SUFRAGIUL UNIVERSAL - upload.wikimedia....
SUFRAGIUL UNIVERSAL - upload.wikimedia....
SUFRAGIUL UNIVERSAL - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
G. PANU<br />
<strong>SUFRAGIUL</strong> <strong>UNIVERSAL</strong><br />
BUCURETI<br />
TIPOGRAFIA cLUPTA), AL. LEFTERIU.<br />
1893.
)<strong>SUFRAGIUL</strong> FNIVERSAL<br />
,<br />
1
<strong>SUFRAGIUL</strong> <strong>UNIVERSAL</strong><br />
INTRODUCERE<br />
Multe stint institutiile incompatibile cu<br />
spiritul modern si care constitue o pedica<br />
pentru realizarea revendicarilor populare.<br />
Este inset' o reforma fara de care ideile de-<br />
mocratice $i<br />
emanciparea economics a mase-<br />
lor nu se poate face, o reformer, singura in stare<br />
de a modifica situatia politics actualci, singura<br />
care va putea sa ninticeasca coteriele<br />
politice si sa dea flatten la partide cu bath<br />
largo popular ti, singura care poate mcitura<br />
si curati terenul de politicianii ordinari<br />
de lingusitorii tronului, singura, mai adaog,<br />
care va izbuti sa puns un trio puterei regale<br />
0 sa reduca pe rage la rolul modest de<br />
ef al unui popor liber. Acea reforma, cititorii<br />
au inteles deja, ca nu este alta de cat<br />
.4.<br />
r.<br />
qi
VI<br />
modificarea legei actuate electorate si intro-<br />
ducerea votului universal.<br />
Aceasta re forma, nu ma sfiesc a o pune<br />
inaintea on -carei alteia cu caracter politic.<br />
.Data cine-va m'ar intreba: ce pre feri momentan,<br />
o republics cu sufragiil restrcins<br />
sau o monarhie cu votul universal; as retspunde<br />
lard ingetimeala ca prefer pe cea din<br />
urma. $i nu as fi neconsecuent.<br />
Cacti data este vre-o re forma politica care<br />
sa influenteze mai mutt asupra solutiunilor<br />
economice ale democratieti, de sigur ca este<br />
votul universal. Cu o regalitate constitutionala,<br />
a.vcind sufragiul universal, tarec poate<br />
sa'si dea institu,tiele cari ii plat, massele<br />
populare pot capelt,a influenta pe care o me-<br />
AMC in stat ; cu sufragiul insa restrcins, cu<br />
detestabilul regim a celor trei pacatoase colegii<br />
actuate, set fie bine stiut de on -ce radical<br />
sail democrat, ca reformele pentru cart<br />
luptam nu se pot realiza nici-odatd. Cacti<br />
preponderenta politica find, in actualul regim<br />
electoral, in mana unei inguste si subtiri<br />
clase dirigente, evident ca aceasta class<br />
nu ,pa consimti nici °data ca sa se sinucida<br />
'ea insasi.<br />
Coteriele politice au viata dura si<br />
un egoism nelimitat, nu ele vor ceda cel mai<br />
mic lucru care ar tinde sei le is puterea<br />
din mind,
VII<br />
-' Am zis ca lard sufragiul universal not<br />
nu vom putea realiza nici o data nici una<br />
din reformele noastre. In adever, stiind din<br />
ce elemente se compun actualele colegii si<br />
mai stiind formatiunea obipuitei a camerilor,<br />
este o utopie a crede ca darea de pamcint<br />
tuturor t etranilor, impozitul progresiv,<br />
marginirea influentei marei proprietati, etc ,<br />
vor putea deveni articole de lege. Este iare4i<br />
o utopie de a crede cum ca parlamentele<br />
elite din sufragiul restrdns si censitar vor<br />
aborda si vor da solutii largi tuturor chestiilor<br />
economice -sari se discuta in terile cu<br />
sufragiii universal, precum raporturile dintre<br />
lucrcitor si patron sail proprietar, asi-<br />
-gurarea vietii fi a beitrin.e.tilor fie ccirui ro-<br />
mdin muncitor, marginirea influentei capitalismului<br />
in produclia industrials si altele.<br />
Parlamentele colegiilor restrdnse vor da<br />
din cdnd in cdnd just atdt, in aseminea materie,<br />
cdt sei poata spune fi striga ca au facut<br />
ceva pentru clasele laborioase. i a doua<br />
zi chiar, cdnd vor acorda un beneficiii mai<br />
real, se vor grcibi sa is cu mdna stanga<br />
ceea ce au dat en mina dreaptd. Aceasta<br />
au facut'o cdnd cu legea ruralet de la 1864:<br />
cat desflintat claca, dar a doua zi au stabilit<br />
muncile agricole mai teribile de cdt claca<br />
in
VIII<br />
Pentru reformele economice sufragiul universal<br />
este cOnditia sine qua non. El primecczet<br />
Mate chestiele, fi cum am mai zis, ford el,<br />
propaganda noastra va fl tot d'a-una de<br />
idei, nici odatci de fapt, de practica.<br />
De aceia void aborda chestia sufragiului<br />
universal ca intrdnd in programul radical<br />
si<br />
"constituind unul din cele mai capitale<br />
puncturi din acel program.<br />
--<br />
G. PANU.
,<br />
ADVERSARII<br />
<strong>SUFRAGIUL</strong>UI <strong>UNIVERSAL</strong><br />
I.<br />
: .<br />
Din toate reformele politice, rolizate de o<br />
suta de ani, acea care a intampinat si intampina<br />
mai multa rezistenta, in clasa veche si<br />
actuala dirigenta, este votul universal. Libertatea<br />
individuals, libertatea presei, a intrunirilor,<br />
etc., ail fost cum ail fost obtinute. De<br />
alts parte, de voe de nevoe s'a recunoscut<br />
dreptul ca in dirigerea afacerilor statului sh<br />
participe, in principiii, si poporul.<br />
Cand a fost insa ca principiul sa se puny<br />
in practica, atunci eele mai subtile $i mai de<br />
rea credinta distinctiuni s'afi formulat. Faptul<br />
concret<br />
de popor, a fost pus $i trecut prin<br />
tot felul de ambilicuri legale, notiunea clam<br />
de natiune a fost sofisticata, imbucatatita si<br />
redusa ast-fel in cit, tine se uita la popor si<br />
la natiune in _came $i oase si priveste apol ce<br />
au facut diriguitorii din ele, se sperie de atata<br />
rea credinta, de atata cinism.<br />
.
