SUFRAGIUL UNIVERSAL - upload.wikimedia....

G. PANU
SUFRAGIUL UNIVERSAL
BUCURETI
TIPOGRAFIA cLUPTA), AL. LEFTERIU.
1893.

)SUFRAGIUL FNIVERSAL
,
1

SUFRAGIUL UNIVERSAL
INTRODUCERE
Multe stint institutiile incompatibile cu
spiritul modern si care constitue o pedica
pentru realizarea revendicarilor populare.
Este inset' o reforma fara de care ideile de-
mocratice $i
emanciparea economics a mase-
lor nu se poate face, o reformer, singura in stare
de a modifica situatia politics actualci, singura
care va putea sa ninticeasca coteriele
politice si sa dea flatten la partide cu bath
largo popular ti, singura care poate mcitura
si curati terenul de politicianii ordinari
de lingusitorii tronului, singura, mai adaog,
care va izbuti sa puns un trio puterei regale
0 sa reduca pe rage la rolul modest de
ef al unui popor liber. Acea reforma, cititorii
au inteles deja, ca nu este alta de cat
.4.
r.
qi

VI
modificarea legei actuate electorate si intro-
ducerea votului universal.
Aceasta re forma, nu ma sfiesc a o pune
inaintea on -carei alteia cu caracter politic.
.Data cine-va m'ar intreba: ce pre feri momentan,
o republics cu sufragiil restrcins
sau o monarhie cu votul universal; as retspunde
lard ingetimeala ca prefer pe cea din
urma. $i nu as fi neconsecuent.
Cacti data este vre-o re forma politica care
sa influenteze mai mutt asupra solutiunilor
economice ale democratieti, de sigur ca este
votul universal. Cu o regalitate constitutionala,
a.vcind sufragiul universal, tarec poate
sa'si dea institu,tiele cari ii plat, massele
populare pot capelt,a influenta pe care o me-
AMC in stat ; cu sufragiul insa restrcins, cu
detestabilul regim a celor trei pacatoase colegii
actuate, set fie bine stiut de on -ce radical
sail democrat, ca reformele pentru cart
luptam nu se pot realiza nici-odatd. Cacti
preponderenta politica find, in actualul regim
electoral, in mana unei inguste si subtiri
clase dirigente, evident ca aceasta class
nu ,pa consimti nici °data ca sa se sinucida
'ea insasi.
Coteriele politice au viata dura si
un egoism nelimitat, nu ele vor ceda cel mai
mic lucru care ar tinde sei le is puterea
din mind,

VII
-' Am zis ca lard sufragiul universal not
nu vom putea realiza nici o data nici una
din reformele noastre. In adever, stiind din
ce elemente se compun actualele colegii si
mai stiind formatiunea obipuitei a camerilor,
este o utopie a crede ca darea de pamcint
tuturor t etranilor, impozitul progresiv,
marginirea influentei marei proprietati, etc ,
vor putea deveni articole de lege. Este iare4i
o utopie de a crede cum ca parlamentele
elite din sufragiul restrdns si censitar vor
aborda si vor da solutii largi tuturor chestiilor
economice -sari se discuta in terile cu
sufragiii universal, precum raporturile dintre
lucrcitor si patron sail proprietar, asi-
-gurarea vietii fi a beitrin.e.tilor fie ccirui ro-
mdin muncitor, marginirea influentei capitalismului
in produclia industrials si altele.
Parlamentele colegiilor restrdnse vor da
din cdnd in cdnd just atdt, in aseminea materie,
cdt sei poata spune fi striga ca au facut
ceva pentru clasele laborioase. i a doua
zi chiar, cdnd vor acorda un beneficiii mai
real, se vor grcibi sa is cu mdna stanga
ceea ce au dat en mina dreaptd. Aceasta
au facut'o cdnd cu legea ruralet de la 1864:
cat desflintat claca, dar a doua zi au stabilit
muncile agricole mai teribile de cdt claca
in

VIII
Pentru reformele economice sufragiul universal
este cOnditia sine qua non. El primecczet
Mate chestiele, fi cum am mai zis, ford el,
propaganda noastra va fl tot d'a-una de
idei, nici odatci de fapt, de practica.
De aceia void aborda chestia sufragiului
universal ca intrdnd in programul radical
si
"constituind unul din cele mai capitale
puncturi din acel program.
--
G. PANU.

,
ADVERSARII
SUFRAGIULUI UNIVERSAL
I.
: .
Din toate reformele politice, rolizate de o
suta de ani, acea care a intampinat si intampina
mai multa rezistenta, in clasa veche si
actuala dirigenta, este votul universal. Libertatea
individuals, libertatea presei, a intrunirilor,
etc., ail fost cum ail fost obtinute. De
alts parte, de voe de nevoe s'a recunoscut
dreptul ca in dirigerea afacerilor statului sh
participe, in principiii, si poporul.
Cand a fost insa ca principiul sa se puny
in practica, atunci eele mai subtile $i mai de
rea credinta distinctiuni s'afi formulat. Faptul
concret
de popor, a fost pus $i trecut prin
tot felul de ambilicuri legale, notiunea clam
de natiune a fost sofisticata, imbucatatita si
redusa ast-fel in cit, tine se uita la popor si
la natiune in _came $i oase si priveste apol ce
au facut diriguitorii din ele, se sperie de atata
rea credinta, de atata cinism.
.

10
Combinatiele la cari. au dat loc acordarea
drepturilor politice sunt infinite. Numerul s'a
cantarit cu dramul, apoi a fost fractionat in
chipurile cele mai fantastice; la baza sistemului
sail admis tot felul de conditii absurde
si restrictive, norma dupa care ail lost acordate
drepturile politice a variat in modul cel
mai nelimitat. i toate acele combinatii, toate
acele distinctii Si subtilitati, in ce scup ? In
scop ca A. se acorde la cat se poate mai putini
cetateni drepturile politice, in scop ca de
la acele drepturi massa adinca a locuitorilor,
adica acea ce constitue poporul. i natiunea,
sa fie, sub tot felul de pretexturi, indepartata.
Se intelege ca clasa dirigenta a avut grije
ca sa tigureze ea cea intal in toate combinatiile
legilor electorale, ea este push in toate
sosurile politice. Caci de !... tine imparte parte
iii face.... Asa, chiar in sistemele electorale
cele mai cenzitare, s'a gasit tot-d'a-una mijloc
de a introduce asa numita cultura si capacitate,
constatate prin diplome $i certificate
de studil. Nu s'aii gasit insa de cat locuri
foarte modeste, cand s'aii gasit, pentru
milioanele de muncitori, cari tin cu spetele
for intreaga economie a rel.
Toate merg insa papa' la votul universal,
aid cea mai teribila resistenta opune clasa
dirigenta Cu cat cauta cine-va a se apropia
$i in exercitarea drepturilor politice de notiunea
reala de popor, cu atata resistenta este
mai mare. Politicianii qi combinatoril de legi
electorale au gasit mi,jlocul ca din un popor
d. e. de un milion de barbati, sa faca unul
iiumal de 50 60,000. Reducand ast-fel in -

I.
-
II
mod arbitrar numerul, creand un popor arbitrar
$i de fantazie, se intelege ca clasa dirigenta,
care nu numera mai mult de 30-40p
de cetateni, se intelege zic di ea i$1 creaza o
situatie minunata politica. In un namol de
un milion de votanti, ea ar disparea ca o picktura
de apa; in un corp electoral de 50-60,000
cel mutt 80,000, ea are $i poate sa'$1
pastreze
pe viitor o influents preponderanta.
Tata tot secretul sistemelor electorate cu
sufragiii restrans. Toate argumentele cart se
dad pentru a justifica aceasta mutilare a poporului
sunt pure pretexte. Ele tind a masca
urthatorul fapt brutal : o many de cetateni
avend, fie prin avere, lie prin cultura, o situatie
exceptionala, cauta a mentinea asemenea
privilegiu necontenit $i se refuel. de a
imparti benefidiele situatiei for cu numerul
cel mare al conationalilor tor.
Trebue sa se obisnuiasca cine-va a cauta
,
interesul $i egoismul in fundul tuturor ches-
tiunilor politice sari economise cari se prezinta
la suprafata sub aspectul cel mai dezinteresat
si cu un lux de cuvinte frumoase
care incanta. El bine, cum am zis, in fundul
chestiunei sufragiulul restrans, nu este altceva
de cat o chestie de interes, de conservatie,
de existents a unei clase, de lupta din
partea exploatatorilor in contra exploatatilor.
Ed $tifi ca in numele interesului general,
al sigurantei Statului, al pericolului national,
se justifica starea de restrictie electorala. Argumentele
nu lipsesc cauzelor celor mai nedrepte.
Este vorba insa, data acele a$a anumite
argumente, au vre-o valoare card be discuti

12 I
i data, cu cat intri in inima acestor chestiuni,
nu vezi cum-va virful nasului clasel
diriginte. Ceea ce me voiu incerca a face.
II.
Sunt done feted de oameni earl se opun la
introducerea votului universal. Inteiii sunt eel
interesati in cauza, aceia carora noul sistem
electoral li-ar strica, li-ar lua toata puterea
preponderanta, sunt acei ce formeaza clasa
dingenta actuala. Cu ,acestea nu se discuta,
on ce discutie este de prisos.
In adever, cum voeti sa convingi pe' un
om care 41 cunoaste interesul, ca sa faca ceva
contra lui ? Cum poll pretinde sa to aprobe
un om luminat in o chestie care stie ca va fi
fatala lui ? Este a cere imposibilul, este a
pretinde ceea ce nimeni nu are dreptul de a
pretinde, sinuciderea, distrugerea cui-va prin
el insa$1.
In -zadar chiar al pretinde asemenea lucru.
in zadar al discuta, rezultatul va fi un non
possumus categoric. Istoria politica contemporana
precum si cea veche arata cu prisosinta
ca clasele sociale, castele, nu . aft renuntat.
nici- °data, de bung -voe la privilegiile for si
acestea li s'aii rapit cu puterea de poporul
napastuit. Si aceasta este adeverat, chiar cand
aparenta s'ar rata in unele cazuri favorabila
parerei contrare.
'Asa, vazut'ati un rege care sh fie partizanul
republicel $i sa
abdice el si cu familia lui in
si

, -----
13
favoarea formei republicane de guvernamant ?
Vazut-ati un republican militant pe tron ?
Auzit'ati de o clasa socials, de exemplu cea
aristocratica, care cand e scutita de impozite
sa ceara ea singura a fi supush la plata birului,
intocmal ca $i cea-lalta clash? Vazut-ati
un corp electoral inchis, care el singur sal-0
distruga privilegiele $i sa primeasca in sanul
seu elementele considerate cu dispret de el ?
Ed nu am vazut, nici am auzit de aseminea
lucruri.
S'a intamplat $i se poate intampla ca o clash
privilegiata, un corp inchis Si
favorizat, sa fats
concesiuni, sa renunte la oare-cari privilegii, sa
deschida portile la elemente noui, in urma unor
presiuni teribile, in urma unor protestari $i
reclamatil energice. In a cest caz, nu se poate
zice ca clasa privilegiata a recunoscut necesitatea
reformei $i a facut'o ea. Ceea-ce se poate
numai pretinde este a se zice ca acea classa
priviligiata a recunoscut ca resistenta absoluta
$1 intransigenta vor fi definitiv fatale, $i
cu un spirit de oportunitate dictat de nevoe
ea a preferat a face concesiuni, ea singura,
pentru a '$1 mai prelungi existenta, de cat a
infrunta pericole imediate.
Asa, se poate ca o camera censitara sa prodame
sufragiul universal, se poate ca un rege
absolut sa concedeze o constitutie libera, se
poate ca o classa socials sh recunoasca ca si
ea trebue sa plateasca impozite. Ceea ce voesc
sä spun si ceea-ce intelegeam mai sus child
ziceam ca o clasa prvilegiata nu se distruge
ea singura, este ca o asemenea clash nu re-

14
nunta de buns voe, de la sine, fara nici o
reclamatde, fara nici o presiune, la privilegiele
ei $i ca pe cat timp nimeni nu ridica protestari,
institutiele cele mai odioase, privilegiele
cele mai nejustificate sunt practicate
fara scrupule, fara mustrare de constiinta, de
cei cari se folosesc de ele.
Aceste le zic pentru ca cetitorii sa inteleaga
ca tratand chestia sufragiului universal $i
propagand aceasta idee, nu ma adresez de loc
la cei cari trag foloase politice, sociale $i
eco-
nomice din starea actuala de lucruri, nici nu
taut a-i convinge, fiind ca $tiil mai inainte
ca aceasta este de prisos.
Ma adresez deci la altil. La tine? La a doua
categoric despre care am vorbit mai sus. Aceasta
a doua categorie se compune din oameni
de bung credinta, cari fara interes hranese
idel du$rnane votului universal, din
altii cari nu au asupra acestei materil nici o
idee fie in bine, fie in rift, $i in fine din cei
mai multi cari au un interes capital politic
$i economic in introducerea votului universal
$i cu toate acestea el nu '$1 daft searna de
acest interes pang. intru atata, in cat sail sunt
indiferenti ideei sail; ceea ce e mai curios,
sunt chiar contra.
Cu elementele aceste deosebite cari compun
data nu dusmanii dar cel putin indiferentii
pentru votul universal, void cauta a discuta.
In aceste elemente sta izbanda ideei. Cand
categoriile de mai sus se vor converti la regimul
votului universal, succesul va fi asigurat,
cu toata opunerea celor cari au inte-

15
res la mentinerea actualel legi electorale. Cand
opinia publics va fi luminata asupra acestei
chestil, imi va fi indiferent daca la minister
$i in parlament vor fi dusmani al votulul
universal. El vor fi nevoid on stt'l admits,
adica sä se supuna, oftand, curentulul, on sa
dispara sub presiunea fortei morale si a protestarilor
energise.
L
4.
I 3
T.
c.

i
I t 11
SOCIOLOGIA SI MULTIMEA
, r
I.
De sigur ca politica precum $i cunostintele
care privesc chestiele sociale si economice, nu
aii tendinta de a constitui o stiinta. Sunt
parti din cunostintele privitoare la societate,
care au luat deja pe ice pe colea caracterul
de stiinta, adica de legi generale $i neschimbatoare
in anume conditii. Unele ramuri din
vastul material sociologic ail devenit apanagiul
specialistilor care se prepara prin studii
indelungate pentru a putea corespunde pe cat
e cu putinta la nevoile sociale.
Prin urmare la intaia privire se pare strand,
absurd chiar, cum in un domeniii asa de vast
si de variat ca acela al cunostintelor politice
sociale, domeniii mult mai grew de cat acela
al $tiintelor positive, chestiunele cele
mai insemnate si mai vitale se trateaza si se
rezolvesc nu de specialisti, ci de oameni rara
nice o preparatie, de simplii cetateni, de alegatori
$i de alesii for de la intamplare.
Pentru a rezolvi chestiunile complicate privitoare
la societate, se cer cuno$tinti intense
si
un spirit de objectivitate Malta, cu toate
acestea ele sunt date pe mana tuturor, $i data.
.
(
,
-.1,

17
in domenii mult mai restranse ca .acela de
exemplu al chimiei, fizicei, etc., se cer specialist)",
in acela de care ma ocup nu se cere
nici o prepara tie prea 1 abi a.
Aceasta obiectie care o fac, a isbit pe multa
lume. Sociologii de cabinet o formuleaza
mai cu searna pentru a critica aspru starea
actuala de lucruri. Herbert Spencer, care in
chestiele practice sociologice este omul cel
mai reactionar si mai dispretuitor, in numele
stiintei ajunge la .conchizii pe care conservatorn
si partidele vechi le exploateaza in favoarea
credintelor for politice, strigand : «flack'
«suntem contra domniei riurneruly, data voim
«sa restringem cercul celor ce se ocupa cu
«politica, aceasta o facem de acord cu socio-
«logii si cu -oanienil de stiinta.»
Obiectia de mai sus clack loveste in toate
sistemele si regimele electorale, fie ele on -cat
de restrinse Si de inguste, ea insa pare a da o
lovitura deciziva sistemului electoral bazat pe
votul universal.
In adever,. in nici un sistem obiectiunea nu
pare a avea mai multa valoare de cat in acela
dupa care toti ceatenii, avand o varsta oare
care, 'Ara nici o alta conditie, sunt declarati
apti de a aborda si rezolvi toate chestiele cele
mai complicate. In nici un sistem contrastul
nu pare .mai mare vezend pe un economist
vfirsat in ale stiintei sale sau pe un financiar
avand tot acelas rol ca si cel din urma .orn
incult si ignorant; cum aceasta exista in sufragiul
universal.
S'ar parea deci ca stiinta sociala condamna
sistemul votului universal, s'ar parea ca de-
, 2

