Occidentul romanesc 88 - iunie 2018 d

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul VIII - Nr. 88 / 24 pagini 

IUNIE 2018 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Calpe, capitala 

excelenței românești 

pentru o zi 

„La inițiativa publicației «Occidentul Românesc» s-a celebrat pentru a doua oară în Spania festivitatea 

decernării premiilor celor mai distinși reprezentanți ai valorilor românești din afara granițelor țării...” 

Pagina 12-16 

Mesajul E.S. Gabriela 

Dancău, ambasadorul 

României în Regatul 

Spaniei prilejuit de Gala 

de premiere 

„Prin dumneavoastră, românii 

prezenţi în Spania şi în alte 

state, ţara noastră are sute de 

mii de ambasadori...” 

Pagina 03 

Condiții de ieșire din țară 

pentru cetățenii români 

minori 

„Minorii cetățeni români pot 

călători în străinătate numai 

însoțiți, cu acordul părinților 

ori al reprezentanților legali, 

în baza articolului...” 

Pagina 06 

O ţară ideală, „Occidentul 

Românesc“ 

„Românii de pretutindeni: 

câteva milioane. Li s-a inventat 

o zi aniversară, li s-a creat un 

minister. Nouă români ar pleca 

în fiecare zi, România fiind a 

doua ţară din lume care…” 

Pagina 20 

Laura Bretan, adolescenta 

soprană din SUA, a 

concertat la gala excelenței 

românești de la Calpe, 

Spania 

„Prestația ei din cadrul galei 

«Noi susținem excelența!» a 

demonstrat, încă o dată, un 

talent uimitor, o sensibilitate...” 

Pagina 04 

Îmi doresc ca textilele 

românești să fie 

recunoscute ca artă 

„Povestea acestui muzeu 

privat este deopotrivă unică 

și fascinantă. A pornit de 

la pasiunea de a colecționa 

obiecte autentice din...” 

Pagina 18-19

02 

IUNIE 

2018 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

România este țară invitată de onoare 

la cea de-a 77-a ediție a Târgului de Carte de la Madrid, 

în perioada 25 mai-10 iunie 2018 

Joi seară, 31 mai 2018, 

Reprezentanța Comisiei 

Europene în Regatul 

Spaniei a găzduit conferința 

„Diplomația culturală și cultura 

diplomației”, o dezbatere 

susținută de scriitorul, 

diplomatul, fostul ministru de 

externe al României, Teodor 

Baconschi, și jurnalista, fostul 

purtător de cuvânt al Comisiei 

Europene în România, Iulia 

Badea-Guéritée. 

Directorul interimar al 

Reprezentanței Comisiei, 

Juergen Foecking, a salutat, 

în deschiderea evenimentului, 

prezența celor doi 

invitați la Madrid în contextul 

desfășurării maratonului cultural 

al Târgului de Carte, în cadrul 

căruia România este țară 

invitată de onoare. 

Ambasadorul României 

în Regatul Spaniei, Gabriela 

Dancău, a evocat, în debutul 

conferinței, personalitatea 

diplomatului și scriitorului 

T eodor Baconschi, subliniind, 

în contextul tematicii dezbaterii, 

că „diplomația culturală 

este o chestiune dificilă în 

realitate, întrucât presupune 

foarte multe cunoștințe și o 

atenție deosebită acordată fiecărui 

detaliu, deoarece, în realitatea 

cotidiană, o imagine de 

ansamblu se poate deteriora 

ușor, de la un detaliu minor”. 

În intervenția sa, Teodor 

Baconschi a făcut o incursiune 

în domeniul diplomației 

culturale și al diplomației publice, 

subliniind importanța 

acestuia pentru comunitățile 

de români din afara granițelor. 

În egală măsură, a evidențiat 

contribuția noilor instrumente 

tehnologice în promovarea valorilor 

culturale și a activității 

diplomatice, construind un paralelism 

pragmatic al vectorilor 

de acțiune care diferențiază 

diplomația tradițională de cea 

DIRECTOR EDITORIAL: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

actuală, modernă. 

Participarea României în 

calitate de țară invitată la a 

77-a ediție a Târgului de Carte 

de la Madrid este organizată 

de Institutul Cultural Român 

prin filiala sa de la Madrid și 

Centrul Cărții, sub patronajul 

Ambasadei României în 

Spania și cu sprijinul Asociației 

Librarilor din Madrid. 

România este țară invitată 

de onoare la cea de-a 77-a 

ediție a Târgului de Carte de 

Puşa Roth 

Zoe Stoleru Martí 

la Madrid, în perioada 25 mai- 

10 iunie 2018. Desfășurat sub 

sloganul „Historia por descubrir, 

historias por escribir 

/ Descoperind și rescriind istoria”, 

programul participării 

României include peste 100 

de evenimente: prezentări de 

carte, conferințe, proiecții de 

documentare și ecranizări ale 

unor opere literare, concerte 

de jazz, expoziții de fotografie. 

Sursa: www.facebook.com/ 

ambasada.madrid/ 

Av. Constantin Radu Călugăru (Spania) 

Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA) 

Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii 

de Pretutindeni! 

www.mprp.gov.ro 

Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului 

pentru Românii de Pretutindeni. 

Publicație lunară gratuită 

Produs și editat de: 

EL OCCIDENTE RUMANO 

Depósito Legal: M-30588-2013 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR: 

Michael Harrison Cronkite 

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: 

Camelia Jula 

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: 

Eduard Rudolf Roth 

EDITORI SENIORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

REDACTORI: 

Andra Mateescu Gutiérrez 

Ilinca Fodor 

Lorena Borrero Garcia 

SPECIALIŞTI: 

Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA) 

Av. Bogdan Daniș (Spania) 

Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Dan Aurelian Pătrașcu 

Răzvan Ionescu 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com

Mesajul E.S. doamna 

Gabriela Dancău, 

ambasadorul României 

în Regatul Spaniei 

prilejuit de Gala de 

premiere „Noi susţinem 

excelenţa!” a publicaţiei 

„Occidentul Românesc” 

Cuvânt înainte IUNIE 

2018 03 

Calpe, 26 mai 2018 

Doamnă secretar de stat, 

Distinşi invitaţi, 

Doamnelor şi domnilor, 

Dragi români, 

Permiteţi-mi, în primul 

rând, să adresez sincere felicitări 

publicaţiei de limbă 

română „Occidentul 

Românesc” care a avut iniţiativa 

salutabilă de a organiza 

o nouă Gală de Premiere 

a campaniei „Noi susţinem 

excelenţa!” într-un context 

deosebit de important pentru 

România. 

Am deschis recent porţile 

participării României, în calitate 

de ţară invitată, la cea 

de-a 77-a ediţie a Târgului de 

Carte de la Madrid, un maraton 

cultural compus din 100 

de evenimente, care vor avea 

loc pe durata a 17 zile, organizat 

de ICR Madrid sub patronajul 

Ambasadei R omâniei 

în Regatul S paniei și cu sprijinul 

Asociației Librarilor din 

Madrid. Prezența țării noastre 

Târgul de Carte, în anul 

Centenarului Marii Uniri, 

constituie o excelentă oportunitate 

de a prezenta Spaniei, 

de care ne leagă o lungă tradiţie 

istorică, momente importante 

din istoria și cultura 

României. 

Întregul an 1918 este unul 

semnificativ pentru istoria românilor, 

bogat în evenimente 

care au marcat istoria noastră 

naţională: încheierea Primului 

Război Mondial, susţinerea 

din partea aliaţilor tradiţionali 

(Franţa, Anglia, şi SUA) în vederea 

realizării unirii, reintrarea 

în război alături de A ntantă, 

precum şi unirea provinciilor 

cu România. La început a fost 

unirea Basarabiei cu R omânia, 

la 27 martie 1918, apoi a 

Bucovinei cu România, la 28 

noiembrie 1918, toate acestea 

culminând cu unirea Transilvaniei 

cu Ţara Mamă România, 

la 1 d ecembrie 1918. 

Aşadar, pe parcursul acestui 

an marcăm împreună 

Centenarul Marii Uniri printr-o 

suită de evenimente destinate 

românilor din Spania şi 

ne pregătim, pentru o nouă 

etapă istorică, respectiv 

exercitarea, în premieră de 

către România, a Preşedinţiei 

Consiliului UE (semestrul I 

2019, respectiv 1 ianuarie-30 

iunie 2019), o oportunitate de 

a reconfirma profilul pro-european 

al României și de a 

demonstra angajamentul său 

pentru consolidarea proiectului 

european prin promovarea 

valorilor europene. 

România va prelua 

Preşedinţia UE într-un context 

complex, marcat de 

negocierile comunitare privind 

cadrul financiar multi-anual 

post 2020, ieşirea 

Marii Britanii din Uniunea 

Europeană, dar și organizarea 

alegerilor europene în semestrul 

I 2019. Acest lucru 

nu ne va împiedica să definim 

o agendă politică care va 

pune în centrul său cetățeanul 

european și să contribuim, 

prin discuțiile liderilor la 

Summit-ul de la Sibiu, din 9 

mai 2019, la definirea viitorului 

Uniunii Europene. 

Fără doar şi poate, comunitatea 

românilor din Spania 

este cea mai mare la nivelul 

cetăţenilor străini din Spania, 

devenind o prezenţă semnificativă 

din punct de vedere 

numeric şi calitativ. În acest 

sens, promovarea intereselor 

comunităţii româneşti şi relaţia 

cu reprezentanţii acesteia 

constituie o prioritate de vârf 

a ambasadei şi a consulatelor 

româneşti din Spania. 

Prin dumneavoastră, românii 

prezenţi în Spania şi 

în alte state, ţara noastră are 

sute de mii de ambasadori, 

iar colaborarea dumneavoastră 

este esenţială pentru 

promovarea proiectului nostru 

comun: România. Acest 

lucru depinde, în egală măsură, 

de noi, ambasada, dar 

şi de comunitate, pentru a 

iniţia un efort conjugat de 

creştere a vizibilității aces- 

teia, conferindu-ne, în timp, 

perspectiva ca imaginea 

noastră să se sincronizeze cu 

realitatea prezenței românilor 

în Spania. În acelaşi timp, 

am lucrat şi pentru a aduce 

împreună comunitatea românească 

în general, şi pentru a 

coagula şi organiza anumite 

segmente ale diasporei. Mă 

refer aici la segmente care 

pot avea un impact pozitiv 

major asupra bunăstării comunităţii 

româneşti, asupra 

imaginii românilor în Spania 

şi asupra relaţiilor dintre tarile 

noastre şi, nu în ultimul 

rând, asupra expertizei româneşti 

acumulate în străinătate 

care poate fi transmisă în 

România. 

După cum cunoaşteţi, 

prioritățile noastre în relația cu 

comunitatea românească sunt 

păstrarea identității lingvistice 

și culturale, facilitarea contactelor 

între românii de aici, informarea 

constantă a românilor 

despre aspecte din Spania sau 

din România care le pot fi utile. 

În acest sens, o contribuţie 

majoră în direcţia păstrării 

limbii române în comunitatea 

românească din Spania 

o are presa de limbă română 

care reprezintă, în viziunea 

noastră, un vector esențial în 

transmiterea informaţiilor de 

interes pentru comunitate şi 

în neutralizarea elementelor 

care generează fragmentarea 

comunităţii. Îmi doresc, ca în 

anul celebrării Centenarului 

Marii Uniri, să avem puterea 

de a transforma fiecare 

reușită individuală într-una 

de grup, așa cum au făcut 

înaintașii noștri. 

La final, permiteţi-mi să 

vă adresez, cu prilejul celebrării 

Zilei Românilor de 

Pretutindeni, sărbătorită, 

din anul 2015, în ultima duminică 

a lunii mai, respectiv 

mâine, 27 mai 2018, calde 

felicitări precum și îndemnul 

de a păstra în sufl et spiritul, 

cultura, limba și tradițiile 

românești. La mulți ani, români 

de pretutindeni!

04 

IUNIE 


Eveniment 

Laura Bretan, 

adolescenta soprană de origine română din SUA, 

a concertat la gala excelenței 

românești de la Calpe, Spania 

Ediția a doua a campaniei 

„Noi susținem excelența!” 

lansată de publicația 

Occidentul Românesc în 

urmă cu trei ani s-a bucurat 

de oaspeți deosebiți, din 

toate colțurile lumii, precum 

și de un scurt concert de 

excepție susținut de soprana 

Laura Bretan, adolescenta cu 

voce de înger care a uimit o 

lume întreagă cu talentul ei. 

Laureații celei de-a doua 

ediții a galei excelenței 

românești peste hotare 

s-au reunit pe malul Mării 

Mediterane, în stațiunea Calpe 

din Spania, provincia Alicante. 

Evenimentul a avut loc pe 26 

mai, marcând, astfel, și Ziua 

Românilor de Pretutindeni, 

sărbătorită an de an în ultima 

duminică a lunii mai. Români 

de valoare din Spania, Franța, 

Belgia, Statele Unite ale Americii, 

Italia și alte țări europene 

s-au întâlnit pentru a primi 

o recunoaștere simbolică a 

activității, profesionalismului 

și voluntariatului lor. 

Printre acești români s-a 

aflat și Laura Bretan, o 

adolescentă ce a devenit, în 

ultimii ani, un ambasador al 

excelenței românești în toate 

colțurile lumii. Născută la 

Chicago, SUA, dar de origine 

română, Laura (acum în vârstă 

de 16 ani) este cântăreață de 

operă (soprană), dar abordează 

și alte genuri muzicale. A 

început să cânte încă de la vârsta 

de patru ani, la îndemnul 

mamei sale și studiază pianul 

de la vârsta de cinci ani. Vocea 

sa de înger a uimit jurații 

concursului „America’s Got 

Talent”, unde a primit direct 

biletul spre finală. 

Laura a participat și la concursul 

„Românii au t alent”, 

desfășurat în România, ediția 

din 2016, câștigând nu doar 

inima publicului de acasă, 

ci și trofeul cel mare. După 

cum a mărturisit și atunci, 

a dedicat acel premiu bu- 

nicului său, care, în același 

an, plecase într-o altă lume. 

Prestația ei din cadrul galei 

„Noi susținem excelența!” a 

demonstrat, încă o dată, un 

talent uimitor, o sensibilitate 

înduioșătoare și, totodată, 

o modestie ce a caracterizat 

întotdeauna marii artiști. 

„Occidentul Românesc” i-a 

acordat Laurei Bretan, în urma 

votului popular, un premiu 

special de recunoaștere pentru 

performanțele obținute, pentru 

promovarea valorii și pentru 

că a devenit o ambasadoare 

a excelenței românești peste 

hotare. 

Autor: Camelia Jula 

Literatura română și scriitorii ei, 

aclamați de presa spaniolă 

Prima săptămână a celui 

mai amplu târg de carte din 

Spania, care se desfășoară în 

principalul parc al Madridului 

și la care România esta țară invitată, 

a stat sub semnul ploii și, 

deci, al abundenței. Abundente 

au fost și articolele publicate în 

presa centrală, care au vorbit 

despre o adevărată “fiesta românească 

în Parcul Retiro”. El 

País, El Mundo, ABC, TVE și 

Radioul public spaniol, pentru 

a numi mediile centrale cele 

mai influente, dar și suplimentele 

culturale precum El 

Cultural, Babelia ori reviste 

de specialitate precum Leer, 

W Magazin au dedicat ample 

dosare literaturii române. 

„Necunoscută timp de mulți 

ani, dintre toate literaturile de 

spectru european [...] literatura 

română nu a încetat să ne ofere 

suprize în ultimii ani prin traduceri, 

pe lângă clasici ai secolului 

trecut (Mihail Sebastian 

ori un fabulos autor de avangardă 

precum Max Blecher) 

sau de minunați autori actuali, 

de circuit internațional” noteză 

critica și jurnalista literară 

Mercedes Monmany în cotdianul 

ABC din 28 mai. 

Mircea Cărtărescu, scriitorul 

desemnat să susțină 

conferința inaugurală a acestui 

târg, și care s-a convertit, alături 

de Ana Blandiana, într-un adevărat 

fenomen literar în Spania, 

mulțumită și recentelor premii 

literare câștigate în lumea hispanică 

– Leteo și Formentor –, 

a figurat în nenumărate articole 

de presă, interviuri, critici sau 

știri. Conferința sa inaugurală, 

intitulată Utopia lecturii, s-a 

convertit în sursă de aforisme 

pentru utilizatorii de Twitter, 

bloggeri și cititori care, zi de 

zi, scot la lumină noi reflecții 

ale scriitorului despre literatură 

și etică. 

Cenzura, rezistența prin 

cultură, dezintegrarea memoriei, 

emigrația, viitorul cultural 

al Europei ori puterea poeziei 

de a se insinua în cotidianul 

tuturor, nu doar al elitelor intelectuale, 

au fost principalele 

linii ale interviului comun Ana 

Blandiana-Mircea Cărtărescu 

pe care l-a publicat suplimentul 

El Cultural. Aceeași revistă 

publică biografii și scurte 

interviuri cu șapte scriitori sub 

40 de ani: Elena Vlădăreanu, 

Marius Chivu, Lavinia 

Braniște, Tatiana Tibuleac, 

Dan Sociu, Claudiu Komartin 

și Ruxandra Novac. Altele sunt 

temele care preocupă, conform 

selecției revistei culturale, tânăra 

generație de scriitori și 

poeți: intimitatea și viața privată, 

scăderea în importanță a 

literaturii în conștiința publică, 

aceasta nemaifiind o cale spre 

libertate și speranță, exilul, 

ori schimbările sociale care au 

antrenat și o schimbare de perspectivă 

asupra eticii. 

Lansarea traducerii romanului 

Întâlnirea, de Gabriela 

Adameșteanu, a fost primită 

cu superlative de criticul literat 

Mercedes Monmany: 

„celebra scriitoare Gabriela 

Adameșteanu, activistă democratică 

în timpul comunismului 

și autoarea unui roman, O 

dimineață pierdută (editura 

Lumen) care a făcut înconjurul 

lumii, fiind tradus în numeroase 

limbi, i-a dedicat o frumoasă 

și sfâșietoare lucrare [unchiului 

său, arheologul Dinu 

Adameșteanu], Întâlnirea (editura 

Xorki), acum tradusă, ca 

întotdeauna într-un mod magnific 

de către Joaquín Garrigós, 

care nu de mult ne-a oferit și 

versiunea în spaniolă a primului 

și minunatului roman a lui 

Adameșteanu, Drumul egal al 

fiecărei zile”. 

Suplimentul cultural al ziarului 

El País a publicat în 26 

mai o extinsă trecere în revistă 

a literaturii române, făcând 

pentru cititorii spanioli un 

concis, dar curprinzător, curs 

de istorie și cultură română. 

Pornind de la figurile literare 

și culturale care s-au impus în 

conștiința internațională din 

exil –Cioran, Eliade, Ionescu–, 

jurnalistul Ignacio Vidal- Folch 

menționează alți scriitori români 

care își croiesc un destin 

literar în afara țări: Cătălin 

D orian Florescu, M arius 

D aniel Popescu, Ramona 

Bădescu, Ioan T. Morar, un 

loc aparte ocupându-l Herta 

Müller. „Perlele literaturii române 

din belle époque”, au 

parte de o analiză informată: 

romanele lui Mateiu Caragiale, 

Camil Petrescu, Jurnalul lui 

Mihail Sebastian ori scrierile 

lui Max Blecher. Norman 

Manea, Mircea Cărtărescu și 

Ana Blandiana, „candidații la 

Premiul Nobel” încheie această 

lecție magistrală despre o 

literatură care stă sub semnul 

„incomod și neliniștitor” al 

istoriei. 

Numărul 289 al revistei 

Leer dedică 16 pagini României 

universale, conform titlului 

articolului Luminiței Marcu, 

care împletește, la rândul său, 

o istorie a literaturii române 

de la cronicarii moldoveni 

până la Ana Blandiana, cu o 

contextualizare socio-culturală 

a vârstelor literaturii române. 

Marin Mălaicu-Hondrari, 

al cărui roman Apropierea a 

beneficiat de o ecranizare în 

regia lui Tudor Giurgiu, relatează 

experiența trecerii de 

la pagină la celuloid alături 

de traducătoarea sa, Elena 

García Borrás. Ioana Zlotescu 

și Joaquín Garrigós protagonizează 

un articol despre legăturile 

culturale româno-spaniole, 

în vreme ce Víctor Marquez 

Reviriego își imaginează un 

savuros „autentic fals interviu” 

cu Emil Cioran, a cărui 

recente traduceri din Lacrimi și 

sfinți și Razne vor face obiectul 

unei conferințe susținute de filososul 

Fernando Savater. 

Multe sunt articolele, interviurile 

și reportajele apărute 

în presa centrală care 

subliniază calitatea programării 

pregătite – aproape 

100 de evenimente – și care 

stă sub semnul prefacerilor 

României de la Marea Unire 

până în prezent. Fără doar și 

poate, România și autorii săi 

nu au beneficiat de o expunere 

mediatică mai vastă în 

lumea hispanică până la acest 

moment. Și abia s-au scurs 7 

din cele 17 zile de târg! 

Participarea României 

în calitate de țară invitată 

este organizată de Institutul 

Cultural Român, prin filiala sa 

de la Madrid și Centrul Cărții, 

sub patronajul Ambasadei 

României în Regatul Spaniei 

și în colaborare cu Asociația 

Librăriilor din Madrid, și 

stă sub semnul sărbătoririi 

Centenarului Marii Uniri.

06 

IUNIE 


De interes 

Condiții de ieșire din Stagii la Ambasada 

țară pentru cetățenii României în Regatul 

români minori 

Spaniei 

Minorii cetățeni români pot 

călători în străinătate numai 

însoțiți, cu acordul părinților 

ori al reprezentanților legali, 

în baza articolului 2 alin. 2 

din Legea nr. 248/2005 privind 

regimul liberei circulații 

a cetățenilor români în străinătate. 

Prin reprezentant legal 

se înțelege persoana desemnată, 

potrivit legii, să exercite 

drepturile și să îndeplinească 

obligațiile părintești față de 

minor. 

Poliţiştii de frontieră permit 

ieşirea din ţară a unui cetăţean 

român minor - numai dacă este 

însoţit de o persoană fizică majoră 

- în următoarele cazuri: 

A. Este titular al unui document 

de călătorie individual 

(paşaport sau carte de identitate/carte 

de identitate electronică) 

și călătorește însoţit de 

ambii părinţi; 

B. Este titular al unui document 




şi călătoreşte împreună cu 

unul dintre părinţi, numai dacă 

părintele însoţitor prezintă o 

declaraţie a celuilalt părinte, 

din care rezultă acordul acestuia 

cu privire la efectuarea de 

călătorii în străinătate, pentru o 

perioadă care să nu depăşească 

3 ani de la data întocmirii acesteia, 

sau după caz face dovada 

decesului celuilalt părinte; 

Documente doveditoare ale 

decesului sunt: 

• certificat de deces valabil 

şi cu putere doveditoare pe teritoriul 

României, în condiţiile 

legii; 

• hotărâre judecătorească de 

declarare a morţii, rămasă definitivă, 

dacă nu a existat timpul 

necesar pentru eliberarea certificatului 

de deces; 

• comunicare oficială primită 

prin intermediul misiunilor 

diplomatice sau al oficiilor 

Ambasada României 

în Regatul Spaniei oferă 

studenților, masteranzilor, 

doctoranzilor și absolvenţilor 

aflaţi la început de carieră, 

cetăţeni români, oportunitatea 

de a efectua un stagiu în 

cadrul Ambasadei României 

la Madrid. Stagiul se desfăşoară 

strict pe bază de voluntariat, 

nefiind remunerat. Stagiarii 

trebuie să îşi asigure 

singuri cheltuielile de întreţinere, 

cazare şi transport în 

perioada stagiului la Madrid. 

