Télécharger le document en PDF - Accueil
Télécharger le document en PDF - Accueil
Télécharger le document en PDF - Accueil
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
489/94<br />
La déc<strong>en</strong>nie 1994 <strong>en</strong> l'an 2003, on se reverra <strong>en</strong> 2003, plaise à Dieu. No <strong>le</strong><br />
mea, te faa'ine'ine nei matou i te tiamaraa o to matou mau motu Raromatai. Parau<br />
papu tera i <strong>le</strong>ie laime ta matou poê aita outou hinaaro e horo'a mai. I ta matou poê,<br />
e ra <strong>le</strong> mau piti e aue noa mai e te pii roa vau i to Maupiti, a palia ta outou poê. Te<br />
faanahoraa matou i ta matou parau i Raromatai, e mca rahi i te parau : "aia Monil e,<br />
aila lano, aita haapaoraa".<br />
E i <strong>le</strong>ie mahana, e ila matou e faaroo faahou i ta oulou parau. la faaroo<br />
na'ac malou i ta oulou parau, ci riro malou e c liti taalaahiiraa na outou. Teie<br />
mahana, ua li'a malou i ni'a c ua rave malou. No te parau no te vanira, aita malou e<br />
faaroo faahou i ta outou parau. E aha i <strong>le</strong> lumu ? Haavarc noa outou ia matou,<br />
haavarevarc noa outou ia matou c tcie mahana, te ani mai nci oulou c, e lu'ali tatou<br />
i ni'a i teie haavarc rahi la outou. Tcie pakcic pape ta outou e parau faahou mai<br />
nci, e aha te i'oa o <strong>le</strong>ra mca ? E tcie ta tatou Etat-Territoire Contrat de<br />
dcvcioppcmcnl, c ti'aluri nci vau mi te peu c c te hau farani e, ua fana'o ona i teie<br />
mahana i <strong>le</strong>ie parau c ho'c f<strong>en</strong>ua puai ona i roio i <strong>le</strong> ao nci, c aufau ona i <strong>le</strong> mca o<br />
lana i rave i ni'a i lo tatou f<strong>en</strong>ua. Te hinaaro nci ra c horo'a alu i tetahi mana'o, ua<br />
itc vau aita outou c tau'a mai. 1 roio i te mca o ta outou i faa'ine'ine mai, ia<br />
haamana'o outou "<strong>le</strong> dcvcioppcmcnl de la Polynésie ne se fera jamais avec la<br />
matière grise polynési<strong>en</strong>ne". Hinàaro outou c tipec <strong>le</strong>ra <strong>le</strong> opuc noa mai na mûri<br />
mai, tipee noa ia tatou i piha'i iho i te mau para popaa ia hacre mai faaholu i to<br />
tatou f<strong>en</strong>ua. E aha te mca i itc hia i tcie mahana ? E ita ratou c faahotu i lo tatou<br />
f<strong>en</strong>ua, faahotu ratou i te mca c ho'i faahou ia ratou i'o.<br />
No rcira, ua hacre oc Bordeaux i tei<strong>en</strong>ci tau hopcloma i ma'iri ai nci, ua<br />
taimai tclahi mau parau api rarahi no'o. Aitia paha tatou c i<strong>le</strong> pourua i te mau<br />
parau api, la télévision, ne vcuî-cllc pas me filmer ? C'est pour qui la télé ?<br />
Tcra mana'o, c <strong>le</strong> Pcrclitcni, ua tac'oc i mua i <strong>le</strong> mau para lamarîi e haerc<br />
raa i te haapiiraa i'o. Te vaira tetahi mau para "T.R.A.C." o ici opère hia i Bordeaux,<br />
ho'c K "T.R.A.C." i tcie paraparau tu nci. Te mana'o nci no te mca te ti'aturira outou<br />
c <strong>le</strong> "'matière grise " te f<strong>en</strong>ua Porinctia, a faanahu papu i te "matière grise"<br />
Porinetia. Eiaha c rave inoino i <strong>le</strong> mau tamarii no Porinetia e uumi i lo ratou "jus"<br />
e ia pou, e i rcira c farue ai i ni'a iho i <strong>le</strong> makelc. Tcie mahana, faaincine papu i ta<br />
tatou mau lamarii, na'o mai faahou ua li'aluri vau ia mea, ia mea, ia mca... E uumi<br />
hiara i te "jus", pou na'ae, i rcira i tunu hia ai. la maaro i te miti, eiaha ra i <strong>le</strong><br />
rave'a e teitei faahou e.<br />
No reira, ua hi'o ana'e e rava'i roa matou to te mau motu » teie mau him<strong>en</strong>e<br />
tarava ta outou "hypocrites" e haerc na'ae outou io malou nci, c me au te paraparau<br />
? I tcie mahana, te tiaturi nei vau e, e farcrei talou, te vahi e hacre outou e farerci<br />
tatou. Te hinaaro nci outou alo'a c parau mai ia matou e faaholu i to tatou f<strong>en</strong>ua,<br />
inaha ho'i, ei raro te mouï no te hoo i te taehaa i ni'a» na hea matou i toahotu, e<br />
aufau larahu e, eiaha ra c faahotu. Te mau pucraa pu moni io tatou, ua riro ia i<br />
vahi e tarahuraa moni. Ua i<strong>le</strong> malou to te mau motu i tcie mehana e, e taata moni<br />
no te haercraa e tarahu i te moni.<br />
E <strong>le</strong> Peretit<strong>en</strong>i, ua huru roa rii i to'u mana'o, ua hinaaroo raa i tcie mana'o<br />
e haapapu maitai i tcie mahana c, tapa'o hia i <strong>le</strong>ie tai'o mahana, piti ahuru ma iva<br />
no Epe-c raa i roto i to'u a'au e i mua ia'u e i roto i <strong>le</strong> hiro'a o <strong>le</strong> aralai mai i'u nei<br />
ta'u e tianei no te mau motu ta'u e teoteo nei î te li'a no te mau motu. Mauruuru i<br />
tcra parau i arau'ae "Conseil des archipels" ia faatupu hia, a hia atura maoro raa<br />
ailia e rava'i e tupu ai, mauruuru ra i te faahitiraa i <strong>le</strong> reira para te ti'ai noa anci<br />
malou.<br />
I roto ra i to'u hiro'a iho parau 'tu nei, TETUANUI parau 'tu nei i roto i to<br />
tatou reo i roto i <strong>le</strong> feruriraa o te ho'e taata no te mau motu, la déc<strong>en</strong>nie de 1994 <strong>en</strong>