10<br />
Combinatiele la cari. au dat loc acordarea<br />
drepturilor politice sunt infinite. Numerul s'a<br />
cantarit cu dramul, apoi a fost fractionat in<br />
chipurile cele mai fantastice; la baza sistemului<br />
sail admis tot felul de conditii absurde<br />
si restrictive, norma dupa care ail lost acordate<br />
drepturile politice a variat in modul cel<br />
mai nelimitat. i toate acele combinatii, toate<br />
acele distinctii Si subtilitati, in ce scup ? In<br />
scop ca A. se acorde la cat se poate mai putini<br />
cetateni drepturile politice, in scop ca de<br />
la acele drepturi massa adinca a locuitorilor,<br />
adica acea ce constitue poporul. i natiunea,<br />
sa fie, sub tot felul de pretexturi, indepartata.<br />
Se intelege ca clasa dirigenta a avut grije<br />
ca sa tigureze ea cea intal in toate combinatiile<br />
legilor electorale, ea este push in toate<br />
sosurile politice. Caci de !... tine imparte parte<br />
iii face.... Asa, chiar in sistemele electorale<br />
cele mai cenzitare, s'a gasit tot-d'a-una mijloc<br />
de a introduce asa numita cultura si capacitate,<br />
constatate prin diplome $i certificate<br />
de studil. Nu s'aii gasit insa de cat locuri<br />
foarte modeste, cand s'aii gasit, pentru<br />
milioanele de muncitori, cari tin cu spetele<br />
for intreaga economie a rel.<br />
Toate merg insa papa' la votul universal,<br />
aid cea mai teribila resistenta opune clasa<br />
dirigenta Cu cat cauta cine-va a se apropia<br />
$i in exercitarea drepturilor politice de notiunea<br />
reala de popor, cu atata resistenta este<br />
mai mare. Politicianii qi combinatoril de legi<br />
electorale au gasit mi,jlocul ca din un popor<br />
d. e. de un milion de barbati, sa faca unul<br />
iiumal de 50 60,000. Reducand ast-fel in -
I.<br />
-<br />
II<br />
mod arbitrar numerul, creand un popor arbitrar<br />
$i de fantazie, se intelege ca clasa dirigenta,<br />
care nu numera mai mult de 30-40p<br />
de cetateni, se intelege zic di ea i$1 creaza o<br />
situatie minunata politica. In un namol de<br />
un milion de votanti, ea ar disparea ca o picktura<br />
de apa; in un corp electoral de 50-60,000<br />
cel mutt 80,000, ea are $i poate sa'$1<br />
pastreze<br />
pe viitor o influents preponderanta.<br />
Tata tot secretul sistemelor electorate cu<br />
sufragiii restrans. Toate argumentele cart se<br />
dad pentru a justifica aceasta mutilare a poporului<br />
sunt pure pretexte. Ele tind a masca<br />
urthatorul fapt brutal : o many de cetateni<br />
avend, fie prin avere, lie prin cultura, o situatie<br />
exceptionala, cauta a mentinea asemenea<br />
privilegiu necontenit $i se refuel. de a<br />
imparti benefidiele situatiei for cu numerul<br />
cel mare al conationalilor tor.<br />
Trebue sa se obisnuiasca cine-va a cauta<br />
,<br />
interesul $i egoismul in fundul tuturor ches-<br />
tiunilor politice sari economise cari se prezinta<br />
la suprafata sub aspectul cel mai dezinteresat<br />
si cu un lux de cuvinte frumoase<br />
care incanta. El bine, cum am zis, in fundul<br />
chestiunei sufragiulul restrans, nu este altceva<br />
de cat o chestie de interes, de conservatie,<br />
de existents a unei clase, de lupta din<br />
partea exploatatorilor in contra exploatatilor.<br />
Ed $tifi ca in numele interesului general,<br />
al sigurantei Statului, al pericolului national,<br />
se justifica starea de restrictie electorala. Argumentele<br />
nu lipsesc cauzelor celor mai nedrepte.<br />
Este vorba insa, data acele a$a anumite<br />
argumente, au vre-o valoare card be discuti
12 I<br />
i data, cu cat intri in inima acestor chestiuni,<br />
nu vezi cum-va virful nasului clasel<br />
diriginte. Ceea ce me voiu incerca a face.<br />
II.<br />
Sunt done feted de oameni earl se opun la<br />
introducerea votului universal. Inteiii sunt eel<br />
interesati in cauza, aceia carora noul sistem<br />
electoral li-ar strica, li-ar lua toata puterea<br />
preponderanta, sunt acei ce formeaza clasa<br />
dingenta actuala. Cu ,acestea nu se discuta,<br />
on ce discutie este de prisos.<br />
In adever, cum voeti sa convingi pe' un<br />
om care 41 cunoaste interesul, ca sa faca ceva<br />
contra lui ? Cum poll pretinde sa to aprobe<br />
un om luminat in o chestie care stie ca va fi<br />
fatala lui ? Este a cere imposibilul, este a<br />
pretinde ceea ce nimeni nu are dreptul de a<br />
pretinde, sinuciderea, distrugerea cui-va prin<br />
el insa$1.<br />
In -zadar chiar al pretinde asemenea lucru.<br />
in zadar al discuta, rezultatul va fi un non<br />
possumus categoric. Istoria politica contemporana<br />
precum si cea veche arata cu prisosinta<br />
ca clasele sociale, castele, nu . aft renuntat.<br />
nici- °data, de bung -voe la privilegiile for si<br />
acestea li s'aii rapit cu puterea de poporul<br />
napastuit. Si aceasta este adeverat, chiar cand<br />
aparenta s'ar rata in unele cazuri favorabila<br />
parerei contrare.<br />
'Asa, vazut'ati un rege care sh fie partizanul<br />
republicel $i sa<br />
abdice el si cu familia lui in<br />
si
, -----<br />
13<br />
favoarea formei republicane de guvernamant ?<br />
Vazut-ati un republican militant pe tron ?<br />
Auzit'ati de o clasa socials, de exemplu cea<br />
aristocratica, care cand e scutita de impozite<br />
sa ceara ea singura a fi supush la plata birului,<br />
intocmal ca $i cea-lalta clash? Vazut-ati<br />
un corp electoral inchis, care el singur sal-0<br />
distruga privilegiele $i sa primeasca in sanul<br />
seu elementele considerate cu dispret de el ?<br />
Ed nu am vazut, nici am auzit de aseminea<br />
lucruri.<br />
S'a intamplat $i se poate intampla ca o clash<br />
privilegiata, un corp inchis Si<br />
favorizat, sa fats<br />
concesiuni, sa renunte la oare-cari privilegii, sa<br />
deschida portile la elemente noui, in urma unor<br />
presiuni teribile, in urma unor protestari $i<br />
reclamatil energice. In a cest caz, nu se poate<br />