Durata stagiului poate varia 

între 1-3 luni, fiind preferate 

cele pe o durată mai 

mare în intervalul menţionat. 

Programul zilnic de derulare 

a stagiului este programul de 

lucru al misiunii diplomatice. 

Cunoaşterea foarte bună a limbilor 

română şi spaniolă este 

obligatorie (scris şi vorbit). 

Prin programul oferit, staconsulare 

ale României în străinătate, 

dacă nu a existat timpul 

necesar pentru eliberarea 

unor certificate de stare civilă. 

Nu este necesară declaraţia 

părintelui decăzut din drepturile 

părinteşti sau declarat 

dispărut, în condiţiile legii, 

dacă însoţitorul face dovada în 

acest sens, cu excepţia cazului 

în care ambii părinţi se află în 

această situaţie, când este obligatorie 

declaraţia reprezentantului 

legal al minorului. 

C. Este titular al unui document 




şi călătoreşte împreună 

cu unul dintre părinţi, dacă 

părintele însoţitor face dovada 

faptului ca minorul i-a fost 

încredinţat prin hotărâre judecătorească 

rămasă definitivă şi 

irevocabilă. 

D. Este titular al unui document 




şi călătoreşte însoţit de o 

altă persoană fizică majoră, numai 

dacă persoana însoţitoare 

prezintă extrasul de cazier judiciar 

şi o declarație a ambilor 

părinţi sau a părintelui căruia 

minorul i-a fost încredinţat 

(prin hotărâre judecătorească 

rămasă definitivă şi irevocabilă), 

a părintelui supravieţuitor 

ori a reprezentantului său 

legal, pentru o perioadă care 

să nu depăşească 3 ani de la 

data întocmirii acesteia, care 

cuprinde: 

• acordul acestora cu privire 

la efectuarea de călătorii în 

străinătate; 

• datele de identitate ale însoţitorului 

respectiv. 

Declarația şi certificatul de 

cazier judiciar, precum şi oricare 

dintre documentele care 

au contribuit la aprecierea îndeplinirii 

condiţiilor exercitării 

dreptului la libera circulaţie se 

prezintă Poliţiei de Frontieră 

din punctul de trecere a frontierei 

prin care se efectuează 

ieşirea din ţară. 

Declarația celuilalt părinte, 

declarația ambilor părinți sau, 

după caz, a părintelui căruia 

i-a fost încredințat minorul, a 

părintelui care exercită singur 

autoritatea părintească, a părintelui 

supraviețuitor sau a reprezentantului 

sau legal, privind 

acordul acestora cu privire la 

efectuarea de călătorii în străinătate 

la ieșirea din România, 

nu este necesară atunci când 

minorul, cetățean român cu 

domiciliul sau reședința în 

țara de destinație se deplasează 

însoțit, în această țară. 

Dacă minorul respectiv 

călătorește în altă țară decât 

cea în care își are domiciliul 

sau reședința, însoțit de către 

un părinte sau un alt însoțitor 

major, este necesară declarația 

care să cuprindă acordul părintelui 

/ părinților / reprezentantului 

legal cu privire la călătoria 

minorului. 

În situaţia în care poliţiştii 

de frontieră constată că nu sunt 

îndeplinite condiţiile prevăzute 

de Legea 248/2005 pentru ca 

minorul să iasă din România, 

vor întrerupe călătoria acestuia. 

Dacă minorul nu este însoţit 

de cel puţin unul dintre părinţi 

şi nu sunt îndeplinite condiţiile 

menţionate mai sus, se informează 

aceştia, punându-le în 

vedere să îl preia de îndată ce 

este posibil. În cazul în care 

nu este posibilă informarea 

părinţilor, poliţiştii de frontieră 

anunţă Autoritatea Naţională 

pentru Protecţia Drepturilor 

Copilului, care iniţiază procedura 

aplicabilă minorilor neînsoţiţi, 

potrivit legii. 

Sursa: www.politiadefrontiera.ro 

Foto: shutterstock 

giarii se vor putea familiariza 

cu specificul activității diplomatice, 

desfășurându-și activitatea 

sub îndrumarea unui 

diplomat/consul. Activitatea 

stagiaruluidepinde de profilul 

candidatului și va fi adaptată 

necesităților activității 

diplomatice/consulare. Pe 

durata perioadei de stagiu 

sau la sfârşitul acestuia, stagiarul 

are posibilitatea să 

prezinte o lucrare de sinteză 

proprie, pe un subiect de interes 

ales împreună cu diplomatul/consulul 

coordonator. 

Procesul de selecţie. Pentru 

dosarul de candidatură 

sunt necesare următoarele 

documente: 

- Curriculum Vitae în limba 

română; 

- scrisoare de motivație, 

în care să fie prezentat succint 

scopul şi obiectivele 

principale pentru care se 

solicită stagiul de pregătire 

(copie scanată), în limba română; 

- scrisoare de recomandare 

din partea unui profesor/ 

angajator (copie scanată) 

îm limba română sau limba 

spaniolă; 

- carte de identitate/paşaport 

(copie scanată). 

În cazul selecției dosarului, 

candidatul va fi supus 

unui interviu (întâlnirea va 

avea loc la sediul misiunii), 

fiind evaluat în funcție de istoricul 

academic/profesional 

și de cunoștințele de politică 

internă/ externă/ economică/ 

europeană deținute, specifice 

activității diplomatice. 

Notă: Dosarul de candidatură 

va fi trimis prin e-mail la 

adresa: madrid.comunitate@ 

mae.ro 

Sursa: http://madrid.mae.ro 

***

De interes IUNIE 


„Români în Europa - copii uniți prin Centenar” 

Institutul Hispano R omân 

a dorit să celebreze Ziua 

Internațională a Copilului 

prin organizarea unei acțiuni 

pentru copiii români din 

provincia Castellón și din 

județul Dâmbovița, sub umbrela 

Centenarului. Concursul 

„ România într-o sută de cuvinte” 

a fost puntea de legătură 

între elevii dâmbovițeni și 

cei din municipiul Castellón, 

având în vedere că anul trecut 

a fost semnat acordul de 

înfrățire între Târgoviște și 

Castellón. Concursul lansat 

la începutul lunii mai s-a 

desfășurat cu participarea a 

aproximativ 200 de copii români 

din provincia Castellón 

și județul Dâmbovița, având ca 

principal obiectiv marcarea celor 

100 de ani de la realizarea 

visului național al poporului 

român, și anume Mare Unire, 

realizată în 1918. 

Duminică, 3 iunie, a avut 

loc în Castellón acțiunea 

„ Români în Europa - copii 

Uniți prin Centenar”, unde 

au participat aproape 100 

de persoane care au dorit să 

sărbătorească ziua copilului 

în spirit românesc, cu desene, 

poezii și cântece. Principalii 

protagoniști au fost 

desigur copiii, sub atenta îndrumare 

a profesoarei Anca 

Diana Istrate, căreia Institutul 

Hispano R omân i-a înmânat 

o diplomă de merit pentru 

contribuția sa la promovarea 

limbii, culturii și civilizației 

românești în Castellón. De asemenea 

am dori să mulțumim 

C onsulatului României din 

Castellón, care a fost reprezentat 

de către G heorghe F lorea, 

consul, pentru tot sprijinul 

oferit comunității românești 

din Castellón. 

În municipiul Târgoviște, 

acțiunea “România într-o sută 

de cuvinte” se va desfășura 

marți, 5 iunie 2018 orele 16.00, 

la sediul Bibliotecii Județene 

„Ioan Heliade Rădulescu“, 

unde elevii dâmbovițeni 

participanți, își vor expune lucrările. 

La final vor fi înmânate 

premii elevilor care au fost 

desemnați câștigători ai acestui 

concurs. Ținând cont că anul 

acesta se împlinesc 100 de 

ani de la Marea Unire, care a 

reprezentat împlinirea visului 

milenar al poporului român, 

Institutul Hispano Român a 

considerat de bun augur realizarea 

acestor activități menite 

să marcheze așa cum se cuvine 

Centenarul României Mari.

08 

IUNIE 


Comunitate 

Ziua Românilor de Pretutindeni, 

sărbătoriă în San Pedro del 

Pinatar, regiunea Murcia, Spania 

Asociația Hispano- 

Rumana: Un Corazon, Dos 

Mares – Acoramar a organizat, 

în data de 20 mai 2018, 

un eveniment aniversar care 

a marcat deopotrivă Ziua 

R omânilor de Pretutindeni 

și Ziua Internațională a 

C opilului. Evenimentul a avut 

loc în San Pedro del Pinatar, 

regiunea Murcia, Spania. 

Printre colaboratori, sponsorii 

și susținătorii evenimentului 

s-au numărat: Primăria 

San Pedro del Pinatar, Centrul 

de Ocio y Artes Emergentes 

din aceeași zonă, dar și magazinul 

de produse românești 

Alex, Mini Market de Acasă, 

Restaurantul La Maria și traducătorul 

autorizat Marius 

L iviu Dojană. 

La eveniment au participat 

oficialități din partea autorității 

locale spaniole, oficiali reprezentând 

Consulatul Onorific 

al României din Murcia, 

preoți români și profesoarele 

de la cursul de Limbă, Cultură 

și Civilizație Românească 

( Dorina Apostol și Lucica 

Loliceru), reprezentanți ai mai 

multor asociații ale românilor 

din diverse localități sau 

regiuni ale Spaniei, formații 

artistice, precum și elevii cursului 

LCCR din San Pedro del 

Pinatar aflați sub coordonarea 

profesoarei Ionela Dojană. 

Evenimentul a debutat cu 

intonarea imnului de stat al 

României, continuând, apoi, 

cu un variat program folcloric 

românesc, vizitarea unor 

expoziții, degustare de bucate 

tradiționale românești, cântece 

și dansuri populare. Asociația 

Acormar mulțumește, și pe 

această cale, tuturor invitaților 

și celor care au contribuit la realizarea 

evenimentului – colaboratori, 

sponsori și voluntari.

„Între culturi 

nu sunt granițe” 

Interviu cu Larisa Axinia, 

jurnalistă, Italia – România 

Originară din Sfântu 

Gheorghe, jurnalistă, vicepreședinte 

al Asociației Românilor 

din Italia: este vorba de Larisa 

Axinia, o româncă pe care 

dorul de țară a adus-o înapoi 

acasă, după 11 ani petrecuți în 

Italia. Despre motivele care 

i-au determinat decizia ne 

vorbește chiar ea, mărturisind 

că a decis să nu asiste pasiv la 

mersul societății: ”Schimbarea 

începe cu faptele fiecărui 

membru al societății. Implicarea 

este singura soluţie pentru 

transformarea pe care cu toţi 

ne-o dorim.” Duce în suflet 

două țări și, deși a revenit în 

România, este implicată activ 

în viața comunității românești 

din I talia prin organizarea festivalului 

”România - Tradiții 

și Valori Europene”, ajuns la 

ediția a XIV-a. Larisa Axinia 

a fost nominalizată pentru 

premiile de excelență acordate 

în cadrul celei de-a doua 

ediții a campaniei Occidentul 

Românesc ”Noi susținem 

excelența!” 

Occidentul Românesc: 

Larisa, viata ta s-a împărțit 

între România și Italia. Acum 

unde te afli și care este relația 

ta cu cele două patrii – cea de 

origine și cea adoptivă? 

Larisa Axinia: După 11 

ani petrecuți în Italia, timp în 

care duceam dorul plaiurilor 

natale, al celor dragi și trăiam 

cu gândul că într-o zi mă voi 

întoarce “acasă”, iată că pot 

spune că acum sunt “acasă”, 

în România. Multă lume m-a 

întrebat de ce am revenit în 

țara natală. Cele mai importante 

motive aufost educația și 

binele copiilor. Ca oricare alt 

părinte m-am temut să nu iau 

decizii eronate pentru copiii 

mei și mult timp am cercetat, 

am analizat argumentele pro și 

contra, astfel încât să aleg calea 

cea mai potrivită de a merge 

înainte. Am ajuns la concluzia 

că societatea noastră, aşa 

plină de nereguli și bube, îi 

învaţă pe copii şi altfel de valori 

în afara celor materiale. 

Un sistem de sănătate bine pus 

la punct nu te face mai sănătos 

din punct de vedere emoțional, 

nu vindecă sufletul. Mi-am 

dorit să am timp pentru copiii 

mei, să petrecem weekend-uri 

împreună, pe cât posibil cu oamenii 

dragi sufletului nostru, 

să ne bucurăm de părinți, de 

bunici și ei de noi. Mi-am dorit 

pentru copiii mei să crească 

cu principii, cu valori umane, 

să învețe în limba română, să 

Interviu IUNIE 


crească cu identitate culturală 

românească. Un alt motiv 

a fost și lipsa unei perspective 

profesionale pe termen lung. 

Nu puteam să rămân corespondent 

al unei televiziuni 

toată viața, nu poți, la 50-60 

de ani, să alergi dintr-o parte 

în alta pentru a realiza știri. 

Nu aveam acolo posibilitatea 

să lucrez într-o redacție (m-am 

gândit și la asta). Mărturisesc 

că port în suflet și Italia, țara 

mea de adopție, care în urmă 

cu 2 ani și jumătate mi-a oferit 

cetățenia italiană. De altfel, 

datorită activității mele în cadrul 

Asociației Românilor din 

Italia, cel puțin o dată pe lună 

sunt la Milano. 


Ești implicată în organizarea 

unui festival dedicat promovării 

valorilor românești 

care se desfășoară la Milano. 

Cum s-a născut acesta, cum 

este primit de comunitatea de 

acolo (nu doar cea românească, 

ci și cea italiană) și ce a 

reușit acest festival să arate 

Italiei despre români? 

Larisa Axinia: Festivalul 

”România - Tradiții și Valori 

Europene” este cel mai longeviv 

festival românesc din 

Italia: anul acesta, în toamnă, 

va avea loc a XIV-a ediție. Evenimentul 

este inițiat și organizat 

de Asociația Românilor din 

Italia (prima asociație a românilor 

înființată pe teritoriul 

Italiei), președinte al acesteia 

fiind Romulus Popescu. De 14 

ani, acest festival contribuie 

la păstrarea şi promovarea 

tradițiilor și mesteșugurilor 

românești, la descoperirea de 

noi şi autentice talente din sânul 

comunității românești din 

diaspora. El duce mai departe 

zestrea noastră folclorică de o 

inestimabilă valoare și face cunoscute 

și altor națiuni stabilite 

la Milano cultura, tradițiile 

și valorile noastre naționale. 

Festivalul este un eveniment 

așteptat de către românii 

stabiliți în Milano, dar foarte 

bine primit și de către italieni. 

Deja și pentru autoritățile italiene 

festivalul românesc de 

la Milano a devenit o tradiție, 

se organizează cu patronajul 

Primăriei Milano. Dacă, la 

început, poliția italiană era 

prezentă la festival cu foarte 

multe cadre militare, pregătite 

să intervină, acum trimit doar 

câteva mașini deoarece știu că 

suntem pașnici, onești și avem 

o conduită potrivită. Din punctul 

meu de vedere, între culturi 

nu sunt granițe. Mereu muzica 

unește popoarele, o simțim în 

interiorul nostru și nu trebuie 

neapărat să-i înțelegem versurile. 

Mulți italieni sau străini 

care vin la festivalul nostru, 

inițial din curiozitate sau pentru 

că sunt invitați de prietenii 

lor, se reîntorc la următoarele 

ediții. Le place să se prindă în 

hora noastră, să învețe dansurile 

noastre populare, să descopere 

noi informații despre 

valorile și tradițiile noastre. 


Când nu ai locuit în R omânia, 

ce ți-a lipsit cel mai mult de 

acasă? 

Larisa Axinia: Cel mai 

mult mi-au lipsit oamenii dragi 

sufletului meu, locurile natale, 

evenimentele culturale la care 

mergeam ca jurnalist, colegii 

și munca de redacție. Aveam o 

viață frumoasă atunci când am 

plecat din România și deodată 

s-a schimbat. Tânjeam să-mi 

îmbrățișez sora, să colind prin 

Brașovul meu drag. Și acum, 

gândindu-mă la trecut, simt că 

parcă retrăiesc acele momente 

grele, lacrimile curg încă pe 

obraz. Dorul... atât de intens 

trăit de cel care renunță la tot 

și pleacă în căutarea unui viitor 

mai bun! 


Care ar fi lucrurile care îți 

plac cel mai mult la Italia, 

care a devenit a doua patrie 

pentru tine? 

Larisa Axinia: Italia m-a 

cucerit... cu muzica ei romantică 

și deosebit de frumoasă, pe 

care o ador încă din copilărie. 

Nu pot uita nici frumusețea 

regiunii Toscana, în care am 

locuit trei ani. 

Satele, castelele, viile şi 

podgoriile alcătuiesc zone 

liniştite şi relaxante, dar mai 

ales sunt locuri de unde poţi 

afla mai multe despre tradiţiile 

şi obiceiurile locale transmise 

de la generaţie la generaţie. 

Și trebuie să spun arhitectura, 

moda, vinurile, pizza și 

multe altele, pentru care Italia 

este renumită și considerată 

o destinație perfectă în orice 

anotimp. 


Un exercițiu de imaginație: 

dacă ai avea puterea (magică) 

de a schimba trei lucruri 

la România, care ar fi acestea 

și de ce? 

Larisa Axinia: Dacă ar fi 

să am o baghetă magică, cred 

că primul lucru pe care l-aș 

face ar fi să reunesc familiile, 

să creez locuri de muncă și 

condiții de trai pentru a-i aduce 

acasă pe toți părinții copiilor 

care au fost lăsați în grija 

rudelor, pe tinerii care trăiesc 

departe de părinții și bunicii 

lor. Ei ar aduce plus-valoare 

țării noastre, dacă ar putea 

aplica experiența dobândită în 

străinătate. Am acceptat să fac 

parte din comisia de evaluare 

și implementare a proiectului 

”Romania A casa-Diaspora 

Start Up” tot din dorința de a 

face ceva pentru românii care 

doresc să revina acasă, să fie 

antreprenori în țara mamă. 

Poate că ajutorul financiar de 

30 – 40.000 de euro nu este suficient 

pentru înființarea propriei 

afaceri, dar cu siguranță 

este un punct de plecare important. 

Al doilea lucru pe 

care aș vrea să-l schimb ar fi 

să elimin extrema întunecată a 

omului, a umanităţii, nepăsarea, 

distrugerea, superficialitatea, 

trădarea, corupția, clasa 

politică, ce ne conduce. Aș 

încredința puterea unor tineri 

competenți, unor personalități, 

de genul celor care au fost 

Mihail Kogălniceanu, Andrei 

Șaguna, care, mai presus de 

propriile interese, se sacrifică 

și luptă pentru țară, pentru binele 

poporului. O altă schimbare 

importantă are în vedere 

infrastructura rutieră și feroviară. 

România are cea mai slab 

dezvoltată rețea de autostrăzi 

din Europa, cu 3,73 km de 

autostradă la 100.000 de locuitori. 

Economia are nevoie 

de investiţii importante în infrastructură, 

de construcția de 

noi autostrăzi, de noi linii de 

cale ferată, de achiziționarea 

unor trenuri moderne, toate 

acestea fi ind generatoare de 

dezvoltare economică sănătoasă, 

de care România are 

nevoie. 

Occidentul Românesc: Și 

ce nu ai schimba niciodată la 

România – și de ce? 

Larisa Axinia: În primul 

rând, tradițiile românești, 

fi e că-s legate de sărbători, 

superstiții sau evenimente 

locale. Este absolut fascinant 

cum tradițiile creștinești 

s-au împletit cu cele ce țin de 

aceste meleaguri de mii de 

ani. Tradițiile românilor sunt 

comori ce nu ar trebui uitate 

sau părăsite și nici schimbate 

cu alte obiceiuri importate din 

alte țări. Ele sunt ale noastre, 

ne caracterizează, ne definesc 

și prin ele ne simțim mai 

bogați, mai ”altfel” decât alții. 

Nu aș schimba niciodată în 

mod special grădina bunicii de 

la țară, a țăranilor care muncesc 

pământul și adună roade 

naturale. Roșia deformată de 

soare, castravetele zemos și 

răcoritor, cireșele cărnoase și 

dulci, caisele, piersicile gustoase 

și toate cele ce cresc așa 

cum vrea mama natura, cum 

le plămădește glia străbuna, 

pe toate le iubesc Parcă te reconectezi 

la adevăr, la sursă, 

acolo unde nu ambalajul conteaza, 

unde unicitatea chiar! 

Iubesc peisajele, habitate naturale 

neatinse de exploatarea 

umană, natura din România. 

Munții, lacurile, castelele, pădurile 

virgine românești sunt 

un bun de preț și un motiv de 

mândrie, pe care trebuie să le 

păstrăm cât mai bine. 

*** 

A consemnat: Camelia Jula 

Fotografii: arhiva personală 

Larisa Axinia 

Larisa Axinia și Alina Elena Râmaru

10 

IUNIE 


La segunda edición de la 

Gala de Excelencia Rumana, 

con el tema „¡Sostenemos la 

excelencia!”, se celebró en 

Calpe el día 26 de mayo de 

2018. Por la segunda vez en 

España, ahora en el ambiente 

muy elegante y acogedor del 

nuevo hotel SUITOPIA, bajo 

el mismo patrocinado de la 

publicación „El Occidente 

Rumano”, el acto se convirtió 

en un gran éxito. 

Lanzada hace tres años, 

la Campaña de Excelencia 

Rumana hincapié en los más 

conocidos rumanos del extranjero, 

una élite que tiene el 

merito de llevar en el mundo 

una imagen positiva de su país 

de origen. El deseo de ofrecer 

reconocimiento a los que, a través 

de sus cualidades de líderes 

en diversas áreas de actividad, 

se distinguen en varios países 

se ve materializado en esta tradición, 

también ejemplar. 

Un jurado compuesto 

por cinco rumanos elegidos 

como representantes de cada 

país participante (siete países 

europeos y 12 estados de la 

EE.UU.) votó nominaciones 

en una plataforma virtual 

diseñada específicamente para 

este propósito. Como límite 

para ingresar a la fase final se 

ha establecido un mínimo de 

50 votos. De los 137 rumanos 

nominados durante los 22 meses 

de la campaña, 23 lograron 

la puntuación máxima. 

„El Occidente Rumano”, 

publicación rumana en España, 

se compromete a llevar a cabo 

este iniciativa, con el fin de evidenciar 

también a los que más 

atención merecen (y, a veces, 

menos reciben). De esta manera, 

el periódico estrenado en el 

año 2010 demuestra una vez 

más su vocación constructiva, 

cómo medio de comunicación 

dedicado a enfocarse en una 

imagen positiva de los rumanos 

y en sus países de adopción 

y de Rumanía, en general. 

