Vânzãri - Viata Libera Galati

Vine Băiatu!
‑ Uite, Gigel, dacă‑i spui lui tanti o
poezie scrisă de tine, îţi dau o plăcin‑
ţică! Ce zici?
‑ O plăcinţică?! Eu vreau drepturi‑
le de autor!!
[
Un mare bogătaş cere mâna unei
fete din popor. Aceasta, derutată de
ofertă, zice:
‑ O, domnule, eu sunt ca şi mări‑
tată!
‑ Lasă‑l, spune calm miliardarul.
‑ Păi…l‑am lăsat de mai multe ori,
continuă fata cu ochii în pământ.
[
Făcând un sondaj de opinie, de‑
spre încrederea oamenilor în institu‑
ţiile statului, agentul întreabă:
‑ Domnule Ghilboaşă, în cine ai
dumneata cea mai mare încredere?
‑ În biserică, răspunde scurt aces‑
ta.
‑ De ce?
‑ Pentru că sunt oameni seri‑
oşi! Ai văzut dumneata vreun mort
ne‑ngropat?
[
‑ Mămico, eu cred că tata e mai
luminat decât tine!
‑ Adică?!
‑ Nu vezi că‑i arde pălăria?!
[
‑ Te‑ai pregătit pentru iarnă,
Mitică?
‑ Da, omule. Chiar ieri am făcut un
împrumut la bancă!
[
Reporterul:
‑ Domnule Gigi, sunteţi în Italia
de numai doi ani şi observ că aţi cam
uitat să vorbiţi româneşte! Care‑i ex‑
plicaţia?
‑ Simplă, coane! De doi ani de
când facem Italia, eu şi şuţii mei vor‑
bim mai mult prin… semne!
[
Ion mărturiseşte:
‑ Părinte, m‑am lăsat de băut, de
fumat, de femei, şi tot nu mă simt
bine!
‑ Eşti pe drumul cel bun, fiule!
‑ Pe care drum, părinte, cel spre…
cimitir?!
[
De la geamul trenului, o bunicuţă
simpatică îi arată nepotului:
‑ Uite un car cu boi, Gigele!
Gigel priveşte pe geam şi întrea‑
bă nedumerit:
‑ Care sunt boii, bunico, cei din
căruţă?
[
Privind la televizor:
‑ Ce case frumoase, Mişule! Noi de
ce nu putem avea o astfel de casă?
‑ Vezi dacă n‑ai fost atentă la tema
emisiunii, Miţo?
‑ A, da. “Case de vis”!
[
La o masă într‑un bar, după câte‑
va beri, Spirache se împrieteneşte cu
un pictor. La un moment dat, zice:
‑ Vino să te pup! Nu te las până
nu‑i faci portretul soţiei!
‑ Nu‑i genul meu, amice, răspun‑
de acesta încurcat. Eu pictez numai
natură moartă…
‑ Moartă zici, omule?! Atunci…
picteaz‑o pe soacră‑mea!
Ştefan Băiatu
Divertisment14 3
Catrene cu gust Analizomanul
Perseverenţă
De unii oameni însemnaţi
Şi de femeia râie
Să vă feriţi, iubiţi confraţi,
Ca dracul de tămâie.
Manieratul
Eu gândesc un ceas
Ca să fac un pas
• A venit toamna! Odată cu ea
făcându‑şi apariţia şi cea mai încă‑
păţânată dintre legume:varza!
• O vorbă potrivită: a fost de‑
mis... de mită!
• Ce miniştri ai agriculturii am
avut! Trei Doamne şi toţi trei! Unul,
specialist în diode, a căutat‑o cu
lumânarea, al doilea s‑a străduit
să ne demonstreze că nu tot ce
zboară se mănâncă, iar ultimul a
C. Cristian nu mai doarme până
nu apare Elodia!
Spun ceva ce n‑o să placă
Firilor insomniace,
Vizavi de cazul Cioacă:
...cioace!
