Avocatii in E-volutie

Avocaţii în e-voluţie
1
Baroul Timiş.
Avocaţii în e-voluţie.
În ce fel poate transformarea digitală să
îmbunătăţească relaţia dintre cetăţean şi avocat
Broşură dedicată Zilei Europene a Avocaţilor
25 Octombrie 2017
25 Octombrie 2017

2
Avocaţii în e-voluţie
Anul acesta, la data de 25 Octombrie 2017, sărbătorim pe bătrânul continent, a patra
ediţie a Zilei Europene a Avocaţilor.
Ziua Europeană a Avocaţilor sărbătoreşte statul de drept, rolul intrinsec al profesiei
de avocat în propria apărare, precum şi valorile comune ale avocaţilor şi contribuţia la
sistemul judiciar 1 .
Prima ediţie a avut loc la data de 10 Decembrie 2014, cu tema Confidenţialitatea Avocat-
Client, a doua ediţie la data de 10 Decembrie 2015, cu tema Libertatea de Exprimare, în timp
ce cea de-a treia ediţie a avut loc la data de 10 decembrie 2016, cu tema Accesul la Justiţie şi
rolului acesteia ca misiune centrală a profesiei.
Tema aleasă pentru acest an este „Avocaţii şi evoluţia digitală: în ce fel poate transformarea
digitală să îmbunătăţească relaţia dintre cetăţean şi avocat” 2 , alegerea fiind justificată
de apariţia unor noi realităţi, cum sunt inteligenţa artificială, algoritmii, învăţarea
mecanică şi interacţiunea om-maşină, cu care avocaţii se confruntă sau trebuie să se confrunte
în activitatea profesională.
Cum activitatea profesională a avocatului trebuie analizată dintr-o triplă perspectivă,
respectiv relaţia avocat - client, avocat - organ judiciar/instanţă de judecată şi, nu în
ultimul rând, avocat - avocat, tema aleasă pentru acest an suscită un deosebit interes.
Acestea sunt câteva dintre argumentele pentru care Consiliul Baroului Timiş, având
în vedere Manualul Zilei Europene a Avocaţilor 2017 elaborat de Consiliul Barourilor
Europene 3 , precum şi îndemnul Uniunii Naţionale a Barourilor din România 4 , care a pus
la dispoziţia noastră traducerea în limba română a Manualului, a aprobat în şedinţa din
data de 3 Octombrie 2017 realizarea broşurii Baroul Timiş. Avocaţii în e-voluţie. În ce
fel poate transformarea digitală să îmbunătăţească relaţia dintre cetăţean şi avocat,
dedicată Zilei Europene a Avocaţilor 2017, avocaţilor din cadrul Baroului Timiş,
avocaţilor din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocaţilor europeni,
organelor de conducere ale profesiei şi, nu în ultimul rând justiţiabililor şi organelor
judiciare/instanţelor de judecată.
Broşura se doreşte a fi rezultatul viziunii avocaţilor din Baroul Timiş asupra temei propuse,
mulţumind pe această cale colegilor care au înţeles să se dedice realizării fiecărui
material în parte.
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor,
Baroul Timiş neasumându-şi nici un fel de răspundere în acest sens.
1 Manualul Ziua Europeană a Avocaţilor 2017, 25 Octombrie 2017, Avocaţii şi evoluţia digitală. În ce fel
poate transformarea digitală să îmbunătăţească relaţia dintre cetăţean şi avocat, elaborat de CCBE.
2 Autor Thierry Wickers, Preşedintele Comitetului privind viitorul profesiei de avocat şi al serviciilor
juridice din cadrul Consiliului Barourilor Europene.
3 www.ccbe.eu.
4
http://www.unbr.ro/in-vederea-organizarii-zilei-europene-a-avocatilor-din-25-octombrie-2017-publicammanualul-ccbe-cu-indrumari-pentru-organizarea-de-evenimente-cu-tema-avocatii-si-evolutia-digitala-in-ce-fel/
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
3
Broşura se aduce la cunoştinţa justiţiabililor prin publicare în format electronic pe
website-ul www.baroul-timis.ro şi se distribuie în acelaşi format tuturor Barourilor din
România, organelor de conducere ale profesiei de avocat, precum şi organelor judiciare/instanţelor
de judecată din raza de activitate a Baroului Timiş.
La mulţi ani Avocaţilor Europeni!
Avocat dr. Sergiu I. STĂNILĂ,
DECAN BAROUL TIMIŞ
25 Octombrie 2017

4
Avocaţii în e-voluţie
Avocaţii în e-voluţie: care este modalitatea în care transformările
digitale pot să consolideze relaţia dintre justitiabil şi avocat
Avocat Andrei CALAI 1
“Nu lucrurile se schimbă, noi ne schimbăm.”
Henry David Thoreau
Lumea în care trăim este din ce în ce mai interdependentă, fapt care se datorează, într-o
măsură foarte mare, evoluţiei mijloacelor de comunicaţii şi tehnologiei informaţiei. Deşi
această interdependenţă vine cu numeroase beneficii şi pentru profesia de avocat, adaptarea
la aceste beneficii nu este întotdeauna una uşoară şi nici simplu de pus în practică.
Transformările tehnologice digitale continuă să modifice fundamental modalitatea în
care utilizăm informaţiile folosite în profesia noastră şi, totodată, instrumentele pe care le
folosim în acest sens. Apariţia platformelor gratuite de comunicare online afectează
societatea umană în ansamblul ei, iar domeniul juridic nu avea cum să fie ocolit de aceste
transformări.
La momentul apariţiei noilor reglementari, autorii lor au venit în întâmpinarea participanţilor
la actul de justiţie, fie ei avocaţi, justitiabili sau judecători, cu soluţii adaptate
noii realităţi cotidiene. Înregistrarea şedinţelor în format electronic, posibilitatea eliberării
acestor înregistrări pe un suport în format electronic, posibilitatea depunerii cererilor de
chemare în judecată precum şi a altor înscrisuri la dosar în formă electronică, comunicarea
citaţiilor şi a altor acte procedurale inclusiv prin intermediul poştei electronice, sunt
doar câteva dintre noutăţile aduse de noile reglementări şi sunt măsuri menite a facilita
actul de justiţie în ansamblul său.
Într-o proporţie tot mai mare, comunicarea avocaţilor cu colegii lor sau cu clienţii
acestora se realizează prin intermediul unor tehnologii securizate, folosind accesul la
internet. Dacă până în urmă cu câţiva ani avocaţii puteau fi întâlniţi la biroul lor sau în
sălile de judecată, iar modalităţile prin care clientii lor îi puteau contacta erau limitate, azi
accesul justiţiabilului la serviciile oferite de avocaţi se realizează mult mai facil, folosind
platformele de socializare, propriile domenii de internet deţinute de către avocaţi şi alte
mijloace moderne de comunicare. Unele Barouri din ţară, printre care se numără şi Baroul
Timiş, pun deja la dispoziţia justiţiabililor, pe website-ul instituţiei, un profil general al
avocaţilor, prin intermediul căruia clienţii pot alege între mai multe modalităţi de a contacta
avocatul dorit.
O altă măsură care a vizat îmbunătăţirea relaţiei dintre avocaţi şi justitiabili a fost
luată de către Baroul Timiş, prin încheierea unui protocol cu Curtea de Apel Timişoara,
1 Avocat în Baroul Timiş.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
5
prin care a fost demarată activitatea de implementare a programelor informatice de scanare a
documentelor depuse la registraturile instanţelor de judecată. Această măsură permite
trimiterea de documente online la instanţa precum şi studierea celor existente în dosar,
fără a mai fi necesară deplasarea la arhivă în acest sens. Deşi momentan acest protocol
este implementat doar la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi Curţii de Apel Cluj, utilitatea
acestuia şi succesul de care s-a bucurat îl recomandă drept o soluţie care, sperăm, că va
ajunge să fie implementată la nivel naţional. Este posibil ca, în viitor, locul arhivelor cu
dulapuri continand dosare voluminoase, să fie luat de o arhivă electronică, accesibilă
online şi care să asigure o modalitate eficientă şi rapidă de gestiune şi studiu al dosarelor.
Niciun articol care tratează subiectul nostru nu poate face abstracţie de proiectul
“portal.just.ro”, un domeniu accesibil prin intermediul internetului şi care, cel puţin în
ceea ce priveşte accesul la informaţii referitoare la identitatea părţilor, stadiul procesual,
declanşarea căilor de atac şi soluţiile pronunţate în dosarele instanţelor, poate fi asimilat
unei veritabile “instanţe virtuale”. S-au mai remarcat numeroase alte pagini online care
permit accesarea cu rapiditate a jurisprudenţei instanţelor de judecată, pagină de internet
“ROLII.RO” fiind, de exemplu, un instrument extrem de util şi necesar, atât avocaţilor,
cât şi justiţiabililor. Prin menirea sa, acesta susţine dezvoltarea şi promovarea liberului
acces la informaţia juridică publică, creând un cadru adecvat şi totodată necesar pentru ca
la aceasta să aiba acces, în format electronic, prin intermediul internetului, orice persoană.
Atunci când vorbim despre mijloacele moderne de comunicare între avocaţi sau între
avocaţi şi clienţii lor, un subiect care trebuie analizat prin prisma lor este secretul
profesional şi cum este el protejat de către aceste noi tehnologii.
Este de esenţa profesiei de avocat că acestuia i se comunică, de către client, informaţii
pe baza de confidenţialitate iar, fără această confidenţialitate nu poate exista deplina
încredere între cele două părţi, respectarea acesteia fiind un drept al clientului, dar şi o
obligaţie pentru avocat. În practică, aceasta se traduce prin interdicţia de a folosi, împotriva
acestuia, informaţiile comunicate avocatului de către clientul sau (Comentariul la
Carta CCBE).
Cu siguranţă că fiecare dintre noi ne-am confruntat în practică cu situaţia în care
clientului i-a fost teamă să prezinte starea de fapt reală, manifestând o reticenţă în a
furniza informaţii care s-ar fi putut însă dovedi cruciale pentru soluţionarea favorabilă a
problemei sale. Motivul pentru care alege să procedeze astfel este unul simplu: fie nu
cunoaşte faptul că între el şi avocatul său trebuie să existe o relaţie bazată pe confidenţialitate,
fie nu are încredere în aceasta relaţie. Indiferent de tipul de suport pe care se regăsesc,
inclusiv cel electronic, comunicaţiilor dintre avocat şi client precum şi informaţiilor
furnizate de acesta din urmă nu le poate fi niciodată încălcat caracterul confidenţial,
secretul profesional acoperind informaţiile şi datele de orice fel. Tot de această protecţie
se bucură şi documentele redactate de avocat pe baza informaţiilor sau datelor obţinute de
la client, de foarte multe ori, prin mijloace de comunicare din mediul electronic.
25 Octombrie 2017

