Vânzãri - Viata Libera Galati

Viaþa
Păreri europene
Biodieselul - controversat
Ferran Tarradelas, purtătorul de cuvânt al comisarului euro‑
pean pentru energie, a admis că biodieselul (motorina din plan‑
te) este mai poluantă decât combustibii tradiţionali. „Dată fiind
chimizarea din agricultură, este clar că biodieselul poluează mai
mult, dar este singura soluţie viabilă de a ieşi din criza energe‑
tică în care se află nu doar Europa, ci întreaga lume”, a declarat
Tarradelas.
www.viata-libera.ro
la ţară
UE şi noi
Cum
calculează
europenii
preţul
terenului
[ Speculaţiile cu
terenuri de tip Gigi
Becali sunt aproape
imposibile în statele
europene civilizate
În zona UE există
nişte criterii foarte
clare care duc la for‑
marea preţului minim
de vânzare a tere‑
nurilor agricole. De
aceea, speculaţiile cu
terenuri tip Gigi Becali
sunt extrem de rare,
iar profitul din acestea
incomparabil mai mic
decât în România. La
noi, speculaţiile cu te‑
renuri sunt la ordinea
zilei, poate şi pentru
că cei mai mulţi dintre
proprietari habar nu
au cât valorează tere‑
nul lor.
În Europa, cu cât
venitul agricol la hec‑
tar este mai ridicat,
cu atât va accepta un
investitor să plătească
un preţ mai mare pe
respectivul teren. În
medie, unui agricultor
european îi trebuie
circa opt ani pentru
a amortiza un teren
agricol. Dacă în Irlanda
trebuie 20 de ani (tere‑
nul este, deci, foarte
scump), în Polonia
amortizarea e în cinci
ani, iar în România e...
o nebuloasă totală. În
unele locuri e vorba de
şapte‑opt ani, dar sunt
şi zone în care investi‑
ţia în teren se „scoate”
în numai un an agricol.
Pare absurd, dar este
simpla realitate.
Al doilea factor
ce influenţează pre‑
ţul terenurilor este
„strâmtorarea” pieţei
din lipsă de ofertă. În
Franţa, de exemplu,
între 1,4 si 1,5 la sută
din suprafaţa agricolă
utilă (SAU) face obiec‑
tul tranzacţiilor anuale
de teren, dar în Irlanda
şi Germania acest ra‑
port se situează la
numai 0,2, respectiv,
0,5 la sută. Nu acelaşi
lucru putem spune
despre România, unde
se apreciază că oferta
este undeva între 7,5 şi
8,5 la sută. O dovadă
concretă este faptul
că în ultimii patru ani,
în judeţul Galaţi s‑au
schimbat proprietarii
la peste 40 la sută din
terenurile agricole.
Chiar dacă două treimi
din transferurile de
proprietate sunt moş‑
teniri, tot nu putem să
nu remarcăm că avem
o piaţă a terenurilor
extrem de activă. Dar
şi foarte neclară...
Atenţie fermieri!
Sprijinul pentru crescătorii
de bovine
Trebuie să vă spunem, din
start, că statul sprijină în mod de‑
osebit animalele cu potenţial ge‑
netic ridicat. Adică vacile de rasă.
În acest sens, sunt alocate sume
importante pentru registrele ge‑
nealogice, subvenţia fiind de 7,5
lei pe fiecare bovină de rasă. Se
mai dă câte 1000 de lei pentru
testarea taurilor reproducători
şi şapte lei pentru fiecare doză
de material seminal folosit în in‑
semninarea artificială.
Pe partea de producţie de
lapte şi carne situaţia este urmă‑
toarea: 0,3 lei pe litrul de lapte
livrat în condiţiile de calitate
stabilită de normele europene,
240 de lei pentru fiecare vită
crescută într‑o fermă specializa‑
tă (primă de exploataţie), între
64,7 şi 130 de lei pe cap de vacă
existentă în afara fermelor speci‑
alizate (gospodării) şi 100 de lei
pentru fiecare carcasă de bovină
(la sacrificarea într‑un abator au‑
torizat). Cu totul, sunt nouă for‑
me de subvenţie.