La Gala fue financiada exclusivamente 

con donaciones 

personales proporcionadas 

por su directora editorial, 

Señora Kasandra Kalmann 

Nasaudean y por el coordinador 

del proyecto, Señor 

Michael Harrison Cronkite. 

No se han empleado otros recursos, 

este iniciativa quedándose, 

igual que en su edición 

anterior (Benidorm, 2016), una 

de índole privado, sin estar vinculada 

con ningún programa 

gubernamental o institucional 

de Rumanía. 

No obstante, los organizadores 

expresaron su agradecimiento 

a los patrocinadores 

de esta edición, empresas 

establecidas por rumanos de 

España, que han sostenido 

esta exquisita celebración: 

la empresa de transporte 

„Nelu Bârsan” de Madrid, 

la compañía „ Preparados 

Carnicos Martin” Zaragoza, 

la empresa „ Mercatrom” 

Barcelona - representante de 

Gerovital Rumanía en España, 

y la Compañía „Senator Wine 

Romania”. ¡Esperamos que estén 

con la gala también en las 

próximas ocasiones! 

Organizada en el centenario 

de la Gran Unión de los 

Principados Rumanos y contando 

con la participación 

del Secretario de Estado en 

el Ministerio de los Rumanos 

en el Extranjero, Señora Lilla 

Debelka, el portavoz de la 

Embajada de Rumanía en 

España, Nicole Moț, el Cónsul 

de Rumanía en Castellón de la 

Plana, Dragoș Viorel Țigău y 

muchos miembros de las comunidades 

de rumanos en el 

extranjero, la segunda edición 

de la Gala coincidió con la 

fecha del Día de los Rumanos 

en el Mundo (último domingo 

en el mes de Mayo). La presencia 

de tantos representantes 

de las autoridades oficiales encargadas 

con los asuntos de los 

rumanos en el extranjero indica 

que este evento se está convirtiendo 

en un hito importante en 

la agenda oficial, ganando un 

valor emblemático. 

Las palabras conmovedoras 

del diplomático rumano de 

Castellón de la Plana, Dragoș 

Viorel Țigău se quedaron en 

la memoria de los auditores, 

instando y animando a los 

presentes a superar aquellas 

vacilaciones específicas a los 

rumanos, cuando se trata de 

implicarse y de participar más 

a negrillas a las actividades 

cívicas y políticas de sus 

países de adopción. También 

el mensaje venido de la parte 

del embajador de Rumania en 

España, Gabriela Dancău, 

enfatiza este misma idea: „en 

cada uno de los cientos de miles 

de rumanos presentes en 

España y en otros países, nuestro 

país tiene un embajador y 

su cooperación es esencial para 

promover nuestro proyecto 

común: Rumania „. 

En cuanto a los méritos del 

equipo, destacaron sobre todo 

las la cualidades de los presentadores, 

Eduard Rudolf Roth 

y Andra Costandache, que 

llevaron el público a través del 

programa de manera divertida 

y profesional, con naturalidad 

y espontaneidad. 

El Gran Trofeo de la segunda 

edición de la Gala fue 

otorgado al rumano estadounidense 

Tudor Petruț, actor 

y maestro, considerado un 

„embajador sin cartera del 

romanismo en los Estados 

Unidos”. Tudor se hizo una 

remarcable reputación, entre 

otras cosas como consultor 

de Columbia Pictures para la 

película Drácula, basada en el 

libro guión de Bram Stoker. 

También escribe artículos en 

Español 

Calpe, capital de la Excelencia Rumana por un día 

rumano, realiza programas de 

radio y es miembro de Screen 

Actors Guild Association. 

El momento más emocionante 

de la ceremonia de 

entrega de las bonitas Copas 

fue constituido por el recital 

sostenido por la cantante de 

soprano Laura Bretan, joven 

de 15 años nacida en los 

Estados Unidos, con padres 

de Rumanía. A juzgar por los 

frenéticos aplausos, no hay 

ningún duda que ella, con su 

voz de increíble hermosura y 

con su aparición tan graciosa 

consiguió conquistar en un 

instante las almas de todos 

los presentes. Su voz angélica 

llenó el salón de reuniones, 

conmoviendo los corazones de 

cada uno. ¡ Incluso en los ojos 

de algunas personas del público 

que nunca hubieran asistido 

por su propia voluntad en un 

espectáculo de ópera surgieron 

lágrimas de emoción ! No 

es nada sorprendente, puesto 

que Laura llegó a asombrar 

los componentes del juzgado 

del concurso ”America has got 

talent” y ganó la edición 2016 

de la „Rumanos tienen talento”. 

Además, en un importante 

partido de baloncesto de la 

NBA, Laura impresionó recientemente 

a los estadounidenses 

cantando de una manera 

absolutamente maravillosa el 

himno de los Estados Unidos! 

„El Occidente Rumano” 

agradece al equipo de profesionales 

del departamento comercial 

de Suitopia - Sol y Mar 

S uites Hotel de Calpe, compuesto 

por Marina Renner 

Jorro, María Garrido y 

Evelina Van Kerkhove su 

impecable servicio y la calidad 

excepcional del alojamiento y 

del cuidado de sus invitados. 

Además, la misma gratitud 

se merece también el equipo 

del restaurante coordinado 

por Marius Stroe, Marina 

Handru y Nazli Karami 

Mahabadi, para los deliciosos 

menús y todos servicios culinarios 

irreprochables prestados 

en el prestigioso hotel Suitopia, 

del litoral mediterráneo de 

Calpe. 

Ganadores de la 2da edición 

de la campaña „Premios a la 

E xcelencia” „¡ Sostenemos la 

excelencia!” 

1. Adriana Henderson - 

Presidenta de la organización 

humanitaria S.T.A.R. Children 

Relief, EE.UU. y del campamento 

Ray of Hope (‘Rayo de 

esperanza’) 

2. Alina Elena Râmaru - 

Abogado, cónsul honorario de 

Rumanía en las Islas Canarias, 

España 

3. Alina Celia Cumpan - 

Poeta e autora del proyecto 

“Rumanía: 100 raíces y una 

mirada al futuro”, Chicago, 

EE.UU. 

4. Alina Manuela Sasu - 

Abogada rumana de Zaragoza 

que promueve la belleza de 

Rumanía. 

5. Bogdan Daniş - Abogado 

colegiado en Alicante, España. 

Licenciado por la Facultad de 

Derecho de Rumanía 

6. Carmen Leliana Drăghici 

y Liviu Hopârtean - Promotores 

y coordinadores del 

proyecto cultural Asociación 

Arthis – Casa de Cultura B elgo- 

Rumana, Bruselas, Bélgica 

7. Cătălina Moldovanu- 

Giebl - artista plástico, España 

8. Cristina Hermeziu - Periodista, 

organizadora y moderadora 

de eventos culturales, 

París, Francia 

9. Crina Gavrilă - Asesora 

de imagen, Altea, Alicante, 

España 

10. Dan Munteanu 

Colán - Catedrático emérito 

de filología románica de la 

Universidad de Las Palmas de 

Gran Canaria, España 

11. Daniel Onofrei - Doctor 

en matemáticas, profesor 

asociado en la Universidad 

de Houston (EE.UU.), 

Departamento de Matemáticas 

12. Gina Moldovan - Directora 

de contabilidad y administración 

de una empresa de 

telecomunicaciones de Madrid 

13. Iulia Badea Guéritée 

- Periodista que escribe en 

rumano y francés, y escritora, 

Francia 

14. Larisa Axinia - Periodista, 

organizadora del festival 

“Rumanía: Tradiciones y 

Valores Europeos” de Milán, 

Italia 

15. Laura Bretan - Cantante 

de ópera de origen rumano, 

Chicago, EE.UU. 

16. Lucian Oprea - Periodista, 

fundador de la publicación 

rumana Gândacul de 

Colorado, EE.UU. 

17. Marian Petruţa - Periodista, 

cofundador y presidente 

de la Asociación de Periodistas 

Rumanos de América del 

Norte 

18. Mioara Moraru Cristea 

- Presidenta de la Asociación 

Cultural Rumano-Italiana 

Propatria 

19. Nicu Covaci - Cantante, 

guitarrista, pintor, diseñador 

gráfico. fundador y líder del 

grupo Phoenix 

20. Ovidiu Văduvescu - 

Astrónomo del Observatorio 

Nacional ING de La Palma, 

Islas Canarias, España 

21. Simona Botezan - Periodista 

y perito inmobiliario, 

Florida, EE.UU. 

21. Tudor Petruţ - Director, 

profesor de matemáticas, “embajador 

sin portafolio del rumanismo” 

- El Trofeo de la gala 

Premios especiales 

1. Alexandru George Lazăr 

- Abogado y profesor asociado 

en la Universidad Pompeu 

Fabra de Barcelona, España. 

2. Gabriel Basarabescu - 

Realizador de programas en 

Radio Rumanía Actualidades, 

entre los que figura también 

Sevicio nocturno, destinado a 

los rumanos de la diáspora 

3. Laurenţiu Calomfiresu - 

Director, guionista, productor, 

especialista en marketing 

4. Lucian Blaga - Director y 

productor de televisión de los 

Estados Unidos. 

Premios de Fidelidad y 

C olaboración de Excelencia 

1. Nelu Bârsan - conocido 

empresario rumano, gerente 

general de la empresa de 

transporte „NELU BÂRSAN” 

especializada en la distribución 

de paquetes entre España y 

Rumania, con sede en Alcalá 

de Henares - Madrid. 

2. Martin Mezin - importante 

y conocido empresario de 

Zaragoza, Región de Aragon. 

3. Doru Roşu - conocido 

empresario rumano de 

Cataluña. 

Autora: Gabriela Căluţiu 

Sonnenberg

Ne-am reîntâlnit la sfârșitul 

lui mai la Calpe, pe Costa 

Blanca, cu ocazia Galei de 

premiere a campaniei „Noi 

susținem excelența!”, ediția a 

II-a, campanie lansată de 

„ Occidentul Românesc”. 

Ne-am gândit, în toiul acelor 

discuții, ca, începând cu acest 

număr, să-i prezentăm cititorilor 

nu numai pe premianți, dar 

și pe cei ce fac parte din echipa 

noastră editorială. 

Dan Caragea este redactor 

senior de la primul număr 

al „Occidentului Românesc” 

și a fost omagiat zilele trecute 

la Lisabona, în cadrul Galei 

„100 pentru Centenar”. Am 

încercat, prin acest interviu, 

să-i cunoaștem mai bine personalitatea 

culturală, convingerile, 

visurile și, mai ales, ce 

consideră el că a lăsat în urmă 

în cei aproape cinzeci de ani de 

la debutul publicistic. 

Lingvistul 

Redactor.: De la primul număr 

ați semnat permanent, la 

pagina 11 a publicației noastre, 

dar și în „A devărul”, articole 

lingvistice. Ce înseamnă 

pentru dv. limba română? 

Dan Caragea: Mai întâi 

trebuie spus că nu mă consider 

lingvist. Sunt mai degrabă 

un iubitor al limbii române 

pe care o socotesc cel mai de 

seamă patrimoniu al neamului. 

Fără limbă nu putem exista 

ca popor. Dacă, bunăoară, 

confrații noștri din Spania ar 

uita limba maternă, nu ar mai 

avea sens să vorbim despre 

existența unei comunități de 

români. Acesta este motivul 

pentru care voi lupta până la 

capăt pentru păstrarea limbii 

române cultivate. Formele 

prin care statul român sprijină 

păstrarea ființei naționale 

în afara granițelor sunt neînsemnate 

și complet depășite. 

Personal nu cred că MRP și-a 

pus vreodată, în mod responsabil, 

problema misiunii sale, 

deși reprezentanții acestuia 

apar mereu pe la festivități, 

înarmați cu mesaje pompieristice. 

Redactor: Totuși, știu că 

faceți parte dintr-un important 

proiect lingvistic… 

Dan Caragea: Din 2009 

am lucrat, împreună cu prietenii 

mei informaticieni, la unele 

aplicații în limba română. 

UEFISCDI mi-a oferit atunci 

prilejul de a realiza versiunea 

românească a programului 

Tropes, un software de analiză 

automată a discursului. Apoi 

am realizat un alt program, 

de analiză a similitudinilor, a 

plagiatului, dar care nu a putut 

fi impus în lumea academică 

din motive politice. În fine, 

începând cu anul acesta, fac 

parte din echipa unui proiect 

al Institutului de Lingvistică al 

Academiei Române, prin care 

se pun bazele unui corpus de 

referință pentru realizarea 

noii ediții, informatizate, a 

Dicționarului limbii române, 

monumentala operă a cărei 

redactare a durat mai bine de 

o sută de ani. Aceasta colaborare 

îmi este nespus de dragă. 

Am să mă folosesc și de acest 

prilej pentru a invita statul român 

să susțină, prin alocarea 

permanentă de fonduri dedicate, 

proiectele lingvistice ale 

Academiei, așa cum a făcut, 

la începuturi, regele Carol I. 

Să nu uităm motivele pentru 

care această înaltă instituție, 

Academia Română, a fost 

creată. Așadar, dacă nu vom 

avea un dicționar electronic 

normativ și actualizabil, nimic 

din ceea ce este scris, de la 

Constituție și până la ultimul 

act administrativ, nu se sprijină 

pe dicționar, după cum, tot așa, 

nici învățământul, justiția sau 

presa nu se pot susține… Am 

să vă dau un exemplu simplu: 

în articolul 1 al Constituției 

se spune: „România este stat 

naţional, suveran şi independent, 

unitar şi indivizibil.” Dar 

oare ce însemnă „suveran” sau 

„unitar”? Constituția nu ne 

spune. Iată de ce, fără dicționar 

și gramatică, nu putem scrie și 

înțelege corect unele exprimări. 

Prin urmare, acestea două 

opere sunt priorități naționale, 

pilonul vieții noastre sociale. 

Politicienii ignoră aceste nevoi 

cardinale, nealocând fondurile 

necesare și lăsând România 

pe o poziție codașă în Europa. 

Nicio cultură nu poate exista 

fără gramatică și dicționar. 

Or, Dicționarul limbii române 

așteaptă, din 2010, să fie informatizat, 

actualizat și disponibilizat 

publicului larg. La fel 

și DEX-ul, nerevăzut integral 

din 2009… 

Traducătorul 

Redactor: Ați publicat prima 

traducere din limba portugheză 

în 1982. Care sunt 

cărțile traduse la care țineți 

cel mai mult? 

Dan Caragea: În privința 

traducerilor, răspunsul e mai 

simplu. Firește, îmi aduc 

aminte de prima mea traducere 

(José Luandino Vieira, 

Luuanda), dar nu am recitito, 

așa că nu am nici cea mai 

vagă idee cu privire la calitatea 

muncii mele din tinerețe. 

Cele mai dragi traduceri îmi 

sunt astăzi Antologia poeziei 

portugheze, 1990, pe care, în 

bună parte, am revăzut-o, și 

Luceafărul / Vésper, 2015. 

La acestea s-ar putea adauga 

versiunea în portugheza braziliană 

a Cărții șoaptelor, de V. 

Vosganian, unde prima și cea 

mai grea „mână” i-a aparținut 

soției mele. Țin să o menționez 

pentru că, nediscutând personalitatea 

politică controversată 

a autorului, Cartea șoaptelor 

este, în opinia mea, cel mai 

bun roman românesc scris 

după 1990. Mi-aș fi dorit să 

fi apărut și la Lisabona, pe 

hârtie, dar editorii portughezi 

nu se încumetă, iar ICR-ul are 

reguli „complicate” de sponsorizare… 

Autorul de manuale 

Redactor: Ați publicat, 

de-a lungul timpului, mai 

multe manuale, cele mai cunoscute 

fiind cele dedicate 

învățării limbii portugheze. 

Dan Caragea: Au fost 

mulți ani în care eram obsedat 

de manuale, de instrumente de 

învățare a limbii portugheze. 

Am publicat mai multe tocmai 

pentru că eram în căutarea unei 

metode perfecte. Astăzi știu că 

aceasta metodă nu există, totul 

depinzând de relația noastră 

cu magistrul… Iată de ce îmi 

aduc aminte cu mare plăcere 

de Português Intensivo, scris 

împreună cu profesorul și mentorul 

meu, José Bettencourt 

Gonçalves, în 1979. Cel mai 

complet manual publicat a fost 

însă Limba portugheză. Curs 

intensiv, 2003, la care am fost 

coautor, și care ar merita să fie 

revizuit și transformat într-un 

curs modern, interactiv. 

Redactor: Și în afară 

de cele dedicate limbii 

portugheze? 

Dan Caragea: Aici ar intra 

Interviu IUNIE 


Dan Caragea: 

șapte ipostaze culturale 

manualele speciale… Cred 

însă că o singură referire ar 

ajunge: Analiza automată a 

discursului, București, Ed. 

Academiei, 2013 (coautor). 

Este o carte scrisă pentru programul 

de analiză Tropes, de 

care am pomenit mai sus. Am 

scris această carte pentru că 

îmi doream ca în universitate, 

în România (de ce nu și în 

Spania?), studenții să deprindă 

să folosească mijlocele moderne 

de lucru, să fie mai degrabă 

cercetători, exploratori ai 

cunoașterii decât reproducători 

ai ideilor profesorilor lor. Sper 

ca într-o zi o universitate din 

lumea largă să mă primească 

ca pe un simplu colaborator și 

să-i pot învăța pe tineri cum 

să-și modeleze, încă din timpul 

facultății, cariera. Din punct de 

vedere științific, vorbesc. Păcat 

că nu multă lume înțelege 

această necesitate. 

Istoricul 

Redactor: Ați coordonat 

recent, la Lisabona, 

volumul „ROMÂNIA – 

P ORTUGALIA: 100 de 

ani de la stabilirea relațiilor 

diplomatice româno-portugheze”, 

2017. Citim, de mai 

multe numere, în paginile 

„ Occidentului Românesc”, articole 

dedicate istoriei relațiilor 

diplomatice româno-spaniole… 

Ce ne puteți spune? 

Dan Caragea: Este o preocupare 

mai veche. Eu nu am 

studii istorice, dar m-a pasionat 

ideea culturii române întregite. 

Iată despre ce este vorba. 

După părerea mea, nicio istorie 

culturală românească (a 

literaturii, a studiilor despre 

limbă, a artei etc.) nu poate fi 

deplină vorbind doar de ceea 

ce s-a creat înlăuntrul țării. Se 

împlinesc anul acesta 100 de 

ani de la Unirea din 1918, dar 

și 70 de ani de bejănie a unei 

însemnate părți a elitei culturale 

românești. Aproape tot ce 

avem mai valoros, din 1948 

încoace, s-a realizat în străinătate. 

La început, a fost exilul 

anticomunist, azi este fuga masivă 

dintr-un stat anticultural. 

Cei ce s-au înscăunat la putere, 

din 1989 încoace, sunt responsabilii 

creării a ceea ce numim, 

cu un termen nu tocmai propriu, 

„diaspora”. Un concept 

îndoliat. Oare de ce fug atâția 

români, mai ales tinerii, din 

țara lor? Simplu: în România 

nu se poate realiza nimeni 

care dorește binele social. Statul 

nu alocă niciun ban pentru 

proiecte culturale majore (nici 

nu le poate imagina măcar!). 

Istoria pribegiei românilor din 

1948 până azi este cutremurătoare. 

Cine poate știi câte 

„urme” excepționale au lăsat 

românii pretutindeni pe glob 

în tot acest răstimp?!… De 

aceea, am și propus ICR-ului 

ca vestigiile trecerii românești 

prin Occident (iată de ce îmi 

place numele „Occidentul 

Românesc”!) să fie adunate 

într-o bază de date pentru a 

permite „completarea” firească 

a culturii naționale. De ce 

ar fi nevoie? De câteva burse 

de cercetare, de câțiva tineri 

inimoși. Și ce au făcut responsabilii 

care toacă banii contribuabililor 

după bunul plac? 

Nici nu au catadicsit să-mi 

răspundă! 

La Lisabona, am creat la 

începutul anilor 2000 un site 

dedicat relațiilor culturale 

româno-portugheze. Acum 

vreo câțiva ani, am publicat 

pe Amazon două cataloage 

privind cultura română în 

Portugalia și cea portugheză în 

România. Incomplete, firește. 

În sfârșit, mă întorc acum la 

întrebarea dv. despre albumul 

centenar. Anul trecut, doamna 

ambasador Ioana Bivolaru, 

la sugestia domnului Daniel 

Nicolescu, directorul ICR 

Lisabona, mi-a lansat o provocare: 

să coordonez o istorie 

a relațiilor diplomatice și 

culturale, volumul de care ați 

amintit. Și uite că, în pofida tuturor 

greutăților, cartea a ieșit! 

Cinste, așadar, promotorilor, 

care au dovedit că în unire 

stă puterea. Mi-ar fi plăcut să 

fac o carte asemănătoare și în 

Spania, dar nu s-a ivit prilejul. 

Astfel, doar „Occidentul 

Românesc” a adăpostit câteva 

file din acest vis… Astea sunt 

vremurile! Îi deplâng mai ales 

pe cei care nu prididesc pe la 

festivități să se laude cu cât de 

tare le bate româneasca inimă. 

Să fim serioși! Și să ne aducem 

mereu aminte că geniul 

nostru tutelar, I.L. Caragiale, 

s-a autoexilat la Berlin, scârbit 

de românii puternici și nepăsători 

ai vremii lui! Ce pildă mai 

evocatoare aș putea să vă dau?! 

Criticul 

Redactor: Ați debutat în 

1971 cu texte de critică literară. 

Apoi ați scris cronici de 

teatru, de artă… Cum priviți, 

retrospectiv, această muncă? 

Dan Caragea: E drept 

că am scris câte ceva, dar nu 

cred că aceste texte mai au 

vreo importanță dincolo de 

una personală, sentimentală. 

Este vorba de texte conjuncturale. 

Nu cred că ar mai fi 

trebuit pomenite, mai ales că 

activitatea mea e discontinuă, 

ocazională aș zice. Aș aminti 

o singură excepție: un eseu recent, 

terminat și nepublicat în 

carte, Despre corp și frumusețe 

în viață și în arte, la care țin 

mult. Acesta a fost scris în câteva 

luni, fără nicio bibliografie. 

Este un fel de mărturie a ideilor 

mele și, cel mai probabil, ale 

multor altora, de care însă nu 

sunt conștient. 

Psihologul 

Redactor: Aveți un doctorat 

în Psihologie… 

Dan Cragea: Am un doctorat 

în Psihologie, este adevărat, 

dar mă consider mai degrabă 

un psihopedagog. Am predat 

câțiva ani în Portugalia și 

atunci m-am apropiat de psihopedagogia 

argentiniană, puțin 

cunoscută în Europa. M-a atras 

enorm posibilitatea înlăturării 

dificultăților de învățare, mai 

ales la copiii intacți din punct 

de vedere neuropsihic. La cei 

care… se plictisesc brusc de 

școală. Deși am aplicat modelul 

corector − ultima dată prin 

niște ateliere psihopedagogice 

ținute la București −, nu am 

avut șansa să pot implementa 

această terapie în vreo școală, 

la o scală mai amplă… După 

cum vedeți, povestea mea este 

formată mai mult din neîmpliniri 

și visuri, multe visuri. 