6
Avocaţii în e-voluţie
Aceste evoluţii în domeniul comunicaţiilor şi abundenţa informaţiei pe internet prezintă
însă şi un mare dezavantaj, respectiv acela ca, la fel ca şi în alte domenii, şi în cel
juridic, devine din ce în ce mai greu pentru justiţiabil să discearnă între veridicitatea şi
corectitudinea informaţiei juridice pe care o găseşte online şi cea pe care o primeşte de la
avocat. Foarte mulţi cad în capcana unor aşa-zise forumuri de discuţii juridice, unde
adresează problema lor sperând într-un răspuns rapid, eficient si, de ce nu, scutit de
costurile pe care le-ar presupune efectuarea acestui demers la cabinetul unui avocat.
Procedând astfel, de cele mai multe ori, însă, problema lor rămâne nerezolvată, iar cand,
în cele din urmă, optează pentru serviciile unui avocat, bagajul lor de “cunostiinţe” devine un
obstacol extrem de greu de depăsit de către avocat. Oportunitatea accesării unor pagini de
internet conţinând sfaturi juridice rămâne discutabilă în aceste situaţii, deoarece mediul
online permite exprimarea opiniei unor persoane neavizate, iar urmările acestor demersuri
sunt, de cele mai multe ori, prejudiciabile.
Toate aceste evoluţii de ordin tehnic şi libertatea neîngrădită de acces la ele, tind să
constituie un prilej de reflexie cu privire la utilitatea şi, mai ales, viitorul acestei profesii
care ar putea fi considerat incert. Cred însă că rolul avocatului în societate şi, mai ales, în,
din ce în ce mai complicata lume a justiţiei, este unul necesar, acum ca şi în viitor.
Ceea ce trebuie însă să se schimbe este modalitatea tradiţională de practicare a acestei
profesii. Vom asista, inevitabil, la dispariţia acesteia, dar şi la tranziţia către viitorul
avocaturii moderne. Societatea în care trăim se schimbă, este una dinamică şi mereu în
diversificare, iar profesia de avocat va fi nevoită să răspundă adecvat şi rapid acestor
provocări.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
7
25 Octombrie 2017
Publicitatea online - avantaje şi provocări
în relaţia dintre justiţiabil şi avocat
1. Introducere. Publicitatea în era informaţiei
Avocat Paul POP 1
Alexandra CHIŞ 2
Avocatul este definit ca fiind „persoana liber profesionistă supusă unui ordin profesional
care are competenţa de a reprezenta clientul în faţa instanţelor judecătoreşti sau a
altor persoane de drept public sau privat şi de a acorda asistenţă judiciară sau extrajudiciară
acestuia sau persoanei pentru care a fost propus din oficiu.” 3
Scopul profesiei se bucură de consacrare legislativă. Profesia de avocat se exercită în
scopul promovării şi apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor
fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat. 4
Considerăm că reglementarea organizării şi exercitării profesiei de avocat prezintă
deosebită importanţă în cadrul sistemului judiciar. Această importanţă rezidă din scopul
profesiei, din rolul pe care avocatul îl are - Art. 7 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat -
Într-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un
rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra
drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului saŭ.
Scopul definit al publicităţii constă în promovarea bunurilor şi a serviciilor, de cele
mai multe ori prin mesaje plătite. Odată cu prevalenţa accesului publicului larg la internet
s-a născut publicitatea online, una dintre cele mai lucrative forme de publicitate.
Considerăm că publicitatea online constituie o provocare în faţa reglementărilor care
încearcă să o limiteze. Faptul că cele mai comune încălcări ale acestor norme se întâmplă în
mediul online nu reprezintă o coincidenţă.
În acelaşi timp, publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat în mediul
online poate da naştere la avantaje incontestabile justiţiabililor. De la modele de cereri
până la consultaţii juridice gratuite, diversele modalităţi prin care avocaţi îşi fac publicitatea
în mediul online aduc un beneficiu concret justiţiabililor şi au potenţialul de a consolida
relaţia dintre avocat şi justiţiabil.
2. Avantajele publicităţii. Echilibrul între publicitatea online şi concurenţa neloială
Astfel cum am arătat, profesia de avocat se exercită în scopul promovării şi apărării
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
1 Avocat stagiar în Baroul Timiş.
2 Candidat declarat admis la examenul de admitere în profesia de avocat stagiar, sesiunea septembrie 2017.
3 http://www.notiunidedrept.ro/avocat/
4 Art. 2 din Legea nr. 51/1995, republicată în M.Of. nr. 98 din 07.02.2011, cu modificările ulterioare.

8
Avocaţii în e-voluţie
Din acest motiv publicitatea în cadrul legislativ ce acompaniază profesia de avocat nu
reprezintă o simplă promovare a unor servici juridice, rolul acesteia constă şi în informarea
clienţilor privind drepturile şi interesele legitime ale acestora. Se face astfel
diferenţa dintre publicitatea profesiei şi publicitatea formei de exercitare.
Publicitatea profesiei, într-o definiţie expeditivă, constă în informarea cetăţenilor
privind dreptul de a avea/alege un avocat în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime
ale sale.
Publicitatea formei de exercitare are ca scop promovarea unor servicii juridice oferite
de un cabinet de avocat individualizat sau a unei societăţi civile profesionale de avocaţi
individualizate. Practic, publicitatea formei de exercitare reprezintă forma clasică prin care
un avocat se promovează şi acesta este subiectul principal al prezentului articol.
Deşi promovarea formei de exercitare nu are ca rol principal informarea cetăţenilor
privind drepturile şi interesele legitime ale acestora, opinăm că totuşi acest rol există întro
formă subsidiară. Cel mai comod exemplul constă în publicitatea online a unor avocaţi
privind recuperarea taxei auto.
Este adevărat că unii dintre aceşti avocaţi urmăreau acapararea unui segment de piaţă,
dar publicitatea acestora îndeplinea şi un serviciu de interes public prin informarea cu
privire la însuşi dreptul de a recupera taxa auto şi cu privire la modul de a o recupera
fiind oferite în acest sens modele de cererii şi chiar consultaţii juridice gratuite.
Din această cauză considerăm că publicitatea online a avocatului se depărtează cu
mult de publicitatea în formă clasică atât în raportul avocat – justiţiabil/client, cât şi în
raportul avocat – avocat. Prin raportul avocat – avocat înţelegem efectul publicităţii din
perspectiva concurenţei de piaţă.
Ca şi o concluzie incipientă, arătăm că publicitatea online reprezintă un instrument
util şi important atât în mâinile avocatului, dar şi ale clientului. Clientul este informat,
măcăr în mod subsidiar, cu privire la existenţa şi potenţiala exercitare a unor drepturi/interese
legitime.
Însă, în acelaşi timp, publicitatea poate afecta concurenţa între avocaţi. Din acest
motiv, publicitatea formei de exercitare a profesiei de avocat este strict reglementată şi
implicit limitată.
Publicitatea online reprezintă o adevărată provocare în acest sens deoarece potenţează
atât rolul principal de promovare a unei anume forme de exercitare, cât şi rolul de
informare a publicului larg cu privire la anumite drepturi. În acelaşi timp se potenţează şi
efectul negativ prin interferenţa în ceea ce priveşte concurenţa dintre avocaţi.
Din această cauză trebuie să existe un echilibru între interesele clienţilor privind publicitatea
formelor de exercitare şi interesul de natură publică privind concurenţa neloială.
Publicitatea online reprezintă o formă importantă de consolidare a relaţiei dintre
client/justiţiabil şi avocat. Comoditatea cu care poate fi accesat mediul online constituie
elementul esenţial care conferă publicităţii online un rol important în iniţierea, dezvoltarea
şi consolidarea relaţiei dintre avocat şi client.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
9
Mediul online constituie o platformă prin care avocatul poate relaţiona atât cu clienţii
săi, dar şi cu justiţiabili.
De cele mai multe ori relaţia din mediul online dintre avocat – client şi/sau justiţiabil
intră sub incidenţa normelor privind publicitatea online. Indifrent că vorbim de site-uri
ale unor forme de exercitare a profesiei sau de site-uri de tip general, de cele mai multe
ori interacţiunea online dintre avocat şi client/justiţiabil are în componenţă o formă a publicităţii
online.
Mediul online a oferit o oportuinitate avocaţilor de a se promova, dar şi o oportunitate
pentru justiţiabili în sensul că aceştia pot găsi cu o vădită uşurinţă informaţii despre domenii
juridice de interes (tocmai din prisma interesului avocaţilor de a se promova online). De
asemenea, justiţiabilii pot contacta o mai mare plajă de avocaţi pentru a găsi „avocatul ideal”.
Deşi poate părea cinic, tocmai interesul avocatului în a se promova în mediul online
oferă justiţiabilului instrumente utile în a se informa şi în a-şi alege avocatul. Într-o anume
măsură, interesul de natură publică de limitare a publicităţi se interferează cu interesul de
natură privată a justiţiabilului în sensul în care acestuia îi profită publicitatea online şi
mai ales modul prin care se face aceasta.
Publicitatea a constituit întodeauna o provocare pentru profesia de avocat prin prisma
evitării concurenţei neloiale, cu atât mai mult acestă afirmaţie este adevărată în ceea ce
priveşte publicitatea online.
3. Cadrul legislativ privind publicitatea
În scopul evitării concurenţei neloiale, publicitatea formelor de exercitare a profesiei
se bucură de un cadrul legal - Art. 46 din Legea nr. 51/1995; Art. 230 – 237 din Statutul
profesiei de avocat.
În materie de concurenţă neloială Consiliul UNBR a emis Decizia nr. 523 (cu caracter
interpretativ) despre publicitatea formelor de exercitare a profesiei in lumina prevederilor
Legii nr. 51/1995 si ale Statutului profesiei de avocat.
Necesitatea unei astfel de decizii este motivată în cadrul precizărilor prealabile –
„Deoarece sunt frecvente situaţiile în care se practică, incorect, reclama profesională în
regim comercial, iar în aplicarea efectivă a regulilor deontologice ale profesiei care
consacră onestitatea, integritatea şi responsabilitatea avocaţilor fiind necesar a se
realiza o concurenţă loială şi a se preveni conflictele de interese, se impune interpretarea
unitară a unor reguli ale publicităţii profesionale permise de normele ce reglementează
activitatea avocaţilor, astfel încât „sfidarea normei” să nu devină regula în profesia de
avocat, iar respectarea legii să fie egală indiferent de poziţia avocatului în sistemului
organelor profesiei ori de puterea economică a acestuia.”
Consiliul a avut în vedere atât norme prevăzute de Legea nr. 51/1995, cât şi de Statului
profesiei.
25 Octombrie 2017

10
Avocaţii în e-voluţie
În urma analizării prevederilor legale expuse, Consiliul UNBR a decis că „Publicarea
unor articole ori materiale în reviste sau alte publicaţii de specialitate nu constituie,
prin ea însăşi, o încălcare a regulilor legale ale publicităţii profesionale.”
Cu toate acestea, publicarea materialelor cu conţinut publicitar în publicaţii care nu
sunt de specialitate constituie o formă nepermisă de publicitate a formelor de exercitare a
profesiei.
Formele de exercitare ale profesiei de avocat pot publica diverse materiale în anuare profesionale,
însă pentru a se încadra în limitele legale, aceste publicaţii trebuie să fie agreate de
UNBR şi să nu tindă la obţinerea unui impact publicitar în scopul atragerii clientelei. 5
În exercitarea profesiei, se pot înfiinţa website-uri profesionale cu scop de prezentare
a formei de exercitare a profesiei. Conţinutul acestora tebuie să se limiteze la prezentarea
elementelor ce privesc forma de exercitare a profesiei, activitatea profesională şi
elemente referitoare la date de contact ori corespondenţă.
Orice alte elemente care tind să realizeze reclamă de natură comercială a formei de
exercitare a profesiei sunt prohibite de lege.
Limitele impuse pe cale de interpretare de către Consiliul UNBR au ca scop menţinerea
unei concurenţe corecte în exercitarea profesiei. Acest scop este instituit atât în
favoarea persoanelor care exercită profesia de avocat, cât şi în favoarea clienţilor.
Având în vedere cele expuse, putem conluziona că profesia de avocat are ca element
central deontologia profesională. Acest fapt provine din evoluţia societăţii şi răspunde
necesităţii acesteia de moralitate într-o lume din ce în ce mai îndepărtată de astfel de
valori şi principii.
4. Concluzii
În ciuda faptului că publicitatea online este limitată prin normare, considerăm că publicitatea
online dă naştere mai multor platforme de relaţionare atât cu justiţiabili care caută un
sfat juridic sau chiar un avocat, cât şi în ceea ce priveşte relaţia dintre avocat şi client.
În concluzie, prevalenţa şi comoditatea mediului online constituie o provocare în ceea
ce priveşte publicitatea atât cu privire la rolul acestuia în promovarea formei de exercitare
a profesiei şi apărarea anumitor drepturi şi interese legitime, dar şi cu privire la potenţiala
interferenţă în concurenţa dintre formele de exercitare a profesiei.
5 DECIZIA Nr. 523 (cu caracter interpretativ) despre publicitatea formelor de exercitare a profesiei in
lumina prevederilor Legii nr. 51/1995 si ale Statutului profesiei de avocat.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
11
Câteva reflecţii asupra influenţei mijloacelor moderne
de comunicare asupra Noului Cod de procedură civilă
Avocat dr. Florina POPA 1
Avocat Alexandra BOB 2
Ca orice lege nouă, actualul Cod de procedură civilă a încercat să se adapteze
vremurilor în care şi-a făcut apariţia, vremuri marcate de realităţile tehnologice menite să
susţină procesul de globalizarea, comunicarea şi cunoaşterea. Internetul reprezintă un
mediu de interacţiune preferenţial, o realitate pe care sistemele de drept nu o pot ignora.
În aceste sens, Codul de procedură civilă cuprinde o serie de reglementări menite să simplifice
activitatea practicienilor.
Printre aceste prevederi se numără şi cele referitoare la utilizarea unor mijloace moderne
de transmitere a actelor de procedură, atât de către avocaţi instanţei, cât şi în sens
invers.
Posibilitatea şi efectele introducerii unor elemente suplimentare în cererile
adresate instanţei
O primă reglementare de acest fel se regăseşte în art. 148 C.pr.civ., care arată care
trebuie să fie conţinutul cererilor, în general, şi prevede, în alin. (1), posibilitatea precizării
în cerere a adresei electronice sau a altor coordonate, precum numărul de telefon,
numărul de fax ori alte asemenea.
Deşi indicarea unor astfel de date are ca scop simplificarea transmiterii anumitor
informaţii între părţi şi instanţă, precizarea lor nu este obligatorie 3 . Cu toate acestea, menţionarea
lor presupune că partea şi-a dat acordul ca actele de procedură să-i fie comunicate în
această modalitate 4 .
1 Avocat în Baroul Timiş, membru al Consiliului Baroului Timiş.
2 Avocat stagiar în Baroul Timiş.
3 Pentru opinia în sensul căreia indicarea acestor mijloace este obligatorie, dacă partea le deţine, a se
vedea A. Tabacu, Citarea şi comunicarea actelor de procedură civilă, Ed. Universul juridic, Bucureşti,
2013, p. 98.
4 Aşa cum am arătat deja, aceste date sunt indicate de către parte în cuprinsul cererii sale [art. 148
alin. (1) teza a II-a N.C.P.C.] - de exemplu: în cuprinsul cererii de chemare în judecată sau a întâmpinării.
Nimic nu împiedică formularea unei cereri ulterioare din care să se extragă voinţa părţii de a accepta
comunicarea prin unul dintre aceste mijloace moderne. - a se vedea S.I. Vidu, Aspecte privind modalităţile şi
procedura de comunicare a actelor de procedură potrivit noului Cod de procedură civilă, pp. 17-18, la
adresa http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_175/Aspecte%20%20privind%20modalitatile%20si%20procedura
%20de%20comunicare%20a%20actelor%20de%20procedura%20potrivit%20NCPC.pdf, accesată la data
de 09.10.2017.s
25 Octombrie 2017

