Constelatii diamantine nr. 10 (86) / 2017

More documents

Recommendations

Info

6 Constela\ii diamantine Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Iulian CHIVU Sinele, dinspre Orient spre Occident Dac filosofia occidental nu ar face oneste trimiteri la gândirea indian în texte i tradiii i dac am nesocoti paradigmele diacronice ale reprezentrii, ar fi suficiente argumente s ne grbim a crede c Occidentul a transferat tacit, dar grosso modo, o serie de idei din mediul noematic al genezei lor într-un altul, diferit ca modalitate ideatic. De la Bhagavad-Gita la Vaiika Strai pân la Das Sein-ul heideggerian, alteritatea gândirii apusene nu poate fi pus la îndoial; Sinele, de pild, în reprezentarea lui, fiind unul din numeroasele concepte în dialogul universal al ideilor. Dac lum ca mrturie unul din cele mai vechi texte de filosofie sanskrit care s-au pstrat peste timp (datat cu aproximaie în sec. V-IV înainte de Hristos), Vaiika Stra 1 , atribuit ascetului Kanâda, cam din aceeai vreme cu Bhagavad-Gita, avem deja o prim conturare a conceptului în gândirea jainist, definitivat de Mahavira cu ase secole înainte de Hristos. Spre deosebire de buddhism care susinea nonexistena Sinelui i de Upaniadele care pledau pentru un Sine unic, cu Vaiika Stra suntem pe un teren de reflecie mult mai cristalizat i mai contextualizat filosofiei Vednta. Astfel, Kanda socotea, în contextul unui realism care nu era totodati materialist, c totul se cuprinde în cele ase categorii vedantine consacrate: substana (dravya), atributul (guna), aciunea (karma), universalul (snya), particularul (visea) i inherena (samavya) 2 - sinele/ sufletul tman) fiind de ordin noetic, cu o natur abstract, ca i mintea (manas), inherena (samavya), universaliile (snya) ori particulariile (visea). Pentru Kanda Sinele se afl în relaie cu Mintea f a se confunda îns: Existena i non-existena cunoaterii la contactul sinelui cu obiectele simurilor reprezint indicii Pavel Filonov - Magi ale [existenei] minii (III.2.1) i îi condiioneaz de aceasta o parte din atributivitate. i admite c Datorit lipsei de particulariti a aceluia în care iau natere plcerea, durerea i cunoaterea [exist] un singur sine [într-un individ] - III.2.19, totodat, datorit [diferitelor sale]instanieri [sinele] este multiplu - III.2.20. Sinele nu se confund cu Eul, acesta ine de particular, în timp ce [cunoaterea existenei sinelui] ine de revelaie III.2.8. Ca urmare, [Cunoaterea implicat în conceptul de]„eu” se datoreaz existenei sinelui individual i nu unei alte entiti, întrucât ceea ce este perceput e un [anumit] obiect distinct [de orice alt entitate] - III.2.14. Afirmând deci un Sine particular, se poate vorbi, în limitele tradiiei religioase (sstra), nu atât de o multitudine, ci de o multiplicitate a Sinelui (ntva), idee pe care, cum vom vedea, Upaniadele nu o împrtesc întrutotul, chiar în temeiul a ceea ce spune cumva i Kanâda: Substanialitatea i eternitatea sa sunt explicate prin intermediul aerului (III.2.2.). Iat, de pild, Kauitaki brahmana upaniad 3 afirm c toate divinitile admit ideea unui suflu (prna) ce d natere Sineluii ca manifestare a contiinei (prajñ). Numai a Sinele are o manifestare spaial, el intr în vânt i merge în paradis (II. 14.). Ca atare, ajungem la o prim structurare a Sinelui: Acest suflu care este chiar Sinele-contiin (prajñtman) a intrat în Sinele-corporal (rirtman) prin firele de pr i prin unghii - IV.20, textul upaniadic subliniaz c Sinele-corporal (rirtman) urmeaz Sinelui-contiin (prajñtman) necondiionat. Din Svetsvatara Upaniad aflm c Sinele se gsete în cavitile fiinei. Sinele individual, care este totuna cu Sinele-corporal din Vaiika tra, este lipsit de putere fa de Sinele tuturor (sarvtman): El e omniprezent (sarvagata) prin aceea c el penetreaz totul (III.21). El este însui focul care a ptruns în ape (IV.15), el este Sinele din mijlocul celor existente. Cu acest ultim verset, Upaniadele ne aduc în lumea esenelor nscute din contrarii: focul care ptrunde în ape i care mai apoi cuprinde existena ca atribut ulterior, distinctiv. Cu Mândukya Upaniad, Sinele se relev ca existen în patru stri (pda): starea de veghe (jgaritasthna), starea de vis (svapnasthna), starea de somn (kma) i cea de a patra starea, cea de ne- zut (adrsta), de nedorit (avyavahrya), de neatins (agrhya), caracteristici (alakna), de negândit (acintya), de nedescris (avyapadesya); [aceast stare] este Sinele cel unic, esena cauzelor, încetarea [existenei] lumii fenomenale, este calm, benefic, nondual (advaita). Aceast [stare] este Sinele, aceasta trebuie fie cunoscut (2). Gândirea occidental, se tie, ajunge mult mai târziu i destul de greu, dup dispute îndelungi, s accepte evoluia Sinelui din cauza confuziei cu Fiina, cu Mintea, cu Sufletul, cu desvârirea, atribut exclusiv divin, care, în viziunile Vedanta, este sens i scop al Sinelui: Sinele cel Unic din ndukya Upaniad, Sinele brahmanic din nduka Upaniad: Acest Sine asimilat îneleptului, este brahmanic) i trebuie obinut prin adevr, ascez, prin cunoatere corect (samyag jñna), prin castitate permanent
