Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
ZIAR
GRATUIT
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
Anul X
Nr. 109 / 24 pagini
MARTIE 2020
10 ani
cu Occidentul Românesc
„Primii zece ani în viața unui om reprezintă o primă etapă decisivă de acumulare către adolescență și,
ulterior, către maturitate. Pentru o publicație, zece ani de viață arată cu totul altceva. Sunt dovada atingerii
unei maturități absolut necesare pentru misiunea asumată, un element definitoriu pentru credibilitatea dorită
în rândul publicului țintă...”
Sfaturi pentru a ne feri de
coronavirus
„Ministerul Sănătății a publicat
o listă cu 10 sfaturi principale
care trebuie urmate de cetățenii
români, pentru a se feri de
infecția cu noul coronavirus
(Covid-19). Cele «10 elemente
comportamentale» care...”
Pagina 06
Cum trebuie să reacționăm
în cazurile de violență
asupra femeii în Spania
„Este foarte important să se
denunțe atunci când se produce
o situație de violență asupra
femeii, pentru că doar astfel se
va porni mecanismul de...”
Pagina 07
Ce s-a ales de averea celui
mai bogat român
„Ioan C. Mihail rămâne un
reper pentru cum ar trebui
să procedeze un politician
şi un om de afaceri român. El
a crezut sincer că averea sa va
contribui la modernizarea...”
Pagina 09
Pagina 12-13
Suntem o țară capturată de
o mână de oameni
„Oamenii simpli trebuie
încurajați să devină cetățeni.
Iar cetățeni nu pot fi doar
cerându-le să voteze o dată
la patru ani, ci și oferindu-le
puterea (empowerment) și...”
Pagina 17
02 MARTIE
2020
Adrese şi informaţii utile
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI
ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@
embajadaderumania.es
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:
Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de
deces sau accidente rutiere)
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza
Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,
Vizcaya), Navarra, La Rioja
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla
Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de
Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429
•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere
solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de
urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,
decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)
Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera
Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950
625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:
almeria@mae.ro
CLINICA VIRTUALĂ
DE PSIHOLOGIE ȘI
PSIHOTERAPIE
„Clinica virtuală de psihologie și
psihoterapie” primește internauți cu
diverse probleme (personale, de decizie,
sexuale, de cuplu, de învățare, de carieră
etc.), care manifestă interes pentru
serviciile online. Un serviciu dedicat în
special, românilor din străinătate.
Vă așteptăm pe:
ciberpsihoterapie.wordpress.com
Publicație lunară gratuită
Produs și editat de:
EL OCCIDENTE RUMANO
Depósito Legal: M-30588-2013
COORDONATOR PROIECT:
Michael Harrison Cronkite
FONDATORI:
Kasandra Kalmann Năsăudean
Florin Valentin Barbu
CO-FONDATORI:
Răzvan Ionescu
Dan Aurelian Pătrașcu
Michael Harrison Cronkite
DIRECTOR EDITORIAL:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
MARKETING-PUBLICITATE:
Dan Aurelian Pătrașcu
Alina Marinescu Ortiz
SECRETAR DE REDACȚIE:
Andra Costandache
REDACTOR-ȘEF:
Dan Caragea
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:
Ilinca Fodor Van Scheyk
SENIORI EDITORI:
Letiţia Coza
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Vavila Popovici
Zoe Stoleru Martí
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
kasandranasaudean@occidentulromanesc.com
www.occidentul-romanesc.com
Cuvânt înainte MARTIE
2020 03
„După atâta manipulare, doar
absurdul rămâne credibil”
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Director editorial - OR
Jurnalist investigații,
membru CCNMA
Astăzi, mai mult ca oricând,
ne aflăm în situaţia de
a învăţa să recepţionăm critic
mesajele care ajung la noi şi
care încearcă să ne convingă şi
să ne transforme în susţinători
ai unui punct de vedere sau ai
unui oportunist interesat de
obţinerea capitalului politic,
religios sau de altă natură.
Manipularea este una dintre
principalele forme de abatere
de la informarea obiectivă,
prin care se urmăreşte
determinarea unui actor social
să gândească şi să acţioneze
într-un mod compatibil cu interesele
iniţiatorului. În scopul
devierii comportamentelor şi
dominării gândirii opiniei publice,
manipularea uzează de
mijloace precum persuasiunea
şi dezinformarea. Conform
Dicționarul explicativ al lim-
bii române, persuasiunea este
„darul sau puterea de a convinge
pe cineva să creadă, să
gândească sau să facă un anumit
lucru”, iar dezinformarea
înseamnă „a informa greșit (în
mod tendențios)”.
Manipularea constituie o
formă a influenţei sociale, care
mizează pe producerea unei
schimbări în opiniile, atitudinile
şi comportamentele ţintei.
Dacă vom lua în seamă faptul
că una dintre funcţiile importante
ale comunicării este aceea
de influenţă, atunci ne va apărea
ca firească specializarea
acţiunii de influenţă în cadrul
mass-media. Datorită structurii
sale complexe şi a limbajului
specific, care îmbină forţa cuvântului
cu atuurile actoriceşti
(tonul, mimica, expresivitatea
mişcării), televiziunea are cel
mai persuasiv tip de mesaj
dintre toate mijloacele de comunicare
în masă.
Drept dovadă, isteria coronavirusului
care s-a răspândit
în România cu mult înainte
de a fi confirmat primul caz,
grație unor televiziuni a căror
goană după audiență este
similară cu goana după aur.
Magazinele au fost luate cu
asalt, iar farmaciile au rămas
fără măști de protecție.
Obișnuitul virus gripal este
mult mai periculos decât coronavirusul,
dar o minciună
repetată de un milion de ori,
devine adevăr în mintea individului
și apoi se transmite ca
atare în memoria colectivă.
Odată falsa problemă creată,
oamenii vor intra în panică
și își vor activa instinctul de
supraviețuire individuală.
Manipulare există în toate
ramurile mass-media. De
multe ori, aceasta este involuntară.
Este cazul redactorului
american Orson Welles,
care a creat o piesă de teatru
radiofonic despre un grup
de extratereştri care voiau să
atace Pământul. Întâmplarea
a avut loc în primele decenii
ale existenţei radioului, atunci
când acesta era considerat
mediu de informare în proporţie
de sută la sută, tot ceea
ce se difuza fiind considerat
corect, real. Deşi îşi dorea să
amuze populaţia, nicidecum
să o facă să creadă întâmplările
povestite, Orson Wells a
avut o surpriză de proporţii.
Panica a cuprins America.
Toată lumea urmărea emisiunea,
deoarece se credea că,
într-adevăr, extratereştrii vor
ataca planeta.
Există specialişti, precum
W.J. McGuire, care consideră
că inteligenţa este corelată
rezistenţei la persuasiune. Indivizii
cu un nivel ridicat de
inteligenţă sunt mai rezistenţi
la persuasiune, întrucât sunt
capabili în mai mare măsură
să înţeleagă mesajul.
În ultima perioadă, în
structura comunicării şi a modului
de difuzare a informaţiilor
au survenit foarte multe
mutaţii, impunându-se ca
acestea să fie căutate în medii
extrem de diverse precum: Internet,
radio, televiziune, suporturi
electronice, informaţii
oficiale, dezbateri legislative,
conferinţe de presă etc. Odată
cu extinderea mass-media,
acţiunile de manipulare s-au
amplificat atât numeric, cât şi
ca extensie a ţintelor.
Din punct de vedere politic,
manipularea reprezintă o formă
de impunere a intereselor
unei clase, grup, colectivităţi,
nu prin mijloace coercitive
(care are puterea, dreptul de a
constrânge), ci prin inducere
în eroare sau dezinformare.
Din acest motiv, recurgerea
la această cale în situaţii de
divergenţă de interese devine
tot mai frecventă în societatea
actuală, manipularea fiind un
instrument mai eficient şi mai
puternic decât utilizarea forţei.
Apariţia şi dezvoltarea noilor
forme mass-media (new media)
şi impunerea acestora,
într-un timp relativ scurt, ca
sursă de informare concurentă
presei tradiţionale, reprezintă
un fenomen global, o
serie de studii date publicităţii
începând din anul 2007, evidenţiind
„creşterea audienţei
ştirilor difuzate online în detrimentul
celei a canalelor
mediatice tradiţionale”.
Internetul prezintă riscul
de a fi utilizat de profesioniştii
dezinformării, miza constituind-o
numărul de utilizatori
consumatori de informaţie,
care accesează reţeaua pentru
a se informa sau documenta
cu privire la diferite subiecte
ori probleme.
Au fost numeroase situaţii
în care reţeaua Internet a fost
utilizată în scopuri de manipulare
(atacuri informaţionale şi
imagologice asupra unor instituţii
publice, incitarea şi supradimensionarea
unor tendinţe
destabilizante, compromiterea
sau boicotarea unor concurenţi).
În aceste condiţii, există
riscul supraaprecierii valorii
de adevăr a unei informaţii ce
poate fi doar o dezinformare.
În concluzie, trăim într-un
ambient bogat în media persuasive.
E necesar uneori să fim
convinşi în anumite privinţe,
iar media reprezintă o alternativă
facilă de obţinere a informaţiilor.
Ne putem proteja de
consecinţele persuasive ale media
începând să privim dincolo
de sensul aparent al mesajelor.
„Un popor fără cultură
este un popor ușor de manipulat.”
(Immanuel Kant)
«Occidentul Românesc împlineşte 10 ani de viaţă. Am avut viaţă frumoasă, am crescut împreună cu voi, cititorii şi, dacă ne privim în ochi
unii pe alţii, băgăm de seamă că am şi îmbătrânit împreună, dar ne-am păstrat totuși ştrengăria asta inconfundabilă şi nerepetabilă a vârstei adolescentine.
Să nu luăm aşadar în calcul nici bruma de la tâmple, nici cutele din colţul ochilor, ci luminiţele din priviri. Răsfoind colecţia ziarului,
de când era doar în stadiu de proiect şi până azi, realizăm şi noi câte s-au schimbat în ţară şi în lume, în noi şi în jurul nostru de când am pornit la
drum. În 10 ani, familia noastră a crescut fără încetare. Ne sărbătorim ziua de naştere şi, fiindcă ne şade bine să ne mai privim în oglindă, măcar
la ceas aniversar, vă invităm pe voi, cititorii, mai vechi sau mai noi, să ne spuneţi: Ce înseamnă pentru voi Occidentul Românesc?».
Kasandra Kalmann-Năsăudean, Director editorial Occidentul Românesc, Jurnalist investigații, membru CCNMA.
O PAGINĂ DEDICATĂ ANALIZEI
GRAMATICALE
Pagina vă propune o abordare diferită a faptelor de limbă, abordare care să ofere nu
neapărat soluții perfecte, ci prilejul de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a
descoperi noi reguli care să permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.
Vă așteptăm pe:
www.analiza-gramaticala.ro
04 MARTIE
2020
De interes
06 MARTIE
2020
Ministerul Sănătății a
publicat o listă cu 10 sfaturi
principale care trebuie urmate
de cetățenii români, pentru
a se feri de infecția cu noul
coronavirus (Covid-19). Cele
„10 elemente comportamentale”
care trebuie urmate sunt
următoarele:
Spălați-vă mâinile de
multe ori. „Spălarea și dezinfectarea
mâinilor sunt acțiuni
decisive pentru a preveni
infecția”, se arată în comunicatul
Ministerului Sănătății.
„Mâinile se spală cu apă și
săpun cel puțin 20 de secunde.
Dacă nu există apă și săpun,
puteți folosi un dezinfectant
pentru mâini pe bază de alcool
de 60%.”
Evitați contactul cu persoane
care sunt suspecte de
Actualitate
Sfaturi pentru
a ne feri de coronavirus
infecții respiratorii acute.
„Mențineți distanța de cel
puțin 1 metru între dumneavoastră
și alte persoane, în
special când acestea tușesc,
strănută sau au febră, deoarece
picăturile de salivă
pot transmite virusul de la o
distanță apropiată”, se arată
în comunicatul Minsterului
Sănătății.
Nu vă atingeți ochii, nasul
și gura cu mâinile. „Virusul
se transmite mai ales pe
cale respiratorie, dar poate
intra în corp prin ochi, nas și
gură, astfel eviați atingerea
dacă nu v-ați spălat bine mâinile.
Mâinile intră in contact
cu suprafețele contaminate
de virus răspândindu-se in
tot corpul”.
Acoperiți-vă gura și nasul
Corneliu Feruță a participat
la semnarea acordului de
neproliferare a armelor nucleare
cu Teheranul, în calitate
de reprezentant al agenției. În
2017 Feruță spunea că „este
unul dintre cele mai complexe
acorduri negociate şi agreate
la nivel mondial”.
Într-un interviu pentru
Adevărul Live, el a explicat,
la vremea respectivă,
că acordul cu Teheranul „dă
valoare unor angajamente
politice diferite” şi constituie
„primul dosar internaţional
în care Uniunea Europeană
a exercitat cu foarte mare
succes rolul de coordonator
al negocierilor”. „Consiliul
Guvernatorilor a decis să-l
desemneze pe dl. Cornel
Feruţă director general intedacă
strănutați sau tușiți.
„Dacă aveți infecție respiratorie
acută, evitați apropierea
de alte persoane, tușiți cu gura
acoperită sau într-un șervețel,
de preferat, de unică folosință,
purtați mască de protecție
si spălați măinile. Dacă, în
momentul în care tușiți, vă
acoperiți gura cu mâinile,
puteți contamina obiecte sau
persoane cu care veniți în
contact”.
Nu luați medicamente
antivirale și nici antibiotice
decât în cazul în care vă prescrie
medicul. „Momentan,
nu există cercetări științifice
care evidențiază că folosirea
medicamentelor antivirale
poate preveni infectarea cu
noul coronavirus (Covid-19).
Antibioticele funcționează
Unul dintre cei mai apreciați diplomați
români, numit director interimar al Agenției
Internaționale pentru Energie Atomică
doar împotriva bacteriilor, nu
împotriva virusului. Covid-19
este un virus, deci nu se utilizează
antibiotic ca metodă de
prevenire sau tratament, decât
în cazul în care se constată și
o infecție bacteriană”, precizează
Ministerul Sănătății.
Curățați toate suprafețele
cu dezinfectanți pe bază de
clor sau alcool. „Dezinfectanții
chimici ce pot ucide
noul coronavirus (Covid-19)
sunt dezinfectanți ce conțin
clor, înălbitori, solvent, etanol
de 75%, acid paracetic si
cloroform. Medicul și farmacistul
dumneavoastră vor ști
ce să recomande”.
Conform unei grafici realizate
de Guvernul României,
momentan, „nu se știe exact
cât poate rezista virusul pe
Cornel Feruţă, unul dintre
cei mai apreciați diplomați
români, a fost numit director
general interimar al Agenţiei
Internaţionale pentru Energie
Atomică (AIEA) până când
statele membre se vor pune
de acord asupra succesorului
lui Yukiya Amano, potrivit
Reuters.
AIEA a anunţat că japonezul
Yukiya Amano a încetat
din viaţă, lăsând agenţia
ONU fără conducere într-un
moment de amplificare a tensiunilor
între Iran şi Occident
după decizia Washingtonului
de anul trecut de a se retrage
din acordul nuclear din
2015 care a limitat programul
nuclear al T eheranului
în schimbul unei relaxări a
sancţiunilor.
suprafețele exterioare, deși
informațiile preliminare sugerează
că 2019-nCov poate
supraviețui câteva ore sau
chiar mai mult”.
Utilizați mască de protecție
doar în cazul în care
suspectați că sunteți bolnav
sau în cazul în care acordați
asistență persoanelor bolnave.
„Organizația Mondială a
Sănătății recomandă folosirea
măștii de protecție doar
în cazul în care suspectați că
ați fost contaminat cu noul
coronavirus, și prezentați
simptome de tuse, strănut,
sau în cazul in care acordați
asistență unei persoane care
este suspectă de a fi infectată
cu noul coronavirus (o calatorie
recenta în China sau zonele
in carantina din Europa, cu
simptome respiratorii)”, precizează
Ministerul Sănătății.
De asemenea, utilizarea
măștii de protecție „ajută și
limitează răspândirea virusului,
dar trebuie să fie folosită
împreună cu celelalte măsuri
de igienă printre care spălarea
mâinilor pentru cel puțin 20
de secunde”, se arată în comunicatul
ministerului, care mai
precizează că „nu este necesar
a se folosi măști de protecție
suprapuse una peste alta”.
Produsele „Made in
China” sau pachetele primite
din China nu sunt periculoase.
„Organizația Mondială
a Sănătății a declarat că persoanele
care primesc pachete
din China nu se supun nici
unui risc de a se contamina
cu noul coronavirus, deoarece
acesta nu trăieste mult timp
pe suprafețe . Până în prezent
nu există nici o dovadă că
produsele/obiectele produse
în China pot transmite noul
coronavirus (Covid-19)”, se
arată în comunicat.
Sunați la 112 dacă aveți
febră, tușiți sau v-ați întors
din China sau zonele în carantină
din Europa, de cel
puțin 14 zile. „Perioada de
incubație a noului coronavirus
este cuprinsă între 1 și 14
zile. Dacă v-ați întors dintr-o
călătorie din China, sau zonele
în carantină din Europa de
mai puțin de 14 zile, sau ați
intrat în contact cu persoane
care s-au întors din China
sau zonele în carantina din
Europa, de mai puțin 14 zile,
și aveți febră, tușiți, prezentați
dificultate respiratorie, dureri
musculare și stări de oboseală,
sunați la 112 pentru a primi
informații necesare”, este
sfatul celor din Ministerul
Sănătății.
Persoana aflată în această
situație va trebui să poarte
mască de protecție, să folosească
șervețele de unică
folosință și să se spele bine
pe mâini.
Animalele de companie
nu transmit coronavirus.
„În acest moment nu există
dovezi că animalele de
companie, câini și pisici, pot
fi infectate de virus. În orice
caz, trebuie să ne spălăm
tot timpul mâinile cu apă și
săpun după ce intrăm în contact
cu animalele de companie”,
se arată în comunicatul
Ministerului Sănătății.
De asemenea, coronavirusul
poate fi transmis
de la o persoană la alta,
„de obicei după un contact
strâns cu o persoană infectată”,
după cum se arată în
cadrul unor materiale grafice
publicate de Guvernul
României pe aceeași temă.
De asemenea, asistenții
medicali care îngrijesc persoanele
bolnave prezintă un
risc mai mare de infecție și
trebuie să se protejeze „apelând
la proceduri adecvate
de prevenire și control al
infecțiilor”.
Sursa: Ministerul Sănătății
Foto: Guvernul României
rimar, până când un director
general îşi va asuma funcţia”,
a anunțat AIEA.
Corneliu Feruță este diplomat
de carieră. A fost numit
în 2008 vicepreşedinte
al Consiliului Guvernatorilor
AIEA, funcţie pe care a deţinut-o
până în 2010. În 2011 a
fost numit preşedinte al celei
de-a 55-a Conferinţe Generale
a Agenţiei. În 2013 el a fost
numit preşedinte al celui deal
doilea Comitet Pregătitor
al Conferinţei de Revizuire
a Tratatului de Neproliferare
a Armelor Nucleare. Cornel
Feruţă este diplomat de carieră
cu o activitate de peste 17
de ani în cadrul Ministerului
Afacerilor Externe.
Sursa și foto:
Știrile Transilvaniei
Cum trebuie să
reacționăm în cazurile
de violență asupra
femeii în Spania
Juridic MARTIE
2020 07
Ioana Brătuleanu
Avocat (Madrid – Spania)
De la începutul acestui an
până la data de 26 februarie,
13 femei au fost asasinate de
către perechea sentimentală,
conform statisticilor oficiale.
12 dintre acestea nu au prezentat
plângere în prealabil.
Conform datelor statistice
publicate de Sistemul de urmărire
integrală a cazurilor
de violență asupra femeii
( Sistema VioGen), doar în luna
ianuarie s-au înregistrat un total
de 61.156 cazuri de violență
asupra femeii pe tot teritoriul
Spaniei (plângeri active), din
care 7.410 cazuri se referă sau
includ cetățeni străini. Dintre
acestea, 3.180 cazuri afectează
minori în situație de vulnerabilitate
și 200 dintre aceștia se
află în situație extremă de risc.
Plângerile false reprezintă un
procent de doar 0,0069% din
totalul plângerielor prezentate
între 2009 și 2018.
Ce este violența asupra femeii?
Violența în familie sau
în cuplu reprezintă în momentul
de față cel mai comun caz
de încălcare a drepturilor unei
persoane la nivel european.
Factorii culturali și socio-economici
sunt determinanți în
denunțarea acestei forme de
violență. Cum se poate observa
și din statisticile expuse,
situația este în continuare
preocupantă, având în vedere
că încă există femei care din
diverse motive sau din teamă
nu denunță agresorul.
Astfel cum se prevede în
Legea 1/2004, din 28 decembrie,
de Prevenție și Protecție
Integrală împotriva Violenței
de Gen, constituie infracțiune
de violență asupra femeii:
violența fizică – care include
orice act de forță asupra femeii,
violența psihică – care produce
asupra femeii un sentiment de
inferioritate, prin amenințări,
umilire, înjosire, violența economică
- care include privarea
intenționată și nejustificată
legal de resurse economice, și
violența sexuală și abuzurile
sexuale.
De ce este important să
denunțăm? Procedura judiciară
începe cu o plângere din partea
victimei, din partea anturajului
victimei, a martorilor sau
chiar a medicilor care tratează
leziunile. De asemenea, pot fi
surprinse și de către poliție,
care poate începe demersurile
din oficiu. De multe ori victima
nu depune plângere oficială din
cauza fricii pe care o are față
de agresor. De asemenea, lipsa
informațiilor și a sprijinului
economic duc de multe ori la
decizia de a nu depune plângere.
Fără o plângere oficială,
statul nu poate interveni în apărarea
drepturilor victimei.
Este foarte important să se
denunțe atunci când se produce
o situație de violență
asupra femeii, pentru că doar
astfel se va porni mecanismul
de protecție, asistență și recuperare
a situației normale prin
organele judecătorești, procuratură
și serviciile sociale.
Când victima este cea care
depune plângerea, va fi informată
cu privire la drepturile pe
care le are începând din secția
de poliție.