12
Avocaţii în e-voluţie
Comunicarea actelor de procedură 5
O altă expresie a incidenţei evoluţiei tehnologiei în ceea ce priveşte reglementările
cuprinse în noul Cod de procedură civilă este reprezentată de posibilitatea comunicării
citaţiilor şi a altor acte de procedură de către grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică
sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii
acestuia, în cazul în care partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop.
Porivit art. 154 alin. (6) C.pr.civ., "în vederea confirmării, instanţa, odată cu actul de
procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării,
numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate; formularul
va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar şi semnătura
persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei şi va fi expediat instanţei prin telefax,
poştă electronică sau prin alte mijloace".
Astfel, cu privire la aceste modalităţi de comunicare a actelor de procedură, s-a arătat
că nu este suficientă confirmarea efectuării transmiterii actului prin fax, e-mail etc., ci
este necesar ca la dosar să existe formularul de confirmare a primirii acestuia de către
destinatar, procedura de comunicare nefiind considerată îndeplinită în absenţa primirii de
către parte a comunicării 6 .
În mod concret, pe lângă actul supus comunicării, destinatarului i se va comunica un
formular, în vederea confirmării primirii, care va cuprinde menţiunile precizate mai sus.
Cât priveşte data comunicării actului de procedură, ea este cea arătată pe copia
imprimată a confirmării expedierii certificată de către grefierul care a făcut transmisiunea,
astfel cum prevede art. 165 pct. 3 C.pr.civ. Are aşadar relevanţă sub aspectul
momentului comunicării data furnizată de mijlocul de comunicare [care, aşa cum rezultă
din cuprinsul art. 154 alin. (6) C.pr.civ., dar şi din art. 241 alin. (3) C.pr.civ., trebuie să fie apt
să asigure atât transmiterea textului, dar şi confirmarea primirii lui], cuprinsă în copia
imprimată a confirmării expedierii, certificate de către grefierul care a făcut transmisiunea,
iar nu cea menţionată de către parte în conţinutul formularului indicat de art. 154
alin. (6) C.pr.civ. În acest sens este şi art. 165 pct. 3 C.pr.civ., care trimite, sub aspect
temporal, la expedierea actului, ca moment în funcţie de care se determină data comunicării.
În plus, a considera că data comunicării este cea regăsită în cuprinsul formularului
completat de către parte înseamnă a lăsa la aprecierea ei determinarea momentului comunicării,
soluţie, sigur, greu de acceptat.
Astfel, raţiunea formularului de primire este aceea de a confirma primirea actului
comunicat. Cu alte cuvinte, procedura de comunicare nu poate fi considerată îndeplinită în
5 Comunicarea prin mijloace moderne nu reprezintă o noutate absolută. Ele au fost reglementate de o
manieră similară (cu unele nuanţări asupra cărora vom insista) şi în vechiul Cod de procedură civilă
[avem în vedere art. 86 alin. (3), dar şi art. 1321 alin. (2) C.pr.civ. din 1865].
6 G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-455, Ediţia
a 2-a revizuită şi adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2016, p. 438.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
13
absenţa confirmării primirii de către parte a comunicării, însă data îndeplinirii procedurii
este cea care rezultă din copia imprimată a expedierii, certificată de către grefier.
Este adevărat că partea va putea „sabota” procedura de comunicare, refuzând sau
neglijând restituirea formularului de confirmare a primirii. În această situaţie nu trebuie
neglijat faptul că procedura de comunicare prin mijloace moderne nu poate avea loc în
absenţa consimţământului părţii. Aceasta situaţie conduce la concluzia că, odată exprimat
consimţământul, refuzul nejustificat al părţii de a comunica formularul de primire, nu
poate fi privit decât ca unul abuziv, apt de a se constitui ca temei pentru angajarea
răspunderii părţii pentru neîndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor procesuale [art. 12
alin. (3) C.pr.civ] 7 .
Cererea în formă electronică
În acelaşi art. 148 C.pr.civ., în alin. (2) se prevede expres că "cererile adresate,
personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în
formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege".
Potrivit art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică (în continuare
"Legea nr. 455/2001"), înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date
în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre
sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul
unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Sub aspectul regimului juridic, art. 5 din Legea nr. 455/2001 prevede că înscrisul în
formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură
electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul
respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii
electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub
semnătură privată.
În art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001, se arată că semnătura electronică extinsă reprezintă
acea semnătură electronică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) este
legată în mod unic de semnatar; (ii) asigură identificarea semnatarului; (iii) este creată
prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; (iv) este legată de datele în formă electronică,
la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este
identificabilă.
Partea care invocă înaintea instanţei o semnătură electronică extinsă trebuie să probeze că
aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4 (art. 9 alin. (1) din Legea nr.
455/2001). Cu toate acestea, semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat
7 S.I. Vidu, Aspecte privind modalităţile şi procedura de comunicare a actelor de procedură potrivit
noului Cod de procedură civilă, p. 18, la adresa http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_175/Aspecte%
20%20privind%20modalitatile%20si%20procedura%20de%20comunicare%20a%20actelor%20de%20pr
ocedura%20potrivit%20NCPC.pdf, accesată la data de 09.10.2017.s
25 Octombrie 2017

14
Avocaţii în e-voluţie
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condiţiile
prevăzute la art. 4 pct. 4, prin raportare la alin. (2) al aceluiaşi articol.
Articolul 148 C.pr.civ. prevede, de asemenea, în alin. (3), că forma înscrisului electronic
este aplicabilă în mod corespunzător şi în cazul în care Codul prevede condiţia
formei scrise a susţinerilor, apărărilor sau a concluziilor părţilor ori a altor acte de procedură
adresate instanţelor judecătoreşti.
Calculul termenelor în cazul comunicării prin fax sau poştă electronică a actelor
către instanţă
Una dintre cele mai importante problemele ivite în practica judiciară priveşte interpretarea
art. 183 NCPC prin raportare la art. 182 alin. (2) NCPC, chestiune dezbătută prin
raportare la transmiterea cererilor de apel/recurs prin fax/e-mail.
Cu privire la această problemă, în opinia reprezentanţilor Institutului Naţional al Magistraturii,
cuprinsă în minuta întâlnirii reprezentanţiilor Consiliului Superior al Magistraturii
cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de
apel, din 7-8 mai 2015, de la Iaşi 8 s-a arătat că articolul 182 NCPC stabileşte în primul
alineat regula de calcul a termenelor care se socotesc pe zile, astfel încât acestea se
împlinesc la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură, iar în
cel de-al doilea alineat instituie o excepţie de la această regulă. Astfel, "în situaţia în care
este vorba de un act care trebuie depus la instanţă sau în alt loc, termenul se va împlini
la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 NCPC
fiind aplicabile. Trimiterea la art. 183 NCPC are ca efect că actul va fi considerat
valabil dacă este depus până la încheierea programului instanţei la unul din locurile prevăzute
de art. 183 alin. (1) şi (2) NCPC", iar "raţiunea pentru care legiuitorul a
consacrat aceste situaţii în care data îndeplinirii actului este cea în care a fost depus
acesta la poştă, serviciu de curierat rapid etc. constă tocmai în faptul că, din momentul
depunerii actului şi până ce acesta ajunge la instanţă, va trece un număr de zile. În lipsa
acestui text de lege, actul nu ar fi fost considerat în termen, întrucât nu a fost depus la
instanţă în termenul prevăzut delege".
Nu aceeaşi este situaţia în care transmiterea cererilor se face prin fax sau poştă electronică,
caz care nu presupune un interval de timp de ordinul zilelor şi nici măcar al orelor.
Din acest motiv nu ar exista nicio raţiune de a fi inclusă între cazurile prevăzute de art. 183
NCPC. Prin urmare, s-a reţinut că în cazul depunerii apelului prin aceste două modalităţi,
urmează să fie aplicat art. 182 alin. (2) NCPC, fără a mai fi nevoie de coroborare cu art.
183 NCPC, "cererea de apel depusă prin poştă electronică sau fax va fi considerată în
termen dacă ora faxului sau a mesajului electronic se situează înainte de ora la care
8 A se vedea şi minuta Întâlnirii reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii
secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, Iaşi, 7-8 mai 2015,
http:/www.inm-lex.ro; problema de practică neunitară a fost invocată de Curtea de Apel Bacău.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
15
activitatea “în acel loc” (adică instanţa, iar nu registratura) încetează în mod legal. Dacă
registratura instanţei are în respectiva zi program de la 9 la 13, de exemplu, actul va fi
considerat în termen dacă este trimis prin poştă electronică sau fax până la încetarea
activităţii instanţei, şi nu până la terminarea programului registraturii. Nu ar fi posibil ca
modalitatea de stabilire a programului de primire cererilor, diferită de la o instanţă la
alta, să determine împlinirea unor termene identice la ore diferite. În final, s-ar ajunge la
durate diferite ale aceluiaşi termen. Reperul pentru stabilirea orei de încetare a activităţii
instanţei trebuie să fie unul comun tuturor instanţelor, respectiv ora 16:00, la care încetează
programul de lucru potrivit art. 88 din Regulamentul de de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti adoptat prin Hotarârea C.S.M. nr. 387/22.09.2005. Această soluţie se impune
şi în cazurile prevăzute de art. 183 NCPC, pentru aceleaşi raţiuni".
Această problemă a fost tranşată prin Decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie 9 , Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care, instanţa supremă
a arătat că "în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 Cod procedură
civilă, actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului
care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este
socotit a fi depus în termen".
Asigurarea celerităţii prin încunoştiinţarea părţilor cu ajutorul unor mijloace
moderne de comunicare
Art. 241 alin. 3 C.pr.civ. prevede posibilitatea încunoştiinţării părţilor telefonic,
telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură,
după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea
la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile
au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop, în situaţia în care, în urma verificărilor
efectuate, se constată că există lipsuri în ceea ce priveşte procedura de citare sau
comunicare a actelor.
Aşadar, atunci când este cazul, complementar citării şi comunicării potrivit art. 154 şi
urm. NCPC, judecătorul va putea inclusiv să ordone ca înştiinţarea părţilor să se facă prin
mijloacele prevăzute în continuare în alin. (3) al art. 241, asigurându-se asupra caracterului
efectiv al înştiinţării prin depunerea la dosar a confirmării primirii actului. În cazul înştiinţării
telefonice a părţilor, confirmarea este substituită de referatul întocmit de grefierul de şedinţă,
care va avea aceeaşi funcţie. După cum se poate observa, judecătorul poate apela la aceste
măsuri de înştiinţare complementare numai în situaţia în care părţile au indicat instanţei datele
corespunzătoare în acest scop (număr de telefon, număr de fax, adresă electronică etc.).
De asemenea, conform alin. 5 al textului de lege mai sus menţionat, aceste modalităţi de
comunicare pot fi utilizate şi pentru încunoştiinţarea părţilor, experţilor, traducătorilor,
9
Minuta acestei decizii poate fi accesată la adresa: http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5b0%5d.Key=id&customQuery%5b0%5d.Value=133969,
accesată la data de 09.10.2017.
25 Octombrie 2017

