Povești de Suflet - Clujul Trăiește Nr. 22

Nr. 22 Iulie 2018

RELANTIUL DE LA
MIJLOCUL VERII
Editorial
Șoferii știu despre ce este vorba...dar în iulie, toată lumea, sofer, pasager sau
pieton simte pe propria piele ce este relantiul. Respirăm, ne mișcăm, dar parcă
toate se desfășoară cu o anumită lentoare, parcă energia trebuie conservată pentru
mai târziu, iar consumul de carburant nu poate depăși anumite limite. Există
și motoare care funcționează în vitezele superioare, în lunile de vară parcă prind
aripi, oxigenul necesar arderii fiind la cote maxime, însă majoritatea este formată
din mecanisme care au nevoie de aer sărat, de munte, festivaluri, petreceri, relaxare,
primele gânduri estivale fiind cele referitoare menținerea calității roților, a
caroseriei, a investiției inițiale, nu?
Nopțile de vară au un farmec aparte, să lăsăm activitățile de peste zi. În zona
noastră, doar dacă insiști trebuie să dormi noaptea, când apare luna începe viața socială, muzica, luminile,
hamacele, magia. Festivalurile sunt în toi, iar turația vine parcă de la sine. În loc de boboci (din expresia
populară „Toamna se numără bobocii.”), la toamnă vom număra festivalurile, spunem acest lucru fără tendențiozitate,
dimpotrivă, ce ne-am face fără festivaluri, am uita să numărăm?
Vara este un anotimp fierbinte, însă putem afirma că anul acesta am avut un răgaz, cuptorul a fost sub nori,
temperaturile modeste. Nopțile însă au rămas hot, și spunem acest lucru pentru că sunt similare celor de
acum 100 de ani. Puțini români știau engleză atunci, dar fenomenul „fiebințeală” nu s-a schimbat prea mult,
cel puțin pentru noi, românii. Una dintre multele dovezi este și poemul „Nopți de iulie”, scris de Alexandru
Macedonski.
povestidesuflet.ro
www.povestidesuflet.ro
0745 635 721
contact@povestidesuflet.ro
ISSN 2601 0321
ISSN-L 2601 - 0321
A-nceput din nou să-mi fie dor de dulce fericire...
Văd ca-mi trece tinerețea, văd că anii mi se duc,
Și mi-e sete de plăcere, și mi-e sete de iubire,
Însă umbrele visate nu se poate să le-apuc.
Poezie! Poezie! Ai dreptate totdeauna
Dar fiindcă simt și astazi că ramas-am tot al tău,
Dă te rog în jos perdeaua, ca să nu mă vadă luna,
Roag-o calea să-și urmeze, voi sa scap de ochiul său.
Zi-i să meargă pe oriunde e suava fericire,
Să-și încarce a ei rază cu al florilor arom,
Să zâmbească voluptatei ce se naște din iubire,
Dar să uite pe oricine a uitat că este om.
În august va fi și mai și! Să ne revedem cu bine!
REDACȚIA
Alex Pastor — general manager, 0745 635 721
Aura Lenghel — administrator
Cristina Pintilie Șendrea — editor-coordonator
Redactori: Florina Diana Țiclea, Sorin Grecu
Tehnoredactare/design:
Matei Ladislau — www.graphitstudio.ro
Tipar: Tipografia Arta — www.tipoarta.ro
Poză copertă: Matei Ladislau
Redacția nu își asumă răspunderea pentru eventualele modificări de program sau preț, pentru conținutul reclamelor sau pentru
eventualele greșeli de tipar. Drepturile de autor asupra conținutului revistei aparțin redacției. Reproducerea parțială sau integrală
a conținutului nu este permisă fără acordul scris al firmei. Revista are un tiraj de aproximativ 1000 de exemplare/ediție și este
publicată la interval de o lună, în regim gratuit.
Cristina Pintilie Șendrea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
1