În același timp cu plângerea,
în cazul în care victima simte
frică și consideră că există riscul
unei noi agresiuni, poate
solicita și un ordin de protecție,
care v-a împiedica agresorul
să se apropie de victimă. Dacă
agresorul locuiește cu victima
în același domiciliu, se poate
solicita obligarea agresorului la
părăsirea domiciliului.
Unde se poate prezenta
plângerea? La secția de poliție
cea mai apropiată de domiciliu,
la procuratură sau la Judecătoria
de Violență asupra Femeii
sau la Judecătoria de Gardă.
Legea garantează dreptul la
asistență juridică gratuită în
aceste cazuri, oferind avocat
și procurador gratuit, fără a fi
nevoie de prezentarea veniturilor
obținute și îndeplinirii
celorlalte condiții generale.
Recomandat este ca plângerea
să se depună la instituțiile
specializate în violență asupra
femeii cum ar fi Judecătoria
de Violență asupra Femeii sau
Poliția Națională care dispune
de personal specializat pentru
a primi acest tip de plângeri.
Dacă agresiunea a fost de ordin
fizic, mergeți la spitalul cel mai
apropiat să vă constate leziunile
suferite și să vă întocmească
certificatul medico-legal.
Retragerea plângerii este
o idee bună? În mod clar, dacă
întradevăr a existat un episod
de agresivitate, recomandăm
să nu retrageți plângerea sub
nici o formă. În cele mai multe
cazuri, retragerea plângerii
și împăcarea cu agresorul nu
va pune capăt episoadelor
agresive. De asemenea, odată
retrasă plângerea și arhivată cauza,
agresorul în fața legii este
nevinovat, iar în cazul unui
divorț viitor nu vor fi avute în
vedere episoadele violente ale
agresorului.
Dacă decideți totuși să
retrageți plângerea, aveți în
vedere că acțiunea penală va
continua din oficiu și veți fi
chemată la Judecătorie ca martor
pentru a declara. Sub nici
o formă nu vă lăsați convinsă
sau presată de către anturaj,
familie sau agresor să retrageți
plângerea. Dacă există un ordin
de protecție și agresorul vă
contactează pentru a vă retrage
plângerea, vă urmărește sau
vă amenință, aveți dreptul de a
depune altă plângere, de data
aceasta de încălcare a ordinului
de protecție.
Ce alte măsuri se pot lua?
Odată cu măsurile de ordin penal,
dacă sunt copii minori, se
pot solicita și măsuri de caracter
civil, cum ar fi stabilirea domiciliului
conjugal în favoarea
mamei și a copiilor, stabilirea
sau suspendarea regimului de
vizite în favoarea copiilor minori,
stabilirea unei pensii alimentare
sau stabilirea oricăror
alte măsuri pentru evitarea
unui pericol sau prejudiciu a
minorilor.
Odată cu plângerea penală,
se poate solicita și divorțul
care se va judeca de către
J udecătoria de Violență asupra
Femeii și unde se vor stabili
și măsurile privind copiii
minori dacă există. În cazurile
de violență sub nicio formă nu
se va acorda custodia comună
asupra minorilor, iar programul
de vizite care se va solicita se
va putea desfășura prin Punctul
de Întâlnire Familiară dacă așa
se solicită, pentru a evita întâlnirea
dintre agresor și victimă.
Reamintim atât victimelor
de violență în familie, cât și anturajului
acestora, că dispun de
numărul de telefon 016, telefon
gratuit la care pot suna și cere
informații sau denunța. Poți
scăpa de violența în familie!
Autor: Avocat Ioana
B ratuleanu (Madrid) Colaborator
voluntar la Occidentul
R omânesc
Avocat ICAM specializat în
Drept internațional
Telefon: 642.308.360, E-mail:
secretaria@brilawabogados.es
08 MARTIE
2020
Tradiţii
Mărțișorul,
de la talisman
la industrie
Debutul calendaristic al
primăverii româneşti este
marcat de mărţişor, o tradiţie
cu origini străvechi, ce a devenit,
în timpurile moderne,
o adevărată industrie sezonieră.
An de an, timp de aproape
două săptămâni, tarabele
stradale şi magazinele sunt
invadate de diverse obiecte
legate cu şnur alb-roşu ce
aşteaptă să fie dăruite doamnelor
şi domnişoarelor.
Despre sărbătoarea mărțișorului
se crede că ar avea
origini în vremea Imperiului
Roman, când sosirea anului
nou era celebrată în prima
zi de primăvară din luna lui
Martie. Numeroase legende
şi superstiţii însoţesc naşterea
acestui obicei, care se
întâlneşte în toată România,
în Republica Moldova, dar
şi în teritoriile învecinate
locuite de români sau aromâni
(obiceiuri similare mai
sunt în Bulgaria, A lbania şi
Macedonia). Astfel, o legendă
susţine că însăşi Baba Dochia,
umblând cu oile prin pădure şi
torcând lâna din furcă, a găsit
un bănuţ pe care l-a legat cu
un fir şi acesta ar fi fost primul
mărţişor (fiindcă întâmplarea
s-a petrecut în data de
1 Martie).
În vremurile de demult,
mărţişorul era un talisman:
mamele legau, la gâtul sau
la mâna copiilor, un şnur
(din două fire răsucite, alb
şi negru sau alb şi roşu) de
care prindeau o monedă (de
obicei, de argint), cu scopul
de a le purta noroc pe toată
durata anului, dar şi pentru a
fi sănătoşi şi curaţi ca argintul.
Copiii purtau talismanul
timp de 12 zile, apoi îl legau
de ramura unui pom tânăr.
Dacă pomului îi mergea
bine în anul respectiv, însemna
că şi copilului îi va
merge bine în viaţă. Combinaţia
celor două culori în
şnurul mărţişorului semnifica
biruinţa vieţii asupra morţii,
a sănătăţii asupra bolii, dar
şi unitatea contrariilor: vară
- iarnă, căldură - frig, fertilitate
- sterilitate, lumină - întuneric.
Alte tradiții ale zilei de
1 Martie, documentate de-a
lungul timpului, sunt: ca fetele
tinere să se spele pe faţă
cu apă din neaua zilei, ca să
fie tot anul frumoase; ca fiecărui
pom roditor să îi fie legat
un fir de aţă roşie, ca să
facă multe fructe; ca bănuţul
purtat la gât să fie scos numai
când e lună plină, iar cu el să
se cumpere caş dulce şi vin
roşu, pentru ca fetele să aibă
pielea albă precum caşul şi să
fie rumene ca vinul.
Una dintre superstiţiile zilei
de 1 Martie este că, dacă
vremea e frumoasă, va fi o
primăvară luminoasă şi caldă.
O alta este că, dacă cineva
îşi pune o dorinţă când leagă
mărţişorul (purtat la gât) de
un pom fructifer, această dorinţă
sigur se va îndeplini. În
unele zone din Transilvania,
mărţişoarele se atârnau şi
de uşi, ferestre sau chiar de
coarnele animalelor din bătătură,
deoarece se considera
că vor speria duhurile rele.
În vremurile vechi,
mărțișorul se dăruia deopotrivă
copiilor şi tinerilor, fete
şi băieţi. În timp, a devenit
preponderent un cadou dăruit
femeilor de către bărbaţi, dar
şi de către copii mamelor ori
rudelor apropiate de sex feminin
(există şi excepţii, în
unele zone geografice, unde
şi fetele dau mărţişoare băieţilor).
Dacă, demult, el se
purta cel puţin 12 zile (sau
până când se vedeau semnele
clare de biruinţă ale primăverii
– cântatul cucului, sosirea
berzelor sau a rândunelelor),
acum se poartă cel mult pe
durata „Babelor” (adică din
1 până în 9 martie).
De la simplul şnur alb –
negru sau alb – roşu şi de la
bănuţul de argint am ajuns
să avem mărţişoare de orice
fel: figurine, coşari, balerine,
buburuze, fluturi, flori, broşe,
animale, potcoave, trifoi cu
patru foi şi multe, multe altele.
Totul poate deveni mărţişor,
cu condiţia să poarte
şnurul alb – roşu. Industria
mărţişoarelor, deşi sezonieră,
a explodat în ultimii 20 de
ani, mai cu seamă, iar produsele
ieftine au invadat tarabele
comercianţilor. Kitsch-ul
a ajuns să domine oferta de
mărţişoare şi căutarea unui
mărţişor frumos, elegant,
simplu (ori deosebit) a devenit
o adevărată aventură.
Există și mărțișoare create
de artişti plastici sau de artişti
populari, care sunt, de regulă,
unicat sau produse în serie
limitată şi care au costuri pe
măsură – dar reprezintă un
cadou inedit. În ultimii ani, în
România au început să prindă
curaj micii producători de
mărţişoare lucrate de mână,
astfel că târgurile de profil
(dedicate artizanatului) aduc
în faţa publicului o ofertă
colorată de mărţişoare cusute
de mână, pictate de mână,
tricotate, croşetate, desenate,
modelate din lut, mărţişoare
cu mesaj civic sau cu mesaje
umoristice şi, mai nou,
mărţişoare din hârtie, care
se pot planta: practic, fiecare
„mărţişor” conţine o sămânţă
care, plantată şi îngrijită,
va da naştere unei plante sau
chiar unui copac.
Însă, dacă purtarea
mărțișorului avea o anumită
simbolistică, în vremurile
de demult, industrializarea
modernă a obiceiului a golit
sărbătoarea de sens (cu precădere
în mediul urban, dar
nici mediul rural nu a scăpat
neatins), astfel că în prezent
prea puţină lume mai ştie ce
reprezentă mărțișorul și de
ce îl purtăm. Acum, dorinţa
de a epata prin purtarea unui
obiect luxos (şi, de regulă,
lucios), scump, a înlocuit
simplitatea bănuţului de argint;
în cel mai fericit caz,
mărţişoarele sunt păstrate în
vreo cutie de bijuterii după ce
le trece vremea şi tot mai rar
vedem şnururi alb – roşii pe
ramurile pomilor fructiferi.
O mare parte dintre aceste
obiecte ajunge la gunoi. Cu
toate acestea, primăvară de
primăvară, goana după mărţişoare
este un mecanism
social inevitabil. Noi vă invităm
să faceţi o incursiune
în lumea amintirilor, printre
mărţişoare vechi de 20 – 30
de ani, cu ajutorul fotografiilor
de mai jos!
Autor: Camelia Jula
Foto: Laura Mateescu
Istorie MARTIE
2020 09
Ce s-a ales de averea celui mai bogat român
În România interbelică au
existat câțiva oameni foarte
bogați, care au pus umărul la ridicarea
economică a României.
Printre acești câțiva s-a numărat
și Jean Mihail, considerat
a fi cel mai bogat român din
perioada interbelică.
Ce s-a ales de averea celui
mai bogat român. În 1933,
simțindu-și sfârșitul, bogătașul
își scrie testamentul pe data de
14 februarie, prin care își lasă
întreaga avere statului român,
cu obligativitatea ca autoritățile
să le ofere o soartă mai ușoară
țăranilor prin distribuirea de
loturi de pământ. Cerea statului
român să folosească banii
pentru avansarea educației,
prin construirea de școli, biblioteci,
„cursuri elementare
de agricultură, higienă și medicină
populară”.
În același testament, obliga
statul să construiască azile de
bătrâni pentru cei în vârstă și
lipsiți de mijloace de trai, dar
și organizarea unei Academii
de Agricultură, printre multe
altele. Nimic din ce va lăsa prin
testamentul din 1933, din păcate,
nu s-a realizat, iar imensa
avere lăsată de Jean Mihail s-a
pierdut, unde, doar cei care au
folosit sumele imense de bani
la acea vreme, știu.
Cum s-a umplut de bani.
Pe numele său Ioan C. Mihail,
bogătașul României interbelice
era descendent al unei
familii de aromâni stabilită în
Craiova în prima jumătate a
secolului XIX, născut la data
de 30 octombrie 1875. Familia
bogătașului deținea moșii în
mai multe județe ale Olteniei,
printre care și în Ceauru, în
județul Gorj. Rămânând singur,
de tânăr, în urma decesului
părinților, a urmat şcoala primară
la Craiova, apoi liceul,
Facultatea de Drept la Paris,
unde a devenit doctor în Drept.
Ioan C. Mihail moștenește
o avere considerabilă, la care
s-au mai adăugat, în timp,
și alte câteva mii de hectare
de pământ, din partea unor
mătuși, printre care și celebra
moșie Deveselu. În perioada
interbelică era la modă, dacă
erai bogat, să intri obligatoriu
în politică, sau cum se mai spunea,
să-ți „cumperi locul” întrun
partid, lucru pe care îl face
și Jean Mihail intrând în rândurile
Partidului Conservator de
la acea vreme, ajungând deputat
în Parlamentul României.
La terminarea Primului R ăzboi
Mondial se mută la Partidul
Național Liberal și devine senator
al acestuia.
În anul 1917, printr-o lovitură
politică și socială, în
urma votării în favoarea împroprietăririi
țăranilor și exproprierea
marilor moșii, Jean
Mihail reușește să devină cel
mai bogat român interbelic, ca
urmare a despăgubirilor legii
exproprierii și ca o consecință
a închirierii proprietăților sale
unor particulari sau persoane
juridice.
În 1929 a izbucnit Marea
Criză, iar Ioan C. Mihail devenise
cel mai bogat român
din ţară. El a decis să realizeze
o premieră pentru un român.
A decis să îl ajute pe regele
Carol al II-lea să garanteze un
împrumut extern al României,
absolut vital pentru depăşirea
crizei, garantând împrumutul
cu propria sa avere, impresionantă
prin active şi prin rezervele
de numerar.
Ioan C. Mihail a participat
activ la viaţa economică,
dar şi socială a Craiovei şi a
României, Palatul său fiind
gazdă a numeroase evenimente
oficiale şi private. În anii 30
ai secolului XX, s-a afirmat că
Jean Mihail şi-a exprimat intenţia
de a finanţa construcţia
unui cartier de locuinţe pentru
clasa de mijloc a Craiovei, pe
locul unde astăzi se găseşte
Stadionul Tineretului (în 1938
s-a numit Stadionul Regele
Carol al II-lea), proiect care,
nu se ştie de ce, nu s-a materializat.
Criza s-a încheiat în anul
1933, an în care, la 14 februarie
este datat testamentul
lui Ioan C. Mihail. Executori
testamentari au fost I.G. Duca,
Dr.Constantin Angelescu, Ing.
Ştefan Constantinescu, Jan
Jakobson. Ioan C. Mihail lăsa
întreaga sa avere mobilă şi
imobilă statului român, solicitând
înfiinţarea unei Fundaţii
care să îi poarte numele. Studiind
textul Testamentului pe
care Ioan C. Mihail l-a redactat,
aflăm că „Fundaţiunea
Culturală Ion C. Mihail” urma
să fie administrată de către un
Consiliu compus din Patriarhul
României, Preşedintele
Academiei Române, Ministrul
Agriculturii şi Domeniilor,
Ministrul Instrucţiunii Publice
şi Ministrul Sănătăţii Publice”.
Acest Consiliu îi putea
coopta şi pe executorii testamentari
„Prof. Dr. Constantin
Angelescu şi Insp.Ing. Ştefan
Constantinescu”. Ioan C.
Mihail îşi dezvăluie, în acest
testament, întreaga sa personalitate
de filantrop, om politic cu
viziune social-liberală. Dorea
ca moşiile sale să fie împărţite
în loturi, iar ţăranii să primească
loturi mici, de trei hectare,
la preţuri accesibile. Ioan C.
Mihail moştenise 80.000 ha
pământ. În urma exproprierilor
cauzate de reforma agrară, în
1921 mai deţinea totuşi 15.000
ha, în afară de terenuri vilane,
extravilane, vii, livezi, păduri,
islazuri, heleştee.
Statul avea dreptul să păstreze
acele fonduri forestiere
supuse regimului silvic şi terenurile
în care să fie înfiinţate
fermele model, şcoli tehnice
agricole, aşezăminte industrial-agricole.
Sumele obţinute
din vânzarea loturilor, urmau
să formeze „Fondul Ioan C.
Michail” din care statul trebuia
să finanţeze acţiuni de utilitate
publică. Astfel, în localităţile în
care Ioan C. Mihail avea moşii,
urmau să fie modernizate
şcolile, dotate cu biblioteci,
urmau a se introduce cursuri
de agricultură. Se preconiza
chiar construirea de noi şcoli
şi biblioteci rurale.
Acelaşi fond urma să ofere
ajutoare materiale şi cărţi copiilor
săraci pentru a nu abandona
şcoala. Ioan C. Mihail a dispus
întemeierea unei Academii
Agricole în apropiere de Bucureşti
(care să îi poarte numele)
sau pe una din proprietăţile sale
din Judeţul Ilfov unde existau
terenuri suficiente pentru un
învăţământ superior agricol şi
o cercetare ştiinţifică agricolă
de performanţă. Erau prevăzute
cheltuieli de construcţie a
spaţiilor, dotare, cheltuieli cu
personalul didactic şi procesul
educaţional. Academia urma să
fie autonomă, dar „recunoscută
de Stat ca persoană morală”.
Ioan C. Mihail a decedat la
Bucureşti, în data de 23 februarie
1936, diagnosticul oficial fiind
„bronhopneumonie virală”,
conform istoricului de artă Paul
Rezeanu. Trupul său, conform
dorinţei sale testamentare a fost
înhumat în cavoul familiei sale
din Cimitirul Ungureni, aflat în
Craiova.
În ziua funeraliilor sale,
şcolile şi-au închis cursurile,
iar presa locală titra, în 1936:
„Defunctul nostru miliardar
Craiovean JEAN C. MIHAIL
a lăsat întreaga sa avere, care
se cifrează astăzi, la suma
de PATRU MILIARDE LEI,
Statului Român”.
Aşadar, totalul averii lăsate
de Jean Mihail statului român
a fost stabilit undeva între patru
şi şase miliarde de lei, la
nivelul anului 1936. Având
în vedere că anul 1938 a fost
maximul leului ca monedă naţională,
Ioan C. Mihail a fost
practic cel mai bogat român la
acea dată.
Totuşi, aşa cum s-a văzut,
testamentul lui Ioan C.
Mihail nu a fost respectat.
Testamentul său a fost publicat
în „ Monitorul Oficial”
nr.300 din 28 decembrie 1936.
Fundaţiunea Culturală „Ion C.
Michail” s-a înfiinţat la 1 septembrie
1936 şi a funcţionat
până în anul 1948, când toate
fundaţiile private şi de stat au
fost desfiinţate. Totuşi, nerespectarea
testamentului lăsat de
Ioan C. Mihail a început imediat
după înfiinţarea Fundaţiei.
Conducerea Fundaţiei şi personalul
acesteia aveau salarii
mari, dar activitatea Fundaţiei
stagna în mod nejustificat.
În perioada 24 octombrie-10
noiembrie 1943, cu ocazia organizării
în Palat a Expoziţiei
„Săptămâna Olteniei”, sub
patronajul Fundaţiei Regale
„Regele Carol I” (expoziţia
cuprindea realizări ale Olteniei
din agricultură, industrie, cultură
şi artă), Palatul Mihail
din Craiova a fost vizitat de
regele Mihai I şi mareşalul
Ion Antonescu, aceştia găsind
palatul în stare proastă. Aşadar,
din 1936 şi până în 1948, nimeni
nu dusese la îndeplinire
vreo prevedere testamentară a
lui Ioan C. Mihail.
S-a acreditat ideea că în perioada
comunistă s-ar fi produs
devalizarea averii lui Ioan C.
Mihail, dar deja averea acestuia
se afla în proprietatea statului
din 1936, iar comuniştii nu
puteau confisca ceea ce statul
deţinea deja. Este evident că
autorităţile române de după
6 martie 1945 (instalarea guvernului
Petru Groza este data
limită pe care Justiţia Română
o ia în calcul pentru începutul
deposedărilor realizate de către
regimul comunist) dar şi după
30 decembrie 1947, nu au respectat
testamentul, iar numele
familiei Mihail a căzut în uitare.
Până în 1958 România a
fost ocupată militar de Armata
Roşie deşi Tratatul de Pace de
la Paris din 1947 prevedea ca
Armata Roşie să se retragă
în 90 de zile. În 1947, palatul
a fost sediu administrativ
al Universităţii din Craiova
( Facultatea de Agricultură a
fost înfiinţată în aprilie 1947),
iar din 1954 s-a înfiinţat
Muzeul de Artă, prin transferarea
unei părţi din tablourile
de la Pinacoteca Aman, în
Palatul Mihail. Atât în timpul
vieţii lui Ioan C. Mihail, cât
şi după moartea sa, oficialităţi
româneşti şi străine au fost găzduite
în Palatul Mihail.
În anii 60 a ars conacul
Colloni din Deveselu, nemaifiind
vreodată restaurat. Cutremurul
din martie 1977 a afectat
Palatul Mihail din Craiova,
dar la insistenţele lui Nicolae
Ceauşescu, acesta a fost restaurat,
deşi erau voci care cereau
demolarea palatului. Palatul
Mihail din Craiova s-a degradat
vizibil, abia în 2009 începându-se
lucrări de restaurare
(până în 2013), dar acestea sunt
departe de a fi redat aspectul
de odinioară a celei mai reprezentative
clădiri din Oltenia şi
printre cele mai deosebite din
sudul României. Specialiştii în
istoria artei şi arhitecturii au relevat
asemănările dintre Palatul
Mihail din Craiova şi „Château
Cheverny” de pe Valea Loirei,
din Franţa.
Ioan C. Mihail rămâne un
reper pentru cum ar trebui
să procedeze un politician şi
un om de afaceri român. El
a crezut sincer că averea sa
va contribui la modernizarea
României. El nu şi-a înstrăinat
averea şi a ales să trăiască în
România, lăsând după moartea
sa, imensa sa avere statului
român, „să fi e întrebuinţată
în opere de utilitate publică,
care să dea satisfacere unora
dintre numeroasele trebuinţe
reclamate de dezvoltarea şi
propăşirea ţării noastre”, aşa
cum stă scris în Testamentul
său. Aşadar, exemplul lui Jean
Mihail ar fi trebuit urmat de politicienii
de ieri, dar şi de cei de
astăzi şi de mâine ai României.
