Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
despre Mnstiria este legat “numele lui Radu-bei, cel care este cunoscut
drept ctitor al bisericii de la Lpunea”, deci conform acesteia “probabil c
Radul-bei a renovat i pictat mnstirea Mnstiria”, deoarece “pe ui
pân nu demult se putea citi...: Radulbei” 55 . În povestirile localnicilor mai
în vârst mnstirea a fost zidit de Nicodie Sârbul, fiind reparat i din nou
pictat de un oarecare voevod valah Radul 56 .
Sfântul Nicodim de la Tismana era se pare fiul unui cnez român din
Serbia i a unei domnie înrudite cu
familia cneazului sârb Lazr (1371 -
1389) i i-a început viaa monahal la
mnstirea Hilandar de la Muntele Athos,
dup care s-a stabilit la aina, lâng
Cladova, întemeind aici mnstirea cu
hramul Sfânta Treime. I se mai atribuie i
întemeierea mnstirii Mnstiria, aflate
în apropiere. Sfântul Nicodim a întemeiat
i condus mnstiri aflate pe ambele
maluri ale Dunrii, fiind protejat i
sprijinit în opera sa de construire de mnstiri i de întrire a monahismului
de ctre familia Basarabilor i de ctre cneazul sârb Lazr, care au druit
ctitoriilor sale mai multe sate i alte importante donaii.
Ajutor bisericilor din sudul Dunrii vor da i Matei Basarab, Grigore I
Ghica, tefan Cantacuzino. În secolele X–XIV a existat i o episcopie a
“vlahilor”, supus canonic arhiepiscopiei de Ohrida, care în secolul al XIIIlea
îi avea sediul la Vreanoti, localitate identificat cu Vranje, în sudul
Serbiei. Astfel, Nicolae Iorga consemna c “pe la 1200 tefan Nemania d
Hilandarului 170 de familii de vlahi, cu juzii lor. Sub tefan Uro I se
adaug alte 30 de familii la Drin. Donaii se mai fac, cu sutele de familii de
tefan Nemania pentru mnstirea Jicea, de tefan Uro II pentru o alt
mnstire i pentru Graciania, de Duan pentru o mnstire lâng Prizern.
Vlahii sunt pe atunci i lâng Marea Adriatic, i în Zeta i pe la Pritina”.
Pentru mnstirea Corogla din satul Miloevo (Corogla, în timpul
turcilor Ocrugla, actualmente Miloevo), Negotin, sec. XIV, F. Kanitz
relateaz numeroase legende pe care le-a auzit “printre populaia vlah”, iar
55 M. Ð. Milicevic, Kneževina Srbija, II, p.113; cf. S. Gacovic, (2010), Obiecte sacrale ale
voevozilor ugrovlahi în spaiul zonei Timocului, Bor, p. 13.
56 I. Pelar, pisar umruka Beogradskog, Okružie Ktainsko, Glasnik Društva srbske
slovenosti, IX (1857), 216, br.19; cf. S. Gacovic, (2010), Obiecte sacrale ale voevozilor
ugrovlahi în spaiul zonei Timocului, Bor, p. 14.
29
Foto 7 Biserica din Loznia