Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
important pentru teritoriul cuprins între râul Morava i munii Miroci,
aceasta fiind prima dat când sârbii cuceresc aceast regiune, procesul
sârbizrii începând de acum încolo 44 . Puterea românilor din zon înc va
mai persista, din moment ce în secolul XIII cnejii sârbi scot o lege prin care
interziceau cununiile cu româncele, ca s nu-i piard neamul.
Pe la 1365-1366, regatul Ungariei cucerete întreg malul sudic al
Dunrii, de la Belgrad la Vidin, inclusiv aratul de Vidin, stat ce a aprut
dup destrmarea imperiului Asnetilor la jumtatea sec. al XIII-lea, care
cuprindea partea de nord vest a acestuia, inclusiv partea estic a regiunii
studiate. Întreaga regiune se va afla pentru mai bine de dou decenii sub
influena i suzeranitatea maghiar. aratul de Vidin va fi transformat de
ctre turci, dup btlia de la Nicopole din 1397, în sangeacul, apoi
paalâcul de Vidin.
Perioada otoman. În 1389 are loc btlia capital de la Kosovo-Pole
(Câmpia Mierlei). Cretinii care formaser o alian împotriva otomanilor au
fost învini, turcii punând stpânire pe regiune. La 1453 cade i
Constantinopolul, astfel, Imperiul Bizantin iese definitiv din istorie.
Pe la jumtatea secolului al XV-lea, otomanii cuceresc întreaga
peninsul Balcanic, inclusiv teritoriile dunrene, mai puin Belgradul, care
se afla sub stpânire maghiar, fiind ocupat de turci abia în 1521. Turcii
n-au modificat limitele provinciilor, ci le-au lsat aa cum le-au gsit, la
început zicându-le sangeacuri, apoi paalâcuri. Populaia româneasc dintre
Timoc i Morava avea s fie pentru câteva sute de ani sub stpânire
otoman, acetia creând pe Dunre, între Begrad i Vidin câteva sangeauri
ce îi aveau ca puncte centrale puternicele ceti dunrene: Belgrad,
Smederevo, Branicevo, Golub, Cladova i Vidin.
Cât timp regiunea studiat a fost sub stpânire otoman nu se cunosc
prea multe date despre românii de aici, ce se tie, este c în regiune au
existat mai multe sedii episcopale ce ascultau fie de Patriarhia de la
Constantinopol, fie de cea de pe Peci, dup reînfiinarea acesteia în secolul
al XVII-lea 45 .
Din aceast perioad se cunosc dou instituii: a martolosilor i cea a
cnezatului 46 . Prima era format din btinai, cu scopul de a face paza
inutului. Ei erau cretini i luptau împotriva haiducilor, locul lor fiind pe
drumuri i la trectori. Organizaia martolosilor era numai în inutul ârna
44 St. Stanojevic, Istorija sprskog naroda, p. 127.
45 I.F.Dobrescu, N.L.Dobrescu, op. cit., p.81.
46 Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 59-61.
25