Liviu Mocan
sculptor:
„Eu caut să lustruiesc oglinzi pentru cer”!
“Eu nu fac sculpturi, ci fac exerciții spirituale, adică acele mari adevăruri cu privire la univers care
trec cu mult peste capul meu fără ca eu să le pot pricepe, le abordez în sculptură rând pe rând. Eu
lucrez în serii, pe teme, preiau un astfel de adevăr şi încerc să-l înțeleg şi atunci îl realizez în felurite
materiale şi forme odată, şi încă odată, poate-poate pricep ceva” – Liviu Mocan
Liviu Mocan este unul dintre cei mai importanți sculptori români ai momentului. S-a născut în 1955 în Cara,
județul Cluj, de unde, în urma confiscării bunurilor materiale de către regimul comunist, familia lui s-a mutat
în Cluj. Aici, de mic a pornit pe drumul artelor, absolvind pe rând Şcoala de Artă, Liceul de Artă, Academia
de Arte Vizuale din Cluj şi a efectuat apoi studii post academice la două universități din America de Nord.
De-a lungul timpului a avut mai multe expoziții personale la New York, Chicago, Budapesta, Bucureşti, în
Elveția sau în Germania. Sculpturile sale pot fi văzute în locuri publice din Germania, SUA, Norvegia, Noua
Zeelandă şi desigur România. Este cel mai bine cunoscut în România ca fiind autorul “Stâlpilor Împuşcați” din
Piața Unirii (Revoluției) din Cluj, dar şi al “Semințelor” amplasate de-a lungul anului cultural 2007 în centrul
Sibiului și pretutindeni în lume…
Liviu Mocan este deținătorul mai multor premii prestigioase pentru sculptură, numeroase lucrări ale sale
fiind achiziționate de colecționari particulari din Marea Britanie, Elveția, Ungaria, Grecia, Austria, Germania,
SUA sau Norvegia. Artist liber profesionist. Trăieşte cu familia lui şi activează în Cluj-Napoca, România.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
3

Cu “Arhetipurile” lui Liviu Mocan
Sâmbătă, 7 iulie mă reîntâlnesc, în Piața Unirii,
cu scluptorul Liviu Mocanu. Ne aflăm în fața tulburătorului
său ciclu de lucrări din alamă, botezat
“Ahetipuri” care, peste doar câteva zile va decola la
Universitatea Cambridge, în Marea Britanie, unde
vor fi expuse până la sfârșitul anului. Așa că
îl rog pe artist să-mi descrie cele cinci piese ale
„Arhetipurilor” – dar și “Stâlpii împușcați”, de alături,
închinat eroilor Revoluției, ori “Sămânța verde”
- aflată la Universitatea Babeș-Bolyai, “Jug pentru
voluntari” – de la Muzeul de Artă și “Ochii cerului”
din Parcul Central. Inspirat, ca-ntotdeauna, Liviu
Mocan mi le descrie, cu promptitudine, prin metafore,
maestrul fiind și un poet înnăscut.
“Stâlpii împușcați”
„Metafora stâlpilor împușcați este următoarea: Iisus
Cristos care s-a arătat viu după moarte. El avea în corpul
Lui înviat urmele violențelor din timpul biologic. Stâlpii
împușcați sunt asemenea Lui, cu urmele violențelor asupra
trupului lor biologic, dar ei sunt vii în eternitate, de
aceea umblă liber pe trotuar, în centrul cetății, printre noi,
ceilați. Ei sunt la fel de vii ca și noi”!
“Cartea care te citește”
“Această lucrare se referă la Revelație, e un omagiu adus
Sfintei Scripturi. Ea ne citește, nu noi o citim! Când citești
orice carte a lumii o citești, pur și simplu – dar când
citești Biblia ea te analizează”!
“Scara lumii”
“Preocupat de vizual o viață întreagă ajung la vârsta
aceasta să trag concluzii. Una din ele este că imaginea
vizuală a morții lui Isus Cristos, respectiv El atârnat între
cer și pământ este cea mai puternică imagine vizuală a lumii,
întrucât jertfa Sa se constituie în scara pe care putem
urca de la pământ la cer”.
“Ancoră aruncată în cer”
„Lucrarea este formată dintr-o sugestie de barcă care se
scufundă și o ancoră ce este aruncată în sus. Aici e metaforă
pură: noi, oamenii suntem asemenea unor corăbioare
pe oceanul fără limite al cosmosului și din când în când
înfruntăm furtuni. Atunci stabilitatea existenței noastre fiind
pusă în pericol avem posibilitatea de a arunca ancora
prin învolburarea apelor până ce ea atinge pământul solid
al fundului mării. Sau, a doua variantă: avem posibilitatea
nebuniei - de a arunca ancora vieții noastre în sus”.
“Jug pentru voluntari”
“Despre asumarea greutăților în viață Isus Cristos a spus:
dacă vrea cineva să Mă urmeze, să-și ia crucea în fiecare
zi și așa să mă urmeze”!
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
5