16
Avocaţii în e-voluţie
interpreţilor, martorilor, precum şi a altor participanţi la proces atunci când instanţa stabileşte
în sarcina acestora îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri,
relaţii scrise, răspunsul scris la interogatoriu, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a
expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei.
În loc de concluzii
Deşi legea pune la îndemâna practicienilor în domeniul juridic posibilitatea folosirii
unor mijloace moderne de comunicare, care, până la urmă au ca scop simplificarea şi
accelerarea procedurilor de transmitere a informaţiilor, în practică, utilizarea acestora
este, de cele mai multe ori, opţională, aşa cum reiese din reglementările mai sus analizate.
Pe de altă parte, există situaţii în care eficacitatea utilizării mijloacelor moderne de
comunicare este îndoielnică, ajungându-se, direct sau indirect, la utilizarea procedurilor
clasice de comunicare pentru a evita, paradoxal, complicarea situaţiei procesuale în care
se găsesc părţile între care are loc schimbul de informaţii.
Sistemul juridic nu poate rămâne străin de modificările pe care tehnologia le impune
în viaţa societăţii, fiind obligat să se adapteze cât mai curând la condiţiile pe care le
impune mediul virtual în sfera încheierii actelor juridice, adaptare care trebuie să vizeze
atât dreptul material, cât şi domeniul dreptului procesual.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
17
Impactul RGDP1 asupra formelor de exercitare
a profesiei de avocat si asupra celorlalţi operatori.
Cum protejam datele în mediul online din punct de vedere legal?
Avocat Alexandru-Cătălin PUŞA 2
Dezvoltarea tehnologiei, dar şi comunicările în mediul online, bazate pe colectarea,
transferul şi prelucrarea de date, mai ales de date cu caracter personal, au schimbat total
modul de interacţiune între instituţii, autorităţi, cetăţeni şi formele de exercitare a profesiei
de avocat.
Formele de exercitarea a profesiei de avocat sunt cele care se regăsesc astăzi în situaţia în
care colectează, deţin, prelucrează tot mai multe date pentru şi despre clienţi, ceea ce
înseamnă că aceste forme de exercitare a profesiei de avocat trebuie să îşi revizuiască şi să îşi
schimbe modul în care protejează toate aceste date şi, implicit, drepturile persoanelor vizate 3 .
Tot mai multe operaţiuni juridice şi administrative se desfăşoară prin intermediul
programelor electronice şi/sau în mediul online, fapt ce aduce atât avantaje – în ceea ce priveşte
accelerarea modului în care pot fi rezolvate diverse situaţii juridice, dar şi dezavantaje –
întrucât datele colectate, transmise, prelucrate prin mijloacele electronice, sunt suspuse unui
mare risc în ceea ce priveşte drepturile personalelor vizate, ceea ce poate conduce la încălcarea
drepturilor privind protecţia datelor cu caracter personal.
Aşadar, toate avantajele aduse de mijloacele electronice în desfăşurarea profesiei de
avocat, vin la pachet şi cu o mare responsabilitate în ceea ce priveşte nevoia de a proteja
datele cu caracter personal ale clienţilor. Astfel că, pentru a asigura protecţia adecvată
pentru datele clienţilor, avocaţii trebuie să îşi însuşească legislaţia privind protecţia datelor
cu caracter personal, să îşi revizuiască şi să îşi modifice (acolo unde este cazul) procedurile
interne în baza cărora prelucrează, stochează şi colectează date, să implementeze sisteme şi
măsuri de securitate eficiente, să acorde o atenţie mai mare mijloacelor electronice pe care
le foloseşte, dar şi să acorde un training adecvat celor cu care colaborează în desfăşurarea
activităţii lor, pentru a se asigura că datele clienţilor sunt în siguranţă.
Astfel că, din provocările pe care le aduce mediul online, transferurile de date şi
stocarea acestora pe servere situate atât în ţări din Uniunea Europeană, cât şi din afară,
caracterul globalizat al fluxurilor de date, dar şi din dorinţa de a proteja datele cu caracter
1 Regulament nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte
prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), numit si RGDP sau Regulamentul.
2 Avocat în Baroul Hunedoara; sediu secundar în Baroul Timiş.
3 Persoanele vizate sunt personale ale căror date sunt prelucrate de către operator sau persoana împuternicită.
25 Octombrie 2017

18
Avocaţii în e-voluţie
personal ale persoanelor, a fost necesară adoptarea unor principii solide pentru protejarea
drepturilor persoanelor vizate, principii care să faciliteze în continuare prelucrarea datelor,
dar care sa asigure şi un nivel ridicat de protecţie 4 .
În acest scop a luat naştere Regulamentul General privind Protecţia Datelor (denumit in
cele de urmează „Regulament”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii L119 din 4 mai
2016, şi care urmează să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene, începând
cu data de 25 mai 2018. Pe lângă un cadru legal modernizat în materia prelucrării datelor
cu caracter personal, aduce şi o serie de noi obligaţii în sarcina instituţiilor, societăţilor, dar
şi în sarcina formelor de exercitare a profesiei de avocat, care vor fi nevoite să îşi analizeze
şi revizuiască securitatea întregului sistem pe care îl folosesc în prelucrarea datelor, dar şi
să desemneze (dacă este cazul) un Responsabil cu protecţia datelor (DPO) 5 .
Aceste noi obligaţii vor ţinti inclusiv formele de exercitare a profesiei de avocat, care
vor trebui să analizeze categoriile de date prelucrate, mai ales cele susceptibile de a prezenta
riscuri datorită naturii lor sensibile deosebite (datele privind sănătatea sau infracţiunile),
scopurile în care sunt prelucrate datele, locaţia sistemului de evidenţă, perioadele de
stocare, precum şi măsurile de securitate implementate pentru a reduce la minimum riscurile
de acces neautorizat şi mai apoi, impactul asupra persoanelor a căror date sunt colectate.
Cu toate acestea, dintre toţi operatorii vizaţi de acest Regulament, formele de exercitare
ale profesiei de avocat sunt cele care ar trebui să efectueze cele mai puţine modificări în
procedurile lor interne, în comparaţie cu ceilalţi operatori, întrucât, avocatul este ţinut să
respecte prin prisma profesiei pe care o exercită, atât reglementările profesionale cât şi cele
referitoare la păstrarea secretului profesional - astfel ca formele de exercitare a profesiei de
avocat ar trebui să aplice deja sisteme şi proceduri în acest scop, în comparaţie cu ceilalţi
operatori din alte domenii. Aşadar, cel puţin la nivel teoretic, formele de exercitare a profesiei
de avocat ar trebui să depună cele mai puţine eforturi în aplicarea prevederilor Regulamentului.
Acest Regulament aduce o serie de noutăţi în domeniul prelucrării datelor cu caracter
personal, dintre care cele mai importante sunt: numirea unui responsabil cu protecţia
datelor, reglementarea expresă a „dreptului de a fi uitat” şi a „dreptului la portabilitate”, eliminarea
obligaţiei de notificare, implementarea obligaţiei de a ţine evidenţe ale activităţilor
de prelucrare, dar şi clarificarea noţiunii de „consimţământ” şi modalitatea în care acesta
este considerat a fi exprimat în „deplină cunoştinţă de cauză”.
Toate aceste noutăţi vin însă si cu înăsprirea semnificativă a sistemului sancţionator,
astfel că, în cazul unor încălcări în ceea ce priveşte transferul internaţional de date, a
principiilor de bază privind prelucrarea datelor sau drepturile persoanelor vizate, amenda
prevăzută de Regulament este de 20.000.000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, 4% din
4 Fisa informativă din luna ianuarie 2016, publicată de Comisia Europeană referitoare la ”Cum va
contribui reforma UE privind protecţia datelor la facilitarea cooperării internaţionale?”
5 Data Protection Officer.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
19
cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial în cursului exerciţiului financiar
anterior, iar în cazul altor încălcări ale prevederilor stipulate în Regulament, amenda este
în cuantum de 10.000.000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, 2% din cifra de afaceri
totală realizată la nivel mondial în cursul exerciţiului financiar anterior.
Deşi Regulamentul a adus o serie de noutăţi, a creat şi dificultăţi în interpretarea şi în
aplicarea acestuia în practică, atât în cazul societăţilor cât şi în cazul formelor de exercitare
a profesiei de avocat, care doresc să implementeze încă de pe acum măsurile necesare
pentru a se conforma cu prevederile Regulamentului.
Astfel că, pentru a facilita înţelegerea şi aplicarea acestui Regulament, Grupul de Lucru
„Articolul 29” pentru protecţia datelor 6 a revizuit şi adoptat o serie de trei ghiduri: Ghidul
privind Responsabilul cu protecţia datelor, Ghidul privind dreptul la portabilitatea datelor,
Ghidul privind identificarea autorităţii de supraveghere lider a unui operator sau împuternicit,
iar recent, chiar şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal a publicat un ghid de interpretare a Regulamentului, denumit Ghid referitor la
aplicarea Regulamentului General privind Protecţia Datelor destinat operatorilor.
Cine trebuie sa desemneze un Responsabil cu protecţia datelor (DPO)?
Numirea unui responsabil cu protecţia datelor este o obligaţie în cazul în care va regăsiţi
în următoarele categorii:
☑ Dacă prelucrarea este efectuată de o autoritate publică sau un organism public (indiferent
de datele prelucrate);
☑ Dacă activităţile principale ale operatorului 7 sau ale persoanei împuternicite 8 constau
în operaţiuni de prelucrare care necesită o monitorizare periodică şi sistematică a persoanelor
vizate pe scară largă;
☑ Dacă activităţile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite constau
în prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date personale privind condamnările
penale şi infracţiuni
Responsabilul cu protecţia datelor poate fi numit şi în mod voluntar, în situaţia în care
nu vă aflaţi în vreunul din cazurile obligatorii. Cu toate acestea, în cazul în care aţi
desemnat în mod voluntar un responsabil, vi se vor aplica toate dispoziţiile legale ca şi cum
desemnarea ar fi obligatorie.
6 Grup constituit in temeiul articolului 29 din Directiva 95/46/CE, fiind un organ consultativ european
independent care se ocupa cu protecţia si confidenţialitatea datelor. Sarcinile sale sunt descrise in
cadrul articolului 30 din Directiva 95/46/CE si la articolul 15 din Directiva 2002/58/CE.
7 Operator înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau alt organism care, singur
sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci
când scopurile şi mijloacele prelucrării sunt stabilite prin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau
criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern
8 Persoană împuternicită de operator înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică,
agenţia sau alt organism care prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului
25 Octombrie 2017