A consemnat: Carmen
Zamfirescu
10 MARTIE
2020
Pagina copiilor
Bucuria lecturii
de Letiţia Coza
Mărțișorul
UniCAT
În urmă cu-o săptămână
Au pus mână de la mână
Și au cumpărat mătase –
Fire multe și lucioase,
Roșii, albe, luminoase.
În cutii sunt așezate
Cartonașe colorate;
Cheițe și forfecuțe
Stau cuminți pe trei măsuțe.
Pisicuțe hărnicuțe
S-au strâns ca la șezătoare;
Blanca, o pisică mare,
Artizană pricepută,
Foarte, foarte zâmbitoare,
Cu blândețe le salută.
Invitație la
cunoaștere
Mărțișorul – acest mic
simbol al primăverii – a intrat
de curând în patrimoniul
cultural imaterial UNESCO.
Originea lui se pierde în negura
timpului. Cele două fire
împletite – albul, însemnând
puritate și roșul, dragoste și
vitalitate, la care se adăuga
uneori și un bănuț de argint,
au ajuns până în zilele noastre,
fiind considerate un talisman
cu rol purificator. În ultimul
timp, există tendința de a
transforma mărțișorul în podoabă,
atașând firului împletit
diverse obiecte lucrate cu
migală de artizani pricepuți.
Oferit unei persoane în prima
zi de primăvară, 1 Martie,
mărțișorul devine mesagerul
urărilor noastre de bine și de
sănătate. În familie, cu mulți
ani în urmă, mama era cea
care lega la mâna copilului
mărțișorul, pentru a-l feri de
boli. Astăzi, copiii sunt cei
care, cu mânuțele lor, împletesc
șnurul alb – roșu și-l oferă
în dar mamei, ca semn al
dragostei și al recunoștinței.
După ce s-au salutat,
Ea instrucțiuni le-a dat.
Pe lăbuțe s-au spălat,
La măsuțe s-au grupat
Câte două și apoi
Cu lăbuțele lor moi
Au tăiat, înnodat și răsucit
Firele, meșteșugit.
Li-Lou este cea mai mică,
Dar lucrează fără frică.
Totuși, nu se dumirește:
„Oare cum de se-nvârtește?!”
Se întreabă ea mirată:
„E cheița fermecată?!”
„Fermecată! Dar de tine,
C-ai răsucit firul bine,”
Îi răspunde Luminița.
„Când se va opri cheița
Șnurul va fi gata răsucit;
De cheiță despărțit,
Îi vom face negreșit
Două bucle rotunjoare
Și doi motocei...” „Dar oare
Un bănuț de-argint nu-i pui?”
Grig, cu coada cam stufoasă,
După ce-a umblat hai-hui,
Acum iese de sub masă:
„Mi-am făcut (vai!) un cucui
Căutând prin lăzi cu cuie... ”
Li-Lou, sora lui cea dragă,
Imediat l-a întrebat:
„Astăzi iar ești pus pe șagă?
Unde-i banul?” „Uite-l! Nu e!”
Pân’ la urmă, i l-a dat
Și așa s-au împăcat.
Blanca i-a felicitat
Fiindcă au realizat
Mărțișorul UniCAT!
Astăzi iar ești pus pe șagă?
Dan Caragea - Critic literar
Portugalia, Redactor-șef OR
PUNCTUL
1. Ca semn de punctuație,
punctul indică sfârșitul
unei propoziții sau
fraze enunțiative. Este
semnul care impune o tăcere
mai lungă în comparația
cu pauza cerută de celelalte
semne de pauză. Folosirea
punctului nu este
însă dictată de lungimea
propoziției sau a frazei,
nici de utilizarea în același
enunț a altor semne de
punctuație. Este suficient
că propoziția sau frază să
nu aibă o legătură gramaticală
cu cea care urmează
pentru a se putea folosi
punctul. În scris și în tipografie,
punctul este urmat
de un blanc, iar propoziția
sau fraza următoare începe
cu inițială majusculă la
primul cuvânt, oricare ar
fi natura morfosintactică a
acestuia.
„În dosul portiței Ana
pândea cu inima cât un
purice. Auzise larma de
la Avrum și se strecurase
afară, bănuind că Ion, de
supărare, trebuie să fi stârnit
vreo poznă. Îi tremura
sufletul să nu i se întâmple
ceva. (L. Rebreanu, Ion)
Folosirea punctului, felul
cu punctează scriitorii
ține mai mult de stilistică
decât de gramatică. Lungimea
frazei depinde de stil.
Vom lua, spre exemplu, o
frază amplă, dintru-un scriitor
clasic, și vom încerca
o „decupare” mai „alertă”:
Junele, a cărui atențiune
era ațintită la cea mai mică
mișcare ce se petrecea, auzi
și el acest zgomot și cu un
aer în care se vedea foarte
curat neliniștea, ridică
de la pământ două cutii cu
păstrăvi și câteva găini;
apoi vârî măchinălicește
mâna în sân și scoase un
plic sigilat; iar după ce își
strânse fermeneaua la piept
și-și luă caucul din cap, lăsând
să se vadă o căpățână
rasă peste tot și numai în
creștet cu vreo câteva fire
de păr, luă o poziție umilitoare
și așteptă sosirea
boierului. (N. Filimon,
Ciocoii vechi și noi)
Iată și varianta modificată,
cu cinci [.] în plus:
Junele, a cărui atențiune
era ațintită la cea mai mică
mișcare ce se petrecea, auzi
și el acest zgomot. Cu un
Educaţie şi cultură MARTIE
2020 11
CHESTIUNI DE GRAMATICĂ A
LIMBII ROMÂNE:
PUNCTUL ȘI BARA OBLICĂ
aer în care se vedea foarte
curat neliniștea, ridică
de la pământ două cutii cu
păstrăvi și câteva găini.
Apoi vârî măchinălicește
mâna în sân. Scoase un plic
sigilat. După ce își strânse
fermeneaua la piept și-și
luă caucul din cap, lăsând
să se vadă o căpățână rasă
peste tot și numai în creștet
cu vreo câteva fire de păr,
luă o poziție umilitoare.
Așteptă sosirea boierului.
Oare cum este perceput
textul modificat? Fiecare,
desigur, va trage propriile
concluzii.
Scriitorii moderni evită,
de obicei, frazele lungi
datorită schimbărilor petrecute
mai ales în sistemul
lecturii (centrarea pe
narațiune și dialog; nevoia
de citire dintr-o privire a
frazei pe diverse suporturi;
mimarea oralității, a
realismului; dorința de a
putea controla receptarea,
răbdarea cititorului, gradul
acestuia de rezistență
la fraze mai elaborate etc.)
Putem afirma că punctul
marchează trei tipuri de pauză:
pauza dintre propoziții
sau fraze care formează
totuși un bloc discursiv. Să
ne imaginăm cadrul unui
film și insistența camerei
asupra unui peisaj, personaj
etc. A doilea tip este pauza
de paragraf sau alineat, când
se schimbă cadrul sau relatarea
își schimbă direcția. Este
acel: „punct și de la capăt”.
În sfârșit, punctul care marchează
finalul textului (dacă
ultimul enunț nu cere un alt
semn) prin care scriitorul își
încheie opera.
Dintre acestea, ne vom
opri acum la analiza paragrafului.
Ce este paragraful?
Ce lungime trebuie
să aibă un paragraf? Când
trecem de la un paragraf la
altul? Ce tendințe se pot
observa în textele recente?
Vizual ne reprezentăm
cu ușurință paragrafele,
chiar dacă azi nu este întotdeauna
posibilă reproducerea
unui spațiu mai mare,
alb, care le precedă. Paragraful
poate fi mai amplu
sau mai scut, după nevoile
interne ale textului. Să
exemplificăm cu un paragraf
lung și altul mai scurt:
Într-o dimineață din
luna lui octombrie, anul
1814, un june de 22 de ani,
scurt la statură, cu fața
oacheșă, ochi negri plini
de viclenie, un nas drept
și cu vârful cam ridicat în
sus, ce indică ambițiunea
și mândria grosolană, îmbrăcat
cu un anteriu de
șamalagea rupt în spate; cu
caravani de pânză de casă
vopsiți cafeniu; încins cu
o bucată de pânză cu marginile
cusute în gherghef;
cu picioarele goale băgate
în niște iminei de saftian,
care fuseseră odată roșii,
dar își pierduseră culoarea
din cauza vechimii; la
încingătoare cu niște călimări
colosale de alamă;
în cap cu cauc de șal, a
cărui culoare nu se poate
distinge din cauza peticelor
de diferite materii cu
care era cârpit, și purtând
ca veșmânt de căpetenie
o fermenă de pambriu ca
paiul grâului, căptușită cu
bogasiu roșu; un astfel de
june sta în scara caselor
marelui postelnic Andronache
Tuzluc, rezemat de
stâlpii intrării și absorbit
în niște meditațiuni care,
reflectându-se în trăsurile
feței sale, lăsau să se vadă
până la evidență că gândirea
ce-l preocupa nu era
decât planuri ambițioase
ce închipuirea lui cea vie
îi punea înainte și obstacolele
ce întâmpina în realizarea
lor. (N. Filimon,
Ciocoii vechi și noi)
Noul ciocoi așteptă până
se depărtă vătaful, iar după
aceea se coborî în curte și,
luând o pereche de desagi
în care era o colecțiune de
trențe ce compuneau averea
ce aducea el din casa
părintească, sui scara cu
repeziciunea vântului și
intrând iarăși în camera
sa își așeză toate lucrurile
pe la locul lor. (N. Filimon,
Ciocoii vechi și noi)
Descrierile permit, în general,
paragrafe mai lungi,
atunci când prețuim detaliile,
în timp ce narațiunea
folosește, de regulă, paragrafe
mai scurte.
Constat însă cu îngrijorare,
mai ales în publicistică,
că autorii contemporani
confundă fraza cu paragraful,
altfel spus, toate frazele
aduc, cred ei, idei noi. Oare
așa să fie sau, mai degrabă,
nu mai știm să construim
un paragraf? Scriitori clasici
sunt modele din acest
punct de vedere. Observați
cum se succed paragrafele:
Se legăna ciocârlia în răcoarea
dimineței, însoțind
de-a lungul Ialomiței trăsurile
ce mergeau la gară.
Copiii, grămădiți câte
trei pe capră, se bucurau,
tăcuți, de priveliștea cailor.
Mihai mâna poștalionul de
la trăsura lor, curată, lustruită,
în care trebuia să
se întoarcă Matei. Pe chipurile
tuturor se zugrăvea
sănătatea si fericirea.
Întinderea câmpului se
desfășura într-o nespusă
liniște de vară. De o parte,
un lan de porumb își mișca
vârful foilor nervoase,
dând văzduhului un reflex
de culoare verde, ce părea
că îngrașe aerul; de partea
cealaltă, Ialomița curgea
domoală între două maluri
joase, lăsând să se vadă o
margine de Bărăgan, cu
pârloagele sale nestrăbătute,
cu suhaturi roase
de vite, cu o turmă de oi
ce se zărea în fund ca o
pată albă, și, mai presus
de toate, cu orizontul său
înșelător, a cărui dungă
închipuită juca în arșița
soarelui ca oglinda unei
ape. Din prundul gârlei,
cireada se urca pe un vad
și se îndruma cu greu la
pășune. Câte un bou singuratec
sta înfipt în marginea
apei, cu capul întins înainte,
neclintit, întrupând în
nemișcarea lui pustietatea
locului.
Când trăsurile ajunseră
la capătul porumbului,
trebuiră să se oprească.
Jitarul sări din colibă, cu
căciula în mână, și deschise
poarta de nuiele ce tăia
drumul. Un câine slăbănog
se repezi la picioarele
cailor, lătrând din toate
puterile și gata parcă să-i
înghită.
Toți trecură dincolo, iar
jitarul închise poarta și rămase
singur ca mai-nainte,
în mijlocul câmpului.
După un sfert de ceas
ajungeau la gară. Tot norodul
acesta se revărsă în
unica săliță de așteptare
ce se găsea, râzând și sărind,
spre marea mirare a
țăranilor cărăuși. Mihai
cu surorile lui mai mici și
cu Tincuța; Elena cu patru
copii împrejur; coana
Sofița, conu Dinu și subprefectul;
Berlă, jidanul
de la han; Tănase Scatiu,
care venise călare. Numai
Sașa lipsea: ea rămăsese
la Ciulniței, să ție de urât
coanei Diamandule. Toată
lumea se uita la ceasornic
cu neastâmpăr: mai sunt
zece minute, mai sunt șapte
minute. Copiii, neavând
voie să iasă pe peron, până
la sosirea trenului, țipau în
sala de așteptare ca întro
menajerie. Mai sunt trei
minute. Clopotul sună. În
fundul zării se vede locomotiva
devenind din ce în
ce mai mare, până se arată
întreagă. „Dați-vă la o
parte, domnilor!” strigă
lampistul gării.
Trenul sosește cu repeziciune
și se oprește deodată
locului, ca un cal dresat.
Toate inimile bat cu putere.
Copiii, cu mâna dusă la
gură, se retrag cu un pas,
speriați de zgomot. Toți întreabă:
„Unde-i, unde-i?”
(Duiliu Zamfirescu, Viața
la țară)
2. Tot de punct se leagă
și linia punctată care este
folosită ca semn pentru a
marca o lacună în text sau
o suprimare voită. În exemplul
de mai jos, am tăiat
intenționat un paragraf
pentru a ilustra acest semn:
Cum ridici priporul
Ciulniței, în pragul dealului,
dai de casele boierului
Dinu Murguleț, case
bătrânești și sănătoase,
cum nu se mai întâlnesc astăzi
pe la moșiile boierești.
De sus, de pe culme, ele văd
roată împrejur până cine
știe unde, la dreapta, spre
valea Ialomiței, la stânga,
pe desișul pădurii de Aramă,
iar în față pe cotiturile
ulițelor strâmbe ale satului.
...
Într-o zi de vară, pe
la vremea odihnei, conu
Dinu fu sculat din somn
de sunetul clopotelor unor
poștalioni ce intrau în curte
cu strigăte și saltanat.
Atât el cât și nevastă-sa
Sofița săriră din paturile
lor de cit, și se uitară pe
fereastră.
3. Nu se pune punct după
titlul unei lucrări (literare,
muzicale, științifice), al
unui capitol etc.
Remarcă. Dacă titlul are
și subtitlu, atunci se pune
punct după titlu în referințe
bibliografice: Costache
Negruzzi, Negru pe alb.
Scrisori la un prieten…
BARA OBLICĂ
Este un semn apărut în
secolul trecut, folosit în
următoarele situații:
1. Înlocuiește conjuncția
„sau” când se dorește exprimarea
unei alternative:
Organizatorul își rezervă
dreptul de a modifica/
completa și/sau schimba
Regulamentul … (Libertatea,
27.02.2020)
2. Înlocuiește prepoziția
„pe” când ne referim la o
anumită lege dintr-un anumit
an:
Legea serviciului de salubrizare
a localităților nr.
101/2006 …
3. Înlocuiește linia
de fracție (care substituie
prepoziția „pe” sau
„supra”) în numerale
fracționare sau distributive:
½, jumătate, o doime;
1/4 un sfert, o pătrime; 120
km/h etc.
4. Se folosește pentru a
separa părți ale unui cod
numeric sau alfanumeric:
Campania ... este organizată
de RINGIER
ROMÂNIA, cu sediul în
București ... înmatriculată
la Registrul Comerțului cu
nr. J40/10882/1996 ...
5. În abrevierile c/val și
m/n pentru contravaloare
și motonavă.
6. Se folosește în citări
pentru a indica sfârșitul
versului.
Vreme trece, vreme vine,/
Toate-s vechi şi nouă toate;/
Ce e rău şi ce e bine/
Tu te-ntreabă şi socoate;/
Nu spera şi nu ai teamă,/
Ce e val ca valul trece;/ De
te-ndeamnă, de te cheamă,/
Tu rămâi la toate rece. (M.
Eminescu, Glossă)
Remarcă. În cazurile
1-5, bara oblică nu precedată
sau urmată de blanc.
Autor: Dan Caragea
(Portugalia)
Critic literar, publicist,
eseist, critic de artă, critic de
teatru și traducător român.
Este lusitanist, specialist
în psihologie și lingvistică
computațională. Din 2011,
Senior Editor, iar din 2019,
redactor-șef în cadrul redacției
Occidentul Românesc.
12 MARTIE
2020
Aniversare
O ţară ideală, „ Occidentul
Românesc”. Românii de pretutindeni:
câteva milioane. Li
s-a inventat o zi aniversară,
li s-a creat un minister. Nouă
români ar pleca în fiecare zi,
România fiind a doua ţară
din lume care-şi pierde masiv
populaţia activă, după Siria,
ţară în război. La sfârşit de
mai 2018, Spania a fost centrul
lumii lor. Cineva i-a scos
din anonimat şi i-a făcut să se
simtă importanţi: „Occidentul
Românesc”. Centrul lumii celor
plecaţi a fost la Calpe, în
provincia Alicante, unde a avut
loc Gala Premiilor de excelenţă,
ediţia a II-a, organizată de
această publicaţie independentă,
fără afilieri politice sau
religioase. Din 137 de nominalizări,
reprezentând români
plecaţi în patru zări, 23 au fost
premiaţi în campania „Noi susţinem
excelenţa!”.
Români cu profesii şi activităţi
diverse - matematicieni,
jurişti, jurnalişti, creatori
de festivaluri sau de organizaţii
umanitare, din Belgia,
Franţa, Italia, Regatul Spaniei
şi Statele Unite ale Americii.
Oricât de îndepărtate, între cele
două lumi, cea de origine şi cea
de adopţie, distanţa s-a micşorat
spectaculos, cât o interfaţă
de Facebook. Ştiţi cum e?
Vertiginos. Tu îţi faci desenul
tău de furnică pe covorul uriaş
al ţării de adopţie şi cineva te
vede din cosmos. Ne-am simţit
deodată importanţi, utili, şi mai
puţini singuri, în lumea mare a
luptătorilor cu morile de vânt.
La Gala de la Calpe, de
la românii plecaţi şi activi pe
unde au ajuns, am aflat poveşti
halucinante. Dacă ar calcula
cineva cât au pus fiecare din
buzunarul propriu pentru a
organiza diverse evenimente
culturale, pentru a acorda
asistenţă juridică şi socială
românilor prin lume, pentru a
promova o anumită Românie,
pentru a ţine vie limba română,
ar ieşi un buget de minister.
Al românilor de pretutindeni.
Doar că nu, nu ministerul
s-a uitat cu lupa şi cu drag la
aceşti oameni, ci o structură
independentă şi profesionistă,
condusă de Kasandra Kalmann
Nasaudean, un om cu o energie
cât noi toţi la un loc, care a avut
inima şi priceperea să-i adune
pe cei 23 de români la un loc,
pe o plajă din Calpe, într-un fel
de ţară sui generis ideală, numită
„Occidentul Românesc”.
Deşi suntem şi una şi alta,
am simţit că nu mai eram doar
un număr într-o statistică pe un
birou, şi nici un capital strict
politic, electoral. Eram nişte
români obişnuiţi, doar că împărţiţi
cumva în două, şi care
se bucură să tot lipească în cotidianul
lor, estul de vest, româneşti
amândouă. „Occidentul
Românesc” este o publicaţie
în limba română independentă
care apare în Spania de 10 ani
neîntrerupt, datorită celor doi
oameni dedicaţi, profesionişti
şi mecena în egală măsură,
Kasandra Kalmann Năsăudean
şi Michael Harrison Cronkite,
la care s-a alăturat inginerul
grafician Florin Valentin
Barbu. Totul a pornit de la o
întrebare adresată în 2009,
de către Michael Harrison
Cronkite, american de origine
română, ultimul descendent al
unei familii de români din zona
Sighişoarei, care a emigrat în
America între anii 1912-1914,
singurului ziarist de limbă
română din Spania la acea
vreme, Kasandra Kalmann
Năsăudean, absolvent al unei
facultăţi de jurnalism.
A urmat un proiect unic,
profesionist şi longeviv. De
când a fost publicat primul
număr la Madrid, au ieşit de
sub tipar peste 100 de ediţii
ale publicaţiei cu nume simbolic,
și peste un milion și
jumătate de exemplare cu informaţii,
reportaje, interviuri
au ajuns în casele românilor
din Peninsula Iberică, dar şi în
alte ţări europene, chiar şi în
China. O redacţie mică, colaboratori,
mult voluntariat, seniori
editori rămaşi fideli de la
început, precum Dan Caragea,
Letiţia Coza, Gabriela Căluțiu
Sonnenberg, Puşa Roth, Vavila
Popovici, Camelia Jula, Tudor
Petruț, Zoe Stoleru Martí.
Sub coordonarea Kasandrei
Kalmann Năsăudean şi cu
ajutorul inginerului grafician
Florin Valentin Barbu, echipa
redacțională face în mod
independent, de 10 ani, ceea
ce instituţii publice cu bugete
consecvente au drept misiune
legitimă cu bani publici: menţin
vie limba română în comunităţile
celor plecaţi, oferă
informaţii pertinente, creează
eveniment românesc cu public
european. Şi, de cinci ani, ne
premiază pe noi, cei rămaşi între
două lumi, dar cu un fel de
patrie ideală agăţată de rever.
Chapeau!
Cristina Hermeziu ( Paris,
Franța), jurnalist, scriitor, organizator
și moderator de evenimente
culturale.
Fragment din articolul
„O ţară ideală, Occidentul
Românesc” publicat în adevarul.ro
10 ani cu
„Dragi prieteni,
Primii zece ani în viața
unui om reprezintă o primă
etapă decisivă de acumulare
către adolescență și, ulterior,
către maturitate. Pentru o
publicație, zece ani de viață
arată cu totul altceva. Sunt dovada
atingerii unei maturități
absolut necesare pentru misiunea
asumată, un element
definitoriu pentru credibilitatea
dorită în rândul publicului
țintă. 10 ani de apariție continuă...
ce poate fi mai benefic
pentru o comunitate etnică
aflată departe de casă. Infor-
mare obiectivă și la obiect, cu
anticipare a nevoilor acestei
comunități, fără conotații de
orice natură care ar putea deturna
atenția cititorilor de la
subiectul propriu-zis, acestea
ar fi valențele promovate de
către „Occidentul Românesc”
în această decadă sau deceniu
de existență.
