Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Nr</strong>. <strong>22</strong> Iulie 2018
RELANTIUL DE LA<br />
MIJLOCUL VERII<br />
Editorial<br />
Șoferii știu <strong>de</strong>spre ce este vorba...dar în iulie, toată lumea, sofer, pasager sau<br />
pieton simte pe propria piele ce este relantiul. Respirăm, ne mișcăm, dar parcă<br />
toate se <strong>de</strong>sfășoară cu o anumită lentoare, parcă energia trebuie conservată pentru<br />
mai târziu, iar consumul <strong>de</strong> carburant nu poate <strong>de</strong>păși anumite limite. Există<br />
și motoare care funcționează în vitezele superioare, în lunile <strong>de</strong> vară parcă prind<br />
aripi, oxigenul necesar ar<strong>de</strong>rii fiind la cote maxime, însă majoritatea este formată<br />
din mecanisme care au nevoie <strong>de</strong> aer sărat, <strong>de</strong> munte, festivaluri, petreceri, relaxare,<br />
primele gânduri estivale fiind cele referitoare menținerea calității roților, a<br />
caroseriei, a investiției inițiale, nu?<br />
Nopțile <strong>de</strong> vară au un farmec aparte, să lăsăm activitățile <strong>de</strong> peste zi. În zona<br />
noastră, doar dacă insiști trebuie să dormi noaptea, când apare luna începe viața socială, muzica, luminile,<br />
hamacele, magia. Festivalurile sunt în toi, iar turația vine parcă <strong>de</strong> la sine. În loc <strong>de</strong> boboci (din expresia<br />
populară „Toamna se numără bobocii.”), la toamnă vom număra festivalurile, spunem acest lucru fără ten<strong>de</strong>nțiozitate,<br />
dimpotrivă, ce ne-am face fără festivaluri, am uita să numărăm?<br />
Vara este un anotimp fierbinte, însă putem afirma că anul acesta am avut un răgaz, cuptorul a fost sub nori,<br />
temperaturile mo<strong>de</strong>ste. Nopțile însă au rămas hot, și spunem acest lucru pentru că sunt similare celor <strong>de</strong><br />
acum 100 <strong>de</strong> ani. Puțini români știau engleză atunci, dar fenomenul „fiebințeală” nu s-a schimbat prea mult,<br />
cel puțin pentru noi, românii. Una dintre multele dovezi este și poemul „Nopți <strong>de</strong> iulie”, scris <strong>de</strong> Alexandru<br />
Macedonski.<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
www.povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
0745 635 721<br />
contact@povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
ISSN 2601 0321<br />
ISSN-L 2601 - 0321<br />
A-nceput din nou să-mi fie dor <strong>de</strong> dulce fericire...<br />
Văd ca-mi trece tinerețea, văd că anii mi se duc,<br />
Și mi-e sete <strong>de</strong> plăcere, și mi-e sete <strong>de</strong> iubire,<br />
Însă umbrele visate nu se poate să le-apuc.<br />
Poezie! Poezie! Ai dreptate tot<strong>de</strong>auna<br />
Dar fiindcă simt și astazi că ramas-am tot al tău,<br />
Dă te rog în jos per<strong>de</strong>aua, ca să nu mă vadă luna,<br />
Roag-o calea să-și urmeze, voi sa scap <strong>de</strong> ochiul său.<br />
Zi-i să meargă pe oriun<strong>de</strong> e suava fericire,<br />
Să-și încarce a ei rază cu al florilor arom,<br />
Să zâmbească voluptatei ce se naște din iubire,<br />
Dar să uite pe oricine a uitat că este om.<br />
În august va fi și mai și! Să ne reve<strong>de</strong>m cu bine!<br />
REDACȚIA<br />
Alex Pastor — general manager, 0745 635 721<br />
Aura Lenghel — administrator<br />
Cristina Pintilie Șendrea — editor-coordonator<br />
Redactori: Florina Diana Țiclea, Sorin Grecu<br />
Tehnoredactare/<strong>de</strong>sign:<br />
Matei Ladislau — www.graphitstudio.ro<br />
Tipar: Tipografia Arta — www.tipoarta.ro<br />
Poză copertă: Matei Ladislau<br />
Redacția nu își asumă răspun<strong>de</strong>rea pentru eventualele modificări <strong>de</strong> program sau preț, pentru conținutul reclamelor sau pentru<br />
eventualele greșeli <strong>de</strong> tipar. Drepturile <strong>de</strong> autor asupra conținutului revistei aparțin redacției. Reproducerea parțială sau integrală<br />
a conținutului nu este permisă fără acordul scris al firmei. Revista are un tiraj <strong>de</strong> aproximativ 1000 <strong>de</strong> exemplare/ediție și este<br />
publicată la interval <strong>de</strong> o lună, în regim gratuit.<br />
Cristina Pintilie Șendrea<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
1
Liviu Mocan<br />
sculptor:<br />
„Eu caut să lustruiesc oglinzi pentru cer”!<br />
