantează în iulie
1-10 iulie: gulii, sfeclă roşie, cartofi
de toamnă, varză pentru producţia
de toamnă, fasole verde, mărar;
10-20 iulie: sfeclă roşie, castraveţi,
fasole verde, mărar;
20-30 iulie: ridichi de iarnă, spanac,
mărar.
atenţie! roşiile care încep să se
măneze pot fi salvate prin ruperea
regulată a frunzelor şi îndepărtarea
fructelor stricate.
Legume care se seamănă sau se
plantează în august
1-10 august: ridichi de iarnă,
spanac, mărar;
10-20 august: spanac, măcriş;
20-30 august: ceapă verde de
iarnă, salată care iernează, spanac,
măcriş.
Pe terenurile eliberate se poate
semăna spanac, morcov şi pătrunjel,
pentru producţia de primăvară.
Legume care se seamănă sau se
plantează în septembrie
1-10 septembrie: ceapă verde
de iarnă, salată care iernează, măcriş;
10-20 septembrie: spanac, măcriş;
20-30 septembrie: spanac.
Tot în luna septembrie este momentul
strângerii seminţelor pentru
primăvară. La tomate, se aleg fructele
mari, specifice soiului, sănătoase,
coapte bine. roşiile se zdrobesc, se
pun în vase cu apă, unde se spală
bine. după ce s-au spălat se îndepărtează
de pe seminţe resturile de
pulpă şi se lasă apa să se liniştească.
seminţele bune se lasă la fund,
în timp ce seminţele seci plutesc la
suprafaţă.
Legume care se seamănă sau se
plantează în octombrie
1-10 octombrie: spanac pentru
producţia timpurie de primăvară.
Nu uitaţi! Pentru a avea legume
proaspete primăvara devreme, este
timpul să cultivaţi ceapa verde (de
stufat), usturoiul verde, salata, spanacul,
loboda, toate acestea rezistă bine
la temperaturi joase!
Legume care se seamănă sau se
plantează în noiembrie
1-10 noiembrie: morcov, pătrunjel,
ceapă, usturoi, mazăre – toate
pentru producţia timpurie din primăvara
următoare; plantarea rizomilor
de hrean.
Sursa: gradinamea.ro
120 mln de euro pentru
„Livada Moldovei”
recent, a fost lansat proiectul „Livada Moldovei” în valoare de
120 milioane de euro. Proiectul urmăreşte facilitarea şi crearea
condiţiilor favorabile pentru restructurarea lanţului valoric al sectorului
horticol din r. Moldova. Banii vor fi investiţi în tehnologizarea şi
mecanizarea proceselor de producere primară în horticultură, dotarea
cu sisteme de irigare şi antigrindină, modernizarea proceselor de
procesare, dar şi diversificarea pieţelor de desfacere pentru fructele
moldoveneşti.
Beneficiarii potenţiali ai proiectului sunt peste 300 de agenţi
economici care activează în domeniul horticol şi peste 52 de mii de
gospodării ţărăneşti. Instituţiile de învăţământ şi de cercetare în domeniul
horticol vor fi modernizate în vederea ajustării la standardele
internaţionale de calitate.
„Mă aştept ca prin proiectul lansat să fie îmbunătăţite tehnicile de
producţie, să fie îndeplinite standardele europene şi internaţionale şi
să crească exporturile pe piaţa externă”, a declarat Laszlo Baranyay,
vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI).
În cadrul proiectului „Livada Moldovei” sunt disponibile credite
investiţionale acordate prin intermediul băncilor comerciale: BC
„Energbank” sa, BC „Mobiasbancă – Groupe societe Generale” sa, BC
„Procredit Bank” sa şi BC „Comerţbank” sa. Horticultorii şi operatorii
economici din domeniile conexe pot beneficia de finanţarea în leasing,
accesibilă prin intermediul BC „Mobiasbancă – Groupe societe Generale”
sa şi ICs „raiffeisen Leasing” srL.
Valoarea minimă a alocărilor pentru investiţii este de 5000 de euro.
Pot fi accesate credite de până la 5 milioane de euro. Termenul de
creditare este de maximum 10 ani cu o perioadă de graţie de până la 4
ani. rata dobânzii este una competitivă, de aproximativ 5-6% pentru
credite în valută. În cadrul proiectului sunt acordate facilităţi fiscale,
aplicarea cotei TVa „Zero” şi facilităţi la import prin scutirea de plata
taxelor şi procedurilor vamale, accize şi TVa la importul utilajelor sau
serviciilor.
