27.03.2017 Views

ZDG 17

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

14 I Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> www.zdg.md www.zdg.md<br />

Ziarul de Gardă I nr. 5 (602) JOI, 9 FEBRUARIE 20<strong>17</strong> I 15<br />

TrĂINd dE GardĂ<br />

La MarGINEa EUroPEI<br />

„afaceri” cu sănătatea bătrânilor<br />

În total, peste 30 de persoane au avut de suferit de pe urma escrocheriilor cu aparate de uz casnic<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

„Mi-au scris că am 92%<br />

când mi-au măsurat oxigenul<br />

în sânge, dar norma e<br />

95-99%. Mi-au zis că e foarte<br />

rău, iar eu m-am speriat<br />

foarte tare... Atunci mi-am<br />

zis: „Doamne, am să mor<br />

degrabă, dar vreau să-mi<br />

mai văd nepoţeii, să-mi ajut<br />

copiii. Ajunsesem în starea<br />

în care eram bucuroasă<br />

să cumpăr orice, ca să mă<br />

lecuiesc”, ne spune amărâtă<br />

şi revoltată una dintre<br />

femei. Face parte dintr-un<br />

grup de cinci persoane care<br />

a venit la redacţie având<br />

o durere comună – au fost<br />

înşelate.<br />

Aliona CIuRCă<br />

Zile în şir oamenii erau sunaţi la<br />

telefonul de la domiciliu, fiind<br />

invitaţi la un „centru”, unde urma<br />

să li se demonstreze „aparate pentru<br />

sănătate”. de obicei, erau invitaţi<br />

la diferite hoteluri din Chişinău.<br />

„afaceriştii” nu uitau să accentueze<br />

că totul este gratis şi, ulterior, reveneau<br />

cu un apel înainte de eveniment.<br />

Toţi invitaţii erau aleşi pe<br />

acelaşi principiu – să fie pensionari.<br />

odată ajunşi la unul dintre hoteluri,<br />

bătrânii primeau un cupon. Urma<br />

apoi o prezentare, în cadrul căreia<br />

erau promovate produse „Lanaform”.<br />

În timpul prezentării, bătrânii<br />

treceau o „testare medicală”<br />

care arăta că suferă de insuficienţă<br />

de oxigen în sânge şi au nevoie de<br />

produsele promovate anterior. Totodată,<br />

unii dintre bătrâni beneficiau<br />

de o ofertă specială: o reducere de<br />

jumătate de preţ şi cadouri.<br />

„Au insistat să achităm<br />

imediat”<br />

„spuneau că ne iau analize şi,<br />

conform acelor rezultate, aşa se întâmpla<br />

că toţi eram bolnavi, aveam<br />

nevoie de aparate care ne-ar fi tratat<br />

afecţiunile. acolo ne-au dat nişte<br />

cupoane, apoi asistam la o lecţie<br />

de motivaţie, care promova produsele.<br />

La final, în urma unei extrageri,<br />

era ales un câştigător care<br />

beneficia de mari reduceri. Ne-au<br />

spus că toate aceste produse costă<br />

44.000 de lei împreună, dar ei ne<br />

fac reducere de jumătate de preţ.<br />

Ne-au spus să închidem telefoanele.<br />

au insistat ca banii să-i achităm<br />

imediat”, ne spune Tamara Glinenco<br />

(63 de ani) din Chişinău.<br />

Femeia îşi aminteşte că „au<br />

mers cu mine cu maşina acasă,<br />

aveam 5000 de lei şi am mai împrumutat.<br />

Ei m-au dus cu maşina,<br />

au luat banii, apoi am venit acasă<br />

cu aparatele. Peste câteva zile, miam<br />

dat seama ce am făcut. Cumpărasem<br />

un aparat cu raze infraroşii<br />

şi un fotoliu pentru masaj la spate.<br />

Cardiologul mi-a spus să nu folosesc<br />

aceste aparate, că-mi pot face<br />

rău la inimă”, povesteşte femeia.<br />

„ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />

medicamente, mai bine<br />

să luăm acele produse şi vom fi<br />

sănătoşi toată viaţa”<br />

Nicolae Plămădeală este din<br />

Chişinău şi a trecut prin aceeaşi<br />

experienţă. „Şi pe mine m-au sunat<br />

acasă, aşa şi nu am înţeles de unde<br />