“Eu nu fac sculpturi, ci fac exerciții spirituale, adică acele mari a<strong>de</strong>văruri cu privire la univers care<br />
trec cu mult peste capul meu fără ca eu să le pot pricepe, le abor<strong>de</strong>z în sculptură rând pe rând. Eu<br />
lucrez în serii, pe teme, preiau un astfel <strong>de</strong> a<strong>de</strong>văr şi încerc să-l înțeleg şi atunci îl realizez în felurite<br />
materiale şi forme odată, şi încă odată, poate-poate pricep ceva” – Liviu Mocan<br />
Liviu Mocan este unul dintre cei mai importanți sculptori români ai momentului. S-a născut în 1955 în Cara,<br />
ju<strong>de</strong>țul Cluj, <strong>de</strong> un<strong>de</strong>, în urma confiscării bunurilor materiale <strong>de</strong> către regimul comunist, familia lui s-a mutat<br />
în Cluj. Aici, <strong>de</strong> mic a pornit pe drumul artelor, absolvind pe rând Şcoala <strong>de</strong> Artă, Liceul <strong>de</strong> Artă, Aca<strong>de</strong>mia<br />
<strong>de</strong> Arte Vizuale din Cluj şi a efectuat apoi studii post aca<strong>de</strong>mice la două universități din America <strong>de</strong> Nord.<br />
De-a lungul timpului a avut mai multe expoziții personale la New York, Chicago, Budapesta, Bucureşti, în<br />
Elveția sau în Germania. Sculpturile sale pot fi văzute în locuri publice din Germania, SUA, Norvegia, Noua<br />
Zeelandă şi <strong>de</strong>sigur România. Este cel mai bine cunoscut în România ca fiind autorul “Stâlpilor Împuşcați” din<br />
Piața Unirii (Revoluției) din Cluj, dar şi al “Semințelor” amplasate <strong>de</strong>-a lungul anului cultural 2007 în centrul<br />
Sibiului și pretutin<strong>de</strong>ni în lume…<br />
Liviu Mocan este <strong>de</strong>ținătorul mai multor premii prestigioase pentru sculptură, numeroase lucrări ale sale<br />
fiind achiziționate <strong>de</strong> colecționari particulari din Marea Britanie, Elveția, Ungaria, Grecia, Austria, Germania,<br />
SUA sau Norvegia. Artist liber profesionist. Trăieşte cu familia lui şi activează în Cluj-Napoca, România.<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
3
Cu “Arhetipurile” lui Liviu Mocan<br />
Sâmbătă, 7 iulie mă reîntâlnesc, în Piața Unirii,<br />
cu scluptorul Liviu Mocanu. Ne aflăm în fața tulburătorului<br />
său ciclu <strong>de</strong> lucrări din alamă, botezat<br />
“Ahetipuri” care, peste doar câteva zile va <strong>de</strong>cola la<br />
Universitatea Cambridge, în Marea Britanie, un<strong>de</strong><br />
vor fi expuse până la sfârșitul anului. Așa că<br />
îl rog pe artist să-mi <strong>de</strong>scrie cele cinci piese ale<br />
„Arhetipurilor” – dar și “Stâlpii împușcați”, <strong>de</strong> alături,<br />
închinat eroilor Revoluției, ori “Sămânța ver<strong>de</strong>”<br />
- aflată la Universitatea Babeș-Bolyai, “Jug pentru<br />
voluntari” – <strong>de</strong> la Muzeul <strong>de</strong> Artă și “Ochii cerului”<br />
din Parcul Central. Inspirat, ca-ntot<strong>de</strong>auna, Liviu<br />
Mocan mi le <strong>de</strong>scrie, cu promptitudine, prin metafore,<br />
maestrul fiind și un poet înnăscut.<br />
“Stâlpii împușcați”<br />
„Metafora stâlpilor împușcați este următoarea: Iisus<br />
Cristos care s-a arătat viu după moarte. El avea în corpul<br />
Lui înviat urmele violențelor din timpul biologic. Stâlpii<br />
împușcați sunt asemenea Lui, cu urmele violențelor asupra<br />
trupului lor biologic, dar ei sunt vii în eternitate, <strong>de</strong><br />
aceea umblă liber pe trotuar, în centrul cetății, printre noi,<br />
ceilați. Ei sunt la fel <strong>de</strong> vii ca și noi”!<br />
“Cartea care te citește”<br />
“Această lucrare se referă la Revelație, e un omagiu adus<br />
Sfintei Scripturi. Ea ne citește, nu noi o citim! Când citești<br />
orice carte a lumii o citești, pur și simplu – dar când<br />
citești Biblia ea te analizează”!<br />
“Scara lumii”<br />
“Preocupat <strong>de</strong> vizual o viață întreagă ajung la vârsta<br />
aceasta să trag concluzii. Una din ele este că imaginea<br />
vizuală a morții lui Isus Cristos, respectiv El atârnat între<br />
cer și pământ este cea mai puternică imagine vizuală a lumii,<br />
întrucât jertfa Sa se constituie în scara pe care putem<br />
urca <strong>de</strong> la pământ la cer”.<br />
“Ancoră aruncată în cer”<br />
„Lucrarea este formată dintr-o sugestie <strong>de</strong> barcă care se<br />
scufundă și o ancoră ce este aruncată în sus. Aici e metaforă<br />
pură: noi, oamenii suntem asemenea unor corăbioare<br />