Pentru investiţii în laboratoare, instituţii educaţionale şi asigurarea
siguranţei alimentelor, în cadrul proiectului sunt rezervate
12 milioane de euro, adică 10 la sută din valoarea totală a creditului
disponibil.
sectorul horticol ocupă un loc deosebit de important în economia
ţării. acest domeniu asigură circa 14 la sută din veniturile provenite
din export, devansând celelalte sectoare. Potrivit autorilor proiectului,
prin aceste investiţii va creşte competitivitatea produselor moldoveneşti
pe pieţele europene.
În cadrul proiectului „Livada Moldovei” Guvernul r. Moldova va
investi în reabilitarea sectorului horticol 120 milioane de euro. Banii
sunt un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii. Proiectul
va fi implementat de Ministerul agriculturii şi Industriei alimentare
până în anul 2021.
Leonora Ganga din satul Soltăneşti, nisporeni, ne-a întrebat
dacă este posibilă trecerea pământului soţului decedat
direct în proprietatea copiilor.
„
ÎnTREBAREA CITITORuLuI
„Soțul a decedat. Avem împreună 2 ha de
pământ. Vreau să trec pământul în proprietatea
copiilor, dar autoritățile ne cer ca mai
întâi să iau pământul soțului în proprietatea
mea, apoi să-l trec pe numele copiilor.
Oare este chiar așa sau este o informație
greșită?”, se întreabă femeia.
Pentru a răspunde la această întrebare, am consultat legea şi am
discutat cu ingineri cadastrali şi notari. Potrivit lor, trecerea pământului
pe numele copiilor se face la notar şi nu altfel. „Nu poţi face
contractul de moştenire la primărie sau oriunde în altă parte, decât
la notar”, ne explică Tatiana Ciobanu, inginer cadastral. „Fiecare
dosar trebuie analizat în parte, pentru că acestea variază de la caz
la caz. Depinde pe numele cui este înregistrat pământul. Nu putem
să facem o concluzie generalizată. Însă, nu există o altă procedură
decât trecerea bunurilor pe numele soţului rămas în viaţă, ca
ulterior acesta să le transmită celorlalţi, şi toate acestea se fac la
notar”, susţine Rodion Butnaru, notar public.
Potrivit legislaţiei, notarul îndeplineşte procedura succesorală
notarială şi eliberează certificatul de moştenitor. Notarul, primind
informaţia despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală
în baza declaraţiei scrise a moştenitorilor legali, moştenitorilor
testamentari ori a mandatarilor lor legali de acceptare a succesiunii
sau de renunţare la ea. Certificatul de moştenitor se eliberează de
către notar moştenitorilor care au acceptat succesiunea în modul
stabilit de legislaţia civilă pe numele tuturor moştenitorilor sau, la
dorinţa lor, fiecăruia în parte.
OPINIE
Irina VanPatten
Seattle, SUA
Când nedreptatea
devine lege, rezistenţa
este datoria noastră
La 21 ianuarie 2017, am
participat la un marş de
protest numit Marşul feminin
(The Women’s March) din
Seattle, SUA, cu agenda de a
proteja dreptul femeilor după
inaugurarea lui Donald Trump
în calitate de preşedinte. Cel
puţin 600 de oraşe (mari şi
mici) din SUA au participat
la marşuri cu acelaşi nume în
aceeaşi zi, aducând numărul
de participanţi la 2 milioane.
Deşi acţiunile au fost organizate
de mişcările feminine locale,
jumătate dintre participanţi
au fost bărbaţi, care au venit
la marşul istoric pentru a ne
susţine. Erau şi familii întregi
cu copii. Agenda marşului era
mult mai largă decât strict
afacerile feminine. Am fost
înconjurată de tot felul de
postere cu mesaje politice şi
sociale care afectează ambele
sexe şi multe grupe de minorităţi,
începând cu dreptul la
asistenţă medicală şi terminând
cu imigraţia.
Limbajul folosit era la fel
de divers ca şi oamenii din jur.