au luat numărul meu de telefon. Eu<br />

abia mă întorsesem de la policlinică,<br />

făcusem nişte investigaţii medicale<br />

acolo. Mi-au spus că pot să<br />

fac un control medical fără plată.<br />

M-au invitat la hotelul „dacia”, la<br />

o prezentare. M-au sunat dimineaţa,<br />

ca să-mi reamintească de acea<br />

„programare”. Mi-au dat şi mie un<br />

tichet... apoi, după ce mă alesesem<br />

cu produsele, trei zile la rând am<br />

tot mers să le returnez. Parcă eram<br />

după hipnoză... Şi pe mine m-au<br />

dus cu maşina. Prin înşelăciune<br />

au căpătat aceşti bani de la noi. La<br />

80 de ani nu mai avem prea mult<br />

control asupra noastră. de ce să se<br />

îmbogăţească pe seama noastră?<br />

Ne-au spus că, decât să cumpărăm<br />

medicamente, mai bine să luăm<br />

acele aparate şi vom fi sănătoşi<br />

toată viaţa”, completează Nicolae<br />

Plămădeală.<br />

ZdG a intrat în posesia unor<br />

înregistrări audio. acestea arată<br />

cât de perseverent încerca „prezentatorul”<br />

să le vândă bătrânilor<br />

produsele. El menţiona că firma pe<br />

care ar reprezenta-o are mai multe<br />

filiale prin Europa şi că vine cu o<br />

ofertă de medicină de alternativă.<br />

Totodată, se asigura că toată lumea<br />

are cupoane şi că li s-a anunţat la<br />

telefon că vor face şi nişte analize.<br />

aparatul cu care ar urma să se facă<br />

analizele „este întâlnit în clinici,<br />

spitale private şi ambulanţe”, spunea<br />

el.<br />

Cele cinci persoane cu care am<br />

discutat s-au întâlnit pe holurile<br />

procuraturii, în timpul audierilor<br />

începute încă în martie 2016. „o<br />

cauză penală se află în instanţa de<br />

judecată, restul cauzelor se află în<br />

faza de urmărire penală. Peste 30<br />

de bătrâni au avut de pătimit. Unele<br />

aparate au fost întoarse, altele<br />

- nu. două persoane sunt pe banca<br />

acuzaţilor, dar se află în libertate”,<br />

ne-a spus procurorul silvian Mahu.<br />

Cele două persoane sunt acuzate<br />

de escrocherii în proporţii deosebit<br />

de mari şi riscă până la 15 ani de<br />

închisoare.<br />

srL sanitas Mundo, care desfăşura<br />

aceste activităţi la Chişinău,<br />

a fost înregistrată pe 30.04.2015 pe<br />

adresa juridică mun. Chişinău, sect.<br />

Botanica, str. Grădina Botanică 14/3,<br />

ap. 307, avându-l ca director pe Lakatos<br />

Tamas. Genurile de activitate<br />

ale acesteia includ „comerţul cu<br />

amănuntul al articolelor medicale şi<br />

ortopedice” şi comerţul cu amănuntul<br />

al produselor cosmetice.<br />

anterior, în urma percheziţiilor<br />

de la domiciliul şi din oficiile suspecţilor,<br />

poliţiştii au depistat peste<br />

200 de mii de lei, tehnică de calcul,<br />

telefoane mobile şi două mijloace<br />

de transport folosite la comiterea<br />

infracţiunilor. specialiştii în domeniu<br />

au confirmat pentru poliţie că<br />

aparatele care erau vândute bătrânilor<br />

nu erau altceva decât aparate<br />

de uz casnic.<br />

„aparatele şi medicamentele<br />

pot fi recomandate doar de o instituţie<br />

medicală sau de un medic<br />

care are dreptul să facă acest lucru,<br />

restul e şarlatanie. doar doctorul<br />

poate lua decizia şi poate<br />

recomanda preparate, aparate sau<br />

certificate pentru pacienţi. aceste<br />

aparate nu sunt verificate şi sunt<br />

cele mai rele”, accentuează cardiologul<br />

Aurel Grosu.<br />

Maya Jaggi este scriitoare, critic literar şi editor, este unul dintre cei mai respectaţi jurnalişti culturali din Marea Britanie<br />