20
Avocaţii în e-voluţie
Căror activităţi se aplica, în concret, obligativitatea desemnării unui responsabil
cu protecţia datelor?
Acele „activităţi principale” despre care vorbeşte Regulamentul pot fi considerate ca operaţiuni
cheie necesare pentru îndeplinirea obiectivelor operatorului sau persoanei împuternicite
de operator.
Spre exemplu: Companiile care efectuează supravegherea unui număr mare de centre
comerciale, spitalelor care oferă asistenţă medicală în mod eficient numai prin intermediul
prelucrării datelor privind starea de sănătate a pacienţilor, societăţi care operează reţele
de telecomunicaţii, furnizează servicii de telecomunicaţii, furnizează activităţi de marketing
bazate pe date, profilare şi scoring în scopul evaluării de risc – adică Bănci, societăţi
de asigurare, activităţi privind urmărirea locaţiei prin diverse aplicaţii, programe de loialitate,
publicitate comportamentală, monitorizarea wellness, fitness şi a datelor de sănătate
prin intermediul dispozitivelor portabile, dispozitive inteligente – maşini inteligente, casa
inteligentă s.a.
Cu toate acestea, organizaţiile care efectuează anumite activităţi, cum ar fi plata angajaţilor
lor sau efectuarea de activităţi standard de suport IT în cadrul companiei, acestea vor fi
considerate drept „funcţii sprijin” necesare pentru desfăşurarea activităţii principale a organizaţiei.
Pentru aceste funcţii „de sprijin” nu va fi necesară desemnarea unui responsabil de
protecţie a datelor.
Exemple oferite de Grupul de lucru „Articolul 29” care nu necesită numirea unui Responsabil
de protecţia datelor sunt: prelucrarea datelor pacientului de către un medic
individual, prelucrarea datelor personale referitoare la condamnările penale şi infracţiuni
de către un avocat individual.
Aşadar, prin interpretarea Regulamentului de către Grupul de lucru „Articolul 29” 9 , se
consideră că prelucrarea datelor personale referitoare la condamnările penale şi infracţiuni,
de către un avocat individual nu reprezintă o prelucrare de date la scară largă, ceea ce
înseamnă că în cazul formelor de exercitare a cabinetelor individuale nu ar exista obligaţia
desemnării unui Responsabil cu protecţia datelor.
Astfel că, factorii avuţi în vedere la considerarea unei prelucrări de date cu caracter
personal ca fiind ”pe scara larga”, şi care sa atragă obligativitatea desemnării unui responsabil
cu protecţia datelor sunt: numărul persoanelor vizate, volumul datelor, durata activităţii
de prelucrare, suprafaţa geografică a activităţii de prelucrare.
Cu toate acestea, simplul fapt că în cazul cabinetelor individuale nu s-ar aplica obligativitatea
Responsabilului cu protecţia datelor, nu înseamnă că această formă de exercitare
a profesiei nu va trebui să respecte celelalte prevederi şi obligaţii ale Regulamentului, în
scopul protejării datelor cu caracter personal ale clienţilor lor.
9 Interpretare prezentată în Ghidul privind Responsabilul cu protecţia datelor adoptat în data de 13
decembrie 2016 revizuit şi adoptat în data de 5 aprilie 2017 de către Grupul de lucru „Articolul 29”
pentru Protecţia Datelor.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
21
Noţiunea de „consimţământ”
Potrivit Regulamentului „consimţământ” al persoanei vizate înseamnă orice manifestare
de voinţa liberă, specifică, informată şi lipsită de ambiguitate prin care aceasta acceptă,
printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o
privesc sa fie prelucrate.
Consimţământul trebuie acordat în mod explicit, astfel ca absenţa unui răspuns,
căsuţele bifate în prealabil sau absenţa unei acţiuni nu va constitui consimţământ. În cazul
în care consimţământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe
cale electronică, cererea respectivă trebuie să fie clara şi concisa şi să nu perturbe în mod
inutil utilizarea serviciului pentru care se acordă consimţământul.
Ce înseamnă aceasta schimbare? Înseamnă ca nu vor mai fi permise noţiuni ”accept
termenii şi condiţiile” cu acceptul bifat în prealabil de către operator. Utilizatorul va trebui
sa îşi exprime consimţământul printr-o acţiune fără echivoc, care să arate ca acesta este
într-adevăr de acord cu Condiţiile prezentate de operator sau printr-o declaraţie care
dovedeşte faptul ca acest consimţământ a fost acordat în deplină cunoştinţă de cauză.
Dreptul la portabilitatea datelor – Ce presupune?
Acest drept permite persoanelor vizate să primească datele cu caracter personal pe care
le-au furnizat operatorului într-un format structurat, utilizat in mod curent si care poate fi
citit automat si sa transmită respectivele date altui operator. Scopul acestui drept este de a
responsabiliza persoana vizată şi de a-i oferi acesteia un control mai mare asupra datelor
sale personale.
Acest drept va favoriza şi concurenţa între operatori şi va facilita schimbarea diferiţilor
furnizori de servicii (telefonie mobilă, servicii internet, s.a.).
Acest drept al persoanelor vizate va avea ca şi corespondent o obligaţie în sarcina
furnizorilor de servicii, în sensul că aceştia ar trebui să înceapă să dezvolte mijloace care să
îi ajute să răspundă solicitărilor de portabilitate a datelor, cum ar fi spre exemplu
instrumente de descărcare şi interfeţe de programare a aplicaţiilor. De asemenea, toţi aceşti
furnizori de servicii vor trebui să conlucreze pe un set comun de standarde şi formate
interoperabile, pentru a evita situaţiile în care formatul în care sunt stocate datele care fac
obiectul portării este incompatibil cu formatul folosit de un alt furnizor.
Dreptul de a fi uitat – dreptul persoanei vizate la ştergerea datelor
Persoana vizată are dreptul de a solicita operatorului să şteargă datele personale care o
privesc. Cazurile în care se aplică şi excepţiile de la această obligaţie sunt detaliate în Regulament,
însă ce va fi cu adevărat interesant este aplicarea în practică a obligaţiei operatorului
care a făcut publice datele cu caracter personal să ia măsuri rezonabile, inclusiv măsuri
tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal, că persoana
25 Octombrie 2017

22
Avocaţii în e-voluţie
vizata a solicitat ştergerea de către aceşti operatori a oricăror linkuri către datele respective
sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.
Atât dreptul la portabilitatea datelor, cât şi dreptul de a fi uitat, impun obligaţii corelative
în sarcina operatorilor care vor trebui să pună în aplicare masuri tehnice şi organizatorice
potrivite – spre exemplu pseudonimizare, pentru protecţia datelor, obligaţia de a păstra o
evidenţă a activităţilor de prelucrare, dar şi obligaţia de a notifica orice încălcare a securităţii
datelor cu caracter personal către Autoritatea de supraveghere competentă în cel mult 72 de
ore de la data luării la cunoştinţă despre această încălcare.
Aşadar, dacă spre exemplu, din partea Societăţii Civile Profesionale s-ar trimite din
greşeală, copia unui contract în format electronic către o altă persoană, decât clientului
căruia îi era dedicat, avocatul ar trebui să notifice Autoritatea Naţionala de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, şi să prezinte informaţii cu privire la persoanele
vizate în acest caz, categoriile de persoane, consecinţele acestei fapte, măsurile adoptate
pentru a remedia aceasta situaţie. Totodată, va trebui notificată şi persoana vizata cu privire
la această încălcare a securităţii datelor – toate acestea cu respectarea şi în condiţiile articolului
34 din Regulament.
Cum ne pregătim pentru respectarea Regulamentului?
Formele de exercitare a profesiei de avocat ar trebui să se asigure în prima faza că au
făcut ordine în politicile lor interne şi s-au pregătit pentru intrarea în vigoare a Regulamentului,
înainte de a consilia un client cu privire la acest subiect.
Măsurile de pregătire pot consta în implementarea unor măsuri aplicabile în cazul unor
încălcări, astfel încât orice reacţie în caz de încălcare să fie una rapidă şi eficientă, analizarea
temeiului juridic pe care îl vor folosi în prelucrarea de date cu caracter personal,
verificarea procedurilor interne şi modificarea acestora (dacă se impune), verificarea
existenţei unor transferuri de date transfrontaliere, precum şi a contractului în baza căruia
se efectuează aceste transferuri de date.
Efectul nu va consta numai în conformarea cu prevederile Regulamentului, dar şi în
faptul că acest lucru va ajuta formele de exercitare a profesiei de avocat în înţelegerea
modului practic în care trebuie implementate schimbările solicitate de Regulament şi in
conceperea unor proceduri care îi vor ajuta să conducă şi să consilieze clientul prin
puterea exemplului.
SURSE:
Ghidul privind Responsabilul cu protecţia datelor adoptat în data de 13 decembrie
2016, revizuit şi adoptat în data de 5 aprilie 2017 de către Grupul de lucru „Articolul 29”
pentru Protecţia Datelor.
Ghidul pentru stabilirea autorităţii de supraveghere principale a operatorului sau a
persoanei împuternicite de operator adoptat la 13 decembrie 2016, revizuit şi adoptat la
5 aprilie 2017 de către Grupul de lucru „Articolul 29” pentru Protecţia Datelor.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
23
Ghidul privind dreptul la portabilitatea datelor adoptat în data de 13 decembrie 2016,
revizuit şi adoptat în data de 5 aprilie 2017 de către Grupul de lucru „Articolul 29” pentru
Protecţia Datelor.
Ghid referitor la aplicarea Regulamentului General privind Protecţia Datelor destinat
operatorilor, publicat de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal.
Protecţia datelor cu caracter personal, Irina Alexe, Nicolae-Dragos Ploeşteanu, Daniel-Mihail
Şandru, Editura Universitara, Bucureşti, 2017.
25 Octombrie 2017

24
Avocaţii în e-voluţie
Confidenţialitatea relaţiei avocat-client şi provocările digitale
Avocat Adrian STAN 1
Evoluţia digitală, creşterea standardului tehnic al comunicărilor şi dezvoltarea mijloacelor
de relaţionare care nu implică un contact direct între persoane are, fără îndoială, un
impact deosebit de important în relaţia dintre avocat şi justiţiabil, între avocat şi stat, dar şi
între justiţiabil şi autorităţi.
Acest triunghi ia fiinţă odată cu începerea prestării activităţilor profesionale de către
avocat, momentul de început al acestora fiind deosebit de important din mai multe puncte de
vedere.
Potrivit art. 121 al. 2 din Statutul profesiei de avocat, „contractul de asistenţă juridică
poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţă. În acest caz, data încheierii
contractului este data la care a intervenit acordul de voinţă între avocat şi client”. Această
dispoziţie, coroborată şi cu cea de la al. 1, care prevede forma scrisă ad probationem, duce
la concluzia că momentul iniţierii activităţilor de apărare este cel al acordului de voinţă în
acest sens, iar nu al semnării unui contract de asistenţă juridică. Desigur că încheierea
verbală a actului este una ce trebuie să intervină cu titlu de excepţie, dar, de multe ori, în
special în cauzele penale, încheierea sa nu este efectiv posibilă în primele momente de
prestaţii profesionale.
Am putea afirma, mutatis mutandis că, aşa cum, în acord cu practica CEDO, o persoană
nu este considerată suepectă din momentul încunoştiinţării oficiale, al semnării procesuluiverbal
de aducere la cunoştinţă a acuzaţiei, ci din momentul în care autorităţile aveau
motive rezonabile a-l bănui de comiterea unei fapte 2 (care, desigur, este anterior momentului
oficial al chemării în faţa organului de cercetare), tot aşa şi un avocat stabileşte relaţii
profesionale cu justiţiabilul nu în momentul semnării unui înscris, ci al întâlnirii voinţelor
părţilor. Cel din urmă, dobândeşte calitatea de client încă din momentul iniţial al consultaţiilor
acordate, prin diverse modalităţi, în special la distanţă.
De multe ori, în materie penală, clientul stabileşte primul contact cu avocatul prin unul
din diversele mijloace tehnice puse la dispoziţie de evoluţiile digitale, altele decât telefonia
mobilă, cum ar fi spre exemplu comunicarea prin e-mail, sistemul whatsapp sau diverse siteuri
de socializare. După unele discuţii preliminare şi un acord de voinţă, este posibil ca, chiar
cu acea ocazie, clientul să comunice unele informaţii clientului despre cauza care îl priveşte,
tocmai pentru ca acesta din urmă să îşi formeze o imagine asupra chestiunii juridice.
Problema ce se iveşte din acest punct de vedere este cea al momentului din care se poate
discuta despre confidenţialitatea relaţiei avocat-client, în cadrul discuţiilor la distanţă ce au loc
după manifesterea acordului de asistenţă, dar înainte de încheierea unui contract în formă scrisă.
1 Avocat în Baroul Timiş.
2 CEDO, Brusco c. Franţei, hot. din 14.10.2010, par. 47.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
25
Sistemele de comunicare ale unor persoane care contactează un avocat pot face
obiectul unor mandate de supraveghere, fiind astfel vizate de interceptarea comunicaţiilor,
de supraveghere video sau audio ori de localizare tehnică. În ce măsură discuţiile prealabile
cu un avocat în aceste condiţii pot fi considerate probe într-un proces penal ce va urma?
Potrivit art. 35 al. 2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, “nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile
telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa
sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege”.
Este evident că, în contextul evoluţiei mijloacelor de comunicare la care am făcut referire,
discuţiile cu avocatul pot să fie altele decât cele telefonice, şi, deşi legea nu prevede,
celelalte mijloace de comunicare vor intra şi ele în sfera de corespondenţă cu caracter
professional, chiar dacă, la momentul elaborării Legii din 1995, aceasta nu le-a avut în
vedere.
Prin activitatea profesională pe care o desfăşoară, avocatul este depozitarul secretelor
clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială. Fără garanţia confidenţialităţii,
încrederea reciprocă nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut
ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a avocatului
Art. 139 din Codul de procedură penală protejează confidenţialitatea comunicărilor
dintre avocat şi client, pentru a asigura exercitarea eficientă a apărării, dreptul la apărare
fiind situat la fundamentul unui proces echitabil.
Alineatul 4 stipulează astfel că „raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o
reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul
săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2). Dacă
pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au
vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele
obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de
către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror.
Atunci când apreciază necesar, judecătorul dispune informarea avocatului”.
Printre condiţiile operării interdicţiei de supraveghere, alături de calitatea evidentă de
avocat, este necesar să se pună problema unui raport profesional de apărare. Astfel,
doctrina 3 a apreciat că interdicţia de supraveghere tehnică operează pentru perioada cât este
valabil contractul de asistenţă juridică. Din nou, rezerva trebuie să privească faptul că
asistenţa juridică se acordă de cele mai multe ori şi mai ales în momentele incipiente prin
mijloace tehnice şi chiar fără a fi în prezenţa unei dovezi scrise în acest sens.
Posibilitatea intruziunii în sfera activităţilor de apărare prin mijloacele de supraveghere
tehnică trebuie privită din mai multe puncte de vedere. În primul rând raportarea se impune
3 M.B. Bulancea, R. Slăvoiu, în M.Udroiu (coord), Codul de procedură penală, comentariu pe
articole, Ed. 2, Ed. CH Beck, 2017, p. 678, par. 37-38.
25 Octombrie 2017