zice ca clasa privilegiata a recunoscut necesitatea<br />
reformei $i a facut'o ea. Ceea-ce se poate<br />
numai pretinde este a se zice ca acea classa<br />
priviligiata a recunoscut ca resistenta absoluta<br />
$1 intransigenta vor fi definitiv fatale, $i<br />
cu un spirit de oportunitate dictat de nevoe<br />
ea a preferat a face concesiuni, ea singura,<br />
pentru a '$1 mai prelungi existenta, de cat a<br />
infrunta pericole imediate.<br />
Asa, se poate ca o camera censitara sa prodame<br />
sufragiul universal, se poate ca un rege<br />
absolut sa concedeze o constitutie libera, se<br />
poate ca o classa socials sh recunoasca ca si<br />
ea trebue sa plateasca impozite. Ceea ce voesc<br />
sä spun si ceea-ce intelegeam mai sus child<br />
ziceam ca o clasa prvilegiata nu se distruge<br />
ea singura, este ca o asemenea clash nu re-
14<br />
nunta de buns voe, de la sine, fara nici o<br />
reclamatde, fara nici o presiune, la privilegiele<br />
ei $i ca pe cat timp nimeni nu ridica protestari,<br />
institutiele cele mai odioase, privilegiele<br />
cele mai nejustificate sunt practicate<br />
fara scrupule, fara mustrare de constiinta, de<br />
cei cari se folosesc de ele.<br />
Aceste le zic pentru ca cetitorii sa inteleaga<br />
ca tratand chestia sufragiului universal $i<br />
propagand aceasta idee, nu ma adresez de loc<br />
la cei cari trag foloase politice, sociale $i<br />
eco-<br />
nomice din starea actuala de lucruri, nici nu<br />
taut a-i convinge, fiind ca $tiil mai inainte<br />
ca aceasta este de prisos.<br />
Ma adresez deci la altil. La tine? La a doua<br />
categoric despre care am vorbit mai sus. Aceasta<br />
a doua categorie se compune din oameni<br />
de bung credinta, cari fara interes hranese<br />
idel du$rnane votului universal, din<br />
altii cari nu au asupra acestei materil nici o<br />
idee fie in bine, fie in rift, $i in fine din cei<br />
mai multi cari au un interes capital politic<br />
$i economic in introducerea votului universal<br />
$i cu toate acestea el nu '$1 daft searna de<br />
acest interes pang. intru atata, in cat sail sunt<br />
indiferenti ideei sail; ceea ce e mai curios,<br />
sunt chiar contra.<br />
Cu elementele aceste deosebite cari compun<br />
data nu dusmanii dar cel putin indiferentii<br />
pentru votul universal, void cauta a discuta.<br />
In aceste elemente sta izbanda ideei. Cand<br />
categoriile de mai sus se vor converti la regimul<br />
votului universal, succesul va fi asigurat,<br />
cu toata opunerea celor cari au inte-
15<br />
res la mentinerea actualel legi electorale. Cand<br />
opinia publics va fi luminata asupra acestei<br />
chestil, imi va fi indiferent daca la minister<br />
$i in parlament vor fi dusmani al votulul<br />
universal. El vor fi nevoid on stt'l admits,<br />
adica sä se supuna, oftand, curentulul, on sa<br />
dispara sub presiunea fortei morale si a protestarilor<br />
energise.<br />
L<br />
4.<br />
I 3<br />
T.<br />
c.
i<br />
I t 11<br />
SOCIOLOGIA SI MULTIMEA<br />
, r<br />
I.<br />
De sigur ca politica precum $i cunostintele<br />
care privesc chestiele sociale si economice, nu<br />
aii tendinta de a constitui o stiinta. Sunt<br />
parti din cunostintele privitoare la societate,<br />
care au luat deja pe ice pe colea caracterul<br />
de stiinta, adica de legi generale $i neschimbatoare<br />
in anume conditii. Unele ramuri din<br />
vastul material sociologic ail devenit apanagiul<br />
specialistilor care se prepara prin studii<br />
indelungate pentru a putea corespunde pe cat<br />
e cu putinta la nevoile sociale.<br />
Prin urmare la intaia privire se pare strand,<br />
absurd chiar, cum in un domeniii asa de vast<br />
si de variat ca acela al cunostintelor politice<br />
sociale, domeniii mult mai grew de cat acela<br />
al $tiintelor positive, chestiunele cele<br />
mai insemnate si mai vitale se trateaza si se<br />
rezolvesc nu de specialisti, ci de oameni rara<br />
nice o preparatie, de simplii cetateni, de alegatori<br />
$i de alesii for de la intamplare.<br />
Pentru a rezolvi chestiunile complicate privitoare<br />
la societate, se cer cuno$tinti intense<br />
si<br />
un spirit de objectivitate Malta, cu toate<br />
acestea ele sunt date pe mana tuturor, $i data.<br />
.<br />
(<br />
,<br />
-.1,
17<br />
in domenii mult mai restranse ca .acela de<br />
exemplu al chimiei, fizicei, etc., se cer specialist)",<br />
in acela de care ma ocup nu se cere<br />
nici o prepara tie prea 1 abi a.<br />
Aceasta obiectie care o fac, a isbit pe multa<br />
lume. Sociologii de cabinet o formuleaza<br />
mai cu searna pentru a critica aspru starea<br />
actuala de lucruri. Herbert Spencer, care in<br />
chestiele practice sociologice este omul cel<br />
mai reactionar si mai dispretuitor, in numele<br />
stiintei ajunge la .conchizii pe care conservatorn<br />
si partidele vechi le exploateaza in favoarea<br />
credintelor for politice, strigand : «flack'<br />
«suntem contra domniei riurneruly, data voim<br />
«sa restringem cercul celor ce se ocupa cu<br />
«politica, aceasta o facem de acord cu socio-<br />
«logii si cu -oanienil de stiinta.»<br />
Obiectia de mai sus clack loveste in toate<br />
sistemele si regimele electorale, fie ele on -cat<br />
de restrinse Si de inguste, ea insa pare a da o<br />
lovitura deciziva sistemului electoral bazat pe<br />
votul universal.<br />
In adever,. in nici un sistem obiectiunea nu<br />
pare a avea mai multa valoare de cat in acela<br />
dupa care toti ceatenii, avand o varsta oare<br />
care, 'Ara nici o alta conditie, sunt declarati<br />
apti de a aborda si rezolvi toate chestiele cele<br />
mai complicate. In nici un sistem contrastul<br />
nu pare .mai mare vezend pe un economist<br />
vfirsat in ale stiintei sale sau pe un financiar<br />
avand tot acelas rol ca si cel din urma .orn<br />
incult si ignorant; cum aceasta exista in sufragiul<br />
universal.<br />