Să nu uităm că această
publicație a îndeplinit mult
timp de o manieră solitară sarcina
de informare a românilor
din Comunitatea Valenciană,
una din celei mai numeroase
de acest gen din Spania.
De asemenea, „Occidentul
Românesc” și-a asumat sarcina
deloc ușoară de a prezenta
românilor pe unii dintre cei
mai merituoși dintre ei, din
Spania și din întreaga comunitate
românească de peste hotare,
în cadrul celor două gale
desfășurate sub deviza „Noi
susținem excelența!”. O astfel
de abordare este cu atât mai
admirabilă în actualul moment
când tinerii români din străinătate
caută modele de urmat în
desăvârșirea lor profesională și
personală, iar profesioniștii de
la „Occidentul Românesc” leau
oferit niște etaloane.
În numele Consulatului
României la Castellón de la
Plana vă adresez felictari
sincere pentru atingerea
acestei borne de un deceniu
de apariție. Primul număr
al publicației a fost celebrat
la Ambasada României
la Madrid, iar noi suntem
onorați să vă adresăm aceste
urări la zece ani de la
acel moment. Urăm tuturor
celor implicați în proiectul
Occidentul Românesc în decursul
acestor 10 ani, mult
succes în continuare și putere
de muncă. Meritați cu
prisosință aceste urări ! La
mulți ani!”
Dragoș Țigau,
Ministru plenipotențiar,
Șeful Consulatului României
la Castellón de la Plana”
„Cu ocazia împlinirii a 10
ani de activitate a publicației
de limba română Occidentul
Românesc în Spania, doresc
să transmit sincerele mele felicitări
întregii echipe pentru
eforturile depuse de-a lungul
timpului în menținerea neîntreruptă
a activității jurnalistice.
Totodată, aș dori
să subliniez rolul presei de
limbă română din străinătate,
un factor coagulant în
jurul preocupărilor care fac
legătura între România și
țara-gazdă, precum familia,
cultura, afacerile sociale
și valorile democrației, ale
apartenenței la familia europeană,
ale toleranței și
protecției categoriilor vulnerabile.
Consider că importanța
presei de limbă română din
străinătate este de necontestat,
pentru că aceasta
dispune de instrumentele
necesare în vederea transmiterii
de informații relevante
cetățenilor români și
acționează ca un canal de
comunicare suplimentar între
stat și cetățeni.
Nu în ultimul rând, presa
de limbă română reprezintă
un factor determinant în
ceea ce privește prezervarea
limbii materne în rândul
comunității române din
Spania, alăturându-se astfel
eforturilor instituțiilor statului
român în vederea păstrării
și dezvoltării identității
lingvistice și culturale a românilor.
Occidentul Românesc s-a
achitat cu profesionalism și
perseverență de aceste sarcini
pe durata celor 10 ani
de activitate neîntreruptă și
sunt sigură că o va face cu
aceeași dedicație și în continuare.
Într-o epocă marcată
de provocările legate
de dezinformare, fac apel la
menținerea rolului esențial
al jurnaliștilor, acela de a
căuta și evidenția adevărul,
în fața asaltului campaniilor
de știri false care pun în
pericol echilibrul societății
noastre. Închei prin vă ura
succes în proiectele de viitor
și a vă asigura de întreaga
mea disponibilitate, precum
și a echipei mele în sprijinirea
activităților pe care le
desfășurați.”
Gabriela Dancău,
Ambasadorul Extraordinar
și Plenipotențiar al
României în Regatul
Spaniei
„Vocea Diasporei românești
se aude din ce în ce mai
clar atât în România, cât și în
întreaga Europă. Iar unul dintre
meritele pentru acest lucru
este și al jurnaliștilor români
din diaspora. Occidentul
Românesc este unul dintre
exemplele bune de comunități
de jurnaliști voluntari care-și
alocă din timpul liber pentru
informarea milioanelor de români
de peste hotare. Vă felicit
și vă urez mult succes în tot
ceea ce faceți. La mulți ani!”
Siegfried Mureșan, Membru
al Parlamentului European
„Apariţia unei publicaţii
precum Occidentul
Românesc în străinătate
reprezinta în 2010 o încercare
temerară. Multe
au fost astfel de reviste
care au apărut la început
cu entuziasm, stingându-se
rând pe rând
din varii motive, finanţarea
unei astfel de reviste
fiind întotdeauna o
foarte mare problemă. În
consecință, felicit conducerea
publicației că
se ambiționează să înoate
contra curentului, că
sprijină valoarea și îi oferă
o expunere privilegiată,
care a devenit de mult
inexistentă din partea
unor instituții mult mai
potente financiar. Prin
acest demers, Occidentul
Românesc a dat un plus
de coerență unei lumi
aflate într-o permanentă
tentativă de confecționare
a unui sens, fie el și pasager.
Proiectul Occidentul
Românesc, prin prezența
revistei timp de 10 ani, și
organizarea evenimentelor
culturale de excepție,
mi-a dat propriei vieți
o direcție mai clară. Vă
mulțumesc tuturor celor
care contribuiți la păstrarea
și rafinarea acestei
direcții. Simt că e un
traseu comun și că ne este
benefic.”
Zoe Stoleru Martí
( Valencia, Spania), Editor
Senior Occidentul Românesc
Aniversare MARTIE
2020 13
„Occidentul Românesc”
„Dacă ar fi să trasăm o
linie imaginară de undeva
din centrul României și până
în sudul californian, această
traiectorie culturală, de limbă
și de simțire, nu are cum
să ocolească centru vital din
Spania. Acolo unde de un deceniu
un grup de profesioniști,
de entuziaști animați de dorința
de a păstra tradițiile culturale
și de limbă ale țării mamă, publică
în condiții excepționale
revista Occidentul Românesc.
Prin intermediul acestei
publicații în care și noi, românii-californieni,
aducem la
cunoștință și poveștile noastre,
ne simțim mai aproape de patrie,
și de românii, care la fel
ca și noi, s-au repatriat dar au
rămas măcar în parte tot români.
„Occidentul Românesc”
este ca o placă turnantă a
comunităților românești din
întreaga lume. Vreme de un
deceniu am așteptat cu drag
fiecare număr al revistei. Acum,
la aniversare, destăinuim că
vom aștepta cu același drag
miile de numere care urmează
să apară și să ne parvină. La
mai multe!”
Tudor Petruț (Los
Angeles-California). Actor și
scenarist de film, regizor de
teatru, autorul editorialelor
„Minutul de Hollywood”.
„10 ani cu Occidentul
Românesc înseamnă peste
o sută de luni de lucru
în căutarea subiectului
optim, care să merite a
fi expus în paginile ziarului
mereu proaspăt,
reinventat, actual, divers
și angajat. Propuneri de
teme noi, tematici variate,
investigații la subiect,
ureche aplecată spre diversele
nevoi ale membri-
lor comunității românești
din Spania.
Interes mereu treaz,
informații clare, opinii
pertinente, oameni
devotați. Pentru noi,
cei care contribuim la
facerea lui, înseamnă
muncă și satisfacții.
Pentru cititori, sperăm
că înseamnă sprijin și
asistență, destindere și
informație, liant și pilon
stabil într-o lume aflată
în permanentă mișcare.
Răsplata noastră: bucuria
de a continua tot așa,
depășind așteptările.”
Gabriela Căluțiu
Sonnenberg (Benissa,
Spania). Economist, scriitor
și jurnalist, promotor de
cultură, traducător. Senior
Editor în cadrul redacției
Occidentul Românesc.
„Vă felicit și vă mulțumesc
pentru un deceniu de voluntariat
dedicat publicației
Occidentul Românesc. Ați
reușit în tot acest timp să țineți
românii din diaspora aproape
de țară. V-ați unit ideile, ați
construit și continuați să vă
investiți timpul în proiecte sociale
și educative. Nu e puțin
lucru să te implici în societatea
civilă și să continui să crezi cu
încăpățânare că tot ceea ce
faci contează. Nu e simplu nici
să găsești mereu energie. Dar
continui să speri că pui în fiecare
zi o cărămidă pentru binele
comun. Așa construim.
Oameni ca voi au înțeles
devreme că nu se mai poate
să ne mulțumim cu „e bine și
așa rău”. Știm că se poate mai
bine. Din acest motiv am ales
și eu împreună cu colegii mei
din Uniunea Salvați România
(USR) să ne implicăm. Nu am
mai stat deoparte fiindcă ne dorim
să trăim într-un stat onest,
condus de oameni cinstiți și
competenți. Dacă noi nu facem
ceva pentru viitorul nostru
acum cine o va face? Nimeni.
Rămâneți implicați. Timpul
dedicat în multe astfel de
proiecte aduce un benefi ciu
enorm comunităților noastre
fie ele înăuntrul sau în afara
granițelor. Proiectul nostru
comun este România și pentru
asta avem nevoie să ne unim
forțele. Vă doresc energie și
inspirație. Împreună facem
țara asta mai bună.”
Dan Barna,
Președinte USR
„La cât mai mulți ani,
Occidentul Românesc!
Încă de la prima colaborare
cu Occidentul Românesc, de
acum șase ani, am știut că am
găsit aici o familie – o familie
profesională, dar și legată de
profunde sentimente de respect
și prietenie. Cu fiecare ediție,
am încercat să ofer câte ceva
de acasă sau din lume românilor
care citesc publicația.
Cu fiecare ediție, am aflat
câte ceva despre ce înseamnă
viața dincolo de țara de origine,
dar și despre oamenii
valoroși care ne reprezintă
peste granițe, în comunități
din Europa, SUA, Australia
etc. Una dintre activitățile mele
preferate din cadrul colaborării
cu Occidentul Românesc a
constat în realizarea interviurilor
pentru campaniile de
premiere a românilor cu rezultate
de excepție peste hotare.
Astfel am descoperit povești
minunate, pe care Occidentul
Românesc le-a dus către mii și
mii de cititori. La rândul său,
și echipa care realizează, lună
de lună, neîntrerupt, de zece
ani, această publicație, este o
astfel de poveste unică și valoroasă,
care merită un loc aparte
în istoria presei românești.”
Camelia Jula, colaborator
Occidentul Românesc
„Cu Occidentul Românesc
colaborăm de foarte mulţi ani.
Am fost şi suntem partenerii de
încredere ai acestei prestigioase
publicaţii, care împlineşte 10
de ani de activitate. Pentru noi,
încă de la înfiinţare, Occidentul
Românesc a însemnat un model
de informare şi de eleganţă
în ceea ce priveşte prezentarea
corectă şi fără interferenţe
a informațiilor și a situaţiei
imigranților români din străină-
tate. Această aniversare nu este
doar un moment de retrospectivă,
în care ne uităm la trecut cu
mândrie, ci mai ales o răscruce
care ne provoacă să ne uităm la
viitor mult mai responsabil decât
poate am făcut-o până acum.
Occidentul Românesc produce
conținut divers și își informează
constant cititorii. În același
timp este un spațiu al opiniilor
valoroase, prin care încercăm
să răspundem și să interpretăm
realitățile care ne privesc pe toți.
Am realizat că vocile noastre
contează și că trebuie să le folosim
responsabil și cu folos. Urez
„La Mulţi Ani!” publicației, colaboratorilor,
celor care ştiu că
depun foarte mult suflet la realizarea
fiecărui număr. Vă urez
să aveţi cât mai multe realizări
frumoase şi cât mai mulţi ani de
apariţie!”. Mircea Fluieraș, colaborator
Occidentul Românesc.
„Dăruind vei dobândi”
(N. Steinhardt)
Pentru mine, Occidentul
Românesc înseamnă, în
primul rând, posibilitatea
de a dărui. Încerc, lună
de lună, să le dăruiesc
celor mai mici cititori
bucuria lecturii. Textele
literare originale, pe
care le propun spre lectură,
pot contribui atât
la îmbogățirea vocabularului
copiilor, cât și
la lărgirea orizontului
cunoașterii și, implicit,
la o dezvoltare personală
armonioasă. Dar prin
această publicație și eu
dobândesc informații și
noi cunoștințe din atâtea
domenii ale vieții.
Sunt o cititoare împătimită!
Felicitări întregii
echipe care contribuie
la apariția regulată a
Occidentului Românesc!
Dragi colegi, vă doresc
din tot sufletul sănătate
și putere de muncă, iar
Occidentului Românesc
– o viață cât mai lungă!”
Letiția Coza,
Senior Editor
Occidentul Românesc
„Îmi amintesc cum s-a
născut primăvara, din gânduri
și sufl ete omenești, dar
nu m-am gândit pe atunci că
„ Occidentul Românesc” va
deveni publicația la care voi
colabora neîntrerupt timp de
un deceniu − cea mai lungă
colaborare din viața mea! Atâtea
proiecte, atâtea visuri au
rămas în trecut, unele aproape
uitate. Dar „ Occidentul”
a dăinuit: este trecut, prezent
și viitor. Îi sunt recunoscător
pentru această continuitate,
pentru faptul că mi-a marcat
existența timp de zece ani!
Mulți se pot întreba dacă
o legătură atât de lungă nu
este mai degrabă un semn de
slăbiciune, de suficiență sau
de lipsă de imaginație. În
ceea ce mă privește, am fost
totdeauna inclinat să cred că
în publicistică e bine să ai
o „casă” a ta unde să poți
scrie cu sentimentul că cei
care te citesc „îți sunt aproape”.
M-am gândit adesea la
rostul muncii noastre, cu atât
mai mult cu cât „Occidentul
Românesc” este o publicație
de rezistență. Este fi resc ca
românii din Spania, o comunitate
foarte mare, să dorească
să aibă o presă de informare
și susținere. Nimic nu mi se
pare nimerit decât să putem
simți cu toții cât de puternică
este legătura cu cei care ne
citesc. Și nu ar fi bucurie mai
mare decât să ne putem urma
drumul împreună. La o nouă
aniversare!”
Dan Caragea (Portugalia).
Critic literar, publicist, eseist,
critic de artă, critic de teatru
și traducător român. Este lusitanist,
specialist în psihologie
și lingvistică computațională.
Din 2011, Senior Editor, iar
din 2019, Redactor-șef în
cadrul redacției Occidentul
Românesc.
„Măsurăm viaţa unei publicaţii
de cultură după dimensiunea
sa calendaristică, dar și
după capacitatea de propagare
a acesteia în lumea întreagă.
Apărută în condiţii de libertate,
la 10 ani de la apariţie, revista
„Occidentul Românesc”
din Spania nu-şi dezminte ţinuta
intelectuală şi diversitatea
informațiilor. Revista privește
lucid şi nuanţat asupra realităţii
zilelor noastre.
Toți acești ani de apariție,
sunt convinsă că au necesitat
un efort în menținerea standardului
ridicat al aprecierii,
răsunetului ei în întreaga lume.
Ambiţioasă şi prețioasă, dornică
de a face o lume mai bună,
foarte fermă în acelaşi timp,
revista a demonstrat până
acum că şi-a onorat numele,
căutată fiind, de românii (în
primul rând, dar nu numai)
de pe întreg mapamondul, pentru
lectura articolelor sale. Vă
mărturisesc, că eu una, m-am
simțit onorată prin acceptul
continuu de „găzduire” a articolelor
și eseurilor mele în
marea sa „clădire”.
La ceas aniversar transmit
felicitări colectivului
redacțional cu înalte calități
al revistei, apreciindu-i spiritul
liber, tenacitatea şi curajul,
ani frumoşi de viaţă lungă;
să-şi sporească notorietatea
şi realizările, să-şi menţină
ţinuta elevată şi gradul de impact,
verticalitatea spirituală,
deschiderea spre valorile naţionale
şi universale. La numere
multe! La Cititori cât mai
mulți! La colaboratori harnici
şi talentați, iubitori ai sufletelor
cititorilor de pretutindeni! Cu
adâncă prețuire, Vavila.”
Vavila Popovici (Carolina
de Nord - SUA). Scriitor și jurnalist,
poet, traducător tehnic.
Senior Editor în cadrul redacției
Occidentul Românesc.
A consemnat: Ilinca Fodor Van Scheyk, Redactor-șef adjunct Occidentul Românesc.
14 MARTIE
2020
Opinii
Ce ne face pe noi ardeleni
Am avut zilele trecute un
schimb interesant de replici
cu un coleg din Carolina de
Sud. A fost pe tema „trecutului”
prin dispozitevele de
securitate din clădirile federale.
Clădirile federale din
SUA au montate la intrare
dispozitive de securitate similare
celor din aeroporturi.
Trebuie să te descalți. Să-ți
golești tot ce ai prin buzunare.
Să-ți scoți cureaua.
Laptopul din geantă. Să-ți
dai jos haina. După asta, cineva
te verifică suplimentar
plimbând un aparat de-alungul
corpului tău. Abia după
aceea poți intra în clădirea
federală.
Colegul meu, american
get-beget din Carolina de
Sud, mi-a spus așa: Am vrut
să verific cât este de eficient
sistemul lor de securitate.
Așa că nu mi-am scos papucii
înainte să trec pe sistem.
„Și s-au prins?”, l-am
întrebat. „Nici vorba.” „Interesant”,
am continuat eu.
„Eu vin din Transilvania.
Am mers la școala germană
până în clasa a noua. Am
învățat acolo că regulile se
respectă întotdeauna cu
strictețe. Nu-ți pui întrebarea
de ce există o regulă.
Doar o respecți. Deci, eu
nu doar că îmi scot papucii
când trec prin sistemul
de securitate. Dar îmi scot
și cioprapii.” Am glumit
bineînțeles cu ciorapii.
A râs, și mi-a zis așa:
„Am fost într-o vară la
Zurich cu studenții noștrii
din Carolina de Sud. Întrun
parc, studenții mei s-au
așezat pe iarbă, așa cum fac
acasă. A venit un polițist
elvețian și le-a spus că nu
este voie să calce iarba.”
„Dar nu există nici un semn
care să spună asta”, i-a răspuns
un student din Carolina
de Sud. „Nu este nevoie de
semn pentru asta”, i-a spus
polițistul elvețian. „Iarba din
parc nu se calcă. Punct. Toți
știm asta.”
M-am gândit mult de
atunci la povestioara asta
și ce fel de educație am eu.
Dacă închid ochii, primul
lucru care-mi vine în minte
(legat de educația mea)
este profesoara de germană
din ciclul gimnazial. Apoi,
învățătoarea noastră, Frâu
Bandenburg. Dacă psihologia
funcționează, cred
că primul strat al educației
mele este profund german.
Chiar dacă vocea mea interioară
este acum în engleză.
Chiar dacă scriu și gândesc
majoritatea timpului în engleză,
fundamentul crezurilor
(beliefs) și a reacțiilor
mele sunt majoritar germane,
așa cum le-am învățat la
Allgemeine Schule Nummer
Sieben din Eisenmarkt, adică
Școala generală nr. 7 din
Hunedoara. Apoi cred că
al doilea strat este maghiar
reformat, adică protestant.
Calvinist. Stratul românesc
mă face să fiu blând. Ceea ce
nu este de loc puțin în viață.
Poate surprinde faptul
că îmi consider crezurile
și reacțiile mele mai ales
nemțești ținând cont că familia
mea nu are pic de origine
germană. Totuși, majoritatea
timpului cât am crescut am
interacționat puțin cu ai mei.
Orele noastre de școală erau
programate după-masă, de
la două la opt seara. Așa că
dimineața, înainte de școală,
eram singur acasă pregătindu-mi
lecțiile. Iar acasă
ajungeam doar seara, frânt
de oboseală. Era timp doar
de cină, un pic de televizor,
și imediat, culcarea. Aveam
școală în acele vremuri și
sâmbăta. Programul de care
spun se repeta șase zile din
șapte, în fiecare săptămână.
Bănuiesc că toți cei care am
avut orele după-masă am
fost în situații asemănătoare.
Am crescut așadar cu un
set de crezuri și reacții care
fac acum parte din ființa
mea, și care cred că le-am
dobândit la școala germană.
De exemplu, nu pot „înghite”
nici măcar un minut de
întârziere. Ajung la orice
întâlnire cu câteva minute
înainte. Întotdeauna. Sunt
în sala de curs cu cinci minute
mai repede să încep
ora. Îmi dă suficient timp
să-mi aranjez hârtiile. Să mă
dezmorțesc. Dar mai ales,
transmite studenților ideea
că – I am professional, și că
îi respect folosind fiecare
minut pentru ei.
Punctualitatea este
prețuită și admirată în SUA,
deși nu face neapărat parte
din cultura locală precum
în Germania. Aici, fiecare
trebuie să parcurgă distanțe
lungi, iar traficul este uneori
greu de prezis chiar și cu
gadget-urile GPS de astăzi.
Este pur și simplu imposibil
de anticipat că se lucrează la
un colț de stradă, și pentru
asta sunt închise două dintre
cele trei linii de trafic pe
direcția mea de mers. Sau
găsirea unui loc de parcare
poate fi o problemă, mai
ales când sunt activități majore
în zonă. Așa că lumea
este înțelegătoare atunci
când cineva întârzie, deși se
subînțelege că este important
să fii punctual.
A doua obsesie de-a mea
este că trebuie întodeauna
să-mi respect cuvântul dat.
Adică tot ce am promis. Vorba
neamțului: „Ein Mann
ein Wort.” Ai spus ceva, te
ții neapărat de cuvânt. Mărturisesc
că acest crez mi-a
creat întotdeauna cele mai
mari „necazuri” în viață.
Mai ales că soția mea s-a
prins că dacă am spus ceva
îmi vine greu să mă răzgândesc.
Are de aceea o replică
cu care mă înnebunește: „Ai
zis că …”.
Dincolo de glumă, fac
deseori promisiuni fără
să mă gândesc atent la
consecințele lor. Promit
că voi lucra la ceva, după
care îmi dau seama că
sunt copleșit de urgențe la
universitate sau de treburi
acasă. Deși nu am până la
urmă nici o obligație față de
nimeni, totuși, mă simt extrem
de vinovat atunci când
nu reușesc să-mi păstrez
cuvântul dat. Am promis de
exemplu cuiva că voi ajuta
la strângerea unei sume de
bani pentru o acțiune civică.
Am promis că voi scrie
o carte de povești pe care o
vom folosi apoi pentru PR
în strângerea de fonduri. Am
promis că totul va fi gata de
Crăciun. Am promis, dar nu
m-am ținut de cuvânt.
