Nr. crt. Nr. planşei Nr. hărţii Nr. întrebării Titlul hărţii Pag. Nr. crt. Nr. planşei Nr. hărţii Nr. întrebării Titlul hărţii Pag. 301 XI CLII 59/136 Sunetul e în URECHE 299 302 XII CLIII 60/137 Răspândirea formelor CERCEL, CIORCEL 300 303 XII CLIV 60/137 Sunetul ĉ în formele pentru CERCEL 300 304 XIII CLV 63/145 Sunetul e în forma de pl. FEŢE 301 305 XIII CLVI 79/165 Sunetul ĉ în formele pentru CERUL GURII 301 306 XIV CLVII 101/203 Forme pentru NU TUŞIŢI! (imper. neg. 5) 302 307 XIV CLVIII 103/205 Forme de ind. prez. 1–2 ale verbului A SUGHIŢA 302 308 XV CLIX 114/239 Sunetul t în DINTE 303 309 XV CLX 121/250 Sunetul İ în termenii şi formele pentru GINGIE 303 310 XVI CLXI 136/274 Sunetul ĉ în cuvântul CEAFĂ 304 311 XVI CLXII 137/275 Grupul pie- în PIELE 304 312 XVII CLXIII 139/277 Sunetul İ în formele NEGEL, NIGEL, INIGEL etc. 305 313 XVII CLXIV 142/280 Sunetul ĉ în CIUP, CIUPESC 305 314 XVIII CLXV 149/291 Forme de pl. pentru ALB 306 315 XVIII CLXVI 153/297 Reflexele grupului gĺ + u în JUNGHI 306 316 XIX CLXVII 176/331 Forme de sg. pentru UMĂR 307 317 XIX CLXVIII 202/363 Sunetul d în formele pentru DEGET 307 318 XX CLXIX 205/368 Sunetul İ în formele pentru DEGERĂ 308 319 XX CLXX 132/270 Principalii termeni pentru GUŞĂ 308 320 XXI CLXXI 145/286, 171/323 Sunetul n în CARNE, MÂ(I)NI (pl.) 309 321 XXI CLXXII 151/295 Principalii termeni pentru ASTMĂ 309 322 XXII CLXXIII 154/298 Sunetul n în INIMĂ 310 323 XXII CLXXIV 156/300 Principalele răspunsuri pentru BĂTAIE DE INIMĂ 310 324 XXIII CLXXV 160/305 Principalii termeni pentru SUDOARE 311 325 XXIII CLXXVI 161/308 Principalii termeni pentru ŞIRA SPINĂRII 311 326 XXIV CLXXVII 166/314 Principalele răspunsuri pentru CONSTIPAT 312 327 XXIV CLXXVIII 204/366 Răspândirea formelor de sg. UNGH(I)E (2 sil.), UNGHIE (3 sil.) 312 328 XXV CLXXIX 204/366 Răspândirea formelor de pl. UNGHII (2 sil.), UNGHE (2 sil.), UNGHI (1 sil.) 313 329 XXV CLXXX 208/375 Principalii termeni pentru NETED 313
CUVÂNT-ÎNAINTE Istoria acestei lucrări îşi are începutul în anul 1998, când, la un simpozion al Astrei Române de la Timişoara, l-am cunoscut pe ing. DRAGOMIR DRĂGHICI, secretar al Forumului pentru Cultura Rumânilor (Forum za Kulturu Vlaha) (FCR), cu sediul la Bor (Serbia). Aflând că eram atunci preşedinte al Societăţii Române de Dialectologie (SRD), pe care o înfiinţasem cu câţiva ani înainte, m-a rugat să-i ajutăm la publicarea unei lucrări privitoare la graiurile vorbite de românii din ţinutul cuprins între Morava, Dunăre şi Timoc. Cunoşteam faptul că românii din Serbia Orientală nu sunt recunoscuţi ca atare de către oficialităţi şi că de multă vreme li se spunea că ei vorbesc o altă limbă şi sunt altceva decât românii, idee preluată şi de către unii lideri de-ai locului (dovadă fiind şi numele dat organizaţiei lor: Forumul pentru Cultura Rumânilor). Aceştia nu ştiau că termenul român e de origine cărturărească şi că oamenii simpli de peste Dunăre folosesc acelaşi termen de rumân pentru a-şi identifica originea etnică, după cum nu ştiau nici că vlahi sunt numiţi, de secole, vorbitorii de idiomuri neolatine din întreaga Peninsulă Balcanică şi nu numai. În aceste împrejurări, îmi dădeam seama că o lucrare de geografie lingvistică îi poate ajuta cel mai mult pe vorbitorii de graiuri româneşti din sudul Dunării în rezistenţa la presiunile asimilatoare la care erau supuşi de atâta vreme. DRAGOMIR DRĂGHICI cumpărase de la Drobeta-Turnu Severin <strong>vol</strong>umul al III-lea din Micul <strong>atlas</strong> lingvistic român, serie nouă, şi avea, astfel, idee despre ce înseamnă un <strong>atlas</strong> lingvistic. I-am propus, de aceea, să facem împreună un Atlas al graiurilor româneşti din zona locuită de ei, idee acceptată imediat. O astfel de lucrare de proporţii mari presupunea efortul mai multor persoane. I-am comunicat că, întors acasă, voi discuta cu colegii de la Institutul „Sextil Puşcariu” din Cluj, autori ai Noului Atlas lingvistic român pe regiuni – Banat, şi, dacă ei vor dori să se angajeze la o astfel de lucrare, ne vom deplasa împreună la Bor, pentru a stabili amănuntele legate de realizarea ei. Dintre cei trei colegi, numai EUGEN BELTECHI şi NICOLAE MOCANU s-au declarat dispuşi să ia parte la elaborarea <strong>atlas</strong>ului (al treilea, IOAN FAICIUC, se va alătura şi el colectivului câţiva ani mai târziu); drept pentru care, ne-am deplasat toţi trei la Bor, unde, împreună cu conducerea Forumului de acolo, am stabilit obligaţiile părţilor, încheindu-se şi un Protocol semnat şi parafat de preşedinţii şi secretarii celor două organizaţii, respectiv MILIVOJE STANGAČILOVIĆ şi DRAGOMIR DRAGIĆ, din partea FCR, şi PETRU NEIESCU şi EUGEN BELTECHI, din partea SRD. La semnarea Protocolului a participat şi ZAVIŠA ŽURŽ, preşedinte al Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum” (Društvo za Kulturu Vlaha/Rumuna Srbije „Ariadnae Filum”). Noi ne-am angajat să asigurăm transportul echipei noastre pe teritoriul României, să culegem materialul şi să redactăm <strong>vol</strong>umele în mod gratuit, iar ei să ne asigure transportul pe teritoriul Serbiei, să ne asigure casa şi masa şi să ne ajute la găsirea subiecţilor în fiecare localitate. Pentru culegerea materialului ne-am deplasat simultan toţi trei în aceeaşi localitate, cu un chestionar bazat pe Chestionarul Noului Atlas lingvistic român, împărţit în trei părţi egale, prima revenindu-mi mie, a doua, lui EUGEN BELTECHI, iar a treia, lui NICOLAE MOCANU. În câteva cazuri, din motive personale, NICOLAE MOCANU nu a însoţit echipa, făcându-şi ancheta ulterior. Cercetările de teren s-au făcut prin chestionare indirectă, rezultatul fiind notat în caiete speciale; de cele mai multe ori, anchetele au fost înregistrate şi pe suport magnetic sau electronic. Baza a constituit-o însă notarea manuală. Din cauza unui accident, în urma căruia nu mai puteam folosi mâna la scris, în cele mai multe localităţi răspunsurile la partea care îmi revenea au fost doar înregistrate, iar transcrierea s-a făcut ulterior, la Cluj, parţial de către mine şi integral de IOAN FAICIUC. Procedeul acesta a fost folosit frecvent în geolingvistica europeană, cum ar fi în anchetele pentru unele <strong>atlas</strong>e regionale franţuzeşti. Acelaşi lucru l-a făcut, pentru o mai mică parte a anchetelor, şi EUGEN BELTECHI. (O prezentare detaliată a desfăşurării anchetelor şi a principiilor şi metodelor aplicate în elaborarea <strong>atlas</strong>ului nostru se găseşte în Prefaţa care urmează imediat după acest text.) În general, anchetele s-au desfăşurat în condiţii bune, fără incidente prea numeroase sau prea grave. DRAGOMIR DRĂGHICI ne-a însoţit în toate satele (în numeroase puncte ale reţelei am fost însoţiţi şi de ZAVIŞA JURJ), având asupra sa aprobările forurilor centrale, în care erau menţionate numele noastre, şi cererea către autorităţile locale de a fi sprijiniţi. Într-un singur sat am fost reţinuţi de către un echipaj de poliţie, care ne-a condus la sediul lor