26
Avocaţii în e-voluţie
la interdicţia generală de emitere a mandatului cu privire la relaţia avocat-client. Desigur,
excepţia priveşte situaţia când însuşi avocatul face obiectul mandatului, cu privire la
comiterea unei infracţiuni dintre cele care permit măsura specială, cu îndeplinirea tuturor
celorlalte condiţii.
Autorii citaţi au criticat o pretinsă impunitate absolută a avocatului, considerând că,
sub paravanul exercitării dreptului la apărare se pot comite fapte penale. Cu toate acestea,
opinia pare cel puţin lipsită de suport, deoarece dispoziţiile legale prevăd acelaşi regim şi
egalitate de tratament în emiterea mandatelor cu privire la avocat ca pentru orice
persoană.
De altfel, protecţia conferită de lege priveşte informaţiile pe care clientul i le comunică
apărătorului, pentru ca acesta să cunoască deplin situaţia sa juridică. Este greu de acceptat
că s-ar pune problema emiterii unui mandat de supraveghere doar pentru comunicările
avocat-client, acestea fiind de regulă interceptate în contextul mandatului deja existent cu
privire la client încă înainte de contactarea apărătorului.
Chestiunea întâlnită în practică se referă la probele deja existente într-o anchetă penală,
aşadar în materia analizată este mei important remediul ce va opeera în situaţia în care
incidental, sunt interceptate relaţii ce ţin de apărare.
În acest caz, revenind la cele expuse anterior, organul de urmărire penală trebuie să
stabilească cu atenţie momentul de la care se impune distrugerea acestora, considerăm
aşadar că din momentul în care se constată comunicarea de către client a unor informaţii
relevante, eventual autoincriminatoare, coroborate cu un acord la prestarea de asistenţă
juridică, probele devin oprite de lege.
S-a afirmat chiar că simpla posibilitate de interceptare a comunicărilor avocat-client
constituie o încălcare a dreptului la viaţa privată, deoarece luarea la cunoştinţă de către
anchetator a informaţiilor comunicate nu poate fi remediată prin excluderea probei. 4 Răul
este, astfel, deja înfăptuit şi informaţia obţinută ar putea fi folosită în continuare.
Terminologic, distrugerea pare a fi o sancţiune mai aspră decât excluderea, pentru că ar
impune eliminarea fizică a suportului tehnic şi a transcrierii acestora în proces-verbal.
Norma de la art. 139 conţine o necorelare, deoarece deşi iniţial se referă la relaţia dintre
avocat şi persoana asistată sau reprezentată, ulterior limitează însă în mod nejustificat
dreptul la apărare, deoarece face vorbire doar de activităţile de supraveghere tehnică au
vizat şi raporturile dintre avocat şi suspect ori inculpat. Or, este cunoscut că, în cvasitotalitatea
cazurilor, supravegherea tehnică se dispune în cadrul activităţilor investigative ce
se desfăşoară in rem, fără ca vreo persoană să aibă calitatea de suspect, cu atât mai puţin
aceea de inculpat. Supravegherea priveşte mai mult anumite numere de telefon, conturi de
e-mail sau ale unor aplicaţii informatice, folosite de o anumită persoană. Chiar teza iniţială
nu se referă în mod nejustificat la persoana căreia i se acorsă consultanţă, asistarea sau
4 C.M.Chiriţă, în N. Volonciu, A.S. Uzlău, C.Voicu, Noul cod de procedură penală comentat, Ed.
Hamangiu, 2014, p. 317.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
27
reprezentarea implicând un terţ, o autoritate, or, primele activităţi privesc doar raportul
dintre avocat şi client.
Avocatul poate stabili prin mijloace tehnice dintre cele mai diverse un contact cu
clientul său care nu are nicio calitate în dosar, nici măcar aceea de martor, dreptul la a
beneficia de consultaţii cu caracter juridic aparţinând oricărui cetăţean, independent de
raporturile sale cu autoritatea. Este cunoscută practica, pe alocuri cu valenţe neloiale, de
ascultare a unei persoane bănuite ca martor, cu privire la o acuzaţie care o priveşte şi în
condiţiile existenţei unor probe pentru a fi suspectată. Din interpretarea normei juridice, s-
ar părea astfel că raporturile dintre avocat şi clientul său, simplu cetăţean ori martor, ar
putea fi folosite ca probe împotriva celui dintâi, ceea ce ar fi profund neechitabil.
Evident că dacă supravegherea se referă la o persoană, cât timp nu a fost încunoştiinţată
cu privire la calitatea de suspect, iar organul de urmărire are date cu privire la comiterea
unei fapte de acesta şi, cu toate acestea, prelungeşte investigarea in rem, ne aflăm în
prezenţa unei proceduri neloiale, valorificabilă în faza de cameră preliminară sub aspectul
nulităţii relative.
Dispoziţia din codul de procedură cuprinde şi o inexactitate, fiind evident că nu probele
vor fi distruse, ci mijloacele de probă, probele fiind doar informaţiile pe care acestea le cuprind.
Sancţiunea distrugerii nefiind prevăzută de lege, vom fi nevoiţi să apelăm la
mecanismele excluderii probelor obţinute în mod nelegal, prevăzute de art. 102 al. 2-4 C.pp.
De altfel, s-a afirmat că în noul sistem procesual penal, sancţiunea aplicabilă în această
materie este, alături de cazul probelor obţinute prin tortură (art. 102 al. 1 Cpp) un caz de
excludere automată şi de drept a probelor, prin simpla referire la norma legală, fără
necesitatea analizei vreunui caz de nulitate, fie el şi absolută, având aşadar două situaţii de
nulităţi absolute exprese, altele decât cele de la art. 281 Cpp.
Desigur că obligaţia de a înlătura proba îi revine procurorului, dar, ulterior, am putea să
ne imaginăm că, dacă nu trece de filtrul acuzării, cenzura ar urma să fie efectuată de judecătorul
de cameră preliminară în analiza legalităţii administrării probelor, cu consecinţa
excluderii probei nelegale.
Concluzionând, contextul dezvoltării informatice a comunicărilor afectează şi raportul
dintre avocat şi client, din punct de vedere al relaţiei cu organele de cercetare penală.
Diversitatea mijloacelor de comunicare electronică în acordarea unor consultaţii juridice şi,
pe de altă parte, diversificarea mijloacelor tehnice prin care statul obţine probe în procesele
penale nu trebuie să afecteze exercitarea deplină a dreptului la apărare. Protecţia comunicărilor
cu clientul trebuie să intereseze deopotrivă avocatul cât şi autorităţile, prin limitarea
pe cât posibil de către cele din urmă a elementelor de intruziune.
25 Octombrie 2017

28
Avocaţii în e-voluţie
Baroul Timiş în e-voluţie
Avocat dr. Sergiu I. STĂNILĂ 1
Baroul Timiş, atestat la 25 Ianuarie 1875, nu putea evita implementarea rezultatelor progresului,
nu putea rămâne pasiv la ceea ce înseamnă astăzi comunicare, la beneficiile pe care
le oferă provocări precum internetul, e-mailul, accesul electronic, comunicarea online.
Baroul Timiş s-a ancorat puternic în realităţile informatice ale vremurilor pe care le
trăim, încercând şi reuşind să se adapteze şi să faciliteze atât activitatea avocatului, cât şi
accesul justiţiabilului la avocat, la profesia de avocat. Nu sunt omise nici relaţiile interprofesionale
derulate cu instanţele de judecată şi cu celelalte organe judiciare.
O trecere în revistă a principalelor puncte care să justifice alegerea unei asemenea teme
pentru lucrarea de faţă, se circumscrie ordinii pe care am realizat-o mai sus.
Astfel, în anul 2017 s-a lansat noul website www.baroul-timis.ro, modern, accesibil,
facil, website care reuşeşte să valorifice şi ancorele tradiţional-istorice ale Baroului Timiş
şi, în acelaşi timp, să răspundă ultimelor cerinţe tehnice în materie.
Website-ul oferă informaţii despre modul în care este organizat şi funcţionează Baroul
Timiş, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat republicată 2 şi modificată şi ale Statutului profesiei de avocat 3 , ştiri
grupate pe domenii de interes 4 pentru destinatarii enumeraţi anterior, modul în care este
organizat şi funcţionează Serviciul de Asistenţă Judiciară din cadrul Baroului Timiş 5 ,
modul în care este organizat şi funcţionează Registrul Avocaţilor din Baroul Timiş care pot
fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali 6 .
Tabloul Avocaţilor, cu toate rubricile şi informaţiile sale, se regăseşte de asemenea, pe
website-ul www.baroul-timis.ro. Informaţiile conţinute sunt întotdeauna actualizate, pentru
a oferi o informare corectă şi completă.
Avocaţii Baroului Timiş au acces exclusiv şi la o platformă internă, dedicată desfăşurării
profesiei de avocat.
Dintre facilităţile electronice pe care le oferă platforma internă, amintim publicarea şi
vizionarea ştirilor şi informaţiilor de interes exclusiv pentru avocaţi sau posibilitatea
fiecărui avocat de a-şi gestiona contul electronic.
1 Avocat în Baroul Timiş. Decan al Baroului Timiş, membru al Consiliului Baroului Timiş.
2 Publicată în M.Of. nr. 98 din 07.02.2011.
3 Publicat în M.Of. nr. 898 din 19.12.2011.
4 Domeniile de interes sunt: hotărâri şi decizii, evenimente, diverse, ordinea de zi a şedinţelor de
consiliu, examene, INPPA, pregătire profesională, relaţii internaţionale, comunicări UNBR.
5 Art. 74 din Legea nr. 51/1995 republicată şi modificată, art. 154 din Statutul profesiei de avocat, Regulamentul-cadru
pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară ale barourilor
adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 180/17 decembrie 2016.
6 Art. 91 1 din Statutul profesiei de avocat.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
29
De asemenea, fiecare avocat poate, utilizând aplicaţia pusă la dispoziţie de platforma
internă, să îşi evidenţieze veniturile realizate din profesie, calculându-i-se în mod automat
contribuţia datorată Casei de Asigurări a Avocaţilor şi prezentându-i-se cu titlu informativ
penalităţile de întârziere, dacă este cazul.
Aplicaţia distinge între avocaţii stagiari şi, respectiv, cei definitivi, având în vedere
stabilirea unor cote de contribuţie diferite, atât în ceea ce priveşte contribuţia datorată
Baroului şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România, cât şi în ceea ce priveşte cota
datorată Casei de Asigurări a Avocaţilor. După realizarea acestui calcul, aplicaţia oferă
automat declaraţia de venit, completată cu toate datele avocatului în cauză, care poate fi
descărcată şi salvată pe un dispozitiv de stocare ori printată sau poate fi expediată direct din
aplicaţie, în format electronic, către Casa de Asigurări a Avocaţilor Filiala Timiş.
În cadrul platformei interne, este pus la dispoziţia avocaţilor din cadrul Baroului Timiş
un sistem electronic de comunicare de documente, care acceptă majoritatea formatelor de
documente utilizate în profesia de avocat şi care facilitează comunicarea instantanee a
acestor documente/fişiere între avocaţi. De asemenea, există implementat un forum de
discuţii juridice, care prezintă şi facilitatea unui pol de votare în format electronic, unde
avocaţii din cadrul Baroului Timiş se pot consulta sau pot fi consultaţi pe anumite aspecte
care interesează profesia de avocat.
Orice publicare pe website-ul Baroului Timiş sau pe platforma internă dedicată exclusiv
avocaţilor din cadrul Baroului Timiş, generează în mod automat transmiterea în decurs de
maxim o oră de la publicare, a unei corespondenţe de tip email către fiecare avocat înregistrat
cu adresă de email validă în Tabloul Avocaţilor. În ipoteza în care se transmit documente ori
fişiere, acestea ajung doar la destinatarul sau destinatarii aleşi de expeditor.
Baroul Timiş a încurajat şi încurajează permanent comunicarea electronică dintre membrii
săi şi organele reprezentative ale profesiei, avantajele fiind evidente: avocatul beneficiază
de timp, este lăsat să îşi desfăşoare profesia, nu îşi epuizează resursele cu deplasări
la/de la sediul baroului. În acest sens, sunt puse la dispoziţia avocaţilor adrese de email de
corespondenţă, Baroul Timiş răspunzând cu maximă celeritate fiecărei solicitări.
Şi modalitatea de organizare şi funcţionare a organelor reprezentative ale Baroului
Timiş este tributară internetului, emailului, comunicărilor online. Astfel, ordinea de zi a
şedinţelor de consiliu se publică pe website-ul www.baroul-timis.ro şi în platforma internă
şi, respectiv, se transmite în format electronic, împreună cu convocarea şedinţei, prin email,
tuturor membrilor Consiliului Baroului Timiş. În situaţii excepţionale, reglementate de
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Baroului Timiş, membrii Consiliului Baroului
Timiş îşi pot exprima votul asupra punctelor incluse în ordinea de zi prin email, comunicându-l
de pe adresa personală, înregistrată la Baroul Timiş.
Toate hotărârile care emană de la Consiliul Baroului Timiş sunt aduse la cunoştinţa
tuturor celor interesaţi prin publicare pe website sau în platforma internă a Baroului Timiş.
De asemenea, datorită încheierii unor parteneriate, fiecare avocat din Baroul Timiş are
acces electronic la baze de date cu conţinut juridic, articole de specialitate, doctrină,
25 Octombrie 2017