Crăciunul a trecut, și am
reușit să scriu o singură
poveste. Mă simt vinovat
și mi-e rușine că nu mi-am
ținut promisiunea. Am repromis
că voi termina de
Paști cartea de povești, ca
să începem atunci strângerea
fondurilor. Refuz să-mi
imaginez situația în care nu
mă țin de cuvânt pentru a
două oară. Cred că nu mi s-a
întâmplat asta niciodată în
viață. Și nu vreau să debutez
tocmai acum la „bătrânețe”.
Mai departe. Cred că nu
trebuie să mint un cuvânt
(„mint” nu este cuvântul
potrivit în acest context.
Mai potrivite sunt să
„schimb”, „reinterpretez”,
„modific”). Nici măcar
ca să fac un bine. Crezul
ăsta mi se trage de la tata.
Aveam obiceiul când eram
copil, să le minciunesc din
când în când, mai ales ca sămi
salvez pielea după prostii.
Poate am avut vreo opt,
nouă ani când l-am mințit
într-o după-masă pe tata.
A fost un fleac. Nu mai țin
minte exact ce.
Dar imaginea momentului
îmi este și acum vie în
memorie. S-a întâmplat pe
scări, acasă la Hunedoara.
S-a uitat scârbit la mine și
mi-a zis atât, „Egy nagy
hazudos vagy.” „Ești un
mare mincinos”. M-a pătruns
o asemenea rușine,
încât mi-am propus în acel
moment să nu mai mint indiferent
care sunt consecințele.
Dacă s-a întâmplat să spun
apoi lucruri neadevărate, a
fost doar pentru că nu m-a
ajutat memoria. Dar nu am
mai trecut prin situații în
care mintea a „văzut” ceva,
iar gura a spus altceva.
Obsesia față de minciună
cred că am învățat-o pe
filiera reformată. Bisericile
protestante, inclusiv cea
reformată din Ardeal, consideră
minciuna un păcat
fundamental. Spre deosebire
de catolici și ortodocși,
noi, protestanții, credem
că putem comunica direct
cu Dumnezeu. Preotul este
eventual un ajutor în această
comunicare, dar nu este
întotdeauna necesar. Nu preotul
crează comunicarea și
fără de care comunicarea nu
ar avea loc.
Așa cum cred catolicii
sau ortodocșii. De aceea,
bisericile protestante consideră
minciuna un păcat
capital. Unul din cele mai
rele. Nu vreau să ofensez
pe nimeni când spun asta,
căci nu sunt teolog. Însă
interpretarea minciunii este
diferită. Se poate scrie o bibliotecă
întreagă despre ce
înseamnă adevărul și unde
începe minciuna, dincolo
de realitatea fizică. Deseori
lucrurile complicate în viață
nu sunt albe sau negre, iar
descifrarea nuanțelor de gri
este dificilă. Am pus însă
link-ul la postarea unui profesor
universitar din Anglia,
care a scris câteva cărți despre
minciună și legătura ei
culturală.
Minciuna nu este deloc
tolerată în SUA. Îți pierzi instantaneu
toată credibilitatea
când ești prins cu minciuna.
Mi-am invitat mama să ne
viziteze în iarna lui 2004.
I-am făcut invitație cu care
apoi, ea a mers la Ambasadă
pentru viză. Șocul a venit
când am aflat că viza i-a
fost refuzată. Nu am auzit
niciodată să se fi refuzat
viza părinților cuiva stabilit
în SUA. Nu am aflat nici
până astăzi ce s-a întâmplat.
Totuși, mama s-a „scăpat” și
mi-a spus că a avut impresia
că cel care o intervieva la
Ambasadă nu era binevoitor.
Așa că ea s-a gândit să spună
niște „minciunele” ca să-și
ajute cazul. „Minciunele
nevinovate, care oricum nu
contau.”
Mărturisesc că n-am
înțeles niciodată partea cu
minciunile spuse într-un
scop bun. Sau minciunile
care ajută pe cineva. Un
lucru îl înțeleg însă foarte
bine. Toți funcționarii americani
sunt extrem de bine
pregătiți să găsească minciunile
și inconsistențele în
argumentul cuiva. Ori când
te-au prins cu „minciunica”,
zece ape curate nu te mai
spală.
Revenind la discuția mea
de la început, cea cu colegul
meu din Carolina de
Sud, pot spune că probabil
ne asemănăm foarte mult în
intoleranța noastră la minciuna
de orice fel, cât de
cât în respectarea cuvântului
dat, și de loc în obsesia
cu respectarea la sânge a
regulilor. Desigur, el este
mult mai bine adaptat ca
mine Statelor Unite, din
moment ce s-a născut aici.
Doar eu vin cu un bagaj
cultural de la o școală germană
din Transilvania. Așa
cum am spus deja, punctualitatea
este tot mai greu de
realizat în Statele Unite din
cauza distanțelor mari și a
dificultăților din trafic.
De aceea sunt populare
video-conferințele și
desigur există întotdeauna
înțelegere amplă când
cineva întârzie. Totuși
nimeni nu abuzează de
această toleranță. În fine,
discuția despre cuvântul
dat este complexă. Văd tot
mai rar situații în care lumea
consideră cuvântul dat
drept o promisiune fermă.
Cum zicea cineva în filmul
Jerry McGuire: „My word
is like rock.” În schimb,
înțelegerile importante
sunt întodeauna, dar întotdeauna,
scrise incluzând
absolut toate detaliile. Detaliile
care au fost discutate,
dar nu scrise, sunt uitate.
Considerate nule. Discuția
este deci doar preambulul,
explorarea, care a dus spre
înțelegerea finală, și care
este în scris.
Mă întreb, oare în ce
măsură ne definesc pe noi,
ardelenii, punctualitatea,
respectarea cuvântului dat,
intoleranță la minciună, și
blândețea? Am citit ieri o
postare minunată a domnului
Tudor Duică, în care
își exprima frustrarea față
de administrația de peste
Carpați. Nu cred că aș fi
putut s-o descriu mai bine
decât a spus-o dânsul. M-a
uns pe suflet, pentru că am
două imagini în mintea mea
pentru cei care sunt izvoarele
principale ale prostiilor
administrative din țară:
Adrian Năstase și Traian
Băsescu. Primul a credibilizat
aroganța iresponsabilă,
iar al doilea agresivitatea
nerușinată.
Dar eu adaug la ce a spus
domnul Duică și următoarea
ipoteză: eu cred că noi, ardelenii,
înțelegem altfel punctualitatea,
respectarea cuvântului
dat, dezgustul față
de minciună, și blândețea.
Nu zic că le înțelegem neapărat
mai bine sau mai rău.
Dar le înțelegem altfel decât
restul țării. Și asta este important.
Și nu poate fi trecut
cu vederea.
Și cu asta am ajuns la
sfârșitul gândului meu: Să
fim cu toții sănătoși și mai
înțelegători unul cu altul! O
săptămână plăcută tuturor și
ne auzim cu bine în curând.
Autor: Alex Doboli.
Absolvent al Universității
Politehnica din Timișoara,
profesor la Stony Brook
University din New York, editor
la Știrile Transilvaniei,
cel care a dat liniile de dezvoltare
a publicației. Editorialist
și fin observator al vieții
publice din Transilvania,
Alex Doboli aduce în echipă
acel „bird’s-eye view” atât
de necesar adeseori.
Călător prin lume MARTIE
2020 15
Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg
(Benissa-Spania), Editor Senior OR
Savorile bucătăriei spaniole
sunt o componentă importantă
a „pachetului turistic” care
exercită o atracție magnetică
asupra milioanelor de vizitatori,
deciși să exploreze țara, la
nevoie și cu dinții. Beneficiile
dietei mediteraneene, vestită
pentru efectul binefăcător asupra
sănătății, se combină de minune
cu delicioasele arome ale
mâncărurilor preparate în stilul
foștilor dominatori musulmani.
Dacă mai adăugăm și ingredientele
„recent” importate de
peste Ocean (în Evul Mediu),
obținem imaginea complexă
a Spaniei culinare moderne,
cu note unice, de exotic, care
o individualizează în peisajul
caleidoscopic al gastronomiei
lumii. Nu încap aici descrieri
amănunțite, dar merită aruncată
o privire asupra amănuntelor
cu vocație de inedit.
Ca în mai toate țările
Europei, primele menționări
legate de prepararea alimentelor
pe teritoriul actual al
Spaniei au fost cele întocmite
în Antichitate, de către romani
și greci. În afară de renumita
miere hispanică, cel mai îndrăgit
produs al Iberiei de pe
atunci era pasta preparată din
pește fermentat și macerat,
vestitul garum latin (gáros,
la greci), fără de care, secole
de-a rândul, de la Atena până
la Roma, nu s-a conceput mâncare.
La fel, măslinul, cunoscut
deja de egipteni, își începe lent
povestea de dragoste milenară
în bazinul Mării Nostrum, poveste
care va culmina câteva
secole mai târziu, odată cu
descălecarea arabilor.
Legat de agricultură, Plinius
cel Bătrân notează surprins că
pe teritoriul iberic ar fi existat
un arbore care dădea rod diferit
pe fiecare ramură (nuci,
mere, cireșe, pere, rodii etc.),
dar care, spre dezamăgirea lui,
nu rezista mulți ani, uscându-se
la scurtă vreme. Pentru noi, un
semn că tehnica altoitului era
deja cunoscută de pe atunci.
Vorbind despre altoi, extinderea
viței de vie pe teritoriul
mediteran, deci și în Spania, se
datorează grecilor, cunoscuți
ca producători ai celor mai
bune vinuri din antichitate.
Abia mai târziu, prin influența
vizigoților, s-a introdus aici și
berea. Nu insist asupra vinurilor
Spaniei. S-au scris cărți,
chiar biblioteci...
Transformată timp de 600
de ani în Califatul musulman
al-Ándalus, o mare parte din
Peninsula Iberică intră sub
influența Orientului, inclusiv
la capitolul bucătărie. Ingrediente
de bază devin orezul,
sorgul, zahărul din trestie de
zahăr, spanacul, vinetele, pepenii,
lămâile, piersicile și portocalale
(citricele, în general).
La rândul lor, migdalele își fac
intrarea triumfală (nu numai la
desert!). Cunoscută și iubită
încă din antichitate, mierea se
asociază migdalelor, creând
un mariaj perfect prin halvale,
baclavale, nuga și alvițe
((turrón). În paralel, măslinul
își continuă ascensiunea...
Este foarte normal ca preparatele
spaniole actuale să
posede rădăcini berbero-arabe
din epoca andalusí, dar puțini
sunt cei care realizează că,
grație Conquistei, influența
arabă s-a transmis și dincolo
de așteptări, ajungând până
în bucătăria țărilor latinoamericane.
După reconquista
Regilor Catolici creștinismul
se impune inclusiv în unele
discipline laice, cum este
arta culinară. Surghiuniți sau
convertiți, cu sau fără voia lor,
musulmanii se văd nevoiți să
înghită și „găluști“ de care nu
prea le consideră halal.
În consecință, pe parcursul
secolelor XVI și XVII, consumul
de carne de porc și vin se
constituie ca element distinctiv
în sânul societății spaniole, indicând,
aidoma unui „turnesol
alimentar”, cine este „creștin
de factură nouă” și cine este
„convins, din moș strămoș”.
Oricum, musulmanii eludaseră
de mai demult problema
abstinenței, ridicând oficial
parfumatul vin iberic la rangul
de… „medicament”.
Deși la prima vedere nu par
să aibă legătură între ele, religia
și bucătăria merg în Spania
mână-n mână. Întreg calendarul
catolic se poate citi ca o listă
de mâncăruri tradiționale, pe
care fiecare familie le servește
obligatoriu la diverse evenimente
ce se succed pe parcursul
anului religios. Carnea
de porc, pasăre, vită, iepure,
miel și vânat nu lipsește, mai
ales la ocazii festive. Carne de
hoy, vino de antaño, y vivirás
sano (Carnea de azi și vinul de
odinioară fac viața ușoară.)
În ciuda diferențelor de la
o Provincie la alta, datorită
„ordinii culinare catolice” o
mare parte din meniu este comună
întregii țări, constituindu-se
într-un liant nevăzut, ca
o lege nescrisă a prezervării
identității naționale. Nu întâmplător,
Julio Camba – un fel
de Caragiale spaniol – susținea
cândva că «bucătăria spaniolă
este făcută din usturoi și din
prejudecăți religioase».
În ce privește distribuția
meselor pe parcursul zilei,
„Gustând” Spania
peste tot se obișnuiește luarea
unui mic dejun aproape modic,
constând uneori doar dintr-o
cafea și o plăcintă mică, urmat
de o masă de amiază destul de
consistentă. Cina se ia în plenul
familiei, la ore mai târzii decât
prin alte țări europene (nouă,
sau chiar zece seara). Între
mese se intercalează gustarea
care poartă frumosul nume ce
mângâie urechea noastră de români:
merienda. Nu mai puțin
mângâietor și dătător de viață
este numele unei licori distilate,
care amintește vag de țuica
noastră, dar care se servește
abia la final, ca digestiv: aguardiente
(apă arzătoare).
Revenind la Evul Mediu,
se cuvine amintit că, odată cu
descoperirea Americii în 1492,
pătrund în Europa, prin intermediul
Spaniei, și elementele
americane (mai ales tomatele,
cartofii, ardeiul și cacao). Ultima
face furori în Europa secolelor
XVI și XVII, după ce,
pentru prima oară tot în Spania,
pulberii cu gust amar, nepopulară
la început, i se adaugă
zahărul.
Se poate spune deci că spaniolii
sunt „vinovați” și de inventarea
delicioasei ciocolate.
La rândul lor, unele produse
neaoșe cum sunt orezul, uleiul
de măsline și o mare parte
din cereale trec oceanul în
sens invers, cucerind „ Indiile”
(America). Da, da, tot el, eternul
măslin, se așterne la drum
peste ape. Mai că suntem
tentați să credem că în Spania
i-ar fi crescut aripi...
Caracteristic bucătăriei
tradiționale spaniole este faptul
că accentuează ingredientele
de bază, punând mai
puțin preț pe modul lor de preparare.
Responsabile pentru
diferențierea pe zone a regiunilor
gastronomice amintite
sunt sosurile, condimentate în
cantități moderate, mai toate
având culori ce bat spre roșu,
grație șofranului sau ardeiului.
Peștele dintr-o anumită regiune,
șunca unei anumite rase
de porcine, năutul dintr-un sat
anume etc., sunt doar câteva
exemple de „vedete” iberice
inmitabile. În consecință, numele
multor mâncăruri încorporează
denumirea localității
care-și revendică privilegiul
de a fi inventat acel produs.
Se impune, deci, și în limbajul
profesioniștilor marca de
proveniență, apărând denumiriea
de origine.
Legat de produsele alimentare
de bază, în limbajul de zi
cu zi abundă proverbele și vorbele
de duh. Iată doar câteva
exemple savuroase: El aroz, el
pez y el pepino nacen en agua y
mueren en vino (orezul, peștele
și castravetele, se nasc în apă
și mor în vin); algo del año de
la pera (lit. ceva datând din
anul perei, de pe vremea lui
Pazvante); quien parte el bacalao
(lit. cine taie peștele cod,
cine taie și spânzură); es pan
comido (lit. pâine mâncată, mizilic,
joacă de copil); mandar
a freir el espárragos (lit. trimis
să prăjească sparanghelul, concediat);
dar calabazas (lit. a da
dovleci, a trimite la plimbare),
ser un melón (tont ca un pepene)
etc.
În zilele noastre, bucătăria
modernă spaniolă se
îmbogățește atât cu ideile aduse
de turiștii străini, cât și prin
expansiunea proprie, odată cu
extinderea restaurantelor cu
specific spaniol prin mai toate
capitalele lumii (și nu numai).
Nu puțini sunt bucătarii spanioli
deveniți faimoși, premiați
pe la diverse concursuri. Vestiți
sunt mai ales cei care au introdus
arta fuziunii molecurare în
bucătărie, răsfățând cum s-ar
zice metodic și științific papilele
noastre gustative.
Totuși, așa moderni cum
sunt, mai toți rămân fideli specificului
local, ilustrând parcă
intenționat proverbul dragostei
necondiționate: Contigo, pan
y cebolla („Cu tine, pâine și
ceapă” – ce-i trebuie mai mult
unui îndrăgostit?).
Îmi dă ghes inima să descriu
mai pe-ndelete mesele
spaniolilor, luând la rând
Andaluzia, Aragonul, Asturia
și Balearele, trecând prin
Castilia, Catalonia și toate
celelate provincii, mergând
până la ultima din lista alfabetică,
Valencia, dar spațiul
editorial nu-mi permite. Prea
multe ar mai fi de spus! Amânăm
așadar „harta meniului”
pentru altă ocazie, căci, vorba
proverbului, ¡Aqui hay tomate!
(lit. avem roșii), adică e
rost de multe povești.
Autor: Gabriela Căluțiu
Sonnenberg (Benissa –
Spania)
Economist, scriitor și jurnalist,
promotor de cultură,
traducător. Senior Editor în
cadrul redacției Occidentul
Românesc.
16 MARTIE
2020
Sănătate
Regenerarea întregului sistem imunitar în doar 72 de ore
„Postul intermitent restartează
chiar și organismul slăbit
de boală”, descoperire imensă
a oamenilor de știință americani.
Sistemul imunitar este
scutul nostru, cel mai prețios
aspect al sănătății noastre.
Este armura care nu permite
bolilor să se apropie. Există
multe modalități de a întări
sistemul imunitar, însă unul
dintre cele mai la îndemână a
fost descoperit de cercetătorii
științifici de la Universitatea
din California de Sud.
Ei bine, nimic complicat,
doar o pauză alimentară prelungită.
Iată cum postul te poate
ajuta să ții bolile la distanță.
Potrivit cercetătorilor, două
zile de post negru sunt capabile
să regenereze întreg sistemul
imunitar și să ajute organismul
să combată infecțiile. Cercetătorii
sunt de părere că această
metodă îi poate ajuta fantastic
de mult în special pe pacienții
oncologici și pe cei în vârstă.
Dacă stăm bine să ne
gândim, această metodă este
recomandată de milenii, iar
bunicii noștri aveau o vorbă:
cine nu ține post la tinerețe va
ține regim la bătrânețe. Inițiații
tuturor religiilor postesc atunci
când doresc să se purifice.
Așadar, descoperirea cercetătorilor
americani vine doar ca
o completare a înțelepciunii
marilor inițiați.
Cercetătorii au verificat
efectele postului negru de două
zile în decursul a șase luni, atât
la oameni, cât și la șoareci de
laborator.
În ambele cazuri, perioadele
îndelungate de nealimentare au
dus la o scădere considerabilă
a celulelor albe. La șoareci,
după fiecare perioadă de post
negru se produce o regenerare
rapidă a celulelor albe, ceea ce
înseamnă o înnoire a sistemului
imunitar.
Valter Longo, gerontolog
și profesor de științe la
Universitatea din California
de Sud, a declarat: „Postul dă
undă verde celulelor stem să se
înmulțească și să reclădească
întregul sistem imunitar. Vestea
și mai bună este că organismul
poate astfel să se lepede de
componentele defecte, vechi,
ineficiente în timpul postului.
Dacă faci asta după ce sistemul
imunitar este serios afectat
de îmbătrânire sau chimioterapie,
perioadele de post intermi-
tent pot efectiv să genereze un
sistem imunitar nou”.
Datele studiului semnalează
în timpul perioadelor de post
intermitent și scăderea notabilă
a hormonilor IGF-1, legați de
îmbătrânire, progresie tumorală
și risc de cancer.
Mai mult, o clinică a probat
efectele postului de 72 de ore
la pacienții aflați sub chimioterapie
și au constatat că au fost
mult mai protejați împotriva
toxicității tratamentului.
„Chimioterapia salvează
vieți, dar vine cu zdruncinări
serioase ale sistemului
imunitar, iar studiul arată
că efectele chimioterapiei
pot fi tolerate mai ușor de
pacienții oncologici care
țin post intermitent”, spune
Tanya Dorff, profesor la uni-
versitatea californiană USC.
Cercetătorii spun că sunt
necesare studii suplimentare și
că decizia unui post intermitent
trebuie luată doar la indicațiile
medicului curant, în a cărui
observație vă aflați. Pentru
persoanele sănătoase, postul
intermitent a devenit un stil de
viață din ce în ce mai popular,
cu efecte benefice dovedite.
Sursa: thesource.com, usc.edu
„Mintea de la tinerețe este toiag la bătrânețe”
Expresia populară românească
„bătrânețe, haine grele”
rezumă toate dificultățile legate
de înaintarea în vârstă, dar o
altă vorba la fel de înțeleaptă
spune că „Mintea de la tinerețe
este toiag la bătrânețe”. Cu alte
cuvinte, dacă ai grijă de tine
din timp, poți avea o bătrânețe
ușoară. Plecând de la această
idee, astăzi îți dăm câteva
sfaturi utile (și documentate)
legate de cum poți să rămâi
sănătos/sănătoasă la vârsta de
mijloc (40-50 de ani), pentru a
evita cât mai mult timp instalarea
durerilor și a diverselor
afecțiuni, pentru a îmbătrâni
frumos și sănătos. Primul pas
este legat de înțelegerea faptului
că sănătatea fizică, mentală
și emoțională sunt conectate. Și
nu uita: nu este niciodată prea
târziu pentru a începe să ai mai
bine grijă de ține!
Atenție la alimentație! O
alimentație echilibrată nu este
singura modalitate în care poți
să îți păstrezi sănătatea la vârsta
de mijloc, dar adesea este
primul pas în această direcție.
Nu te axa pe cure de slăbit și
diete minune, ci pe obiceiuri
alimentare sănătoase, care îți
vor crește energia și îți vor
conferi o stare de bine permanentă.