districtual, unde adjunctul comandantului a început anchetarea noastră. După verificarea aprobărilor prezentate am fost eliberaţi, cu scuzele de rigoare. Oamenii cu care am lucrat ne-au întâmpinat cu bunăvoinţă. În unele cazuri nu au vrut să discute cu noi, cu pretexte adesea hilare. Astfel, la marginea unui sat, doi oameni stăteau de vorbă în faţa caselor lor. Unul dintre ei avea motorul tractorului pornit, pentru a merge la arat. Intrând în vorbă cu ei, am fost întrebaţi despre scopul venirii noastre în satul lor. Le-am explicat şi ne-am adresat celui care părea că nu are de lucru, rugându-l să se aşeze alături de noi la o masă, ca să putem nota răspunsurile lui. Ne-a spus că nu are timp, fiindcă aşteaptă pe cineva ca să-i vândă o capră. I-am răspuns că, până-i vine clientul, noi putem intra în casă şi să ne aşezăm la o masă ca să putem scrie. Ne-a refuzat din nou, spunând că nu poate să ne deschidă uşa, deoarece, vrând să o descuie ca să iasă din casă, i s-a rupt cheia în broască, el fiind silit să sară pe fereastră. Nici propunerea noastră de a intra tot pe fereastră nu l-a înduplecat. Celălalt om, martor la discuţie, a oprit motorul tractorului şi ne-a poftit în casă la el, spunând că nu are nici capre, nici uşi cu chei rupte în ele. În altă localitate, un fost învăţător, care ne-a fost un bun informator, ne-a rugat să nu popularizăm în niciun fel numele său, pentru a nu-şi pierde pensia. Din colectivul care a început elaborarea <strong>atlas</strong>ului a rămas acum numai NICOLAE MOCANU; lui i s-a adăugat însă, de câţiva ani, IOAN FAICIUC, astfel încât s-a reuşit pregătirea pentru tipar a două dintre cele şase <strong>vol</strong>ume ale lucrării. Fiind angajat în redactarea Dicţionarului dialectului istroromân, pe care o consideram prioritară, neexistând o altă persoană care să o poată face, am renunţat la redactarea hărţilor <strong>Atlasul</strong>ui, ajutându-mi colegii prin informaţii şi îndrumări ori de câte ori am fost consultat. Nu putem încheia aceste rânduri fără a ne exprima şi aici întreaga noastră gratitudine faţă de cei care ne-au fost informatori, rupându-şi din timpul lor şi neaşteptând vreo remuneraţie, şi de a ne exprima regretul că bunul nostru coleg EUGEN BELTECHI, unul dintre iniţiatorii <strong>Atlasul</strong>ui, s-a stins din viaţă, fără să vadă nimic tipărit din lucrarea la care a pus mult suflet. Îi vom păstra o pioasă amintire. Martie 2019 PETRU NEIESCU XI
- Page 1 and 2: ATLASUL LINGVISTIC ROMÂN GRAIURILE
- Page 3 and 4: INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ ŞI ISTO
- Page 5 and 6: CUPRINS SOMMAIRE Cuvânt-înainte (
- Page 7 and 8: Nr. crt. Nr. hărţii Nr. întrebă
- Page 9: Nr. crt. Nr. hărţii Nr. întrebă
- Page 14 and 15: toamna lui 2007, s-a reuşit anchet
- Page 16 and 17: paginii. Imediat sub titlu, în car
- Page 18 and 19: „Ariadnae Filum”, care i-a îns
- Page 20 and 21: „ungureni”). Ele aparţin toate
- Page 22 and 23: se întâlnesc şi fenomene fonetic
- Page 24 and 25: Nr. cart. din ALR- MDT Numele ofici
- Page 26 and 27: B. NALR-Olt. Nr. cart. din NALR- Ol
- Page 28 and 29: Titlul hărţii Nr. hărţii Pag. T
- Page 30 and 31: Titlul hărţii Nr. hărţii Pag. P
- Page 32 and 33: ALRM II Atlas lingvistic român. Pa
- Page 34 and 35: ▲ (o deschis) în trans. p¾¹e
- Page 37 and 38: HĂRŢI INTRODUCTIVE CARTES INTRODU
- Page 39 and 40: 3
- Page 41 and 42: 5
- Page 43 and 44: HĂRŢI LINGVISTICE CARTES LINGUIST
- Page 45 and 46: 9
- Page 47 and 48: 11
- Page 49 and 50: 13