18
mocratii care au imbratisat toate progresele in
deosebitele ramuri speciale, sunt anti$tiintificI,
sunt primitivi, cand apara si propaga un regim
electoral care ar fi negatiunea cunostintelor
sociale, contrariul $tiintei sociologice.
S'ar 'Area de asemenea ca cu cat un regim
electoral este mai restrins, bazat pe mai multe
restrictii $i distinctil, $i cu cat inlatureaza pe
mai multi cetateni de la participarea la afacerile
politice $1 sociale, cu atat acel sistern
este mai aproape de idealul sociologilor $i de cerintele
unei riguroase stiinte sociale.
Asa, data admitem momentan acest punt
de vedere, va trebui sh constatam ca sistemul
electoral din Belgia este superior celui din
Franta, ca regimul politic din Austria este
mai stiintific de cat acela din Germania, ca
not Romanii cu chestiele sociale, politice
economice suntem mai in conformitate cu cerintele
sociologice de cat Americanii, Englezii,
etc.
Tot din acestea ar urma ca terile care cauta
a tine seamy de sociologi, departe de a voi
sari largeasca colegiele electorate $i sa le dea
o baza mai vasty, din contra ar trebui sa
ceara revizuirea in sensul de a ingusta $i de
a elimina cat se poate mai malt numeral
care nu poate fi de cat incult, inconstient,
lipsit de on -ce preparare sociologica.
Iata mi se pare chestia in toga nuditatea
ei ,puss pe terenul eel mai solid pe care it
aleg de obicinuit adversarii votulul universal,
in special, $i adversarii a on -carui regim representativ
in general.
Sa discutam $i sa,
vedem data obiectiele pe
$i

-1.9
care le-am espus sunt fundate sau data- nu
cum-va este la mijloc o confuzie, o neintelegere,
care dh o aparenta de adever, acolo unde
. nu este.
..
, II. ,
Daca sociologia cu toate ramurele el multiple
ar fi o $tiinta cunoscuta si recunoscuta
ca ast-fel de toata lumea, o stiinta inaintea
rezultatelor careia fie-care sa se inchine ca
inaintea evidentel, natural ca criticele adresate
sistemului de guvernare prin multime, prin
cei culti §i eel inculti la o lalta, sistemul su-
fragiulul universal, ar fi fondate.
In adever, ar fi monstruos, stiintificeste vorbind,
ca sa existe o clash restransa de oameni
care sa aiba in mana solutiele irecuzabil demonstrate
..a tuturor chestielor sociale, industriale,
economice, etc., care sa fi dovedit matematiceste
ca nu e de cat o singura forma
de guvernament care sa aiba la indemana
pentru fie-care boala socials un leac infailibil,
precum este, de exemplu, chinina in contra
frigurilor, si cu toa.te acestea sa vedem ca po-
poarele nu bags in seams pe acei perfecti
sociologi, ca multimea prefera a cauta ea solutiele,
ca politicianii discuth asupra formei
de guvernament si ca
vulgul lash remediele
infailibile pentru relele sociale $i administreaza
singur doctoril practice, babesti, absurde.
Asa, evident ca ar fi un mare scandal ca
un om politic sa persiste a zice ca sufragivil
tuturor eqte preferabil unui guvern exit din
o class& restransa, compusa din oameni care

20
ar sti sa dovedeasch tot ce Anna cu evidenta/
doue .si cu done fac patru.
Cu alte cuvinte, dach stiinta sociologich ar
deveni lard replica, dach adevarurile aratate
de ea in chestiele sociale, nu ar prqvoca nici
o discutie, nici o obiectie, dupa cum aceasta se
intamplacu unele din ade'Varurile demonstrate
de stiintele fizice, chimice, etc., atunci de la.
sine societatea, cred, cu o reserva pe care o
voice expune indath, ca 'st-ar croi o alth forma
de govern, un alt sistem representativ, o alth
baza sociala.
i aceasta s'ar intampla fara, violente, fara
impunere. Asa, dach in conditiele de mai sus,
popoarele ar inlocui sufragiul universal prim'
un corp electoral restrans compus numal din
oameni intailibil competenti, sh fie siguri d-nii
reactionari ca aceasta reforms nu ar fi impusa
cu forta, nu ar fi dictath cu toate pro- _
testurile amare. Nu, ea ar fi admisa de bunh
voe de toath lumea, acel colegiiI electoral s'ar
intemeea cu consimtimantul tuturor, in puterea
evidentei, in puterea adevarurilor infailibile
si a competentei nediscutate a celor
ce '1. vor compune.
Acest punct este foarte important, voesc
deci sh '1 pun in evidenth. Am zis ca sociologia
devenita stiinta s'ar impune prin forta
convingerilor tuturor. Asa nimenea nu s'ar
gandi in o chestie, de exemplu de impozite,
sa propuna si sh sustina ceea ce ar fi contrar
demonstrat, cu taria unei demonstratil ftirh
e,a
replica.
Niminea nu ar indrazni sh dea in
chestia industrials o solutie oare-care, pe cand
sociologii ar fi dovedit cu puterea nerecuza-

21
Ha a evidentel, ca nu este de cat cutare solutie
$i nici de cum alta. Special istii ar capita
in mod legitim $i fara contestare locul
IMAM,
locul exclusiv chiar in materie si co-
legiul format de el, menit de a guverna popoarele,
ar fi un colegiii natural, necontestat
si neimpus nimarui.
Pentru a se vede t mai bine ceea ce voesc
sh spun, sh dau cite -va exemple. Astronomia,
in -unele parti ale ei, este o Stiinta perfecth
ale caria constathri sunt nediscutabile. In aceasta
materie astronomul se impune restului
oamenilor fifth, ca sh radice nici o contestare.
Nu am vezut inch pima acum pe nici un om
profan in ale acestel stiinte, lie omul cel mai
prezumtios , opunandu-se la demonstratiele
astronomiei. Nu am vazut de asemenea oameni
straini de aceasta materie, ca sa aiba
curagiul de a o trata in publicitate, si de a
pretinde ca sunt specialisti si ch. $tits tot atat
cat *lift astronomic.
Alt exemplu. Chimia, fizica, mecanica, matematicele,
stiintele naturale, etc., an parti
pozitive, asupra chrora nu mai incape discutie.
Restul concetatenilor stiti aceasta si au
convingerea ca chimistul, fisicianul, mecanicul,
etc. cunosc mult mai mult in materia
for proprie, de cat ei simplii muritori. Cum
se face, ch. oameni foarte culti, mai cu seamy
acestia, recunosc fara sii murmure autoriratea
specialistilor in asemenea materil ? Cum se
face ca primesc conclusiele evidente ale acelora
fara nici o resistenta ? Respunsul este
usor de dat. Flind-ca chimistil, fisicii, etc.,
prin ocupatia lor , prin studiele $i mai cu

-
22
seams prin rezultatul ocupatiel lor, dovedesc
ca ceea ce sustin este irecuzabil, ca specialitatea
for este o stiinta natural inchisa asupra
careia pentru a vorbi si a discuta se cere o
preparatie speciala.
El bine, revenind la sociologie, la stiinta
omului in societate, intreb, oare aceasta stiinta
capatat'a ea acel caracter de precizie si de
siguranta absoluta, nediscutabila, care it au
unele parti din stiintele din earl' am dat exemple
? Cred ca nimenea nu ne va respunde da.
Atunci ce este de mirat data oamenii in genere
nu voesc sa se carmuiasca in materie
sociala de o class restransa, care nu poseda
adeveruri nediscutabile si, intru cat e nerational5
pretentia ca in lipsa de oameni absolut
competenti este mai preferabil a da ocar
muirea tuturor, de cat unei classe foarte putin
pregatita si cu roarte multe apetituri ?
III.
Intr'un singer caz, am aratat, dreptul
sti-
notati ea zic stiintific, iar nu social,
de a participa la afacerile care privesc pe
societate, ar putea fi contestat multimel, anume
cand sociologia cu toate ramurile ei multiple
ar fi o stiinta asa de exacta in cat fie-care sa fie
nevoit intelectualminte si rnoralmente a se inchina
inaintea adeverurilor si a solutiilor el.
Am zis stiintific si nu social. In adever,
cand politica ar deveni o stiinta pozitiva,
s'ar dovedi ca numal solutiile el sunt cele
drepte, Inca nu va fi nimenea in drept sa le
impuna cu forta society pe cat timp aceasta
nu ar voi. Chiar cand s'ar demonstra pang,
. -'
si

-
23
la evidenta cum ca singurul corp competent
de a se ocupa de afacerile statului $i ale societatei
ar fi un corp restrans, compus din
oameni necontestat competenti, Inca nu se va
justifica masura de a impune multimei acest
stapan, pe cata vreme multimea unanim nu
va recunoaste- evidenta acestel necesitati.
Asa, un exemplu: Sunt scoli pentru ingineri,
architecti, medici, chimisti, etc. Gel ce
studiaza in ele ies cu diplome prin care
se afirma capacitatea si competenta lor. Intreb,
oare numai in puterea diplomei si a
presumtiel de stiinta un medic, un chimist
un astronom, etc. impune cunostintele sale
societatel ? Oare cand sunt bolnav mi se impune
cu forta ingrijirea until' medic ? Oare
ma sileste tine -va cu brutalitate ca sa recunose
ca pamantul se invarteste in jurul soarelui
iar nu acesta in jurul pamaritului ?
Oare cand chimistul vine in o manufacture,
cu brutalitate cauta el sa impuna patronului
modul si procedeurile de a avea culori
frumoase, etc. ? De sigur ca nu.
Dach primesc ingrijirile medicului este ca
sunt convins ca el e competent, si ca en nu
sunt ; data recunosc adevarurile astronomice
este ca sunt incredintat de rara competenta
a celor ce ocupat cu descoperirea lor;
daca primesc combinatiunile chimice ale chimistului
este ca tendinta imi arata ca Para
dansul eh nu ass fi capatat culori asa de frumoase
pentru stofele mele si asa mai departe.
El bine, asa trebue sa se intimple Si in
cercul cunostintelor sociale, cu mult mai
grele si mai complicate. Exista un corp res-

24
trins, dar absolut competent, in chestiele sociologice
? Nu are de cat sa se impuna el
singur restului societatei, dup:i cum se impun
mai mult sail mai putin cele-Palte corpuri
restrinse de savanti. Iata de ce ziceam la inceput,
ca drept stiintific poate exista pentru
oameni competenti de a voi sa se impuna
profanilor ; drept social, insa, adica dreptul
de a uza chiar de presiune, chiar de puterea
legala $i executiva, pentru a'si exercita ci
aplica rezultatul descoperilor $i al cunostintelor
sale, acest drept nu poate exista, nu trebue
sa existe nici o data.
Societatea in marea el majoritate poate sa
nu admita chiar concluziele stiintei celei mai
pozitive. Acest lucru este trist deplorabil,
dar el s'a vezut. El bine, nimeni nu este autorizat
de a uza de forth pentru a'i impune
chiar adeverurile cele mai elementare, cad
si aceasta este un .-fel de tiranie, o stapanire
-brutalti si adeverurile chiar cele mai necontestate
trebuesc sa se impuna mint& convingerei,
iar nu trupului in mod fella.
Aceasta in cazul cand politica ar fi o stiinta.
Este insa asa ? Toata lumea stie ca nu. Necontestat
ca o mare parte din savanti se de=
dail la diversele ramuri ale cunostintelor
sociale. Asa politica propriu zisa, economia
politica, finantele, chestiele sociale, etc., etc.,
au facut pasi marl, si cate o data au ajuns
la resultate aproape pozitive. Biologia vine si
ajuta sociologiei, istoria omului si a popoarelor
din cele mai vechi timpuri aduce necontenit
lumini noul in chestiele arzatoare si
grele, in problemele sociale. Necontestat ca
i

25
sunt oameni competenti, toarte competenti in
ale politicei, in ale stiintei de a cunoaste oamenu
$i a'i guverna; necontestat ca este o
patura sociala mutt mai serios preparata pentru
a dirigia afacerile statelor $i a popoarelor,
de cat multimea cea mare care nu are nici
timpul nici posibilitatea de a se ocupa cu
. ast-fel de chestii.
Dar serios vorbind, poate pretinde cine-va
ca sociologia a capatat acel grad de sigurantd
care it ail in -nude parti cele-l'alte
stiinti ? Se poate sustine ca exists o patura
sociala care este asa de competenti . in ale
guvernarel Si stapanirei societatei, in cat restul
oamenilor sa se inchine ei lard protestare ?
Atunci ? Atunci cum se vine cu pretentil
la dreptul de guvernare exclusive? Gum se
cauta a se impune cu forta acest drept foarte
problematic, tend, precum am aratat, chiar
cu )drept real, chiar adevaruri stabilite nu se
pot impune, nu trebue sd se impund cu forta.
IV.
Asa find, in starea actuala a $tiintilor pri";vitoare
la societate nu e cu putinta nici o
regulamentare stramta a exercitdului dreptu-
rilor politice pe o bath in adevar serioasa
. pi
nediscutabild. Din contra,. sistemul celui mai
larg drept electoral posibil, adica at sufragiului
universal, se justified, pe deplin.
In adevar, pe cata vreme sociologia nu este
o $tiinta pozitivd, pe cata vreme rezultatele
ce ea le-a capatat sunt contestate $i contestabile,
pe cata vreme nici o clasd de oameni

-26
care s'ail ocupat cu asemenea chestiuni nu
au ajuns sa se impuna omenirei $i srt fie recunoscuti
de specialisti indiscutabili, precum
aceasta are loc in domeniul celor-l'alte stiinte,
pe atata vreme on -ce imparteli, distinctii, restrictii,
privitoare la participarea dirigerei afacerilor
sociale, sunt nejustificate, artificiale,
nedrepte, apasatoare pentru unii, favorizatoare
pentru altil, deci ele trebuesc egal cornbatute.
Cunostintele cu privire la om, la societate
si la. tot ce se atinge de ea, sunt Inca in o
faza primitive, in o faza de acele in care
toata lumea participa la ele cu mai, multi.
sail mai patina dreptate. Sociologia nu s'a
desbracat de forma empirica, practica, nu a
e.$it din stadiul de proprisire $i de incercare
prin care ail- trecut si cele-l'alte stiinti me-.
nite de a ajunge unde le vedem.
A fost un timp in care toga lumea era astronom,
fizic, chimist, medic, mecanic, naturalist,
etc. Acel timp a fost la inceputul acestor
$tiinte cand ele nu esise Inca din faza
naive si primitive a credintelor populare.
Asa, cel intaiu astronomi ail fost pastors, cel
intaiu ingineri masuratorii de ogoare, cei in-
taiu medici
babele $i batranii, etc. etc. Intreb,.
atunci cand cunostintele privitoare la fortele
fizice $i chimice, la boalele omului, la tot ce
it incongiura era in o stare primitive, nu
ar fi fost absurd ca sa formezi corpuri de
specialisti cu pretentie ca el si numal el sunt
in stare a da explicatia fenomenelor si a problemelor
fizice $1 astronomice? Si chiar cand
in omenire au existat aseminea caste cu atare