În judeţul Galaţi sunt 93.980
de bovine, iar valoarea estimată
a subvenţiei pe un an se ridică la
circa opt milioane de lei (2,2 mi‑
lioane de euro). În România sunt
peste cinci milioane de bovine.
Sprijinul pentru crescătorii
de oi
Pentru crescătorii de oi exis‑
tă cinci categorii de subvenţii.
Trei sunt în zona reproducţiei,
pentru dezvoltarea potenţia‑
lului genetic al raselor, iar două
sunt pentru crescătorii „de rând”.
Este vorba de o primă pe cap de
animal de 25 de lei pe an şi de o
primă diferenţiată (după rasă),
cuprinsă între 0,5 şi 5,18 lei pen‑
tru fiecare animal.
În judeţul nostru sunt 400.592
oi, faţă de un total de naţional
de peste 17 milioane de animale.
Valoarea subvenţiilor ce se înca‑
sează anual de către oierii gălă‑
ţeni se ridică la circa un milion
de euro.
Sprijinul pentru crescătorii
de porci
Creşterea porcilor este sub‑
venţionată de stat prin patru
forme, suma totală alocată la
nivel naţional fiind de aproape
50 de milioane de euro. Galaţiul
nu este un judeţ „de top” din
[
Sat u l
Sâmbătă - Duminică, 3 - 4 Noiembrie 2007
10
v i aţa liber ă
Totul despre
subvenţiile zootehnice
Inundaţiile catastrofale din
această toamnă nu au ocolit nici
comuna Negrileşti. Au fost grav
afectate zece case ‑ care vor fi
demolate şi reconstruite în altă
parte – dar şi un pod, care fă‑
cea legătura între Negrileşti şi
Berheci. La unul dintre capetele
podului s‑a căscat, sub presiu‑
nea apelor umflate ale pârâului
Berheci, o prăpastie de opt metri
adâncime. „Am ajuns în situaţia
ca aprovizionarea cu pâine şi
alte alimente să se facă acum pe
o rută ocolitoare, mai lungă cu
circa 20 de kilometri. Cresc cos‑
turile cu aprovizionare, cresc şi
preţurile”, spune primarul Viorel
Răcăşanu.
Dincolo de problema aprovi‑
zionării, trebuie să subliniem şi
riscul pe care‑l reprezintă pră‑
pastia din mijlocul drumului.
„Am pus semne de avertizare,
dar, la nici 24 de ore, au fost fu‑
rate. Gata‑gata era să cadă în
râpă maşina celor veniţi de la
Prefectură să constate distruge‑
rea. A frânat la câţiva centimetri
de hău! Asta ne mai lipsea: un
accident tragic... Până la urmă
am luat măsura de a doborî doi
plopi de‑a latul şoselei. Măcar
să nu se mai poată trece”, spune
Se construieşte
Primărie nouă la Negrileşti
] Descoperiţi cât este dispus statul să plătească deţinătorilor de vaci, oi, porci, păsări şi albine ] Judeţul Galaţi ar putea
primi între 4,5 şi 5,2 milioane de euro pe an pentru zootehnie ] Totul e să vă interesaţi ce vi se cuvine şi să cereţi!
Începând de anul acesta, crescătorii de animale din
România beneficiază de un nou sistem pe sprijin
financiar, în concordanţă cu normele europene. Iată, în
continuare, cum este structurată această subvenţie.
Negrileşti
Şoseaua cu prăpastie
Subvenţia
pe o oaie - între
25,5 şi 30,18 lei
150 de lei subvenţie pentru o scrofiţă
acest punct de vedere ‑ cu doar
250.575 porci înregistraţi în acte
‑ deci va beneficia de numai
850.000 de euro.