pe oceanul fără limite al cosmosului și din când în când<br />
înfruntăm furtuni. Atunci stabilitatea existenței noastre fiind<br />
pusă în pericol avem posibilitatea <strong>de</strong> a arunca ancora<br />
prin învolburarea apelor până ce ea atinge pământul solid<br />
al fundului mării. Sau, a doua variantă: avem posibilitatea<br />
nebuniei - <strong>de</strong> a arunca ancora vieții noastre în sus”.<br />
“Jug pentru voluntari”<br />
“Despre asumarea greutăților în viață Isus Cristos a spus:<br />
dacă vrea cineva să Mă urmeze, să-și ia crucea în fiecare<br />
zi și așa să mă urmeze”!<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
5
“Trompetă în univers”<br />
“Fiecare ființă umană se întreabă care-i scopul existenței<br />
sale în lumea asta. Această lucrare încearcă să exprime<br />
faptul că sensul existenței noastre ele acela <strong>de</strong> a se integra<br />
în armonia universală, adică <strong>de</strong> a asuma faptul că<br />
Dumnezeu este Creatorul iar noi suntem creații”.<br />
“Mielul lui Dumnezeu”<br />
„Am convingerea că Dumnezeu a creat oile ca un simbol,<br />
ca o metaforă extraordinară pentru jertfa lui Iisus<br />
Cristos. Mielul, când e înjunghiat nu zbiară, nu se opune,<br />
acceptă moartea. Așa e făcut și Mântuitorul lumii, cel<br />
care a acceptat moartea în locul nostru. El ne dăruie tot<br />
sângere Lui, carnea Lui și nu cere nimic în schimb. DAR<br />
NE PRIVEȘTE! Mielul e format în totalitate din ochi, e un<br />
miel care se jertfește, are un piron în piept și ne privește”.<br />
„Ochii cerului”<br />
„Lumea și noi, cei ce o locuim, suntem un spectacol cosmic.<br />
Din universul multidimensional care ne înconjoară și pe<br />
care nu-l putem percepe datorită limitărilor noastre <strong>de</strong><br />
percepție suntem priviți încontinuu, ju<strong>de</strong>cați sau iubiți”!<br />
“Sămânța ver<strong>de</strong>”<br />
“Creșterea și rodirea vin din moartea asumată. Când îți<br />
asumi moartea <strong>de</strong>vii roditor”!<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
7
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
Turist argentinian: ”Lucrările sale mi-au<br />
vorbit”!<br />
În timp ce povestim, lângă “Arhetipuri” lângă noi se<br />
opresc trei tineri, care simt că au <strong>de</strong>-a face cu însuși<br />
autorul lucrărilor, așa că îl abor<strong>de</strong>ază cu timiditate.<br />
Grupul e compus dintr-o o româncă, un francez și<br />
o tânără din Argentina, Martha Mani. Emoționată<br />
până la lacrimi, argentinianca ne-a mărturisit, privind<br />
țintă la lucrările artistului: “Trecând pe aici am<br />
simțit că lucrările acestea mă priveau, îmi vorbeau,<br />
efectiv, și trebuie să mă întorc. M-am întors și leam<br />
studiat în amănunt. M-au pătruns profund, fiindcă<br />
exprimă credință și o nesfârșită bucurie”!<br />
Opinii critice <strong>de</strong>spre artist:<br />
Alexandra Rus, critic <strong>de</strong> artă: „Liviu Mocan, personalitate<br />
aflată în <strong>de</strong>plină maturitate creatoare, a<br />
durat în două <strong>de</strong>cenii o operă sculpturală autentică,<br />
originală, întemeiată pe o ferventă spiritualitate<br />
creştină. Curajul, adâncimea trăirii creştine, fraternă<br />
unei impresionante înzestrări creatoare, a unei<br />
formații plastice <strong>de</strong>osebite, dar şi a unei serioase<br />
culturi, i-au permis sculptorului Liviu Mocan să <strong>de</strong>păşească<br />
adversitățile, greutățile şi să-şi urmeze<br />
neabătut <strong>de</strong>stinul. Întreaga sa creație - complexă<br />
şi pilduitoare în formă, linie, culoare, dar şi în<br />
cuvânt - se plăsmuieşte în orizontul sincerității, a<br />
unui acceptat şi <strong>de</strong>plin sacrificiu <strong>de</strong> sine. În universul<br />
său se resimt ecouri ale ethosului satului<br />
românesc transilvan în care şi-a petrecut copilăria,<br />
nevoia lucrului „bine făcut”, moştenită <strong>de</strong> la strămoşi<br />
lemnari, <strong>de</strong> o aleasă mo<strong>de</strong>stie şi seriozitate.<br />
Originalitatea creației sale fiind una <strong>de</strong> esență, motivele<br />
majore ale concepției sale generează cicluri<br />
<strong>de</strong> lucrări, fiecare operă valoroasă în sine, se alătură<br />
unei configurații globale <strong>de</strong> mare frumusețe<br />
şi adâncime spirituală. Amprenta spirituală, calitatea<br />