Mai mult ca sigur,
o alimentație echilibrată te
va ajuta oricum să și scapi de
kilogramele în plus. Pentru a
mânca sănătos, urmează sfaturile
de mai jos:
• renunță la mâncarea
procesată – nu mai cumpăra
mâncare ambalată din magazin,
care este plină de aditivi,
sare, grăsimi și zahăr (carne
procesată, supe instant, feluri
de mâncare congelate/la
conservă, dulciuri, chips-uri,
produse energizante), alege
în schimb produse cu cât mai
puține ingrediente pe ambalaj
și gătește acasă toate mesele de
peste zi;
• renunță la zahărul în
exces – Organizația Mondială
a Sănătății recomandă un
consum maxim de 6 lingurițe
de zahăr/zi (25 g), dar majoritatea
dintre noi consumă prea
mult zahăr adăugat (ceea ce
duce la îngrășare, diabet de
tip 2, boli de inimă și nu numai);
înlocuiește zahărul alb
cu alternative naturale și alege
cât mai des un fruct în loc de
o ciocolată
• începe să mănânci
mai des nuci de tot felul –
înlocuiește snacks-urile nesănătoase
cu un pumn de nuci,
alune de pădure, caju, fistic,
nuci pecan, de Macadamia
și braziliene, migdale, arahide;
sunt bogate în fibre (care
măresc senzația de sațietate
și pot reduce colesterolul și
riscul de diabet), acizi grași
esențiali Omega-3 și Vitamina
E (benefice inimii); în urma
analizării a 20 de studii legate
de beneficiile nucilor, în 2016
specialiștii au concluzionat că
un consum de 28 g/zi reduce
riscul de boli cardiovasculare,
cancer și mortalitate (generală
și provocată de boli respiratorii,
diabet și infecții);
• înlocuiește băuturile dulci
și alcoolice cu apă – renunță
la apa cu arome, sucurile acidulate
din comerț și băuturile
alcoolice, în favoarea apei simple,
cea mai bună modalitate de
hidratare zilnică
Fă mișcare! Renunță la sedentarismul
care te ține lipită de
scaunul de la birou, mijloacele
de trasport în comun și canapeaua
de acasă. Mișcarea este
izvorul tinerețîi, deci fă sport
într-o manieră variată, pentru
a nu te plictisi și a nu renunța
rapid la ele: pedalează bicileta
în parc, mergi pe jos cele 2
stații de la metrou până acasă,
fă piața pe jos, fă acasă exerciții
simple, dar intense (HIIT/antrenament
de mare intensitate,
făcut pe intervale, care implică
efort maxim timp de câteva
minute, urmat de odihnă completă).
Poți încerca un HIIT de
3×3 minute (încălzește-te 3
minute pedaland staționar/alergând
pe bandă, în următoarele
3 minute mărește intensitatea
la maximum, apoi încetinește
ritmul până la unul odihnitor,
timp de alte 3 minute; repetă 4
seturi de sprint și odihnă).
Reechilibrează-te periodic!
La vârstă de mijloc îți cunoșți
foarte bine organismul, știi
cum poți scapa de oboseala
acumulată, de cât somn ai nevoie,
cât de mult te scoate din
ritm o noapte pierdută. Pentru
a ține la distanță dezechilibrele,
problemele emoționale
și cognitive, îți poți echilibra
ritmul de viață pe următoarele
2 paliere:
• reducerea stresului –
pentru un stil de viață sănătos
pe interior, nu contează doar
alimentația echilibrată, ci și
reducerea stresului, pe care
o poți face prin alimentație,
ținerea unui jurnal în care să
notezi lucrurile bune de peste
zi (optimismul face bine!), meditate
(cercetările arată că îmbătrânirea
afectează mai puțin
creierul persoanelor care practică
meditația și poate reduce
inflamația și nivelul de cortizol),
un hobby nou (ieși din
zona de confort, pentru a te redescoperi
permanent); găsește
o formă de meditație care ți se
potrivește și apelează periodic
la ea (dă telefonul pe silent și
respiră adânc și calmant timp
de 5 minute sau ia o pauză și –
cu ochii închiși – gândește-te
la toate motivele de fericire din
viață ta);
• un somn de calitate – beneficiile
unui somn de calitate
de 7-9 ore/noapte sunt multiple
(absența lui poate însemna
stres și nervi, creștere în greutate,
diabet, hipertensiune
și boli de inimă, risc de atac
cerebral).
Nu uita de relațiile sociale!
Relațiile cu partenerul
de viață, copiii, rudele, prietenii
și cunoștințele tale te
ajută și ele să ai o vârstă de
mijloc frumoasă și sănătoasă.
Trăim într-o lume atât de
conectată (grație smartphoneurilor
și rețelelor sociale care
ne înconjoară), dar uităm de
discuțiile directe, făță în făță,
uităm să îi ascultăm cu adevărat
pe cei din jur, uităm să
ne povestim problemele reale
și să cerem ajutor (din dorința
de a părea că avem vieți perfecte).
Pentru a face conexiuni
mai adânci și de durată cu
cei din jur, urmează sfaturile
de mai jos:
• deconectează-te de la
tehnologie – înainte de culcare,
lasă telefonul din mână,
închide Internetul și citește o
carte sau stai de vorba cu partenerul
tău despre cum a fost
ziua fiecăruia; închide-ți alertele
în timpul mesei și după
ce ai ajuns acasă de la birou,
folosește-ți mobilul pentru a-ți
sună mai des părinții și prietenii;
• conectează-te cu familia
– când vorbești cu ai tăi,
distanțează-te de discuțiile
triviale și problemele de zi cu
zi și roagă-i să îți povestească
cum arata copilăria lor, cum era
la școală pe vremuri, cum au
trecut prin greutățile care leau
marcat lor viața (așa îi vei
înțelege mai bine, și legătura
dintre voi se va solidifica și
mai mult); fă la fel cu proprii
tăi copii adolescenți, întreabă-i
și despre lumea lor interioară
(nu doar despre teme și examene),
mâncați cel puțin o masă/
zi împreună și faceți activități
diverse împreună.
Menține-ți tinerețea! Ai
trecut de primii 40 de ani din
viață, asta înseamnă că este
timpul să acorzi puțin mai
multă atenție corpului tău,
mergând regulat la controale
medicale și îngrijindu-te de
următoarele elemente:
• pielea – la orice vârstă,
cel mai bun sfat apropo de
tinerețea pielii este limitarea
expunerii la soare și folosirea
unei creme de protecție solară;
în plus, poți încerca rețete cosmetice
făcute în casă, care să îți
hidrateze pielea pielea uscată
sau sensibilă;
• ochii – modificările de vedere
pot fi primele semne de
îmbătrânire (ochii pot începe
să fie uscați și iritați, vederea
la distanță/la apropiere poate
deveni neclară, pot apărea cataracte);
• urechile – fă-ți un test de
auz, pentru a avea o bază de la
care să porneșți în măsurarea
posibilei reduceri a acestuia,
pe măsura avansării în vârstă;
protejează-ți urechile reducând
volumul din căști;
• întreține-ți igiena dentară
cu periat zilnic, ață dentară, duș
bucal, detartraje periodice, evitarea
alimentelor tari și dulci,
pentru că prevenția este cea
mai eficientă metodă de a evita
tratamentele dentare dureroase
și scumpe;
• inima și creierul – trebuie
să îți știi nivelul de colesterol
și cât ai tensiunea, să renunți
la fumat și alcool, deci fă-ți
analizele de bază și ai grijă de
inima și creierul tău, urmărind
pașii de mai sus.
Suntem o țară capturată de
o mână de oameni
Ce aș face dacă aș fi om
politic și aș vrea să schimb
lucrurile. Faptul că vreo câteva
zeci sau sute de mii de
oameni vorbesc întruna și
fac o gălăgie permanentă în
presă, la televizor sau pe internet
e de natură să ne înșele
grav în privința realităților din
România.
Dintre aceștia, majoritatea
vorbesc între ei, în bule
cvasi-etanșe, iar o minoritate
vorbește la televizor unui public
mai numeros, dar mut și
dependent de propria muțenie.
Iar în acest haos zgomotos,
nici experții, nici politicienii
și nici formatorii de opinie nu
știu nimic, dar absolut nimic
despre ce se întâmplă dincolo
de oglinda în care privesc sau
de pereții înalți ridicați de admiratorii
de pe rețelele sociale.
Nici măcar nu trebuie să
mergem în România prea
profundă, adică în sate îndepărtate
din județele mărginașe
ale țării. E de ajuns să intri în
niște cartiere bucureștene sau
în reședințele de județ ca să
afli că oamenii trăiesc după
cu totul alte coordonate decât
maniacii de la televizor
sau decât politicienii obsedați
de imagine, rating și voturi.
Oamenii de rând au alte griji
și speranțe, au alte bucurii și
tristeți, au alte ritmuri ale vieții
de zi cu zi decât în poveștile
mistificate din „social media”.
Dar, mai ales, oamenii
de rând au alt fel de a vorbi.
Iar felul lor de a vorbi nu se
aude, nu e captat de nimeni:
nici de media, nici de sondaje,
nici de politicieni. În
ciuda agitației din câteva
locuri din București, în restul
țării domnește o tăcere
copleșitoare. Mai bine zis,
peste restul țării apasă capacul
greu al unei legi locale a
tăcerii de sub care oamenii nu
pot ieși singuri și nimeni nu îi
ajută să o facă.
Oamenii au fost alienați,
ca să nu spun îndobitociți,
spunându-li-se an după an ce
e bine pentru ei, ce trebuie să
creadă, de ce anume trebuie să
se teamă, pe cine să voteze, pe
cine trebuie să mituiască și de
cine trebuie să asculte. Și oamenii
nu au avut de ales, pentru
că sunt slabi și neajutorați,
pentru că nu i-a învățat nimeni
niciodată să se revolte, doar să
se supună, pentru că nu le-a
spus nimeni niciodată că înseamnă
ceva, ci doar că sunt
„nimeni”, iar dacă vor să fie
ceva, trebuie să pupe mâna
stăpânilor, să strecoare plicul
în buzunarul de la halat sau să
lase atenția pe birou.
Vreme de ani mulți, mai
ales în anii aceștia din urmă,
ne-am spus că marea corupție
e totul și că ea are câteva figuri,
la București. Și ne-am
debarasat repede de orice
efort de înțelegere dând vina
pe o structură de partid mafiotizată.
Dar PSD doar a
preluat și a rafinat relații de
putere, de dominație și de
supunere, de reducere la tăcere
care funcționează în toate
orașele țării. PSD (și nu numai)
a introdus dimensiunea
politică în niște relații care
funcționează după un model
feudal de decenii în toate
relațiile instituționale sau între
oameni.
Luați exemplul Sorinei
Pintea de la Baia Mare. Cine
a avut curiozitatea, dincolo
de revolta asta inofensiva de
Facebook, să afle ce se întâmplă
în Maramureș? Cine
știe, în mod public, printre
jurnaliști, oameni de opinie,
instituții de control, cum
Opinii MARTIE
2020 17
funcționează cartelul din
Maramureș și legea tăcerii
care îl înconjoară?
Dacă lăsați la o parte fandoselile
sau prejudecățile și
începeți să vorbiți cu oamenii
simpli din Baia Mare, veți afla
că orice angajare la spital depinde
de doamna Pintea și mai
ales că nu e gratuită. Că orice
angajare, la orice instituție
publică din oraș și din județ,
la inspectorate, la direcțiile
județene, la penitenciar, costă
mii de euro. Și că toate aceste
uriașe sume colectate se duc,
mereu și mereu, spre același
grup de stăpâni ai județului.
Și acum lansați același gen de
întrebări în toate reședințele
de județ și în toate orașele
mai mici și veți vedea că țara
toată e capturată de o mână
de oameni, poate câteva mii,
care țin sub teroare populații
întregi.
Și încercați să nu-i acuzați
pe acești oameni de lașitate,
pentru că voi, jurnaliști, vedete
sau politicieni vorbiți cu
ei o dată pe an, dar ei trebuie
să trăiască zi de zi acolo, trebuie
să se întoarcă la aceiași
șefi, la același loc de muncă,
la aceleași frici și dependențe
în care sunt obligați să trăiască.
Nu așteptați ca o asistentă
medicală sau un contabil
să denunțe mita și corupția
din instituții, pentru că nimeni
nu-i oferă niciun fel
de protecție, odată denunțul
făcut. Pentru că oamenii de
rând și-au pierdut încrederea
în toate instituțiile, fără
excepție, pentru că ei știu că
toate instituțiile sunt corupte,
pentru că oricine vine la putere
dintre cei vechi lucrurile
vor rămâne la fel, doar suma
din plic se schimbă.
De aceea, cei care vor
să facă o altfel de politică,
una care se vrea cu adevărat
nouă, trebuie să vizeze o dublă
mișcare simultană. Pe de
o parte, o politică nouă trebuie
să găsească modalitățile
cele mai eficiente de a elibera
cuvântul acestor oameni de
rând, pentru a afla de la ei,
simplu și dezinteresat, cum
funcționează comunitățile la
nivel local, cum s-a produs
această progresivă înrobire
din partea unor rețele formate
din reprezentanții bogați și
influenți ai tuturor instituțiilor
publice sau ai mediului de
afaceri local. Dar și, pe de
altă parte, să poată garanta
acestor oameni care vorbesc
o reală protecție legală, astfel
încât oamenii să nu poată fi
speriați sau șantajați, urmăriți
și amenințați de slugile acestor
feudali locali.
Desigur, pentru asta e
nevoie de inteligență politică
și de curaj în curățarea
instituțiilor menite să-i protejeze
pe cetățeni și drepturile
lor, mai ales a Poliției, a cărei
complicitate cu aceste rețele
este mai mult decât o legendă,
este o realitate permanentă.
Dacă aș fi om politic, aș
lansa o asemenea campanie;
aș începe prin a încuraja oamenii
să vorbească și prin a
crea spații potrivite pentru
cuvântul liber, să spună ce
au ei de spus, să povestească
despre cazurile de corupție
pe care le cunosc sau de
care au auzit. Nu pentru a
instrumenta, în acest prim
moment, cazuri în justiție, ci
pentru a cunoaște cu adevărat
întinderea și diversitatea
formelor de corupție locală
și pentru a putea, astfel,
desena o altfel de hartă a
României. Abia cu această
hartă în față acțiunea politică
va vorbi pe înțelesul
oamenilor, fără să-i mintă
și să-i manipuleze, fără
să le vândă discursuri gata
făcute de firmele de comunicatori
plătiți scump de la
București.
Oamenii simpli trebuie
încurajați să devină cetățeni.
Iar cetățeni nu pot fi doar
cerându-le să voteze o dată
la patru ani, ci și oferindu-le
puterea (empowerment) și
condițiile să vorbească despre
grijile lor și despre viața
lor, pe limba lor, cu propriul
lor curaj.
Autor: Ciprian Mihali.
Ciprian Mihali a predat vreme
de două decenii filosofia
contemporană la Universitatea
„Babeș-Bolyai” din
Cluj-Napoca. Din anul 2000
este doctor în filosofie al
Universităților din Cluj și din
Strasbourg. Între 2012 și 2016
a fost ambasador al României
în Senegal și în alte șapte state
din Africa de Vest. Din 2016
lucrează în domeniul cooperării
internaționale la Bruxelles.
Sursa: ziare.com
18 MARTIE
2020
Barcelona: despidos y cierres por el
aumento del impuesto a las terrazas
Español
Aprueban renovación hotelera
millonaria en el sur de Gran Canaria
La subida del impuesto a las
terrazas por parte del Ayuntamiento
de Barcelona ya ha
generado numerosos despidos
en los restaurantes y bares de
la ciudad y amenaza con provocar
el cierre de muchos de
ellos.
Tal y como informa Libre
Mercado, el incremento del
gravamen anual depende de la
zona donde se ubique la terraza.
Así, los bares y restaurantes
localizados en paseo de Gracia,
La Rambla, Plaza Real o en las
inmediaciones de la Sagrada
Familia (incluidos en la denominada
categoría 0) pasarán de
pagar 124 euros al mes por una
terraza de nueve metros cuadrados,
a 527 euros, es decir,
un incremento del 325%.
La medida, afectará especialmente
a los locales de
restauración de la citada Plaza
Real, ya que han cambiado de
Irene Cano, directora general
de Facebook para España
y Portugal, será propuesta por
el Consejo de Administración
de Aena como consejera independiente
del órgano.en la
Junta General de Accionistas,
que se celebrará entre el 31 de
marzo y el 1 de abril.
Según ha informado Europa
Press, la directora general de
Facebook es licenciada en
Administración y Dirección de
Empresas por la Universidad
de Oviedo y es una defensora
de la digitalización de las empresas,
así como de la necesidad
de formar en competencias
digitales.
Cano se incorporó al departamento
comercial de Yahoo!
en el año 2000, mientras que
en 2003 pasó a ser responsable
de Operaciones de Google.
En 2006 asumió el cargo de
Agencias de Google y en 2009
estrellas. Aún no se ha programado
el inicio de las obras,
sin embargo, desde la compañía
sí que tienen claro que la
intervención llevará unos seis
meses en los que el establecimiento
permanecerá completamente
cerrado.
Se modificarán habitaciones,
recepción, piscinas, fachada,
la zona de restauración, la
zona de belleza, el casino y las
áreas comunes. Pondrá especial
hincapié en la actualización
y ampliación de los diez
espacios para reuniones y congresos,
ya que el MICE es uno
de los segmentos que mayor
crecimiento ha registrado en
Canarias en los últimos años.
cNo obstante, no se aumentará
el número de habitaciones,
manteniéndose las 312 con las
que cuenta actualmente.
Esta rehabilitación suponse
puso al frente del departamento
comercial de Orange
España.
Además del nombramiento
de la directora de Facebook
para España y Portugal, Aena
reelegirá al presidente del grupo
Hotusa, Amancio López
Seijas, y al economista Jaime
Terceiro Lomba como consejeros
independientes.
ner a “toda la plantilla”.
La ordenanza. Si la terraza
está ubicada en un espacio de
titularidad privada y de uso
público, el importe fijo de la
tasa es de 220 euros. Si, por
el contrario, se encuentra en
un espacio de titularidad pública,
el importe se calcula a
través de la siguiente fórmula:
PB (Precio básico, que para el
año 2020 es de 0,4966 euros)
x S (superficie en metros cuadrados)
x T (tiempo en días
de aprovechamiento) x Factor
Corrector de Calle (que para
todas las categorías es de 0,80
euros) x FCA (Factor Corrector
por categorías).
Cabe destacar que el FCA
sigue el siguiente baremo:
Categoría 0 = factor corrector 3,92670
Categoría 1 = factor corrector 2,61780
Categoría 2 = factor corrector 1,55054
Categoría 3 = factor corrector 0,80548
Categoría 4 = factor corrector 0,44301
Categoría 5 = factor corrector 0,20137
La directora general de Facebook,
nueva consejera independiente de Aena
La respuesta sindical. Desde
Alternativa Sindical Aena/
Enaire (ASAE) han puesto de
relieve, con motivo del nombramiento
de Cano, que en la
red de la empresa de Aena,
solo los directivos pueden acceder
a Facebook desde su PC,
algo que en Enaire, gestor de
navegación aérea en España,
no pasa.
La inversión hotelera y la
renovación turística se han
reactivado en el sur de la isla
de Gran Canaria. En un plazo
de tres meses, el Ayuntamiento
de San Bartolomé de Tirajana/
Maspalomas ha aprobado la licencia
de construcción de dos
hoteles de la cadena Seaside
Collection, ha instalado los
nuevos chiringuitos en las playas
del Inglés y de Maspalomas
y, ahora, ha dado permisos para
reformar el Hotel Tamarindos
de San Agustín.
Según informa el diario La
Provincia, el consistorio ha
dado permiso a Meliá Hotels
International para acometer el
proceso de reforma integral del
establecimiento construido en
1974.
La cadena hotelera invertirá
más de 19 millones de euros
en renovar el hotel de cinco
La iniciativa „Erasmus rural”,
que implica la realización
de prácticas por estudiantes
universitarios en localidades
despobladas de la provincia
de Zaragoza, se extenderá a
toda la comunidad. Así lo aseguró
la consejera de Ciencia,
Universidad y Sociedad del
Conocimiento del Gobierno
de Aragón, Maru Díaz, en
la Conferencia de Política
Universitaria celebrada el
pasado 23 de febrero, en el
Ministerio de Universidades.
Según ha informado eldiario.es,
Díaz trasladó en el
citado encuentro, que contó
con la presencia del ministro
de Universidades, Manuel
Castells, el deseo del Ejecutivo
aragonés de ampliar este proyecto
a la totalidad de la comunidad.
A este respecto, detalló:
“Se ha realizado un primer
proyecto piloto en la provincategoría
y el impuesto se ha
disparado un 1.136% con respecto
a 2019. Ante este escenario,
la Asociación Amigos de
la Plaza Real emprenderá acciones
legales contra la ordenanza.
Su presidenta, Marisol
Jiménez, dueña de una cafetería
en la zona, aseguró que sus
colegas están desesperados,
algunos han pensado en vender
sus bares, subir los precios,
cambiar de ubicación o pasarse
a vender copas.
Entre estos restauradores
se encuentra Manuela Amigo
García, dueña de un restaurante
en la Plaza Real, quien anunció
que ha despedido a dos de sus
38 trabajadores. “Con la ‘tasa
sorpresa’ pasaré de pagar 5.500
euros al año a pagar 52.000, un
auténtico disparate”, agregó a
la vez que puntualizó que tendrá
que “prescindir de más trabajadores”
al no poder mante-
„Erasmus rural”, el arma de Aragón
para combatir la despoblación
cia de Zaragoza y queremos
trasladarlo a la comunidad
autónoma, demostrando que
se puede estudiar en el medio
rural, hacer prácticas asociadas
a nuestros pueblos”.
La puesta en marcha de
esta iniciativa se remonta
al año 2018, cuando
la Diputación Provincial
de Zaragoza, junto con la
Universidad de Zaragoza,
lanzó el programa Desafío dirigido
a los estudiantes, para
que completaran su forma-
drá un impulso para la renovación
turística de uno de los
destinos más maduros del municipio.
Alejandro Marichal,
concejal de Urbanismo, ha
afirmado que es „primordial”
que se renueve la oferta alojativa
para que el destino mantenga
su liderazgo y competitividad.
„Por esa razón, hemos
desbloqueado una inversión
que llevaba casi dos años
pendiente de una licencia. Los
pilares de nuestra política turística
son facilitar e impulsar
la renovación de nuestra oferta
alojativa, así como de las áreas
comerciales, la mejora de los
servicios y espacios públicos”,
apuntó.