S'ar parea deci ca stiinta sociala condamna<br />
sistemul votului universal, s'ar parea ca de-<br />
, 2
18<br />
mocratii care au imbratisat toate progresele in<br />
deosebitele ramuri speciale, sunt anti$tiintificI,<br />
sunt primitivi, cand apara si propaga un regim<br />
electoral care ar fi negatiunea cunostintelor<br />
sociale, contrariul $tiintei sociologice.<br />
S'ar 'Area de asemenea ca cu cat un regim<br />
electoral este mai restrins, bazat pe mai multe<br />
restrictii $i distinctil, $i cu cat inlatureaza pe<br />
mai multi cetateni de la participarea la afacerile<br />
politice $1 sociale, cu atat acel sistern<br />
este mai aproape de idealul sociologilor $i de cerintele<br />
unei riguroase stiinte sociale.<br />
Asa, data admitem momentan acest punt<br />
de vedere, va trebui sh constatam ca sistemul<br />
electoral din Belgia este superior celui din<br />
Franta, ca regimul politic din Austria este<br />
mai stiintific de cat acela din Germania, ca<br />
not Romanii cu chestiele sociale, politice<br />
economice suntem mai in conformitate cu cerintele<br />
sociologice de cat Americanii, Englezii,<br />
etc.<br />
Tot din acestea ar urma ca terile care cauta<br />
a tine seamy de sociologi, departe de a voi<br />
sari largeasca colegiele electorate $i sa le dea<br />
o baza mai vasty, din contra ar trebui sa<br />
ceara revizuirea in sensul de a ingusta $i de<br />
a elimina cat se poate mai malt numeral<br />
care nu poate fi de cat incult, inconstient,<br />
lipsit de on -ce preparare sociologica.<br />
Iata mi se pare chestia in toga nuditatea<br />
ei ,puss pe terenul eel mai solid pe care it<br />
aleg de obicinuit adversarii votulul universal,<br />
in special, $i adversarii a on -carui regim representativ<br />
in general.<br />
Sa discutam $i sa,<br />
vedem data obiectiele pe<br />
$i
-1.9<br />
care le-am espus sunt fundate sau data- nu<br />
cum-va este la mijloc o confuzie, o neintelegere,<br />
care dh o aparenta de adever, acolo unde<br />
. nu este.<br />
..<br />
, II. ,<br />
Daca sociologia cu toate ramurele el multiple<br />
ar fi o $tiinta cunoscuta si recunoscuta<br />
ca ast-fel de toata lumea, o stiinta inaintea<br />
rezultatelor careia fie-care sa se inchine ca<br />
inaintea evidentel, natural ca criticele adresate<br />
sistemului de guvernare prin multime, prin<br />
cei culti §i eel inculti la o lalta, sistemul su-<br />
fragiulul universal, ar fi fondate.<br />
In adever, ar fi monstruos, stiintificeste vorbind,<br />
ca sa existe o clash restransa de oameni<br />
care sa aiba in mana solutiele irecuzabil demonstrate<br />
..a tuturor chestielor sociale, industriale,<br />
economice, etc., care sa fi dovedit matematiceste<br />
ca nu e de cat o singura forma<br />
de guvernament care sa aiba la indemana<br />
pentru fie-care boala socials un leac infailibil,<br />
precum este, de exemplu, chinina in contra<br />
frigurilor, si cu toa.te acestea sa vedem ca po-<br />
poarele nu bags in seams pe acei perfecti<br />
sociologi, ca multimea prefera a cauta ea solutiele,<br />
ca politicianii discuth asupra formei<br />
de guvernament si ca<br />
vulgul lash remediele<br />
infailibile pentru relele sociale $i administreaza<br />
singur doctoril practice, babesti, absurde.<br />
Asa, evident ca ar fi un mare scandal ca<br />
un om politic sa persiste a zice ca sufragivil<br />
tuturor eqte preferabil unui guvern exit din<br />
o class& restransa, compusa din oameni care
20<br />
ar sti sa dovedeasch tot ce Anna cu evidenta/<br />
doue .si cu done fac patru.<br />
Cu alte cuvinte, dach stiinta sociologich ar<br />
deveni lard replica, dach adevarurile aratate<br />
de ea in chestiele sociale, nu ar prqvoca nici<br />
o discutie, nici o obiectie, dupa cum aceasta se<br />
intamplacu unele din ade'Varurile demonstrate<br />
de stiintele fizice, chimice, etc., atunci de la.<br />
sine societatea, cred, cu o reserva pe care o<br />
voice expune indath, ca 'st-ar croi o alth forma<br />
de govern, un alt sistem representativ, o alth<br />
baza sociala.<br />
i aceasta s'ar intampla fara, violente, fara<br />
impunere. Asa, dach in conditiele de mai sus,<br />
popoarele ar inlocui sufragiul universal prim'<br />
un corp electoral restrans compus numal din<br />
oameni intailibil competenti, sh fie siguri d-nii<br />
reactionari ca aceasta reforms nu ar fi impusa<br />
cu forta, nu ar fi dictath cu toate pro- _<br />
testurile amare. Nu, ea ar fi admisa de bunh<br />
voe de toath lumea, acel colegiiI electoral s'ar<br />
intemeea cu consimtimantul tuturor, in puterea<br />
evidentei, in puterea adevarurilor infailibile<br />
si a competentei nediscutate a celor<br />
ce '1. vor compune.<br />
Acest punct este foarte important, voesc<br />
deci sh '1 pun in evidenth. Am zis ca sociologia<br />
devenita stiinta s'ar impune prin forta<br />
convingerilor tuturor. Asa nimenea nu s'ar<br />
gandi in o chestie, de exemplu de impozite,<br />
sa propuna si sh sustina ceea ce ar fi contrar<br />
demonstrat, cu taria unei demonstratil ftirh<br />
e,a<br />
replica.<br />
Niminea nu ar indrazni sh dea in<br />
chestia industrials o solutie oare-care, pe cand<br />
sociologii ar fi dovedit cu puterea nerecuza-
21<br />
Ha a evidentel, ca nu este de cat cutare solutie<br />
$i nici de cum alta. Special istii ar capita<br />
in mod legitim $i fara contestare locul<br />
IMAM,<br />
locul exclusiv chiar in materie si co-<br />
legiul format de el, menit de a guverna popoarele,<br />
ar fi un colegiii natural, necontestat<br />
si neimpus nimarui.<br />
Pentru a se vede t mai bine ceea ce voesc<br />
sh spun, sh dau cite -va exemple. Astronomia,<br />
in -unele parti ale ei, este o Stiinta perfecth<br />
ale caria constathri sunt nediscutabile. In aceasta<br />
materie astronomul se impune restului<br />
oamenilor fifth, ca sh radice nici o contestare.<br />
Nu am vezut inch pima acum pe nici un om<br />
profan in ale acestel stiinte, lie omul cel mai<br />