Profesorul 

Redactor: Am observat că 

majoritatea celor de aici vă 

spun „dom’ profesor”. Oare 

acesta să fie chipul cu care 

vă identificați cel mai bine? 

Dan Caragea: Neîndoios. 

Am fost, sunt și voi fi un… 

dascăl. Am predat limba română, 

limba portugheză, psihopedagogia… 

și mi-e atât de 

dor să mă reîntorc la catedră. 

Eu cred din toată ființa mea 

în relația magistru – discipol. 

Timpurile par însă adverse, iar 

modelele impuse prin procesul 

Bologna s-au dovedit amăgitoare. 

Eșecul școlar a atins în 

România o magnitudine fără 

precedent. Să nu uităm că 

eșecul școlar este, înainte de 

toate, un eșec social. Împotriva 

acestui curent dominat de analfabetism 

funcțional și de abandon 

școlar, găsim la tot pasul 

copii și tineri remarcabili care 

au nevoie nu doar de părinți, ci 

și de părinți spirituali, de ceea 

ce Internetul nu le poate oferi. 

Fără a vă putea indica soluții 

viabile pentru viitorul apropiat, 

sper să pot crea undeva, poate 

aici în Occident, o școală, un 

club de excelență. Și mai sper 

să pot transfera tinerilor acea 

pasiune a cunoașterii primită 

cândva de la maeștrii mei. 

Autor: Ilinca Fodor, redactor 

„Occidentului Românesc”

12 

IUNIE 


Gala de premiere a campaniei 

„Noi susținem excelența”, 

ediția a II-a, desfășurată 

în stațiunea Calpe, Costa 

Blanca, Regatul Spaniei 

La inițiativa publicației 

„Occidentul Românesc” s-a 

celebrat pentru a doua oară 

în Spania, într-un cadru festiv 

deosebit de elegant, festivitatea 

decernării premiilor celor mai 

distinși reprezentanți ai valorilor 

românești din afara țării. 

Îmi însușesc și eu mottoul „Noi 

susținem excelența” al acestei 

frumoase acțiuni și-l parafrazez 

cu plăcere, răspunzând printrun 

voios „Eu susțin Occidentul 

R omânesc”. Procedez în 

consecință, tot pentru a doua 

oară și purced la așternerea 

impresiilor pe care le-am cules 

la acest inspirat eveniment. 

Încep prin punctarea unei 

diferențe față de ediția precedentă 

a aceleiași gale: de data 

aceasta, s-a desfășurat în regim 

privat, pe bază de invitații nominale. 

În calitate de martor 

ocular, invitată în calitate de 

observator și susținător de 

mulți ani a inițiativelor ziarului 

„ Occidentului Românesc”, am 

savurat privilegiul de a asista 

la el fără a mă implica în organizare, 

gustând cu sârg programul 

interesant, pe alocuri 

realmente înălțător. Poate și 

din cauză că evenimentul a fost 

dedicat aniversării centenarului 

Unirii de la 1918, emoțiile 

unora dintre noi au fost mai 

puternice decât ne-am așteptat. 

Din start, chiar înainte de a 

trece la descrierea manifestării, 

țin să semnalez și să salut cu 

aplauze prezența și implicarea 

deosebit de benefică a noului 

val de jurnaliști din redacție, 

care au reușit din plin să preia 

și să dezvolte din mers idealurile 

cu care s-a pornit la drum 

în urmă cu opt ani. Principiul 

reîmprospătării continue a 

echipei conduse de Kasandra 

Kalmann Năsăudean dă roade 

în continuare! 

Cedând mereu locul din 

Gala de excelenţă 

Foto: Rudy Roth, Lilla Debelka, Adriana Henderson, Larisa Axinia, Laura Bretan, Kasandra Kalmann Năsăudean, Gina Moldovan, 

Mioara Moraru, Carmen Leliana Drăghici 

Calpe, capitala 

excelenței românești 

față celor tineri, Kasandra a 

știut să-i impulsioneze și să-i 

încurajeze să dea tot ce au mai 

bun. Pentru a atinge țelurile 

unei publicații independente, 

nealiniate niciunui scop politic 

sau religios, nu arareori 

s-a văzut nevoită să sprijine 

ziarul inclusiv din surse financiare 

proprii. Numai datorită 

acestor sacrificii, publicația 

„ Occidentul Românesc” și-a 

menținut ștacheta de înalt 

profesionalism, într-un peisaj 

jurnalistic marcat din ce în ce 

mai mult de moda tabloidelor. 

„ Occidentul Românesc” a rămas 

fidel vocației de instituție 

de presă constructivă, menită 

să creeze o imagine pozitivă 

a românilor și a României în 

țările de adopție. Gala a fost 

finanțată exclusiv din donațiile 

personale ale Kasandrei 

Kalmann Năsăudean și ale 

coordonatorului de proiect, 

Michael Harrison Cronkite, 

prin fonduri proprii și sponsorizări, 

nefiind afiliată niciunui 

program de tip instituțional, 

guvernamental. 

În consecință, mulțumiri 

se cuvin și sponsorilor acestei 

ediții: compania de transport 

„Nelu Bârsan” din Madrid, 

firma „Preparados Carnicos 

Martin”, din Z aragoza, 

„ Mercatrom”, din Barcelona 

- reprezentant Gerovital 

România în Regatul Spaniei, 

și, nu în ultimul rând, companiei 

„ Senator Wine România”, 

care în acest moment exploateaza 

850 ha vie în patru regiuni 

diferite: Vrancea, Însurăței 

(Braila), Huși și Tirol (Caraș 

Severin). Având plantații viticole 

în patru zone diferite din 

țară, compania are posibilitatea 

să selecteze cele mai bune 

vinuri din fiecare regiune și să 

ofere consumatorilor un standard 

ridicat de calitate. Sperăm 

că vor fi alături de noi și cu alte 

ocazii! 

Lansată în urmă cu trei ani, 

campania de excelență este 

menită să evidențieze elitele 

diasporei românești, care 

sunt un exemplu în societățile 

în care trăiesc. Observând că 

publicațiile din România vorbesc 

prea puțin despre astfel de 

români, despre eforturile depuse 

sau despre sacrificiile făcute 

și, mai ales, despre rezultatele 

muncii lor, s-a dorit implicarea 

în promovarea românilor care 

excelează în diverse domenii 

de activitate din patriile lor 

adoptive. Dorința s-a împlinit, 

materializându-se de pe acum 

într-o tradiție care se dorește 

continuată și în viitor, tradiția 

Gelelor de Excelență. 

Organizată în anul 

Centenarului Marii Uniri şi 

desfăşurată în prezenţa secretarului 

de stat din cadrul 

Ministerului Românilor de 

Pretutindeni, Lilla Debelka, 

a purtătorului de cuvânt din 

cadrul A mbasadei României 

din Regatul Spaniei, Nicole 

Moţ, a consulului României la 

Castellón de la Plana, Dragoş 

Viorel Ţigău, și a numeroși 

membri ai comunităților 

românești de peste hotare, 

ediția a doua a Galei Excelenței 

Românești a coincis calendaristic 

cu celebrarea Zilei 

Românilor de Pretutindeni 

(sărbătorită anual în ultima 

duminică a lunii mai). Prin 

prezența reprezentanților lor, 

autoritățile oficiale responsabile 

pentru românii din străinătate 

semnalizează că acest 

eveniment e pe cale să devină 

reper important și în agenda 

oficială, dobândind valoare de 

simbol-ștachetă. 

Revenind la meritele echipei, 

personal am apreciat înainte 

de toate prestația celor doi 

prezentatori, Eduard Rudolf 

Roth și Andra Costandache, 

care ne-au purtat prin punctele 

programului cu profesionalism, 

naturalețe și spontaneitate. 

A mers direct la inimă 

stilul lor relaxat, „desenfadado” 

cum se spune în spaniolă, 

stil prin care au reușit nu doar 

să ne informeze, ci și să ne 

emoționeze. 

Colegii din spatele pupitrului 

tehnic i-au susținut cu 

același aplomb, asigurând buna 

desfășuare și adaptându-se cu 

dibăcie la particularitățile sălii 

de festivități a frumosului hotel 

proaspăt inaugurat, Suitopía, 

cunoscut ca fiind cea mai modernă 

și mai înaltă clădire din 

vestita stațiune de la poalele 

simbolului Costei Blanca, 

stânca Peñon de Ifach. 


dorește să aducă și pe această 

cale mulțumiri și recunoștință 

echipei de profesioniști din 

cadrul departamentului comercial 

al Suitopía - Sol y 

Mar Suites Hotel din Calpe: 

Marina Renner Jorro, 

Maria Garrido și Evelina 

Van Kerkhove pentru organizarea 

serviciilor de înaltă 

clasă și eleganță oferite tuturor 

invitaților prezenți la gala 

excelenței, precum și echipei 

de la restaurant, Marius 

Stroe, Marina Handru și 

Nazli Karami Mahabadi (de 

origine iraniană care vorbește 

românește) pentru răsfățul culinar 

pregătit și servit oaspeților 

care au locuit în faimosul 

Hotel Suitopía situat pe malul 

Mediteranei. 

Un omagiu se cuvine adus 

și redactorilor implicați în 

acțiunile de intervievare a 

candidaților, unii dintre ei, cum 

este cazul Cameliei Jula, fiind 

nevoiți, din păcate, din motive 

independente de voința lor, 

să-și contramandeze în ultima 

clipă călătoria spre Spania. Și 

lor li se cuvine recunoștință 

pentru volumul de muncă depus 

în avans în vederea pregătirii 

acestui eveniment cu 

adevărat pan-românesc, care 

a reunit români din mai multe 

țări, într-un fel de îmbrățișare 

simbolică peste ocean. Cum 

era însă de așteptat, laureații 

înșiși, cei 23 de români care 

excelează în domenii dintre 

cele mai diverse, stabiliți în 

Italia, Spania, Belgia, Franța și 

Statele Unite ale Americii, au 

fost adevărații protagoniști ai 

galei, conferindu-i strălucirea 

și înalta clasă pe care a meritato 

din plin. 

Un juriu format din câte 

cinci români din fiecare dintre 

țările participante (șapte state 

europene și 12 state americane) 

a votat nominalizările, în 

cadrul unei platforme special 

create pentru acest scop. Un 

număr minim de 50 de voturi 

a fost stabilit ca limită pentru 

intrarea în faza finală. Din cei 

137 de români nominalizați pe 

parcursul a 22 de luni de derulare 

a campaniei, 23 au obținut 

punctajul maxim. 

Trofeul celei de-a doua ediţii 

a Galei i-a revenit lui Tudor 

Petruț, din SUA, regizor, actor 

și profesor, considerat un 

„ambasador fără portofoliu al 

românismului în SUA”. Tudor 

s-a remarcat, printre altele în 

calitate de consultant al companiei 

Columbia Pictures pentru 

realizarea filmului Dracula, 

după cartea semnată de Bram 

Stoker. Scrie articole în limba 

română, realizează emisiuni 

radiofonice și este membru al 

asociației Screen Actors Guild. 

Neputând participa la reuniune, 

s-a adresat celor prezenți 

prin intermediul telefonului și 

printr-un mesaj video înregistrat 

anterior, mulțumind pentru 

deosebita onoare acordată și insuflând 

încerdere și optimism 

tuturor românilor, oriunde s-ar 

afla ei în lume. 

În afara Marelui Premiu au 

fost distinși 23 de câștigători, 

dintre care majoritatea a fost 

prezentă la fața locului, luând 

în primire frumoasa cupă oferită 

de organizatori și susținând 

câte un scurt discurs. 

Deși simpla citire a listei cu 

nume de români de excepție 

are darul de a ne face inimile 

să tresalte, am priva cititorii 

de multe amănunte interesante 

dacă ne-am rezuma doar la 

enumerarea câștigătorilor. Pe 

de altă parte, spațiul tipografic 

limitat ne obligă să ne rezumăm 

la ... ce rămâne. Apelând 

așadar la o soluție de mijloc, 

trec în revistă impresiile cele 

mai puternice, momentele 

cele mai emoționante, care 

au rămas întipărite în mintea 

participanților. 

Pe primul și extrem de 

înaltul loc al podiumului nostru 

de suflet s-a instalat definitiv 

și irevocabil soprana Laura 

Bretan. 

Știu sigur că toți îmi vor da 

dreptate, judecând după aplauzele 

de-a dreptul frenetice care 

au încheiat minirecitalul ei. 

Intenționat am omis particula 

„în devenire”, pe care poate 

pedanții o preferă, ținând seama 

de vârsta și de aparența ei 

adolescentină. O fac pentru că 

vocea Laurei este deja complet 

formată, adultă și tulburătoare, 

cristalină și ... perfectă, un lucru 

care nu poate să se întâmple 

decât dacă ești ales de soartă 

să te naști un geniu. Iar noi 

am fost fericiții cărora soarta 

le-a permis să o poată asculta 

cântând pe viu! Inutil de spus 

că microfonul, de la care unii 

dintre vorbitorii anteriori abia 

se putuseră face auziți, având 

vocile gâtuite de emoții, a fost 

complet inutil în cazul Laurei. 

Vocea ei a umplut sala, făcând 

să rezoneze inimile tuturor celor 

prezenți. Am văzut lacrimi 

până și în ochii unora, care nu 

ar fi asistat de bună voie în viața 

lor la un spectacol de Operă! 

Cu siguranță intuiți despre 

ce emoții vorbesc, când încerc 

să exprim ce am simțit ascultând 

fermecați minirecitatlul 

ei. Nu degeaba Laura a făcut 

furori pe scena concursului 

„America’s Got Talent” și a 

câștigat ediția din anul 2016 a 

concursului „Românii au Talent”, 

impresionându-i recent 

din nou pe americani, după ce 

a cântat imnul Statelor Unite la 

un meci de baschet din NBA! 

Ei bine, cine are privilegiul de 

a o asculta în direct, așa cum 

l-am avut noi, va trăi emoția însutit 

și înmiit. Singurul aspect 

la care poate aș avea curajul să 

o contrazic pe geniala Laura 

Bretan este acel timp verbal al 

viitorului prin care și-a încheiat 

reprezentația, acel „vincera” de 

la finalul ariei Nessun Dorma, 

din Turandot, a lui Puccini. Nu, 

Laura Bretan nu va învinge, 

ea a învins deja!

Cu ce am mai rămas? Cu 

amintirea lacrimilor șterse pe 

furiș, cu ciudă și năduf pentru 

propia slăbiciune, când unii 

dintre laureați ne-au vorbit, cu 

voci vibrând de emoție, despre 

dorul de casă, care-i încearcă 

neîntrerupt, despre impasuri, 

neputințe, piedici și eșecuri și 

despre voința nestrămutată de 

a merge mai departe. Întorcând 

privirea spre viitor, ne sprijinim 

pe încrederea în ajutorul 

pe care ni-l putem acorda unii 

altora, poate puțin mai mult 

acum, după ce am descoperit 

câte idei și planuri avem în 

comun. 

Neuitate rămân și cuvintele 

de mustrare adresate nouă 

de inimosul diplomat din 

Castellón de la Plana, Dragoș 

Viorel Țigău, care ne-a încurajat 

să depășim acele ezitări, 

atât de specifice „modelului 

Adriana Henderson - 

Președinte al organizației 

umanitare S.T.A.R. Children 

Relief, SUA și al taberei „Ray 

of Hope” (Rază de speranță) 

Adriana a emigrat în 

America în urmă cu 47 de ani, 

împreună cu toată familia. A 

luat totul de la capăt într-o 

țară nouă. Dar în sufletul ei 

s-a produs o schimbare după 

1989, când a văzut situația 

ingrată a copiilor abandonați 

și bolnavi din România abia 

scăpată de comunism. Astfel, 

a ajuns să înființeze o 

organizație umanitară prin 

intermediul căreia sunt donate 

medicamente esențiale 

copiilor și adulților bolnavi 

de hemofilie, precum și o tabără 

pentru copii cu afecțiuni 

cronice. De la primul copil 

ajutat și până acum, prin intermediul 

organizației pe care 

o conduce au fost donate medicamente 

în valoare de peste 

35 de milioane de dolari, care 

au salvat vieți. Dacă ar putea 

schimba ceva în România ar fi 

românesc”, care ne împiedică 

să ne implicăm mai curajos 

în activitățile civice din țările 

noastre de adopție. Cuvintele 

sale ne-au amintit de prima 

ediție a Galei Românilor, 

cea ținută acum doi ani la 

Benidorm, unde a participat 

de asemenea, dovedind prin 

consecvență și implicare directă 

că este dedicat cu adevărat 

cauzei românilor, în care crede 

fără tăgadă, dorindu-și pentru 

nația noastră un loc pe măsura 

meritelor pe care le are. În sprijinul 

tezei dânsului vine și mesajul 

transmis cu acest prilej de 

către ambasadorul României 

în Regatul Spaniei, Gabriela 

Dancău: „prin dumneavoastră, 

românii prezenţi în Spania 

şi în alte state, ţara noastră are 

sute de mii de ambasadori, iar 

colaborarea dumneavoastră 

este esenţială pentru promova- 

cancerul, corupția și codul de 

etică și conduită profesională. 

Pentru implicarea, dedicarea 

sa, devotamentul față de o cauză 

nobilă și voluntariatul făcut 

în sprijinul celor suferind, 

Adriana Henderson este laureată 

a celei de-a doua ediții 

a galei premiilor de excelență. 

Alina Elena Râmaru - 

Avocat, consul onorific al 

României în Insulele C anare, 

Spania 

A ajuns pe meleaguri spaniole 

pentru că şi-a dorit să cunoască 

o altă cultură şi un alt 

sistem de învăţământ. Drumul 

vieții s-a conturat aici, printro 

nebănuită îmbinare a vieții 

profesionale cu cea personală. 

A înfi ințat și coordonează 

Asociația Românilor din 

Canare și, alături de colegii ei 

din această asociație, a luptat 

pentru înfi ințarea unui consulat 

destinat românilor care 

trăiesc și muncesc în aceste 

insule. Anul trecut, Alina Elena 

Râmaru a devenit consul onorific 

al României în Canare. 

Gala de excelenţă IUNIE 


rea proiectului nostru comun: 

România”. 

Nu în ultimul rând, am luat 

cu noi un „plasture imaginar”, 

numai bun de pansat sufletele 

noastre bântuite încă, uneori, 

de nostalgia aceea de care 

pomenea laureatul astronom 

Ovidiu Văduvescu, amintind 

de vremurile când „stelele 

străluceau mai frumos, pentru 

că luminile erau stinse de către 

partidul unic”. Am face bine 

să nu le mai lăsăm să se stingă 

așa ușor, adaug eu, pentru că în 

fiecare dintre noi zace energia 

necesară pentru a „lumina” un 

pic mai mult măcar pe raza sa 

de acțiune. Numai astfel vom 

putea arunca în uitare zonele de 

întuneric din trecutul neamului 

nostru pribeag. 

Și, ca să ne eliberăm de 

lacunele pe care poate le mai 

avem la capitolul „nopții”, 

Atribuțiile sale ţin de promovarea 

obiectivelor României 

în plan politic şi economic la 

nivel local, stimularea dezvoltării 

relaţiilor economice, 

comerciale, promovarea identităţii 

lingvistice şi culturale, 

stimularea cooperării la nivel 

educativ între instituţii româneşti 

şi străine și altele. Dacă 

ar fi să poată schimba ceva la 

patria natală, ar fi vorba de 

sistemele sanitar şi de învăţământ. 

Dar, nu în ultimul rând, 

ar încerca să pună turismul din 

România în valoare la întreaga 

lui capacitate. Pentru activitatea 

depusă, dedicarea față de 

cauza reprezentării comunității 

românești din Canare și promovarea 

R omâniei, Alina 

Elena Râmaru este laureată 

a celei de-a doua ediții a galei 

premiilor de excelență. 

Alina Manuela Sasu - 

inclusiv cea a istoriei, nimic 

nu vine mai potrivit decât 

cadoul donat din arhiva personală 

a redactorilor de la 

Radio România Actualități 

prezenți la festivitatea din 

Spania, Gabriel Basarabescu 

și Laurențiu Calomfirescu: 

promisiunea de a citi de aici 

înainte în fiecare număr din 

„Occidentul Românesc” câte 

un fragment din convorbirile 

avute pe parcursul a 12 ani 

cu venerabilul, regretatul istoric 

și model de gândire și de 

comportament nobil românesc 

Neagu Djuvara. 

A consemnat: Gabriela 

Căluțiu Sonnenberg, Calpe, 

29 mai 2018 

Nota personală a autoarei: 

Generoasă și inspirată, 

dând dovadă de un elan neobosit, 

personalitatea emblematică 

a publicisticii de limbă 

română din Spania, SUA și 

România, inițiatoarea tuturor 

proiectelor derulate sub egida 

publicației „ Occidentul 

Românesc”, Kasandra 

K alman Năsăudean este prima 

care ar trebui evidențiată 

în această enumerare de 

români merituoși. Dealtfel 

știu că sunt în asentimentul 

tuturor participanților la 

gala aceasta, pentru simplul 

fapt că fiecare dintre cei care 

au luat cuvântul a ținut să-i 

mulțumească personal, în 

public. Știu însă și că orice 

cuvânt de laudă strecurat 

în text la adresa Kasandrei 

va sfârși prin a fi suprimat, 

în virtutea acelui sfânt pasaj 

din codul deontologic al 

jurnaliștilor profesioniști, 

pe care Kasandra Kalmann 

Năsăudean, Directorul editorial 

al ziarului îl respectă fără 

rea în promovarea României și 

a turismului românesc, Alina 

Manuela Sasu este laureată a 

celei de-a doua ediții a galei 


Alina Celia Cumpan 

- Poetă și inițiatoare a proiectului 

„România – 100 

R ădăcini și o privire către 

viitor”, din Chicago, SUA 

Originară din județul 

Caraș-Severin, Alina Celia 

Cumpan a lăsat meleagurile 

românești pentru tărâmul 

american, dar a luat cu ea 

dorul, limba, sufl etul românesc, 

pe care le face cunoscute 

acolo prin poeziile 

pe care le scrie și publică. 

Anul trecut, de la Chicago, 

a lansat proiectul „România 

– 100 Rădăcini și o privire 

către viitor” dedicat anului 

centenar al Marii Unirii, care 

are drept scop cunoașterea, 

Foto: Alina Celia Cumpan, Larisa Axinia, Nicole Moț, Carmen Leliana Drăghici, Alina Elena Râmaru 

Avocat român în Zaragoza, 

Spania și promotor al 

frumuseților României 

Alina Manuela Sasu este 

originară din Craiova, dar 

locuiește de mulți ani în S pania, 

unde practică avocatura. În 

România, a lucrat timp de 

zece ani în învățământ, primii 

doi ani la un liceu din Craiova, 

apoi în cadrul Inspectoratului 

Școlar Județean Dolj. În 

Spania a ajuns în anul 2007. 

Primul pas a fost să învețe limba 

spaniolă, urmat de echivalarea 

studiilor de specialitate 

juridică, acțiune finalizată în 

timpul record de numai trei 

ani. Din 2013 este avocat 

îm Zaragoza și promovează 

România ca destinație turistică 

pentru publicul spaniol 

prin intermediul site-ului creat 

special cu acest scop. Pentru 

activitatea depusă și implicadrept 

de apel: „nimic care să 

sune a laudă de sine!” 