Por su parte, la alcaldesa,
Conchi Narváez, agradeció „el
esfuerzo y compromiso que las
empresas inversoras” están haciendo
en el municipio.
ción en municipios de menos
de 3.000 habitantes, ubicados
en comarcas marcadas por la
despoblación.
Debido a su éxito, la institución
impulsó una segunda
edición en 2019 con un presupuesto
de 30.000 euros. Así,
estudiantes de Periodismo,
Trabajo Social, Arquitectura o
Historia del Arte, entre otros,
elaboraron sus prácticas en
empresas privadas vinculadas
al territorio, a través de este
programa.
Curioziţăţi MARTIE
2020 19
CIA şi serviciul
secret german au
spionat România,
printr-o companie
de telecomunicaţii
O companie de telecomunicaţii
elveţiană, Crypto
AG, care a colaborat cu peste
120 de ţări, inclusiv cu
România, pentru criptarea
mesajelor secrete, a fost deţinută
de Agenţia Centrală
de Informaţii (CIA) din SUA
şi de Serviciul german de
Informaţii (BND), scrie cotidianul
The Washington Post,
citat de Mediafax. Mai mult
de jumătate de secol, guvernele
din întreaga lume au
avut încredere într-o singură
companie pentru a menţine
secrete comunicaţiile agenţilor
de spionaj, militarilor şi
diplomaţilor.
Compania, Crypto AG, a
primit iniţial un contract de
construire a unor aparate pentru
decodificarea mesajelor,
destinate armatei americane,
în al II-lea Război Mondial.
În următoarele decenii, a devenit
un constructor dominant
de aparate pentru transmiterea
de mesaje criptate. Firma el-
veţiană a obţinut milioane de
dolari din vânzarea de echipamente
în 120 de ţări, inclusiv
în secolul 21. Printre clienţi
se numără Iranul, regimuri
militare din America Latină,
ţări rivale nucleare precum
India şi Pakistanul şi chiar
Vaticanul.
„Dar niciunul dintre clienţi
nu a ştiut niciodată că firma
Crypto AG a fost deţinută în
secret de CIA, printr-un parteneriat
ultrasecret cu serviciile
de informaţii vest-germane.
Aceste agenţii de spionaj au
modificat sistemele companiei
astfel încât să acceseze
rapid codurile ţărilor care
trimit mesaje criptate”, scrie
The Washington Post.
Acordul secret, unul dintre
cele mai bine păstrate secrete
ale Războiului Rece, este
dezvăluit într-un documentar
realizat de cotidianul The
Washington Post alături de
postul german ZDF.
Operaţiunea, denumită
codificat iniţial „Thesaurus”
şi ulterior „Rubicon”, este
considerată una dintre cele
mai îndrăzneţe din istoria
CIA. „A fost lovitura secolului
în materie de colectare de
informaţii. Guverne străine
plăteau sume considerabile
Statelor Unite şi Germaniei
de Vest pentru privilegiul de
a li se citi cele mai secrete
comunicaţii de cel puţin
două (posibil cinci ori şase)
ţări străine”, se arată în raportul
Agenţiei Centrale de
Informaţii din SUA.
Cel puțin alte patru țări
erau la curent cu operaţiunea
de spionaj. Potrivit documentelor,
cel puţin patru ţări
- I sraelul, Suedia, Elveţia şi
Marea Britanie - erau la cu-
rent cu operaţiunea de spionaj
sau primeau informaţii secrete
din partea Statelor Unite
sau Germaniei de Vest.
Principalii adversari ai
SUA, Uniunea Sovietică şi
China, nu au fost niciodată
clienţi ai firmei Crypto. Serviciul
german de Informaţii
(BND) s-a retras din operaţiune
la începutul anilor
1990, de teama riscurilor
expunerii. Dar CIA a cumpărat
acţiunile BND şi a
continuat operaţiunea până
în anul 2018, când acţiunile
în cadrul Crypto au fost
vândute, conform unor oficiali.
CIA şi BND au refuzat
să facă vreun comentariu pe
această temă, deşi oficiali
din SUA şi Germania nu
au contestat autenticitatea
documentelor.
Andreas Linde, preşedintele
companiei care deţine
acum drepturile asupra activităţilor
Crypto, a declarat
că până acum nu a avut
cunoştinţă despre colaborarea
firmei cu CIA şi BND.
„Noi, în cadrul Crypto
International, nu am avut
niciodată vreo relaţie cu
CIA şi BND şi vă rog să mă
citaţi. Dacă spuneţi că este
adevărat, în mod absolut mă
simt trădat şi familia mea se
simte trădată, cred că mulţi
angajaţi se vor simţi trădaţi,
le fel şi clienţii”, a declarat
Andreas Linde.
Guvernul Elveţiei a anunţat
iniţierea unei investigaţii
în acest caz. Documentele
CIA şi BND relevă că oficiali
elveţieni aveau cunoştinţă
despre colaborarea secretă
cu SUA şi Germania. Potrivit
documentelor, peste 120 de
ţări au utilizat echipamente
de criptare produse de firma
Crypto AG începând din anii
1950 până în anii 2000.
Documentele nu prezintă o
listă completă, identificând 62
de clienţi. Printre clienţi figurează
Austria, Cehoslovacia,
Grecia, Ungaria, Irlanda,
Italia, Portugalia, România,
Spania, Turcia, Vaticanul,
Iugoslavia, ONU, Argentina,
Brazilia, Venezuela, Arabia
Saudită, Emiratele Arabe
Unite, Coreea de Sud,
Filipine, India, Siria şi Liban.
Topul celor mai puternice armate din lume în 2020
Câmpurile de luptă sunt
în continuă evoluție, iar țările
din întreaga lume pompează
sute de miliarde de dolari în
fiecare an în forțele armate,
într-o cursă pentru dezvoltarea
celor mai avansate tehnologii
și armamente.
Începând cu 2020, Global
Firepower, un site web de
specialitate care urmărește
puterea militară a actorilor
globali, a realizat o analiză
în care a identificat care
sunt cele mai puternice
configurații militare, bazate
pe un rang acordat acestora
în funcție de mai multe categorii,
„de la puterea militară
și financiară la capacitatea
logistică și poziționarea geografică”.
5) Japonia. Deși are în
componență un personal mi-
litar activ estimat la 247.160
de soldați, considerabil mai
mic față de vecinii din Coreea
de Nord, Japonia compensează
cu armamentul actualizat
la cele mai înalte standarde
mondiale. Japonia are 152 de
avioane pentru misiuni speciale,
mai mult decât orice țară
din lume, în afara Statelor
Unite, și o formidabilă flotă a
marinei, care cuprinde 40 de
distrugătoare. De asemenea,
are 3.130 de vehicule blindate,
1.004 de tancuri și 119
elicoptere de atac.
Japonia vrea să acorde
peste 49 miliarde de dolari
armatei în 2020.
4) India. India, care a fost
angajată într-un conflict teritorial
prelungit cu Pakistanul,
din apropiere regiunii Kașmir,
are aproximativ 1.444.000
de oameni care activează în
forțele sale armate. Națiunea
este printre liderii mondiali
în ceea ce privește numărul
de tancuri (4.292), artilerie
remorcată (4.060) și avioane
de luptă (538). Se estimează
că India va cheltui 61 de mi-
liarde de dolari pentru armată
în acest an.
3) China. China, cea mai
puternică țară din Asia și un
adversar în creștere al SUA,
se află pe locul trei pe această
listă. Superputerea comunistă
are un personal activ estimat
de 2.183.000 de soldați, cel
mai mare din lume. China
și-a construit marina în ultimii
ani, în timp ce s-a angajat
în dispute teritoriale pe marea
Chinei de Sud. În prezent
deține 74 de submarine, 52 de
fregate și 36 de distrugătoare.
De asemenea, China are
33.000 de vehicule blindate
și 3.500 de tancuri. În plus,
forța aeriană are în dotare
1.232 de avioane de vânătoare
și 281 de elicoptere de atac.
China estimează că va cheltui
237 miliarde de dolari pentru
forțele sale armate în 2020.
2) Rusia. Rusia, a cărei
armată s-a implicat în Siria
și Ucraina în ultimii ani, are
cele mai multe tancuri din
lume: 12.950, mai mult decât
dublu, în comparație cu SUA,
potrivit statisticilor furnizate
de Global Firepower. Se estimează
că armata Rusiei are
1.013.628 de soldați, 27.038
de vehicule blindate, 6.083 de
unități de artilerie autopropulsată
și 3.860 de proiectoare de
rachete. Forța aeriană a Rusiei
deține 873 de avioane de vânătoare
și 531 de elicoptere
de atac. În plus, forțele navale
dețin 62 de submarine și
48 de nave de război. Rusia
urmează să cheltuiască 48 de
miliarde de dolari pentru armata
sa în 2020.
1) Statele Unite ale
Americii. Nu ar trebui să fie o
surpriză, S.U.A. își adjudecă
prima poziție în acest clasament,
având o putere militară
incontestabilă. America
are mai multe unități aeriene
decât oricare altă țară de pe
glob, cu 2.085 de avioane de
luptă, 967 elicoptere de atac
și 742 de avioane de misiune
specială. SUA au 39.253 de
vehicule blindate și aproximativ
1.400.000 de soldați.
Washingtonul a alocat 750 de
miliarde de dolari bugetului
militar al SUA pentru 2020.
20 MARTIE
2020
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Varza este regina incontestabilă
printre legumele
cu proprietăţi benefice organismului.
A fost şi încă este
folosită ca remediu universal,
datorită calităţilor terapeutice
antitumorale, antioxidante şi
antiinflamatoare. Este un bun
remineralizant şi tonifiant.
Orice legumă este de preferat
a se consuma în stare
crudă, însă varza este la fel
de bună şi după conservare.
Construirea Marelui Zid
Chinezesc (un „şarpe” din
piatră desfăşurat pe mii de
kilometri de-a curmezişul
Asiei) a fost posibilă şi datorită
verzei murate, un aliment
de bază în hrana sclavilor.
Medicii chinezi recomandau
ca muncitorii să fie hrăniţi
zilnic cu varză pusă la murat,
împreună cu mărar, leuştean,
seminţe de chimen şi fructe de
ienupăr, dar şi cu puţin orez
şi soia.
În urmă cu o mie de ani,
din China reţeta a fost preluată
de popoarele din Rusia,
care aveau experienţă în domeniu,
punând la murat ierburi
sălbatice. Mai simandicoşi,
europenii au rămas câtva
timp în expectativă, jenaţi mai
ales de mirosul murăturii, dar
au capitulat în cele din urmă,
apreciind-o la justa valoare.
Un căpitan al flotei britanice,
pe numele său James Cook,
a introdus varza murată în
meniul marinarilor de cursă
lungă, salvându-i astfel de
avitaminoză.
Varza murată conţine multe
vitamine, microelemente şi
săruri minerale, acid ascorbic,
vitamina C (prelucrarea termică
moderată favorizează
creşterea cantităţii de vitamina
C), acid folic (e conţinut
mai ales în frunzele exterioare,
de culoare verde), magneziu
(restabileşte vitalitatea la
persoanele suprasolicitate).
Specialiştii în dietologie consideră
că pentru unii bolnavi,
varza murată este mai folositoare
decât cea proaspătă, datorită
faptului că bacilii acidolactici
produşi în procesul de
fermentare o îmbogăţesc cu
vitaminele B1, B2, B3, B6
şi B9.
Banala varză murată este
unicul produs alimentar vegetal
care conţine vitamina B12,
care înlătură oboseala şi anemia,
ajută în lupta cu îmbătrânirea.
Carenţa de vitamină
B12 se înregistrează cel mai
des la vegetarienii convinşi
şi la persoanele vârstnice. Ea
generează palpitaţii, slăbiciuni,
pierdere de memorie şi
scăderea auzului.
În anul 1948, în varză s-a
descoperit o substanţă antiulceroasă:
vitamina U, care
protejează mucoasa tractului
gastro-intestinal de formarea
ulcerului şi contribuie la tratarea
ulceraţiilor. Sunt prezente
şi alte vitamine şi microelemente,
săruri minerale, glucide
şi substanţe organice care
stimulează producerea sucului
gastric şi a secreţiei biliare.
În aproximativ 150 de grame
de varză murată se găsesc
peste 10 miliarde de bacterii
benefice, având un rol foarte
important pentru menţinerea
sănătăţii intestinelor şi îndepărtarea
eficientă a toxinelor
din organism. Varza murată
favorizează şi procesul digestiv
la persoanele cu scădere
a funcţiilor motrice ale
intestinelor.
Cercetătorii spun că varza
murată nu-şi pierde calităţile
în timpul preparării culinare.
Mai mult decât atât, preparată
prin fierbere înăbuşită, poate
fi consumată pentru vindecarea
membranei mucoasei intestinale,
la bolnavii care nu
au voie să mănânce celuloză.
Varza murată îmbunătăţeşte
digestia, scoate din organism
reziduurile şi activează enzimele
care neutralizează substanţele
cancerigene.
Tratamente externe.
Răni, arsuri, lovituri şi inflamaţii.
Locurile afectate se
pansează cu terci din varză
murată (obţinut prin zdrobire),
pus între 2 straturi de
tifon, care se schimbă de 2-3
ori pe zi. Dacă apare o senzaţie
de arsură insuportabilă,
varza se amestecă cu puţină
apă fiartă şi răcită.
Acnee. Zilnic se aplică pe
zonele afectate frunze de varză
murată. Compresa se ţine
25 de minute, apoi se spală
pielea cu apă rece. Cura durează
1,5-2 luni.
Dureri de cap. Pot fi diminuate
cu varză murată învelită
în tifon. Se aplică în zonele de
după pavilionul urechilor şi
pe tâmple, apoi capul se leagă
cu un prosop. Dacă durerile
sunt dese şi insuportabile, se
beau şi câte 100 ml de moare,
de trei ori pe zi.
Tratamente interne.
Astm bronşic: se recomandă
consumarea zilnică a salatelor
din varză murată, ceapă şi usturoi.
Paradontoză: de 6-8 ori
pe zi se mestecă bine câte 3-4
linguri de varză murată tăiată
mărunt, iar între procedurile
de mestecat se clăteşte gura
cu moare încălzită. Pirozis
(arsuri la stomac): înainte de
fiecare masă se mănâncă câte
Terapia verde
2-3 linguri de varză murată
tăiată mărunt.
Moarea de varză: litiază biliară,
gastrită cu aciditate scăzută,
giardioză. Timp de 2-3
săptămâni se beau câte 150
ml de moare, de 3 ori pe zi,
cu 30 minute înainte de masă.
Apoi, dacă pietrele sunt mici
(mai mici decât un grăunte de
porumb), după consultarea cu
medicul specialist, puteţi să
folosiţi metoda bunicilor. Se
amestecă un litru de moare
cu 400 g de ulei nerafinat şi
suc de la 4 lămâi. Cu 24 de
ore înainte de procedură nu se
mănâncă nimic. Începând de
dimineaţă, se beau câte 100
ml de preparat, la fiecare 25
de minute.
Metoda poate provoca dureri,
de aceea trebuie folosită
o compresă caldă în zona ficatului,
pe toată durata curăţării,
sau o pastilă de No-Spa.
Timp de 4-5 ore, organismul
răspunde cu diaree, în timpul
acesta, colecistul se curăţă de
pietre. După procedură, timp
de 2 săptămâni, se bea ceai
din muşeţel şi fenicul. Două
linguri cu seminţe de fenicul
râşnite se fierb 10 minute întrun
litru de apă, se adaugă 2
linguri cu flori de muşeţel, se
acoperă cu capac şi se trag de
pe foc. După 25 de minute se
strecoară, iar peste plante se
mai toarnă un litru de apă şi se
aduce până la punctul de fierbere.
După răcire, se strecoară
şi se amestecă tot lichidul obţinut.
Se bea în timpul zilei în
loc de apă.
Hemoroizi: se beau câte
Varza murată,
sursă de probiotice
100 ml de moare încălzită, de
3 ori pe zi, înainte de masă.
Atunci când hemoroizii se
asociază cu hemoragie, se bea
câte un pahar de 2-3 ori pe zi
şi se mănâncă zilnic salată de
varză proaspătă sau murată.
Avitaminoză şi astenie:
se amestecă câte un pahar
de moare şi suc de roşii, se
adaugă 150 ml de apă plată,
o lingură de miere de albine
şi o lingură de suc de lămâie.
Se bea câte un pahar de 1-2
ori pe zi, între mese, până la
îmbunătăţirea situaţiei.
Răguşeală, dureri uscate în
piept: se amestecă părţi egale
de moare şi apă plată. Se bea
lichidul cald, de 2-3 ori pe zi.
Diabet: de 3-4 ori pe zi, cu 30
minute înainte de masă, se bea
câte 1/3 pahar de moare, diluată
cu apă, în proporţie de 1:1,
timp de 21 de zile. După 7 zile
de pauză, cura se repetă, până
la îmbunătăţirea situaţiei.
Constipaţie: 1. Se dizolvă
2 linguriţe de sare grunjoasă
în 250 ml de moare şi se
bea dimineaţa pe nemâncate.
După necesitate, se repetă
procedeul şi a doua zi, tot
dimineaţa; 2. Un pahar de
moare (250 ml) se amestecă
cu o linguriţă de drojdie sau 4
g de cruşin şi se bea încălzit,
dimineaţa, pe nemâncate.
De regulă, la 10 kg de varză
se pun 1 kg de morcovi şi
250-350 g de sare. Morcovul
îmbogăţeşte compoziţia cu
vitamine şi serveşte drept izvor
de glucoză suplimentară
care participă la procesul de
fermentare. Sarea favorizează
extracţia de suc şi formarea
de moare, reglează viteza de
fermentaţie, este şi un conservant
natural. Cantitatea prea
mare de sare împiedică activitatea
microorganismelor, şi
varza devine prea sărată, dar
insuficient murată. În nici un
caz nu se folosesc vase din
aluminiu sau din tablă zincată!
Materialul lor în contact cu
mediul acid produce combinaţii
chimice toxice.
Dacă varza se pune la
murat întreagă sau tăiată în
jumătăţi, se păstrează de 1,5-
2 ori mai multe vitamine. La
fiecare 10 kg de varză aveţi
nevoie de 200-300 g de sare.
Cu primele foi în care sunt
învelite căpăţânile se acoperă
fundul vasului. Se pun în
straturi căpăţâni întregi sau
tăiate în jumătăţi, varza tocată
amestecată cu o parte de sare
şi morcov ras pe răzătoarea
cu orificii mari. Se adaugă
după preferinţă mere, gutui,
cătină, felii de sfeclă de zahăr
sau sfeclă roşie, bobiţe de răchiţele,
călin, scoruş, seminţe
de mărar sau chimen. Sarea
rămasă se dizolvă în cantitatea
de apă necesară pentru
umplerea vasului.
Varza se acoperă cu un
strat de frunze şi o bucată de
ţesătură de bumbac împăturită,
deasupra se aşează un
platou de ceramică de mărime
potrivită, cu o greutate
deasupra, şi se ţine într-un loc
cu temperatura de 18-22 grade.
Zilnic se înlătură spuma,
se introduce în câteva locuri
un beţişor curat pentru eliminarea
gazelor. Platoul trebuie
să fie permanent acoperit cu
moare. Când moarea se limpezeşte
şi procesul de fermentare
se termină, varza se mută
la rece.
Moarea de varză se conservă
şi pentru perioada când
varza se termină. Se lasă la
rece într-un borcan acoperit
cu un prosopel de bumbac,
timp de 3-4 ore, ca să se limpezească,
apoi se strecoară
prin filtrul de cafea sau prin
4 straturi de tifon. Se aduce
până la 80 grade C, pe un foc
mare, într-un vas emailat (nu
se fierbe!), şi imediat se toarnă
în sticle sau borcane sterilizate
cu filet. Se păstrează
în frigider.
În cazuri de gastrită, pancreatită,
ulcer, afecţiuni renale
şi hepatice se foloseşte
varză murată fără sare. Într-o
găleată emailată se pune un
strat de varză tocată amestecată
cu morcov ras, apoi un
strat de ceapă şi usturoi tăiate
mărunt, iar un strat de varză
şi aşa până se umple vasul la
4/5. Peste varză se toarnă apă
caldă şi se pune o farfurie şi o
greutate pentru presare. Găleata
se ţine la căldură, zilnic
se introduce un beţişor până
la fund, pentru eliminarea
gazelor, şi se înlătură spuma.
După terminarea procesului
de fermentare, varza se păstrează
la temperatura de 2-8
grade.
Documentare:
www.healthline.com
www.dailymail.co.uk
www.glkfoods.com
Reţetele Annei MARTIE
2020 21
Supă cremă de
cartofi dulci
Chifteluțe indiene cu
ceapă
Ingrediente:
• 1 ceapă galbenă
• 2 cepe roșii
• 2 căței de usturoi
• 1 vârf de linguriță praf de
ghimbir
• 1/2 linguriță turmeric
• 1/2 linguriță pătrunjel uscat
• 1/2 linguriță boia picantă
• 100 g făină
• 1 vârf de linguriță bicarbonat
• 60-80 ml apă
• sare și piper după gust, ulei
Mod de preparare:
Taie ceapa fâșii (să arate
ca niște mini-spaghete, mai
exact) și amestec-o într-un
bol cu făina, bicarbonatul și
toate condimentele. Adaugă
o linguriță de ulei și 60 ml
de apă, amestecă bine până
când ceapa e bine acoperită
de aluat. Dacă acesta nu
s-a distribuit în mod egal,
adaugă și restul de apă și
amestecă. Încinge ulei în tigaie.
Când începe să sfârâie,
adaugă din aluatul format
câteva „chifteluțe“, având
grijă să nu se lipească între
ele, desigur. Prăjește-le
pe ambele părți până se rumenesc
și scapă de excesul
de ulei scoțându-le pe un
șervețel de hârtie. Le poți
servi cu un dressing de iaurt
răcoros.
Ingrediente:
• 1 kg cartofi dulci
• 1 ceapă tocată
• 60 g unt
• 1 litru supă de pui/ de legume
• 1 linguriță cimbru
• 1 lingură zahăr brun
• 1 linguriță oțet de mere
• sare și piper după gust
• 1 ceapă verde și smântână -
pentru adăugat la final
Mod de preparare:
Una dintre cele mai gustoase
și mai ușoare supe
creme pe care le vei mânca
vreodată.