Trei dintre formele de sprijin
sunt pe partea de îmbunătăţire a
raselor, cea mai importantă fiind
subvenţia de 150 de lei pe cap de
scrofiţă de reproducţie. Există şi
o subvenţie pentru producţia de
carne, de 120 de lei pentru fieca‑
re porc sacrificat în abatoare au‑
torizate conform cerinţelor euro‑
pene, în condiţiile în care carnea
este destinată comercializării.
Sprijinul pentru crescătorii
de păsări
Trebuie să vă spunem, de la
început, că este vorba de creş‑
terea păsărilor în ferme, fie de
tip intensiv, fie de tip tradiţional.
Dacă sunteţi înregistrat în regis‑
trul exploataţiilor ca fiind cres‑
cător de păsări, beneficiaţi de
Vacile de rasă primesc subvenţii mai mari
subvenţie chiar dacă „moţatele”
sunt crescute la curte. Evident,
condiţia de bază este ca păsări‑
le să fie destinate pieţei şi să fie
vândute cu acte în regulă.
Din păcate,
Galaţiul nu
va primi
prea mulţi
bani pentru
păsări
Subvenţia este de 1,6 lei pen‑
tru fiecare pasăre livrată, iar fer‑
mierii din judeţul Galaţi, cu circa
două milioane de păsări, ar putea
beneficia (varianta optimistă) de
circa un milion de euro. În varian‑
ta realistă, ţinând cont că doar o
cincime din efectivele de păsări
sunt deţinute de ferme, sprijinul
ar fi de aproximativ 200.000 de
euro.
Alte forme de ajutor
Crescătorii de albine au la
dispoziţie patru forme de sprijin
financiar: miere de calitate con‑
form normelor europene – 20 lei
pe familie de albine, repopulare
în stupi – 15 lei pentru o matcă,
Podul de piatră s‑a dărâmat...
[ Viitura a scumpit... transportul alimentelor către comună [ Nădejdea e la Guvern
Până la vară, comuna Negrileşti va avea primărie nouă.
Primarul Viorel Răcăşanu ne‑a informat că fundaţia clădirii
a fost deja pusă, pe un teren cumpărat de Consiliul Local
de la Fisc. „A fost o licitaţie pentru curtea fostului SMA,
iar cum noi nu aveam un teren adecvat pentru a construi
primăria ne‑am înscris la licitaţie. Am câştigat‑o şi, astfel,
ne‑am putut apuca de treabă”, ne‑a declarat primarul.
medicamente – 6 lei/familie şi
resurse genetice – 58‑65 lei/fa‑
milie.
În ceea ce priveşte creşterea
cailor, s‑au alocat deja şapte mi‑
lioane de lei pentru sprijinirea
hergheliilor de cai de rasă şi 11
milioane pentru programul na‑
ţional de identificare (montarea
cipurilor electronice).
Acestea sunt, în linii mari,
subvenţiile pentru zootehnie
valabile în prezent în România.
Fermierii care vor să ştie cum
pot primi bani de la stat se pot
adresa la două instituţii zonale:
Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în
Agricultură (APIA) Galaţi – strada
Mihai Bravu nr 30, tel 462.026,
sau Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi
– strada Domnească nr 96, tel
413.641. Succes!
Foto: Vasile Caburgan
primarul.
Evident, l‑am întrebat de ce
nu repară podul în loc să caute
soluţii pentru blocarea drumu‑
lui. Răspunsul este un semnal de
alarmă pe adresa autorităţilor ju‑
deţului: „Podul este pe un drum
comunal, deci este în sarcina
comunei. Însă reparaţia ar cos‑
ta câteva miliarde de lei vechi,
iar noi, în buget, nu avem aceşti
bani. Sperăm să ne vină un aju‑
tor de la Consiliul Judeţului sau
de la Guvern”. Subscriem şi noi la
această sugestie.