plastică a fiecărei imagini se încastrează plenar<br />
într-o rețea ce reverberează la marile întrebări<br />
esențiale ale secolului, la frământările artistice ale<br />
epocii, oferind un răspuns întot<strong>de</strong>auna înnoitor şi<br />
inspirat prin creația sa”.<br />
Sorin Grecu<br />
8<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro
DRUMUL INULUI ȘI<br />
AL CÂNEPEI<br />
Descoperă frumusețea vieții prin<br />
IDENTITATE!<br />
Cine nu a fost la Muzeul Etnografic „Poarta <strong>de</strong> su’ Feleac” nu știe ce a pierdut! La doar câțiva kilometri<br />
<strong>de</strong> Iulius Mall, locuiesc oameni vrednici, români a<strong>de</strong>vărați, care nu precupețesc nici un efort pentru ca nația<br />
noastră să facă pași înainte. Nu sunt cuvinte mari, <strong>de</strong> fapt sunt mici. De ani <strong>de</strong> zile familia Căpușan se<br />
străduiește să arate lumii că valorile noastre tradiționale sunt <strong>de</strong> neprețuit și că ar fi o catastrofă ca noile<br />
generații să nu le cunoască. Rând pe rând, prin Valea Soporului au trecut personalități din toată țara și au<br />
admirat atât muzeul etnografic, cât și oamenii, dintre aceștia unii au pus umărul, au ajutat cum au putut,<br />
alții au rămas indiferenți, însă pentru familia Căpușan pare că drumul are doar o singură direcție: inainte!<br />
Este greu, dar nu imposibil - acesta este mesajul lui Gheorghe Căpușan, proprietarul Muzeului Poarta <strong>de</strong><br />
su’ Feleac și managerul unui festival care va avea loc între 27 și 29 iulie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei<br />
și pe Dealulul Soporului, <strong>de</strong> lângă Cluj.<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
15
UN PROIECT DE SUFLET-DRUMUL INULUI ȘI AL<br />
CÂNEPEI<br />
„FESTIVALUL CÂNEPII” face parte dintr-un plan <strong>de</strong><br />
promovare amplu alcătuit și urmat <strong>de</strong> toți cei care<br />
cred că valorile culturii noastre tradiționale merită<br />
toate eforturile. Povestea ”Festivalului Cânepii” începe<br />
în urmă cu câțiva ani, mai întâi a fost organizată<br />
”Ziua Cânepii”, apoi s-a ajuns la festival. Toți cei pasionați<br />
<strong>de</strong> tradiție și folclor s-au întâlnit cu diverse<br />
ocazii și au <strong>de</strong>cis că se poate face mai mult. Este a<br />
treia ediție, iar organizatorii sunt optimiști, admiră<br />
zilnic <strong>de</strong>alul care va găzdui cele 10 mii <strong>de</strong> persoane<br />
din toată țara, au făcut planuri, s-au gândit ca<br />
toată lumea să se simtă bine, ca niște a<strong>de</strong>vărate<br />
gaz<strong>de</strong>. La simpozionul din prima zi sunt așteptați<br />
specialiștii, pe scenă vor urca artiști renumiți, au<br />
chemat meșteri populari, cultivatori <strong>de</strong> cânepă,<br />
oieri, oameni iubitori <strong>de</strong> tradiții, au prevăzut para<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> modă cu costume tradiționale, locuri <strong>de</strong> joacă<br />
pentru copii, ateliere meșteșugărești. Ne așteaptă<br />
doar pe noi, publicul. Organizatorii s-au străduit ca<br />
acest festival să se <strong>de</strong>sfășoare la Cluj și nu în altă<br />
parte a țării, printre argumente aflându-se și faptul<br />
că oamenii <strong>de</strong> aici sunt serioși, implicați și dornici<br />
<strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> manifestări. Și-au propus <strong>de</strong>ja ca până<br />
la sfârșitul anului cânepa să fie sărbătorită și în<br />
Moldova, Banat sau București.<br />
”Noi, ar<strong>de</strong>lenii, ne cre<strong>de</strong>m mai cu moț, însă nu este <strong>de</strong>loc<br />
așa! Țara asta este mare, trebuie să ne amintim <strong>de</strong> acest<br />
lucru mai ales în Anul Centenarului și să fim uniți. Noi,<br />
cei din Sopr, suntem tradiționaliști, dar așteptăm și îndustriași<br />
interesați <strong>de</strong> această plantă minunată, cei din domeniul<br />
construcțiilor, textilelor, din industria farmaceutică,<br />
nutriționiștii. Suntem trei organizatori: Muzeul Poarta <strong>de</strong><br />
su’ Feleac, doamna Leontina Prodan <strong>de</strong> la Timișoara și<br />
domnul Liviu Drăghici, <strong>de</strong> la Ilfov, cel care a înființat Satul<br />
Brâncovenesc. Doamna Prodan este creatoare <strong>de</strong> modă<br />
în Timișoara, a făcut haine pentru mulți români <strong>de</strong> vază,<br />
printre care Grigore Leșe și Gheorghe Zamfir. Ea a<br />