Așa se face că, în timp ce 

scriam acest material, m-am 

gândit în toate felurile cum 

să strecor măcar o undă de 

gratitudine printre rânduri, 

știind prea bine că nu va scăpa 

ochiului ager al Kasandrei. 

Din această dilemă neputând 

scăpa... mă-ncumet să îl pun 

aici, separat, sperând în 

clemența acelei infime portițe 

lăsate de binecunoscutul mesaj: 

„opiniile exprimate în 

publicația noastră aparțin 

semnatarilor lor, deci nu se 

suprapun neapărat peste viziunea 

redacției”... Deși, culmea 

este că sunt sigură că, 

inclusiv cu opinia colegilor 

de redacție mă suprapun la 

punctul acesta, atât de evident, 

al recunoștinței pe care i-o datorăm 

cu toții. 

LAUREAȚII EDIȚIEI A II-A, A GALEI PREMIILOR DE EXCELENȚĂ 

DIN CADRUL CAMPANIEI „NOI SUSȚINEM EXCELENȚA!” 

promovarea, păstrarea, conservarea 

și valorificarea identității 

naționale românești 

în rândul copiilor (cu vârste 

între 5 și 14 ani) născuți și/ 

sau crescuți în diaspora. 

Este traducător pentru Global 

Languages and Culture, 

lobbist pentru UNICEF și 

voluntar pentru National Immigrant 

Justice Center. Anul 

trecut, a înfi ințat un ONG 

cultural, Authentic Society 

for Language and Culture, 

prin care intenționează să 

organizeze diverse acțiuni 

cultural-artistice interesante 

în comunitatea românească 

din Chicago. Pentru activitatea 

depusă și implicarea în 

conservarea și promovarea 

valorilor românești, Alina 

Celia Cumpan este laureată 


premiilor de excelență.

14 

IUNIE 


Bogdan Daniș - Avocat 

colegiat în Alicante, Spania 

Absolvent al facultății 

de Drept din România, consilier 

juridic și avocat în 

Baroul București, Bogdan 

Daniș s-a stabilit în Spania, 

echivalându-și studiile și 

desăvârșindu-și traiectoria 

profesională și noi cursuri 

de formare și califi cări de 

specialitate. Din anul 2012, 

profesează avocatura în 

cadrul cabinetului „Radu 

& Sanchez Abogados”, fi - 

ind membru al Colegiului 

de Avocați din Alicante. 

Consideră că Spania este o 

bună țară de adopție pentru 

români, pentru că te poate 

face să o iubești ca pe propria 

țară, îndulcind dorul 

de patria natală. Acordă 

consultanță gratuită românilor 

din Spania când situația 

o cere, preia dosare pro bono 

pentru românii cu probleme 

juridice grave și care sunt 

lipsiți de resurse materiale. 

Pentru activitatea sa, pentru 

sprijinul acordat românilor 

din comunitatea românească 

din Spania, Bogdan Daniș 

este laureat al celei de-a 

doua ediții a galei premiilor 

de excelență. 

Carmen Leliana 

Drăghici și Liviu Hopârtean 

- Inițiatori și coordonatori 

ai proiectului cultural 

Asociația Arthis - Casa de 

Cultură Belgo - Română, 

Bruxelles, Belgia 

Carmen şi Liviu Hopârtean 

formează o familie care a devenit 

inima Asociaţiei Arthis 

din Belgia, o organizaţie care 

derulează o serie de programe 

şi activităţi menite să ajute 

românii din această ţară, 

dar, mai ales, să menţină vii 

limba şi cultura românească 

pe acele meleaguri. Creatori 

în adevăratul sens al cuvântului, 

cei doi soţi şi-au pus 

Foto: Daniel Onofrei 

resursele, imaginaţia, cunoştinţele 

şi timpul la dispoziţia 

unei misiuni nobile de ale cărei 

roade s-au bucurat, deja, 

generaţii de români plecaţi 

în Belgia. Pentru activitatea 

depusă, implicarea în viața 

comunității românești din 

Belgia și promovarea culturii 

și tradițiilor românești, 

Carmen și Liviu Hopârtean 

sunt laureați ai celei de-a 



Cătălina Moldovanu- 

Giebl - Artist plastic, Spania 

Cătălina Moldovanu- 

Giebl este un artist complex, 

care se exprimă și prin muzică 

și literatură, nu doar 

prin pictură. Picturile ei sunt 

apreciate de public și de criticii 

de specialitate, iar numele 

ei se regăsește în diverse 

expoziții. Pentru frumosul 

pe care îl aduce prin picturile 

ei, pentru promovarea artei, 

Cătălina Moldovanu-Giebl 

este laureată a celei de-a 



Crina Gavrilă - Consultant 

de imagine, Altea, provincia 

Alicante din Spania 

A studiat psiho-sociologie 

la Sibiu, locul ei de baștină, 

dar în Spania a lucrat ca 

model și asistent de imagine, 

apoi în domeniul organizării 

unor evenimente de 

modă, completându-și activitatea 

cu studii de comerț, 

marketing și comunicare în 

modă. Pentru activitatea depusă 

în slujba frumosului și 

implicarea în comunitatea 

românească, Crina Gavrilă 

este laureată a celei de-a 



Cristina Hermeziu - Jurnalist, 

scriitoare, organizator 

și moderator de evenimente 

culturale, Paris, 

Franța 


Foto: Laura Bretan, Alina Celia Cumpan, Alina Elena Râmaru, Iulia Badea Guéritée, Mioara Moraru 

Cristea, Lilla Debelka, Larisa Axinia, Carmen și Liviu Hopârtean, Gina Moldovan, Bogdan Daniș, 

Crina Gavrilă, Adriana Henderson 

Jurnalistă de limbă română 

și franceză, autoare 

de cărți, Cristina Hermeziu 

duce valorile românești la 

Paris și aduce cultura franceză 

în România, reușind să 

conecteze cele două spații 

ca un veritabil ambasador 

al excelenței. A creat revista 

culturală online - Zoom 

France Roumanie - unde 

publică zilnic, exclusiv în 

franceză, cronici și interviuri 

cu personalități semnifi 

cative, afl ate la intersecția 

dintre cele două culturi. 

Dacă ar putea schimba ceva 

în România, ar milita pentru 

trotuare, măcar, dacă 

autostrăzi tot nu sunt; ar 

”umbla” puțin la discursul 

public despre femei și ar 

închide televiziunile toxice 

care propagă ura. În schimb, 

ar oferi tinerilor ocazia să 

devină modele și repede – în 

special celor care excelează, 

dar se pregătesc să plece 

din România. Pentru activitatea 

depusă, pentru promovarea 

valorilor și culturii 

românești în afara granițelor, 

pentru legătura creată între 

spațiul românesc și cel francez, 

Cristina Hermeziu este 

laureată a celei de-a doua 

ediții a galei premiilor de 

excelență. 

Dan Munteanu Cólan - 

Profesor universitar emerit 

de Filologie Romanică 

la Universitatea din Las 

Palmas, Spania 

Doctor în fi lologie, bursier 

al Ministerului spaniol 

al Afacerilor Externe, profesor 

invitat la prestigioase 

universități din Spania, Dan 

Munteanu Colán a obţinut 

cetățenia spaniolă după doi 

ani de la prezentarea dosarului, 

în 1995, prin „carta 

de naturaleza”, semnata de 

Maiestatea Sa Regele Juan 

Carlos I, modalitate pe care 

o pot solicita numai personalităţi 

din străinătate care au 

contribuit la difuzarea culturii, 

în special a celei spaniole 

şi hispano-americane. Este 

inclus în Who’s who in the 

World. Studiile sale despre 

limbile creole, contact lingvistic, 

lingvistica textuală 

sau lingvistica romanică s-au 

bucurat de aprecieri elogioase 

în lumea cercetării lingvistice 

din România şi din străinătate. 

Pentru activitatea 

depusă, pentru contribuția 

la domeniul lingvistic, Dan 

Munteanu Colán este laureat 

al celei de-a doua ediții a 

galei premiilor de excelență. 

Daniel Onofrei - Doctor 

în matematică, profesor 

asociat la Universitatea din 

Houston (SUA), Departamentul 

de Matematică 

Drumul lui Daniel Onofrei 

a pornit din Suceava și l-a 

purtat până în îndepărtatul 

stat Texas din SUA, pe aripile 

matematicii. O pasiune 

născută încă din copilărie 

– modelată, după cum spune 

chiar el, cu ajutorul unor 

oameni minunați, întâlniți pe 

parcursul evoluției sale, care 

i-au îndrumat pașii – l-a condus 

înspre a deveni profesor 

cercetător în matematică. 

Cu o carieră impresionantă 

la cei 39 de ani ai săi, 

D aniel visează la o campanie 

națională în România care să 

redefi nească statutul social 

al dascălilor în societate și 

crede cu tărie că doar prin 

educație se pot eradica problemele 

majore ale unei țări 

și se pot schimba generațiile. 

Pentru activitatea depusă, 

pentru implicarea în viața 

comunității românești și 

pentru promovarea valorii 

de înaltă-clasă în afara 

granițelor României, Daniel 

Onofrei este laureat al celei 

de-a doua ediții a galei premiilor 


Gina Moldovan - Director 

contabilitate şi 

administrație în cadrul unei 

firmei de telecomunicații de 

prestigiu din Madrid 

A plecat din România 

după terminarea studiilor 

universitare, pentru că nu 

putea spune „nu” unei provocări 

profesionale interesante. 

Decizia a fost hotărâtoare 

pentru destinul Ginei 

Moldovan, care a rămas pe 

meleagurile spaniole, unde a 

continuat să se prefecţioneze, 

să înveţe, să îşi desăvârşească 

pregătirea academică şi 

să îşi răsplătească ţara de 

adopţie prin profesionalismul 

de înaltă clasă de care 

dă dovadă. Nu a încetat nici 

acum să studieze, dornică 

de a excela în ceea ce face, 

însă găseşte şi timpul necesar 

pentru pasiunile sale şi 

pentru familia care o susţine. 

Dacă ar putea să schimbe 

ceva la România, ar începe 

cu gândirea oamenilor și 

sistemul juridic legislativ, 

care blochează foarte mult 

afi rmarea valorilor. Pentru 

activitatea depusă și pentru 

profesionalismul de înaltă 

clasă, Gina Moldovan este 



excelență. 

Iulia Badea Guéritée - 

Jurnalist de limbă română 

și franceză și scriitor, 

Franța 

Jurnalist în România, apoi 

jurnalist în Franța. A luat totul 

de la zero într-o altă țară, 

o altă cultură, o altă limbă. 

Iulia Badea scrie despre 

România, despre R epublica 

Moldova, scrie în română 

și în franceză, inventează și 

povești pentru copii și visează 

la o publicație a românilor 

din diaspora franceză. Îi este 

dor uneori de zăpadă, arome, 

gusturi și senzații, locuri și 

oameni din România sau de 

anumite obiceiuri. La țara natală 

și oamenii ei, ar schimba 

rezistența la schimbare 

și încăpățânarea românilor 

”de a nu face nimic atunci 

când schimbarea se impune 

nu ca moft, ci ca necesitate.” 

Ar schimba perspectiva 

negativistă și incapacitatea 

de a zâmbi pe stradă. Dar nu 

ar schimba niciodată iubirea 

pentru părinți și grija pentru 

copii. Pentru activitatea depusă, 

profesionalism și promovarea 

valorilor românești, 

Iulia Badea Guéritée este 



excelență. 

Laura Bretan - Cântăreață 

de operă de origine română, 

Chicago, SUA 

În vârstă de 16 ani, Laura 

Bretan, cântăreață de operă 

de origine română, s-a 

Foto: Cristina Hermeziu și Iulia Badea Guéritée 

născut în Chicago, Illinois, 

SUA, unde locuiește împreună 

cu familia ei. La îndemnul 

mamei sale, a început 

să cânte, în biserică, de la 

vârsta de patru ani, iar la 

cinci ani a început să studieze 

pianul. S-a remarcat 

atât pe plan național, cât și 

internațional, prin interpretarea, 

cu o voce angelică, 

a muzicii de operă, dar și a 

altor genuri muzicale. După 

ce a făcut furori pe scena 

concursului „America’s Got 

Talent”, unde a ajuns în finală 

și după ce a câștigat ediția 

din anul 2016 a concursului 

„Românii au Talent”, Laura 

a continuat să impresioneze 

lumea, să primească invitații 

la concerte și premii de 

recunoaștere a calităților 

sale vocale deosebite. Dincolo 

de activitatea sa muzicală, 

Laura este o adolescentă căreia 

îi place să își petreacă 

timpul în natură, cu familia 

ei; căreia îi place să citească, 

să călătorească și să ofere 

o mână de ajutor altora. O 

parte din veniturile pe care i 

le aduc concertele susținute 

le-a donat fundației „Safe 

Heaven”, care ajută persoanele 

fără adăpost. Pentru 

talentul ei unic, pentru 

că a devenit o ambasadoare 

a excelenței românești peste 

hotare, pentru performanța 

obținută și pentru valoarea 

pe care o promovează, Laura 

Bretan este laureată a celei 


de excelență.

Gala de excelenţă IUNIE 


Larisa Axinia - Jurnalist, 

organizator al festivalului 

„România – Tradiții 

și Valori Europene” de la 

Milano, Italia 

După 11 ani petrecuți în 

Italia, timp în care a dus dorul 

plaiurilor natale, acum este din 

nou acasă, în România. L arisa 

Axinia este jurnalist și un important 

pilon al Asociației 

Românilor din Italia, care 

organizează cel mai longeviv 

festival românesc din această 

țară, „România – Tradiții și 

Valori Europene”. S-a întors 

acasă pentru educația copiilor 

ei. Recunoaște că poartă 

în sufl et și Italia, țara ei de 

adopție, iar cel puțin o dată 

pe lună se află la Milano, 

pentru activitatea în cadrul 

asociației. Festivalul organizat 

de către aceasta promovează 

de 14 ani cultura tradițiilor și 

meșteșugurile românești pe tărâmul 

Italiei, spre bucuria românilor 

din diaspora italiană, 

dar și a italienilor. Pentru activitatea 

depusă, pentru implicarea 

în promovarea tradițiilor și 

obiceiurilor românești în afara 

granițelor țării, Larisa Axinia 

este laureată a celei de-a doua 


excelență. 

Lucian Oprea - Jurnalist, 

fondatorul publicației 

românești „Gândacul de 

Colorado” din SUA 

A plecat în Statele Unite 

ale Americii cu o viză de student 

și a decis să joace totul 

pe o carte și să rămână acolo. 

După 18 ani, Lucian Oprea 

consideră că și-a împlinit visul 

american datorită dorinței de 

a se realiza, capacității de 

muncă și ambiției de a reuși. 

Tot acolo a reușit să își împlinească 

și un vis născut în 

România, acela de a înființa o 

publicație. Dedicat românilor 

din SUA și de pretutindeni, 

„Gândacul de Colorado”, 

fondat și administrat de el, a 

apărut în anul 2001, întâi pe 

coli scoase la imprimantă, 

apoi tipărit și online. Colaboratori 

români din alte state 

americane, din Europa și, desigur, 

România, s-au alăturat 

demersului. Când a plecat, a 

pus totul într-un rucsac și o 

geantă. De la colegii de serviciu 

a primit un steag românesc 

pe care îl are și acum. Pentru 

activitatea depusă, pentru promovarea 

cuvântului românesc 

dincolo de granițe, pentru implicarea 

în viața comunității, 

Lucian Oprea este laureat al 

celei de-a doua ediții a galei 


Marian Petruța - Jurnalist, 

SUA, co-fondator 

și președinte al Asociației 

Jurnaliștilor Romanii din 

America de Nord 

Ajuns din Cluj tocmai pe 

tărâmul american, Marian 

Petruța este jurnalist, colaborator 

al multor instituții 

media prestigioase și acreditat 

la evenimente de marcă 

în Statele Unite ale Americii. 

În anul 2010 s-a numărat 

printre fondatorii Asociației 

Jurnaliștilor Romanii din 

America de Nord, fi ind ales 

președinte. A organizat diverse 

proiecte caritabile pentru 

copiii din zone defavorizate 

ale României. Mai mult decât 

atât, a susținut financiar o tânără 

dintr-o familie săracă din 

județul Vaslui ca să termine liceul, 

iar anul trecut aceasta a 

devenit studentă a Facultății 

de Drept din București. În 

cadrul comunității românești 

din Chicago, SUA, Marian 

Petruța s-a implicat în organizarea 

unor evenimente cultural 

- artistice, dar și în proiecte 

jurnalistice în care a activat ca 

voluntar. Pentru activitatea 

depusă, pentru implicarea în 

viața comunității românești 

și acțiunile de voluntariat și 

binefacere realizate, Marian 

Petruța este laureat al celei 



Mioara Moraru Cristea 

- Președinte al Asociației 

Culturale Româno-Italiene 

PROPATRIA 

Originară din Focșani, 

Mioara Moraru a ajuns în 

Italia în 1999. Mărturisește că 

iubește România, de care consideră 

că va rămâne veșnic legată, 

dar că, totodată, iubește 

și Italia, țara adoptivă, care 

continuă să o surprindă mereu 

cu noutăți la nivel cultural, istoric, 

dar și în ceea ce privește 

căldura umană. În anul 2007, 

s-a numărat printre membrii 

unui grup de entuziaști români 

și italieni care au pus bazele 

Asociației Culturale Româno- 

Italiene PROPATRIA, al cărei 

președinte este în prezent. Din 

anul 2011, asociația organizează, 

la Roma, Festivalul 

Internațional PROPATRIA - 

Tinere talente românești, eveniment 

care a promovat încă 

de la prima sa ediție tinerii 

români care obțin excelența 

peste hotare. Pentru promovarea 

valorilor românești în afara 

granițelor și conservarea 

lor în interiorul comunității 

românești din Italia, Mioara 

Moraru este laureată a celei 



Nicu Covaci - Compozitor, 

cântăreț, chitarist, pictor, 

grafician. Fondatorul și 

liderul formației Phoenix 

Un artist cu o istorie aparte 

și o carieră complexă, Nicu 

Covaci (despre care poate nu 

multă lume știe că este absolvent 

al unei facultăți de arte 

plastice) a devenit celebru 

prin faptul că a înfi ințat legendara 

formație românească 

Phoenix. În anul 1976, el a 

părăsit România, locuind, pe 

rând, în Olanda, Germania 

și Spania, unde se afl ă și în 

Foto: Mioara Moraru Cristea 

prezent. Este un iubitor al 

motocicletelor și sportului și 

un artist polivalent. Când lasă 

chitara, pictează (pe pânză ori 

în spații neconvenționale) sau 

sculptează. După plecarea din 

țară și destrămarea trupei, 

Nicu Covaci a pictat, a reparat 

motociclete, a predat pictură, 

a făcut tabere de creație 

la Marea Nordului și a avut 

diverse expoziții și proiecte 

de artă plastică. Pictează și 

acum, compune și cântă: a reînviat 

trupa Phoenix și susține 

concerte alături de noii membri 

ai formației. 

Pentru întreaga sa carieră, 

polivalența artistică și 

pasiunea de a-și urma visurile, 

pentru tăria de caracter și 

curajul de a-și afirma principiile, 

Nicu Covaci este laureat 



Ovidiu Văduvescu - Astronom 

în cadrul Observatorului 

Internaţional ING din La 

Palma, Canare, Spania 

Foto: Tudor Petruț 

O pasiune născută în timpurile 

în care „stelele străluceau 

mai frumos pentru că luminile 

erau stinse de către partidul 

unic” l-a dus pe craioveanul 

Ovidiu Văduvescu într-o 

călătorie atât prin tainele 

Universului, cât şi pe mai multe 

continente terestre. A emigrat 

în Canada, apoi în Africa 

de Sud, ulterior s-a stabilit în 

Chile şi, în prezent, se află în 

La Palma (Canare, Spania), 

unde lucrează în cadrul observatorului 

european Isaac 

Newton Group (ING). Visează 

ca România să aibă, într-un viitor 

poate nu prea îndepărtat, 

măcar un telescop în cadrul 

unui important observator internaţional. 

A câștigat recent o 

bursă de studiu a asteroizilor, 

iar asta, speră el, îl va aduce 

mai des în ţară şi poate va ajuta 

la schimbarea unor lucruri, 

pentru România, în domeniul 

astronomiei. Pentru activitatea 

depusă și pentru dorința de a 

pune R omânia pe harta celestă, 

Ovidiu V ăduvescu este laureat 

al celei de-a doua ediții 

a galei premiilor de excelență. 

Simona Botezan - Jurnalist 

și expert imobiliar, 

Florida, SUA 

O viață reclădită pe alt continent, 

într-o lume cu valori, 

ambiții și mentalitate diferite 

față de vechiul continent european. 

În România, Simona 

Botezan s-a pregătit să devină 

inginer, în știința materialelor, 

dar în SUA a activat mulți ani 

ca jurnalist pentru publicații 

ale diasporei și s-a specializat 

în domeniul imobiliar. 

Dacă ar putea schimba ceva 

la România, ar începe cu clasa 

politică, transformând posturile 

de parlamentari în voluntariate 

pentru binele națiunii. 

Pentru voluntariatul ca jurnalist 

și încurajarea valorilor 

românești peste granițe, 

Simona Botezan este laureată 



TROFEUL GALEI 

Tudor Petruț, SUA - Regizor, 

actor, profesor de matematică 

– un „ambasador 

fără portofoliu al românismului” 

Îl cunoaștem cu toții din filmul 

„Liceenii”, care a marcat 

generații de adolescenți. Acolo 

îl interpreta pe Șerban Pascu, 

unul dintre premianții clasei și 

favoriții celebrei profesoare de 

matematică „ Isoscel.” Acum, 

Tudor predă matematică (algebră) 

în Los Angeles, unde 

s-a stabilit după Revoluție 

pentru a fi alături de băieții 

săi, a căror mamă este din 

SUA. Este nepotul actorului 

Emanoil Petruț. Este absolvent 

al Facultății de Regie din 

București ( Universitatea de 

Teatru și Film I. L. Caragiale) 

și a regizat spectacole de teatru 

în București, Constanța, 

Arad și Ploiești. În America 

a devenit faimos pentru rolul 

unui personaj dintr-o serie 

de reclame, dar a scris și 

scenarii de fi lm și a regizat 

spectacole de teatru. A fost, 

totodată, consultant al companiei 

Columbia Pictures pentru 

realizarea filmului Dracula 

după cartea semnată de Bram 

Stoker. Scrie articole în limba 

română, realizează emisiuni 

radiofonice și este membru al 

asociației S creen Actors Guild. 

S-a implicat mereu în diverse 

activități de voluntariat pentru 

comunitatea românească din 

țara sa adoptivă. „ Mi-am dorit 

mereu să rămân un bun român. 