“Trompetă în univers”
“Fiecare ființă umană se întreabă care-i scopul existenței
sale în lumea asta. Această lucrare încearcă să exprime
faptul că sensul existenței noastre ele acela de a se integra
în armonia universală, adică de a asuma faptul că
Dumnezeu este Creatorul iar noi suntem creații”.
“Mielul lui Dumnezeu”
„Am convingerea că Dumnezeu a creat oile ca un simbol,
ca o metaforă extraordinară pentru jertfa lui Iisus
Cristos. Mielul, când e înjunghiat nu zbiară, nu se opune,
acceptă moartea. Așa e făcut și Mântuitorul lumii, cel
care a acceptat moartea în locul nostru. El ne dăruie tot
sângere Lui, carnea Lui și nu cere nimic în schimb. DAR
NE PRIVEȘTE! Mielul e format în totalitate din ochi, e un
miel care se jertfește, are un piron în piept și ne privește”.
„Ochii cerului”
„Lumea și noi, cei ce o locuim, suntem un spectacol cosmic.
Din universul multidimensional care ne înconjoară și pe
care nu-l putem percepe datorită limitărilor noastre de
percepție suntem priviți încontinuu, judecați sau iubiți”!
“Sămânța verde”
“Creșterea și rodirea vin din moartea asumată. Când îți
asumi moartea devii roditor”!
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
7

CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
Turist argentinian: ”Lucrările sale mi-au
vorbit”!
În timp ce povestim, lângă “Arhetipuri” lângă noi se
opresc trei tineri, care simt că au de-a face cu însuși
autorul lucrărilor, așa că îl abordează cu timiditate.
Grupul e compus dintr-o o româncă, un francez și
o tânără din Argentina, Martha Mani. Emoționată
până la lacrimi, argentinianca ne-a mărturisit, privind
țintă la lucrările artistului: “Trecând pe aici am
simțit că lucrările acestea mă priveau, îmi vorbeau,
efectiv, și trebuie să mă întorc. M-am întors și leam
studiat în amănunt. M-au pătruns profund, fiindcă
exprimă credință și o nesfârșită bucurie”!
Opinii critice despre artist:
Alexandra Rus, critic de artă: „Liviu Mocan, personalitate
aflată în deplină maturitate creatoare, a
durat în două decenii o operă sculpturală autentică,
originală, întemeiată pe o ferventă spiritualitate
creştină. Curajul, adâncimea trăirii creştine, fraternă
unei impresionante înzestrări creatoare, a unei
formații plastice deosebite, dar şi a unei serioase
culturi, i-au permis sculptorului Liviu Mocan să depăşească
adversitățile, greutățile şi să-şi urmeze
neabătut destinul. Întreaga sa creație - complexă
şi pilduitoare în formă, linie, culoare, dar şi în
cuvânt - se plăsmuieşte în orizontul sincerității, a
unui acceptat şi deplin sacrificiu de sine. În universul
său se resimt ecouri ale ethosului satului
românesc transilvan în care şi-a petrecut copilăria,
nevoia lucrului „bine făcut”, moştenită de la strămoşi
lemnari, de o aleasă modestie şi seriozitate.
Originalitatea creației sale fiind una de esență, motivele
majore ale concepției sale generează cicluri
de lucrări, fiecare operă valoroasă în sine, se alătură
unei configurații globale de mare frumusețe
şi adâncime spirituală. Amprenta spirituală, calitatea
plastică a fiecărei imagini se încastrează plenar
într-o rețea ce reverberează la marile întrebări
esențiale ale secolului, la frământările artistice ale
epocii, oferind un răspuns întotdeauna înnoitor şi
inspirat prin creația sa”.
Sorin Grecu
8
povestidesuflet.ro