organizat mai multe ediții ale ”Zilei Cânepii”, în Gâlgăul<br />
Almașului, în Sălaj, acolo un<strong>de</strong> s-a născut ea. E o întreagă<br />
poveste, mama ei a fost anchetată penal pentru că a cultivat<br />
cânepă. Ne-am dus acolo peste 30 <strong>de</strong> persoane din<br />
Cluj, a fost foarte frumos, ne-au cazat într-o șură și am<br />
discutat lucruri extraodinare <strong>de</strong>spre această plantă, dar<br />
și altele legate <strong>de</strong> promovarea culturii noastre naționale.<br />
”- Gheorghe Căpușan, manager Festivalul Cânepii.<br />
Vineri, 27 iulie, între orele 12.00 și 20.00, va avea<br />
loc un simpozion știițific la Muzeul Etnografic al<br />
Transilvaniei cu titlul ”Cânepa: tradiție, confort, hrană<br />
și sănătate.” Sâmbătă și duminică se anunță zile pline;<br />
într-un cadru natural <strong>de</strong>osebit, Dealul Soporului,<br />
un<strong>de</strong> se vor <strong>de</strong>sfășura ample activități culturale,<br />
ateliere <strong>de</strong> lucru și <strong>de</strong>monstrative <strong>de</strong> brodat, tesut,<br />
cusut, olărit, zidărie cu cânepă, gastronomie,<br />
dar și <strong>de</strong>zbateri <strong>de</strong>spre importanța reluării culturii<br />
și procesării celor două plante tehnice: cânepa și<br />
inul. În premieră va avea loc o paradă <strong>de</strong> modă cu<br />
produse naturale și tradiționale, inclusiv rochii <strong>de</strong><br />
mireasă. Nu puteau să lipsească spectacolele <strong>de</strong><br />
muzică populară.<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
continuare pe pagina 17.<br />
17
Cofetaria<br />
Rusalca<br />
Restaurant<br />
Rusalca
”Discuțiile <strong>de</strong>spre înființarea unui festival au <strong>de</strong>marat la un<br />
sipozion <strong>de</strong>sfășurat la Grădina Botanică din Jibou. Apoi,<br />
au continuat în Polonia, un<strong>de</strong> am participat la un festival<br />
al oieritului, la invitația domnului profesor <strong>de</strong> la USAMV<br />
Cluj, domnul Avram Fițiu, atunci am avut ocazia să-l cunoaștem<br />
pe domnul Liviu Drăghici. Am vizitat, în regiunea<br />
Zacopane, o familie <strong>de</strong> români, Maria și Petru Cobuț, care<br />
s-a stabilit acolo în urma unei transhumațe, în urmă cu<br />
500 <strong>de</strong> ani. Ne-au spus că, anual, în jur <strong>de</strong> 5000 <strong>de</strong> copii<br />
le calcă pragul pentru a afla mai multe <strong>de</strong>spre cultura<br />
tradițională, la care se adaugă turiștii din toată lumea,<br />
sunt renumiți în toată Europa, ei încă mai folosesc tulnicele<br />
pentru a comunica cu celelalte zone <strong>de</strong> pășunat. Am<br />
realizat atunci că nu suntem singuri în acest <strong>de</strong>mers <strong>de</strong><br />
recunoaștere a calităților cânepii, <strong>de</strong> promovare a culturii<br />
populare. Noi începusem să construim o casă a cânepii,<br />
dar după ce m-am întors din Polonia ne-am schimbat<br />
părerea, ne-am dat seama că putem face mult mai mult.<br />
Primul pas va fi să-i chemăm la Cluj și să organizăm o<br />
întâlnire cu autoritățile <strong>de</strong> aici. Am rămas impresionat <strong>de</strong><br />
ce ne-a spus doamna Maria Cobuț. Sunt câteva lucruri<br />
esențiale pe care omenirea nu le-a <strong>de</strong>scifrat încă. Toți am<br />
rămas uimiți, era vorba <strong>de</strong> gust, miros, auz și văz. În zilele<br />
noatre dacă cineva spune...am auzit că.... brânza cu<br />
mucegai nu e bună, nu o mănâncă, dar el doar a auzit...<br />
Sau... Am văzut că unul se ținea <strong>de</strong> nas la o stână, atunci<br />
repe<strong>de</strong> să ne ținem și noi. Mesajul era că fiecare ar trebui<br />
să se bazeze pe simțurile proprii!” - Gheorghe Căpușan,<br />
manager Festivalul Cânepii.<br />
La festival sunt așteptate personalități <strong>de</strong> vază,<br />
printre care Î.P.S. Andrei Andreicuț, Mitropolitul<br />
<strong>Clujul</strong>ui, Maramureșului și Sălajului, Î.P.S Ioan Selejan,<br />
Mitropolitul Banatului, Președintele Aca<strong>de</strong>miei<br />
Române, Ioan Aurel Pop sau Președintele Aca<strong>de</strong>miei<br />
<strong>de</strong> Știițe Agricole, Valeriu Tabără.<br />
”Toată lumea, inclusiv spectatorii și participanții la festival<br />
sunt invitații noștri. Avem peste 30 <strong>de</strong> voluntari care ne vor<br />
ajuta, astfel ca lucrurile să iasă bine. Alături <strong>de</strong> noi vor fi<br />