prezumtios , opunandu-se la demonstratiele<br />
astronomiei. Nu am vazut de asemenea oameni<br />
straini de aceasta materie, ca sa aiba<br />
curagiul de a o trata in publicitate, si de a<br />
pretinde ca sunt specialisti si ch. $tits tot atat<br />
cat *lift astronomic.<br />
Alt exemplu. Chimia, fizica, mecanica, matematicele,<br />
stiintele naturale, etc., an parti<br />
pozitive, asupra chrora nu mai incape discutie.<br />
Restul concetatenilor stiti aceasta si au<br />
convingerea ca chimistul, fisicianul, mecanicul,<br />
etc. cunosc mult mai mult in materia<br />
for proprie, de cat ei simplii muritori. Cum<br />
se face, ch. oameni foarte culti, mai cu seamy<br />
acestia, recunosc fara sii murmure autoriratea<br />
specialistilor in asemenea materil ? Cum se<br />
face ca primesc conclusiele evidente ale acelora<br />
fara nici o resistenta ? Respunsul este<br />
usor de dat. Flind-ca chimistil, fisicii, etc.,<br />
prin ocupatia lor , prin studiele $i mai cu
-<br />
22<br />
seams prin rezultatul ocupatiel lor, dovedesc<br />
ca ceea ce sustin este irecuzabil, ca specialitatea<br />
for este o stiinta natural inchisa asupra<br />
careia pentru a vorbi si a discuta se cere o<br />
preparatie speciala.<br />
El bine, revenind la sociologie, la stiinta<br />
omului in societate, intreb, oare aceasta stiinta<br />
capatat'a ea acel caracter de precizie si de<br />
siguranta absoluta, nediscutabila, care it au<br />
unele parti din stiintele din earl' am dat exemple<br />
? Cred ca nimenea nu ne va respunde da.<br />
Atunci ce este de mirat data oamenii in genere<br />
nu voesc sa se carmuiasca in materie<br />
sociala de o class restransa, care nu poseda<br />
adeveruri nediscutabile si, intru cat e nerational5<br />
pretentia ca in lipsa de oameni absolut<br />
competenti este mai preferabil a da ocar<br />
muirea tuturor, de cat unei classe foarte putin<br />
pregatita si cu roarte multe apetituri ?<br />
III.<br />
Intr'un singer caz, am aratat, dreptul<br />
sti-<br />
notati ea zic stiintific, iar nu social,<br />
de a participa la afacerile care privesc pe<br />
societate, ar putea fi contestat multimel, anume<br />
cand sociologia cu toate ramurile ei multiple<br />
ar fi o stiinta asa de exacta in cat fie-care sa fie<br />
nevoit intelectualminte si rnoralmente a se inchina<br />
inaintea adeverurilor si a solutiilor el.<br />
Am zis stiintific si nu social. In adever,<br />
cand politica ar deveni o stiinta pozitiva,<br />
s'ar dovedi ca numal solutiile el sunt cele<br />
drepte, Inca nu va fi nimenea in drept sa le<br />
impuna cu forta society pe cat timp aceasta<br />
nu ar voi. Chiar cand s'ar demonstra pang,<br />
. -'<br />
si
-<br />
23<br />
la evidenta cum ca singurul corp competent<br />
de a se ocupa de afacerile statului $i ale societatei<br />
ar fi un corp restrans, compus din<br />
oameni necontestat competenti, Inca nu se va<br />
justifica masura de a impune multimei acest<br />
stapan, pe cata vreme multimea unanim nu<br />
va recunoaste- evidenta acestel necesitati.<br />
Asa, un exemplu: Sunt scoli pentru ingineri,<br />
architecti, medici, chimisti, etc. Gel ce<br />
studiaza in ele ies cu diplome prin care<br />
se afirma capacitatea si competenta lor. Intreb,<br />
oare numai in puterea diplomei si a<br />
presumtiel de stiinta un medic, un chimist<br />
un astronom, etc. impune cunostintele sale<br />
societatel ? Oare cand sunt bolnav mi se impune<br />
cu forta ingrijirea until' medic ? Oare<br />
ma sileste tine -va cu brutalitate ca sa recunose<br />
ca pamantul se invarteste in jurul soarelui<br />
iar nu acesta in jurul pamaritului ?<br />
Oare cand chimistul vine in o manufacture,<br />
cu brutalitate cauta el sa impuna patronului<br />
modul si procedeurile de a avea culori<br />
frumoase, etc. ? De sigur ca nu.<br />
Dach primesc ingrijirile medicului este ca<br />
sunt convins ca el e competent, si ca en nu<br />
sunt ; data recunosc adevarurile astronomice<br />
este ca sunt incredintat de rara competenta<br />
a celor ce ocupat cu descoperirea lor;<br />
daca primesc combinatiunile chimice ale chimistului<br />
este ca tendinta imi arata ca Para<br />
dansul eh nu ass fi capatat culori asa de frumoase<br />
pentru stofele mele si asa mai departe.<br />
El bine, asa trebue sa se intimple Si in<br />
cercul cunostintelor sociale, cu mult mai<br />
grele si mai complicate. Exista un corp res-
24<br />
trins, dar absolut competent, in chestiele sociologice<br />
? Nu are de cat sa se impuna el<br />
singur restului societatei, dup:i cum se impun<br />
mai mult sail mai putin cele-Palte corpuri<br />
restrinse de savanti. Iata de ce ziceam la inceput,<br />
ca drept stiintific poate exista pentru<br />
oameni competenti de a voi sa se impuna<br />
profanilor ; drept social, insa, adica dreptul<br />
de a uza chiar de presiune, chiar de puterea<br />
legala $i executiva, pentru a'si exercita ci<br />
aplica rezultatul descoperilor $i al cunostintelor<br />
sale, acest drept nu poate exista, nu trebue<br />
sa existe nici o data.<br />
Societatea in marea el majoritate poate sa<br />
nu admita chiar concluziele stiintei celei mai<br />
pozitive. Acest lucru este trist deplorabil,<br />
dar el s'a vezut. El bine, nimeni nu este autorizat<br />
de a uza de forth pentru a'i impune<br />
chiar adeverurile cele mai elementare, cad<br />
si aceasta este un .-fel de tiranie, o stapanire<br />
-brutalti si adeverurile chiar cele mai necontestate<br />
trebuesc sa se impuna mint& convingerei,<br />
iar nu trupului in mod fella.<br />
Aceasta in cazul cand politica ar fi o stiinta.<br />
Este insa asa ? Toata lumea stie ca nu. Necontestat<br />
ca o mare parte din savanti se de=<br />
dail la diversele ramuri ale cunostintelor<br />
sociale. Asa politica propriu zisa, economia<br />
politica, finantele, chestiele sociale, etc., etc.,<br />
au facut pasi marl, si cate o data au ajuns<br />