Foto: Vasile Caburgan
Din cauza secetei
Criză de
sămânţă
de grâu
Programul de înfiinţare
a culturilor de toamnă este
aproape de a fi compromis
în judeţul Galaţi, cauza prin‑
cipală fiind aceea că agricul‑
torii nu au reuşit să obţină
sămânţa de grâu necesară.
„Ne‑am confruntat cu o situ‑
aţie destul de grea. Sămânţa
de grâu a fost prea puţină ‑
din cauza secetei ‑, iar preţul
a urcat şi la doi lei pe kilo‑
gram. Doar sămânţa îl costă
pe agricultor peste 500 de
lei pe hectar”, spune Petre
Grigore, directorul DADR
Galaţi.
Soluţia pentru rezolvarea
crizei a fost acceptarea pen‑
tru semănat şi a grâului de
calitate mai slabă, chiar dacă
asta se va reflecta negativ
asupra producţiei viitoare.
„N‑am avut de ales pen‑
tru a ieşi din impas” spune
Grigore.
Partea complicată este
că nici vremea nu a ţinut cu
ţăranii. Ploile din această
toamnă au mai estompat
din efectele secetei, dar au
blocat semănatul grâului.
Deja epoca optimă pentru
semănat a trecut. Această
situaţie, coroborată cu criza
de sămânţă, a dus la faptul
că programul iniţial pentru
grâu este în pericol. Practic,
s‑a semănat doar 70 la sută
din suprafaţa de grâu pentru
care au fost eliberate cupoa‑
ne de subvenţie.
Utile
Centrele APIA
din judeţ
Agricultorii care au de
reglat diverse probleme cu
Agenţia de Plăţi şi Intervenţii
în Agricultură (APIA), trebuie
să ştie că în judeţul nostru
funcţionează, în afara sediu‑
lui central din Galaţi, un nu‑
măr de şase centre zonale.
Aici puteţi afla ce şi cum stă
treaba cu subvenţiile agrico‑
le.
1) – TECUCI ‑ str. Gh.
Petraşcu nr. 64‑66, cod 805300,
tel. 0236/810.707 (coordona‑
tor: Mariana Arghiri);
2) – CUDALBI ‑ str.
Principală, cod 807105, tel.
0236/834.777 (coordonator
Ionica Huştiu);
3) – BEREŞTI ‑ str.
Trandafirilor nr. 28, cod 805100,
tel. 236/342.410 coordonator
Jenel Lungu);
4) ‑ TÂRGU BUJOR ‑ str.
Viilor nr. 3, cod 805200, tel.
0236/340.017 (coordonator
Mariana Balaban);
5) – GALAŢI ‑ŞENDRENI ‑
str. Domnească nr. 56, bl. Cristal,
sc.II, et.I, tel. 0236/462.026 (co‑
ordonator Gheorghe Iuroaia);
6) ‑ SATU NOU ‑ str. Gh.
Petraşcu nr. 64‑66, cod 805300,
tel. 0236/810.222 (coordonator
Ciprian Candrea).
Părerea
specialistului
Se încurajează
nemunca!
Inginerul Nicolae Mănăilă
– agronom cu câteva dece‑
nii de experienţă agricolă –
este de părere că legislaţia
privind încurajarea defrişă‑
rii viilor este un îndemn la
nemuncă. „Nu este posibil
să plăteşti tu, stat, 7000 de
euro pe hectar pentru ca
proprietarul să‑şi desfiinţeze
via. Mi se pare şi un îndemn
la nemuncă, dar şi o portiţă
pentru speculaţii cu terenuri.
Sunt deja numeroşi băieţi
deştepţi care cumpără vii la
preţuri modice doar pentru
a le scoate şi a pune mâna
pe cei 7000 de euro”, ne‑a
declarat inginerul.
ARHIVA "V.L."
Pagină realizată de
Costel Crângan
costel@viata-libera.ro