și actorul Dorel Vișan, maestrul Dumitru Fărcaș și poetul<br />
Ioan Mureșan. Cei trei titani ai <strong>Clujul</strong>ui nu vor urca pe<br />
scenă, vor sta printre oameni, vor povesti cu toată lumea.<br />
Apoi, direct din turneu <strong>de</strong> la Roma, vor veni aici membrii<br />
formației ”10 Prăjini”, din Moldova, artiști extrordinari.<br />
Ce să mai spunem <strong>de</strong> Ovidiu Lipan Țăndărică, el a dorit<br />
să stea la Cluj mai multe zile, ne-a spus că a acceptat<br />
invitația doar pentru că la Cluj este atmosferă <strong>de</strong>osebită.<br />
Și mulți alții, oameni cu talente <strong>de</strong>osebite!” - Gheorghe<br />
Căpușan, manager Festivalul Cânepii.<br />
Pe noi cei <strong>de</strong> la revista „<strong>Clujul</strong> <strong>Trăiește</strong>” ne-a convins,<br />
vom fi prezenți la „Festivalul Cânepii”, mai ales că<br />
organizatorii ne promit trei zile pe cinste, iar costurile<br />
nu sunt mari <strong>de</strong>loc; un bilet pentru două zile<br />
<strong>de</strong> festival costă 30 <strong>de</strong> lei, 20 pentru o zi, elevii,<br />
stu<strong>de</strong>nții și pensionarii vor plăti doar 20 sau 10 lei.<br />
”La noi, <strong>de</strong> sute <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> ani, s-a cultivat cânepă, cel puțin<br />
cinci soiuri, iar specialiștii știu acest lucru. Cânepa are 0.2<br />
la sută drog, care se obține <strong>de</strong> pe un hectar și 20 <strong>de</strong> arii.<br />
Autoritățile <strong>de</strong> la noi ar fi trebuit să <strong>de</strong>a soluțiile necesare<br />
pentru a <strong>de</strong>clara această plantă ca nefiind periculoasă,<br />
însă au introdus-o în categoria plantelor <strong>de</strong> risc. Cum este<br />
posibil așa ceva? La noi, <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> ani, bătrânii o cultivau,<br />
făceau plăcinte cu semințe <strong>de</strong> cânepă, cămăși frumoase<br />
și rezistente în timp, prosoape, per<strong>de</strong>le, se poate folosi în<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
19
construcții, este o plantă extrordinară. Suntem <strong>de</strong>ciși să<br />
o reabilităm, să-i găsim locul <strong>de</strong> cinste pe care l-a avut<br />
dintot<strong>de</strong>auna în țara noastră, așa că vom continua să<br />
organizăm acest festival oriun<strong>de</strong> vom găsi sprijin și susținători,<br />
în țară sau peste hotare.” - Gheorghe Căpușan,<br />
manager Festivalul Cânepii.<br />
Cei interesați <strong>de</strong> evenimentul <strong>de</strong> la sfârșitul lunii<br />
iulie, sau în general <strong>de</strong>spre Muzeul Etnografic din<br />
Sopor, pot afla mai multe <strong>de</strong>talii pe ghidul muzeelor.ro,<br />
historia.ro, <strong>de</strong> pe site-ul propriu, youtube sau<br />
<strong>de</strong> pe paginile <strong>de</strong> facebook Poarta <strong>de</strong> su’ Feleac și<br />
Festivalul Cânepii.<br />
CÂTEVA CURIOZITĂȚI DESPRE CÂNEPĂ<br />
• Este una dintre primele plante cultivate pe<br />
Pământ, dovada fiind o bucată <strong>de</strong> țesătură <strong>de</strong>scoperită<br />
în Mesopotamia, care a rezistat peste<br />
10 mii <strong>de</strong> ani;<br />
• Cea mai veche hârtie, confecționată din fibră<br />
<strong>de</strong> cânepă, a fost <strong>de</strong>scoperită în China și are<br />
are peste 2000 <strong>de</strong> ani;<br />
• În 1553, regele Henric al VIII-lea, a dat o lege<br />
prin care amenda fermierii care nu cultivau<br />
cânepă;<br />
• Declarația <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a Statelor Unite a<br />
fost scrisă pe hârtie <strong>de</strong> cânepă, iar impozitele<br />
puteau fi plătite atunci în natură, în special în<br />
plante <strong>de</strong> cânepă;<br />
• Semințele <strong>de</strong> cânepă sunt foarte hrănitoare,<br />
fiind consi<strong>de</strong>rate una dintre soluțiile necesare<br />
pentru a stopa foametea la nivel mondial;<br />
• Fibra <strong>de</strong> cânepă este <strong>de</strong> 10 ori mai rezistentă<br />
<strong>de</strong>cât cea <strong>de</strong> bumbac;<br />
• În 1930, producătorul <strong>de</strong> automobile Henry<br />
Ford, a propus un automobil bio<strong>de</strong>gradabil, cu<br />
o compoziție <strong>de</strong> 70 la sută cânepă și plastic;<br />
• Până în 1989, România era pe primul loc în<br />
Europa și pe locul 3 în lume la cultivarea și prelucrarea<br />