DRUMUL INULUI ȘI
AL CÂNEPEI
Descoperă frumusețea vieții prin
IDENTITATE!
Cine nu a fost la Muzeul Etnografic „Poarta de su’ Feleac” nu știe ce a pierdut! La doar câțiva kilometri
de Iulius Mall, locuiesc oameni vrednici, români adevărați, care nu precupețesc nici un efort pentru ca nația
noastră să facă pași înainte. Nu sunt cuvinte mari, de fapt sunt mici. De ani de zile familia Căpușan se
străduiește să arate lumii că valorile noastre tradiționale sunt de neprețuit și că ar fi o catastrofă ca noile
generații să nu le cunoască. Rând pe rând, prin Valea Soporului au trecut personalități din toată țara și au
admirat atât muzeul etnografic, cât și oamenii, dintre aceștia unii au pus umărul, au ajutat cum au putut,
alții au rămas indiferenți, însă pentru familia Căpușan pare că drumul are doar o singură direcție: inainte!
Este greu, dar nu imposibil - acesta este mesajul lui Gheorghe Căpușan, proprietarul Muzeului Poarta de
su’ Feleac și managerul unui festival care va avea loc între 27 și 29 iulie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
și pe Dealulul Soporului, de lângă Cluj.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
15

UN PROIECT DE SUFLET-DRUMUL INULUI ȘI AL
CÂNEPEI
„FESTIVALUL CÂNEPII” face parte dintr-un plan de
promovare amplu alcătuit și urmat de toți cei care
cred că valorile culturii noastre tradiționale merită
toate eforturile. Povestea ”Festivalului Cânepii” începe
în urmă cu câțiva ani, mai întâi a fost organizată
”Ziua Cânepii”, apoi s-a ajuns la festival. Toți cei pasionați
de tradiție și folclor s-au întâlnit cu diverse
ocazii și au decis că se poate face mai mult. Este a
treia ediție, iar organizatorii sunt optimiști, admiră
zilnic dealul care va găzdui cele 10 mii de persoane
din toată țara, au făcut planuri, s-au gândit ca
toată lumea să se simtă bine, ca niște adevărate
gazde. La simpozionul din prima zi sunt așteptați
specialiștii, pe scenă vor urca artiști renumiți, au
chemat meșteri populari, cultivatori de cânepă,
oieri, oameni iubitori de tradiții, au prevăzut parade
de modă cu costume tradiționale, locuri de joacă
pentru copii, ateliere meșteșugărești. Ne așteaptă
doar pe noi, publicul. Organizatorii s-au străduit ca
acest festival să se desfășoare la Cluj și nu în altă
parte a țării, printre argumente aflându-se și faptul
că oamenii de aici sunt serioși, implicați și dornici
de astfel de manifestări. Și-au propus deja ca până
la sfârșitul anului cânepa să fie sărbătorită și în
Moldova, Banat sau București.
”Noi, ardelenii, ne credem mai cu moț, însă nu este deloc
așa! Țara asta este mare, trebuie să ne amintim de acest
lucru mai ales în Anul Centenarului și să fim uniți. Noi,
cei din Sopr, suntem tradiționaliști, dar așteptăm și îndustriași
interesați de această plantă minunată, cei din domeniul
construcțiilor, textilelor, din industria farmaceutică,
nutriționiștii. Suntem trei organizatori: Muzeul Poarta de
su’ Feleac, doamna Leontina Prodan de la Timișoara și
domnul Liviu Drăghici, de la Ilfov, cel care a înființat Satul
Brâncovenesc. Doamna Prodan este creatoare de modă
în Timișoara, a făcut haine pentru mulți români de vază,
printre care Grigore Leșe și Gheorghe Zamfir. Ea a
organizat mai multe ediții ale ”Zilei Cânepii”, în Gâlgăul
Almașului, în Sălaj, acolo unde s-a născut ea. E o întreagă
poveste, mama ei a fost anchetată penal pentru că a cultivat
cânepă. Ne-am dus acolo peste 30 de persoane din
Cluj, a fost foarte frumos, ne-au cazat într-o șură și am
discutat lucruri extraodinare despre această plantă, dar
și altele legate de promovarea culturii noastre naționale.
”- Gheorghe Căpușan, manager Festivalul Cânepii.
Vineri, 27 iulie, între orele 12.00 și 20.00, va avea
loc un simpozion știițific la Muzeul Etnografic al
Transilvaniei cu titlul ”Cânepa: tradiție, confort, hrană
și sănătate.” Sâmbătă și duminică se anunță zile pline;
într-un cadru natural deosebit, Dealul Soporului,
unde se vor desfășura ample activități culturale,
ateliere de lucru și demonstrative de brodat, tesut,
cusut, olărit, zidărie cu cânepă, gastronomie,
dar și dezbateri despre importanța reluării culturii
și procesării celor două plante tehnice: cânepa și
inul. În premieră va avea loc o paradă de modă cu
produse naturale și tradiționale, inclusiv rochii de
mireasă. Nu puteau să lipsească spectacolele de
muzică populară.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
continuare pe pagina 17.
17