la resultate aproape pozitive. Biologia vine si<br />
ajuta sociologiei, istoria omului si a popoarelor<br />
din cele mai vechi timpuri aduce necontenit<br />
lumini noul in chestiele arzatoare si<br />
grele, in problemele sociale. Necontestat ca<br />
i
25<br />
sunt oameni competenti, toarte competenti in<br />
ale politicei, in ale stiintei de a cunoaste oamenu<br />
$i a'i guverna; necontestat ca este o<br />
patura sociala mutt mai serios preparata pentru<br />
a dirigia afacerile statelor $i a popoarelor,<br />
de cat multimea cea mare care nu are nici<br />
timpul nici posibilitatea de a se ocupa cu<br />
. ast-fel de chestii.<br />
Dar serios vorbind, poate pretinde cine-va<br />
ca sociologia a capatat acel grad de sigurantd<br />
care it ail in -nude parti cele-l'alte<br />
stiinti ? Se poate sustine ca exists o patura<br />
sociala care este asa de competenti . in ale<br />
guvernarel Si stapanirei societatei, in cat restul<br />
oamenilor sa se inchine ei lard protestare ?<br />
Atunci ? Atunci cum se vine cu pretentil<br />
la dreptul de guvernare exclusive? Gum se<br />
cauta a se impune cu forta acest drept foarte<br />
problematic, tend, precum am aratat, chiar<br />
cu )drept real, chiar adevaruri stabilite nu se<br />
pot impune, nu trebue sd se impund cu forta.<br />
IV.<br />
Asa find, in starea actuala a $tiintilor pri";vitoare<br />
la societate nu e cu putinta nici o<br />
regulamentare stramta a exercitdului dreptu-<br />
rilor politice pe o bath in adevar serioasa<br />
. pi<br />
nediscutabild. Din contra,. sistemul celui mai<br />
larg drept electoral posibil, adica at sufragiului<br />
universal, se justified, pe deplin.<br />
In adevar, pe cata vreme sociologia nu este<br />
o $tiinta pozitivd, pe cata vreme rezultatele<br />
ce ea le-a capatat sunt contestate $i contestabile,<br />
pe cata vreme nici o clasd de oameni
-26<br />
care s'ail ocupat cu asemenea chestiuni nu<br />
au ajuns sa se impuna omenirei $i srt fie recunoscuti<br />
de specialisti indiscutabili, precum<br />
aceasta are loc in domeniul celor-l'alte stiinte,<br />
pe atata vreme on -ce imparteli, distinctii, restrictii,<br />
privitoare la participarea dirigerei afacerilor<br />
sociale, sunt nejustificate, artificiale,<br />
nedrepte, apasatoare pentru unii, favorizatoare<br />
pentru altil, deci ele trebuesc egal cornbatute.<br />
Cunostintele cu privire la om, la societate<br />
si la. tot ce se atinge de ea, sunt Inca in o<br />
faza primitive, in o faza de acele in care<br />
toata lumea participa la ele cu mai, multi.<br />
sail mai patina dreptate. Sociologia nu s'a<br />
desbracat de forma empirica, practica, nu a<br />
e.$it din stadiul de proprisire $i de incercare<br />
prin care ail- trecut si cele-l'alte stiinti me-.<br />
nite de a ajunge unde le vedem.<br />
A fost un timp in care toga lumea era astronom,<br />
fizic, chimist, medic, mecanic, naturalist,<br />
etc. Acel timp a fost la inceputul acestor<br />
$tiinte cand ele nu esise Inca din faza<br />
naive si primitive a credintelor populare.<br />
Asa, cel intaiu astronomi ail fost pastors, cel<br />
intaiu ingineri masuratorii de ogoare, cei in-<br />
taiu medici<br />
babele $i batranii, etc. etc. Intreb,.<br />
atunci cand cunostintele privitoare la fortele<br />
fizice $i chimice, la boalele omului, la tot ce<br />
it incongiura era in o stare primitive, nu<br />
ar fi fost absurd ca sa formezi corpuri de<br />
specialisti cu pretentie ca el si numal el sunt<br />
in stare a da explicatia fenomenelor si a problemelor<br />
fizice $1 astronomice? Si chiar cand<br />
in omenire au existat aseminea caste cu atare
--<br />
27 ---<br />
pretentii, precum casta rnagilor, a preotilor,<br />
a brahinanilor etc., le putem not astazi jusfica<br />
din punctul de vedere al $tiiritei ?<br />
El bine! mai repet, sociologia fiind in sta-rea<br />
primitive, este natural ca toata lumea sa<br />
aiba pretentia de a fi cunoscator, de a fi specialist,<br />
de a putea aplica remedin la toate<br />
bubele sociale. Pretentia aceasta este, in teza<br />
(Yenerala, mult mai justificata $i mai fundata,<br />
de cat aceea a unel clase rastranse care in<br />
numele a cator-va date sociale foarte insuficiente,<br />
vine $i reclama ca ea $i numai ea are<br />
dreptul la conducerea afacerilor societatei.<br />
Pe cata vreme niste lucrurl sau chestiuni<br />
sunt discutabile si de resolvit chiar de<br />
cei mai .capabill $i mai experimentati, estemai<br />
preferabil de a le lasa discutiei $i hothrarel<br />
tuturor de cat sa formeze apanagiul<br />
unui numer fie pretentiosi $i de interesati.<br />
Acesta este cazul cu chestiele politice sociale.<br />
Ne avend nimenea dreptul de a zice ca el $i<br />
numai el $tie a resolvi problem* marl sociale,<br />
este rezonabil, este cu mince ca la resolvarea<br />
for practice de viala zilnica, sa tie<br />
chemata toga lumea. Eata, inca-odata, justi-ficarea<br />
sufragiului universal, adica a partici-<br />
Orel egale a tuturor la conducerea unor afaceri<br />
earl privesc de asemenea pe top.<br />
Dar tend sociologia va deveni o §tiinta exacta<br />
$i positive ? 0! atunci va fi alt ce-va,<br />
si-m'am explicat deja in aceasta privinta, spunend<br />
ca chiar atunci un corp inchis $i restrins<br />
de cunoscetori cu puteri legale nu va fi cu putinta.<br />
Si atunci oamenii speciali recunoscutt<br />
de toata lumea vor avea o inriurire decisive
28<br />
asupra celor-lalti nu in puterea unei legi, nu<br />
in puterea regulamentarel for ca corp special,<br />
ci in puterea autoritatei si a demonstratiei<br />
ce vor dovedi Ca $titi sa tack cu ocazia fieearel<br />
probleme sociale. Lumea se va inchina,<br />
lark' sa fie constransa, inaintea evidentei si<br />
a adeverului dovedit. Dar asupra acestui punt<br />
fac dupe cum reserve, dupa cum deja de la<br />
inceput am facut.<br />
De cat eft unul, nu cred ca stiintele sociale<br />
vor lua vre-o data acel caracter de precizie<br />