30
Avocaţii în e-voluţie
jurisprudenţă şi legislaţie. În viitor se preconizează continuarea acestei politici de oferire şi
facilitare a accesului electronic la baze de date de legislaţie, prin diversificarea surselor
electronice din mediul online.
Comunicarea cu instanţele de judecată se realizează preponderent prin mijloace electronice.
Desemnările de avocaţi în cauzele civile în care asistenţa juridică din partea unui avocat
este obligatorie, sunt comunicate instanţelor de judecată în format electronic, prin email.
Repartizarea avocaţilor înscrişi în Registrul de Asistenţă Judiciară în cauzele penale în
care asistenţa juridică prin avocat este obligatorie se realizează în mod electronic, cu
ajutorul unei aplicaţii implementate de Baroul Timiş. Emiterea împuternicirii avocaţiale se
realizează în format electronic şi se transmite automat prin corespondenţă de tip email atât
avocatului desemnat, cât şi instanţei de judecată/organului de urmărire penală.
Să adăugăm aici şi faptul că Baroul Timiş susţine de 3 ani de zile activitatea de scanare
a documentelor care se înregistrează la registraturile instanţelor de judecată, documente
care ulterior sunt încărcate într-un mediu de stocare online, la care părţile dosarului au
acces pe baza numărului de dosar şi a unei parole comunicată de instanţele de judecată, cu
garantarea confidenţialităţii. Astfel, dosarul instanţei de judecată poate fi studiat, avocatul
şi justiţiabilul care are calitatea de parte în dosar în acelaşi timp, putând descărca documente
din dosar, printa, salva în medii de stocare, fără a se mai deplasa la sediul arhivei
instanţei de judecată. Această activitate care în prezent se derulează la Curtea de Apel Cluj-
Napoca, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timişoara,
prezintă beneficii incontestabile, necesitatea extinderii la nivelul întregii ţări fiind evidentă.
Baroul Timiş încurajează justiţiabilii să comunice în mediul online, prin mijloace de comunicare
electronice, moderne, fără a ignora evident şi modalităţile clasice de comunicare.
Din nefericire, comunicările electronice, utilizarea emailului, accesul la platforme online,
e-voluţia nu prezintă doar avantaje. Aceste mijloace moderne de desfăşurare a profesiei de
avocat prezintă şi o serie de dezavantaje, care trebuiesc contracarate prin adoptarea unor
măsuri menite să asigure respectarea unor valori precum confidenţialitatea relaţiei avocat -
client 7 , secretul profesional consacrat chiar la nivel de principiu al activităţii profesionale a
avocatului 8 , autenticitatea expeditorului şi a informaţiilor comunicate.
Dacă în ceea ce priveşte confidenţialitatea relaţiei avocat - client şi, respectiv, principiul
respectării secretului profesional, atât Legea nr. 51/1995 republicată şi modificată, cât
şi Statutul profesiei de avocat oferă soluţii juridice, referitor la autenticitatea expeditorului
şi a informaţiilor comunicate, trebuie să apelăm la soluţiile tehnice existente astăzi pentru a
verifica aceste aspecte. Asumarea unei comunicări realizată prin email sau orice altă
modalitate online, printr-o semnătură electronică 9 , certifică autenticitatea expeditorului şi,
7 Art. 46 alin. 4 1 din Legea nr. 51/1995 republicată şi modificată, art. 6 alin. 4, art. 10, art. 113 din
Statutul profesiei de avocat.
8 Art. 11, art. 35, art. 46 alin. 4 2 , art. 48 din Legea nr. 51/1995 republicată şi modificată, art. 1 alin. 2 lit. e),
art. 8, art. 9, art. 228 din Statutul profesiei de avocat.
9 Semnătura electronică este reglementată de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică,
republicată în M.Of. nr. 316 din 30.04.2014.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
31
în acelaşi timp, ne conferă şi garanţia conţinutului comunicării respective. De asemenea,
aceeaşi garanţie o oferă şi un nivel ridicat de securitate al liniei de internet utilizată.
Ce se întâmplă însă atunci când expeditorul nu deţine o semnătură electronică 10 ,
aceasta nefiind obligatorie pentru comunicarea în mediul online? Sau atunci când linia de
internet nu este securizată în mod special? Cât de siguri putem fi atunci când recepţionăm o
corespondenţă electronică, că aceasta provine de la destinatarul înscris în ea? Cât de siguri
putem fi în legătură cu veridicitatea conţinutului corespondenţei respective? În măsura în
care expeditorul îşi asumă atât comunicarea realizată, cât şi conţinutul acesteia, evident
aceste dileme dispar. În acelaşi timp, expeditorul îşi asumă întotdeauna toate riscurile
privitoare la autenticitatea comunicării electronice, cele privitoare la recepţionarea comunicării
transmise, precum şi cele privitoare la respectarea termenului în care aceasta trebuie
transmisă.
Totuşi, această conduită ar fi echivalentă cu o reîntoarcere la comunicările clasice, între
o confirmare din partea expeditorului că el este cel care a comunicat pe cale electronică şi o
cerere clasică, înregistrată în formă letrică, nefiind foarte mari diferenţe.
Până la rezolvarea acestor chestiuni de natură tehnică, până la aplicarea unor soluţii
care să confere garanţii suplimentare sau chiar absolute în legătură cu conţinutul şi expeditorul
unei comunicări electronice, să ne bucurăm de avantajele incontestabile ale acestor
metode, descrise în câteva rânduri şi idei în prezentul material, autorul neavând nici pe
departe pretenţia de a fi realizat o prezentare exhaustivă.
10 Potrivit art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 republicată, semnătura electronică reprezintă date în
formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca
metodă de identificare.
25 Octombrie 2017

32
Avocaţii în e-voluţie
Avocaţii în e-voluţie.
Beneficiile sistemelor informatice de acces la dosar
Avocat Nenad UDULI 1
Informatizarea sistemului judiciar 2 este unul din cele mai importante elemente în demersul
statului de modernizare a actului de justiţie, în ansamblu său. Procesul de tehnologizare,
prin implementarea 3 sistemului ECRIS 4 a condus, indiscutabil, la creşterea calităţii
actului de justiţie şi la scurtarea timpului de rezolvare a cauzelor aflate pe rolul
instanţelor, la accelerarea derulării tuturor procedurilor judiciare şi la asigurarea accesului
justiţiabililor şi apărătorilor la informaţiile de interes public privind înfăptuirea actului de
justiţie. Standardizarea procedurilor şi a formularelor la nivelul întregului sistem a venit în
sprijinul auxiliarilor justiţiei şi a personalului administrativ iar eliminarea treptată a gestionării
datelor în format de hârtie prin utilizarea formei electronice a dosarelor şi a celorlalte
documente specifice, de genul condicilor de şedinţă, a simplificat şi mai mult viaţa profesională
a celor implicaţi. Sistemul actual oferă acces rapid la legislaţie, jurisprudenţă şi la
informaţii privind cauzele aflate pe rol ceea ce este util nu numai pentru personalul instanţelor
ci şi pentru justiţiabili şi avocaţi.
În acelaşi sens, reorganizarea activităţii judiciare şi degrevarea magistraţilor de responsabilităţile
administrative a creat posibilitatea ca aceştia să-şi concentreze efortul profesional
aproape exclusiv pe cauzele repartizate spre soluţionare.
Dublate fiind şi de creşterea gradului de transparenţă în justiţie, efectele implementării
sistemului ECRIS au un prim destinatar, un actor judiciar căruia măsurile îi profită din plin:
avocatul - iar beneficiile eficacităţii avocatului se repercutează întotdeauna în drepturile
justiţiabililor. Chiar dacă fiecare componentă a sistemului ECRIS este destinat utilizării de
către un anumit segment profesional, avocatul beneficiază din plin de întreaga raţiune a
acestui program. Tehnologizarea înseamnă eficientizare, eficientizarea înseamnă timp câştigat,
timpul înseamnă resurse, resursele bunăstare, iar bunăstarea avocaţilor nu poate decât
să le desăvârşească independenţa, misiunea şi rolul într-un stat de drept.
Însă E-voluţia nu s-a limitat la sistemul ECRIS, ci a pătruns în domeniul judiciar
tocmai prin intermediul mijloacelor care pun în operă activitatea justiţiei: codurile de procedură
iar procedura civilă trebuie să fie simplă, rapidă şi eficace. După cum ni se confirmă
1 Avocat în Baroul Timiş.
2 Bazele demersului de informatizare se regăsesc în HG nr. 543/2005 privind aprobarea Strategiei de informatizare
a sistemului judiciar pe perioada 2005-2009 şi organizarea şi funcţionarea Comisiei de monitorizare
şi implementare a Strategiei.
3 Proiectul a fost realizat de către Indaco Systems SRL, iar o parte din activităţile specifice implementării
proiectului a fost subcontractată către Microsoft Consulting Services România.
4 Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin programul specific „Justiţie Penală”.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
33
în cuprinsul H.G. nr. 1527/2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului
de procedură civilă, acestea sunt dezideratele avute în vedere de legiuitor atunci când a
edictat mecanisme de comunicare a actelor de procedură în format electronic.
Adoptarea Noului Cod de procedură civilă în anul 2013 a confirmat pe deplin caracterul
ireversibil al curentului de tehnologizare a justiţiei, acest lucru materializându-se, printre
altele, prin eficientizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor. Adaptarea procedurii
la noile realităţi în scopul asigurării soluţionării într-un termen rezonabil, optim şi previzibil a
cauzelor, contribuie inevitabil şi la respectarea principiilor fundamentale ale procesului
civil: contradictorialitatea şi dreptul la apărare. Astfel, în afara modalităţilor clasice de
comunicare prin agenţi procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei ori prin poştă, a devenit
posibilă comunicarea actelor de procedură şi prin telefax, poştă electronică sau prin orice
alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia.
Manifestări ”tehnologice” concrete de acest tip pot fi regăsite în privinţa actelor de
procedură în genere, în privinţa comunicării citaţiilor, încunoştinţării părţilor, înregistrării
cererii de chemare în judecată, a cererii de apel, comunicarea actelor de procedură în cadrul
arbitrajului, depunerea cererii de executare silită etc. iar implicaţiile asupra celerităţii sunt
incomensurabile.
În fine, o altă măsură care, din păcate, în prezent nu are acoperire la nivel naţional, o
reprezintă accesul părţilor din proces la dosarul instanţei în format electronic 5 . În acest
sens, toate înscrisurile unui dosar sunt scanate în format pdf. iar accesul părţilor şi al avocaţilor
la aceste documente se face prin internet, pe bază de parolă unică ce se atribuie în
adresă sau în citaţie. Practic, până la confruntarea din pretoriu, avocatul nu mai este nevoit
să facă prea mult deplasări la sediul instanţei, putând să aloce acest timp pentru pregătirea
apărării.
Sistemul ECRIS, comunicarea actelor de procedură în format electronic, accesul la
dosar în format electronic conduc toate la creşterea calităţii actului avocaţial, contribuind
în acest fel la consolidarea încrederii sociale în avocat şi, implicit, în justiţie.
Încununată fiind cu procesul de tehnologizare despre care am vorbit, activitatea corpului
profesional din ultimul deceniu reflectă progres. Un progres care ne-a consfinţit recent
calitatea de parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, un progres care, de va fi
susţinut, va consacra mai mult caracterul elitist şi va retroceda mândria şi demnitatea unei
profesii.
5 Sistemul este funcţional la nivelul Curţilor de Apel Cluj, Oradea, Timişoara precum şi la Tribunalul Arad.
25 Octombrie 2017