Vorbeau o engleză politică
corectă: „Drepturile femeilor
sunt drepturile omului”, „Răul
câştigă când omul bun tace”,
„Nicio fiinţă umană nu este ilegală”
(No human is illegal), sau
un limbaj mai brut: „Păsărica
asta muşcă” (This pussy grabs
back) (referindu-se la expresia
vulgară folosită de Trump către
femei „apuc-o de păsărică”,
care i-a indignat pe mulţi în
SUA). Mă puteţi întreba: „Ce are
protestul ăsta din SUA cu cei
din R. Moldova?” Vă explic.
Donald Trump este cel
mai puţin popular preşedinte
ales din istoria Statelor Unite.
Igor Dodon, mai mult sau mai
puţin, este în aceeaşi situaţie.
Societatea americană ne demonstrează
că, de nu vă place
preşedintele ori legile pe care
el încearcă să le implementeze,
nu aşteptaţi, rezistaţi!
„Rezistă!” a şi fost unul dintre
cele mai populare mesaje la
marşul trecut. Dar expresia
care m-a mişcat cel mai mult a
fost „Când Nedreptatea Devine
Lege, Rezistenţa este Datoria
Noastră”. Moldova este un stat
unde nedreptatea este deja
lege. Deci să vedem ce se poate
aplica la situaţia noastră:
Nu putem aştepta ca cineva
să ne rezolve problemele.
Autoorganizaţi-vă! Cum s-ar
zice, cei care se îneacă trebuie
să dea din mâini singuri.
Fiţi vigilenţi. Imediat cum
parlamentul începe a discuta o
lege stupidă, implicaţi-vă!
Obţineţi experienţă în
lupta civică la locul de trai.
Propuneţi-vă scopuri mici, dar
realiste. De exemplu, rezolvaţi
situaţia voastră personală, acolo
unde locuiţi, ori a unui grup
de locuitori care au aceleaşi
probleme.
Dacă vă organizaţi într-un
grup, alegeţi un nume atrăgător
pentru entitatea dumneavoastră
şi un slogan uşor de
memorizat, dar care exprimă
esenţa mişcării dumneavoastră.
De exemplu, denumirea
grupului Adoptă un Vot, care
a fost platforma principală a
diasporei în timpul alegerilor,
a exprimat spiritul mişcării.
Repartizaţi obligaţiile
după talentele persoanelor
participante. De exemplu, Ion
este un specialist în web-design.
Deci el va fi responsabil
de pagina electronică. Şi aşa
mai departe.
Folosiţi toate metodele
actuale de social media.
Nu disperaţi. Dacă metoda
aleasă nu funcţionează,
comunicaţi cu alţii. Schimbul
de idei este o metodă bună de
a adopta ceea ce deja funcţionează
în alte ţări, în loc de a
reinventa roata.
Pe termen lung, scopul societăţii
civile din R. Moldova va
fi s ă - i r e s p o n s a b i l i z ă m p e p o -
liticienii de acasă, astfel încât
aceştia să-şi respecte promisiunile
făcute, dar neglijate. Cel
puţin, să-i forţăm să convoace
adunări obligatorii şi permanente
cu populaţia, înainte şi
după alegeri, când oamenii
pun întrebări, iar politicienii
răspund la ele. Să le amintim
mereu: noi i-am ales, de aceea
ei lucrează pentru noi, şi nu
noi pentru ei. Dar asta este o
discuţie separată, pe care sper
s-o avem în curând.
CU OCHII PE EI
Lina VDOVII
România
Mă plimb prin Piaţa Victoriei
din Bucureşti împreună
cu un alt jurnalist. Aerul e mai
cald decât în serile trecute –
suntem în cea de-a patra noapte
de proteste în toată ţara –, iar pe
alocuri e spart de sunetul vuvuzelelor,
de discuţii între grupuri
de amici sau de scandări care-ţi
fac pielea de găină.
Un uncheaş în geacă de piele
maro spune că reprezintă “Baricada
rezistenţei”. “Baricada
rezistenţei pentru adevăr, Baricada
rezistenţei pentru onoare,
pentru tot ce e frumos şi bun şi
în niciun caz pentru politicieni”.
Se sprijină de gardul care-l separă
de jandarmi şi le strigă ăstora
să cheme guvernanţii la muncă.
“Dacă nu vor veni în piaţă, noi,
poporul, considerăm că avem
dreptul să ne luăm ţara înapoi!”
În jurul lui, oamenii îl susţin
şi agită pancarte cu tot soiul de
Diana FRUMOSU
Italia
mesaje: “Dragnea, nu uita, puşcăria-i
ţara ta!”, “Let’s make Jilava
great again!”, “Stăm noi în
frig ca să ajungeţi voi la răcoare”
sau “La mulţi ani cu sănătate
şi un veac de singurătate!”