Anul VIII, nr. 10(86)/2017 (III.1.5). Ca finalitate, Sinele acesta nu poate fi dobândit nici prin explicaii, nici prin intelect, nici prin multe revelaii (sruti) - III.2.3; Obinându-l pe [Brahman], vizionarii sunt mulumii de cunoaterea [pe care o au], i-au realizat Sinele, sunt lipsii de pasiuni, linitii (n.n. fiindc l-au gsit pe cel omniprezent - sarvagam) - II I.2.5. Acest Sine (Brahman) este socotit unic odat cu Vajrasucika Upaniad (9), unde îi relev calitile: lipsit de natere (jti), caliti (guna), sau fapte (ktiy), lipsit de cele ase infirmiti, de cele ase stri i de toate defectele, a crui identitate (svarupa) este adevrul (satya), cunoaterea (jñna), beatitudinea (nanda) i infinitul (anata), care exist prin el însui (svaya), lipsit de determinaii (nirvikalpa), suportul întregii gândiri conceptuale (kalpa). O secven a desvâririi vedantine, un text cu vdite caliti literare i moralizatoare, ne furnizeaz Bhagavad-Gita, o tulburtoare ipostaz a scoaterii lui Arjuna 4 din ineria indus de o cdere a eroului în emoional; Sinele-corporal (srlrtman) nu mai urmeaz Sineluicontiin (prajñtman) i ceea ce experimenteaz acesta nu de te limitele corporalitii tiut fiind c, la acest nivel, Sinele se localizeaz nu în creier, ci în inim. Aceast adevrat scriptur sanskrit, atribuit mai multor autori, face parte din Mahabharata, întrunete simultan i trturile unui poem filosofic i pare s fi inspirat atât jainismul, cât i buddhismul, precum i practicile yoga. Bhagavad-Gita 5 ,obiect al celor mai preioase interpretri, a fost asemnat pentru hinduism cu Noul Testament, iar Vedele cu Vechiul Testament ebraic. Bhagavad-Gita înseamn în sanskrit Cântarea lui Dumnezeu i aici Krna, ale crui virtui îl pot aduce în comparaie cu Iisus Hristos, izbutete convertirea lui Arjuna la menirea sa de lupttor, îns numai prin desvârirea ca Sine: omul care se bucur numai de Sine, care gsete mulumire numai în Sine, care îi gsete linitea în Sine, acela nu mai are nimic de fcut (III.17), îi spune Krna argumentându-i c simurile, crora eroul le czuse prad, sunt, într-adevr, deasupra obiectelor lor, îns deasupra acestora este simul intern, deasupra lui mintea i deasupra acesteia din urm este Sinele (III.42). Aici se face o apropiere cauzal evident cu ce spunea Kanda în Vaiika Stra, III.2.19: Datorit lipsei de particulariti a aceluia în care iau natere plcerea, durerea i cunoaterea [exist] un singur sine [într-un individ]. Ca atare, Bhagavad-Gita, s duc lucrurile spre suficieni limitare, Pavel Filonov - Mama Constela\ii diamantine 7 consider c: Continua Cunoatere a Sinelui, înelegerea rostului cunoaterii adevrului - aceasta este Cunoaterea; ceea ce este altfel decât aceasta se numete necunoatere (VIII.11); în consecin, Sinele, temeiurile lui în adevr fac aici, pe pmânt, cunoaterea instrument purificator pentru Sine, diferena de Sine i o prerogativ pentru cel desvârit în yoga. Krna detaliaz: Unii, cu ajutorul meditaiei, vd ei în îni Sinele în sinea lor; alii prin Smkhya i Yoga, iar alii prin yoga faptei (VIII.24); a vedea Sinele sinea ta ar fi un prim pas spre desvârire pe oricare din cele trei ci s-ar merge. Arjuna, pe de alt parte, are propriile convingeri, întemeiate pe argumentele lumii înluite de norme etice i îndreptate asupra Sinelui suprem, cu dorine stinse, neeliberate din dualitatea fericire/ durere, argumente care nu rezist maieuticii lui Krna. Arjuna este prevenit asupra desvâririi în opoziie cu opiunile de tip Sattva (echilibru, armonie, puritate), Tamas (dezechilibru, haos, impuritate, apatie) sau Rajas (pasiune, moderaie, egoism) între care are de ales: Fericirii care de la început i pân la urm este o tulburare a Sinelui, nscut din somn, delsare i nepsare - i se spune cine de tamas (XVIII.39), sau Cea care la început este ca otrava, la sfârit ca nectarul nemuririi (amrta), care se nate din lumina Cunoaterii Sinelui - ei i se spune cine de sattva ( XVIII.35). Totdeauna se folosesc argumente aproape