--
27 ---
pretentii, precum casta rnagilor, a preotilor,
a brahinanilor etc., le putem not astazi jusfica
din punctul de vedere al $tiiritei ?
El bine! mai repet, sociologia fiind in sta-rea
primitive, este natural ca toata lumea sa
aiba pretentia de a fi cunoscator, de a fi specialist,
de a putea aplica remedin la toate
bubele sociale. Pretentia aceasta este, in teza
(Yenerala, mult mai justificata $i mai fundata,
de cat aceea a unel clase rastranse care in
numele a cator-va date sociale foarte insuficiente,
vine $i reclama ca ea $i numai ea are
dreptul la conducerea afacerilor societatei.
Pe cata vreme niste lucrurl sau chestiuni
sunt discutabile si de resolvit chiar de
cei mai .capabill $i mai experimentati, estemai
preferabil de a le lasa discutiei $i hothrarel
tuturor de cat sa formeze apanagiul
unui numer fie pretentiosi $i de interesati.
Acesta este cazul cu chestiele politice sociale.
Ne avend nimenea dreptul de a zice ca el $i
numai el $tie a resolvi problem* marl sociale,
este rezonabil, este cu mince ca la resolvarea
for practice de viala zilnica, sa tie
chemata toga lumea. Eata, inca-odata, justi-ficarea
sufragiului universal, adica a partici-
Orel egale a tuturor la conducerea unor afaceri
earl privesc de asemenea pe top.
Dar tend sociologia va deveni o §tiinta exacta
$i positive ? 0! atunci va fi alt ce-va,
si-m'am explicat deja in aceasta privinta, spunend
ca chiar atunci un corp inchis $i restrins
de cunoscetori cu puteri legale nu va fi cu putinta.
Si atunci oamenii speciali recunoscutt
de toata lumea vor avea o inriurire decisive

28
asupra celor-lalti nu in puterea unei legi, nu
in puterea regulamentarel for ca corp special,
ci in puterea autoritatei si a demonstratiei
ce vor dovedi Ca $titi sa tack cu ocazia fieearel
probleme sociale. Lumea se va inchina,
lark' sa fie constransa, inaintea evidentei si
a adeverului dovedit. Dar asupra acestui punt
fac dupe cum reserve, dupa cum deja de la
inceput am facut.
De cat eft unul, nu cred ca stiintele sociale
vor lua vre-o data acel caracter de precizie
si de demonstratie vedita, ca cloud si cu doua
fac patru. Nu cred ca sociologic vor ajunge
in ultimul grad at stiintei a impune solutiele
for omenirei $i ca aceasta le va primi cu acea
docilitate si lipsa de discutie cu care stint
primite astazi unele adev6ruri din domeniul
celor-l'alte stiinte.
$i cu aceasta reflectie vin a trata, o chestie
asupra caria 'mi-am
facut deja 'reserve, si
anume : natura stiintelor sociale fiind ceva
deosebita in ceea-ce priveste materialul asupra
caria ea experimenteaza, de natura celor-
Talte stiinte, urmeaza ca nu va fi nici odata
o asemanare perfecta in eeea-ce priveste primirea
fara murmur, din partea tuturor, a
resultatelor la care ea va ajunge.
V.
Sociologia, $tiintele politice si sociale nu
vor lua, dupa ideia mea, nici o data ascendentul
pe care cele-l'alte ramuri de crtnostinti
omenesti fall luat si'l vor lua. Nici o data
societatea, multimea, nu se va inchina inain-
a'

-29-
tea adeverurilor sociologice, cum se inchina
inaintea celor bunioara astronomice. Asa ca
chiar cand politica va deveni o stiinta exact,
i pozitiva, Inca locuitorii unei WI nu vor
abdica dreptul de a participa la afacerile cart
ii privesc, in mama specialistilor, in manta
-aria restrans colegiii de guvernanti.
Cu alte cuvinte, societatea nu va renunta
la prerogativele ei si nu se va inchina orbeste
chiar inaintea stiintel. Aceasta o zic, pentru
a arata cat ideea colegiilor inguste, a classelor
restranse, are putina sansa, chiar cand
este o justificare riguros stiintifica a inte
meierei ei, si cum guvernarea tuturor prin
toti, sufragiul ,universal, are perspectiva de
a domni nu numai in faza primitive a stiintel
sociale, dupe cum am zis cu reserve 'Ana
acum, ci chiar in faza de ultima dezvoltare
a stiintelor sociale si economice.
Cu alte cuvinte, participarea tuturor la afacerile
societatei in care traesc, are mutt.
mai adenci radacini de cat cred reactionaril
tit
S.
partizanii unei elite sociale exclusiv ocu--
path cu conducerea multimelor.
Pentru ce ?
Iata : Eltista de la inceput o deosebire fundamentala.
Pe and stiintele fizice, chimice,
mecanice, astronomice, etc.- studiaza fenomenele
cart incongiura pe om, pe cand materialul
asupra caria ele lucreaza este inert,
este neinsufletit, precum materia, fi rta mecanica,
minerale, metale, aer, caldura, lumina,.
corpuri ceresti, etc., din contra materialul
sociologului si al politicului este viii, insuftetit,
cu vointa, cu interese, cu pasiuni, este:
.

30
omul este societatea. Inte lege cine-va imediat
deosebirea. Constatarea legilor fenomenilor
naturei nu atinge de cat indirect pe om, el
nu are mare interes de a nu adrnite descoperirile
stiintelor positive. Si cu toate acestea
omul inch s'a opus si a combatut acele adeveruri,
de cite -ori ele au venit in ciocnire cu
convingerile lui, de cafe ori ele au lovit in
un interes al lui. Asa, adeverurile astronomice,
cele fizice, etc., ail gasit adversari neimpacati
in casta preciteasca, in _adeptil unor credinti
religioase sau filosofice si a trebuit i trebueste
mult timp inch, pentru ca acele adeveruri sa
fie admise de toata lumea. Uncle mai pul pe
langa reaoa credinta si ignoranta ? Cu toate
acestea, este necontestat cti
omul si societatea
pot prima destul de usor credinte cari privesc
lucrurile incongiuratoare.
De alta, parte, materia de experienta a astronomului
, a fizicului, a naturalistului fiind
inert5, find neinsufletita, aceia o pot supune
la toate experientele, la toate incercarile, fart
murmur. Savantil nu gasesc de cat rezistente
mecanice in obiectele de cari se ocupa, fenomenele
fizice si astronomice nu au nici un
interes ca legile for sa fie cunoscitte sau ba,
nici nu se ingrijesc de, aplicatiele noui la, cari
vor fi supuse de om, ()data ce acele legi vor
fi cunoscute.
Cu totul alt-ceva este cu omul. Omul are
interese, are pasiuni, are legaturi. Societatea
este un corp vitt, insufletit, cu o forth imensa,
cu un creer colosal, cu o vointa de otel. De
aid urmeaza ca omul nu se supara intru cat
cauti a constata numal fenomenele existentel

31.
sale, faro a voi sa tragi deductii cari sa atingh
felul sell de viata si de gandire. Indata insa
ce incerci ca sal croesti o alta societate, sal
regulezi altminterea raporturile, sal
determini
alt-fel activitatea, el se revolts, el rezista chiar,
cand, in numele stiintei celei mai pozitive ,
vii si propui reformele tale. Interesele sociale
cand yin in contact cu adeverurile stiintifice,
nu de loc, din contra, ele se pun in
conflict.
De aid urmeaza ca poate sa existe o clash
de savanti sociologi earl sa fi gasit cea mai
perfecta forma socials, units, dreapta si $tiin-
Wield. Nu urmeaza de aici ca acele solutiuni
vor fi primite Fara discutie. Ele vor fi acceptate
intru cat'convin intereselor lor, dar pen.tru
amorul adeverului , pentru iubirea de
pura stiinta, nu vei isbuti nice o data a face
pe tine -va sa primeasca ceva care ar'echivala
cu sinuciderea lui, cu ruinarea pozitiei $i a
intereselor sale.
Adeverurile stiintifice mai cu seams, sunt
crude, ele nu truth pe nimeni. Prin urmare,
nu ast-fel de adeveruri au sansa de a fi primite
unanim de membrii unei societati.
Ce urmeaza de aici ? Urmeaza ca oamenii
nu vor fi dispusi sa cedeze dirigearea a facerilor
for unui corp de invatati sociologi, economisti,
financiari, etc., a caror stiinta necesarmente
va lovi in unele din interesele tor.
Si
Aceasta chiar in cazul cand vel presupune
lucru cam grew ca corpul in chestiune
de savanti va fi lipsit cu desevarsire de on -ce
patima, de on -ce interes, de on -ce partinire

32
i ca va lucra fats cu societatea intocmal cum
chimistul lucreaza in laboratorul shin.
Evident ca si in asemenea conditii multimea
va tinea sa'si reguleze singura sau mai'
bine cu concursul pretios al specialistilor interesele
ei sociale.
Urmeaza de aid ca stiintele sociale nu vor
avea influents P Urmeaza ca multimea va
continua de a participa in mod inconstient
la afacerile Statului, asvarlind departe pe oa,
menil competenti? De loc. Aceasta nu este acum
chiar in terile cu regimul sufragiului universal,
aceasta cu atat mai mutt nu va fi in viitor.
VI.
Rezum in cate-va cuvinteceea ce am zis,.
pentru a putea continua mai lamurit. Este
drept ca prin sufragiul universal e cheniata
la participarea afacerilor sociale toata lumea,
si cel mai putin pregatit precum si eel nepregatit
de loc. Este drept di, la intaia pri--
vire,
o
e ceva curios ca sa ezi tratate, si mai
cu seamy resolvite, chestiele Si problemele
cele mai complicate, de marea multime nepnegatita.
Dar aceasta se explica si se Justiflea
chiar prin urmatoarele fapte : stiintelesociale
sunt in o faza Inca primitive, ele nu
au ajuns a da demonstratii cari sa se =punk'
fie-carui, iar cel ce se ocupa mai in special
cu ele, sunt departe de a fi capatat acea
competenta care nu mai ridica nici o obiectie
si inaintea caria este silit sa se incline cel
mai indaratnic. Sociologia, cu toate ramurile
ei, find in stare de simple credinte sau pa-
-

.
,
33 L.'
reri practice, din aceasta pricing ea este Inca
in domeniul comun si toed.. lumea pretinde
a se pricepe.
Din aceasta cauza, nellind inca nici un
mijloc de a distinge pe cei in adever cornpetenti
de cei necompetenti, pe cata vreme
competenta, in sensul riguros stiintific, ni--
menea inca nu o are, urmeaza ca cea mai
bunk mai praetica si mai dreapta solutiune
cu privire la intrebarea tine trebue sa se
ocupe de afacerile Statului ci ale societatei,
este de a respunde in doua c-uvinte : toad
lumea. Cu mijlocul acesta, data admiti pe cei
mai necompetenti la exercitiul drepturilor
politice $i sociale, esti cel putin sigur ca nu
inlaturezi pe nici unul din cel, ceva mai
competenti. Si de vreme ce nici o distinctie
stiintifich nu se poate face, apol: e mai preferabil
ca sd nu existe nici una relativ la suveranitatea
socials, de cat sa existe de acele
-arbitrare, absurde, stricacioase, earl se ved la
multe popoare $i la noi, si despre cari voiti
vorbi in capitolele urmatoare.
Aceasta este intaia justificare fundamental&
a sufragiului universal.
Mai cteparte. Chiar caind stiintele sociale ar
capata un caracter pozitiv i cand specialistil
in ele ar avea tot prestigiul si toga autori-
.tatea adeveratului om de stiiirta, Inca nu va
fi drept de a se forma, in puterea legei si cu
executie silita, un Corp restrans caruia sa 'i-se
dea dirigearea afaeerilor societatei. Pleiada de
savanti sociologi care va exista, va trebui sa,
impund solutiele stiintifice deScoperite de ea,
nu investita cu un caracter oficial ci in pu-
1,
3

34
terea persuasiunei, a demonstratiei, a convingerei
irezistibile pe care adeverul dovedit pana
la evidenta o inspira. Prin urmare, chiar in
acest caz, adica in ultimul grad al dezvoltarel
stiintel sociale, competentil recunoscuti
vor continua $i vor trebui sa continue a fi
amestecati cu necompetentil. Singura deose-
bire va fi ca
pe cand acum influenta celor
intru cat-va competenti de $i exist& insa nu
este in un grad exclusiv, atunci acea influenta
poate, notati ca zic poate, va fi deciziva.
Iata a doua justificare a votului universal.
Ceva mai mult. Zic ca chiar and va exista
o clash absolut preparata pentru tratarea
$frezolvarea chestiilor sociale, Inca exercitiul
drepturilor politice va remanea tot in
mana tuturor, societatea nu se va dezista in
favoarea clasei competente.
In adever, $tiintele sociale se deosebesc de
cele-l'alte prin aceea ca materialul for este
insa$I omul, insa$I societatea. Cercetarile
,solutiele pe cari speciali$tii le daft $i le vor
da privesc $i vor privi direct Re om. Individul
social va avea tot-d'a-una destule
motive pentru ca sh nu accepte , ba chiar
sa respinga unele din solutiele pe cari sociologii
, preocupati de interesul adeverului
presupun acest lucru care este foarte
greil de admis le vor formula. Omul se
preocupa foarte .putin de ceea-ce se cuvine
and interesul $1 pasiunile lui sent in joc.
Prin urmare, este foarte probabil ca sociologia
nu va avea nici o data o influenta absolut
decisiva de ate on solutiele el se vor

35
ciocni cu deosebite interese actuale si de moment.
In aceasta ipoteza, cul va incumba sarcina
de a gera afacerile societatei, dach corpului
competent nu i-se va da aceasta in mod
esclusiv ? De sigur di tot sufragiului universal.
Tata inch o justificare a acestui sistem si o
presumtie cum ca el nu este ceva trechtor,
cum ca el nu va disparea cu starea actuala
a stiintelor sociale, ci va fi tot mai mutt sistemul
cel mai propriii pentru ca o societate
sh se guverneze ea insasi.
Inca ceva.. Ori-ce individ din colectivitatea
sociala, are un interes traind acolo, interes
politic, economic, moral, etc. Este drept ca el
sa participe la miscarea generala, la regularea
resorturilor sociale, este absurd si nedrept
de a-I lua cu sila aceasta particica de suve-
_
ranitate- si a o da numal unei case restranse.
Igrorant sail nu, individul are drepturi asupra
societatei in care traeste si nimenea nu
poate sa le , ia.
lath inch o justificare a sistemului electoral
care it sustin.
Acum voiu parasi terenul cam transcedental
ce l'am avut ping acum, pentru a intra
in mod mai practic in cercetarea sistemelor
electorate si in respunsul la obiectiele cari
se aduc votului universal.