Gh. Enăchescu critică şpaga
Pentr‑un drept al tău apel
N‑are rost să‑l faci la Haga
Străbunicul are 101 ani şi fu‑
mează toată ziua, precum şi noap‑
tea, întrucât n‑are somn. În luna în
care, acum un secol şi un an, vă‑
zuse întunericul nopţii (el născân‑
du‑se în plină beznă, zdrenţuită
firav de o geană de lună, învelită
cu nori, pentru că era iarnă şi tare
frig îi era astrului) a primit, la do‑
miciliul său din sătucul Bolnavii de
Jos, fişa medicală pentru analizele
obligatorii.
‑ Ce scrie aici, strănepoate?, a
întrebat el pe unul dintre vlăstare‑
le sale fragede, care tocmai meş‑
terea un om de zăpadă multilate‑
ral dezvoltat.
‑ Scrie că trebuie să te duci la
doctor să te analizeze! îi răspunse
puştiul.
‑ S‑o analizeze pe mă‑sa! stre‑
Şi constat vădit
Că‑i nechibzuit.
Confesiune
Măgarul foarte bucuros
Răgea spre cerul luminos:
Aşa ca‑ntr‑o parabolă
A nimerit... în fabulă.
Zece picături în ochi
trebuit să plece că i s‑a aplecat de
la caltaboşi!
• Adus la plug şi sapă de lemn,
ţăranul român nu se va mai teme
pe câmp de fulgere şi trăsnete.
• Din emiterile „Războinicului
luminii“: „Nu am avut nimic cu
Gică şi nici el cu mine.Au fost oa‑
meni care s‑au şi omorât şi apoi
s‑au împăcat .“
• Unele programe de televiziu‑
Inspirate de confraţi
Nu te sfătuiesc de fel,
Mult mai la‑ndemână‑i... şpaga!
Gh.Leu ne anunţă
că vom face sarmale
cu varză de Bruxelles
Umplutură la sarma
Occidentul să ne dea,
Că aleşii (focu‑i arză!)
Ţara ne‑o făcură... varză!
Chestii, socoteli...
Soţia de contabil
Cândva „delicatese”
Şi unică mireasă
Din „calcule” azi iese
Şi… e un plus de casă!
Amantul ei…
Pentru Ea e‑o laudă
În scripte e fraudă
Pentru soţul înşelat
E…”venit” nedeclarat!
…şi amanta lui
E o „afacere” privată
Cu achitări note de plată
Când eşti pe bune‑nvinuit
Că e un „act” nepotrivit.
cură moşul patru vorbe, împrăş‑
tiate de fumul ţigării în tot atâtea
zări.
‑Dacă nu te duci, te amendea‑
ză nenea ministru’!
‑ Şi dacă mă duc, ce brânză
fac?
‑ Ştiu eu? Telemea sau, poate,
de burduf…
Moşul n‑a mai stat la palavre
cu făcătorul de oameni albi, şi‑a
luat toiagul, a intrat în casă, a pus
mâna pe o bucăţică de telemea,
o ceapă, ceva mămăligă rece, a
intrat apoi în cramă, a dat pe gât
o cană zdravănă de vin, şi‑a pus o
sticlă la pachet, a înhămat la sanie
Te‑ai exprimat pe sub musteţi
Că toţi poeţii‑s nişte proşti,
Ar trebui să recunoşti
Că nu toţi proştii sunt poeţi.
Muieraticul
El, cu părul cârlionţ
După ce a tras o duşcă
A plecat la mândră glonţ
Şi s‑a‑ntors... “gol‑puşcă”.
Vasile Plăcintă
ne au un efect minunat. Te adorm
la tele(comandă)!
• Câinele poliţist se opri nedu‑
merit.De la un loc hoţul spre a‑şi
şterge urmele începuse să mear‑
gă în mâini.
• ‑ Mie nu mi‑a ajuns niciodată
cuţitul la os, zise măcelarul.
• S‑a stins într‑un incendiu.