DrePtuL La artă<br />

Printr-un concurs de<br />

circumstanţe, o întâlnesc<br />

pe Maya Jaggi la Tbilisi, în<br />

Georgia. ştiu că e jurnalistă,<br />

e din Marea Britanie,<br />

a intervievat numeroşi<br />

scriitori şi oameni de artă şi<br />

că îmi va vorbi despre cultură.<br />

Maya a scris despre<br />

arta şi cultura de pe cinci<br />

continente ale lumii şi, cu<br />

timpul, a devenit o voce influentă<br />

în lumea literaturii.<br />

Aliona CIuRCă<br />

Astfel, în opinia Mayei, „cultura<br />

este orice creează oamenii, iar<br />

facultatea imaginaţiei este unul<br />

dintre cele mai importante lucruri<br />

pe care le avem, în sensul artei şi<br />

al altor activităţi creative. Cultura<br />

este, de asemenea, un mod de a<br />

face lucrurile, este ceva ce trebuie<br />

să înţelegi: să înţelegi societatea<br />

şi de ce facem lucrurile aşa cum le<br />

facem”.<br />

„Cultura este un mod al<br />

societăţii de a se înţelege pe<br />

sine”<br />

Jurnalista consideră că există o<br />

anumită „cantitate” de creativitate<br />

care se întâmplă indiferent de orice.<br />

dacă o ţară este săracă, poate<br />

„nu se vor face filme, de exemplu,<br />

dar va fi muzică, se vor face dansuri,<br />

se va face literatură, şi asta le ajută<br />

oamenilor să depăşească sărăcia, să<br />

supravieţuiască. aceste lucruri sunt<br />

la fel de vechi ca omenirea”.<br />

oamenii văd cultura ca pe un<br />

lux şi „dacă o ţară este săracă, nu<br />

ne putem permite să cheltuim prea<br />

mulţi bani sau prea multe resurse,<br />

când, de fapt, cultura este un mod<br />

al societăţii de a se înţelege pe sine.<br />

Lucru evident – arta este o oglindă<br />

a societăţii. dacă mergi la o piesă de<br />

teatru sau mergi să asculţi muzică,<br />

sau să vezi un film, adesea pricepi<br />

anumite trăsături ale societăţii. În<br />

acest sens, dacă societatea încearcă<br />

să se schimbe, este un element crucial<br />

legat de arta creată în această<br />

societate. Şi… chiar nu este un lux<br />

– trăim prin poveştile pe care ni le<br />

spunem nouă şi celorlalţi despre<br />

vieţile noastre. Şi aceste poveşti<br />

sunt parte din cultură”, apreciază<br />

Maya.<br />

Monetizarea culturii<br />

Cu referire la ţările care se află<br />

în proces de tranziţie, aşa cum este<br />

cazul r. Moldova, Maya spune că<br />

în cultură, şi nu numai, „este întotdeauna<br />

folositor să înveţi din<br />

experienţa altora, să te uiţi la alte<br />

ţări în care oamenii au trecut prin<br />

tranziţii similare sau situaţii politice<br />

similare şi să observi cum au<br />

făcut-o ei. Şi apoi, nu copiezi, ci<br />

adaptezi, te gândeşti la asemănări<br />

şi deosebiri, la ce poţi învăţa de la<br />

ei şi ce nu – asta e foarte important!<br />

Bineînţeles că fiecare e diferit, dar<br />

sunt multe de învăţat din astfel<br />

de experienţe. Şi e vorba nu doar<br />

de Estul Europei, ci de oricare altă<br />

ţară, pentru că atât de multe ţări au<br />

trecut prin perioade totalitare sau<br />

regimuri opresive şi acum se află în<br />

aceeaşi situaţie”, relevă Maya.<br />

Totodată, Maya Jaggi accentuează<br />

şi faptul că cultura poate aduce<br />

profit economic statului. „sunt<br />

mai multe căi pe care cultura poate<br />

ajuta o ţară să crească economic. În<br />

primul rând, trebuie să-ţi valorifici<br />

propria cultură şi să cauţi să înţelegi<br />

care ar putea fi lucrurile de care alţi<br />

oameni să fie interesaţi, cum ar fi<br />

vizitatorii din alte părţi ale ţării, din<br />

străinătate. ai putea duce oamenii<br />

din domeniul artei peste hotare.<br />

Şi acesta e un mod de a monetiza<br />

cultura, de a ajuta oamenii să afle<br />

mai multe despre Moldova, nu prin<br />

politica sa, ci prin artiştii săi şi oamenii<br />

de creaţie, prin felul în care ei<br />