,
,
36
Am aratat in de ajuns ca in materie de
drepturi electorate, adica de dreptul de a
participa la rezolvirea chestiilor sociale, in
un singur caz diviziunea in participanti
neparticipanti la acele drepturi ar fi se -
rioasa , aflame , cand ar exista o clash de
oameni nediscutabil competenti, dar competenti
in sensul stiintific al cuvantului in tote
chestiunile sociale, cars sa se impuna publi-
Cului duph cum astronomic, fizicii, pans, la
oare care punt medicii, etc. se impun. Acea
clash,
r f 1 I
VII.
stiintificeste nu insh si si socialmente,
ar merita, ar avea dreptul ca sa dirigeze afacerile
sociale, dach alte consideratiuni laturalnice
nu s'ar opune chiar, in ast-fel de
caz, duph cum am aratat mac sus.
Dar pe cata vreme o asemenea clash, un
asemenea grup de oameni nu exista, pe cata
vreme nici o competenta nu se ridica d'asupra
discutiel si chiar a disputei violente, pe
cata vreme toata politica se reduce la faptul
Ca fie-care partid sau clash sociala sa traga
mac multe profite, in dispretul dreptatei si a
stiintei chiar, cum se poate pretinde ca ce-
sa fie impartiti in votanti si nevotanti,
tatenii i
sau in votanti cu mac multe drepturi si altii
cu mac patine ?
Cum! Pentru ca unii avand o cultura mac
intinsa si ocupandu-se mac mutt cu chestiele
politice stint mac in pozitie ceva de a se pronunta,
nu in sensul stiintific, ci in sensul
f

37
intereselor lor, urmeaza de aid ca ei trebue
sa conduch afacerile in detrimentul celor
multi, mai putin favorizati in aceasta pri7.
vinta ? Dar de unde aceasta? Cu ce se pot
impune semi-cultil si semi-competentii ? Cu
nimic de cat cu o experienta $i cu o cunos-
tinta care poate fi superioard, comparata cu
acea a ignorantilor, dar care este null', .sail
se poate reduce la nimic indata ce o considell
din puntul de vedere inalt $i obiectiv al
$tiintei.
Sociologii $i politicianii cu pretentii de
stiinta sociala imi fac efectul babelor de la
sate can in local de doctori. De sigur ca o
baba-doctoroae tie mai cute a respunde cand
o intrebi asupra unei boale, de sigur ca.- ea
este mai putin incurcata de cat un altul in
aplicarea unui remediu, de sigur ca. ea chiar
se bucura de oare-care autorita medicaid inaintea
spiritelor inculte $i naive. Urmeaza insa
de aid ca si not cesti-lalti sa luam la serios
stiinta babelor-doctoroae? Prin faptul ca ea
spune indata boala si aplica leacul, urmeaza
oare ca a facet un diagnoz exact si a ordonat
un medicament potrivit? De loc. Urmeaza
numai un lucru, ca ocupandu-se zilnic cu
ast-fel de lucruri, doctoroaea are mai multi
locacitate, mai multa indrazneala cu o mare
dozy de $arlatanism, $i cite o data mai multi
experienta pentru boale comune $i fard ca-
racter gray.
0 repet, acest efect imi fac politicianii
chiar sociOlogii de ocazie sail de cabinet, nu
le fie cu suparare. Dovada de putina lumina
ce s'a adus in chestiele sociale, este ca rar
_
$i

-
v.
38
vei gasi doi sociologi cari sa fie de acord asupra
unei chestiuni. Sa mai amintesc diviziunile
adenci care _separa pe invetatil chiar
cei seriosi tend e vorba de chestiele economice,
de cele fina.nciare, de cele relativ la raporturile
sociale, la industrie, capital, comert;
productie. etc.? Un om care ar cauta sa se
inspire din asa numita stiinta socials, va remane
uimit si confuz inaintea atator si atator
sisteme $i parer!, si pentru a avea si el una
ii va trebui sa imbratiseze doctrinele unel
scoale $i sa combath pe cele-l'alte. Apoi aceasta
se numeste stiinta ? Si poll pretinde ca
numal cei ce se dedati la asemenea exercitii
aiz dreptul de a dirigia afacerile unel natiuni ?
Dar mi se va spune eh, on cum, tot este
mai bine ca sa participe la conducerea Statului
cei cu oare-care competinth sau cu o
simply experienta singuri, de cat sa fie inecap
in corpul electoral de cel faro absolut
nici o competent? ! El bine, nu. Caci in puterea
carui drept ? In numele caror calitati ?
A unei experiente oare-care si a unei competent!
limitate ? Nici odath area- putina si slaba
superioritate nu va justifiea constituirea acelora
in corp separat si atribuirea exclusive a
conducerei afacerilor sociale. Meritul este prea
mic, competinta pr3a mediocre, experienta
prea subreda. Nu pe baze asa de slabe se pot
construi corpuri priviligiate in un Stat, pentru
a li se incredinta interesele vitale ale societatei.
Calitatile acelor de earl vorbesc, pot,
cu drept cuvent, sä le creeze o .situatie personata
mai superioara in stat ; faptul ca ei
sunt mai competenti ii pune in pozitia de a

-""
39
putea influenta pe cei-l'alti si a capata avantage
politice vedite. Aceste foloase pot fi de
ajuns pentru o competenta de asa slab Cabbru
$1 nu se poste pretinde a li sa acorda
mai mult.
Dar is sa yin la distinctil $i
la categorii de
alegetori mai curioase $i mai nedrepte dupa
legile existence.
(I
4

. "
DISTINCTII INTERESATE
I.
Pane, arum am discutat principiur sufragiului
universal, prectim si acela al colegiilor
restranse din punct de vedere al competentel
sau necompetentei color chemati a dirigia afacerile
statului. Chestiunea push pe terenul
acesta inch se mai pricepe, cad mai la urma
se poate discuta, dart numai eel relativ luminatl
sa participe la conducerea statului ,
sail sa is parte si cei incubi.
Dar aceasta este o discutie mai mult academics,
cad in practica, in dezbaterile zilnice,
chestiunea votului universal si acea a colegiilor
restranse nu se pune pe terenu I cornpetentel
sail a necompetentei. Discutia are loc
pe un teren mutt mai vulgar, lupta se face
pe o tema mult mai inferioara. Clasa dirigenta
$i politicianii reactionari cand combat
votul universal $i sustin colegiele restranse,
de la care cauta a alunga marea majoritate
a cetatenilor, invoach argumente de un ordin
cu total meschin. In numele intereselor ce au
angajate in societate, el yin ci cer ca sa alba
directia dominants in stat ; in numele cen-

R.
41
sului, adica a averei, in numele proprietatei
marl, in numele industriel sail a agriculturei
marl-, el pretind a exclude pe eel care nu au
avere, pe eel ce nu stint proprietari marl, pe
cei ce nu posed imobile imense. Si dach el a-
-Gorda celor . mai putin favorisati de societate
drepturi mai mici, cate °data iluzoril, el justifica
aceasta cu cuvantul ca aceia au mai
. putine -interese angajate de cat el insa$1.
Cum vedeti , suntem departe de stiintele
sociale, de un corp luminat sociolog cu pre-
tentia de a guverna in numele adeverului
al stiintei, lucruri ce am discutat teoreticeste.
In luptele politice reactionarii $i stapanitorii
nu se sfiesc de a pune inainte interesul for $i
a cauta sa excluda pe marea majoritate a cetatenilor
de la drepturile politice in numele
acelui interes. Toga chestia drepturilor politice
se pune cam ast-fel : (Voim sh guvernam
«noi, nice clasa actuala dirigenta, $i sa va gu-
«vernam si pe voi eel multi, fiind-ca avem
«deja o situatie castigate de secule, fiind-ca
aavem interese marl in societate pe care voim
ass le facem sa triumfe si fiind-ca ne temem
((ca imphrtind cu vol puterea electorala in
amod egal, vol ne yeti coplesi fiind mai nu-
emerosi.»
'
Intelege bine on si tine, ca asemenea tema
nu suporta discutie obiectiva ci o . discutie
violenta de interes la interes. Pricepe on -tine
ca lupta push ast-fel intro partizanil si du$mann
votului universal este o lupta de clash
la clash, o lupta de extermivare fart absolut
mici un caracter stiintific. Cad indata ce invoci
interesele angajate, mai marl sail mai
si

_
42
mici, destepti violenta, provoci ca pasiunile
cele mai role $i mai acerbe sa se destepte.
Am zis ca chestia nu comports discutie. In
adever, nu este fenomenal lucu sa pretinzi, ca
de vreme ce tu al mai multa avere, apoi tu
sa al $i dreptul de a te ocupa nu numal de
afacerile tale, dar a regula $1 pe cele a celor
cu mai putind avere ? Nu e ridicul a sustinea,
ca pe, cats vreme tu esti mai bogat apoi esti
in drept a fi stapan nu numai pe persoana
to , dar a pune stapanire $i a dispune $i de
persoana celor multi, dar saraci ? Cad la aceasta
se reduce a pretinde ca o class singura
sa aiba exercitiul predominant al drepturilor
electorate; este a avea ea, o many de oameni,
in puterea ei, averea, interesele, persoana, viata
celor multi.
In numele interesului tail, fie mare fie mic,
in societate, tu nu ai dreptul de a pune stapanire
$i de a inadusi interesele celor l'alti
tie
ele cat de mici. Faptul ca esti mare
proprietar, sail mare industrial, sail chiar om
cult si invatat nu te indritueste a tinea in
inferioritate socials fii economics o imensa
majoritate de cetateni.
Interesul celui din mina cetatan, fie cat
de mic, trehue bagat in sauna, ear nu. nesocotit,
cad pentru acel cetatan interesul lui
mic cum este, este tot asa de mare ca milioanele
angagiate ale unui milionar. Dreptul
de a exista si de a avea cuvantul sail in o
societate unde cine-va este membru, nu poate
fi nimicit de nici un interes al ajtuia cat de
mare, chiar nici de interesul unei intregi
clase. Acel cetatan exista, el face parte din.
4

-
-43
colectivitatea socials, trebue sa alba dreptul
egal nu in puterea interesului sail, ci in puterea
dreptului de membru al colectivitatei.
Cand deci se pune chestia pe terenul intereselor
mai marl sail mai mid materiale,
se pune reu. Dreptul de a participa la afacerile
statului nu are o alto origina, el este
legat strans cu existenta insa'.0 a individului.
In momentul cand un individ se naste, se
naste °data cu el dreptul de a-si zice $1 el
in mod egal cuvantul ca si cei-l'alti membri
al colectivitatit Avere, cultura, diplome, titluri,
etc., nu pot influenta asupra acestui
drept primordial. Aceste lucruri pot sa influenteze
asupra situatiei sociale a individului,
ele nu pot insa crea o situatie egala mai
superioara sail mai inferioara. In contra faptulul
material, existenta until om in societate
nu poate prevala nimic afara de moartea.
Dar chiar data ne punem pe terenul intereselor
sociale, discutia nu se poate sustinea.
Cad mai la urma oare interesul a cate-va
milioane nu este socialmente $i politiceste
vorbind mai mare de cat acela a cator-va
zeci de mil ? D. e. in tara aceasta interesul a
800.000 de tarani proprietari mid, nu este el
superior interesului a 40 de mil de proprietari
marl ?
Este o gresala din partea classei dirigente
de a pune disCutia pe interesul de classa,
cum legea noastra electorala o pune, de vreme
re imparteste pe cetateni in proprietari marl,
in proprietari mid, etc. Existenta acestei teri
resida in cea mai mare parte in cele 41/2 mi,
lioane de saraci sail cu avere modesta, iar

_ _
44
nu in cele cate-va zeci de mii de oraseni sail
boga'ta$1. Aceasta tarn redusa la cate-va mil
de capitaliVi $i marl proprietari ar inceta
imediat de a avea o exislenta politica ; ceea
ce da acestel tari caracterul de stat, de natie
cu expresie politica, este multimea, sunt milioane
de tarani $i de suflete din massa po-,
pulara. Apoi nu este revoltator, ca tocmai
aceia care ,justifies existenta noastra de popor,
cu numarul for cel mare $i cu interesele for
legate de acest parnant, tocmai aceia sa fie
sacrificati politice$te in profitul unei paturi
subtiri sociale, care on cat de bogata $i de
culla ar fi ea, $I-ar pierde imediat caracterul
,
el politic, dad i-ar lipsi baza adanca a masselor
populare?
Am vorbit de interesul politic social, is sa
vorbesc $i de eel c anomie at maselor.
II
Cand se pune chestia electorala pe interesele
economice $i materiale ale claselor pentru
a fi resolvata in favoarea relativ a unui
mic numar de cetateni proprietari marl rurail
$i urbani, oraseni, comercianti $i industriali,
ar crede cine-va ca cei 800,000 de alegatori
terani sail mai bine cele 4 $i jumatate
milioane de suflete pe care be reprezinta
nu ail de cat un interes minim economic
angagiat in societate, un interes a$a de minim
in cat poate da dreptul clasei dirigente
de a parcheta pe terani ca pe vite in un colegill
restrans cu vr'o 35 deputati si cu votul
indirect la baza aCelui colegin.
t

45
D'apoi sa ma ierte d -nii reactionari, dar
mie mi se pare ca taranimea are mai marl
interese economice angagiate de cat patura
subtire a proprietarilor marl rural! si urbani
Asa, mai inteiti sa faceti socoteala a cata
parte din teritorul terei it ocupa teranii cu
mica for proprietate si
veti vedea ca ocupa
cel putin Jumatate, dacii nu mai mull. lath
deci pe terenul intereselor materiale teranii
avend dreptul de a avea un egal numer de
reprezentanti ca toate cele-l'alte clase impreuna.
la mai faceti o mica socoteala cu cat taranii
contribuesc la veniturile Statului $i ce
imposite platesc si veti vedea ca cea mai mare
parte din impositele directe ei le platesc,
plus impositele indirecte. Asa, impositul tailor
de comunicatie in valoare de cate-va mi-
lioane,
cade aproape in total asupra lor.
S'a tinut oare in seama aceste interese a
celor mai numeroase clase cand s'a stabilit
regimul electoral actual ? Si cand se combate
votul universal in numele marilor interese
ale clasei dirigente, se tin in sama aceste
interese si mai marl, cats ele sunt a milioane
de suflete ? Tata ce as voi sa mi se respunda.
Dar is sa ating o alta chestie poate $i mai
importanta. Marea multime a celor mai saraci
sunt in raporturi continue sociale si economice
cri clasa restrinsa dominata, Gel
multi muncesc la eel putini, sub numele de
lucratori agricoll, artizani, meseriasi, uvrieri
de fabrici, servitors, etc. etc. Aceste raporturi
sunt determinate de lege, stint privighiate $i

46
executate de forta publics. Cu munca celor
multi se face productia terei, cu bratele sutelor
de mil de naptistuip sociali se produc
cerealele care se exporteaza, produce. industriale,
etc.
Intreb: oare se poate ca o clash sa aiba
mai marl interese angajate de cat cand ea
munceste si traeste in continue relatii cu
mana de oameni care o exploateaza ? Oare ea
nu are dreptul de a fi suficient reprezentata
cand se .voteaza legi de tocmeli agricole, legi
de protectia industriei nationale, cand se reguleaza
raporturile legale $i conditiele de an -
gajare a muncet dintre el si dintre clasa dominants
? Evident ca da. Inca nu s'a auzit
in drept, ca conditiele unui contract, ca pozitia
uneia din parti sa fie fixate numai de
o parte $i impusa celei-l'alte. $i cu toate acestea
acest lucru exists.
Numai animalele nu sunt intrebate cand li
se dispune de soarta $i de viata lor. El bine,
.partizanii regimului electoral actual $i du$manii
votulul universal considera drept vite
milioanele de muncitori, de vreme ce numai
de forma le acorda oare-care drepturi restrinse,
reservandu- $i el completa stapanire peste
munca, felul de munch' $i de productie a,
celor multi.
Interese angajate ?. Leziunea intereselor a
200 de milionari nu poate sh se resfranga de
cat asupra for $i
asupra unui mic cerc in-
congiurator de speculanti mai cu seams. Leziunea,
insa, a intereselor unei absorbant de
mare clash ca cea populara poate sgudui
existenta insa.$ a . tares , poate slabi ideea

47
chiar de stat politic. Ce veti zice, d-lor politiciani,
in cazul cand teranii ar incepe sa
emigreze cu sutele de mil in tarile vecine ?
Ce veti mai socoti cand con$tienti de situatia
inferioara
$i satui de a li se regula soarta
vecinic de o 'Dana de oameni, satele ar incepe
a se pustia ? $i credeti ca data aff aduce
sute de mil de muncitori din cele-l'alte teri
precum Ruteni, Unguri, Ru$1, etc., apoi ar
mai exista o Romanie politica $i economica ?
Dace este vorba de interese economice, apol
cei mai multi de $i mai saraci au dreptul sa
aiba preponderenta. i aceasta, lash ca sunt
el cei mai multi, independent dupa mine
de on ce alta consideratiedar $i pentru ca
interesele for adunate la un loc sunt cu mult
din toate punctele de vedere superioare.
Diviziunea deci a colegiilor electorale pe
interese este nedreapta.. Daca voiti sa pastrati
colegiele, atunci rasturnati baza, faceti pe
maril proprietari alegatori indirecti $i dati-le
cate-va locuri in parlament, cad asa ar fi
drept. Va place, aceasta ? Nu. A poi data nu
ye place, suprimati atunci colegiile $i pastrati
numai unul singur cu votul universal la
bug.
rP