34
Avocaţii în e-voluţie
Avocaţii în e-voluţie: care este modalitatea
în care transformările digitale pot să consolideze
relaţia dintre justiţiabili şi avocat
Avocat Nemeth ZOLTAN 1
E-voluţia digitală a transformat aproape toate domeniile de activitate din sectorul economic
sau profesional, formând un domeniu major academic şi constituind baza unei
industrii uriaşe la nivel mondial.
Această informatizare a adus beneficii implicit şi justiţiabilor în relaţia cu instanţele
judecătoreşti, instituţiile statutului, cât şi în relaţia acestora cu avocatul. Totodată, aceste
progrese informatice au consolidat relaţia dintre justiţiabil şi avocat, facilitând comunicarea
şi schimbul de informaţii între aceştia.
E-mailul
Un progres tehnologic care a consolidat poate cel mai mult relaţia client – avocat este
dezvoltarea comunicaţiilor pe e-mail. Chiar dacă e-mailul a apărut cu mulţi ani în urmă ca
şi posibilitate tehnică de comunicare la distanţă, această modalitate de comunicare a
devenit un mijloc real de comunicare de zi cu zi de abia în ultimii 10 – 15 ani.
Posibilitatea comunicării prin e-mail între client şi avocat a deschis poarta informării în
mod curent şi de îndată a clientului cu privire la evoluţia dosarului gestionat de către avocat
în favoarea clientului, deschizând şi posibilitatea comunicării la distanţă a unor documente
sau înscrisuri din dosare către client pentru studiul acestora. Totodată, justiţiabilul are
posibilitatea de a comunica orice document către avocat prin aceaşi modalitate, facilitând
comunicarea cu celeritate a informaţiilor şi documentelor între client şi avocat.
Invenţia laptopului, tabletelor şi dezvoltarea aplicaţiilor pe telefon pentru accesul la
e-mail din orice colţ al lumii, a condus la posibilitatea studierii informaţiilor comunicate de
client avocatului sau de avocat clientului, în orice moment şi în orice locaţia s-ar afla oricare
dintre aceştia.
Aceste comunicări prin e-mail între avocat şi client sunt de asemenea protejate de lege,
neputând fi utilizate ca probe, acestea neputând fi lipsite de caracterul confidenţial, art. 10
alin. 4 din Statutul profesiei de avocat stabilind faptul că, Corespondenţa şi informaţiile
transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în
niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
Astfel, legislaţia românească s-a raliat dezvoltărilor informatice pentru a include orice fel
de comunicare între client şi avocat, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care
aceasta se regăseşte, în categoria informaţiilor confidenţiale.
1 Avocat în Baroul Timiş.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
35
Comunicarea pe e-mail a facilitat de asemenea îndeplinirea obligaţiei avocatului de a
informa clientul cu privire la cauza ce i-a fost încredinţată, 2,3 asigurând totodată dovada
informării clientului cu privire la evoluţia cauzei.
Mai mult, comunicarea pe e-mail cu clientul, a dat posibilitatea avocatului să consulte
clientul cu privire la conţinutul cererii de chemare în judecată, întâmpinării, răspunsului la
întâmpinare etc., anterior depunerii acestora la instanţă, acordând posibilitatea părţilor de a
analiza conţinutul motivării în fapt şi a petitelor, într-un mod elegant şi cu posibilitatea
clientului de a aduce completări şi/sau propuneri de modificare a conţinutului acestora.
Ulterior apariţiei semnăturii electronice care poate fi ataşată unui e-mail sau înscris, a
evoluat şi posibilitatea încheierii contractelor de asistenţă juridică prin mijloace de comunicare
la distanţă, în prezent, art. 121 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat permiţând încheierea
contractului de asistenţă juridică prin orice mijloc de comunicare la distanţă, facilitând
astfel încheierea contractului de asistenţă juridică între client şi avocat, fără a fi necesară
întâlnirea fizică a acestora. Aceste posibilităţi de încheiere a contractului de asistenţă
juridică prin mijloace de comunicare la distanţă, a deschis posibilitatea deschiderii avocaturii
române şi către clienţii străini cu afaceri şi/sau probleme juridice în România, fără a
necesita prezenţa acestora în România pentru angajarea unui avocat, putând contracta
serviciile unui avocat şi menţine legătura cu acesta fără măcar a se cunoaşte personal.
În paralel cu dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor de e-mail, dezvoltatorii de software
au adus un plus de valoare acestei relaţii client – avocat, prin îmbunătăţirea programelor de
redactare a documentelor, introducând de exemplu diverse posibilităţi de a observa cu
uşurinţă modificările aduse de către una dintre părţi la un document în lucru, cum ar fi opţiunea
“track changes”.
Alături de posibilitatea comunicării prin e-mail, s-a dezvoltat şi posibilitatea comunicării
pe mai multe canale de comunicare online cum ar fi messenger, whatsapp, etc.,
facilitând comunicarea dintre părţi fie că aceasta este în formă scrisă sau verbală.
Astfel, chiar dacă utilizarea e-mailului pare în zilele noastre ca o chestiune aproape
banală, dezvoltarea acestui mijloc de comunicare a adus multe facilităţi şi a îmbunătăţit în
mod semnificativ relaţia dintre justiţiabili şi avocaţi, fără ca ambele părţi să realizeze
acest aspect. Pentru a realiza importanţa existenţei acestui mijloc de comunicare, singura
variantă ar fi limitarea accesului la e-mail a ambelor părţi, moment în care se va putea
observa cu uşurinţă de către oricare dintre părţi beneficiile aduse de acest mijloc de comunicare
la distanţă.
Portalul instanţelor de judecată – www.portal.just.ro
Ministerul Justiţiei a realizat cu o co-finanţare de la Uniunea Europeană un proiect intitulat
Dezvoltarea utilizării de instrumente electronice de gestionare a procedurilor de comu-
2 Art. 111 teza a II – a din Statutul profesiei de avocat Avocatul îşi informează clientul cu privire la
evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.
25 Octombrie 2017

36
Avocaţii în e-voluţie
nicare a citaţiilor şi inserarea în cadrul portalului instanţelor a unui motor de căutare generală,
proiect ce a dat naştere site-ului www.portal.just.ro, cunoscut şi sub denumirea ECRIS.
Prin intermediul secţiunilor sale, site-ul portal.just.ro oferă utilizatorilor informaţii şi
documente specifice referitoare la organizarea şi activitatea sistemului judiciar din România.
Site-ul oferă posibilitatea atât justiţiabililor, cât şi avocaţilor, de a urmări stadiul unui
dosar, observând soluţiile pe scurt sau dispoziţiile pe scurt din cadrul încheierilor de la
termenele de judecată din dosar. Dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti pot fi
identificate după instanţă, nume/denumire părţi şi/sau obiectul cauzei.
Pe portalul instanţelor de judecată se publică doar numele şi prenumele justiţiabililor,
respectiv denumirea acestora, date ce sunt strict necesare pentru realizarea scopului urmărit
prin aplicaţia ECRIS, respectiv portalul instanţelor de judecată.
Realizarea acestui website a scutit justiţiabilii şi avocaţii de multe drumuri la instanţă
pentru studierea condicilor de şedinţă, în vederea aflării termenului acordat în cauză sau a
soluţiei pe scurt pronunţate în cauză, facilitând totodată identificarea dosarelor şi soluţiilor
pronunţate în cauză.
Dezvoltarea acestui mecanism de evidenţă a dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti
a facilitat şi verificarea “bonităţii” unor persoane fizice sau juridice, constituind un
mijloc veritabil de verificare a corectitudinii şi a îndeplinirii obligaţiilor contractuale de
către posibili parteneri de afaceri ai justiţiabililor. O societate care are pe rol numeroase litigii,
în care mai deţine majoritar şi calitatea de pârât, ridică mari semne de întrebare cu
privire la posibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate printr-un contract faţă de un justiţiabil
şi/sau a corectitudinii contractuale a acesteia, iar o astfel de verificare a potenţialului
cocontractant al clientului, verificare efectuată în principiu de avocat, a protejat de multe ori
clientul de afaceri păguboase sau potenţial păguboase. Desigur, verificarea unui comerciant
sau a unei persoane fizice pe portalul instanţelor nu poate constitui singura modalitate de
verificare a corectitudinii acestora.
Dezvoltarea acestui portal a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la respectarea
legislaţiei privind caracterul datelor cu caracter personal. 4 Datele publicate pe portalul
instanţelor de judecată sunt preluate automat din cadrul bazelor de date ECRIS de la nivel
local, instanţele de judecată deţinând proprietatea asupra bazelor de date şi a conţinutului
acestora. Aceaste discuţii cu privire la respectarea datelor cu caracter personal au deschis
posibilitatea justiţiabililor de a solicita ca pe portal să nu fie trecut numele propriu al
acestora. Persoanele care doresc ca nici măcar numele propriu să nu apară pe portal, trebuie
să se adrese instanţelor de judecată, acestea putând utiliza, strict din punct de vedere tehnic,
opţiunea de confidenţialitate la introducerea datelor în aplicaţia ECRIS, pentru ca acestea
sa fie eliminate şi de pe portal.
Motorul de căutare www.google.com prelua informaţiile de pe portalul instanţelor de
judecată la momentul căutării unui nume şi prenume şi/sau denumire de societate, dacă
4 Legea nr. 677/2001, publicată în M.Of. nr. 790 din 12.12.2001, cu modificările şi completările ulterioare,
privind protecţia datelor cu caracter personal.
25 Octombrie 2017

Avocaţii în e-voluţie
37
acel nume sau aceea denumire apărea ca parte într-un dosar pe rolul instanţelor de judecată.
Începând din anul 2014, Google nu a mai preluat datele cu privire la participarea justiţiabililor
în dosare aflate pe portalul instanţelor de judecată (portal.just.ro). Această măsură
poate fi datorată deciziei CJUE cu privire la "dreptul de a fi uitat" 5 . Acţiunea de blocare a
Google la accesul informaţiilor din portal a fost luată fie de Google, fie de operatorul
sistemului informatic portal.just.ro, urmare a numeroase plângeri din partea justiţiabililor.
Înainte de această modificare efectuată fie de motorul de căutare, fie de operatorul sistemului
informatic, justiţiabilii puteau să regăsească, cu o simplă căutare a numelui lor pe
Google, diferite dosare în care au avut calitatea de părţi (procese de partaj, divorţ, executări
silite, dosare penale şi etc.). Indexarea datelor cu privire la dosarele personale într-un motor
de căutare care poate fi accesat de către oricine punea prin ea însăşi multe semne de întrebare
cu privire la respectarea vieţii private şi personale şi a dreptului la imagine.
Cu toate acestea, există în continuare website-uri care copiază în mod constant conţinutul
dosarelor portalului şi care sunt încă indexate de Google, astfel că aceste informaţii pot fi
regăsite în continuare într-o anumită măsură într-o căutare Google, cauzând în continuare
neplăceri justiţiabililor fie că este vorba de o verificare personală a acestora de către prieteni
cunoştiinţe, fie că e vorba de un interviu la un potenţial loc de muncă.
Nu în ultimul rând, dezvoltarea acestui mecanism de evidenţă online a dosarelor a
facilitat posibilitatea justiţiabililor de a verifica parcursul dosarului acestora aflat pe rolul
instanţelor de judecată, acordând acestora şi posibilitatea de a verifica corectitudinea
informaţiilor furnizate de avocat cu privire la evoluţia cazului încredinţat acestuia.
Pe portal au fost de asemenea publicate şi toate datele de contact ale instanţelor din
România, facilitând astfel comunicarea actelor de procedură în mod corect către instanţe,
fie că vorbim de comunicarea acestora pe e-mail, prin poştă/curier sau prin fax.
În concluzie, orice operaţiune de tehnologizare şi dezvoltare informatică, creează pe
lângă numeroase beneficii şi numeroase neplăceri anumitor persoane, deoarece baza de
date a internetului este nelimitată şi chiar dacă oamenii uită, internetul “nu uită”.
În acest context se poate analiza de lege ferenda accesul la acest portal pe baza unei
parole, astfel cum au procedat dezvoltatorii site-urilor de tipul www.curteapeltimisoara.ro
care permit pe bază de parolă accesul la actele şi înscrisurile din dosar, având în vedere
evoluţia practicii şi legislaţiei privind datele cu caracter personal, în a căror lumină şi
numele şi prenumele sunt considerate date cu caracter personal, indiferent dacă într-o
situaţie dată, acestea sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. 6
5 Curtea Europeană de Justiţiei - COMMUNIQUE DE PRESSE n° 70/14, Luxembourg, le 13 mai 2014,
l'affaire C-131/12 - Google Spain SL, Google Inc. / Agencia Española de Protección de Datos.
6 Decizia nr. 37 din 7 decembrie 2015 a ÎCCJ - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR
25 Octombrie 2017

38
Avocaţii în e-voluţie
CUPRINS
Avocaţii în e-voluţie: care este modalitatea în care transformările digitale
pot să consolideze relaţia dintre justitiabil şi avocat ........................................................... 4
Publicitatea online - avantaje şi provocări în relaţia dintre justiţiabil şi avocat ................. 7
Câteva reflecţii asupra influenţei mijloacelor moderne de comunicare asupra
noului cod de procedură civilă .......................................................................................... 11
Impactul RGDP asupra formelor de exercitare a profesiei de avocat si asupra
celorlalţi operatori. cum protejam datele în mediul online din punct de vedere legal? ... 17
Confidenţialitatea relaţiei avocat-client şi provocările digitale ........................................... 24
Baroul Timiş în e-voluţie ................................................................................................... 28
Avocaţii în e-voluţie. ......................................................................................................... 32
Beneficiile sistemelor informatice de acces la dosar ......................................................... 32
Avocaţii în e-voluţie: care este modalitatea în care transformările digitale pot să
consolideze relaţia dintre justiţiabili şi avocat.................................................................. 34
25 Octombrie 2017