Povești de Suflet - Clujul Trăiește Nr. 16

artă | literatură | cultură
Clădirea Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”
– preluată ca ruină şi transformată în cea mai modernă şcoală de arte din ţară!
primit 40 % din clădire, a doua în 2011 – când
a primit circa 10 % şi a treia, din 2012 când a
obţinut restul de 50 %, durând până în toamna
anului 2017 când clădirea a fost inaugurată, în
prezenţa publicului clujean, a unor înalţi ierahi
religioşi şi a numeroase personalităţi politice şi
culturale! „Făcusem – nu exagerez – cărare până
la Consiliul Judeţean pentru a-mi susţine această lucrare,
am cunoscut şi momente în care mi s-a părut
că nu mai putem continua, având puse piedici din
toate părţile . Ne-au şi reclamat unii, iar reclamaţiilor
le-au urmat controale de la Inspectoratul de Stat
în Construcţii, ale Curţii de Conturi – dar le-am depăşit
cu bine”, adaugă, parcă uşurată sufleteşte,
d-na Dorina Taloş.
Cum au decurs, efectiv, lucrările
Dacă refacerea clădirii (reabilitarea, refaţadizarea,
reconversia, mansardarea imobilului) a
fost încredinţată firmei „Rareş Construcţii” din
Cluj Napoca, manageriată de dl. Cosmin Feneşan,
mai există un om aflat foarte aproape de
te, dar şi în ceea ce priveşte citirea unui proiect sau
dezvoltarea unei viziuni privind acustica unei săli.
Acest aspect, pentru că din punct de vedere artistic
ştiu cu exactitate ce trebuie să conţină minimal o sală
de spectacole, m-a determinat să aduc un plus de
cunoştinţe împreună cu cei care au proiectat, efectiv,
sala. În a doua etapă s-au dezvoltat alte câteva săli
de specialitate – şi aici mă refer la sala de dans, la
sala cursului de instrumente de suflat, moment la
care, la fel, am apelat la cunoştinţele mele tehnice
în acustică. Iar a treia etapă, când toată clădirea a
intrat în administrarea Şcolii de Arte, împreună cu
conducerea actuală şi cei care au proiectat şi au dus
la îndeplinire acest proiect, într-un exerciţiu comun,
am contribuit şi la desăvârşirea acestei instituţii până
la forma sa actuală”, mărturiseşte acesta, cu
legitimă mândrie. Un lucru este sigur, însă: restauratorii
au tratat de la A la Z clădirea ca pe
un monument istoric, astfel că s-a apelat şi la
un arhitect - dl. Paul Mihai Moldovan şi echipa
domniei sale de la „ateliercetrei”. De altfel,
Vasile Corpodean:
D-na Dorina Taloş, contabilul-şef al Şcolii, cea
„Am transformat o ruină”!
care a început demersurile contabile de reabilitare
a clădirii – şi le-a şi dus până la capăt
Povestea reabilitării clădirii Şcolii Populare de - în momentul când a intrat pe pentru prima
Arte „Tudor Jarda”, clădire care datează din oară în curte l-a sunat pe dl. Corpodean şi l-a
anul 1886 este demnă de un roman de aventuri,
fiindcă în ea întâlnim deopotrivă acţiunea re dezafectată, o adevărată dărăpănătură. Iar
rugat să o ghideze fiindcă a intrat într-o clădi-
şi şansa, ambele în doze maxime. Povesteşte el, cu umor i-a răspuns: „Nu ai greşit cu nimic,
acum, destins, după o muncă titanică de zece ai nimerit bine”! Rememorează, la rândul său,
ani, dl. Vasile Corpodean, managerul acestei dl. Vákár István, vicepreşedintele Consiliului
instituţii-fanion a culturii clujene: „În momentul Judeţean Cluj, un puternic susţinător al ideii
când conducerea Consiliului Judeţean a avut o mare - atât de puternic încât vorbind de această instituţie
colegii săi, consilieri, o numesc „Şcoala
dilemă în anul 2007 cu privire la viitorul Şcolii de
Arte a Clujului, vicepreşedintele Consiliului Judeţean lui Vákár”: „Atunci m-a contactat dl. Corpodean,
Cluj care răspundea de domeniul cultural, Kerekes ca pe un lider al unui mic grup politic din C.J., cerându-ne
sprijinul moral – fiindcă alt gen de spri-
Sandor şi directorul Şcolii de Arte Cluj, Nicolae Pop,
m-au convins să-mi las cariera administrativă de la jin nu puteam oferi – pentru proiectul său pe care-l
Consiliu şi să preiau Şcoala de Arte. Am făcut acest consider de-a dreptul vizionar: reconstrucţia clădirii
pas cu entuziasm şi energie, dar făr să ştiu ce mă şi modernizarea ei. Legătura, uşoară, dintre noi s-a
aşteaptă... Am fost destul de naiv şi inocent, deoarece făcut prin intermediul prieteniei sale cu dl. Kerekes
greutăţile, impasurile şi vremurile s-au revărsat peste
gândirea „strategică” în ceea ce priveşte construcţia
şi dezvoltarea spaţiilor culturale din în cadrul Bienalei de Arhitectură „Transilvania”
proiectul Sălii de Joc Popular a fost premiat
Sandor, mentorul meu politic. Am înţeles ideea, am
mine la scurt timp după ce am preluat conducerea intuit imediat şi fantezia de viitor în cadrul creaţiei
instituţiei. Unii visau alături de mine la viitorul Şcolii,
alţii visau urât, unii nu visau deloc! Clădirea de
ţional”, alături de dl. Vasile Corpodean şi d-na spaţiului interior şi scenografic”, iar peste un
cadrul actualei clădiri formând un „trio excep-
2015, la cea de-a V-a categorie, „Arhitectura
acestei instituţii, am dat mâna – bineînţeles simbolic
– şi acea mână a rămas strânsă până astăzi. Au
pe strada Fabricii de Zahăr, o ruină obţinută greu,
Dorina Taloş. Se numeşte Marius Moldovan, an proiectul Sălii Şantier a participat, la rândul
urmat ani şi bugete, au urmat acele discuţii şi negocieri
cu majorităţile care se constituiau în Consiliul
foarte greu, pe bucăţi, deşi nu-i trebuia nimănui. Şi
directorul adjunct al instituţiei. „Prima etapă a său, la Bienala Arhitecţilor din anul 2016. Odată
acum le arăt oaspeţilor Şcolii de Arte plicul adresat
fost dezvoltarea Sălii „Şantier”, cea de spectacole – ce au început lucrările – supravegheate de un
Judţean Cluj şi, iată, cu voia Domnului, de fiecare
instituţiei pe care poştaşul a scris, în anul 2008: NU
esenţială în munca noastră – iar contribuţia mea a vajnic diriginte de şantier, dl. dr. ing. Augustin
Liviu Munteanu - din pricina lipsei sălilor
dată am reuşit să acordăm instituţional sumele necesare
acestei dezvoltări”. Iar reabilitarea a avut trei
EXISTĂ, LA ADRESA INDICATĂ CLĂDIRE ÎN DE-
fost mai ales din punct de vedere tehnic, eu fiind de
MOLARE”.
formaţie inginer şi având noţiuni solide de specialita-
necesare găzduirii cursurilor pentru sutele,
etape: prima a început în 2007 când Şcoala a
30 31
povestidesuflet.ro
povestidesuflet.ro
CLUJUL TRĂIEȘTE | Ianuarie 2018
CLUJUL TRĂIEȘTE | Ianuarie 2018