Topește untul la foc
mic. Adaugă ceapa și soteaz-o
5 minute. Adaugă
supa, mărește focul și lasă
să dea în clocot. Dă de pe
foc, adaugă cartofii (tăiați
cum vrei) și lasă să stea
acoperiți 20 de minute.
Adaugă restul de ingrediente
(zahăr brun, oțet, sare,
piper, cimbru). Amestecă.
Adu la fierbere la foc mare.
Fasole verde cu
usturoi și roșii
Redu focul la mediu, acoperă
și lasă să se facă până
când cartofii se înmoaie de
tot (aproximativ 10 minute).
Bate cu mixerul (sau
cu ajutorul unui blender)
combinația, până devine
omogenă și cremoasă. Adu
la loc pe foc și, dacă e prea
consistentă, mai adaugă
supă de legume sau de pui.
Servește cu crutoane și ceapă
verde tocată deasupra.
Chec cu nuci
Ingrediente:
• 500 g faină
• 300 g zahăr
• 2 linguri praf de copt
• 1 linguriță bicarbonat
• 1 fiolă esență de rom
• 10 linguri ulei floarea soarelui
• 1 1/2 cană apă
• 1 cană nuci mărunțite
• zahar pudră pentru ornat
Mod de preparare:
Se pun într-un bol zahărul,
uleiul, apa, praful de sare şi
esenţa de rom. Se mixează
bine toate ingredientele şi
apoi se adaugă făina amestecată
cu praful de copt şi bicarbonatul.
Se amestecă bine făina să
nu rămână cocoloaşe, apoi se
adaugă nucile mărunţite. Se
unge forma de chec cu ulei şi
se tapetează cu făină, apoi se
toarnă compoziţia. Checul se
dă la cuptor, iar când este gata
se scoate, se lasă să se răcească,
apoi se pudrează cu zahăr.
Ingrediente:
• 600 g fasole verde
• 5 roșii medii
• 6 căței de usturoi tocați
• 3-4 cepe medii
• sare, piper, mărar și pătrunjel
tocat - după gust
Mod de preparare:
Fasolea verde se taie în
bucăţi de 2-3 cm şi se opăreşte
un pic în apă cu sare.
Se dă sub un jet de apă rece
şi se lasă la scurs. Ceapa se
toacă mărunt şi se aruncă în
tigaia cu ulei încins, amestecând
continuu. Când devine
transparentă, se adaugă în
tigaie fasolea şi jumătate din
cantitatea de roşii. Se lasă 5
minute pe foc, până se sting
roşiile.
Se adaugă şi restul de roşii,
verdeaţa şi usturoiul şi se
lasă sub capac până când fasolea
e fiartă. Se mai prăjeşte
fără capac încă un minut
şi se serveşte fierbinte.
Fasolea verde poate fi
garnitura ideală pentru un
fel principal de mâncare ori
poate fi consumată simplă,
la masa de seară.
NELU BÂRSAN
www.barsantrans.com
PROGRAM
DISTRIBUIRE PACHETE
LOCALITATEA ORA LOC
RUTA SÂMBĂTĂ
TAUSTE 9:00 AMBULATORIU
EJEA 9:55 LIDL
Zona ZARAGOZA
TEL: 618 266 341
TUDELA 10:45 LA GARĂ
CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN
R OMÂNESC)
PRADEJON 12:35 LA COLEGIU
LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS
MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)
EBRO
VITORIA 15:50 MC DONALD’S
ARRASTE 16:55 MAXI DIA
M ONDRAGON
BERGARA 17:20 EROSKY
EIBAR 17:50 LIDL
IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)
SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
TOLOSA 8:00 EROSKY
ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ
BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ
ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ
PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3
(M AGAZIN ROMÂNESC)
NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)
JACA 13:40 PISTA DE HIELO
SABINANINGO 14:15 LA GARĂ
FRAGA - AVIZ TELEFONIC
Zona LERIDA
TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964
RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
ALPICAT 7:50 PECO CEPSA
ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL
BINEFAR 9:10 MAXI DIA
MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA
BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI
HUESCA 11:25 PARCARE LIDL
GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)
BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL
AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA
SOLSONA 15:45 PARCARE POD
GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT
CERVERA 17:40 LA BASCULĂ
TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL
BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR
MOLLERUSA 19:10 LA LIDL
BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ
BELLVIS 20:10 LA SPLAI
RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
BENABARE 8:00 PARCARE
PUENTE DE
8:35 RESTAURANT FONDA
MONTANA
PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS
VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ
VIELHA 11:00 PARCAREA MARE
ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC
SORT 14:30 STAȚIE BUS
POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS
TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA
Zona TARRAGONA
TEL: 629 104 133, 651 563 065
RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA
LOCALITATEA ORA LOC
MONTBLANC 9:00 REPSOL
VALLS 9:30 LIDL
ALCOVER 10:00 PARC
LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA
REUS 11:00 AUTOGARĂ
RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ
CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL
SALOU 12:30 PLAZA EUROPA
VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI
LA PINEDA 13:30 SHELL
RUTA DUMINICĂ BARCELONA
LOCALITATEA ORA LOC
TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR
VENDRELL 8:30 MAXI DIA
L’ARBOC 9:00 SCHLECKER
VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL
VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL
CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ
GAVA 11:15 LA GARĂ
VILADECANS 11:45 CARREFOUR
BELLVITGE 12:00 LA GALP
Zona BARCELONA
TEL: 608 625 964, 618 266 341
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU
MARTORELL 8:45 LIDL
CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA
RUBI 9:50 LIDL
SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL
CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ
RIPOLLET 11:25 LIDL
BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA
CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO
GRANOLLERS 13:15 LIDL
LA GARRIGA 13:45 MERCADONA
TONA 14:15 MAXI DIA
VIC 14:50 ALDI
TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)
OLOT 16:00 CARREFOUR
RIPOLL 17:00 CAPRABO
BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)
GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC
PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC
NAVAS 19:20 LA TREN
SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
IGUALADA 8:00 CARREFOUR
SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO
MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO
SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA
CASES)
10:35 C. COMERCIAL “LA
FARGA”
CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL
CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI
SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL
BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA
MATARO 13:30 LIDL
GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE
FIGUERES 16:00 LIDL
ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA
AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC
SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA
TERRASSA 18:50 ESTACION BUS
MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS
CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC
Zona CASTELLON
TEL: 618 759 883, 642 255 081
ORAR SEDIU CASTELLON
C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)
LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:
I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:
10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CULLERA - AVIZ TELEFONIC
ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)
ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)
ALCOY 13:00 EROSKY
ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL
POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC
BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC
TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)
MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO
IBANEZN, NR. 4)
VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO
DE PERTEGAS 22, BAJO)
PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL
SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP
AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL
TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY
GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL
ALCORISA 07:30 BAR GOYA
ANDORRA 08:00 EL ARBOL
ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN
CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA
FABARA 10:00 BAR SPORT
MAELLA - AVIZ TELEFONIC
VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”
MORELLA 12:45 PATISERIA LILI
VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)
BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”
TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,
NR. 35)
UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA
JESUS)
CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
HERMANOS VALDES, NR. 13)
TERUEL 14:00 PARCARE LIDL
SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI
DIA)
LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL
BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ
BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA
OROPESA DEL
MAR
- AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)
ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO
CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL
BENISSA 11:45 PARCARE FRAU
DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL
OLIVA - AVIZ TELEFONIC
GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S
TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC
VANDINGA
CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU
CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL
Mica publicitate MARTIE
2020 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi textul
anunţului şi numărul de telefon
înainte de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul Românesc
nu îşi asumă răspunderea pentru
numerele de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor de la
mica publicitate!
MUNCĂ - OFERTE
Se caută externă, cu mașină
proprie și carnet de conducere,
experiență, pentru curățenie și
îngrijirea a doi minori, de 2 și 6
ani, care trebuie duși/aduși de
la grădiniță în următorul orar:
07:30 - 12:30, și 16:45 - 21:45,
în Batres (Madrid). Telefon: 654
614 514. Nu sunați inutil, dacă nu
corespundeți cerințelor.
Caut internă cu experiență,
cu vârsta între 35 și 45 de ani,
cu mașină proprie, rezidență în
Sevilla, pentru diverse munci
casnice într-o casă din Alcalá de
Guadaira (Sevilla). Mai multe detalii,
la telefon: 667 002 003.
Imprescindible carnet de conducir
y coche propio. Abstenerse
de llamar si no se cumple ese
requisito. se busca externa para
tareas del hogar y cuidado de dos
niñas de 2 y 6 años. Imprescindible
carnet de conducir y coche
para llevar a las niñas al colegio y
recogerlas. el horario sería de 7:30
a 12:30 y de 16:45 a 21:45.
Avem nevoie de o externă cu
experiență în curățenie, în Mongat
(Barcelona). Cei interesați, puteți
suna pentru informații, de luni
până vineri, între orele 09:00 și
12:00, la telefon: 627 929 829.
Se caută internă cu experiență
în îngrijirea copiilor, în Boadilla
del Monte (Madrid), pentru 2 copii
minori, de 1 și 3 ani. Cerințe:
rezidență în zonă, experiență, recomandări
bune. Se oferă salariu
de 1.050€, cameră cu baie proprie.
Mai multe detalii, la telefon: 679
779 490.
Caut șofer în Pontevedra.
Sunați la telefon: 650 611 191.
Se caută tânără serioasă, cu sau
fără experiență, pentru un centru
de masaj în Manresa (Barcelona).
Detalii, la telefon: 631 873 404.
Angajăm personal cu
experiență în industria cărnii, în
Narón (A Coruña). Informații la
telefon: 981 075 051, 981 075
051.
MUNCĂ - CERERI
Doamnă responsabilă, 52
de ani, caut de muncă în comunitatea
Madrid ca externă. Am
rezidență în Spania, acte în regulă,
experiență și recomandări foarte
bune în îngrijirea persoanelor în
vârstă și îngrijirea copiilor. Telefon:
641 460 783.
Doamnă serioasă, responsabilă,
harnică, caut de muncă ca și internă,
ajutor de bucătar sau portar
(la bloc), în Zaragoza, provincia
Aragon. Am referințe foarte bune.
Telefon: 642 342 807.
Doamnă, 50 de ani, rezidentă
în comunitatea Madrid, cu multă
experiență în îngrijirea persoanelor
în vârstă și foarte bune recomandări,
caut de muncă în acest
domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)
în următoarele zone: Alcalá de
Henares, Azuqueca de Henares,
Meco, Torrejón de Ardoz, Santa
Eugenia. Mai multe detalii, la
telefon: 642 527 466.
Șofer cu experiență de peste
25 de ani și mașină proprie, din
comunitatea Madrid, oferă servicii
de transport pentru oricine are nevoie
(transport persoane, înlocuire
șofer etc.). Telefon: 616 544 565
(Nelu).
Persoană serioasă, 45 de ani,
specialist în vânzări, experiență
în condus autovehicule cu carnet
B, aptitudini manageriale, idei
novatoare caut de muncă oriunde
în Spania sau în Europa. Cristi,
telefon 606 750 991.
Doamnă, din comunitatea
Madrid, caut de muncă ca și ajutor
de bucătar, pentru un restaurant cu
bucătărie românească. Am multă
experienţă în domeniu. Telefon:
642 124 140.
Caut de muncă ca şofer
categoria B: distribuitor, taxi,
transport persoane etc. Oriunde
în Europa. Multă experienţă.
Mobil: 606 750 991.
Doamnă serioasă 46 de ani cu
expierență în serviciul domestic,
caut loc de muncă ca şi externă
în comunitatea Madrid. Disponibilitate
imediată. Telefon: 642
087 102.
Caut de muncă ca și internă
în Comunitatea Madrid. Am
experiență și bune recomandări.
Telefon: 632 547 527.
Doamnă 43 de ani, curată,
gospodină, caut de muncă în
Comunitatea Madrid, ca externă,
în curățenie, îngrijit copii sau
persoane în vârstă, sau în domeniul
confecțiilor. Am experiență
și referințe foarte bune. Telefon:
625 736 494.
Doamnă serioasă, cu experiență
în domeniul curățeniei, caut
de muncă ca și externă, cu ora, în
Coslada sau zone apropiate. Telefon:
642 859 842.
VÂNZĂRI
Vând apartament cu 2 camere
în Alba Iulia, zona Cetate
Bulevard, parter, cu suprafața de
39 m², finisat și utilat complet.
Apartamentul este compus din 2
camere, bucătărie mobilată, baie,
hol. Dispune de centrală termică,
geamuri termopan, uși interioare
noi, gresie, faianță. Preț 37.000 €.
Mai multe detalii, la telefon: 671
490 785.
Vând apartament 3 camere,
50m², semi-decomandat, etaj 2,
în Bacău, zona Milcov. Apartamentul
are izolație exterioară, ușă
metalică, gresie, faianță, necesită
îmbunătățiri. Relații la telefon:
0034/656 923 673.
Vând apartament cu 2 camere
în Timișoara, zonă rezidențială.
Apartamentul este situat la etajul
3, este decomandat, renovat și
izolat. E dotat cu centrală proprie
pe gaz. Preț negociabil 66.000€.
Telefon: 0034/ 642 335 643.
Vând teren intravilan, în
Amara, județul Ialomița, pe drumul
Fermei. Suprafața: 1600 m²,
preț 18.000 €. Mai multe detalii, la
telefon: 669 194 121.
Particular, vând fabrică de cărămidă
în satul Siminoc, județul
Constanța, cu acte și autorizații în
regulă. Fabrica este în funcțiune și
are personal angajat. Cei interesați,
puteți suna la telefon: 0040/766
398 906 sau 0040/767 593 324;
e-mail: officeceramicasiminoc@
gmail.com
Se vinde apartament în Calle
de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea
Móstoles (provincia Madrid).
Apartamentul este complet renovat
în 2013, exterior cu terasă.
Are 71 mp, 3 camere, sufragerie
și 1 baie. Puteți vizita. Investiția
e foarte bună. Baia are cabină de
hidromasaj, camera de zi este cu
mural de lemn, camera principală
cu șifonier încorporat cu oglindă.
Terasa este închisă cu alumniu și
copertină. Încălzire centrală, aer
ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.
Mai multe detalii la telefon: 687
471 219 (Francisco).
Vând apartament cu 3 camere
în Botoșani, Bulevardul
Eminescu, Aleea Nouă nr. 8,
izolație exterioară, geamuri termopan,
CT etaj intermediar și
mobilat. 666 915 835.
Vând apartament în Baia-Mare
(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,
bucătărie, hol, centrală proprie și
calorifere noi, geamuri termopan,
izolat în exterior. Preț: 28
mii euro, negociabil. Mai multe
informații la telefon: 0040/746
371 260 (RO), 680 126 525 (ES).
Vând în Botoșani, strada
Popăuți 104, casă construită în
2014, P+M, compusă din 6 camere,
două băi, două bucătarii, încălzire
centrală prin sol și calorifere,
parter locuibil, 1305 mp, gradină,
pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.
Relații la telefon: 0040 / 771 905
144 sau 0034 / 666 299 144.
Vând casă la țară, în satul
Moșteni, județul Teleorman, la 20
km de Alexandria. Casa este în stil
rustic, cu fântână în curte, electricitate,
300mp casa, plus 1500mp
curte. Preț negociabil, 15.000€.
Mai multe informații la telefon:
642 694 285.
Vând casă în Amara, județul
Ialomița, (la roșu) la cinci minute
de plajă. Pentru informații sunați
la numărul de telefon: 643 086
970.
Vând casă la țară, în județul
Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,
baie, fântână în curte, hidrofor,
fosă septică, 2.500 mp curte, drum
de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/
munte superbă, liniștită, la 50 km
de oraș. Preț 21.000 € negociabil.
Mai multe informații, la telefon:
678 804 997.
Vând apartament la cheie, în
Ploiești, cu 3 camere, centrală
proprie, utilat cu mobilă nouă.
Preț informativ: 50.000€. Detalii
suplimentare la telefon: 0034/642
925 210 (Spania); 0040/772 929
916 (România).
MATRIMONIALE
Bărbat 59 ani, 1,67 m divorțat,
cult, educat, cu serviciu în Madrid,
doresc să cunosc o doamnă din
comunitatea Madrid sau din împrejurimi
cu vârsta între 47 - 56
de ani pentru o relație de prietenie,
bazată pe sinceritate și respect reciproc.
Telefon: 602 072 385.
Văduv, serios, caut doamnă
cu vârsta între 58-62 de ani, fără
obligații, serioasă, fără vicii, pentru
prietenie, eventual căsătorie.
Telefon: 642 293 381.
Ardelean, 46 de ani, divorțat,
rezident în Valencia, cu o fetiță de
11 în custodie, doresc să cunosc o
doamnă sinceră și serioasă pentru
prietenie/căsătorie. Telefon: 642
407 119.
Doamnă, doresc să cunosc
un bărbat de 48 – 50 de ani, din
comunitatea Madrid, fără vicii,
pentru o relație seriosă, bazată
pe respect reciproc. Telefon: 603
302 314.
Tânăr înalt, simpatic, fără
obligații familiare, cu cei „7 ani
de acasă”, doresc să cunosc o tânără
până în 35 de ani cu același
calități, pentru o relație bazată pe
respect și sinceritate, eventual
căsătorie. Locuiesc și lucrez în
Madrid. Nu contează din ce parte
a Spaniei este persoana. Telefon:
691 739 113.
Tânăr, 33 de ani, caut o fată
pentru o relație serioasă, eventual
căsătorie. Telefon: 642 311 768.
Doamnă, 47 de ani, doresc să
cunosc un domn de vârstă apropiată
din comunitatea Madrid,
serios, fără vicii. Rog seriozitate!
Telefon: 642 089 264.
Tânăr 41 de ani, fără obligații
familiare, doresc să cunosc o fată
cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de
ani, fără obligații, educată, responsabilă,
pentru o relație frumoasă,
serioasă, eventual căsătorie. Telefon/WhatsApp
642 240 140.
Am 35 de ani. Caut o fată pentru
prietenie/căsătorie. Ofer și cer
sinceritate. Telefon: 631 715 038.
Am 51 de ani. Sunt un bărbat
normal, cu calități și defecte, însă
am multe de oferit, motiv pentru
care aș dori să cunosc o doamnă
din zona Madridului, cu vârsta
până în 55-56 de ani. Telefon:
643 110 286.
Bărbat, 45 de ani, divorțat, din
comunitatea Madrid, caut o doamnă
sinceră și corectă într-o relație
serioasă. Telefon: 677 720 181.
Doamnă serioasă, 65 de ani,
fără obligații, doresc să cunosc un
domn de vârstă apropiată, pentru
prietenie/căsătorie. Telefon: 642
239 369.
Bărbat, 55 de ani, divorțat,
fără obligații, fără vicii, doresc să
cunosc o doamnă cu vârsta între
45 și 60 de ani, sinceră, pentru o
relație serioasă de prietenie/căsătorie.
Telefon: 642 811 265. Nu
sunați inutil dacă nu corespundeți
profilului și nu dați beep!
Tânăr, 35 de ani, caut o fată de
vârstă apropiată pentru o relație
serioasă. Mai multe detalii, la telefon:
642 644 829.
Tânăr, 37 de ani, singur, fără
obligații, aș dori să cunosc o fată
de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,
pentru prietenie, eventual căsătorie.
Nu am mai fost căsătorit și
nu am obligații! Telefon: 642 939
318.
Anunţurile de mică publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com
Prin SMS sau Whatsapp:
643 015 676
„Platforma pentru o Viață mai Bună”
La începutul lunii martie
a fost lansată „Platforma
pentru o Viață mai Bună”,
un spațiu comun de dezbatere,
deschis tuturor celor care
doresc să găsească soluții
problemelor importante din
viața noastră. În perioada
1 – 31 martie 2020 se va
desfășura în mai multe orașe
din Uniunea Europeană,
proiectul „O floare pentru
Alexandra”. Acest proiect se
va realiza cu ocazia Zilei de
8 Martie pentru a da conținut
viu şi util acestei platforme.
Proiectul „O floare pentru
Alexandra” este un proiect
de suflet care își dorește
să ne apropie de suferința
Alexandrei. De asemenea,
dorește să le fie alături tuturor
fetelor şi femeilor care
au fost supuse oricărui tip
de violență. Proiectul se va
desfășura în 15 localități din
Uniunea Europeană: Madrid,
Roma, Londra, Bruxelles,
Bucureşti, Alicante, Almeria,
Murcia, Lisabona, Braşov,
Cluj- Napoca, Ploieşti, Sibiu,
Guadalajara, Zaragoza, număr
sugestiv care corespunde
celor 15 primăveri ale
Alexandrei. Lista rămâne
însă deschisă ...
Acţiunile pe care le desfăşurăm
sunt centrate pe cunoaşterea
platformei şi a proiectului
ȋmpotriva violenţei
de gen, ȋntâlniri la nivel instituţional
ȋntre responsabili
de diferite departamente de
programe şi proiecte, mese
rotunde şi video conferinţe,
apariţii ȋn presă, televiziune
şi radio, organizarea de mitinguri
precum şi citirea şi
publicarea unui memorand
cu ocazia Zilei de 8 Martie,
reuniuni de lucru la nivel de
grupuri asociative, sesiuni
educative şi informative ȋn
diferite şcoli şi licee etc.
Vom fi prezenți în spațiul
virtual în cadrul paginii de
Facebook deschise recent cu
această ocazie: https://www.
facebook.com/platformapen
truoviatamaibuna/?modal=a
dmin_todo_tour
Toate persoanele şi
organizațiile care doresc
să realizeze activități relaționate
cu tema şi obiectivele
proiectului şi doresc să
participe direct sau să publice
activitățile pe pagina
platformei, ne pot contacta
la acest email: o ffice@
platformapentruoviatamaibuna.
com
Dorim ca acţiunile noastre
din acest an, legate de Ziua
de 8 Martie să constituie ȋncă
un pas prin care să aducem
ȋn atenţia opiniei publice,
a instituţiilor statului problematica
deosebit de complexă
a femeilor românce,
a conştientizării faptului că
e necesar să ȋncepem să ne
unim forţele, femei şi bărbaţi
ȋn parteneriat pentru o viaţă
mai bună. Un gând bun pentru
o viață mai bună!
Asociația Rumes-Europa