AVEREA SI PATRIOTISMUL
Chid consideri ce reprezinta dreptul de a
participa la afacerile statului, si cum clasa
dirigenta it fakifica, ramai indignat de atata
rea credinta. In adever, ce reprezinta idea de
alegator? Ea nu poate nisi trebue sa reprezinte
de cat un lucru, anume : dreptul on
carui cetatean de a zice si cuvantul seil in
chestiunile cars it p. ivesc, precum acele de
impozit, de instructie, de legi economice, dejustitie,
administratie precum $i cele cars reguleaza
raporturile lui sociale. Acest drept
este absolut si independent de on si ce alte
imprejurari. 0 singura conditie ajunge, sa
aiba cetateanul capacitatea de varsta ceruta..
Toate cele-l'alte sunt secundare.
Asa, intru cat faptul ca un cetatean
te$te un impozit mic, de vreme ce toata lumea
plateste cel putin chile de corminicatie, it
face improprifi de a fi alegator sau ii $tirbe$te o
parte din prerogativele sale elective? Intru
cat faptul ca un locuitor are un venit mai
mic de cat un altul, it poate pone in o situatie
inferioara politica ? Care poate fi motivul
? Unde este ratiunea si dreptatea ?
Ia sa discutam chestia mai strans. Nime-
1
-
pla-

49
nea nu poate pretinde ca un cetacean mai
sarac este mai putin legat prin interese, tra-
iubire de lard, de cat until bogat, in
cat sa justifice inferioritatea politica a unuia
si superioritatea celui-l'alt,
prin faptul ca celui
intai ii pasa mai putin- de .binele public,
de cat celui al doilea. Aceasla gluma proasta
cum ca cei bogati iubesc mai mult Cara de
cat cei salad, a e$it din much'. A fost un
timp, ce e dreptul, in care se credea ca un
burta-verde bogat este mai patriot de cat un
proletar inteligent sail de cat un modest locuitor.
Asa se explica pentru ce numai bogatilor
se &Wean drepturi pOlitice. Odata
trecea argumentul cand averea imobiliara
tinea legat lath de voia lui pe individ de
pamantul pe care se nascuse, din cauza ca
nu gasea sail gasia foarte cu greil cutnparatori
catre cari sa o treaca.
Astazi, slava Domnului, proprietarul eel mai
mare poate desface mo$iele sale in .cittelva .
luni, si transformand imobilele in bilete de
banca sail in hartii streine sa devina tot asa
de indifereht de tarn ca de statul Congo. Prin
urmare, este o slabs norma de patriotism faptul
ca cine-va este legat materialmente de
tarn prin mosiele ce le poseda. Unde mai pul
ca pe calea imprumutului pe ipoteca si la
creditul urban sail rural, cine-va poate sa ra-
Mana numai cu numele proprietar si sa nu
aiba nici un interes material in Cara. De altminterea,
este stint ca tocmai marii proprietari,
tocmai ei sunt cel mai cosmopoliti, voiajand
in streinatate si stabilindu-se de multe
on acolo.
Nu, aceasta nu e serios. Legaturele cari tin
4

_
50
pe cine-va legat de tara sa sunt altele, ele nu
stint numal de natura materials, ele constail
in comunitatea limbei , in identitatea obi-
ceiurilor, in relatiele de familie si cele sociale,
in obicinuinta $i traditil, in ceea ce constitue
viata sociala intreaga a until' individ. Si toate
acestea le gase$ti la fie-care locuitor al unei
WI, la bogat ca i la .sarac, la cult ca si la
incult, la invatat ca $i la ignorant. Fie -care
individ din o tara isi are notiunea lui de lard,
sentimental _lui de patrie. De sigur ca acea
notiune $i acel sentiment stint de o alth natura
la unil de cat la altii, dar exists $i sunt
destul de ptlternice. pentru a'i lega de pamantul
pe care locuesc, fie ca individul are
proprietate sail nu are , fie ca are un venit
mai mare sail mai mic, sail plate$te impozite
mai insemnate sail mai slabe.
$i
A$a, notiunea de tara la omul cult este largo
inalta, el isi iubeste tara in mod cu totul
superior, considerand'o in menirea sa lucrand
la inaltarea.ei, patriotismul aceluia este
mai via, mai sensibil, mai susceptibil fata cu
on -ce pare a fi o atingere: La omul incult,
la modestul taran, notiunea de tara este mai
inferioara, ea se inchee cite ()data in un sentiny_
confitz dar trainic de stabilitate, in legaturele
sale din sat $i din judet, in traditiele
i limba care o aude vorbind in jurul soil, in
o suta- de mici amanunte cari toate la un loc
compun o fie puternica care it leaga de
-locul in care ail trait parintil lui, tot a$a de
puternic ca col mai pur ,$i mai luminat patriotism
al omului cult.
Dar is sa taut a face alto aplicatil a temei

51
glumete, cum ca averea este o norma a patriotismului.
Apol in proletaril intelectuali de
la orase, in modestul functionar care nu are
-de cat un biet salariii, in muncitoril adapati
la oare -cari idei, exista mai mult sentiment
patriotic de cat la greoii $i incultil arenda$I
si proprietari rurali, cari nu sacrifice pe zi
nici macar cinci minute de lecture pentru a
afla $i ei ce-se mai petrece in tare. Asa, unirea
tarilor, actele cele marl, efervescenta patriotica
in diferitele ocazil, au isbucnit nu la
stapanitorii de ptimanturi intinse, ci la tinerimea
culta $i vioae, fard avere, fara un petit
de pamant, dar posedand in un inalt grad
inbirea de tara. Aceasta iubire, tend se intrupeaza
in t utare mosie sau cutare acarete
este slaba de tot. Pentru a-ti iubi tara nu al
nevoe sa te gande$ti la cutare case sail mosie,
nici sa socOte$ti cat impo-sit plates-H. Iubirea
de tara are un caracter mult mai inalt, istoria
poporului teat, faptele marete ale stramosilor,
nenorocirele prin cari a trecut tara ta,
prosperitatea i activitateaeconomica ce o vezi,
cultura i progresul, talentele ce se nasc in
toate ramurile, toate acestea si multe altele te
fac de iubesti Ora ta, 'lira ca sh posezi o palma
de pamant.
.,..J
Dar destul. Cred ca am aratat ca data,, este
vorba de a inlatura pe eel ce nu posed avere
pe cnvantul ca nu prezinta destule garantii
ca se intereseaza de tara, apol_ aceasta este o
absurditate $i o inlurie crude infligeata de
eel bogati $i ca toata aceasta rnanopera nu
tinde de cat a indeparta de la drepturile politice
pe eel multi in folosul celor putini.

AVEREA SI CULTURA
I.
Precum am aratat chestia sufragiului restrans
se pune in mod franc de cei mai multi .
invocAndu,se interesele marl pe earl elasa
dirigenta le are angagiate. Asa se justifica
faptul ca colegiele electorale sunt bazate pe
avere, pe venit, pe cens cu un cuvent. Acest
argument se aduce contra estensiunei de
drepturi politice la toti cetatenii:
4deia de avere, de cens, este cea mai scumpa
reactionarilor, el nu o parasesc in ruptul captain!.
Asa, nu mai departe in momentul de
fata se agita in Belgia chestia largirei colegiului
electoral. La revendicarile democratilor
cu votul universal, cei gandi i ca raspunde ,
guvernul catolic? Ce baza credethca voeste
a da noului colegia reformat ? Tot censul,
sfantul si profitabilul cens. Asa, comisiunea
delegatilor insarcinata cu aceasta chestie, a
adrnis principiul ca pentru ca un uvrier sa
fie alegetar se va cere sa aiba o casa cu o
bucata de pan/tint! Glasa dirigenta cantareste
cu dramul inainte de a acorda un drept
'

-
..
53
care, numal din cauza relei organizatii sociale,
nu este inch in mana celor multi. Asa,
raportorul belgian.,a socotit mai din nainte
ca admitand in noua reforma baza de mai
sus, vor capita drepturi politice 500.000 de
cetateni. Nu adaoga ca vor mai ramanea Inca
un milion de muncitorl lira aceste drepturi.
Catolicii- din Belgia cred ca acordarea dreptului
de votare la 500.000 cetateni, nu 'pone
in pericol situatia si privilegiile classei diricrente
mai ales ca lucrul este asa combinat
in cat o mare parte din uvrierii catolici vor
deveni cetateni, deci un nod contigent pentru
ideile sanatoase !
*. Dar printre sustiitorii colegiurilor rastranse
sunt $i oameni carora le este rusine de 'a invoca
flips dreptul intereselor materiale ale
clasei dirigente. Aceia cauta a masca lucrul,
silindu-se a'i da o aparenta mai acceptabila.
A$a, el zie ca data se ia in genere averea
drept baza colegiilor electorale, nu este doar
pentru averea in sine, sail nu este numal
pentru ea, ci' pentru alta. ceva. Averea;
sic ei, este in acelas timp si o presunitie- de
cultura. Un alegator avut este in acela$ timp
un alegator cult. Prin urmare, la formarea
unui colegia cult se tinde mai mult luandu-se
de baza censul.
'
Lash ca acest argument nu '1 cred nici cei
ce it invoach, dovada ca admit pe langh avere
$i cultura ca mijloc de a deveni alegator, dar
ia sa discuthm putin lucrul.
Cum ca averea, in cele mai multe cazuri,
presupune $i o cultura oare-eare, aceasta este
necontestat. Gel cu avere au mai mult timp

$i mai multe, bine inteles, mijloace pentru
a capata oare-care cultura. Dar dach in genere
aceasta este adeverat, de multe, foarte
de multe on cultura nu o intovarti$este averea.
A$a, la not se vad alegatori in colegiul
I
4
$i al II-lea -cari nu still nici a citi nici a.
seri. Se .$tie ce dificultate au partidele de a
face sit voteze in sensul for pe asemenea
analfabetici. Apol nu este straniii lucru ca
un om cult locuind la tare sa voteze in colegiul
cel despretuit, cel cu deputati putini,
pe cand un proprietar care nu $tie de cat a
iscali reprezinte cultura $i averea in cole-
giul
intal, in colegiril elitel sociale ?
Dar ia- sal 'venial la cultura propria zisa.
Este o idee respanditti, ca este destul ca sa
ai oare-care .cultura in sensul ocupatiilor tale
pentru a fi bun alegator, ear clack' nu $tii a
ceti $i a seri esti_ detestabil alegator. De unde
ma rog? Asi voi sa mi sa esplice aceasta.
In adever, find date chestiunile variate
foarte complicate cari se pun in polities $i
pe cari alegatorul, prin votul sail, este considerat
ca le rezolve$te in un sens sau altul,
dupa candidatul pe care it voteazii, intreb:
ce valoare poate avea cultura rudimentary
sau cu totul dirigeata in o directie a alegalorului
asa numit cult? Cuno$thrtele alegatorului
find cu tolul de alta natura de cat
acele earl' sunt in chestie in politick este vadit
lucru ca din punt de vedere objectiv al
lucrului, acele cunostinti sunt ca $i cum nu
ar
ecsista. In adever, la ce servesc cuno$tintele
until contabil pentru a transa o chestie
social, ? Intru cat un matematic este apt,
si

55
$tiintificeste vorbind, a aborda $i a rezolvi
probleme sociolOgice si economice? Intru cat
un naturalist specialist in ornitologie, poate
sa se pronunte in contra sail in favoarea impozitului
progresiv ?
. Pin urmare, sa nu mi se dea on ce fel de
cul 'turd, fie cat de straina de acea privitoare
la societate, ca o norma sigura pentru a cladi
pe ea colegii electorale.
De alta parte, este evident, iard$I, ca cetatenil
cari nu *till
carte de loc sunt in conditii
de inferioritate in societate fa-td, cu cei
cari posed oare-care cuno$tinti. Dar in politica
deosebirea, marturisesc ch. nu prea este
mare intre un analfabet om cu bun simt,
independent $i cu dreapta judecata .si intre
un altul cu .oare-care cultura. Din punt de
vedere $tiitatific, nici until nici altul nu sunt
competenti in materie sociologica, din punt
de vedere practic, cel ignorant gaseste mijloc
de a se informa ca sä '$1 dea votul sea tot
cu atata con$tiintd, ba cate ()data cu mai
multi de cat cel pseudo-cult.
Dar cu $tiinta de carte redusa la mecanica
citirei $i a scrierei, se face atilt abuz in cat
sunt teri, cum de exempla. este Italia, unde
sufragiul universal este ingradit numai prin
singura conditie'a tint al ui cetirel $i a scrierel.
e
II
De and. cu superstitia cunostintel scrierel
$i a citirei, care pentru unii constitue o adeverata
$tiinta, politicanii $i rtactionaril s'an

56 .
grabit a face $i din aceasta rudimentary cuno$tinta
o conditie la exercitiul drepturilor
politice $i, prin urmare, in acela$ timp un
mijloc de a indeparta pe o mare, poate pe cea
mai mare parte de cetateni de la practica
acelor drepturi.
In adever, legiuitorii reactionari,muncindu-si
mintea de a, gasi tot fetal de greutati
pentru ca sä lipseasca pe cei mai multi de
drepturile electorate ad profitat de faptul ca
in matte Vert scrisul si
cititul sunt putin respandite
pentru a pane intre conditiele de ad-
misibilitate la'exercitiul cetateniei ,Si aceasta
cunostinta primal* Si sti nu credeti ca, sustinend'o,
o Justifica eel putin in mod ratio
nabil. Sa nu credeti ca ei cer de la alegator
cunostinta citirei $i a serierei ea o garantie
ca el va putea $i va sti sa voteze independent
si conform vointei lui.
Nu, politicanii fac din aceasta modesa
shinty un privilegiu intelectual pentru o parte
din muritori, el prezinta opiniei publice
cunoasterea color 25 de semne conventionale
ca ceva adenc jar pe fericitul muritor posesor
al acestui deposit $colar, ca pe un orn aproape
invetat, ca pe o fiinta cu predestinatie
pol i tied
aDa, striga el, un cetatan care tie a scrie
«$i a cite meritrt a fi alegAtor, caci, on cum,
«poseda o cultura oare-care, are un bagagiu
«cultural, Iti vine sli rizi de asemenea copiltirii.
Cad, mai la urma, ce mare lucru este
cunoasterea semnelor conventionale cari
reprezinta sunetele unei limbi ? Ce bagagiii
de cunostinte politice da abecedarul si- intru

57
cat el preghtWe pe cunoscator la rezolvarea
problemelor sociale si economics? Cititul este
un simple instrument mecanic §i inert
in mina cui-va. Daca cu cititul se ajunge la
marl lucruri este cu conditie de a to servi
mult Si continua de acest instrument, altminterlea
cu densul in neactivitate iti impo-
iobeti cel mult .captl
cu cunoasterea, cum
am spus, a cator-va semne i nimic mai mult.
Este cum ai ti notele muzicale bra insa sir
citesti muzica vr'o data. Nu, drept vorbind,
din toate elucubratiile polit.icanilor in vederea
restrangerei exercitiului drepturilor politice,
cu siguranta ca cea mai culminanta este
cea privitoare la stiinta abecedarului.
Aceasta manic a facia Si face pustieri gro-.
zave in spiritele multora. Multi aft un fel de
respect superstitios pentru un om incult si
ignorant, dar care declarh ca stie a ceti Si seri !..
Italia a flout o conditie de rastrangere a
sufragiului asa numit universal, din filosofia
abecedarului. Acum intelege on -tine, in o
Ora unde instructia nu e prea respandita,
cum e d, ex. a noastra, ce fel de sufragiii universal
ar ti acela care ar avea la baza astfel
de conditie!.
Unii au mers si merg mai departe. Unii
pretind ca un certificat"de scoalele primare
sau chiar de cele 4 clase gimnaziale este necesar
pentru ca cetateanulsa aiba dreptul de
a se ocupa de afaceri.cari it privesc ! Faimoasa
noastra lege electorala este impodobita cu
ast-fel de giuvaeruri. Asa, pentru a Ar o t a in
colegiul intaiu comunal, trebue sii fi invetat
patru clase gimnaziale !... Auziti pozna! De
-

_
58
asemenea pentru a vota in colegiul al doilea de
deputati se cere patru clase primare t Multi pedanti
nu se mu Itumesc,cu exibarea certificatelor
doveditoare, cad se indoesc data alegatorul
mai $tie sail nu cea ce a invetat, indoreala fie
zis in treacat, foarte intemeiata. De aceea ei
ar voi, pentru mai. multa siguranta, ca aspirantul
la alegator sa treaca examenul inaintea
unui juriil ! Ve inchipuiti scena, ea este
de comedic $i ma mir cum nu a fost inca
utilizata. Gasesti pe un om matur ocupanduse
cu algebra, cu limba Latina, declinend rosarosae
prin cash si facend pe tablou o ecuatie
de gradul al 2-lea. II intrebi, de ce se prepa-
11? Voe$te a se prezenta la concursul vre
unel catedre? aNu frate, iti respunde melan-
«colic, doreSc sa me fac alegator, sa pot $i eil
«vota la alegerile de Camera sail de Comuna ID
. Nu, hotarator, indata ce te departezi de la
puntul natural $i real a ceea ce inseamna
dreptul, de indata. ce uiti ca el este ceva
inherent cu individul national al unel teri
si ca nu-i trebue cui-va pentru a-I putea exercita
de cat versta mature, indata aluneci
pe terenuri absurde, ridicule si iti vine foarte
cu greil de a te mai reintoarce la o apreciare
mai sanatoasa a lucrului.
Fara clasa dirigenta, fara mana restransa
de oameni care xploateaet toate societatile,
= fara teama acelora de a. nu scapa puterea $1
exploatarea din mana, nu 'i-ar fi trecut nimarui
prin -minte ca sa pund tot feint de conditii
pentru exercitarea unui drept de -care
nu poti lipsi pe un cetatan §i
de care a fost
lipsit numal prin violenta $1 prin abuz.

