Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
14 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />
Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 15<br />
TrĂINd dE GardĂ<br />
La MarGINEa EUroPEI<br />
„afaceri” cu sănătatea bătrânilor<br />
În total, peste 30 de persoane au avut de suferit de pe urma escrocheriilor cu aparate de uz casnic<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
„Mi-au scris că am 92%<br />
când mi-au măsurat oxigenul<br />
în sânge, dar norma e<br />
95-99%. Mi-au zis că e foarte<br />
rău, iar eu m-am speriat<br />
foarte tare... Atunci mi-am<br />
zis: „Doamne, am să mor<br />
degrabă, dar vreau să-mi<br />
mai văd nepoţeii, să-mi ajut<br />
copiii. Ajunsesem în starea<br />
în care eram bucuroasă<br />
să cumpăr orice, ca să mă<br />
lecuiesc”, ne spune amărâtă<br />
şi revoltată una dintre<br />
femei. Face parte dintr-un<br />
grup de cinci persoane care<br />
a venit la redacţie având<br />
o durere comună – au fost<br />
înşelate.<br />
Aliona CIuRCă<br />
Zile în şir oamenii erau sunaţi la<br />
telefonul de la domiciliu, fiind<br />
invitaţi la un „centru”, unde urma<br />
să li se demonstreze „aparate pentru<br />
sănătate”. de obicei, erau invitaţi<br />
la diferite hoteluri din Chişinău.<br />
„afaceriştii” nu uitau să accentueze<br />
că totul este gratis şi, ulterior, reveneau<br />
cu un apel înainte de eveniment.<br />
Toţi invitaţii erau aleşi pe<br />
acelaşi principiu – să fie pensionari.<br />
odată ajunşi la unul dintre hoteluri,<br />
bătrânii primeau un cupon. Urma<br />
apoi o prezentare, în cadrul căreia<br />
erau promovate produse „Lanaform”.<br />
În timpul prezentării, bătrânii<br />
treceau o „testare medicală”<br />
care arăta că suferă de insuficienţă<br />
de oxigen în sânge şi au nevoie de<br />
produsele promovate anterior. Totodată,<br />
unii dintre bătrâni beneficiau<br />
de o ofertă specială: o reducere de<br />
jumătate de preţ şi cadouri.<br />
„Au insistat să achităm<br />
imediat”<br />
„spuneau că ne iau analize şi,<br />
conform acelor rezultate, aşa se întâmpla<br />
că toţi eram bolnavi, aveam<br />
nevoie de aparate care ne-ar fi tratat<br />
afecţiunile. acolo ne-au dat nişte<br />
cupoane, apoi asistam la o lecţie<br />
de motivaţie, care promova produsele.<br />
La final, în urma unei extrageri,<br />
era ales un câştigător care<br />
beneficia de mari reduceri. Ne-au<br />
spus că toate aceste produse costă<br />
44.000 de lei împreună, dar ei ne<br />
fac reducere de jumătate de preţ.<br />
Ne-au spus să închidem telefoanele.<br />
au insistat ca banii să-i achităm<br />
imediat”, ne spune Tamara Glinenco<br />
(63 de ani) din Chişinău.<br />
Femeia îşi aminteşte că „au<br />
mers cu mine cu maşina acasă,<br />
aveam 5000 de lei şi am mai împrumutat.<br />
Ei m-au dus cu maşina,<br />
au luat banii, apoi am venit acasă<br />
cu aparatele. Peste câteva zile, miam<br />
dat seama ce am făcut. Cumpărasem<br />
un aparat cu raze infraroşii<br />
şi un fotoliu pentru masaj la spate.<br />
Cardiologul mi-a spus să nu folosesc<br />
aceste aparate, că-mi pot face<br />
rău la inimă”, povesteşte femeia.<br />
„ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />
medicamente, mai bine<br />
să luăm acele produse şi vom fi<br />
sănătoşi toată viaţa”<br />
Nicolae Plămădeală este din<br />
Chişinău şi a trecut prin aceeaşi<br />
experienţă. „Şi pe mine m-au sunat<br />
acasă, aşa şi nu am înţeles de unde<br />
au luat numărul meu de telefon. Eu<br />
abia mă întorsesem de la policlinică,<br />
făcusem nişte investigaţii medicale<br />
acolo. Mi-au spus că pot să<br />
fac un control medical fără plată.<br />
M-au invitat la hotelul „dacia”, la<br />