• Multiplu de corupere pentru
boşi: calta(boşi)! Iulian Bostan
Mihai Frunză ne vinde
corpuri de iluminat
Când l‑a prins consoarta‑n casă
Cu o blondă radioasă
Repede s‑a descurcat:
E un corp... de luminat!
Iulian Bostan
Marele economist…
A ajuns nu mai contează
Doctor în economie
Azi mai nou el „operează”
Prin… inginerie!
…şi micul profesionist
Ucenic disciplinat
Creionul şi‑ascute
Ca să facă ce‑a‑nvăţat
Virgula… să mute!
Sărmanul de el…
Ca brutar de azi pe mâine
Şi‑a primit leafa în pâine
Azi e la salubrizare…
Şi să vezi salarizare!…
Gheorghe Gurău
caii, care abia se mai ţineau pe pi‑
cioare şi dus a fost.
Trecuseră 14 ani de la a cea zi de
iarnă în care un strănepot meşte‑
rea un om de zăpadă multilateral
Bătrânul şi Cosmosul
dezvoltat sub ochii unui moşneag
de 101 ani, din Bolnavii de Jos, care
fuma şi ziua şi noaptea şi căruia îi
plăcea să înjure medicii, dar sania
înhămată la cai nu se întorsese.
Între timp, strănepotul învăţase
mult, tare mult, atât de mult, încât
devenise cosmonaut şi rătăcea
prin stele, din galaxie în galaxie,
cam la fel cum străbunicul lui ră‑
tăcea prin ogradă din cramă spre
privată.Exact după 14 ani, într‑o zi
Epigrame
- 4 noiembrie 2007
Europarlamentarilor români
De‑acum încolo, cum e şi firesc,
Ei merg la U.E. cu un singur plan:
Să‑nlocuiască OS‑ul românesc
Cu marele CIOLAN european!
[
Munca lor, cu lungi corvoade,
A‑nceput să deie ROADE:
Pân‑acum RODEAU în ţară
Astăzi ROD pe dinafară!
[
V‑aşteaptă‑n uşă U.E., dragă,
Şi‑o să pătrundeţi triumfal
Cu‑al nostru “brand naţional”:
“Furatul, chiulul şi o şpagă”!
Riposta europarlamentară
(Apropo de scoaterea viilor)
În plen, românul, intrigat,
La U.E. (azi, “Înalta Poartă”),
Umflându‑şi pieptul, a strigat:
‑ Cu VIA mai lăsaţi‑o... MOARTĂ!
Ion Moraru
Vine agentul
termic!
Familia Popescu stătea
la masă. Sună cineva la uşă.
Domnul Popescu se ridică iritat
şi deschide uşa. După câteva cli‑
pe se întoarce şi‑i spune agitat
soţiei:
‑ Ascunde imediat mâncarea,
fructele, doctoriile, hainele, pan‑
tofii!!
‑ De ce, omule?!
‑ A venit agentul termic!!!
Ştefan Băiatu
de iarnă, în care fiul strănepotu‑
lui meşterea la un om de zăpadă
multilateral mutilat, o sanie trasă
de doi cai superbi opri în faţa bă‑
trânei case. Un bărbat vioi, plin de
viaţă, cu zâmbetul pe faţă şi cu o
ţigară în colţul gurii, sări voiniceş‑
te din atelaj şi îl întrebă pe puşti
pe unde‑i strănepotul lui.
‑ E în cer! răspunse băiatul.
‑ E mort?
‑ Nu, cosmonaut…
‑ Bine, atunci când coboară,
spune‑i că‑i mulţumesc că m‑a tri‑
mis acum 14 ani la medic. Dacă nu
mă duceam, aş fi dat ortul popii,
sau aş fi devenit o ruină de moş‑
neag. Acum, iată‑mă! Am 115 ani
şi tocmai plec în satul vecin să mă
însor. Trăiască medicii! Şi analizele
obligatorii!
Ion Manea
HIVA "V.L