si de demonstratie vedita, ca cloud si cu doua<br />
fac patru. Nu cred ca sociologic vor ajunge<br />
in ultimul grad at stiintei a impune solutiele<br />
for omenirei $i ca aceasta le va primi cu acea<br />
docilitate si lipsa de discutie cu care stint<br />
primite astazi unele adev6ruri din domeniul<br />
celor-l'alte stiinte.<br />
$i cu aceasta reflectie vin a trata, o chestie<br />
asupra caria 'mi-am<br />
facut deja 'reserve, si<br />
anume : natura stiintelor sociale fiind ceva<br />
deosebita in ceea-ce priveste materialul asupra<br />
caria ea experimenteaza, de natura celor-<br />
Talte stiinte, urmeaza ca nu va fi nici odata<br />
o asemanare perfecta in eeea-ce priveste primirea<br />
fara murmur, din partea tuturor, a<br />
resultatelor la care ea va ajunge.<br />
V.<br />
Sociologia, $tiintele politice si sociale nu<br />
vor lua, dupa ideia mea, nici o data ascendentul<br />
pe care cele-l'alte ramuri de crtnostinti<br />
omenesti fall luat si'l vor lua. Nici o data<br />
societatea, multimea, nu se va inchina inain-<br />
a'
-29-<br />
tea adeverurilor sociologice, cum se inchina<br />
inaintea celor bunioara astronomice. Asa ca<br />
chiar cand politica va deveni o stiinta exact,<br />
i pozitiva, Inca locuitorii unei WI nu vor<br />
abdica dreptul de a participa la afacerile cart<br />
ii privesc, in mama specialistilor, in manta<br />
-aria restrans colegiii de guvernanti.<br />
Cu alte cuvinte, societatea nu va renunta<br />
la prerogativele ei si nu se va inchina orbeste<br />
chiar inaintea stiintel. Aceasta o zic, pentru<br />
a arata cat ideea colegiilor inguste, a classelor<br />
restranse, are putina sansa, chiar cand<br />
este o justificare riguros stiintifica a inte<br />
meierei ei, si cum guvernarea tuturor prin<br />
toti, sufragiul ,universal, are perspectiva de<br />
a domni nu numai in faza primitive a stiintel<br />
sociale, dupe cum am zis cu reserve 'Ana<br />
acum, ci chiar in faza de ultima dezvoltare<br />
a stiintelor sociale si economice.<br />
Cu alte cuvinte, participarea tuturor la afacerile<br />
societatei in care traesc, are mutt.<br />
mai adenci radacini de cat cred reactionaril<br />
tit<br />
S.<br />
partizanii unei elite sociale exclusiv ocu--<br />
path cu conducerea multimelor.<br />
Pentru ce ?<br />
Iata : Eltista de la inceput o deosebire fundamentala.<br />
Pe and stiintele fizice, chimice,<br />
mecanice, astronomice, etc.- studiaza fenomenele<br />
cart incongiura pe om, pe cand materialul<br />
asupra caria ele lucreaza este inert,<br />
este neinsufletit, precum materia, fi rta mecanica,<br />
minerale, metale, aer, caldura, lumina,.<br />
corpuri ceresti, etc., din contra materialul<br />
sociologului si al politicului este viii, insuftetit,<br />
cu vointa, cu interese, cu pasiuni, este:<br />
.
30<br />
omul este societatea. Inte lege cine-va imediat<br />
deosebirea. Constatarea legilor fenomenilor<br />
naturei nu atinge de cat indirect pe om, el<br />
nu are mare interes de a nu adrnite descoperirile<br />
stiintelor positive. Si cu toate acestea<br />
omul inch s'a opus si a combatut acele adeveruri,<br />
de cite -ori ele au venit in ciocnire cu<br />
convingerile lui, de cafe ori ele au lovit in<br />
un interes al lui. Asa, adeverurile astronomice,<br />
cele fizice, etc., ail gasit adversari neimpacati<br />
in casta preciteasca, in _adeptil unor credinti<br />
religioase sau filosofice si a trebuit i trebueste<br />
mult timp inch, pentru ca acele adeveruri sa<br />
fie admise de toata lumea. Uncle mai pul pe<br />
langa reaoa credinta si ignoranta ? Cu toate<br />
acestea, este necontestat cti<br />
omul si societatea<br />
pot prima destul de usor credinte cari privesc<br />
lucrurile incongiuratoare.<br />
De alta, parte, materia de experienta a astronomului<br />
, a fizicului, a naturalistului fiind<br />
inert5, find neinsufletita, aceia o pot supune<br />
la toate experientele, la toate incercarile, fart<br />
murmur. Savantil nu gasesc de cat rezistente<br />
mecanice in obiectele de cari se ocupa, fenomenele<br />
fizice si astronomice nu au nici un<br />
interes ca legile for sa fie cunoscitte sau ba,<br />
nici nu se ingrijesc de, aplicatiele noui la, cari<br />
vor fi supuse de om, ()data ce acele legi vor<br />
fi cunoscute.<br />
Cu totul alt-ceva este cu omul. Omul are<br />
interese, are pasiuni, are legaturi. Societatea<br />
este un corp vitt, insufletit, cu o forth imensa,<br />
cu un creer colosal, cu o vointa de otel. De<br />
aid urmeaza ca omul nu se supara intru cat<br />
cauti a constata numal fenomenele existentel
31.<br />
sale, faro a voi sa tragi deductii cari sa atingh<br />
felul sell de viata si de gandire. Indata insa<br />
ce incerci ca sal croesti o alta societate, sal<br />
regulezi altminterea raporturile, sal<br />
determini<br />
alt-fel activitatea, el se revolts, el rezista chiar,<br />
cand, in numele stiintei celei mai pozitive ,<br />
vii si propui reformele tale. Interesele sociale<br />
cand yin in contact cu adeverurile stiintifice,<br />
nu de loc, din contra, ele se pun in<br />
conflict.<br />
De aid urmeaza ca poate sa existe o clash<br />
de savanti sociologi earl sa fi gasit cea mai<br />
perfecta forma socials, units, dreapta si $tiin-<br />
Wield. Nu urmeaza de aici ca acele solutiuni<br />
vor fi primite Fara discutie. Ele vor fi acceptate<br />
intru cat'convin intereselor lor, dar pen.tru<br />
amorul adeverului , pentru iubirea de<br />
pura stiinta, nu vei isbuti nice o data a face<br />
pe tine -va sa primeasca ceva care ar'echivala<br />
cu sinuciderea lui, cu ruinarea pozitiei $i a<br />
intereselor sale.<br />
Adeverurile stiintifice mai cu seams, sunt<br />
crude, ele nu truth pe nimeni. Prin urmare,<br />
nu ast-fel de adeveruri au sansa de a fi primite<br />
unanim de membrii unei societati.<br />
Ce urmeaza de aici ? Urmeaza ca oamenii<br />
nu vor fi dispusi sa cedeze dirigearea a facerilor<br />