o prezentare. M-au sunat dimineaţa,<br />
ca să-mi reamintească de acea<br />
„programare”. Mi-au dat şi mie un<br />
tichet... apoi, după ce mă alesesem<br />
cu produsele, trei zile la rând am<br />
tot mers să le returnez. Parcă eram<br />
după hipnoză... Şi pe mine m-au<br />
dus cu maşina. Prin înşelăciune<br />
au căpătat aceşti bani de la noi. La<br />
80 de ani nu mai avem prea mult<br />
control asupra noastră. de ce să se<br />
îmbogăţească pe seama noastră?<br />
Ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />
medicamente, mai bine să luăm<br />
acele aparate şi vom fi sănătoşi<br />
toată viaţa”, completează Nicolae<br />
Plămădeală.<br />
ZdG a intrat în posesia unor<br />
înregistrări audio. acestea arată<br />
cât de perseverent încerca „prezentatorul”<br />
să le vândă bătrânilor<br />
produsele. El menţiona că firma pe<br />
care ar reprezenta-o are mai multe<br />
filiale prin Europa şi că vine cu o<br />
ofertă de medicină de alternativă.<br />
Totodată, se asigura că toată lumea<br />
are cupoane şi că li s-a anunţat la<br />
telefon că vor face şi nişte analize.<br />
aparatul cu care ar urma să se facă<br />
analizele „este întâlnit în clinici,<br />
spitale private şi ambulanţe”, spunea<br />
el.<br />
Cele cinci persoane cu care am<br />
discutat s-au întâlnit pe holurile<br />
procuraturii, în timpul audierilor<br />
începute încă în martie 2016. „o<br />
cauză penală se află în instanţa de<br />
judecată, restul cauzelor se află în<br />
faza de urmărire penală. Peste 30<br />
de bătrâni au avut de pătimit. Unele<br />
aparate au fost întoarse, altele<br />
- nu. două persoane sunt pe banca<br />
acuzaţilor, dar se află în libertate”,<br />
ne-a spus procurorul silvian Mahu.<br />
Cele două persoane sunt acuzate<br />
de escrocherii în proporţii deosebit<br />
de mari şi riscă până la 15 ani de<br />
închisoare.<br />
srL sanitas Mundo, care desfăşura<br />
aceste activităţi la Chişinău,<br />
a fost înregistrată pe 30.04.2015 pe<br />
adresa juridică mun. Chişinău, sect.<br />
Botanica, str. Grădina Botanică 14/3,<br />
ap. 307, avându-l ca director pe Lakatos<br />
Tamas. Genurile de activitate<br />
ale acesteia includ „comerţul cu<br />
amănuntul al articolelor medicale şi<br />
ortopedice” şi comerţul cu amănuntul<br />
al produselor cosmetice.<br />
anterior, în urma percheziţiilor<br />
de la domiciliul şi din oficiile suspecţilor,<br />
poliţiştii au depistat peste<br />
200 de mii de lei, tehnică de calcul,<br />
telefoane mobile şi două mijloace<br />
de transport folosite la comiterea<br />
infracţiunilor. specialiştii în domeniu<br />
au confirmat pentru poliţie că<br />
aparatele care erau vândute bătrânilor<br />
nu erau altceva decât aparate<br />
de uz casnic.<br />
„aparatele şi medicamentele<br />
pot fi recomandate doar de o instituţie<br />
medicală sau de un medic<br />
care are dreptul să facă acest lucru,<br />
restul e şarlatanie. doar doctorul<br />
poate lua decizia şi poate<br />
recomanda preparate, aparate sau<br />
certificate pentru pacienţi. aceste<br />
aparate nu sunt verificate şi sunt<br />
cele mai rele”, accentuează cardiologul<br />
Aurel Grosu.<br />
Maya Jaggi este scriitoare, critic literar şi editor, este unul dintre cei mai respectaţi jurnalişti culturali din Marea Britanie<br />
DrePtuL La artă<br />
Printr-un concurs de<br />
circumstanţe, o întâlnesc<br />
pe Maya Jaggi la Tbilisi, în<br />
Georgia. ştiu că e jurnalistă,<br />
e din Marea Britanie,<br />
a intervievat numeroşi<br />
scriitori şi oameni de artă şi<br />
că îmi va vorbi despre cultură.<br />
Maya a scris despre<br />
arta şi cultura de pe cinci<br />
continente ale lumii şi, cu<br />
timpul, a devenit o voce influentă<br />