I-am încurajat pe băieții 

mei să învețe românește și, 

până și acum, vorbim în limba 

mea maternă între noi. Am 

simțit dintotdeauna că sunt un 

ambasador fără portofoliu al 

românismului, mai ales fiind 

într-o meserie artistică. Mi s-a 

părut firesc să fiu alături de 

ceilalți români din țara adoptivă, 

pentru ca alături de ei să 

ajutăm comunitățile românești 

de aici, dar și R omânia, cum 

putem. Nu cred că am făcut 

muncă voluntară, ci cred că 

mi-am făcut și îmi fac datoria 

pentru țara în care m-am 

născut, patria strămoșilor mei, 

care mi-a oferit o educație 

aleasă, o cultură cu care să 

mă mândresc”, mărturisea 

Tudor Petruț în interviul acordat 

Occidentului Românesc. 

Cele trei lucruri pe care le-ar 

schimba la România, dacă ar 

putea, ar fi noțiunea de bacșiș, 

sistemul de pile, cunoștințe și 

relații și modul în care sunt 

recompensați tinerii talentați 

din toate domeniile. Pentru 

activitatea voluntară în sprijinul 

și în cadrul comunității 

românești de pe continentul 

american, pentru implicarea 

în promovarea limbii și valorilor 

românești, Tudor Petruț 

este laureat al celei de-a doua 


excelență din cadrul campaniei 

”Noi susținem excelența!” 

și câștigătorul trofeului acestei 

ediții, în urma votului unanim 

al juriului de specialitate din 

șapte țări și 12 state americane.

16 

IUNIE 



PREMII SPECIALE 

Gabriel Basarabescu 

- Realizator de emisiuni 

radio la Radio România 

Actualități, între care 

„S erviciul de noapte”, emisiune 

dedicată românilor 

din diaspora 

Jurnalist român cu o 

bogată carieră, Gabriel 

Basarabescu a lucrat la TVR, 

la Radio România Tineret, la 

Redacţia Muzicală şi, în prezent, 

este realizator la postul 

Radio România Actualităţi. 

Printre emisiunile care îl 

mențin constant în atenția 

publicului se numără „Dincolo 

de ziduri” și „Serviciul 

de noapte”. În cea din urmă, 

diaspora românească este invitată 

la cuvânt, multe dintre 

inițiativele privind această 

comunitate sau dintre problemele 

ei fiind dezbătute 

în cadrul emisiunii. Oameni 

de înaltă valoare, din toate 

domeniile și categoriile 

profesionale, sunt invitați 

în emisiunile lui Gabriel 

Basarabescu. Poate cea mai 

importanta reușită jurnalistică 

a lui a fost realizarea, 

timp de 12 ani, a unei rubrici 

săptămânale cu istoricul 

Neagu Djuvara, personalitate 

marcantă a României. 

Gabriel Basarabescu este 

compozitor, realizând muzica 

a peste 120 de spectacole 

de teatru. A obținut, în 2011, 

premiul UNITER pentru întreaga 

creație și în 2018 un 

alt premiu UNITER (în echipă, 

de aceasta dată) pentru 

muzica piesei Visul unei 

nopți de iarnă – în realizarea 

TVR. Pentru promovarea 

valorilor, dar și a problemelor 

comunităților românești 

din afara granițelor, pentru 

atenția acordată constant 

diasporei românești, 

Occidentul Românesc îi acordă 

lui Gabriel Basarabescu 

un premiu special de 

mulțumire și încurajare, în 

cadrul celei de-a doua ediții a 


Foto: Gabriel Basarabescu și Laurențiu Calomfirescu 

Laurențiu Calomfirescu 

- Regizor, scenarist, producător, 

specialist marketing 

Din 1990 lucrează la 

Radio România unde a fost 

producător al mai multor 

emisiuni. Printre acestea se 

numără „Radioul de sâmbăta 

seara”, din 2008 până 

în 2011, la Radio România 

Actualități; „Love the fi rst 

site”, din 2011 până în 

2013, la Radio România 

Cultural, iar din 2017 până 

în prezent, „Serviciul de 

noapte”, la R adio România 

Actualități, alături de Gabriel 

B asarabescu. Laurențiu 

Calomfi rescu a regizat și o 

serie de spectacole, jucate 

la Teatrul Tony B ulandra 

din Târgoviște, Teatrul de 

Comedie din București, 

T eatrul Nottara din București, 

Teatrul de Stat din Arad, la 

Miercurea Ciuc și la Teatrul 

Național din București. De 

asemenea, are în palmares 

mai multe filme de scurt metraj 

regizate, precum și filme 

documentare. Din anul 2016 

este regizorul Festivalului 

de Muzică Veche București. 

Pentru activitatea sa, pentru 

încurajarea și promovarea 

valorilor cultural - artistice 

ale României, Occidentul 

Românesc îi acordă lui 

Laurențiu C alomfirescu un 

premiu special de mulțumire 

și încurajare în cadrul celei 



Alexandru George Lazăr 

- Avocat și profesor asociat 

la Universitatea Pompeu 

Fabra din Barcelona, 

Spania 

Partener al unei reputate 

case de avocatură și profesor 

asociat la Universitatea 

P ompeu Fabra din Barcelona, 

Alexandru George Lazăr 

trăiește de 15 ani în Spania. A 

fost mereu aproape de problemele 

comunității românești 

din Regatul Spaniei. În 

studenție, a fost voluntar pentru 

Liga Studenților Români 

din Străinătate – Spania. 

Ca tânăr avocat, a oferit 

consiliere juridică pro bono 

românilor care, din motive 

economice, nu aveau acces 

la avocați spanioli. A candidat 

ca independent pentru un 

loc în Parlamentul României, 

dorindu-și să devină cu adevărat 

un avocat al diasporei 

românești în Parlamentul 

țării de baștină. Consideră 

că românii nu au încă vocea 

puternică pe care ar putea să 

o aibă în țările lor de adopție, 

în special din cauza lipsei 

unității. Pentru activitatea sa, 

lui Alexandru George Lazăr 

i se acordă un premiu special 

de mulțumire și încurajare, în 

cadrul celei de-a doua ediții a 


Lucian Blaga - Regizor 

și producător TV, SUA 

Lucian Blaga este regizor 

și producător TV cu o 

experiență de 20 de ani la cel 

mai înalt nivel în domeniul 

media. Meritele lui au fost 

Foto: Laurențiu Calomfirescu 

recunoscute prin câștigarea 

unui premiu MTV pentru cel 

mai bun videoclip muzical 

cu formația Direcția 5 și a 

două premii APTR pentru 

fi lm documentar și emisiune 

TV. Lucian Blaga a lansat 

recent proiectul Arca TV, televiziunea 

românilor de pretutindeni, 

în Houston, Texas, 

unde locuiește în prezent, 

proiect în care sunt implicați 

mai mulți jurnaliști români 

din diaspora. Prin Arca TV, 

dorește să construiască o 

punte de legătură între romanii 

de acasă și cei din alte 

țări, pentru a deveni mai puternici 

ca națiune. Viziunea 

pe termen lung a proiectului 

Arca TV este să aducă împreună 

toți românii într-o rețea 

globală, dând tuturor o șansă 

să își exprime dorințele sau 

inițiativele, acest lucru contribuind 

la construirea unui 

Foto: Larisa Axinia și Gabriel Basarabescu 

viitor mai bun pentru toți 

românii. Pentru a încuraja 

această ambițioasă inițiativă 

și a-i da aripi celui care și-a 

asumat-o, alături de întreaga 

echipă de colaboratori, 

Occidentul Românesc îi 

acordă lui Lucian Blaga un 

premiu special de susținere 

și încurajare în cadrul celei 



PREMII DE 

FIDELITATE ȘI 

COLABORARE 

DE 

EXCELENȚĂ 

Nelu Bârsan - Cunoscut 

om de afaceri român, 

directorul general al companiei 

de transport „Nelu 

Bârsan”, distribuție colete, 

Spania-România și retur, 

din Alcala de Henares - 

Madrid. 

Originar din județul 

Sibiu, Nelu Bârsan a purtat 

mereu în sufl etul său o parte 

din locurile natale în orice 

colț al lumii soarta i-a purtat 

pașii. Un „ardelean dintr-o 

bucată”, pentru care „vorba-i 

vorbă”, iar omenia și 

cinstea „carte de căpătâi”. 

În Spania, țara soarelui și a 

binecuvântării, nu este român 

care să nu fi auzit de el. 

E țara în care s-a stabilit de 

mulți ani și e perceput de comunitate 

ca fiind un puternic 

om de afaceri, autoritar, dar 

drept. Spaniolii îl respectă 

și-l caracterizează ca fi ind 

„un om de toată isprava”. 

Viața lui Nelu Bârsan se 

împarte între familie și afacerile 

pe care le deține atât 

în Spania cât și în România. 

E un profesionist în munca 

sa, iar echipa cu care lucrează 

de maximă încredere. 

Într-un astfel de domeniu, 

nu poți rezista dacă nu ești 

corect, punctual și cinstit. 

Firma de transport colete 

Nelu Bârsan este cea mai 

importantă și mai cunoscută 

în acest domeniu de activitate, 

în comunitățile de români 

din Peninsula Iberică. 

Pentru profesionalismul și 

statornicia în cadrul afacerii 

sale, pentru fi delitatea 

și colaborarea de excepție, 

Occidentul Românesc, îi 

acordă lui Nelu Bârsan un 


și apreciere, în cadrul celei 



Martin Mezin - Important 

și cunoscut om de 

afaceri din Zaragoza, regiunea 

Argon din Spania 

Martin Mezin este 

proprietarul celei mai 

mari fabrici de mezeluri 

tradiționale din 

comunitățile românești 

din străinătate. Fabrica 

de mezeluri cu brandul 

CARMANGERIA 

R OMÂNEASCĂ este realizată 

după cele mai înalte 

standarde europene și este 

cea mai mare fabrică de 

mezeluri tradiționale din 

comunitățile românești din 

străinătate. Aparține familiei 

Dana și Martin Mezin 

din Zaragoza. Produsele 

Carmangeria Românească 

ajung pe masa românilor 

prin magazinele proprii 

deschise în diverse zone ale 

Spaniei, fiind foarte apreciate 

și de către spanioli. 

Pentru profesionalismul, 

fidelitatea și colaborarea 

de excepție, Occidentul 

Românesc, îi acordă lui 

Martin Mezin un premiu 

special de mulțumire și 

apreciere, în cadrul celei 

de-a doua ediții a galei 


Doru Roșu - Cunoscut 

om de afaceri român din 

Catalunia 

Doru Roșu este reprezentantul 

Gerovital România 

în Regatul Spaniei și 

deține fi rma Mercatrom și 

R estaurantul Transilvania 

din Barcelona, pe care le administrează 

cu multă responsabilitate 

și dăruire. Pentru 

profesionalismul, fi delitatea 

și colaborarea de excepție, 

Occidentul R omânesc, îi 

acordă lui Doru Roșu, un 


și apreciere, în cadrul celei 

de-a doua ediții a galei 

premiilor de excelență din 

campania ”Noi susținem 

excelența!” 

Prezentare realizată de 

Camelia Jula

Pagina copiilor IUNIE 


Cartea cu multe pisici 

de Letiţia Coza 

”Bubulina visează că șofează” 

(Ce-i bujia n-am habar, 

Voi căuta sensul în Dicționar!) 

Baie de ulei (Aha! De acolo am o 

pată!) 

Scrie parcă supărată: 

Țeavă de eșapament, tobă 

(Pe-asta o aud, nici vorbă!) 

Apoi cu mai mult elan: 

Parbriz, portbagaj, volan 

Și cu multă eleganță: 

Centura de siguranță! 

Prinde-apoi mai mult curaj 

Și scrie: Kilometraj. 

După-un timp a obosit 

Și iată c-a ațipit. 

Puteți ghici ce visează? 

”Ooo, desigur! Ea șofează!” 

Când o văd pe mama Mița, 

Îi spun ce face fetița: 

”Uite cum dă din codiță, 

Se visează șoferiță.” 

”Asta zic și eu surpriză, 

Dar a uitat de... acciză!” 

SexIsteții 

Partea asta, ”SexIsteții”, 

E dedicată frumuseții 

Sentimentului matern, 

Ce va dăinui etern. 

Episodul IV 

Cu lăbuța dreaptă scrie 

Bubulina pe hârtie. 

Ce anume? E secret! 

Însă eu, în mod discret, 

Trag cu ochiul, când și când, 

Mai citesc câte un rând, 

Uneori și câte două 

Sau chiar o pagină nouă. 

Ce-am descoperit? De fapt, 

Ea e autodidact: 

A găsit recent pe bord 

O carte de Fizică. 

Capitolul Mecanică 

L-a citit în timp record 

Filele îngălbenite 

De formule-s prea ticsite. 

Ce face-acum nu-i ușor: 

Și-a găsit un locușor 

Și scrie pe fișe mici 

Termeni tehnico-științifici: 

Electromotor, rezervor, radiator, 

Frână de mână și de picior, 

Schimbător de viteză, bujie... 

Frații și surorile 

Îi admiră fișele, 

Ba chiar o invidiază: 

”Ia uite la ce visează!” 

”Bubi mică și cuminte 

Ne-a luat-o înainte!” 

Deodată, fără de veste, 

Bubulina se trezește 

Și cu glas tare rostește: 

”Nu mai e niciun mister, 

Dintre toate, eu mașina o prefer!” 

Mijloace de transport 

Alege mijlocul de transport preferat 

de tine. 

Sunt mijloace de transport: 

Avionul și vapoarele din port, 

Mașina, motocicleta, 

Scuterul ori bicicleta, 

Trenurile și metroul 

Ce-și trimite lung ecoul... 

De ești mic ori ești mai mare, 

Jocu-i pentru fiecare, 

Dintre toate poți alege 

Ce îți place – se-nțelege – 

Și completează rubrica: 

Preferința mea: 

........................................

18 

IUNIE 


Reportaj 

„Îmi doresc ca textilele românești 

să fie recunoscute ca artă” 

Muzeul Textilelor din 

județul Hunedoara, unicat 

în România, înființat de o 

familie de emigranți români 

întorși acasă 

Între coamele dealurilor 

ce marchează o bucată din 

hotarul de sud-est al Țării 

Zarandului se întinde comuna 

hunedoreană Băița. În satul 

care îi dă numele, vizavi 

de primărie, stă mândră o 

casă veche de aproape 200 de 

ani, ce a rezistat stoic trecerii 

timpului, diferitelor orânduiri 

sociale și mai multor proprietari. 

Impunător, spațios, cu o 

verandă în care te impresionează 

vitraliile tricolore (un 

element ce nu se regăsește 

la alte clădiri ale comunei), 

acest edificiu se pregătește să 

pășească înspre o nouă filă de 

istorie. 

La început, a fost casa 

unui important negustor local 

(comuna fiind, în secolele 

XVIII – XIX, un renumit 

centru comercial unde 

funcționa bursa aurului extras 

din Munții Apuseni). 

Generațiile s-au succedat, 

anii comunismului și-au pus 

și ei amprenta asupra clădirii, 

iar diverșii proprietari ce au 

avut-o în grijă au păstrat ce au 

putut. Proprietarii actuali au 

cumpărat-o cu un scop bine 

definit: să îi redea măreția de 

odinioară printr-un complex 

proces de recondiționare și 

renovare, cu păstrarea arhitecturii 

originale. Odată 

acest lucru realizat, clădirea 

va deveni corpul principal al 

unicului Muzeu al Textilelor 

din România, conceput și 

înființat de doamna Florica 

Zaharia și familia ei. 

Povestea acestui muzeu 

privat este deopotrivă unică 

și fascinantă. A pornit de 

la pasiunea de a colecționa 

obiecte autentice din domeniul 

artei textile și de la 

dorința de a pune pe harta 

lumii un spațiu inedit, destinat 

nu doar expunerii, ci și 

cercetării, colaborării între 

arte, creației, precum și formării 

tinerelor spirite. Cele 

două trăsături fundamentale 

sunt îngemănate în figura caldă, 

dar hotărâtă, a doamnei 

Florica Zaharia, dar îi caracterizează 

și întreaga familie, 

implicată ”trup și suflet” în 

proiect. De altfel, muzeul 

este prezentat ca atare: o 

inițiativă privată a doamnei 

Florica, a soțului ei, Romulus 

Nicolae Zaharia și a fiicei lor, 

Ana Teodora Drăguș. F lorica 

Zaharia, originară din comuna 

Băița, satul Hărțăgani, este 

doctor în textile, Conservator 

Emerita la Muzeul de Artă 

Metropolitan din New York, 

SUA, unde a profesat pentru 

aproape jumătate din viață, 

iar timp de 13 ani a fost chiar 

director al Departamentlui de 

Conservare a Textilelor. 

Plecată din România în 

Mauritania, în anul 1984, nu 

pentru a emigra, ci datorită 

locului de muncă al soțului 

ei, Florica Zaharia a sperat 

la schimbarea regimului 

comunist și deschiderea 

societății românești înspre 

democrație. Cum acest lucru 

nu s-a întâmplat, familia a 

ajuns să viețuiască o perioadă 

în Spania – mai exact, 

între anii 1986 și 1988, locuind 

la Madrid și Navacerada. 

” Spania ne-a plăcut foarte 

mult”, mărturisesc cei doi 

soți, dar neacordarea azilului 

politic de către acest 

stat (condus, în acei ani, de 

un guvern pro-comunist) i-a 

făcut să ia calea Americii. 

Însă doamna Florica a revenit 

în Spania ca profesor, 

susținând cursuri de conservare 

și restaurare la Instituto 

Valenciano de Conservación 

y Restauración de Bienes 

Culturales între anii 2008 – 

2010. 

După o carieră impresionantă 

construită în cadrul 

unuia dintre cele mai prestigioase 

muzee ale lumii, 

după 28 de ani trăiți departe 

de meleagurile natale, ea a 

decis să revină în România, 

unde, de fapt, întreaga familie 

și-a dorit să se întoarcă. 

”Întotdeauna am vrut să venim 

acasă, ne place țara, ne 

plac locurile. După 1989 am 

venit constant, în fiecare an, 

cum am putut. Fiica noastră 

s-a întors mai repede decât 

noi aici, s-a căsătorit acasă”, 

spune doamna Florica. Dar 

această revenire a familiei 

Zaharia nu a fost o simplă 

întoarcere la locul de baștină, 

ci s-a transformat într-un 

proiect ambițios, născut din 

dragostea pentru frumos și 

tradiție: înființarea primului 

muzeu al textilelor din 

România și din estul Europei, 

în comuna Băița. 

Impresionanta colecție de 

aproximativ 10.000 de piese 

originale adunate de către familia 

Zaharia pe parcursul a 

patru decenii constituie baza 

acestui demers. Acesteia i 

s-a adăugat recent o donație 

de 1.871 de piese, din partea 

Muzeului Metropolitan din 

New York. Astfel, numărul 

obiectelor ce vor alcătui 

muzeul se ridică la aproape 

12.000 (piese și instrumentar 

textil din România, estul, 

centrul și vestul Europei, 

India, J aponia, China, Africa, 

sud-estul și centrul Asiei, 

Orientul Mijlociu, Oceania 

și America). Materiale și 

tehnici textile folosite în 

toată lumea pot fi admirate, 

din data de 28 mai 2018, în 

muzeul creat de către familia 

Zaharia. Un alt aspect 

inedit al muzeului este că 

el se va afla, de fapt, în trei 

clădiri distincte, două situate 

în satul Băița, iar una în 

satul Hărțăgani aparținând 

aceleiași comune hunedorene. 

Clădirea principală a muzeului 

(corpul A) este chiar 

casa veche din anul 1857 

care a rezistat timpurilor și 

care, acum, va primi o nouă 

utilitate. 

Corpul B al muzeului este 

fosta clădire a magazinului 

universal al comunei (o 

construcție din anii ’60); aici 

pot fi deja admirate diverse 

exponate. Tot aici se va afla 

laboratorul de conservare, 

dar sunt concepute și o sală 

de conferințe, respectiv o cafenea 

numită Art Café. ”Sperăm 

ca în doi ani, cu multă 

muncă și investiții consistente, 

să putem restaura clădirea 

principală, care va constitui 

corpul A al muzeului”, 

mărturisește doamna Florica. 

A treia clădire este o gospodărie 

țărănească tradițională 

din Hărțăgani, unde vizitatorii 

vor putea afla detalii despre 

producția textilă casnică specifică 

județului Hunedoara cu 

ajutorul obiectelor expuse și 

al plantelor textile cultivate în 

grădina casei. 

A visat să integreze textilele 

românești în patrimoniul 

universal 

Pe doamna Florica am cunoscut-o 

într-o după-amiază 

de mai caldă, dar ploioasă, 

cu două săptămâni înainte 

de inaugurarea muzeului. 

I-am făcut o vizită chiar la 

viitorul sediu al acestuia, pe 

care ni l-a arătat și descris 

cu amănunte, lăsându-ne să 

descoperim toate cotloanele 

și secretele păstrate peste 

timp de clădirea principală: 

grinzile lungi, picturile încă 

vizibile pe câte un perete sau 

ușile ce mai păstrează fierăria 

originală ori inscripții din 

secolul al XIX-lea. Discuția 

despre muzeu am purtat-o în 

corpul B, cel care era în febra 

pregătirilor pentru deschiderea 

oficială și care, până la 

amenajarea corpului A, va 

servi tuturor expozițiilor și 

activităților muzeului. ”Și 

corpul principal va fi deschis 

publicului, de fapt toate 

cele trei spații vor fi deschise. 

Corpul A se va putea vizita 

chiar dacă nu este amenajat, 

pentru că are o arhitectură 

superbă, care merită văzută. 

Și este bine ca oamenii să 

aibă memoria spațiului așa 

cum este acum, înainte de a 

fi transformat”, mărturisește 

Florica Zaharia. Vizitarea 

corpurilor A și C se va face 

doar cu programare prealabilă, 

în vreme ce corpul B va 

deveni casa expozițiilor și a 

calendarului de evenimente. 

Detalii despre programul 

de vizitare sau activități se 

găsesc pe site-ul muzeului, 

www.muzeultextilelor.org 

„Când am pornit la drum, 

aveam aproximativ 10.000 de 

piese. De curând, cu ajutorul 

donației din partea Muzeului 

Metropolitan, colecția a 

ajuns la aproape 12.000 de 

piese. Niciodată nu am dorit 

să expunem doar obiecte 

din colecția noastră (colecția 

FARZ – de la Florica, Ana și 

Romulus Zaharia – n.a.), ci 

să putem oferi textile și instrumentar 

textil grupate pe 

anumite teme de cercetare, 

pe anumite subiecte. Dorința 

noastră este să devenim un 

centru unde cercetători din 

lumea întreagă să se adune, 

să interacționeze cu cei din 

România, din estul Europei; 

un centru care să genereze 

dezbateri, lucrări științifice, 

publicații, chiar expoziții 

itinerante. Nu am gândit niciodată 

acest spațiu ca loc al 

unei expoziții de bază permanente, 

ci l-am văzut ca o 

casă a unor variate expoziții 

legate de diverse subiecte de 

cercetare”, explică Florica 

Zaharia.

Reportaj IUNIE 


Colecția cuprinde textile 

bidimensionale (covoare, 

păretare, diverse alte obiecte 

ce se expun vertical, broderii), 

precum și costume, accesorii, 

dar și obiecte tridimensionale 

și instrumentar 

textil bogat – de la războaie 

de țesut la elemente folosite 

în tehnica prelucrării fibrelor. 