Sunt mesaje atât de diverse şi
de ingenioase, încât ar putea fi
înscrise lejer la un concurs de
creativitate.
Copil de migrant
Mariana VERDEŞ
Irlanda
Primul a plecat tata. Sărăcia
şi datoriile fratelui mai
mare la „Grigoruţă” l-au fugărit
peste mări şi ţări. Îl văd de
parcă ar fi acum prin ochii mei
de 6 ani cum, în fuga vântului,
îşi punea cele mai necesare lucruri
într-o geantă mică, neagră.
Nu prea înţelegeam ce se
întâmplă, dar ţin minte că eram
foarte amărâtă că tata va lipsi
la concertul şcolar de care mă
pregăteam zi şi noapte - Domniţa
Primăverii. Singura fericire
era că nu va mai veni acel om
cu maşina, să ceară bani de la
tata, şi poate mama nu va mai
plânge toată noaptea.
În astfel de circumstanţe,
ZIARUL DE GARDĂ
La protestele din București au ieșit în stradă în jur de 300.000 de persoane
omul decorat cu medalie de
aur în şcoală şi cu Ordinul Ştefan
cel Mare a ajuns în Irlanda,
după mai multe tentative de a
pleca în baza unor documente
false şi după zile petrecute în
închisorile cu migranţi.
Primii doi ani au trecut
printre scrisori pline de dor,
colectând, împreună cu fratele,
stikere special pentru scrisorile
trimise lui tata. Doar după ce
şi-a rezolvat problema actelor,
la un Revelion, tata a reuşit să
vină acasă.
A fost cea mai fericită iarnă
din viaţa noastră, cu bomboane
delicioase, cu jucării şi hăinuţe
din Irlanda.
Micul nostru vis a fost zdruncinat
când am descoperit că tata
planifica să o ia şi pe mama în
Irlanda, noi fiind lăsaţi în grija
Cum e să fii student în Italia?
Când intri la cursul de economie,
s-ar putea să-ţi vezi
profesorul cum intră în clasă şi
îşi pune pe masă casca de protecţie.
Tocmai a coborât de pe
motocicletă. Chiar dacă m-am
obişnuit cu ei, tot îmi vine să le
zic rebeli acestui tip de profesori.
De fapt, e un lucru normal.
E al cincilea an de când îmi
fac studiile în Italia şi în tot
acest timp nu am auzit de mită
sau cadouri. Este o ruşine pentru
un student să copieze. Nu că
te-ar prinde profesorul. E o ruşine
pur şi simplu. Notele le obţii
pentru ce ai în cap în momentul
examenului. În funcție de facultate,
examenele pot fi preponderent
în scris sau oral. În trei
ani la Verona, am scris doar un
examen. Iar cel mai lung examen
faţă în faţă cu profesorul a
durat 50 de minute.
Diferit de sistemul de notare
de acasă, zecele în Italia
e un 30, iar minimul trecător
este 18. Dacă ai fost bravo, ţi
se adaugă şi lode (laude), care
intră în punctajul final, la absolvire.
Gama de note este, prin
urmare, mai largă, iar asta, probabil,
o face mai dură.
Unul dintre lucrurile pe
care le apreciez cel mai mult în
sistemul italian este că poţi să
fii student obişnuit la zi fără să
frecventezi cursurile. Aceasta
îţi permite să combini studiile
cu un loc de muncă, adică să-ţi
organizezi timpul după propriu-ţi
plac, fără să fii discriminat
sau privit mai rău de profesori.
De fapt, la multe facultăţi,
profesorii nici macăr nu îşi cunosc
pe nume studenţii şi poate
că nici nu îi cunosc la faţă,
pentru că sunt prea mulţi în
aulă, iar interacţiunea e aproape
inexistentă. Desigur, dacă
stai în prima băncă, şansa să
fii memorat e mai mare. Total
diferit este, totuşi, la masterat,
unde numărul de studenţi este
mai mic, existând posibilitatea
interacţiunii în timpul orelor.
Comunicarea, aş zice eu, este
în general o problemă. Căldura
profesorilor de acasă nu am
simţit-o la fel de puternic şi în
Italia.