în lumea literaturii.<br />
Aliona CIuRCă<br />
Astfel, în opinia Mayei, „cultura<br />
este orice creează oamenii, iar<br />
facultatea imaginaţiei este unul<br />
dintre cele mai importante lucruri<br />
pe care le avem, în sensul artei şi<br />
al altor activităţi creative. Cultura<br />
este, de asemenea, un mod de a<br />
face lucrurile, este ceva ce trebuie<br />
să înţelegi: să înţelegi societatea<br />
şi de ce facem lucrurile aşa cum le<br />
facem”.<br />
„Cultura este un mod al<br />
societăţii de a se înţelege pe<br />
sine”<br />
Jurnalista consideră că există o<br />
anumită „cantitate” de creativitate<br />
care se întâmplă indiferent de orice.<br />
dacă o ţară este săracă, poate<br />
„nu se vor face filme, de exemplu,<br />
dar va fi muzică, se vor face dansuri,<br />
se va face literatură, şi asta le ajută<br />
oamenilor să depăşească sărăcia, să<br />
supravieţuiască. aceste lucruri sunt<br />
la fel de vechi ca omenirea”.<br />
oamenii văd cultura ca pe un<br />
lux şi „dacă o ţară este săracă, nu<br />
ne putem permite să cheltuim prea<br />
mulţi bani sau prea multe resurse,<br />
când, de fapt, cultura este un mod<br />
al societăţii de a se înţelege pe sine.<br />
Lucru evident – arta este o oglindă<br />
a societăţii. dacă mergi la o piesă de<br />
teatru sau mergi să asculţi muzică,<br />
sau să vezi un film, adesea pricepi<br />
anumite trăsături ale societăţii. În<br />
acest sens, dacă societatea încearcă<br />
să se schimbe, este un element crucial<br />
legat de arta creată în această<br />
societate. Şi… chiar nu este un lux<br />
– trăim prin poveştile pe care ni le<br />
spunem nouă şi celorlalţi despre<br />
vieţile noastre. Şi aceste poveşti<br />
sunt parte din cultură”, apreciază<br />
Maya.<br />
Monetizarea culturii<br />
Cu referire la ţările care se află<br />
în proces de tranziţie, aşa cum este<br />
cazul r. Moldova, Maya spune că<br />
în cultură, şi nu numai, „este întotdeauna<br />
folositor să înveţi din<br />
experienţa altora, să te uiţi la alte<br />
ţări în care oamenii au trecut prin<br />
tranziţii similare sau situaţii politice<br />
similare şi să observi cum au<br />
făcut-o ei. Şi apoi, nu copiezi, ci<br />
adaptezi, te gândeşti la asemănări<br />
şi deosebiri, la ce poţi învăţa de la<br />
ei şi ce nu – asta e foarte important!<br />
Bineînţeles că fiecare e diferit, dar<br />
sunt multe de învăţat din astfel<br />
de experienţe. Şi e vorba nu doar<br />
de Estul Europei, ci de oricare altă<br />
ţară, pentru că atât de multe ţări au<br />
trecut prin perioade totalitare sau<br />
regimuri opresive şi acum se află în<br />
aceeaşi situaţie”, relevă Maya.<br />
Totodată, Maya Jaggi accentuează<br />
şi faptul că cultura poate aduce<br />
profit economic statului. „sunt<br />
mai multe căi pe care cultura poate<br />
ajuta o ţară să crească economic. În<br />
primul rând, trebuie să-ţi valorifici<br />
propria cultură şi să cauţi să înţelegi<br />
care ar putea fi lucrurile de care alţi<br />
oameni să fie interesaţi, cum ar fi<br />
vizitatorii din alte părţi ale ţării, din<br />
străinătate. ai putea duce oamenii<br />
din domeniul artei peste hotare.<br />
Şi acesta e un mod de a monetiza<br />
cultura, de a ajuta oamenii să afle<br />
mai multe despre Moldova, nu prin<br />
politica sa, ci prin artiştii săi şi oamenii<br />
de creaţie, prin felul în care ei<br />
îşi văd ţara. Țările care nu sunt bine<br />
cunoscute pe plan internaţional au<br />
un mare potenţial. oamenii sunt<br />
curioşi, şi dacă spun că mă duc în<br />
Moldova, de exemplu, luna următoare,<br />
oamenii vor fi interesaţi, pentru<br />
că nu prea cunosc multe lucruri<br />
despre această ţară”, completează,<br />