„Avem chiar o colecție 

destul de generoasă de fibre 

din toată lumea, dar și o 

colecție de coloranți naturali, 

precum și o bibliotecă 

de peste 2.000 de volume 

de specialitate în mai multe 

limbi; cele mai multe sunt 

în engleză, dar și română, 

mai avem și în spaniolă, 

franceză, chiar și germană”, 

spune doamna Florica. Ea 

mărturisește că inițiativa sa 

a beneficiat mereu de sprijinul 

și implicarea familiei: 

”Soțul meu și Ana, fiica mea, 

sunt implicați direct, deși au 

și alte responsabilități profesionale 

și familiale. Mama 

mea, Victoria Tripon, a țesut 

mereu, la fel și bunica, astfel 

că eu am învățat multe 

lucruri din familie. Mama 

încă îmi dă informații foarte 

importante legate de arta 

textilă, pe care o are în sânge! 

La fel și surorile mele și 

familiile lor, care salvează 

diverse obiecte de la pieire 

sau ne susțin cu orice avem 

nevoie.” 

Florica Zaharia spune că 

dorința de a avea un institut 

de cercetare în domeniul 

textilelor a fost mereu 

prezentă în subconștientul 

său, apoi a luat forma unui 

gând clar exprimat. Mereu 

a visat să integreze textilele 

românești în patrimoniul 

universal. Atracția pentru 

frumos, creație, curiozitatea 

de a cunoaște tainele 

unor vechi meșteșuguri, 

dorința de a învăța despre 

cultura din care provine, 

dar și despre altele, toate 

acestea au stat la baza dezvoltării 

colecției sale impresionante 

de obiecte textile. 

Recunoaște că faptul că la 

Muzeul Metropolitan a avut 

la dispoziție mijloacele necesare 

pentru a investiga 

științific arta textilă a fost 

un imens avantaj. ”Apoi am 

început să mă gândesc: ce 

fac cu toate aceste obiecte? 

Ce fac cu cunoștințele 

adunate? Cum le dăm mai 

departe? Și așa s-a născut 

ideea muzeului. Nici nu neam 

gândit prea mult înainte 

de a începe, dacă te gândești 

prea mult, nu mai faci. Am 

investit în achiziția spațiilor, 

am găsit sprijinul necesar la 

autoritățile locale și am purces 

la drum”, spune Florica 

Zaharia. 

S-au lovit și de obstacole: 

pornind de la cele de 

ordin financiar, care nu leau 

permis întotdeauna să 

achiziționeze piese pe care 

le doreau pentru colecție și 

ajungând la cele ce țin de 

legislația din România, care 

nu conferă un statut clar muzeelor 

private. Însă doamna 

Florica spune că are o ”memorie 

scurtă a lucrurilor negative. 

Le uit repede. Este o 

trăsătură care mă ajută să 

merg înainte”. Iar drumul 

înainte înseamnă cel puțin 

trei misiuni importante asumate 

prin proiectul Muzeului 

Textilelor. ”Primul nivel 

la care dorim să activăm este 

destinat specialiștilor în domeniu, 

care se vor întâlni 

pentru a dezvolta sau aprofunda 

subiecte de cercetare 

științifică. Al doilea nivel 

este cel al formării tinerilor 

care deja studiază această 

profesie, prin invitarea lor 

să lucreze alături de noi – 

posturi de internship – ori 

să facă practică aici, odată 

ce vom dota laboratorul de 

conservare. Avem deja solicitări 

de colaborare de la 

două universități de artă din 

România. A treia misiune 

este de a lucra cu comunitatea, 

mai ales cu copiii din 

școala primară sau liceu, 

care încă nu și-au ales meseria”, 

explică fondatoarea 

muzeului. 

De altfel, încă de la 

lansare, muzeul propune 

o expoziție cu lucrări realizate 

de copii, numită 

” Matematica țesutului”. 

Lucrările sunt textile, dar 

și desene ori picturi: cerința 

principală a fost să reflecte 

legătura dintre matematică 

și arta textilă. Un alt eveniment 

ce va fi găzduit de 

către muzeu în luna iulie 

a acestui an este o întâlnire 

a două culturi distincte, 

cea românească și cea japoneză. 

”Va fi o prezentare 

a unei viitoare expoziții 

intitulate Culturi Opuse – 

Costume Tradiționale din 

România și Japonia, pe care 

o voi organiza la Muzeul 

Astra din Sibiu în primăvara 

anului viitor. În paralel cu 

discuțiile despre diferențele 

sau similitudinile artei textile 

din cele două țări vom 

face și o prezentare de poezie 

specific japoneză, haiku, 

ce are tot mai mulți adepți în 

România”, explică doamna 

Florica. Acest eveniment va 

avea loc în spațiul Art Café 

al corpului B, situat și el în 

centrul localității Băița. 

O dorință aprinsă a fondatoarei 

muzeului este 

de a stabili și oferi și altor 

colecționari (sau chiar 

instituții care prezintă artă 

textilă) standarde clare de 

expunere a produselor textile, 

în așa fel încât acestea să 

fie și conservate. ”Sunt mulți 

pasionați de a colecta obiecte 

vechi, obiecte de artă textilă 

și este un lucru minunat, 

dar trebuie să fim atenți cum 

le expunem în așa fel încât 

expunerea lor să nu ducă la 

distrugere. Obiectele textile 

nu trebuie expuse în lumină 

puternică, nu au voie să stea 

în praf; ele trebuie prezentate 

în condiții propice pentru 

prezervarea patrimoniului”, 

explică specialistul în artă 

textilă. 

Dar, poate mai mult decât 

speră să realizeze oricare 

dintre misiunile asumate 

prin lansarea și promovarea 

acestui proiect unic în 

România, Florica Zaharia 

își dorește ca textilele să 

fie văzute ca artă. ” Textilele 

noastre tradiționale, mă refer 

la cele din estul Europei, 

sunt mereu văzute ca etnografie. 

De ce nu ca artă? 

Vorbim de creații unice, 

chiar dacă sunt la fel – contează 

cine a cusut un obiect, 

cine ce elemente originale 

i-a adăugat. De ce un mare 

muzeu al lumii poate expune 

un kimono ca obiect de 

artă, iar un costum popular 

românesc este doar etnografie? 

Această schimbare 

de perspectivă, de mentalitate 

și de apreciere este 

necesară și mi-aș dori să 

pot contribui la realizarea 

ei”, mărturisește doamna 

Florica. 

Inițiativa familiei Zaharia 

a avut ecouri puternice în 

presa locală și națională. 

Pentru o țară din care tot 

mai multă lume pleacă, încercând 

să își împlinească 

visurile pe alte meleaguri, 

a te întoarce de unde ai plecat 

(după zeci de ani trăiți 

în altă societate și după o 

carieră remarcabilă, ca să 

pornești un proiect de o asemenea 

anvergură, în ciuda 

obstacolelor ce pot apărea 

pe parcurs) pare aproape 

ireal. Însă când îi vezi pe 

toți trei la lucru, curățând 

podele, geamuri, amenajând 

interioare, dezbătând strategii, 

analizând materialele 

promoționale abia ieșite 

de sub tipar și vorbind, în 

același timp, despre atragerea 

unor investiții, promovarea 

conceptului, mediatizarea 

evenimentelor și 

transformarea spațiului uitat 

al comunei Băița într-un 

loc de pelerinaj pentru toți 

cei interesați de arta textilă, 

totul capătă sens. Un vis 

care prinde contur pe zi ce 

trece se metamorfozează 

într-o frumoasă faptă a prezentului 

ce va ajuta cultura 

și tradițiile românești să fie 

parte și din viitorul altor 

generații. 

Autor: Camelia Jula 

Fotografii: arhiva personală 

Florica Zaharia

20 

IUNIE 


Opinii 

O ţară ideală, „Occidentul Românesc“ 

Cristina Hermeziu - Jurnalist, 

scriitoare, organizator și moderator 

de evenimente culturale, 

Paris, Franța 

Românii de pretutindeni: 

câteva milioane. Li s-a inventat 

o zi aniversară, li s-a creat 

un minister. Nouă români ar 

pleca în fiecare zi, România 

fiind a doua ţară din lume care-şi 

pierde masiv populaţia 

activă, după Siria, ţară în război. 

La sfârşit de mai Spania a 

fost centrul lumii lor. Cineva 

i-a scos din anonimat şi i-a 

făcut să se simtă importanţi: 

„Occidentul Românesc“. 

Centrul lumii e mai întâi 

la Madrid, prin Târgul 

Internaţional de carte unde, între 

25 mai şi 10 iunie, România 

este ţară invitată. Cu peste 40 

de scriitori prezenţi, ce are mai 

de preţ imaginarul spaţiului 

românesc s-a mutat în capitala 

Spaniei, iar întâlnirile cu scrii- 

tori precum Mircea Cărtărescu, 

Gabriela Adameşteanu, Ana 

Blandiana, Ioana Pârvulescu 

fac săli pline. 

Centrul lumii celor plecaţi 

a fost şi la Calpe, în provincia 

Alicante, unde a avut loc Gala 

Premiilor de excelenţă, ediţia 

a II-a, organizată de publicaţia 

independentă Occidentul 

Românesc. Din 137 de nominalizări, 

reprezentând români 

plecaţi în patru zări, 23 au fost 

premiaţi în campania „Noi 

susţinem excelenţa“ – Anul 

Centenar al Marii Uniri 2018: 

sunt români cu profesii şi activităţi 

diverse - matematicieni, 

jurişti, jurnalişti, creatori de 

festivaluri sau de organizaţii 

umanitare, din Belgia, Franţa, 

Italia, Regatul Spaniei şi 

S tatele Unite ale Americii. Poveştile 

celor 23 de premiaţi au 

fost publicate în „ Occidentul 

Românesc”, sub formă de interviuri. 

Oricât de îndepărtate, între 

cele două lumi, cea de origine 

şi cea de adopţie, azi distanţa 

s-a micşorat spectaculos, e cât 

o interfaţă de Facebook. Reţelele 

sociale au creat o proximitate 

falsă şi concretă în acelaşi 

timp. În kilometri e ameţitor, 

dar la scara sateliţilor care ne 

conectează suntem nişte puncte 

luminoase din aceeaşi lume, 

pe o suprafaţă oarecare a planetei 

Terra. Pe de altă parte, la 

scară individuală, să te păstrezi 

între două lumi înseamnă că în 

timpul cotidian al vieţii tale, 

care nu se multiplică cu doi, nu 

e elastic, tu chiar te împarţi între 

două limbi, două orizonturi, 

două societăţi. Cu ce pierdere 

în superficialitate, cu ce câştig 

în a merge la esenţă? Cu ce vizibilitate? 

Cine observă că te 

împarţi la doi? Cu cinism sau 

doar cu pragmatism, patria e 

acolo unde ţi-e bine dar patria 

ideală rămâne aceea pentru 

care, indiferent pe ce trotuar 

al lumii te afli, dacă simţi că 

e necesar, ieşi în stradă şi protestezi, 

ieşi în văzul lumii şi 

arăţi ce are ea mai bun, pe o 

scenă pe care o creezi de multe 

ori din nimic: o publicaţie, un 

festival, o serată culturală, o 

dezbatere. 

Din 137 de nominalizări, au 

primit premii 23 de români din 

Belgia, Italia, Franţa, Spania, 

SUA. Ştiţi cum e? Vertiginos. 

Tu îţi faci desenul tău de furnică 

pe covorul uriaş al ţării de 

adopţie şi cineva te vede din 

cosmos. Ne-am simţit deodată 

importanţi, utili, şi mai puţini 

singuri pe lume, în lumea mare 

a luptătorilor cu morile de vânt. 

La Gala de la Calpe, de 

la românii plecaţi şi activi pe 

unde au ajuns, am aflat poveşti 

halucinante. Dacă ar calcula 

cineva cât au pus fiecare din 

buzunarul propriu pentru a 

organiza diverse evenimente 

culturale, pentru a acorda 

asistenţă juridică şi socială 

românilor prin lume, pentru a 

promova o anumită Românie, 

pentru a ţine vie limba română, 

ar ieşi un buget de minister. 

Al românilor de pretutindeni. 

Doar că nu, nu ministerul 

s-a uitat cu lupa şi cu drag la 

aceşti oameni, ci o structură 

independentă şi profesionistă, 

condusă de Kasandra Kalmann 

Năsăudean, un om cu o energie 

cât noi toţi la un loc, cei 23 de 

români pe care a avut inima 

şi priceperea să-i adune pe o 

plajă din Calpe, într-un fel de 

ţară sui generis ideală, numită 

„Occidentul Românesc“. Deşi 

suntem şi una şi alta, am simţit 

că nu mai eram doar un număr 

într-o statistică, pe un birou, şi 

nici un capital strict politic, 

electoral. Eram nişte români 

obişnuiţi, doar că împărţiţi 

cumva în două, şi care se bucură 

să tot lipească, în cotidianul 

lor, estul de vest, româneşti 

amândouă. 


este o publicaţie în limba 

română independentă care 

apare în Spania de opt ani 

neîntrerupt, datorită celor doi 

oameni dedicaţi, profesionişti 

şi mecena în egală măsură, 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

şi Michael Harrison Cronkite. 

Totul a pornit de la o întrebare 

adresată, în 2010, de către 

M ichael Harrison Cronkite, 

american de origine română, 

ultimul descendent al unei 

familii de români din zona 

Sighişoarei, care a emigrat în 

America între anii 1912-1914, 

singurului ziarist de limbă 

română din Spania, la acea 

vreme, absolvent al unei facultăţi 

de jurnalism, Kasandra 

Kalmann Năsăudean. A urmat 

un proiect unic, profesionist 

şi longeviv. Din martie 2010 

când a fost publicat primul număr 

la Madrid, au ieşit de sub 

tipar 87 de ediţii ale publicaţiei 

cu nume simbolic: peste un 

milion de exemplare cu informaţii, 

reportaje, interviuri au 

ajuns în casele românilor din 

Peninsula Iberică, dar şi în alte 

ţări europene, chiar şi în China. 

O redacţie mică, colaboratori, 

mult voluntariat, seniori 

editori rămaşi fideli de la început, 

precum Dan Caragea, 

Puşa Roth, Letiţia Coza, 

sub coordonarea Kasandrei 

Kalmann Năsăudean şi cu 

ajutorul graficianului Florin 

Valentin Barbu, fac în mod 

independent ceea ce instituţii 

publice cu bugete consecvente 

au drept misiune legitimă, 

cu bani publici: menţin vie 

limba română în comunităţile 

celor plecaţi, oferă informaţii 

pertinente, creează eveniment 

românesc cu public european. 

Şi, de cinci ani, ne premiază pe 

noi, cei rămaşi între două lumi, 

dar cu un fel de patrie ideală 

agăţată de rever. 

În loc de concluzii, din interviurile 

realizate de Camelia 

Jula, Rudy Roth și Gabriela 

Sonnenberg pentru „ Occidentul 

Românesc” cu românii premiaţi 

la această ediţie, aleg - decupaj 

subiectiv - câteva fragmente 

unde trei români plecaţi peste 

ocean răspund la întrebarea: 

„Dacă aţi putea, ce aţi schimba 

la ţara de origine?” 

Adriana Henderson, preşedinte 

al organizaţiei umanitare 

STAR Chidren Relief şi al 

taberei Ray of Hope. (SUA): 

„Sunt trei C-uri de care m-aş 

ocupa: Cancerul, Corupţia şi 

Codul de Conduită şi etică profesională. 

Deşi sunt multe boli 

rare şi grave, cancerul este cel 

care loveşte cel mai tare. Nu 

cred că există cineva care să nu 

fi avut în familie pe cineva drag 

care să se fi luptat cu această 

boală cruntă. Corupţia este 

sinonimă cu cancerul, ucide! 

Există o cultură a corupţiei în 

toate formele ei urâte şi murdare… 

Alina Celia Cumpan, iniţiatoare 

a proiectului „România 

– 100 Rădăcini şi o privire către 

viitor”, SUA: „În România 

aş îmbunătăţi sistemul serviciilor 

de sănătate, aş stopa imixtiunile 

politicului în instituţiile 

culturale şi aş retrezi spiritul civic, 

mândria naţională, unitatea 

şi solidaritatea între oameni. 

Tudor Petruţ, regizor, actor, 

profesor de matematică 

(SUA): „I-aş plăti în aur pe 

toţi tinerii talentaţi, specialişti 

de valoare în toate domeniile, 

pentru a-i păstra la vatră şi a le 

oferi oportunităţi prin care să-şi 

atingă potenţialul în România, 

nu aiurea. 

Evenimentul Gala Premiilor 

de excelenţă – „Occidentul 

Românesc” care a avut loc la 

Calpe, în Spania, pe 25, 26 și 

26 mai 2018, a fost susţinut 

exclusiv din donaţiile personale 

ale Kasandrei Kalmann 

Năsăudean şi ale lui Michael 

Harrison Cronkite, fonduri 

proprii şi sponsorizări, fără a 

fi afiliat vreunui program de 

tip instituţional, guvernamental 

sau finanţat prin astfel de 

resurse. Chapeau! 

Autor: Cristina Hermeziu 

Material publicat în Adevărul 

Foto: Liviu Hopârtean – Arthis 

Bruxeles

Insula celor frumoși și bogați 

Vacanţe IUNIE 


Cum se recomandă să te 

duci cu sacul la pomul lăudat, 

nici eu nu m-am grăbit să 

vizitez „insula celor frumoși 

și bogați”, care în cazul germanilor 

e întruchipată de 

adulata Sylt. Sinceră să fiu, 

având în vedere faptul că trăiesc 

la o aruncătură de băț de 

M editereana, cu greu îmi puteam 

imagina că o insulă din 

agitata Mare a Nordului ar fi 

putut să mă mai surprindă cu 

microclimatul ei, pasămite miraculos 

de blând. 

Așa se face că, în ciuda 

frecventelor mele incursiuni 

prin nordul Germaniei, mi-au 

trebuit aproape douăzeci de 

ani de proximitate până m-am 

îndurat să cad în ispita unei 

călătorii scurte într-acolo. Din 

moment ce vremea era cam 

mohorâtă, mi-am zis că n-o fi 

chiar foc... Acceptând așadar 

irezistibila ofertă a societății de 

căi ferate germane, care oferă 

bilete la prețuri de-a dreptul 

derizorii pe durata finalului de 

săptămână, am urcat în trenul 

care face mai puțin de o oră 

până în orășelul Westerland, 

capitala insulei Sylt. 

În gara de destinație, valurivaluri 

de turiști se revărsau 

din trenurile care se succedau 

cu ritmicitate de ceas, venind 

mai ales dinspre Hamburg. 

Hamburgezii a adoptat insula 

Sylt drept destinație de weekend, 

și asta în ciuda faptului că 

distanța până acolo nu e deloc 

neglijabilă (187 km)! A merge 

cu trenul pe o insulă sună la 

prima vedere imposibil. M-am 

mirat și eu, dar m-am lămurit 

rapid când am aflat că există 

un dig construit special în acest 

scop, cel pe care s-a amplasat 

terasamentul căii ferate. Trenul 

singur circulă pe acel cordon 

ombilical, nimic mai mult! 

Într-adevăr, e un sentiment 

destul de straniu să te deplasezi 

îndurând zgomotele și 

zgâlțâiturile aferente trenului, 

dar să ai în același timp de-a 

stânga și de-a dreapta numai 

apă. Recunosc așadar că, din 

start, drumul într-acolo m-a 

inspirat. 

Treptat, apa se retrage și 

lasă loc unor șesuri inundabile 

și mlăștinoase, care mai 

apoi se transformă în dune 

și sfârșesc în pământ ferm, 

acolo unde orașul-capitală, 

Westerland, își primește vizitatorii 

cu construcțiile sale în 

stil nordic, caracteristic, din 

cărămidă în roșu-natur, aparent 

neterminate, pentru că nu 

sunt tencuite. Primul contact 

pe peron l-am avut cu soarele, 

surprinzător de cald și de 

plăcut față de negura pe care o 

lăsasem în urmă. Încă un punct 

pozitiv, la care legenda nu se 

dezminte! E clar că briza chiar 

alungă norii, facilitând atmosfera 

propice vilegiaturii. În 

fața gării ne întâmpină statui 

dispersate și ... cam nelalocul 

lor. Nu stau perpendiculare, ci 

sunt toate înclinate. Sfidând 

legile gravitației, siluetele de 

bronz întruchipează oameni, 

pomi, valize, ba chiar și bănci, 

toate într-o poziție nefiresc de 

strâmbă, de parcă l-ar imita pe 

Michael Jackson în vestitul 

său moon-walk! Călătorii se 

binedispun când le dezleagă 

misterul: e-un omagiu adus 

vântului atotprezent, care caracterizează 

Marea Nordului. 

De aceea, ea este supranumită 

”Hans `vântură-lume”! 

De la gară către plajă n-ai 

cum să te rătăcești. Artera pietonală 

centrală se deschide 

generos spre orizontul albastru 

bi-nuanțat. Bleumarinul apei, 

de la bază, e acoperit de pătura 

bleu a cerului, punctat pe alocuri 

de norișori pufoși și albi. 

La bază e plaja, cu nisip aproape 

alb. Tabloul chiar seamănă 

cu clișeele clasice, și totuși, nu 

e obligatoriu să fie așa idilic. 

Atâta doar că noi am nimerit 

o zi ideală, fără vânt prea tare 

și cu marea în plină fază de 

reflux. 

Supranumită Regină a 

Mării Nordului, Sylt este și 

capitala wind-surferilor care 

duc sportul la extrem. Se spune 

că numai atleții cu adevărat 

curajoși fac față intempestivului 

„Hans”, care se opintește în 

valuri care mai de care. Asta 

nu-i împiedică pe ageamii săși 

încerce și ei norocul. Plajele 

insulei Sylt sunt populate de 

mlădioase siluete de voinici 

și voinice de toate calibrele, 

adevărați oameni-rechin, trași 

prin inel de neopren, fiecare 

croindu-și drum după puteri 

prin ademenitoarea maree în 

spume. 

Îmi fac și eu drum, fără 

grabă prea mare, spre capătul 

dinspre apă al orașului, taxând 

cu interes măsurat vitrinele 

magazinelor, care etalează 

marfă nu tocmai ieftină. Mă 

tratez cu obligatoriul pește 

marinat la chiflă. E bun deți 

lasă gura apă, dacă știi să-l 

cumperi la botul calului, nu 

la adresa pomului lăudat de 

prin pliantele turistice. Unde 

mai pui că nu e nici așa de 

scump cum mă așteptasem! 

La plajă – surpriză! – intrarea 

se taxează. Nu e ieftin, costă 

cam cât o bere, dar după ce 

aflu că banii sunt investiți tot 

în întreținerea instalațiilor de 

pe plaje și în curățenie, îi dau 

cu plăcere. Taxa se percepe 

doar odată pentru întreaga zi; 

cu biletul poți apoi să intri și 

să ieși din zona litoralului ori 

de câte ori dorești. 