Cofetaria
Rusalca
Restaurant
Rusalca

”Discuțiile despre înființarea unui festival au demarat la un
sipozion desfășurat la Grădina Botanică din Jibou. Apoi,
au continuat în Polonia, unde am participat la un festival
al oieritului, la invitația domnului profesor de la USAMV
Cluj, domnul Avram Fițiu, atunci am avut ocazia să-l cunoaștem
pe domnul Liviu Drăghici. Am vizitat, în regiunea
Zacopane, o familie de români, Maria și Petru Cobuț, care
s-a stabilit acolo în urma unei transhumațe, în urmă cu
500 de ani. Ne-au spus că, anual, în jur de 5000 de copii
le calcă pragul pentru a afla mai multe despre cultura
tradițională, la care se adaugă turiștii din toată lumea,
sunt renumiți în toată Europa, ei încă mai folosesc tulnicele
pentru a comunica cu celelalte zone de pășunat. Am
realizat atunci că nu suntem singuri în acest demers de
recunoaștere a calităților cânepii, de promovare a culturii
populare. Noi începusem să construim o casă a cânepii,
dar după ce m-am întors din Polonia ne-am schimbat
părerea, ne-am dat seama că putem face mult mai mult.
Primul pas va fi să-i chemăm la Cluj și să organizăm o
întâlnire cu autoritățile de aici. Am rămas impresionat de
ce ne-a spus doamna Maria Cobuț. Sunt câteva lucruri
esențiale pe care omenirea nu le-a descifrat încă. Toți am
rămas uimiți, era vorba de gust, miros, auz și văz. În zilele
noatre dacă cineva spune...am auzit că.... brânza cu
mucegai nu e bună, nu o mănâncă, dar el doar a auzit...
Sau... Am văzut că unul se ținea de nas la o stână, atunci
repede să ne ținem și noi. Mesajul era că fiecare ar trebui
să se bazeze pe simțurile proprii!” - Gheorghe Căpușan,
manager Festivalul Cânepii.
La festival sunt așteptate personalități de vază,
printre care Î.P.S. Andrei Andreicuț, Mitropolitul
Clujului, Maramureșului și Sălajului, Î.P.S Ioan Selejan,
Mitropolitul Banatului, Președintele Academiei
Române, Ioan Aurel Pop sau Președintele Academiei
de Știițe Agricole, Valeriu Tabără.
”Toată lumea, inclusiv spectatorii și participanții la festival
sunt invitații noștri. Avem peste 30 de voluntari care ne vor
ajuta, astfel ca lucrurile să iasă bine. Alături de noi vor fi
și actorul Dorel Vișan, maestrul Dumitru Fărcaș și poetul
Ioan Mureșan. Cei trei titani ai Clujului nu vor urca pe
scenă, vor sta printre oameni, vor povesti cu toată lumea.
Apoi, direct din turneu de la Roma, vor veni aici membrii
formației ”10 Prăjini”, din Moldova, artiști extrordinari.
Ce să mai spunem de Ovidiu Lipan Țăndărică, el a dorit
să stea la Cluj mai multe zile, ne-a spus că a acceptat
invitația doar pentru că la Cluj este atmosferă deosebită.
Și mulți alții, oameni cu talente deosebite!” - Gheorghe
