Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
la confluena cu Dunrea (ca Marele Timoc), râul Timoc are o lungime de
203 km, pe ultimii 15 km pân la vrsare, formând grania între Serbia i
Bulgaria.
Cel mai important afluent al Timocului este Timocul Negru 14 , care
curge prin depresiunea ârna Reka, populat cu multe sate mici: Valakonje,
Savina, Selite, Zvezdan. Acesta strbate cea mai poluat zon, bazinul
oraului Bor, de unde i denumirea. Râul a fost puternic afectat ecologic în
ultimii ani datorit mineritului i industriei de metale grele din zona Borului
i Kriveli, poluând în consecin i Dunrea cu metale grele: cupru, cadmiu
etc…Are ca aflueni pe dreapta, râul Radovan, râul Zlot, râul Jasen, râul
Banjska, ca în apropiere de oraul Zajear (Ziceri) s se uneasc cu
Timocul Alb, pentru a forma pe ultimii 88 km, Timocul Mare sau pur i
simplu râul Timoc.
Foto 5 Exploatrile miniere de la Majdanpek (st.) i Bor (dr.)
Timocul se vars în Dunre în dreptul oraului Negotin, la 30 km sud
de iganai (Mehedini), locul unde fusese proiectat podul peste Dunre. Pe
malul su stâng aproape de limita teritoriului locuit de români se gsete
oraul Zaiear. Râul Timoc a dat i numele rscoalei împotriva regelui sârb
Milan Obrenovic IV, în 1883 Timoka buna (rscoala din Timoc).
Climatul este de tip temperat-continental cu influene submediteraneene,
cu meniunea c aici domin subtipul de climat montan, cu
temperaturi medii pentru luna ianuarie de -2C în depresiuni, i -11C pe
culmi, iar vara temperatura medie a lunii iulie este de 7C, pe culmi.
Vânturile care bat în aceast regiune sunt: Coava (vântul rece care
distruge plantaiile); Severaul (numit i Vântul mare); Vântul de Sud (numit
i Viforni sau Viorni) este un vânt cald, care bate mai ales toamna, dar i
14 UNECE, (2008), Environmental and Risk Assessement of the Timok River Basin.
17