Exact ca-n reclame, plaja 

se întinde cât vezi cu ochii și 

poți să te plimbi de-a lungul 

ei cât te țin puterile, fie prin 

nisip, fie pe faleza frumos 

amenajată, situată ceva mai la 

înălțime, ca să lase loc apelor 

când vine fluxul. Insula Sylt 

are ”munțișorul” ei, o dună 

care domină de la modesta ei 

înălțime de 52,5 metri o zonă 

cu o rază mai extinsă decât 

cea a coperită de însuși vârful 

Zugpitze, cel mai înalt pisc 

alpin german (2962 m)! Casele 

de pe mal, cu acoperișuri 

de stuf, păstrează stilul original, 

de pe vremea la care aici 

trăiau doar familii nevoiașe 

de pescari. Greu de crezut că 

acum metrul pătrat se vinde la 

prețuri de milioane - la propriu! 

- lucru care-i obligă pe angajați 

să facă zilnic naveta pe uscat, 

pentru că nu-și pot permite să 

plătească exorbitanlele chirii. 

Un fel de aură de Fata 

Morgana înconjoară insula Sylt 

și datorită faptului că dunele ei 

n-au astâmpăr nici până astăzi, 

deplasându-se cu până la zece 

metri pe an. Fixarea lor prin repetate 

plantări de mărăcini și 

vegetație specifică a reușit doar 

parțial. S-a și adus nisip, pentru 

a completa prin zonele din 

care marea mușcă fără milă. Pe 

moment, situația e calmă, după 

ce s-a descoperit că în ultimii 

ani, pe partea opusă celei expuse 

eroziunii, insula a început 

să „crească”. Deocamdată calvarul 

inundațiilor provocate de 

furtună în secolul trecut s-a stopat 

prin îndiguiri, dar încă mai 

sunt în viață supraviețuitorii 

unor viituri îngrozitoare, ce 

pur și simplu au smuls bucăți 

întregi din insulă, luând cu ele 

case, animale și oameni. Într-o 

singură noapte, unii au pierdut 

tot ce aveau! 

Vizitatorilor de azi, insula 

li se așterne la picioare, simplă 

și de un purism dezarmant. 

Cu ochii pe culorile nisipului 

și ale apei, ciulind urechile la 

susurul valurilor și la chiotele 

pescărușilor, sau la râsetele 

copiilor de pe plajă, cu gândul 

la picturile și literatura care redau 

farmecul acestui loc, uitat 

parcă la capătul lumii, gustând 

dintr-un coctail pe o terasă de 

restaurant dichisit, plimbândute 

cu bicicleta, sau pur și simplu 

citind ceva din clasicii germani, 

care s-au lăsat inspirați 

de ambianța aceasta calmă, 

nu poți decât să te împaci cu 

tine și cu tot restul lumii. La 

adăpostul unui coș de răchită, 

tipic de pe aici de prin Frizia 

– da, da, așa se cheamă zona 

nordică a Germaniei! – coș cu 

bancă integrată, pe care încap 

două persoane și care e dotat cu 

„gluga” rabatabilă ce stăvilește 

vântul, te poți considera printre 

cei mai mulțuumiți oameni de 

pe pământ. 

Încep să le dau dreptate 

adepților insulei Sylt și-mi 

pare rău că i-am clasat pripit 

în categoria „snobi”. Prin mediile 

de socializare virtuale e 

plin de microbiști inoculați 

cu pasiunea syltiniană. Or fi 

și unii printre ei mai bogați 

și mai înfumurați, dar cred că 

aceia se plimbă mai mult prin 

porturile de agrement, feriți de 

ochii noștri, circulând cu iachturile 

lor scumpe și locuind în 

vilele lor fastuoase, întreținute 

de slujitori. 

Departe sunt vremurile 

de la sfârșitul secolului al 

XIX- lea, când lista oaspeților 

veniți, tot însoțiți de slujitori, 

era publică și se afișa în văzul 

tuturor, cu nume, prenume, 

adresă, ocupație și rang nobiliar, 

numărând nici mai mult 

nici mai puțin decât 46 de 

persoane! Astăzi, numărul de 

vizitatori a ajuns la un milion 

pe an! Dar atenție, pe atunci, 

dădacele și majordomii erau 

scutiți de taxa de cură... Azi 

poți să te simți frumos și bogat, 

chiar dacă nu ești decât un 

cetățean de rând, căci este loc 

pentru toată lumea. Totuși, insula 

nu e foarte mare, mai mult 

lungă decât lată, cu cei patruzeci 

de kilometri ai ei, gâtuiți 

pe alocuri în fâșii de numai 550 

de metri lățime. 

Ciudat sună și recomandările, 

sau mai bine zis amenințările 

adresate „vitejilor” veniți să înfrunte 

„aventura” vacanței marine 

în urmă cu peste o sută de 

ani (asta după ce supraviețuiau 

cu chiu cu vai anevoioasei călătorii, 

care pe atunci se făcea 

prin trăsuri și bărci bine clătinate). 

„Prima scaldă în mare nu 

se întreprinde înainte de a treia 

zi de la sosire! În primele săptămâni 

se recomandă câte trei 

expuneri la soare, fiecare a cel 

mult cinci minute”. Aha, astea 

erau deci regulile wellnessului 

la începutul secolului XX! 

Pe atunci, țelul declarat al 

șederii era „stimularea poftei 

de mâncare, suplimentarea 

porțiilor consumate, 

accelerarea metabolismului, 

îmbunătățirea stării de spirit 

pe ansamblul ei, sporirea 

greutății corporale și fortificarea 

organismului, în general”. 

Cât de multe s-au schimbat 

de-atunci! Frizerul se ocupa 

și cu „operatul bătăturilor și 

extrasul unghiilor crescute în 

carne” iar costumele de baie 

erau lungi până la genunchi 

și aveau atâta material, încât 

se îmbibau cu apă, de nici nu 

se mai punea problema înotatului. 

Cei care intrau cu ele în 

mare, erau supravegheați de un 

asistent, dotat cu colac și cu o 

frânghie groasă, înnodată în jurul 

grumazului, otgon de care 

se ținea strâns „elevul”. 

La amiază, protipendada se 

întâlnea la restaurant. Bărbații 

purtau frac. Se serveau delicatese, 

stridii, creveți, calcan 

și chiar și vin de pe insulă, o 

ciudățenie pentru acele latitudini. 

Nelipsite erau și produsele 

lactate provenind de la flocoasele 

„oi de dig”, a căror lână 

a rămas la mare căutare până 

astăzi. Seara se ieșea la dans, 

obligatoriu în ținută elegantă. 

Numai Doamnele care dansau 

erau scutite de de obligația 

de a purta pălărie! Bărbații, 

în schimb trebuiau să poarte 

costum de culoare închisă și 

mănuși albe. 

Multă vreme s-a scurs până 

când turiștii s-au lăsat convinși 

de autoritățile locale să iasă și 

pe la plimbări printre dune, supărătorul 

nisipul fiind considerat 

nociv. Cu toate astea, existau 

și capitole la care trecutul 

ar fi marcat un punct pozitiv 

față de actualitate. Liniștea 

necesară odihnei și regenerării, 

de pildă, era luată mult 

mai mult în serios decât acum. 

Spre exemplu, în vara anului 

1956, actrița Marlene Dietrich, 

deși era celebră, a fost dată 

afară de două ori din hotelul 

în care rezida, pe motiv că deranja 

vecinii cu „exercițiile ei 

la vioară”. 

M-am întors acasă cu trenul 

de seară, pe fondul unui apus 

care juca-n flăcări zenitul. Trecând 

în revistă ce văzusem, 

aveam acum cu totul alți ochi 

pentru „Troia Nordului”, insula 

care punctează cu vestigii datate 

încă din epocile de piatră și 

de bronz. Dovezile longevității 

ei, monoliții îngrămădiți pe 

vechile morminte ale hunilor, 

fantasmagoricele pietre rotunjite 

de ape sunt vizibile numai 

la reflux. Mi-e mi-au indus o 

stare de melancolie. Mi s-a 

părut că lipsisem nu doar o zi, 

ci o vară-ntreagă, iar vestea că 

pe continent plouase într-una, 

mocănește, nici nu m-a mai 

mirat. 

Autor: Gabriela Căluțiu 

Sonnenberg

22 

IUNIE 


Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

Suntem în secolul vitezei, 

mereu pe fugă și parcă nu mai 

reușim să ne concentrăm cu 

adevărat la activitățile de zi cu 

zi. Ți se întâmplă și ție frecvent 

să îți pierzi răbdarea și atenția? 

Ai un randament scăzut la serviciu? 

Dacă ai fost la medic 

și nu s-au identificat anumite 

cauze organice, problemele 

se pot rezolva cu ajutorul 

alimentației și stilului de viață. 

Consumul de alimente cât 

mai naturale, fără aditivi chimici 

și fără exces de zahăr, 

grăsimi nesănătoase și sare, 

ajută organismul să aibă mai 

multă energie pe tot parcursul 

zilei. Anumite alimente pot 

avea un mare impact asupra 

activității creierului, susținând 

capacitatea de concentrare, 

atenția și memoria. 

Organizația Mondială a 

Sănătății estimează că asigurarea 

unei alimentații echilibrate 

și tratarea deficiențelor de vitamine 

și minerale poate crește 

cu peste 20% nivelul de productivitate 

al angajaților. Iată 

ce alimente te pot ajuta să îți 

păstrezi atenția și concentrarea 

astfel încât să îți îndeplinești cu 

succes activitățile zilnice. 

Suc de sfeclă roșie, activator 

al circulației sangvine. 

Cu o compoziție unică și 

acea culoare intensă, sfecla 

roșie este considerată un aliment 

excelent pentru creier 

și inimă. Beneficiile se datorează 

concentrației mari de 

oxid nitric, un compus care 

acționează ca vasodilatator natural 

și ajută la îmbunătățirea 

circulației sanguine, inclusiv la 

nivelul creierului. De altfel, un 

studiu publicat în Nitric Oxide 

a demonstrat că sucul de sfeclă 

roșie bogat în nitrat este capabil 

să crească fluxul de sânge 

în anumite zone ale creierului 

responsabile cu atenția și autocontrolul. 

Somonul, antiinflamator 

natural. Pentru că furnizează o 

megadoză de acizi grași omega 

3, somonul se află în topul 

alimentelor care aduc energie 

fizică și mentală. Grăsimile 

sănătoase din somon și alte 

sortimente de pește gras sunt 

asociate cu o listă lungă a beneficiilor 

pentru sănătate, de la 

scăderea inflamației, susținerea 

inimii și creierului până la 

promovarea longevității. Este 

dovedit faptul că populațiile 

care trăiesc în zonele de coastă, 

a căror dietă este bogată în 

pește și fructe de mare, prezintă 

o incidență redusă a bolilor 

cardiovasculare și neurodegenerative. 

Dacă nu reușești 

să mănânci pește de 2-3 ori 

pe săptămână, atunci îți poți 

lua doza de omega 3 dintr-un 

supliment pe bază de ulei de 

pește premetabolizat. 

Broccoli, cocteil de energie 

verde. Există o mulțime 

de motive pentru a mânca 

broccoli cât mai des. Pe lângă 

conținutul remarcabil de fibre 

alimentare, vitamine și minerale, 

oamenii de știință au 

identificat în broccoli nutrienți 

speciali precum sulforafanul 

și colina, o combinație cu puternice 

beneficii atunci când 

vine vorba performanța creierului. 

Avantajele nutriționale 

ale broccoli sunt concentrate 

în germenii de broccoli, care 

se pot consuma fie în stare 

proaspătă, fie sub formă de 

suplimente nutritive. Pentru 

un plus de energie, încearcă 

Biogreens – superfood organic 

cu germeni, alge și lăstari. 

Este o băutură verde cu efect 

energizant, alcalinizant și detoxifiant. 

Ceai verde în loc de cafea. 

O ceașcă de ceai verde 

dimineața poate fi exact ceea 

ce ai nevoie pentru a începe 

ziua cu dreptul. Numeroase 

Terapia verde 

studii au arătat că, fără îndoială, 

ceaiul verde poate avea 

efecte puternice asupra creierului. 

Consumul de ceai verde 

este asociat cu anxietate 

redusă, memorie mai bună și 

atenție sporită. 

Dacă ești un împătimit al 

cafelei și crezi că nimic nu se 

compară cu o ceașcă de cafea 

pentru a alunga somnolența 

din timpul zilei, află că există 5 

băuturi sănătoase cu care poți 

înlocui cafeaua. 

Ouăle, ideale la micul dejun. 

Un mic dejun compus din 

ouă, preparate într-o manieră 

sănătoasă, adică poșate sau 

fierte în coajă câteva minute, 

te va ajuta cu siguranță să dai 

randament la serviciu. Cât despre 

beneficiile acestora pentru 

memorie, trebuie știut că ouăle 

sunt o bună sursă de colină, un 

nutrient esențial pentru sănătatea 

creierului. Un studiu publicat 

în American Journal of 

Clinical Nutrition a demonstrat 

că un mic dejun bogat în proteine 

și grăsimi de calitate este 

mult mai eficient în menținerea 

senzației de sațietate comparativ 

cu un mic dejun bogat în 

carbohidrați. Ce înseamnă 

acest lucru? Concret, te vei 

putea concentra mai degrabă 

asupra activității pe care o ai 

de făcut decât asupra foamei 

care te sâcâie toată ziua. 

Ciocolata neagră, pe placul 

creierului. Încă o veste bună 

pentru iubitorii de ciocolată. 

Un motiv în plus pentru a te 

răsfăța cu câteva pătrățele de 

ciocolată neagră este faptul 

că îți oferă energie și o stare 

de bine. S-a demonstrat că 

ciocolata cu peste 70% cacao 

stimulează nivelul de serotonină 

(„hormonul fericirii”), 

reducând nivelul de stres și 

acționând ca un antidepresiv. 

Ciocolata neagră este de asemenea 

una dintre cele mai 

bune surse de antioxidanți, 

magneziu, fier, zinc, seleniu, 

fosfor. Un studiu efectuat la 

Universitatea din Nottingham 

a stabilit că o doză moderată 

de cicocolată neagră poate stimula 

fluxul de sânge la nivelul 

Alimentele care te pot 

ajuta să îți păstrezi atenția 

și concentrarea 

creierului timp de 3 ore. Mai 

multe argumente într-un top 5 

beneficii ale ciocolatei negre. 

Iar dacă vrei să încerci un shake 

delicios pe bază de cacao 

plus colagen, resveratrol, vitamina 

C, alege Beauty Help 

Chocolate, un produs conceput 

pentru frumusețea și îngrijirea 

pielii din interior, dar care are 

care efect și sporirea energiei 

fizice și mentale. 

Migdale, neuroprotectoare 

dovedite. Pentru că sunt bogate 

în grăsimi sănătoase, vitamina 

E și minerale (calciu, fosfor, 

fier, zinc, seleniu), migdalele 

au proprietăți neuroprotectoare 

și cardioprotectoare. 

S-a demonstrat că migdalele 

pot crește nivelul acetilcolinei, 

un neurotransmițător 

care îmbunătățește învățarea 

și memoria. Un alt studiu realizat 

în 2014 a arătat că un 

consum mai mare de migdale 

și nuci este asociat cu o mai 

bună atenție și îmbunătățirea 

funcției cognitive la femei. 

Cartofi dulci, sănătoși și 

sățioși. Te-ai încumetat vreodată 

să cumperi cartofi dulci în 

loc de cartofi normali? Ei bine, 

merită să încerci! Cartofii dulci 

conțin carbohidrați complecși 

cu asimilare lentă, fiind 

excelenți pentru menținerea 

senzației de sațietate mai mult 

timp și stabilizarea glicemiei, 

oferind un flux continuu de 

energie. Cartofii dulci sunt 

surse bune de vitamina A și 

vitamina C, ambele jucând un 

rol important în funcționarea 

creierului. 

Să nu uităm de creierul din 

intestin. Știai că dificultățile de 

concentrare, lipsa de energie, 

stările de indispoziție pot avea 

originea în intestin. Potrivit 

celor mai recente cercetări 

într-un nou domeniu medical 

– neurogastroenterologia, sistemul 

nostru digestiv conține 

o rețea complexă de neuroni 

care transmit informații de 

la intestin la creier. Cunoscut 

drept sistemul nervos enteric 

sau „creierul din intestin”, 

acesta influențează în bună 

măsură starea noastră de bine, 

emoțiile, modul în care gestionăm 

stresul cotidian. 

Ce influențează însă starea 

sistemului nervos din intestin? 

Microbiomul intestinal, 

totalitatea microorganismelor 

prezente la nivelul tractului 

digestiv. Descoperirile de ultimă 

oră sugerează că un microbiom 

intestinal echilibrat 

reprezintă garanția sănătății întregului 

organism. În schimb, 

disbiozele intestinale sunt cauze 

profunde și, din păcate, prea 

puțin cunoscute ale multor 

boli, inclusiv boli neurologice, 

autism, boli autoimune, alergii, 

boli autoimune. Iată un articol 

în care explicăm pe larg de ce 

microbiomul uman reprezintă 

noua frontieră a medicinei. 

Așadar, pentru a-ți regăsi 

starea de bine și eficiență în 

activitățile de zi cu zi, vindecăți 

intestinul. O cură cu suplimente 

pe bază de probiotice și 

prebiotice îți poate fi de mare 

ajutor. 

*** 

Documentare: 

draxe.com/foods-that-boostproductivity/ 

www.who.int/nutrition/topics/ 

ida/en/ 

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ 

articles/PMC3018552/ 

www.ncbi.nlm.nih.gov/ 

pubmed/15485592 

În 5 ani, grăsimile trans din foietaje, chipsuri și dulciuri vor fi interzise 

Grăsimile trans utilizate 

în industria alimentară 

sunt responsabile de 

peste 500.000 de decese 

prin boli cardiovasculare 

anual și trebuie eliminate 

până în 2023, avertizează 

Organizația Mondială a 

Sănătății (OMS). Margarina, 

produsele de patiserie, 

biscuiții, chipsurile, alimentele 

fast-food conțin 

astfel de grăsimi nocive 

pentru sănătate. 

Grăsimile trans se obțin 

prin hidrogenarea uleiurilor 

vegetale și sunt folosite 

pe scară largă în producția 

alimentelor pentru că sunt 

mai ieftine și mai puțin 

perisabile decât grăsimile 

naturale, afirmă specialiștii 

OMS. Se găsesc cu precădere 

în margarină, în foietaje, 

biscuiți, napolitane și 

alte dulciuri, în chipsuri, 

floricele de porumb pentru 

cuptorul cu microunde, 

hamburgeri și alte produse 

fast-food, supe instant. 

Grăsimile trans sunt 

ieftine și ușor de folosit, 

fapt ce le face populare 

în rândul producătorilor, 

afirmă dr. Tedros Adhanom 

Ghebreyesus, director general 

OMS. Autoritățile 

sanitare estimează că, în 

fiecare an, consumul de 

grăsimi trans provoacă 

moartea a peste 500.000 

de oameni din cauza bolilor 

cardiovasculare. „OMS 

face apel către guverne de 

a utiliza planul de măsuri 

REPLACE pentru eliminarea 

din alimentație a grăsimilor 

trans produse industrial, 

peste tot în lume”, 

precizează reprezentantul 

OMS. 

Estimările arată că înlocuirea 

grăsimilor trans cu 

uleiuri sănătoase ar putea 

salva peste 10 milioane de 

oameni în 25 de ani de la 

eliminarea lor. Dovezi și 

exemple pozitive există în 

Danemarca și New York. 

***

Mica publicitate IUNIE 


Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - OFERTE 

Se caută internă cu experiență, 

amabilă și omenoasă, care să aibă 

grijă de o persoană în vârstă în 

Málaga. Telefon de contact: 675 

528 458. 

Familie din Majadahonda 

( Madrid), caută internă cu 

experiență în îngrijirea copiilor. 

Mai multe detalii la telefon: 

672 147 003. 

O familie cu copii mici din 

Madrid, angajează internă, rezidentă 

în Madrid, cu experiență 

în domeniu, și bune recomandări. 

Telefon: 672 147 003. 

Sursa: tablondeanuncios.com/ 

MUNCĂ - CERERI 

Persoană serioasă, 45 de ani, 

specialist în vânzări, experiență 

în condus autovehicule cu carnet 

B, aptitudini manageriale, idei 

novatoare caut de muncă oriunde 

în Spania sau în Europa. Cristi, 

telefon 606 750 991. 

Doamnă, din comunitatea 

Madrid, caut de muncă ca și ajutor 

de bucătar, pentru un restaurant 

cu bucătărie românească. Am 

multă experienţă în domeniu. Telefon: 

642 124 140. 

Caut de muncă ca şofer categoria 

B: distribuitor, taxi, transport 

persoane etc. Oriunde în 

Europa. Multă experienţă. Mobil: 

606 750 991. 

Doamnă seriosă 46 de ani cu 

expierență în serviciul domestic, 

caut loc de muncă ca şi externă în 

comunitatea Madrid. Disponibilitate 

imediată. Telefon: 642 087 102. 

Caut de muncă ca și i nternă 

în Comunitatea Madrid. Am 

experiență și bune recomandări. 

Telefon: 632 547 527. 

ÎNCHIRIERI 

Închiriem casă de vacanță (pe 

perioade scurte de timp: zile/săptămâni) 

la 4 km de stațiunea Calpe 

(Costa Blanca), provincia Alicante 

din Spania. Casa deține 2 dormitoare, 

2 băi, sufragerie (salon), bucătărie 

americană, piscină, grădină 

cu grătar, și un studiou care este 

bine compartimentat, spațios (față 

în față cu piscina), toate cu intrări 

separate. Informații suplimentare 

se pot obține la telefon/Whats- 

App: 637 983 430. 

Familie de români din Alcalá 

de Henares oferă spre închiriere 

2 camere. Una dintre camere, 

pentru o doamnă/domnișoară. 

Căldura este de la comunidad. 

Mai multe informații la telefon: 

643 320 648. 

VÂNZĂRI 

Vând casă în Topolovățu Mare, 

județul Timiș (Banat), cu 2.300 

mp teren, aproape de șoseaua 

națională și de gară, la 20 de km 

de Timișoara. Casa este compusă 

din 3 camere și baie, cu posibilitate 

de extindere pentru încă 2 

camere. Preț informativ: 60.000€. 

Pentru detalii suplimentare, sunați 

la telefon: 0034/ 637 983 430. 

Vând casă în Amara, judetul 

Ialomița, (la roșu) la cinci minute 

de plajă. Pentru informații sunați la 

numărul de telefon: 643 086 970. 

MATRIMONIALE 

Doamnă 46 ani, doresc să cunosc 

un bărbat serios, educat, fără 

vicii, fără obligații (de preferat să 

nu aibă copii), de vârstă apropiată 

pentru o relație serioasă, din 

comunitatea Madrid. Rog maximă 

seriozitate! Raspund doar la 

mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642 

068 227. 

Domn 46 de ani, divorțat, 

doresc să cunosc o doamnă de 

vârstă apropiată pentru o relație 

de prietenie, respectiv căsătorie. 

Mă puteți suna la telefon: 642 

264 868. 

Bărbat, 40 de ani, din 

Barcelona, caut o doamnă de 

vârstă apropiată, pentru o relație 

serioasă. Ofer și aștept seriozitate! 

Telefon: 676 272 617. 

Anunţurile de mică publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

WhatsApp: 

643 015 676 

(de luni până vineri: 09:00 –18:00)

Occidentul romanesc 88 - iunie 2018 d

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?