Căpușan, manager Festivalul Cânepii.
Pe noi cei de la revista „Clujul Trăiește” ne-a convins,
vom fi prezenți la „Festivalul Cânepii”, mai ales că
organizatorii ne promit trei zile pe cinste, iar costurile
nu sunt mari deloc; un bilet pentru două zile
de festival costă 30 de lei, 20 pentru o zi, elevii,
studenții și pensionarii vor plăti doar 20 sau 10 lei.
”La noi, de sute de mii de ani, s-a cultivat cânepă, cel puțin
cinci soiuri, iar specialiștii știu acest lucru. Cânepa are 0.2
la sută drog, care se obține de pe un hectar și 20 de arii.
Autoritățile de la noi ar fi trebuit să dea soluțiile necesare
pentru a declara această plantă ca nefiind periculoasă,
însă au introdus-o în categoria plantelor de risc. Cum este
posibil așa ceva? La noi, de mii de ani, bătrânii o cultivau,
făceau plăcinte cu semințe de cânepă, cămăși frumoase
și rezistente în timp, prosoape, perdele, se poate folosi în
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
19

construcții, este o plantă extrordinară. Suntem deciși să
o reabilităm, să-i găsim locul de cinste pe care l-a avut
dintotdeauna în țara noastră, așa că vom continua să
organizăm acest festival oriunde vom găsi sprijin și susținători,
în țară sau peste hotare.” - Gheorghe Căpușan,
manager Festivalul Cânepii.
Cei interesați de evenimentul de la sfârșitul lunii
iulie, sau în general despre Muzeul Etnografic din
Sopor, pot afla mai multe detalii pe ghidul muzeelor.ro,
historia.ro, de pe site-ul propriu, youtube sau
de pe paginile de facebook Poarta de su’ Feleac și
Festivalul Cânepii.
CÂTEVA CURIOZITĂȚI DESPRE CÂNEPĂ
• Este una dintre primele plante cultivate pe
Pământ, dovada fiind o bucată de țesătură descoperită
în Mesopotamia, care a rezistat peste
10 mii de ani;
• Cea mai veche hârtie, confecționată din fibră
de cânepă, a fost descoperită în China și are
are peste 2000 de ani;
• În 1553, regele Henric al VIII-lea, a dat o lege
prin care amenda fermierii care nu cultivau
cânepă;
• Declarația de Independență a Statelor Unite a
fost scrisă pe hârtie de cânepă, iar impozitele
puteau fi plătite atunci în natură, în special în
plante de cânepă;
• Semințele de cânepă sunt foarte hrănitoare,
fiind considerate una dintre soluțiile necesare
pentru a stopa foametea la nivel mondial;
• Fibra de cânepă este de 10 ori mai rezistentă
decât cea de bumbac;
• În 1930, producătorul de automobile Henry
Ford, a propus un automobil biodegradabil, cu
o compoziție de 70 la sută cânepă și plastic;
• Până în 1989, România era pe primul loc în
Europa și pe locul 3 în lume la cultivarea și prelucrarea
cânepii.
Cristina Pintilie Șendrea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
21