cânepii.<br />
Cristina Pintilie Șendrea<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
21
F L O R E Ș T I
http://www.looktv.ro LookTV.ro contact@looktv.ro
Povestea lui<br />
Mircea Dragoteanu<br />
“regățeanul” cu cinci facultăți şi doctorate<br />
care înnobilează <strong>Clujul</strong>! (II)<br />
Continuă în acest număr povestea doctorului <strong>de</strong> medicină nucleară Mircea Dragoteanu.<br />
Acesta ne-a mărturisit - în Anul Centenarului - că a fost educat în Câmpulungul său<br />
natal să consi<strong>de</strong>re Istoria Ar<strong>de</strong>alului şi a Marii Uniri drept un a<strong>de</strong>vărat altar în fața căruia<br />
trebuie să se închine orice român. El consi<strong>de</strong>ră că Marea Unire <strong>de</strong> la 1 Decembrie<br />
reprezintă pentru familia sa extraordinara încununare a unor lupte, mai ales datorită<br />
faptului că doi străbunici i-au căzut eroic pentru ca România Mare să se transforme<br />
din vis în realitate.<br />
La Societatea Regală <strong>de</strong> Filatelie<br />
din Londra<br />
Istoria rămâne pentru doctorul Dragoteanu drept<br />
una din pasiunile sale mistuitoare, lucru explicabil<br />
având în ve<strong>de</strong>re prece<strong>de</strong>ntele întâlnite în familia sa:<br />
“În ziua <strong>de</strong> Sfântul Dumitru, la 26 octombrie 1916, străbunicul<br />
meu din partea tatălui, sergentul Ilie Dragoteanu,<br />
a căzut în luptele din Munții Oltului, în timpul retragerii<br />
unor piese <strong>de</strong> artilerie din Poiana Sulița, lângă satul<br />
Călineşti – în ju<strong>de</strong>țul Vâlcea. O schijă rătăcită <strong>de</strong> obuz<br />
i-a curmat viața, întorcându-l asemenea zecilor şi sutelor<br />
<strong>de</strong> mii <strong>de</strong> eroi români ai Primului Război Mondial în<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
31
pământul sfințit <strong>de</strong> ei cu munca şi apoi cu trupurile lor<br />
schingiuite <strong>de</strong> răni şi <strong>de</strong> durerea cu care lăsau în urmă<br />
familii care niciodată nu aveau să mai fie cum au fost,<br />
cum ar fi putut să fie. Despre celălalt străbunic căzut,<br />
Gheorghe Borcan, țăran din Lăzăreşti, la intrarea dinspre<br />
sud a <strong>de</strong>fileului Jiului, încă nu am putut afla nimic – dar<br />
sper ca prin datele <strong>de</strong> la Arhivele militare din Piteşti voi<br />
reuşi să <strong>de</strong>scopăr şi mormântul său”. De altfel, dragostea<br />
<strong>de</strong> istorie şi filatelie Dragoteanu o dobândise<br />
încă din copilărie, în Câmpulungul său natal, fief<br />
în Muscel al liberalilor și țărăniștilor înglobat forțat<br />
<strong>de</strong> comuniști în ju<strong>de</strong>țul Argeș, un<strong>de</strong> a avut șansa<br />
unei grozave profesoare <strong>de</strong> istorie la gimnaziu,<br />
d-na Maria Bulacu, și totodată a unor excepționali<br />
îndrumători în domeniul filateliei. Arată în continuare<br />
interlocutorul meu: „Între ei, <strong>de</strong> neuitat îmi sunt<br />
domnii Bebe Georgescu, Ioan Țundrea, Gheorghe Chița,<br />
lor adăugându-li-se susținerea și în<strong>de</strong>mnul tatălui meu,<br />
inginerul agronom Nicolae Dragoteanu. Ei mi-au insuflat<br />
dragostea pentru trecutul fabulos al acestei țări și miau<br />
<strong>de</strong>schis prin filatelie și istoria poștală o cale <strong>de</strong> a lua<br />
contact nemijlocit cu frânturi ale acestui trecut. Fiecare<br />
corespon<strong>de</strong>nță tranzitată prin circuitul poștal poartă semnele<br />
timpului său, prin timbrele aplicate, ștampile, tarife,<br />
Beijing 1993<br />
Legitimații <strong>de</strong> concurs<br />
până la eventuale cenzuri și rute speciale. Prin filatelie<br />
am învățat istorie, geografie, pictură, am cunoscut foarte<br />
mulți oameni <strong>de</strong>osebiți, colecționari din țară și străinătate.<br />
Fiecare dintre noi avem prin familie și profesie un anumit<br />
cerc <strong>de</strong> cunoștințe, pasiunea pentru filatelie mi-a permis<br />
însă întâlnirea cu persoane din cele mai diverse medii. Am<br />
primit multe medalii la expoziții filatelice, cu mult mai<br />
multe medalii <strong>de</strong> aur <strong>de</strong>cât toți ceilalți clujeni la un loc în<br />
toată istoria orașului, peste 50 în total. Bucuria a fost să<br />
le obțin pentru exponate și cărți <strong>de</strong>dicate istoriei poștale a<br />