-
51)
Tema, discutia, politicanil au rasturnat'o
in loc ca sufragiul universal sa fie dreptul
comun, 1"ar colegiele restranse sa fie justificate
i reclamate de partizanil lo, tema, cum
zic , este a$a de rAsturnat0,, in cat dreptul
comun, natural, pare ca sunt colegiele privilegiate
si trebue acum not sa ne luptam ca
sa justificam votul universal, adica un drept
care trebue sa fie al tuturor.
Nol ceeti-lalti,
suntem nevoiti de a darama
una tale una toate obiectiunile de rea cre-dinta
sail absurde ce ni se opun $i sa luptam
pentru drepturile naturale ale cetateanului
cum am lupta pentru castigarea unel favori,
a until privilegiii nemeritat,

..
INFLUENTA C ULTUREI
Este un argument care se invyaca, in toate
caziele, contra sufragiului universal si care
,serveste, in acelasi timp, de justificare a colegielor
priviligiate. Tata-I :
«Ori cum ar fi, on cat de pith' Alezvoltate
ar fi stiintele sociale, nu este mai putin adeverat
ca sunt cetateni mai laminar( si mai
competenti in unele chestii, precum de exempla
de igiend publicii, de finance, etc. si altil,
cei multi, cari nu au absolut nici o cunostinta.
A i pune pe toti la un loc inseamna a
inabusi *Willa si cultura prin ignoranta, in-
seamna a face ca sa domneasch cei multi,
dar si cei ignorantr, este a reintoarce .societatea
la starea de barbarie si a- periclita ma-
rele interese politice Si sociale ale Orel»
EY bine, aceasta obiectiune nu are absolut
nici o valoare, dar absolut nici una. Dacia, in
adever, mi s'ar dovedi acest lucru, data experienta,
popoarelor cu sufragiul universal ar
.rata aceasta, eu eel intai fi dasmanul cel
mai energic al votului universal. Dar aceasta,
I
as -

GI
o repet, nu este; atat justa ratiune cat $i ex-
Perienta popoarelor cu acest fel de sufragiii
sunt de fata a dovedi contrariul.
Ia sa discutam:
Cand cu sistemul votului universal se desflinteaza
deosebitele categoril artificiale de alegatori
$i se pun la un loc toti cetatenii,
bogatil cu saracii, cultii cu incultii, necompetentii
cu competentii, tine credeti ca obtine
mfluenta Cine credeti ca produc cu
rente $i domnesc pOlitice$te ? Ignorantil orb
competentii 7
Incultii orb. cultic ? Tot cel culti
tot cei invatati, de $i in mic numer, capata
ascendent si autoritate asupra celor multi si.
sfarsesc prin a impune cele mai multe din
ideile lor.
Acest lucru it $tie toata lumea. Influenta.
omulni cult asupra incultului este irezistibila,
ea resida in natura intima a lucrurilor. Nurnerul
cel mare se inchina inaintea numerului
celui mic, indata ce acesta din urma are.
o vedita superioritate morala si hitelectuala..
Istoria popoarelor, a societatilor $i a indivizilor,
este o dovada de aceasta. Poate omul inferior,
socialminte $i inlelectualminte, sa re
ziste la influenta celui dotat superior, poate
sa is in sine hotararea chiar de a nu'l asculta
i a nu'l urma. Totu$1 rezultatul este ca cel
'Maid va suferi fatal ascendentul celui al
douilea. 0 societate barbara s'a vezut civilizata
de o mina de oameni, dovada lumea.
romana ; nu s'a vezut Inca o societate civilizata
cazand in barbarie din contactul $i amestecul
cu o lume barbara. Acest lucru s'a
crezut cu privire la caderea imperiului ro

62
man sub. invaziunea barbarilor, dar s'a dovedit
asta-zi ca cultura nu s'a stins nici o data
in Italia, Franta, Spania, etc.
i notati ca alta este starea de rezboiii si
contactul cu popoare straine si dusmane,
alta este contactul intre cetatenil aceleiasi teri,
insa numai cu deosebire de cultura si de stare
sociala. In aceasta din urma privinta legea
este fatala, cel cult influenteaza pe cel incult.
Fiind asa, hi asa este, intreb : unde este pe-
ricolul sufragiului universal ? Prin amestecul
pe care am vorbit, sub regimul pe care it
pt -open, nu se va perde un dram de intelienta,
nu se va Ina 13'10 nici o competenta.
el mai bine preparati pentru viata politica,
pentru resolvarea chestiilor sociale, I i vor
avea locul de onoare si sub regimul cel larg
electoral, ,ca .i sub eel strimt, ba poate mai
usor sub eel inteitt de cat sub eel al douilea.
Adeverata directie a afacerilor o vor avea tot
cel mai apti si mai pregatiti. Siguranta Statului,
civilizatia, etc. nu vor perde nimic. Voiil
veni la exemple pentru a se vedea ca ceea-ce
sustin teoriticeste nu este de cat rezultatu l
eXPerientel altor popoare.
Dar mi se va zice : «Foarte bine, de cat
aceea -ce propui to este o simpla hi
desarta
formalitate. Daca sub regimul celor multi
«vor domni tot eel putini, dach cu alte cuevinte,
in colegiul cel larg de forma vor conetinua
a exista tot colegiele cele vechii resetranse
earl vor avea situatia, la ce ar mai
eservi un regim electoral in care eel multi
«nu ar intra de cat ca figuranti, find ins-
4trumentele actualei clase dirigente. In acest
$1

63
acaz e mai bine privilegiul pe fatal, de cat deaghizat
sub masca suveranitatel populare.»
El bine, lucrul nu este a$a de loc ; va exista
o mare deosebire intro regimul sufragiului
universal $i acela actual. Reforma nu va fi o
simpla formalitate. Si cand am zis .ca cei putini
vor continua a imprima directia celor
multi, nu am inteles ca vor imprima directia
de asta-zi, nici ca actuala clasa dirigenta va
fi stapana peste situatie pastrandull ideile pe
cari le profeseaza ea asta-zi.
Asta-zi clasa dirigenta in politica se gande$te
in prima linie la interesele celor putini
si priviligiati.,; sub regimul votului universal,
diriguitoril
mi$carei opinier publice vor tre-
bui sa se inspire din nevoile masselor populace.
Numai cu aceasta conditie cei putini vor
putea sa dirigeze curentul. Cat despre recalcitrantii
earl vor persista a lucra numai pentru
clasa veche dirigenta $i nu vor $ti sa se
inspire din noile conditii politice, acela vor
fi aruncati din miscarea politica $i nu vor
mai avea nil o influents in Stat.
II.
Am aratat cum temerea cea mare a multora,
anume ca primind in un singur colegiu
pe toti cetatenii fara deosebire de cultura, cei
ignoranti $i neculti ar stapani pe cel-l'alti,
nu e de be fundata. In adevar, cum un ignorant
ar putea atrage $i misca massele ? Cum
un om incult ar putea electriza multimea
asupra unor chestil in care nici ar indrazni

64
sa vorbeasca ? Ma marginesc a vorbi teoretic.
Ceea ce sustiri "hist), va capata o valoare decisiva
and voiu arata cu probe, cu fapte
luate din viata popoarelor cu sufragiii universal,
ca lucrul se intampla intocmai cum
it spun.
=
Dacti deci votul universal nu presinta acest
inconvenient, care in adevar ar fi gray,
schimb el are imense avantagil pentru cei
multi, .pentru eel insult', pentru cei napastuiti,
si aid sta marea lui insemnatate, in
aceasta se deosebeste de colegiele inguste, chiar
cand ele sunt compose din oameni mai mutt
sati mai putin competent'.
Iata acele foloase. Mai intal se restitueste
tuturor cetk'tenilor un drept inherent cu dents,
acela de a participa la afacerile line)" societali,
din care fac parte in -mod egal. Al doilea,.
e drept ca cei ce vor da impulzia cea mare vor
fi tot alegatoril superior' oa cul tura. si inteligenta.
Dar cata deosedire! Sub regimul colegiilor
restrinse, cel putini impun -cu forty
miscarea, curentul, lard a cauta sa convinga
pe masse de eficacitatea masurilor luate. Sub,
regimul sufragiului universal, elita in telectuala
va cauta sa faca sa triumfe ideile cele
mai cu caracter stiintific, uzand de persuasiune,
silindu-se prin tot felul de mijloace,.
propaganda -scrisa,. cea de vin graiii, etc., ca.
sa capete aprobarea celor mai putini -pregatiti.
In acest mod, oamenii competent" sunt
in vecinica agitare, nu ail timp ca sa-ia alurile
despotice ale claselor dirigente; de vreme ce
la lie-care pas el sunt nevoiti sa starue, sa
convinga; sa atraga massele earl, cu votul !or,
in

65
decid in ultima instanta in partea cui este
victoria.
Cu acest mi,jloc, politica devine o scoala,
unde eel culti si competenti initiaza la practica
stiintel politice pe cei multi $i nepreparati.
In adevar, de vreme ce va fi nevoe ca
toate chestiunile politice, economice, finan-
Clare, sociale, sa fie tratate de partide si de
oamenii politici inaintea marelui public ; de
vreme ce , cum am zis , marele public decide
In ultimul resort, este vadit lucru ca
eel interesati in miscare isi vor da toate silintele,
vor presenta toate explicatiele, vor
recurge la toate demonstratiile pentru a avea
castig de cauza. Va fi un curs practic de stiinti
politice si sociale, prin mijlocul caruia fie -care
ignorant va inceta tot mai mult de a fi ignorant,
iar nu ca sub regimul colegiilor inchise
sub care, cu cat tine -va este mai ignorant
cu atata devine tot mai mult, din cauza
ca este indepartat de la discutia si de la
participarea activa a afacerilor Statului.
si cu aceasta ocazie respund $i la o alta
obiectie care obiciriuit se face : Cum, sh zice,
voesti sa dai directia politica unor masse inconsciente
cari vor fi tot-d'a-una zestre guvernamentala
? Unor oameni cari nu at nici o
preparatie politica ?
El bine, nu. Lash ca, cum am zis, influenta
oamenilor independenti si culti nu se va stirbi
de loc, prin urmare nu inteleg cum situatia
ar deveni mai rea de cat sub actualul regim.
Dar este ceva pe care it uita dusmanil votului
universal. Acel ceva l'am atins acuma,
anume, ca este o copilarie de a-ti inchipui ca
.
5
..:

66 --
massele populare vor remanea tot-d'a-una asa
de putin pregatite ca acum. Din contra, practica
drepturilor politice ii va initia zilnic la
viata creata for din noil pi
cu cat vor fi mai
amestecati intim la afacerile marl ale tares,
cu atata el vor deveni tot mai demni de
sarcina lor, chiar in cazul cand consideri
dreptul de votare nu ca un drept social nediscutabil,
ci ca un privilegid dat celor cars
merits a'l practica.
Cine i$I inchipueste ca poate sa faca din
massele populare, cu sufragiul universal, on
ce pofte$te si ca ele sunt menite a fi vecinic
instrumente, se in$eala amar. Exemplele din
cele-l'alte ten sunt dovada.
Cine crede ca este un alt mijloc de a initia
pe cetatean la viata politica de cat acela de
a'l pune in pozitie ca sa',-sl poata exercita
acele drepturi pe deplin, it rog sa mi-1 arate.
Eti nu cunosc altul.
In adever, cum voe$ti ca un cetatean, caruia
nu 'i se &a ocazie de a se gandi la chestiele
Orel sale, sa se priceapa, indata ce intreaga
lul activitate este absorbita de munca pentru
existents ? Si nu este ridicul de a'l indeparta
de la viata publics pentru acest motiv, cand
stiff bine ca tinandu-I vecinic departe de la
afacerile Statului it condamni ca tot-d'a-una
sa fie in starea in care se afta, ? Fie-care vede
ca cercul este vitios. Pe de o parte ii ceri
cuiva ca sh fie demn de sarcina de alegator,
adaogand ca numai atunci ii vel da acea
sarcina cand va fi demn. Este intrebarea,
cum va putea fi el demn vre-o data, data
nu -i dai ocazia, data nu '1 pui in pozitie de

--
67
a se initia ? Aceste luc,ruri nu voesc sa le $tie
reactionaril.
De aceea, cea mai bunk unica $coala poli
tica pentru a ridica nivelul moravurilor cetatenesti,
este votul universal, este amestecul
tuturor la un loc, este practica zilnica a drepturilor
electorale, este $tiiiita ce se capata
prin experienta in un domeniti de cuno$tinti
eminamente experimental.
III
Este un avantagiii pentru masele populare
in stabilirea votului universal, care face pe
d-nii politiciani din clasa dirigenta a nu accepta
cu nici un pret sistemul electoral de
care me ocup. Iata-1: Am zis ca in definitiv
tot ael putini, adica cei culti $i mai competenti
vor avea mare influents in sanul vas-
tuluisi nemarginitulul colegiii. electoral.
Dar cum $i subt ce conditil ? Iata marea
chestiune. Elita, ca sa zic a$a, culturala a
cetatenimei va avea primul loc in mi$carea
politica, cu conditie ca ea sti studieze si sa
propuna solutiuni in sensul si spre binele
celor multi, al caror delegati intelectuali vor
fi. Numal cu aceasta conditie el vor putea
sa,"$1 mentina suprematia ci ascendentul for de
cetateni mai pregatiti in afacerile sociale de
cat cometantii lor. Sub sufragiul universal
partide vor exista, lupte crancene vor avea
loc, politiciani vor fi, dar ceea ce va distinge
pe partide si
pe politiciani, va fi ca cu total,
mai mult sail mai putin, vor da bataliele

.
I
68
for decisive pe chestia intereselor politice si
economice ale masselor. Chestiunile de la ordinea
zilei sub sufragiul universal desbrticat
de on -ce piedica, Nor fi cele privitoare la populatia
cea mare si la nevoele el. Propaganda
va tinde la partide ca sa caute a propune
mijloace mai eficace pentru a remedia relele
sociale si a resolvi grelele probleme lasate in
parasire pana acum, de mina de oameni care
guverneaza cele mai multe din popoare.
Iata marea deosebire dintre regimul electoral
inchis si confinat in o singura patura
sociala i dintre acela al poporului insa i.
Asta-zi, de ex., la not toate chestiunile fundamentale
earl' ating economia poporului insail
sent sau lasate de o parte sau escamotate.
Asta-zi, cu colegiele alambicate care le
avem, fie-care ciocoias are curagiul de a'si
arata ura sa contra masselor si cu toate. astea
poate juca un rot politic. Pentru ce ? Pentru
ca organizatia electoral& este ast-fel in cat
preponderenta politic& al arna nu de la cetateni,
fara deosebire de avere si de cultura, ci
de la o clash sociala care in majoritate are
interes de a fi in favoare ideile ciocoiasului.
Cu mijlocul acesta poti fi reactionar, poll fi
dusmanul celor multi 'fa' ra nici un sacrificia,
de vreme ce cercul politic este de-asupra curentelor
populare.
Cu totul alt-ceva va fi sub regimul votnlui
universal. As voi sa and atunci pe ciocoiasi
exprimandu-sl dispretul Ion contra n lasselor
populare, as dori sa vad in parlament
deputati sarind ca furiosi cAnd ar fi vorba
de vre-o reforma democratica I
Axa politica