îşi văd ţara. Țările care nu sunt bine<br />

cunoscute pe plan internaţional au<br />

un mare potenţial. oamenii sunt<br />

curioşi, şi dacă spun că mă duc în<br />

Moldova, de exemplu, luna următoare,<br />

oamenii vor fi interesaţi, pentru<br />

că nu prea cunosc multe lucruri<br />

despre această ţară”, completează,<br />

zâmbind, Maya.<br />

„Talentele nedescoperite sunt o<br />

pierdere teribilă”<br />

după părerea Mayei, e important<br />

ca un stat să-şi finanţeze sfera<br />

culturii, dar să lase în pace artiştii,<br />

să nu se implice în deciziile lor, iar<br />

Foto: Ziarul de Gardă<br />

din acest lucru, ulterior, ar beneficia<br />

ţara, pentru că ar avea un sector<br />

cultural dinamic, atât în sine, ca<br />

imagine, cât şi economic. „Mulţi<br />

artişti şi scriitori pot fi implicaţi în<br />

politică, dar ei trebuie să decidă în<br />

ce măsură asta se va vedea în munca<br />

lor. E un lucru individual”, adaugă<br />

Maya.<br />

Maya Jaggi crede că educaţia<br />

artistică în şcoli este un drept<br />

fundamental al omului. Ea spune<br />

că „fiecare copil trebuie să fie în<br />

contact cu arta, să poată participa<br />

la crearea ei. În mai multe ţări<br />

s-a decis că e benefic ca copiii să<br />

înveţe să cânte la un instrument,<br />

de exemplu. Cred că în toate genurile<br />

de artă copilul trebuie să aibă<br />

oportunităţi. Talentele nedescoperite<br />

sunt o pierdere teribilă. Un<br />

lucru care ar putea ajuta în acest<br />

sens ar fi ca scriitorii, artiştii, muzicienii<br />

să meargă în şcoli şi să vorbească<br />

despre munca lor. În Marea<br />

Britanie, există un program special<br />

în cadrul căruia scriitorii, fiind<br />

desigur finanţaţi, merg în şcoli şi<br />

inspiră noile generaţii de copii”,<br />

concretizează jurnalista.<br />

În context, Maya îşi aminteşte<br />

de o experienţă deosebită din activitatea<br />

sa jurnalistică. surâde:<br />

„pe Umberto Eco l-am cunoscut la<br />

Milano. am mers la el acasă. Era<br />

un om foarte erudit, foarte educat,<br />

adică citea multe cărţi, poţi să deduci<br />

asta şi din cărţile sale. avea o<br />

bibliotecă enormă, de formă circulară,<br />

ca un labirint. Ştia unde se află<br />

fiecare carte. Mi-a spus: „am avut<br />

un bibliotecar, dar nu puteam găsi<br />

nimic cu ajutorul lui şi i-am zis să<br />

plece. Eu ştiu unde se află totul, fiecare<br />

carte”. Faptul de a-l vedea în<br />

propria bibliotecă… mă gândeam că<br />

astfel îi voi înţelege mai bine cărţile,<br />

despre care el spune că sunt cărţi<br />

construite din cărţi, pentru că fac<br />

referire la orice altceva. „Numele<br />

trandafirului” face referire la aristotel,<br />

la sherlock Holmes etc. astfel,<br />

înveţi lucruri cunoscând persoane.<br />

Cititul este ceva care salvează vieţi.<br />

oamenii pot fi salvaţi de disperare<br />

prin cărţi. Cititul previne influenţa<br />

altor oameni asupra ta, pentru că ai<br />

acces la logică. În acest sens, lectura<br />

este salvatoare”, conchide Jaggi.<br />

Transparency International:<br />

„nu adoptaţi legi care<br />

încurajează spălarea banilor”<br />

Transparency International (TI) solicită legiuitorilor să retragă proiectele<br />

de legi înaintate recent Parlamentului care vor scuti de răspundere<br />

demnitarii, oamenii de afaceri şi funcţionarii corupţi la declararea<br />

activelor şi proprietăţilor, chiar dacă acestea au fost obţinute ilicit.<br />

„În ultimii zece ani, un număr impunător de persoane importante<br />

şi oameni de afaceri s-au îmbogăţit din corupţie. Majoritatea acestora<br />

n-au fost deferiţi justiţiei, iar mijloacelor obţinute fraudulos, inclusiv<br />

din miliardul de dolari furat prin frauda bancară şi alte crime la nivel<br />

înalt, nu li s-a găsit urma. Cele două proiecte de legi înaintate Parlamentului<br />