zâmbind, Maya.<br />
„Talentele nedescoperite sunt o<br />
pierdere teribilă”<br />
după părerea Mayei, e important<br />
ca un stat să-şi finanţeze sfera<br />
culturii, dar să lase în pace artiştii,<br />
să nu se implice în deciziile lor, iar<br />
Foto: Ziarul de Gardă<br />
din acest lucru, ulterior, ar beneficia<br />
ţara, pentru că ar avea un sector<br />
cultural dinamic, atât în sine, ca<br />
imagine, cât şi economic. „Mulţi<br />
artişti şi scriitori pot fi implicaţi în<br />
politică, dar ei trebuie să decidă în<br />
ce măsură asta se va vedea în munca<br />
lor. E un lucru individual”, adaugă<br />
Maya.<br />
Maya Jaggi crede că educaţia<br />
artistică în şcoli este un drept<br />
fundamental al omului. Ea spune<br />
că „fiecare copil trebuie să fie în<br />
contact cu arta, să poată participa<br />
la crearea ei. În mai multe ţări<br />
s-a decis că e benefic ca copiii să<br />
înveţe să cânte la un instrument,<br />
de exemplu. Cred că în toate genurile<br />
de artă copilul trebuie să aibă<br />
oportunităţi. Talentele nedescoperite<br />
sunt o pierdere teribilă. Un<br />
lucru care ar putea ajuta în acest<br />
sens ar fi ca scriitorii, artiştii, muzicienii<br />
să meargă în şcoli şi să vorbească<br />
despre munca lor. În Marea<br />
Britanie, există un program special<br />
în cadrul căruia scriitorii, fiind<br />
desigur finanţaţi, merg în şcoli şi<br />
inspiră noile generaţii de copii”,<br />
concretizează jurnalista.<br />
În context, Maya îşi aminteşte<br />
de o experienţă deosebită din activitatea<br />
sa jurnalistică. surâde:<br />
„pe Umberto Eco l-am cunoscut la<br />
Milano. am mers la el acasă. Era<br />
un om foarte erudit, foarte educat,<br />
adică citea multe cărţi, poţi să deduci<br />
asta şi din cărţile sale. avea o<br />
bibliotecă enormă, de formă circulară,<br />
ca un labirint. Ştia unde se află<br />
fiecare carte. Mi-a spus: „am avut<br />
un bibliotecar, dar nu puteam găsi<br />
nimic cu ajutorul lui şi i-am zis să<br />
plece. Eu ştiu unde se află totul, fiecare<br />
carte”. Faptul de a-l vedea în<br />
propria bibliotecă… mă gândeam că<br />
astfel îi voi înţelege mai bine cărţile,<br />
despre care el spune că sunt cărţi<br />
construite din cărţi, pentru că fac<br />
referire la orice altceva. „Numele<br />
trandafirului” face referire la aristotel,<br />
la sherlock Holmes etc. astfel,<br />
înveţi lucruri cunoscând persoane.<br />
Cititul este ceva care salvează vieţi.<br />
oamenii pot fi salvaţi de disperare<br />
prin cărţi. Cititul previne influenţa<br />
altor oameni asupra ta, pentru că ai<br />
acces la logică. În acest sens, lectura<br />
este salvatoare”, conchide Jaggi.<br />
Transparency International:<br />
„nu adoptaţi legi care<br />
încurajează spălarea banilor”<br />
Transparency International (TI) solicită legiuitorilor să retragă proiectele<br />
de legi înaintate recent Parlamentului care vor scuti de răspundere<br />
demnitarii, oamenii de afaceri şi funcţionarii corupţi la declararea<br />
activelor şi proprietăţilor, chiar dacă acestea au fost obţinute ilicit.<br />
„În ultimii zece ani, un număr impunător de persoane importante<br />
şi oameni de afaceri s-au îmbogăţit din corupţie. Majoritatea acestora<br />
n-au fost deferiţi justiţiei, iar mijloacelor obţinute fraudulos, inclusiv<br />
din miliardul de dolari furat prin frauda bancară şi alte crime la nivel<br />
înalt, nu li s-a găsit urma. Cele două proiecte de legi înaintate Parlamentului<br />
vor permite oamenilor de afaceri să-şi declare activele la o<br />
valoare cu mult sub cea de piaţă în schimbul unei amnistii penale”,<br />
susţin reprezentanţii TI.<br />