:
69
s'ar deplasa sub regimul care it apar, .partidele
s'ar transforma, insa$1 cele reactionare
ar cauta sa se popularizeze, cu riscul, la caz
contrar, de a se vedea desfiintate sau discreditate.
'lath marele folos pentru -masse al sufragiului
universal, iath dar in ce conditil elita
intectuala va putea avea ascendent Si va
dirigea massele.
Acest punt este acel care in realitate face
pe classa dirigenta de a se opune unui larg
sistem electoral. 4u este temerea ca cultura
si
inteligenta vor fi inabu$ite in oceanul e-
lectoral ; aceasta temere nu poate exista de
cat la unii naivi. Adeverata temere este ca
nu formatiunile actuale politice, ca nu interesele
classei care are situatia politica actualmente,
sa fie lovite de moarte, ca nu cum -va
privilegiele abuzive in toate ramurile sa in
ceteze, iar eel ce se bucurau de foloasele for
sa fie aruncati ca simplii muritori in caldarea
comuna electorala.
Dar reactionaril nu indraz,nesc de a manifesta
aceasta temere, singura reala, singura
fondata. Si pentru a combate votul univer-
sal precum si dornnia masselor nu invoaca
interesele for periclitate, fiind-ca egoismul
for s'ar vedea pe fata. El recurg deci la alte
arme : in numele culturel amenintate, in numole
Orel periclitate, in _numele civilizatiel
si alte comedii de acestea el yin si combat
votul universal. Aceasta rea credinta este revoltatoare.
Cad daca el ar veni si ar spune
lamina: anu voim sa ne perdem foloasele pe
«earl starea actuala ni le clan, not am recunoa$te
ca au dreptate si ca
sufragiul univer-
,

.
70
--
sal va avea in definitiv acest rezultat. Lupta
de classy la classy ar fi push larnurit si multe
spirite sincere cari din motive deosebite, insa
toate gresite, combat votul universal, ar parasi
lagarul exploatatorilor, cad ar intelege
ceea-ce ii doare.
Noi suntem mai franci. Noi declaram ca
data dorim sufragiul universal nu este numai
ca o reparatie a unei injustitil sociale
de principil, ci voim ca grin mijlocul lui
massele populare sa poata indeplini revendicatiele
for juste si legitime.
Nu amoral unei egalitall absolute, in - participarea
la afacerile nationale, ne absoarbe
exclusiv, ci convingerea ca reformele populare
nu trebuesc sa fi octroiate Orel" din gra-
ta si
mila unei clase de cetateni, ci ele tre-
buesc propuse $i realizate de insasi cei interesati,
cu toata demnitatea pe care cauze asa
de drepte o comporta.

^.1
EXEMPLELE
I
Am tratat pe larg chestia votulul universal,
discutand una cate una toate obiectiunile ce
i-se fac si aratand ca toate, dar toate, nu pornesc
de cat din interesele meschine ale partidelor,
cari se recruta din clasa dirigenta.
Acum vin la exemple, cad cititorii au observat
ca m'am pazit de a da exemple si m'am
marginit la o discutie teoretica.
Apoi exemplele sdrobesc cu desavarsire toate
obiectiunile dusmanilor acestui regim electoral.
Dash s'ar potrivi cine-va la tot ce reactionarii
invoach contra votarei obstestI si ar fi
adeverate toate grozaviele cari sustin ca vor
decurge din acest sistem politic, ar trebui
ca sa vada in tarile cu sufragiul universal
un spectacol spaimintator. Ar trebui sa vada
acele tari prada ignorantei $i a bandelor inculte,
ar trebui ca averile oamenilor, persoana
for sa fie date prada multimelor inculte,
ar trebui sa vada guvernele compuse
din drojdiele societatel , confiscand averile

72
celor bogati, aruncand tara in aventuri Internationale,
impedecand progresul si (land
societatea in urma cu cate-va veacuri. Daca
ar fi drepte si intemeiate acuzatiile ce se
aduc votului genera], ar trebui sa vedem la
.tarile cari sa bucura de acest regim, elita
intelectuala nesocotita, batjocorita, stiintele
deconsiderate , specialistil huiduiti si ideile
cele mai baroce si mai cornorate triumfand.
El bine, toate acestea reactionarii pot sa
le vada in imaginatia lor, dar aiurea nicaerea.
Asa, avem trei tail de prima ordine practicand
sufragiul universal: Franta; Germania
si Statele-Unite.
Unde sunt groza viele de cari ne vorbesc
dusmanii regimului ce aparam ? Sa mi le
arate. Franta sub acest regim politic 'si-a
reconstituit fortele sale morale si materiale,
a intemeiat definitiv Republica si este una
din tarile cu politica mai cuminte, cu reculegere
mai serioasa. Ba ceva mai mult. Franta
republicans si votanta universals, arata un
spirit prea timid, merge prea incet pe calea
progreselor sociale, evitand de a se angaja
cum s'ar cuveni pe calea reformelor economice
populare. Statele-Unite au ajuns la o
prodigioasa desvoltare culturala, industrials
j economics. i acestei marl tari, mai mutt
de cat Frantei, i se poate reprosa nu un avant
desordonat pe calea chestiunilor sociale, ci,
din contra, o rea vointa chiar de a le aborda,
neinteleasa in mare parte sub regimul celor
multi, al masselor populare. Numal in Germania,
de si monarchica, aprope autoritara, totusi
chestiunea socials si economics este puss in

73
mod mai lamurit $i progresele democratiei
care vine in numele revendicarilor masselor,
sunt vadite $i nu va trece mult pentru ca
succesul sa fie aproape desaversit.
Ell Suntem departe de grozaviile pe cari
votul universal le aduce in o Cara !...
Este adeverat insa, ca din cauza de imprejurari
deosebite, lung de enumerat, sufragiul
universal in nici o Cara nu a dat ceea ce
trebuia sa dea. Massele populare neexperimentate
nu ail stint ca sa se serveasca de
acest admirabil instrument electoral pentru
a capata dreptate in numeroasele chestiuni
in cari ele sunt nedreptatite. Ba chiar s'ar
'Area ca experienta dovedeste ca democratia
s'a inselat punend prea multa speranta in
acest sistem politic pica el este menit de a
nu modifica mai mult organizatia economics
de cat cele-l-alte regimuri electorale. Eu insa
persist a crede ca sufragiul universal va da
mai terziil roadele sale $i
ca massele popu-
lare prin el, fara revolte $1 revolutil de strade,
vor intra in drepturile pe cari numeral, forta,
inteligenta for reclama.
Dar $tiff obiectiunea care se face la nos
specialmente. Clad aduci de exempla pe
Franta, Statele-Unite, Germania, indata 'ti
sa raspunde ca in acele tars alegatorii sunt
mutt mai culti si mai independenti de cat
la nos, si ca, prin urmare, sufragiul universal
ar fi la nos un adevarat dezastru, crici
el ar deveni un instrument minunat in mina
tuturor guvernelor, ba ca cu densul s'ar putea
desfiinta libertatile si Constitutia inlocuindu-se
cu un regim cezarian.

INDEPENDENTA ALEGETORILOR
I
0 obiectiune se face contra introducerei sufragiulul
universal la not $i trebue sa o spun,
o obiectiune serioasa, unica serioasa $i in mare
parte intemeiata, anume: ca introducend acest
sistem dal on -carui guvern un mijloc -mladios
cu care sa'si poata crea parlamente, autoritati,
institutiunI, on -ce ar pofti $i sa domneasca
fara nici o grija.
SA vedem. Nu eti void sustine ca, cu introducerea
votulul ob$tesc, moravurile politice
se vor inalta ca prin farmec, cetatenil
vor deveni independenti $i
integrii la minut,
ca ingerintele $i presiunile vor inceta $i ca
parlamentele vor deveni expresia libera a alegatorilor.
Nu, aceasta nu va fi, cad indepen-
denta si cerbicia electorala, onestitatea ceta-
teneasca, nu atarna in mod exclusiv de cutare
sau cutare regim electoral, ci de conditil so-ciale
cars sunt d'asupra. Deosebite regimuri
electorale nu pot avea de cat o influents secundara.
Unele prin organizarea for pot incuraja
conruptia electoralai precum acela al

-
75
colegiilor inguste si compuse pe categorii,
altele fac mai grea conruptiunea electorala
precum sunt colegiile largi, altele pot impedica
in mare parte coruptia, dar cate °data
dati mai usoara ocazie la ingerinte si asa mai
departe.
Prin urmare, sa ne intelegem, cei cari cred
ca eu propun sufragiul universal cu speranta
de a starpi toate bubele electorale, precum
coruptia, mgerinta, slabiciunea masei electorale
Si aceasta starpire sa se faca repede de
azi pana maine, aceia sa insala, aceia nu m'ail
inteles.
Scopul limn este altul, anume, de a da Orel
un regim electoral care cu timpul sa dea
si poate da admirabile rezultate, pe cand eel
actual, chiar presupunand ca actualul este mai
superior, lucru ce contestez energic Inca
este ceva Para viitor, ceva care nu tinde de
cat la perpetuarea coteriilor si la apasarea
claselor populare.
De sigur ca votul obstesc la inceput va fi
intovarasit de oare-cari dificultati, de sigur
cd
guvernele noastre, cari sunt foarte putin
scrupuloase, vor cauta sa traga din acest regim
profite ilicite si vor izbuti poate. Este
posibil si chiar probabil ca in cel intai ani
guvernele isi vor putea crea parlamente servile,
cum aceasta s'a vezut in Franta si cum
sa vede in Germania, de si
aceasta lard este
pe punctul de a se emancipa complet politiceste.
Toate acestea sunt posibile. Dar ce urmeaza
de aci ? Ca nu trebue introd us pentru aceasta
votul universal ? De loc. Si iata pentru ce:

-
76
Cei cart fac obiectiunea cum ca guvernele
vor putea, sub regimul votarei tutulor, face
tot telul de ingerinte, si se opun, pe acest motiv.
la introducerea lui, aft aerul de a crede cum
ca data prefera actualul regim celui ce'l propun,
este din cauza ca sub actualele colegil
electorale ingerinta lipseste, guvernele nu izbutesc
a-si forma majoritati parlamentare, nici
nu pot face tot ce poftesc. El bine, aceasta
este pur si simplu ridicul.
Cad as intelege, mai la urma, sa aperi cel
mai ingust si mai absurd regim electoral si
sh nu '1 schimbi cu acela al sufragiului universal,
cand al avea sub acel regim cel putin
independenta electorala, cerbicia cethteneasch,
cand guvernele ar fi neputincioase de a 'si
crea majoritati parlamentare si ar fi tinute
in frail de co' legiele inguste dar viguroase.
In acest caz int s'ar putea zice: «e posibil ca
«sufragiul universal sa fie mai drept si mai
«democratic, dar pe cata vreme sub regimul
«colegiilor inguste am independenta electo-
«raid, am controlul, am libera expresie a ale-
«ghtorilor si pe cata vreme sufragiul univer-
«sal ar face st perdem toate aceste calitati,
«apoi mai bine prefer sa pastrez colegiele mcle
aindependente, de cat sh le inlocuesc cu al-
«tele mai largi, mai echitabile, dar slabe si
«neputincioase.»
Dach lucrurile ar fi asa, data colegiele actuale
electorale ar fi modele de cerbicie cetateneasch,
dach experienta ar fi dovedit ea
guvernele sunt sdrobite de cate on se incearca
de a le incalca, in acest caz inarturisesc ca
nu as avea mare lucru de obiectat. Cad toata

_
77
lumea mi-ar spune : cfoarte bine, foarte bine
«cu sufragiul d-tale universal, dar nu putem
csa desfiintam colegii independente, cu tra-
(dip de civism $i de onestitate, pentru a ne
«arunca in necunoscut.))
Dar este oare asa lucrul ? Colegiele noastre
electorale sunt ele data nu modele dar cel
putin ni$te colegii tari, independente $i cinstite
? Am nevoe sa spun ca nu, de o mie de
on nu ? D'apoi care guvern a facut alegeri
nu a c5patat majoritati sdrobitoare ? D'apoi
care guvern a voit sa faca ceva, sa treacle' o
lege, sa comita o enormitate $i nu a isbutit cu
actualul corp electoral ? Am nevoe de dat
exemple ? Si nu sunt elocuente toate alegerile
din urma ?
Este neauzit lucru ca sa ai un regim elec
toral corupt, coruptibil $i docil pang la ani-
hilare, Si totusi sa to opui sufragiului
versal tocmai pe ast-fel de motive. Este ab-.
surd lucre ca dupa ce titii ca on -ce guvern
a facut ce 'i -a placut sub actuala lege electorala,
sa vii si sä zici ca esti contra votului
universal de teama ca nu cum-va guvernele
sa faca tot, ce vor pofti. Dar pand acum ce
ai avut ? Dar pang acum ce au facut guvernele
?
Tot ce se poate discuta este, data sufragiul
universal nu ar fi mai reil in aceasta privinta
de cat ceea ce avem.
-----
si
unlit

78
II
Ori-cine va cauta sa aprecieze in mod luminat
chestiunea : ce este mai preferabil, din
punct de vedere al moralitatel si al independentei
chiar electorate? actualul regim electoral
sari sufragiul universal, va trebui sa
se pronunte pentru acest din urma.
In adever, regimul ingust electoral are toate
defectele celui larg si universal, plus alte defecte
ale lui propril, minus calitatile aceluia.
Asa, is sa le luam pe rand. Ca independenta,
amandoua sistemele, pentru moment,
sa echivaleaza si aceasta in cazul cel mai reit
pentru sufragiul universal cu toate ca
fac o rezerva.
Zic pentru moment, find ca este pozitiv
lucru ca sistemul votului universal nu ar
trece mutt si ar face din alegatori un corp
compact, independent $i luminat. Sub regimul
ce'l sustin, sunt elemente admirabile de
caracter, indegendenta, civism, ele nu sunt
Inca desteptate la viata politics. Cand prin
propaganda, lupte politice, framantare zilnica,
discutie publics $i amestecul neincetat in
marele nrobleme sociale, ccrpul cel mare electoral
va capata constiinta de valoarea si de
insemnatatea lui, atunci era ingerintelor electorate,
a ministerelor abusive, a parlamentelor
servile, a unel clase ciocoesti, va disparea
pentru tot-d'a-una. Sufragiul universal in
Franta a fost la ordinele lui Napoleon al
III-lea 20 de ani, dar, dupa acest trist invetamint,
el $i-a capatat vigoarea barbateasca

Si
79
macar ca in timp de alti 20 de ani el a
suferit tot felul de asalturi de la pretendenti,
Cezari in perspective, etc., el a ramas fidel
convingerilor lui republicane. Mareplul Mac-
Mahon a trebuit sa Gala, cu ministerul sea
reactionar cu tot, fata cu independenta
cerbicia sufragiului universal, care, cu 10
ani inainte, servise totu$1 interesele unui Na-
poleon.
Massa electorala este perfectibila ca orl
-ce organism social. Un corp electoral slab,
poate sa devina cu timpul independent $1
conscient. Este a $coala pentru aceasta ca
pentru on -ce lucru, $i $coala, o $tie toata
lumea, ca nu e alta de cat marea practice
a drepturilor politice.
Cu sufragiul universal slab la inceput,
$tim unde ne ducem, ne ducem la o stare
din ce in ce mai perfectibila, la posesiunea
de sine a poporului intreg.
Intreb insa, ce perspective poate avea un
regim electoral bazat pe tens restrans $i ingust
? Care poate, fi viitorul unui regim care
este rezemat pe nedreptate $i traeste din escluderea
a milioane de concetateni ?
Viitorul este ca spiritul de coterie politica
infloreste tot mai mutt, iar independenta dispace
din zi in zi fate cu mijloacele de coruptiune
din ce in ce mai mare $i mai atragatoare.
Rezultatul este ca, din sanul acestor
coterii electorale, ies camere servile $i incapabile
$i se nasc ministere ridicule, sustinute
de o patura subtire de politiciani. Dace nol
nu vom largi colegiele actuate electorale, aunt
convins ca, peste 10 ani, in ele nu se vor
si

80
mai putea alege de cat cei cari vor voi sa
cumpere voturi. Vorbesc de colegiul I mai
cu seama. Ultimele alegeri au dovedit aceasta.
Iata perspectiva ce ne asteapta. Colegil sail
slabe, ca cel al treilea, sail corupte, ca eel
intaiu
Pe cand sub regimul sufragiului universal
se poate forma o scoala politica, se pot
stabili curente, se poate lupta contra coruptiunel
$i a presiimei, interesand massele populare
la reforme cari le privesc, desteptandu-le
la viata politica folositoare lor ; sub
acela al sufragiului restrans nu poti destepta
de cat pofte, nu poti stimula de cat interese
personale sail de coterie. In cazul d'anteiti,
eel putin exists convingerea ca vel avea un
corp electoral tare', in al doilea nu poll hrani
aceasta idee, cad cu cat corpul ingust electoral
devine mai luminat, cu atata el devine
$i mai corupt. Independenta cea mare cetateneasca
nu o poll avea in nici un caz.
Sa mai voraesc de moralitafea unui sail
celui-l'alt regim electoral ? Regretatul C. A.
Rosetti a pus in evidenta faptul ca singurul
mijloc de a scapa cat se poate.mai mutt de
coruptia electorala, este suprimarea colegiilor
ingustu, admirabil de potrivite pentru o actiune
bAneasca. A$a, asta-zi cand alegerea
until candidat atarna in colegiul intaiu de
10 voturi, poate sa be cumpere ; poate cum-
Ora 20, 30. Cand insa un colegiu va fi de
mil de alegatori, asi voi sa still cum se vor
putea cumpara atatea voturi cite trebuesc
pentru a decide victoria? In tot cazul, lucrul
va fi foarte, foarte greil.

