Cuprins - medica.ro

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 2, AN 2007
Oricare ar fi reac¡ia, produsul de descompunere
al peroxidului de higrogen oxideazå structura
dentarå coloratå ¿i reduce pigmentarea.
În procesul de albire peroxidul atacå legåturile
duble nesaturate din substan¡ele colorante (cromofore),
care î¿i pierd capacitatea de a pigmenta ¿i
dintele î¿i recapåtå culoarea (fig. 14)
Figura 14.
Discromie cauzatå de cromofore absorbite în suprafa¡a
smal¡ului
Figura 15.
Moleculele de peroxid difuzeazå în ¡esuturile dentare ¿i
oxideazå cromoforele
Figura 16.
Aspectul smal¡ului ¿i dentinei dupå decolorare
Albirea în cabinet prezintå avantajul unei protec¡ii
a pår¡ilor moi ¿i a gingiei prin aplicarea gelului
strict la nivelul fe¡elor vizibile ale din¡ilor ¿i
ob¡inerea rezultatelor în douå sau trei ¿edin¡e, spre
deosebire de albirea la domiciliu, la care, datoritå
101
utilizårii necontrolate a unor substan¡e de albit cu
concentra¡ii mai mici, este nevoie de o perioadå
mai mare pânå la ob¡inerea rezultatelor scontate.
Albirea în cabinet poate înså så producå fenomene
de sensibilitate dentarå.
Cât timp dureazå tratamentul?
De obicei, de la câteva zile la câteva såptåmâni,
iar în cazul colora¡iilor extreme, pânå la câteva
luni.
Cât timp dureazå efectul de albire a din¡ilor?
Studiile aratå cå efectul se men¡ine în propor¡ie
de 84% dupå 3 ani.
Existå probleme asociate albirii?
Unii pacien¡i pot prezenta sensibilitate la nivelul
din¡ilor, care poate fi tratatå cu desensibilizan¡i sau
prin modificarea regimului de men¡inere a gutierei
pe din¡i.
Poate pacientul så continue folosirea gelului
de albire pe viitor?
De obicei nu este necesar, dar e posibilå
men¡inerea culorii dorite prin folosirea ocazionalå
a gutierei ¿i a unui gel, într-una sau douå ¿edin¡e
de tratament.
Pot agen¡ii de albire så ducå la apari¡ia cancerului?
Prin dispensarizarea pacien¡ilor care au folosit
agen¡i de albire la domiciliu cu con¡inut de 10%
de peroxid de carbamidå, medicii denti¿ti au
sus¡inut inexisten¡a riscului carcinogenetic.
Fa¡etarea vestibularå directå reprezintå o altå
metodå de rezolvare a unor defecte fizionomice
prin acoperirea în totalitate a fe¡ei vestibulare cu
un material de restaura¡ie, prin utilizarea tehnicilor
adezive.
Spre deosebire de tehnicile de albire, fa¡etarea
vestibularå necesitå prepararea fe¡ei vestibulare
care se realizeazå prin îndepårtarea unui strat de
smal¡ de aproximativ 0,5-1 mm, respectându-se
conturul convex, în sens axial ¿i transversal, al
coroanei dentare. Pentru a evita transparen¡a prin
materialul compozit a eventualelor colora¡ii mai
intense ale substratului dentinar se utilizeazå, în
combina¡ie cu tehnica fa¡etårii, substan¡e cu rol
de opacifiere ¿i diver¿i coloran¡i. Aceste produse
sunt rå¿ini fotopolimerizabile pe bazå de Bis-GMA
sau uretan dimetacrilat (UDMA), care con¡in
pigmen¡i diferi¡i. Opacifian¡ii con¡in dioxid de titan
¿i pigmen¡i opaci ¿i blocheazå lumina. Coloran¡ii
(„tints”) modificå nuan¡a existentå sau delimiteazå
o anumitå zonå în func¡ie de cerin¡ele estetice.
Eliminarea din tehnica de lucru a opacifian¡ilor
¿i coloran¡ilor se poate face dacå, înainte de fa¡etare,
se aplicå o metodå de albire dentarå.
Fa¡etarea vestibularå indirectå se realizeazå prin
aplicarea de fa¡ete din material ceramic.