t

-.10 -
sd' primesct eliscofia,. 9i-i descoperi, cd ab{icerea nu a fost spcdatd
la Viena. Aron lndemnat de datorinla sa de mbnach ascultdtor,
rdspunse lntre lacrimi: 'Ddcd' aoi aSa judecall, Jie aSa, ezz
pinesc aceste cuuinte ca. o foruncd de la. frap, si s/erez, clt lentra
'ntg'd,ciunile
frafitor, Dumneeelt tmtr oa da har, Si-mt aa spori puteile,
ca sd. pot ?asce tulfirxa.< Dupd acestea f5ct publice profesiunea
de monach ln santa bisericd gi inaintea confesariuluY s€[ Atanasirl,
gi pleci la Viena.
I-a erudiliunea sa mare 9i la darrrl sdi de predicator, cu
care, cdnd voia, migca poporul pAnd la lacrimir), adause, din
{iua ln care intri in cinul cilugSresc, o viafi austeri fdri sdmdn.
Nu durrnia nici odati mai mult de patru ceasuri ;i tot-dd-una
numal pe un sac de paie. ln 24 6re rnAncd numai oclati' in
ptrreserni prdnzia Dumineca ;i apoi pAni Mercuri nu gustd nimic'
ci lucr6 pentru binele public ;i se ruga neincetat, fdcdnd nu numai
rndtaniile prescrise, ci gi alte multe, cdt degetele luY pururea se
cunosceat de rnetanii. Miercuri dupd liturgia inainte-sanfitelor
luA un mic prAnz ;i apoi pSnd Vineri ajuna. Vineri, Sdmbiitd ';i
Duminecd prAnzia. Mijlocul lui pdni la m6r:te unsprE{ece ani
a fost lncins pe pielea g6ld cu un lanf de fier, de care numai
ln $ilele din urmi inainte de m6rte s'a descins 9i care se afld
gi astd{i in museul gimnasial din Blag. Prin acest regim asPru'
Aron, care mai inainte de a fi numit episcop, erd f6rte gras,
slibi ca o scdnduri 2).
' Aron plecir la Viena ln primdvdra anului 1752 { petrecir
tn acCsti cetate pdnd in 16 August 17543).
r) Caetelum hic Eppus vir fuit eruditionis magnae' excelluit autcm
ln concionibus, quibus populum ad fletum quando volebat, movebat. S. Clain l. c'
t) Sam. Clain in Historia Daco-Romanorum in 1. c. 9i la Ciparit: Acte
;l fragmente p;111 Fi 112.
0) Aron citr[ guvernul transilvan cu dto Sibi[ 27 Mait 1755' scriind
dorprc pleotul de la Halmagi[ George Popovicii, zicea: "Quum autem
ploraque, quae narrat (in(elege pe G. Popovicit), post meum inde reccssum
(rdocl din Halmagi[ in Februarif 1?52), imo vero ad Augustissimam Aulam
tccorsiti accessum, ubi et annum citatum integrun on'nino (adec[ a. 1753),
lmo et antecedentem (adeci 1?52), fcre totum pcregi, sibi evenisse enumeret,
noc unquam super his mihi, aut meis curam hic Cleri gercre constitutis
quertur est, facilis ad omnia forct responsio: me vidclicet de illis nihil
potrltur nosse.. (Arch. din Blap).
$
I
#
I
$,
I
I
I
tl,
-
11 -
Aron fusese chemat la Viena, pentru ca sd se trafeze cu el in
pers6ni cu privire la regularea tuturor afacerilor, cari sub
episcopul Inocenliri Klein daserd ansd la atitea reclamaliuni'
conflicte ;i
neinfelegeri. Era acleci intenliunea cercurilor politice
din Transilvania gi din Viena, sd-l lnduplece pe Aron, ca
inainte de ce s'ar ccre lntirirea lui de la Roma, sd dee garanfiile
de lipsa, cd nu va cdlca pe urmele episcopului Klein.'
Nu le scim tdte, cAte at pretins de la episcopul Aron, de;i ar fi
f6rte interesant str le scim, pentfu ca si cun6scem mijl6cele, de
cari ie folosiarf cei puternici pentru a pune stavild mi;cirei por-.
nite sub episcoput Klein pentru emanciparea politicd, sociald,
econornica gi bisericdscd a poporului romdn. Nu le cun6scem,r,
pentru cd protocolul r) usen6srtaliuneio fdcute in T Iulirl 1753 cu'
cancelaria aulici transilvani nutnai atinge in termini generali'
incercirile celor puternici de a tnfrlna pe Aron inainte de ce el
ar fi pres entat Romci spre confirmare si de a fi prov6{ut cu
decretul de numire al lmpEritesei. Un cas concret atins ln protocolul
citat ne aratd insd destul rJe linrpede, de o parte intrigele
fesute pentru incluplecarea episcopului Aron, ca sd se pund in
serviciul politicei de asuprire a poporului romdn din Transilvania,
dr de altd parte admirabila tdfie de caracter gi abnegafiune, cu
care acel episcop s'a luptat pcntfu ziddrnicirea planurilor lesute
de contrarii ltomdnilor.
Domnii din Transilvania nu numal din motive religi6se, ci
;i din motive politice (in Bctrachtullg deren politischen Urnstiinden),
curn se esprimi protocolul citat, stiruiair cu t6td puterea, ca
episcopul Aron sd se oblige prin act formal, cd va linC ldngi
sine un teolog de ritul latin. Aron sciind, ctr acdsta nu se
unesce cu demnl' 1:-a si auctoritatea sa episcopdsci, si cd teologul
latin in patagul episcooesc a fost pururea petra scandelei in
ochii poporului romAn' nu se invoi de loc la acdsta' de;i i s'a
spus, ci lntrelinerea teologului in conforrnitate cu decretul lmpdritesei
de dto 18 Iuniri L747 2) nu va cidd in sarcina lui, ci in a
erariului. Episcopul intru apErarea sa) se provoci la imprejurarea,
cd diploma imp6ratului Carol al VI clin 21 August 1738 3), prin
,)
)r)
Acest protocol se va publica mai jos.
Vcdi scrierea mca dcsprc l{lcin p. 276'-277.
lbidem p. 17.