F L O R E Ș T I

http://www.looktv.ro LookTV.ro contact@looktv.ro

Povestea lui
Mircea Dragoteanu
“regățeanul” cu cinci facultăți şi doctorate
care înnobilează Clujul! (II)
Continuă în acest număr povestea doctorului de medicină nucleară Mircea Dragoteanu.
Acesta ne-a mărturisit - în Anul Centenarului - că a fost educat în Câmpulungul său
natal să considere Istoria Ardealului şi a Marii Uniri drept un adevărat altar în fața căruia
trebuie să se închine orice român. El consideră că Marea Unire de la 1 Decembrie
reprezintă pentru familia sa extraordinara încununare a unor lupte, mai ales datorită
faptului că doi străbunici i-au căzut eroic pentru ca România Mare să se transforme
din vis în realitate.
La Societatea Regală de Filatelie
din Londra
Istoria rămâne pentru doctorul Dragoteanu drept
una din pasiunile sale mistuitoare, lucru explicabil
având în vedere precedentele întâlnite în familia sa:
“În ziua de Sfântul Dumitru, la 26 octombrie 1916, străbunicul
meu din partea tatălui, sergentul Ilie Dragoteanu,
a căzut în luptele din Munții Oltului, în timpul retragerii
unor piese de artilerie din Poiana Sulița, lângă satul
Călineşti – în județul Vâlcea. O schijă rătăcită de obuz
i-a curmat viața, întorcându-l asemenea zecilor şi sutelor
de mii de eroi români ai Primului Război Mondial în
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
31

pământul sfințit de ei cu munca şi apoi cu trupurile lor
schingiuite de răni şi de durerea cu care lăsau în urmă
familii care niciodată nu aveau să mai fie cum au fost,
cum ar fi putut să fie. Despre celălalt străbunic căzut,
Gheorghe Borcan, țăran din Lăzăreşti, la intrarea dinspre
sud a defileului Jiului, încă nu am putut afla nimic – dar
sper ca prin datele de la Arhivele militare din Piteşti voi
reuşi să descopăr şi mormântul său”. De altfel, dragostea
de istorie şi filatelie Dragoteanu o dobândise
încă din copilărie, în Câmpulungul său natal, fief
în Muscel al liberalilor și țărăniștilor înglobat forțat
de comuniști în județul Argeș, unde a avut șansa
unei grozave profesoare de istorie la gimnaziu,
d-na Maria Bulacu, și totodată a unor excepționali
îndrumători în domeniul filateliei. Arată în continuare
interlocutorul meu: „Între ei, de neuitat îmi sunt
domnii Bebe Georgescu, Ioan Țundrea, Gheorghe Chița,
lor adăugându-li-se susținerea și îndemnul tatălui meu,
inginerul agronom Nicolae Dragoteanu. Ei mi-au insuflat
dragostea pentru trecutul fabulos al acestei țări și miau
deschis prin filatelie și istoria poștală o cale de a lua
contact nemijlocit cu frânturi ale acestui trecut. Fiecare
corespondență tranzitată prin circuitul poștal poartă semnele
timpului său, prin timbrele aplicate, ștampile, tarife,
Beijing 1993
Legitimații de concurs
până la eventuale cenzuri și rute speciale. Prin filatelie
am învățat istorie, geografie, pictură, am cunoscut foarte
mulți oameni deosebiți, colecționari din țară și străinătate.
Fiecare dintre noi avem prin familie și profesie un anumit
cerc de cunoștințe, pasiunea pentru filatelie mi-a permis
însă întâlnirea cu persoane din cele mai diverse medii. Am
primit multe medalii la expoziții filatelice, cu mult mai
multe medalii de aur decât toți ceilalți clujeni la un loc în
toată istoria orașului, peste 50 în total. Bucuria a fost să
le obțin pentru exponate și cărți dedicate istoriei poștale a
Ardealului meu adoptiv, în principal în domeniul ”poștelor
locale”. Așa sunt denumite emisiunile de timbre puse în
circulație de un alt emitent decât statul – în speță cele
ale stațiunilor montane Păltiniș (HoheRinne), Bistra și
Măgura și pe de altă parte, timbrele Ardealului de Nord,
intrate în uz în perioada noiembrie 1944 - aprilie 1945, sub
supervizare sovietică, după eliberarea teritoriului de sub
ocupația horthystă. Studiul acestor emisiuni mi-a adus
și marea onoare de a fi primul cercetător din întreaga
Europă de Est invitat să semneze (în septembrie 2016) la
sediul Societății Regale de Filatelie din Londra ”Maurice
Williams Rollof Distinguished Philatelists”.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
continuare pe pagina 35.
33