exclusiv din atributivitatea Sinelui: Sprijinindu-se pe aceast prere, cei care i-au pierdut Sinele, puini la minte, cruni la fapte i ru ftori, se nasc spre distrugerea lumii (XVI.9). La Arjuna îns lucrurile stagneaz în sfera Sinelui individual: Precum eterul omniprezent nu este întinat din cauza subtilitii sale, aa i Sinele care sluiete pretutindeni în trup, nu este întinat (VIII.32). Or modelul acesta poate intra în opoziie cu Sinele suprem i tocmai în legtur cu acesta este avertizat: Exist îns un alt Spirit mai presus de toate, numit Sinele Suprem - care, trunzând cele trei lumi, le susine - Stpânul Divin neclintit (XV.17). Aadar, Stpânul divin este Spirit i Sine Suprem, unic, atotputernic, copleitor, de necuprins, inegalabil, Unul genetic i polarizant al tuturor religiilor, iar de aici lucrurile sunt asumate teologic - pe de o parte, filosofic ca idee i etic ca manifestare - pe de alta. În psihologiile moderne, Sinele este o structurare identitar a personalitii; în prelungirea Eu-lui, la Sigmund Freud, sau o supraordonare a acestuia, la Carl Gustav Jung. Survine îns o întrebare: Este Eul totuna cu Sinele? i dac nu, de unde se separi ce anume le distaneaz? O astfel de dezbatere avea s înceap înc din sec. al XIX-lea, în rândul psihologilor, odat cu William James (fratele romancierului Henry James), dar primele rspunsuri le dduse deja filosofia occidental, iar în filosofia româneasc, Constantin Noica face disocierea începând dinspre spiritul limbii 6 , lsând lucrurile sensibil apropiate, dar inconfundabile totui: sinele nu este eul i contiina de sine nu e contiina de mine. 7 El întrevede în profunzime diferena ca i W. James (eul este cel ce cunoate, iar sinele este latura cunoscut), îns, pentru farmecul rostirii, o statornicete în semantic: sinele poate fi îneles în pasivitatea eului ca o contiin mai adânc a acestuia sau sinele poate ine de alegerea eului, ca expresie activ a lui. Este ordinul în care te-ai încadrat, idealul u, contiina ta etic - libertatea ta. 8 Mai concis îns: Sinele poate fi expresia luciditii eului, i atunci el ine de libertatea care i-a aflat necesitatea. 9 Monteil si Martinot 10 , destul de recent, defineau Sinele ca pe un sistem de cunotine despre propriul eu. adar, diferena consist în activarea contiinei etice a eului în condiiile libertii acesteia de a-i asuma necesitatea. De aceea Sinele este mai cuprinztor decât Eul i tinde spre ordin, mai întâi ca atribut i mai apoi ca specie, dei totul se întâmpl implicit în sensul deplasrii Sinelui elementar tre Sinele superior. Aceast tranzitivitate de natur ontic îi are determinrile în aa-zisa nelinite metafizic a
Page 1 and 2: Per aspera ad astra Constela\ii dia
Page 3 and 4: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Doina DR
Page 5: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Al. Flor
Page 9 and 10: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Constela
Page 11 and 12: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Daniel M
Page 15 and 16: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 George P
Page 19 and 20: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Marin IF
Page 21 and 22: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Daniel D
Page 23 and 24: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Stelian
Page 25 and 26: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 duci cu
Page 27 and 28: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 56. Libe
Page 31 and 32: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Timioara
Page 33 and 34: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 {tefan R
Page 35 and 36: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Ionu] CO
Page 39 and 40: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Ionel BO
Page 41 and 42: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Milena M
Page 43 and 44: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 la popoa
Page 45 and 46: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Luca CIP
Page 49 and 50: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Veniamin
Page 51 and 52: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Marian D
Page 53 and 54: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Dumnezeu
Page 55 and 56: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Horea PO
Page 57 and 58:
Pavel Filonov - Formula Petrogradul
Page 59 and 60:
Pagin[ realizat[ de Nelu Vasile-NEV
show all

Constelatii diamantine nr. 10 (86) / 2017

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?