Ar<strong>de</strong>alului meu adoptiv, în principal în domeniul ”poștelor<br />
locale”. Așa sunt <strong>de</strong>numite emisiunile <strong>de</strong> timbre puse în<br />
circulație <strong>de</strong> un alt emitent <strong>de</strong>cât statul – în speță cele<br />
ale stațiunilor montane Păltiniș (HoheRinne), Bistra și<br />
Măgura și pe <strong>de</strong> altă parte, timbrele Ar<strong>de</strong>alului <strong>de</strong> Nord,<br />
intrate în uz în perioada noiembrie 1944 - aprilie 1945, sub<br />
supervizare sovietică, după eliberarea teritoriului <strong>de</strong> sub<br />
ocupația horthystă. Studiul acestor emisiuni mi-a adus<br />
și marea onoare <strong>de</strong> a fi primul cercetător din întreaga<br />
Europă <strong>de</strong> Est invitat să semneze (în septembrie 2016) la<br />
sediul Societății Regale <strong>de</strong> Filatelie din Londra ”Maurice<br />
Williams Rollof Distinguished Philatelists”.<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
continuare pe pagina 35.<br />
33
Doctor (şi) în istorie şi perpetuu<br />
„bolnav” <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nție<br />
La sugestia şi sub îndrumarea regretatului prof.<br />
Nicolae Bocșan, fost rector al U.B.B., aprofun<strong>de</strong>ază<br />
în continuare studiul poștelor locale transilvane,<br />
<strong>de</strong>venind și doctor în istorie, fiind al doilea în istoria<br />
lumii cu o teză <strong>de</strong> doctorat în domeniu, după<br />
ce una fusese susținută în 1907 la Hei<strong>de</strong>lberg.<br />
”Bolnav” <strong>de</strong> plăcerea <strong>de</strong> a fi stu<strong>de</strong>nt, între 2012-2016<br />
urmează, în paralel cu practica medicală, cursurile<br />
Facultății <strong>de</strong> Drept ”Dimitrie Cantemir”, absolvind-o<br />
ca șef <strong>de</strong> promoție. Îşi prezintă perpetua iubire cu<br />
acelaşi zâmbet nostalgic pe care l-am surprins la<br />
el pe tot parcursul discuției noastre: „A fost din nou<br />
un spectacol intelectual, cu mulți profesori buni, cu colege<br />
și colegi care m-au făcut să mă simt ”<strong>de</strong>-al lor” în pofida<br />
diferenței <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viață și <strong>de</strong> școală. Puține lucruri în trecerea<br />
noastră prin lume cred că pot fi atât <strong>de</strong> frumoase ca<br />
bucuria <strong>de</strong> a fi stu<strong>de</strong>nt, <strong>de</strong> a putea învăța <strong>de</strong> la profesori<br />
bine pregătiți și <strong>de</strong>terminați să dăruiască din știința și<br />
experiența lor”.<br />
Peste Cluj s-a lăsat înserarea, aşa că îl întreb încotro<br />
se vor îndrepta în viitor energiile sale. Îmi răspun<strong>de</strong><br />
aproape instantaneu – cu binecunoscut sa<br />
precizie, nelipsită totuşi <strong>de</strong> o notă <strong>de</strong> visare: „Ce<br />
fac acum? Mă bucur să-i văd crescând și învățând bine<br />
pe cei trei copii – Cătălina și Vlad, elevi și Bogdan, stu<strong>de</strong>nt<br />
la informatică. Pe lângă faptul că sunt și eu iar stu<strong>de</strong>nt,<br />
masterand în malpraxis medical, lucrez la ”Istoria<br />
Păltinișului”, o monografie care va avea cam 1.500 pagini<br />
A4, cu peste 2.000 imagini. Este istoria unui univers splendid,<br />
care pentru mine <strong>de</strong>vine tot mai fabulos pe măsură ce<br />
am șansa <strong>de</strong> a-i adăuga uitate întâmplări. A fost o lume<br />
într-a<strong>de</strong>văr extraordinară, care a trecut și tot trece <strong>de</strong> 125<br />
<strong>de</strong> ani din inima munților în inima oamenilor. Sper ca la<br />
anul să pot finaliza această muncă <strong>de</strong> Sisif și să te invit<br />
la lansarea cărții”…<br />
Sorin Grecu<br />
Signing<br />
Maurice Williams Roll, London<br />
september 2016<br />
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iulie 2018<br />
povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
35
Cinema Florin Piersic vă așteaptă cu<br />
filme <strong>de</strong> excepție:<br />
Operațiunea finală<br />
Norm <strong>de</strong> la Polul Nord 2<br />
Cheia orașului (2018)<br />
Mile <strong>22</strong><br />
Slen<strong>de</strong>r Man<br />
Jafuri, maşini şi fi<strong>de</strong>litate fără limite<br />
(2017)<br />
https://www.facebook.com/Cinema<br />
Florin Piersic<br />
Relații la numărul <strong>de</strong> telefon:<br />
0264 433 477<br />
Hai<strong>de</strong>ți, Tineri Titani, la film!