Tot despre examene. Sistemul
italian îţi permite să alegi
singur când să le susţii. În fiecare
sesiune sunt 2-3 date din
Protestul e paşnic şi mult
mai bine organizat decât cel de
pe 31 ianuarie, când un muşuroi
de bucureşteni au invadat piaţa
din faţa guvernului în toiul
nopţii. Am văzut atunci furie,
lacrimi, disperare, ură şi multă
durere. Guvernanţii adoptaseră
pe şestache o ordonanţă de urgenţă
care le dă liber la nepotism,
furat şi neglijenţă în serviciu,
iar acest lucru i-a înfuriat
pe români.
“PSD a câştigat alegerile cu
majoritate covârşitoare, deci e
dreptul lor să facă ce vor” am
tot auzit de fiecare dată când
am ieşit din bula mea de Facebook.
E adevărat că au câştigat,
dar asta nu le dă dreptul să atârne
planul de guvernare într-un
cui invizibil pentru a se dedica
dosarelor şi puşcăriilor. PSDiştii
au acţionat ca nişte lupi în
haită: au pândit ani de zile şi
cum au ochit ciolanul, l-au atacat
fără discernământ.
Însă românii s-au prins. În
cei 27 de ani de la Revoluţie au
învăţat să miroase corupţia şi
abuzul şi ies în stradă de fiecare
dată când se simt fraieriţi.
Protestele astea sunt poate
cel mai frumos lucru care i se
putea întâmpla României în ultima
vreme, iar eu mă bucur că
sunt aici şi mă întorc în fiecare
seară acasă cu degetele de la picioare
învineţite de frig.
mătuşii noastre, care e mai preţioasă
ca aurul. Toată viaţa ea
m-a tratat ca pe copilul ei, dar, în
acel an, fără mama şi tata, nimic
nu mă putea alina. Tot atunci,
pe când eram fără părinţi acasă,
s-a stins din viaţă bunica, mama
tatălui meu, profesoară de fizică
şi chimie. Deoarece îi expira viza,
tata nu a putut veni la înmormântarea
bunicii, trimiţându-l
pe fratele mai mic, care deja lucra
cu el în Irlanda.
Toamna primiserăm veşti
bune, că în curând vor veni şi
ne vor lua şi pe noi. Număram
secundele, săream arsă de fiecare
dată când suna telefonul.
Poate de data asta mi-au deschis
vizele.
Desigur, toată şcoala ştia
că în curând voi pleca. Când
mama ne-a anunţat că ne-au
deschis vizele şi că, în curând,
vor veni să ne ia încolo, am
trăit o bucurie în două cu lacrimi.
Aveam o stare atât de
încărcată cu emoţii, încât, fiind
singură acasă, nu ştiam cum să
mi-o exprim şi am început să
pictez. Am desenat un placat
mare plin de culori, avioane,
nori bucuroşi, soare. Mesajul
acestui desen era „Eu mă duc în
Irlanda”. Am afişat lucrarea în
coridor, ca mătuşa să vadă noutatea,
imediat cum va deschide
uşa. Dar, caruselul emoţiilor a
fost atât de obositor, încât mă
lovise un somn atât de adânc,
încât mătuşa mai nu stricase
uşa ca să intre în apartament.
În scurt timp, am aterizat
în ţara pe care nu mai aveam
răbdare să o văd, ţara care mereu
dimineaţa miroase a pâine
prăjită, iar tot anul este bântuită
de vânturi şi ploi. De 14 ani
deja, pentru noi, această ţară se
cheamă acasă, chiar dacă nu a
fost deloc uşor să ne croim un
drum în viaţa de acolo.
care poţi alege să mergi la examene.
Dacă nu eşti gata în sesiunea
de iarnă, le susţii la vară,
la toamnă sau chiar mai târziu.
Studentul e liber să aleagă şi
să decidă cum crede că e mai
bine. Poate refuza nota primită,
repetând examenul de câte
ori vrea, fără a fi penalizat.
Astfel, licenţa de trei ani de zile
poate fi încheiată şi în patru,
cinci, şase ani. Contează timpul
şi ritmul de învăţare a fiecărui
student.
Neluând în considerare faptul
că în Italia tinerii pleacă târziu
de acasă, cred că acest sistem,
care oferă multă libertate,
îi ajută să devină mai responsabili.
Absolvirea pentru ei este o
adevărată petrecere, iar atâta
timp cât munca aduce roade,
bucuria e pe măsură.