ază (lapte, cereale, mâncare etc., chiar şi materiale de construcţii), fiind favorizaţi importatorii”. La toată această rețetă adăugați dumneavoastră restricţiile pentru creditarea în domeniul agricol, birocrația stufoasă, schimbările majore prin care a trecut organizarea domeniului agricol după 2007 și veți observa că imaginea de ansamblu nu e tocmai roz. Reghin și una la Voivodeni. În total, în prezent munca în agricultură se desfășoară pe 15 hectare de viţă de vie, 50 de hectare de livadă la marginea orașului și se lucrează peste 900 de hectare de pământ la cele trei ferme din Reghin şi Voivodeni. Dar lucrurile în agricultură n-au mers la fel de bine ca în domeniul construcției de viori. În anul 2007, după aderarea la Uniunea Europeană, piața s-a liberalizat, iar investitorii din agricultură s-au trezit în concurență directă cu marii fermieri vestici, unde statele investesc sume importante în tehnologizare și subvenții acordate producătorilor și cultivatorilor. Cum valoarea subvențiilor a scăzut în România constant în ultimii ani, nici familia <strong>Gliga</strong> nu s-a putut mândri cu cine știe ce profit din aceste activități. În plus, anii 2008 și 2009 au fost dificili pentru agricultură, așa că această activitate a încurcat puțin planurile și a oprit temporar investițiile în alte domenii. La un moment dat Vasile <strong>Gliga</strong> remarca: „Producţia pe care o facem este afectată de preţurile scăzute cu care vin în ţară produsele din import, pentru că acolo subvenţiile acordate sunt mai mari şi sunt primite la timp. Subvenţionarea cursului valutar în economia de piaţă a Europei afectează atât exportul, cât şi producătorul român – în special la produsele de Dar asta nu i-a descumpănit pe cei din familia <strong>Gliga</strong>, așa că, în ciuda unor ani cu mici pierderi sau a lipsei profitului, nu s-a pierdut niciodată din vedere rațiunea de la care s-a plecat – aceea de a realiza produse 100% naturale pentru familie, copiii de la Gimnaziul Mirona, angajați și chiar pentru reghineni. Așa că fermele funcționează și-n ziua de azi cu oameni și pentru oameni, iar 2011 a fost un an agricol bun și lucrurile s-au mai așezat. Iar pentru a nu mai fi afectați de piața de desfacere, familia a decis să investească în propriile unități de desfacere. Drept urmare, <strong>Gliga</strong> Companies este în prezent un producător cu acte în regulă de produse naturale din lapte de vacă, oaie și capră, producător de mezeluri, iar în acest an a fost deschis și Restaurantul „Ferma <strong>Gliga</strong>”, unde mâncarea este preparată tot din producția proprie. Toate aceste investiții urmează același tipar firesc, fiind născute dintr-o nevoie naturală, nu dintr-o dorință speculativă de a face profit peste noapte. Ba din contră, în ciuda greutăților, producția din agricultură a fost susținută și în anii mai grei. Cele 15 hectare de viță de vie, care aproape în fiecare an nu reușesc să producă într-atât încât să-și amortizeze costurile, sunt pe un teren valoros la marginea Reghinului, deosebit de atractiv pentru investițiile imobiliare. Cu toate acestea, familia ține foarte mult ca singurul vin de Reghin să fie produs în continuare, în ciuda pierderilor, după același principiu: cu oameni, în folosul lor. Așadar, nu e nimic spectaculos în aceste afaceri, nu e nimic ieșit din comun sau inovator în acest domeniu. Există doar dorință de a face lucrurile cum trebuie – produse de calitate, născute din pasiune. Nu e emoționant, dar îți lasă un gust plăcut și un zâmbet discret în colțul gurii. 36
37