„Guvernarea nu trebuie să adopte legi care ar încuraja spălarea de bani<br />
şi corupţia. acest fapt va favoriza corupţii şi va compromite combaterea<br />
corupţiei în r. Moldova. acesta va fi un semnal că cei corupţi îşi cumpără<br />
impunitatea şi va lipsi cetăţenii de mijloacele de stat atât de necesare pentru<br />
îmbunătăţirea serviciilor publice”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele<br />
Transparency International.<br />
„Guvernarea ia decizii care privează bugetul public şi cetăţenii r.<br />
Moldova de resurse financiare necesare. E timpul să oprim spălătoria de<br />
bani, şi nu s-o încurajăm. Guvernanţii trebuie să aplice legislaţia din 2013<br />
care permite colectarea impozitelor pe venitul şi proprietatea nedeclarate,<br />
dar să nu adopte legi care le-ar permite celor care s-au îmbogăţit ilegal săşi<br />
legalizeze averile obţinute fraudulos”, susţine Lilia Carasciuc, director<br />
executiv al TI-Moldova.<br />
Transparency International face apel şi la partenerii internaţionali<br />
ai r. Moldova să facă presiune asupra guvernanţilor pentru a retrage<br />
proiectele de legi. r. Moldova a primit în noiembrie 2016 prima tranşă din<br />
creditul de <strong>17</strong>9 mln Usd de la Fondul Monetar Internaţional cu menţiunea<br />
combaterii corupţiei. obţinerea tranşei următoare a finanţării trebuie<br />
să fie condiţionată de retragerea legilor vizate.<br />
Judecătoria Chişinău continuă<br />
să rămână fără preşedinte<br />
radu Țurcanu, singurul pretendent la funcţia de preşedinte al Judecătoriei<br />
Chişinău, a depus o nouă cerere de amânare a derulării concursului.<br />
acesta nu a anunţat care ar fi motivul solicitării sale.<br />
Carolina Mangâr, purtătoarea de cuvânt a Consiliului superior al Magistraturii<br />
(CsM), ne-a explicat că „în cererea semnată de radu Țurcanu<br />
nu a fost indicată data până când va fi amânat concursul, dar nu poate fi<br />
mai târziu de următoarea şedinţă a CsM, care va avea loc pe 14 februarie”.<br />
amintim că, la 4 octombrie 2016, CsM a anunţat concurs pentru suplinirea<br />
funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, la care a participat<br />
un singur candidat, radu Țurcanu, vicepreşedintele Judecătoriei Botanica.<br />
În urma votului deschis exprimat de membrii prezenţi la şedinţa Plenului<br />
CsM, la 29 noiembrie 2016, s-a constatat că Țurcanu nu a întrunit<br />
numărul necesar de voturi pentru a fi promovat în această funcţie. astfel,<br />
concursul s-a considerat eşuat, iar CsM a anunţat un nou concurs.<br />
În absenţa unui preşedinte ales, interimatul funcţiei de preşedinte al<br />
Judecătoriei Chişinău este exercitat de judecătorul dorin dulghieru, propus<br />
de CsM şi acceptat de preşedintele dodon în funcţia de vicepreşedinte<br />
al Judecătoriei Chişinău.<br />
singurul candidat, radu Țurcanu, este judecătorul care, în 2011, a examinat,<br />
în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca,<br />
ex-preşedintele sa Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de Consiliul<br />
de administraţie. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate<br />
de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei<br />
(CCCEC), când s-a depistat că acesta ar fi prejudiciat statul cu milioane<br />
de lei. Numele lui radu Țurcanu apare şi în aşa-zisul „atac raider” de la<br />
Compania „asito”. atunci, Țurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica,<br />
a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” devenise<br />
proprietara a 34,802% din acţiunile deţinute de ICs „Insurance Consult”<br />
srL la asITo şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de<br />
„Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.