4:2;
-81.-
Prin urmare, ca moralitate, ca independents,
colegiul larg universal este preferabil stare'
actuale de lucruri.
Pana acum m'am pus in ipoteza cum ca
momentan colegiele de sufragiu universal vor
fi identice, ca independents, cu cele de asta-z'.
Lucrul lush nu este tocmai asa ; eu cred ca
sub sufragiul universal, de la cele intaiu
momente, va fi mai multa independents.
III
Logic si riguros ar fi a crede ca, amestecand
la un loc in un singer colegiu deosebite
colegii electorale, din cari fie-care luat
in parte este slab, sa urmeze ca si colegiul
ast-fel format sä fie tot asa de slab ca cele
vechi intrunite. Prin urmare, la intaia privivire
se poate crede cum ca cu sufragiul universal
nu se castiga absolut nimic in independenta
si civism.
Am convingerea ca este o eroare. i iata
de ce : Sub actualul sistem electoral fortele
independente $i energice ale masse' electorale
sent imprastiate in trei colegii. Aceasta
diviziune arbitrary are de rezultat a le reduce
la neptitirita pe toate, a le neutralize din
cauza lipsei de legatura si de comunitate de
interese dintre ele. De altminterea este stiut
lucrul ca Primariele, la inceputul fie-carui
an, la aceasta ocupatie se dedaii, trecend
pe unii alegatori din colegiul al 1I-lea
cand au conditiunile cerute in -
intaiul,
6

82
pentru a iinpra$tia manuchiul electoral independent.
Ei bine, aceleasi forte exact numerice$te intrunite
la un loc, ducend o cam panie impreuna,
votand impreuna, etc., prezinta o dezvoltare
de putere cetateneasca mutt mai mare, pe
cuventul ca nici cea mai mica cantitate nu
e perduta nici neutralizata prin diviziuni artificiale.
De altminterea, ceea ce spun se bazeaza
pe un principitt elementar fizic $i so-
cial.
Dar mi se va spune, ca data concentrarea
fortelor indenendente se face de o parte, de
cea -lalta se 'face de asemenea concentrarea
tuturor elementelor slabe, maleabile, electorale,
prin urmare di dcultatea fiind mai mare
totul se reduce la starea intaiu de lucruri.
Nu este insa asa.
. Sa nu se creada ca elementele slabe unite
la un loc, devin tot mai slabe, dupa cum
cele tari devin tot mai tari. Aceiasi lege do-
ming totul.
Puterile indoelnice, elementele
maleabile electorale, unite, castiga $i ele in
forta in aceasi proportie, $1 aceasta este evident.
Asa, alta resistenta opune un corp eleetoral
slab $1 restrans, $i alta carid, deli slab, este
numeros. Fie-care alegator isi simte coatele
mai libere, puterea de presiune asupra unui
corp mare electoral impra$tiindu-se pe o mai
larga suprafata, urmeaza ca fie-care alegator
in teza generala prime$te o ciocnire mai
mica.
Exemplele nu lipsesc chiar in viata noastra
electorala. Multi ,credeati, cu ocazia reformei
-

-
83
electorale de la 1883, cum ca desfiintindu-se
un colegiu $i aruncand cotingentul aceluia
in celelalte, pi in urmare marindu-le pe cele
ramase, -rezultatul va fi ca toate colegiele vor
perde din independenta $i din taria lor. Fiecare
isi aduce aminte ea pe tema aceasta opozitia
de atunci a scut campania.
Faptele au dovedit contrarul. Fie-care din
cele trei colegil remase au capatat mai multa
tarie $i independenta. In special colegiul al
II-lea era considerat ca condamnat, prezicerea
nu s'a realizat. Din contra, acest colegiu
are minunate elemente politice. Ceea-ce a dat
inca o tarie relative, colegiilor intiiu $i al
doilea, de. Senat mai cu seams, a fost introducerea
in sinul for de elemente straine, elementul
cult $i luminat, profesiunile libere,
doctorii, licentiatii, etc.
Colegiul al.. III-lea a capatat o insemnata
forts electorala din momentul ce i s'a dat, pe
ling& taranii votatori indirecti, $i elementul
votantilor directi, cei cu patru clase primare,
etc. Aceste lucruri sent necontestabile, amestecul
alegatorilor de diferite categoril, realizat
in ultima reforms, a dat fructe bune. A fost
in mic o experienta pentru pregatirea sufragiului
universal, cel putin al colegiului unit.
Iata cum, indata ce tine -va isi da osteneala
de a analiza constiincios lucrurile, ajunge
a le vedea sub o alts fats. Din nenorocire, la
not analiza impartial& nu e tocmai in favoare,
in privinta eresurilor $i a prejudetelor
suntem o tars de curente. 0 idecrespandita,
cu grew iese din mintea chiar a celor mai

84
luminati,' ideea ca sufragiul universal ar slabi
situatia politica, respandita cu abilitate
de reactionari, o vezi reprodusa de oameni
la cari nu to astepti.
Am tratat chestia sufragiului universal cat
se poate de larg si am cautat prin un paralel
sa dovedesc ca aceasta forma de votare
data nu e mai hung, dar de sigur ca nu e
mai rea, pentru moment, si cu mult mai
superioara mai tarziii.
1
1
}
1.,
Y
11
,
1 r1

11
INCHEERE
I
Votul universal are done feluri de dusmani :
Unii sunt de principiii, reactionarii de toate
nuantele, cari ved o nenorocire in acest mod
de votare, peste tot local $i on and. Ei nu-1
gusts in Franta, in Germania, nicaerea, ei
nu-1 primesc nici ca perspectiva indepartata
in victor. Cu aceia nu se discuta, acelora se
va impune, in contra vointei lor, odata sufragiul
universal.
Sunt insa altii cari admit in principiii sistemul,
cari sunt partizanii lui, dar nu in momentul
de fats, ei cred ca Cara nu e Inca
pregatita pentru ast-fel de regim electoral,
ea moravurile politice nu sunt destul de coapte,
etc. Me refer, bine inteles, la oamenii de bung
eredintA, nu la cei ce invoaca acest argument
ca simplu pretext de a inlatura chestia.
Ati observat un lucru ? De cate. on este
vorba de o reforms oare-care, tot-d'a-una se
vor gaii multi cari sa obiecteze ca este premature.
Aceasta sta in natura oamenilor timizi
sau cari nu-si dart bine seamy de ceea-ce

86 --
se propune. Surprinsi cu o propunere, neavend
nici timpul, nici mijloacele de a o studia, ei
prefers a cere amanarea sub plictisitorul $i
mull repetatul motiv ca tara du e pregatita
Inca! Natural ca $i sufragiul universal trebue
sa fie salu tat cu asemenea fastidioasa si
timoroasa obiectie.
Daca lumea politics, spiritele alese 5i ho-
Wile s'ar fi potrivit acestei categorii de oameni,
asa numiti cuminti, cars nu iubesc a brusca
lucrurile, zic ei, apoi nici o reforms, dar ab-
solut . nici una cu un caracter mai fundamental
nu ar fi avut loc. Societatea ar sfirsi
prin a pieri de prea multi cumintie, care
echivaleaza in multe cazuri cu anemie, pacato,sie
sufleteasca.
Asa cu privire la votul universal. Cand,.me
rog, as intreba, massa alegatorilor nostri va
fi coapta pentru introducerea votului universal
? Cand aceasta reforms va fi potivita ?
Peste tali ani ? Peste 10, peste 20, peste 30,
cand ? La aceasta nici odata nu ti-se respunde.
Atat numai li-se repeta ca tara Inca
nu e pregatita !...
Daca intrebi MM. cum tara are sa sa se
pregateasca, iarasi nu capeti ca respuns mare
lucru. Ti se spune ca atunci cand alegatorii
vor fi mac luminati, mai independenti, mai
nu stir]. cum. Dar toate acestea sunt chestil
de apreciare ; tot-d'a-una corpul electoral va
lasa ceva de dorit in o privinta sail in alta.
Cad cine isi inchipue ca vom avea vr'o data
o massa electorala absolut fara defecte si
slabiciuni,
se insala amar. Acest lucru nu '1
gasesti r, in nici o tara, si nu '1 vel gasi poate

87
veacuri intregi. Cu mijlocul acesta chestiur
nea votulul universal poate sa fie indefinit
amanata din generatie in generatie. Cad utmasii
nostril' evident ca vor fi mai exigent.i
in materie de calitati electorale de cat noi,
asa ca ei vor gasi massa alegatorilor tot insuficienta,
macar ca ea va fi realizat serioase
progrese. i asa mai departe, cum am zis,
din generatie in generatie.
Adev6rul este ca chestia, dupa cum am aratat
in capitolele precedente, se pune rritl cand se
pune pe terenul meritului $i al capacitatel.
Al o massa electorala, buns rea, aceasta este,
trebue sa lucrezi cu ea si sa 'I dal drepturile
pe earl nu le poll refuza pe nici until din
motivele invocate.
$'apoi la noi este o particularitate care
vine in contra obiectiunel pe care o discut.
La noi nu este vorba de a acorda dreptul de
vot la o massa de cetateni earl nu l'a avut
inca, dupa cum se pune chestia d. ex. in
Belgia. La noi de 25 ani tori contribuabilii
de 21 de ani sunt votanti, cerand deci sufragia
universal nu cerem de cat modificarea legel
actuate electorale si desfiintarea categoriilor
arbitrare, massa electorala ramane aceeasi.
Apoi nu este nedrept de a zice ca o clasa de
cetateni care sunt alegatori de 25 de ani, nu
merita Inca de a figura in acela$I colegiu cu
restul -Orel ? Dar cum vroiti ca alegatoril
tarani cad de el mai mult e vorba sa
capete mai multa experienta si mai rnulta
pricepere cetateneasca cand sistemul actual,
modal de .votare etc., ii condamna pentru

es
88
TeGie la un rot $terS, la ceva pasiv, farce viata
$i tAra vointa ?
$'apoi intru cat se cer calitati mai superioare
pentru votul universal de cat pentru
regimul cenzitar ? Din contra, inteleg in un
regim cenzitar sa ceri conditii de capacitate
Si de avere, sa fit dificil, dar ub regimul
eel larg electoral, uncle toata lumea trebue
sa intre, intreb ce conditil se pot cere?
Nu, cu cat, discuti chestia cu atat vezi eh
toate obiectiele nu ail nisi o valoare $i ca ele
stint sail simple prejudete sail ascund sub
ele o mare ura in contra claselor populare
II
Am tratat pe larg chestia sufragiulUi universal.
Am cautat a'l ,justifica din toate puntele
de vedere $i am insistat foarte mult asupra
actualitatei lui urgente. Not radicalii
nu primim ca sa ni se vorbeasca de votul obstesc
ca de ceva care este rezervat 'viitorului ;
el se impune astral' si
sustinandu-1 nu o fa-
ces cum am face cu impozitut progresiv,
care, evident, ca mai are de a$teptat pans a
fi introdus, gratie intereselor clasel dirigente,
ci ii sustinem cu ferma convingere ca aceasta
reforms nu mai poate astepta. Mai mult, not
nu prezentarn sufragiul universal ca o revendicare
exclusiv radicala, ci ne adresam $i la
alte partide liberate $i le spunem ca e de
datoria for sa 'I inscrie $i in programul tor.
Sufragiul universal in alte tari a ajuns pro

89
prietatea tuturor partidelor, de ce la not partidul
liberal nu '$i l'ar insusi?
Vorbind de acest sistem l'am tratat in principiti,
fora a me intinde asupra deosebitelor
modalitati in care el sa prezinta pe unde
functioneaza. Se intelege ca data ar fi vorba
ca sa intru in desvoltari in aceasta privinta
as
7
avea multe de obiectat $i de criticat. A$a,
eu nu consider ca Italia are sufragiul universal,
tend it bazeaza pe $tiinta cetirei $i a
scrierei. De alts parte in Germania etatea de
25 de ani care sa cere cetateanului pentru a
exercita drepturile sale politice este exorbitanta,
este in acela$I timp un mijloc de a
inlatura vremelnic de la vot sute de mil de
alegatori. Ddr diviziunea circonscriptiilor electorale,
modul de votare, precum $1 acela
de a determina majoritatea sunt atatea punte
care ridica grave obiectii, pe earl le void
trata intr'un alt studio mai tarziii.
Un lucru este urgent $i pe acela it semnalez,
anume, tirania majoritatilor $i anihilarea
tuturor celor-l'alte curente sociale $i politice
earl nu pot la alegeri intruni egalitatea plus
unul din numeral votantilor. Aceasta chestiune
intra naturalmente in instil organismul
sufragiului universal.
Singurul mijloc de a face ca parlamentul
sa fie expresia complete a ideilor $i curentelor
din tarn este ca legea electorala, sufragiul
universal, sa aiba la baza proportionalitatea.
Altminterea, alegerile pot fi chiar libere
si parlamentul totqi -va fi expresia de
cat a unui partid, ceea ce nu e menirea parlamentelor.
e

90
Nu pot sfarsi fara a face cite -va reflectil
melancolice.
Presa noastra in genere, este prea absorbita
de politica zilei, de animositatile dintre
partide. Ea nu consacra destul timp pentru
tratarea chestiunilor de principiii, care singure
pot provoca curenturi in public.
Nu mai remane indoiala ca evitand cu ingrijire
tratarea chestiunilor de principit, al
un public mult mai binevoitor, ale carul
idel nu le jignesti intru nimic. Articolele de
polemica nu desteapta animozitati si protestari
de cat printre politiciani, marele public
le citeste si se amuzeaza de toate.
Dar ors cum fie, $i cu toate inconvenientele
pe cars le prezinta tratarea chestiunilor
sociale $i economice, este de mare nevoe ca
ele sa fie abordate si date in discutia publicului.
--p

CUPRINSUL
Introducere
Adversaril sufragiului universal.
Sociologia si Multimea .
Distinctii interesate . .
Averea si patriotismul .
Averea si Cultura. . .
Influenta Culturei . .
Exemplele
Independenta Alegetorilor
Incheere
pag.
«
«
9-15
16-39
a 40-47
«
a
e
«
1VIII
48-51
52-59
60-70
71-73
a 74-84
a 85-90