Clujul Traieste_NR6_WEB

Studenţilor, în 1960, “Mărţişorul” a pornit pe un drum
fără întoarcere, acela al succesului și s-a transformat
curând într-unul din ansamblurile studenţesti de
elită ale foclorului românesc. Încă de atunci a creat
relaţii strânse bazate pe respect, pasiune, muncă şi
dăruire, toate acestea transformând ”mărţişorenii”
într-o mare familie, iar Casa de Cultură a Studenţilor
într-un spaţiu cultural îndrăgit de toată lumea.
Prima reprezentaţie internaţională, finalizată cu un
succes de proporţii, a fost în actuala Federaţie Rusă,
la acea vreme URSS. Dealtfel, în cei peste 50 de ani
de activitate, “Mărţişorul” a dus foclorul românesc
pe toate meridianele lumii, din Europa până în
Statele Unite, din Asia până în America Latină,
“Mărţişorul” a susţinut spectacole şi a legat prietenii
cu studenţii din lumea întreagă.
Un moment marcant în istoria “Mărţişorului” a fost
intrarea în rândul membrilor orchestrei a maestrului
Dumitru Fărcaş. În 1961, proaspătul student a
participat la una dintre repeţitiile ansamblului şi a
rămas aici pentru multă vreme. Laurenţiu Hodorog
(fondatorul ansamblului) îl numeşte ”steaua
norocoasă” a “Mărţişorului”, pentru că alături de
celebrul artist ansamblul a devenit cunoscut şi
apreciat.
La sfârșitul anului 1965, ”Mărţișorul” a avut prima
apariţie la televizor, la Televiziunea Română. Atunci
a susţinut un amplu spectacol, alcătuit din cântece
şi dansuri din zona Ardealului, Banatului şi Moldovei.
Un an mai târziu, în urma unei deplasări la o tabără
studenţească din Mures, “Ansamblul de cântece şi
dansuri al Casei de Cultură” a capătat numele de
“Mărţişorul”, din două motive: a fost înfiinţat în luna
martie, iar în această perioadă toată natura renaște.
Între anii ’60 -’90, coregrafii şi dirijorii ansamblului
au îmbogăţit repertoriul cu dansuri şi cântece
din zona Mureş, Bihor, Valea Someşului, dansuri
fecioreşti din zona Clujului sau cel al fetelor din
Crihalma, dansuri olteneşti, din zona Făgăraşului şi
alte numeroase zone etnografice, momentele de
obiceiuri tradiţionale( la clacă, la nuntă, la seceriș sau
plecarea bărbaţilor la cătaănie), colinde, obiceiuri
de Crăciun, astfel spectacolele “Mărţişorului” au
cuprins multe momente autentice din folclorul
românesc dintre cele mai diverse şi mai frumoase.
Cu Dumitru Fărcaş la conducerea orchestrei, în
1972, “Mărţişorul” primeşte trei premii deosebit
de importante pentru activitatea artistică, toate în
cadrul unui festival concurs la Dijon (Franţa). Este
vorba despre Ciorchinele de Aur, Colierul de Bronz
şi Discul de Aur .
Cinci ani mai târziu, la conducerea orchestrei
“Mărţişorul” a fost numit Dorel Rohian, acordeonist
şi dirijor. El conduce și în prezent orchestra, iar
maestrul Dumitru Fărcaş a fost numit director
artistic al ansamblului.
Printre coregrafii de excepţie ai ansamblului îl
menţionăm doar pe primul, Ioan Cocian(1985). De
altfel, toţi cei care au fost mentorii dansatorilor au
reușit să transmită ”mărţișorenilor” pasiunea pentru
frumuseţea şi măiestria artistică în interpretarea
folclorului românesc autentic. Repertoriul
spectacolelor muzicale şi coregrafice păstrează
zestrea de cântece, jocuri, piese muzicale, tablouri
coregrafice, ce a garantat timp de jumătate de
secol prestigiul ansamblului.
Premiile obţinute de-a lungul timpului sunt foarte,
foarte multe… Premiul I la festivalul Studenţesc
de Folclor,1964, Strugurele de Aur la Festivalul
Internaţional de la Brindisi (Italia), în 1971, Marele
Premiu al Festivalul Naţional de Folclor – Cluj-
Napoca, 1970, Colierul de Bronz – acordat de
Comitetul Burgundiei, Marele Premiu la Festivalul
Internaţional Studenţesc de Folclor – Cluj-Napoca
1996 și multe, multe altele.
Suntem mândri de ansamblul nostru folcloric
”Mărţișorul”!
DATE DE CONTACT
Director: Flavius Milasan
Coordonator: Consultant Artistic Ioan Cocian
Telefoane: 0744829130; 0723543483
E-mail: icocian@yahoo.com
Referent: Dorel Rohian, 0745462862
Facebook: Ansamblul Folcloric Studentesc
Martisorul Official
Clujul trăieşte 3