vor permite oamenilor de afaceri să-şi declare activele la o<br />

valoare cu mult sub cea de piaţă în schimbul unei amnistii penale”,<br />

susţin reprezentanţii TI.<br />

„Guvernarea nu trebuie să adopte legi care ar încuraja spălarea de bani<br />

şi corupţia. acest fapt va favoriza corupţii şi va compromite combaterea<br />

corupţiei în r. Moldova. acesta va fi un semnal că cei corupţi îşi cumpără<br />

impunitatea şi va lipsi cetăţenii de mijloacele de stat atât de necesare pentru<br />

îmbunătăţirea serviciilor publice”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele<br />

Transparency International.<br />

„Guvernarea ia decizii care privează bugetul public şi cetăţenii r.<br />

Moldova de resurse financiare necesare. E timpul să oprim spălătoria de<br />

bani, şi nu s-o încurajăm. Guvernanţii trebuie să aplice legislaţia din 2013<br />

care permite colectarea impozitelor pe venitul şi proprietatea nedeclarate,<br />

dar să nu adopte legi care le-ar permite celor care s-au îmbogăţit ilegal săşi<br />

legalizeze averile obţinute fraudulos”, susţine Lilia Carasciuc, director<br />

executiv al TI-Moldova.<br />

Transparency International face apel şi la partenerii internaţionali<br />

ai r. Moldova să facă presiune asupra guvernanţilor pentru a retrage<br />

proiectele de legi. r. Moldova a primit în noiembrie 2016 prima tranşă din<br />

creditul de <strong>17</strong>9 mln Usd de la Fondul Monetar Internaţional cu menţiunea<br />

combaterii corupţiei. obţinerea tranşei următoare a finanţării trebuie<br />

să fie condiţionată de retragerea legilor vizate.<br />

Judecătoria Chişinău continuă<br />

să rămână fără preşedinte<br />

radu Țurcanu, singurul pretendent la funcţia de preşedinte al Judecătoriei<br />

Chişinău, a depus o nouă cerere de amânare a derulării concursului.<br />

acesta nu a anunţat care ar fi motivul solicitării sale.<br />

Carolina Mangâr, purtătoarea de cuvânt a Consiliului superior al Magistraturii<br />

(CsM), ne-a explicat că „în cererea semnată de radu Țurcanu<br />

nu a fost indicată data până când va fi amânat concursul, dar nu poate fi<br />

mai târziu de următoarea şedinţă a CsM, care va avea loc pe 14 februarie”.<br />

amintim că, la 4 octombrie 2016, CsM a anunţat concurs pentru suplinirea<br />

funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, la care a participat<br />

un singur candidat, radu Țurcanu, vicepreşedintele Judecătoriei Botanica.<br />

În urma votului deschis exprimat de membrii prezenţi la şedinţa Plenului<br />

CsM, la 29 noiembrie 2016, s-a constatat că Țurcanu nu a întrunit<br />

numărul necesar de voturi pentru a fi promovat în această funcţie. astfel,<br />

concursul s-a considerat eşuat, iar CsM a anunţat un nou concurs.<br />

În absenţa unui preşedinte ales, interimatul funcţiei de preşedinte al<br />

Judecătoriei Chişinău este exercitat de judecătorul dorin dulghieru, propus<br />

de CsM şi acceptat de preşedintele dodon în funcţia de vicepreşedinte<br />

al Judecătoriei Chişinău.<br />

singurul candidat, radu Țurcanu, este judecătorul care, în 2011, a examinat,<br />

în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca,<br />

ex-preşedintele sa Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de Consiliul<br />

de administraţie. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate<br />

de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei<br />

(CCCEC), când s-a depistat că acesta ar fi prejudiciat statul cu milioane<br />

de lei. Numele lui radu Țurcanu apare şi în aşa-zisul „atac raider” de la<br />

Compania „asito”. atunci, Țurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica,<br />

a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” devenise<br />

proprietara a 34,802% din acţiunile deţinute de ICs „Insurance Consult”<br />

srL la asITo şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de<br />

„Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!