- Page 51 and 52: 15
- Page 53 and 54: 17
- Page 55 and 56: 19
- Page 57 and 58: 21
- Page 59 and 60: 23
- Page 61 and 62:
25
- Page 63 and 64:
27
- Page 65 and 66:
29
- Page 67 and 68:
31
- Page 69 and 70:
33
- Page 71 and 72:
35
- Page 73 and 74:
37
- Page 75 and 76:
39
- Page 77 and 78:
41
- Page 79 and 80:
43
- Page 81 and 82:
45
- Page 83 and 84:
47
- Page 85 and 86:
49
- Page 87 and 88:
51
- Page 89 and 90:
53
- Page 91 and 92:
55
- Page 93 and 94:
57
- Page 95 and 96:
59
- Page 97 and 98:
61
- Page 99 and 100:
63
- Page 101 and 102:
65
- Page 103 and 104:
67
- Page 105 and 106:
69
- Page 107 and 108:
71
- Page 109 and 110:
73
- Page 111 and 112:
75
- Page 113 and 114:
77
- Page 115 and 116:
79
- Page 117 and 118:
81
- Page 119 and 120:
83
- Page 121 and 122:
85
- Page 123 and 124:
87
- Page 125 and 126:
89
- Page 127 and 128:
91
- Page 129 and 130:
93
- Page 131 and 132:
95
- Page 133 and 134:
97
- Page 135 and 136:
99
- Page 137 and 138:
101
- Page 139 and 140:
103
- Page 141 and 142:
105
- Page 143 and 144:
107
- Page 145 and 146:
109
- Page 147 and 148:
111
- Page 149 and 150:
113
- Page 151 and 152:
115
- Page 153 and 154:
117
- Page 155 and 156:
119
- Page 157 and 158:
121
- Page 159 and 160:
123
- Page 161 and 162:
125
- Page 163 and 164:
127
- Page 165 and 166:
129
- Page 167 and 168:
131
- Page 169 and 170:
133
- Page 171 and 172:
135
- Page 173 and 174:
137
- Page 175 and 176:
139
- Page 177 and 178:
141
- Page 179 and 180:
143
- Page 181 and 182:
145
- Page 183 and 184:
147
- Page 185 and 186:
149
- Page 187 and 188:
151
- Page 189 and 190:
153
- Page 191 and 192:
155
- Page 193 and 194:
157
- Page 195 and 196:
159
- Page 197 and 198:
161
- Page 199 and 200:
163
- Page 201 and 202:
165
- Page 203 and 204:
167
- Page 205 and 206:
169
- Page 207 and 208:
171
- Page 209 and 210:
173
- Page 211 and 212:
175
- Page 213 and 214:
177
- Page 215 and 216:
179
- Page 217 and 218:
181
- Page 219 and 220:
183
- Page 221 and 222:
185
- Page 223 and 224:
187
- Page 225 and 226:
189
- Page 227 and 228:
191
- Page 229 and 230:
193
- Page 231 and 232:
195
- Page 233 and 234:
197
- Page 235 and 236:
199
- Page 237 and 238:
201
- Page 239 and 240:
203
- Page 241 and 242:
205
- Page 243 and 244:
207
- Page 245 and 246:
209
- Page 247 and 248:
211
- Page 249 and 250:
213
- Page 251 and 252:
215
- Page 253 and 254:
217
- Page 255 and 256:
219
- Page 257 and 258:
221
- Page 259 and 260:
223
- Page 261 and 262:
225
- Page 263 and 264:
227
- Page 265 and 266:
229
- Page 267 and 268:
231
- Page 269 and 270:
233
- Page 271 and 272:
235
- Page 273 and 274:
237
- Page 275 and 276:
239
- Page 277 and 278:
241
- Page 279 and 280:
243
- Page 281 and 282:
245
- Page 283 and 284:
247
- Page 285 and 286:
249
- Page 287 and 288:
251
- Page 289 and 290:
253
- Page 291 and 292:
255
- Page 293 and 294:
257
- Page 295 and 296:
259
- Page 297 and 298:
261
- Page 299 and 300:
263
- Page 301 and 302:
265
- Page 303 and 304:
267
- Page 305 and 306:
269
- Page 307 and 308:
271
- Page 309 and 310:
273
- Page 311 and 312:
275
- Page 313 and 314:
277
- Page 315 and 316:
279
- Page 317 and 318:
281
- Page 319:
283
- Page 323 and 324:
287
- Page 325 and 326:
289
- Page 327:
HĂRŢI INTERPRETATIVE CARTES INTER
- Page 330 and 331:
294
- Page 332 and 333:
296
- Page 334 and 335:
298
- Page 336 and 337:
300
- Page 338 and 339:
302
- Page 340 and 341:
304
- Page 342 and 343:
306
- Page 344 and 345:
308
- Page 346 and 347:
310
- Page 348 and 349:
312