Doctor (şi) în istorie şi perpetuu
„bolnav” de studenție
La sugestia şi sub îndrumarea regretatului prof.
Nicolae Bocșan, fost rector al U.B.B., aprofundează
în continuare studiul poștelor locale transilvane,
devenind și doctor în istorie, fiind al doilea în istoria
lumii cu o teză de doctorat în domeniu, după
ce una fusese susținută în 1907 la Heidelberg.
”Bolnav” de plăcerea de a fi student, între 2012-2016
urmează, în paralel cu practica medicală, cursurile
Facultății de Drept ”Dimitrie Cantemir”, absolvind-o
ca șef de promoție. Îşi prezintă perpetua iubire cu
acelaşi zâmbet nostalgic pe care l-am surprins la
el pe tot parcursul discuției noastre: „A fost din nou
un spectacol intelectual, cu mulți profesori buni, cu colege
și colegi care m-au făcut să mă simt ”de-al lor” în pofida
diferenței de ani de viață și de școală. Puține lucruri în trecerea
noastră prin lume cred că pot fi atât de frumoase ca
bucuria de a fi student, de a putea învăța de la profesori
bine pregătiți și determinați să dăruiască din știința și
experiența lor”.
Peste Cluj s-a lăsat înserarea, aşa că îl întreb încotro
se vor îndrepta în viitor energiile sale. Îmi răspunde
aproape instantaneu – cu binecunoscut sa
precizie, nelipsită totuşi de o notă de visare: „Ce
fac acum? Mă bucur să-i văd crescând și învățând bine
pe cei trei copii – Cătălina și Vlad, elevi și Bogdan, student
la informatică. Pe lângă faptul că sunt și eu iar student,
masterand în malpraxis medical, lucrez la ”Istoria
Păltinișului”, o monografie care va avea cam 1.500 pagini
A4, cu peste 2.000 imagini. Este istoria unui univers splendid,
care pentru mine devine tot mai fabulos pe măsură ce
am șansa de a-i adăuga uitate întâmplări. A fost o lume
într-adevăr extraordinară, care a trecut și tot trece de 125
de ani din inima munților în inima oamenilor. Sper ca la
anul să pot finaliza această muncă de Sisif și să te invit
la lansarea cărții”…
Sorin Grecu
Signing
Maurice Williams Roll, London
september 2016
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018
povestidesuflet.ro
35

Cinema Florin Piersic vă așteaptă cu
filme de excepție:
Operațiunea finală
Norm de la Polul Nord 2
Cheia orașului (2018)
Mile 22
Slender Man
Jafuri, maşini şi fidelitate fără limite
(2017)
https://www.facebook.com/Cinema
Florin Piersic
Relații la numărul de telefon:
0264 433 477
Haideți, Tineri Titani, la film!