for unui corp de invatati sociologi, economisti,<br />
financiari, etc., a caror stiinta necesarmente<br />
va lovi in unele din interesele tor.<br />
Si<br />
Aceasta chiar in cazul cand vel presupune<br />
lucru cam grew ca corpul in chestiune<br />
de savanti va fi lipsit cu desevarsire de on -ce<br />
patima, de on -ce interes, de on -ce partinire
32<br />
i ca va lucra fats cu societatea intocmal cum<br />
chimistul lucreaza in laboratorul shin.<br />
Evident ca si in asemenea conditii multimea<br />
va tinea sa'si reguleze singura sau mai'<br />
bine cu concursul pretios al specialistilor interesele<br />
ei sociale.<br />
Urmeaza de aid ca stiintele sociale nu vor<br />
avea influents P Urmeaza ca multimea va<br />
continua de a participa in mod inconstient<br />
la afacerile Statului, asvarlind departe pe oa,<br />
menil competenti? De loc. Aceasta nu este acum<br />
chiar in terile cu regimul sufragiului universal,<br />
aceasta cu atat mai mutt nu va fi in viitor.<br />
VI.<br />
Rezum in cate-va cuvinteceea ce am zis,.<br />
pentru a putea continua mai lamurit. Este<br />
drept ca prin sufragiul universal e cheniata<br />
la participarea afacerilor sociale toata lumea,<br />
si cel mai putin pregatit precum si eel nepregatit<br />
de loc. Este drept di, la intaia pri--<br />
vire,<br />
o<br />
e ceva curios ca sa ezi tratate, si mai<br />
cu seamy resolvite, chestiele Si problemele<br />
cele mai complicate, de marea multime nepnegatita.<br />
Dar aceasta se explica si se Justiflea<br />
chiar prin urmatoarele fapte : stiintelesociale<br />
sunt in o faza Inca primitive, ele nu<br />
au ajuns a da demonstratii cari sa se =punk'<br />
fie-carui, iar cel ce se ocupa mai in special<br />
cu ele, sunt departe de a fi capatat acea<br />
competenta care nu mai ridica nici o obiectie<br />
si inaintea caria este silit sa se incline cel<br />
mai indaratnic. Sociologia, cu toate ramurile<br />
ei, find in stare de simple credinte sau pa-<br />
-
.<br />
,<br />
33 L.'<br />
reri practice, din aceasta pricing ea este Inca<br />
in domeniul comun si toed.. lumea pretinde<br />
a se pricepe.<br />
Din aceasta cauza, nellind inca nici un<br />
mijloc de a distinge pe cei in adever cornpetenti<br />
de cei necompetenti, pe cata vreme<br />
competenta, in sensul riguros stiintific, ni--<br />
menea inca nu o are, urmeaza ca cea mai<br />
bunk mai praetica si mai dreapta solutiune<br />
cu privire la intrebarea tine trebue sa se<br />
ocupe de afacerile Statului ci ale societatei,<br />
este de a respunde in doua c-uvinte : toad<br />
lumea. Cu mijlocul acesta, data admiti pe cei<br />
mai necompetenti la exercitiul drepturilor<br />
politice $i sociale, esti cel putin sigur ca nu<br />
inlaturezi pe nici unul din cel, ceva mai<br />
competenti. Si de vreme ce nici o distinctie<br />
stiintifich nu se poate face, apol: e mai preferabil<br />
ca sd nu existe nici una relativ la suveranitatea<br />
socials, de cat sa existe de acele<br />
-arbitrare, absurde, stricacioase, earl se ved la<br />
multe popoare $i la noi, si despre cari voiti<br />
vorbi in capitolele urmatoare.<br />
Aceasta este intaia justificare fundamental&<br />
a sufragiului universal.<br />
Mai cteparte. Chiar caind stiintele sociale ar<br />
capata un caracter pozitiv i cand specialistil<br />
in ele ar avea tot prestigiul si toga autori-<br />
.tatea adeveratului om de stiiirta, Inca nu va<br />
fi drept de a se forma, in puterea legei si cu<br />
executie silita, un Corp restrans caruia sa 'i-se<br />
dea dirigearea afaeerilor societatei. Pleiada de<br />
savanti sociologi care va exista, va trebui sa,<br />
impund solutiele stiintifice deScoperite de ea,<br />
nu investita cu un caracter oficial ci in pu-<br />
1,<br />
3
34<br />
terea persuasiunei, a demonstratiei, a convingerei<br />
irezistibile pe care adeverul dovedit pana<br />
la evidenta o inspira. Prin urmare, chiar in<br />
acest caz, adica in ultimul grad al dezvoltarel<br />
stiintel sociale, competentil recunoscuti<br />
vor continua $i vor trebui sa continue a fi<br />
amestecati cu necompetentil. Singura deose-<br />
bire va fi ca<br />
pe cand acum influenta celor<br />
intru cat-va competenti de $i exist& insa nu<br />
este in un grad exclusiv, atunci acea influenta<br />
poate, notati ca zic poate, va fi deciziva.<br />
Iata a doua justificare a votului universal.<br />
Ceva mai mult. Zic ca chiar and va exista<br />
o clash absolut preparata pentru tratarea<br />
$frezolvarea chestiilor sociale, Inca exercitiul<br />
drepturilor politice va remanea tot in<br />
mana tuturor, societatea nu se va dezista in<br />
favoarea clasei competente.<br />
In adever, $tiintele sociale se deosebesc de<br />
cele-l'alte prin aceea ca materialul for este<br />
insa$I omul, insa$I societatea. Cercetarile<br />
,solutiele pe cari speciali$tii le daft $i le vor<br />
da privesc $i vor privi direct Re om. Individul<br />
social va avea tot-d'a-una destule<br />
motive pentru ca sh nu accepte , ba chiar<br />
sa respinga unele din solutiele pe cari sociologii<br />
, preocupati de interesul adeverului<br />
presupun acest lucru care este foarte<br />
greil de admis le vor formula. Omul se<br />
preocupa foarte .putin de ceea-ce se cuvine<br />
and interesul $1 pasiunile lui sent in joc.<br />
Prin urmare, este foarte probabil ca sociologia<br />
nu va avea nici o data o influenta absolut<br />
decisiva de ate on solutiele el se vor
35<br />
ciocni cu deosebite interese actuale si de moment.<br />
In aceasta ipoteza, cul va incumba sarcina<br />
de a gera afacerile societatei, dach corpului<br />
competent nu i-se va da aceasta in mod<br />
esclusiv ? De sigur di tot sufragiului universal.<br />
Tata inch o justificare a acestui sistem si o<br />
presumtie cum ca el nu este ceva trechtor,<br />
cum ca el nu va disparea cu starea actuala<br />
a stiintelor sociale, ci va fi tot mai mutt sistemul<br />
cel mai propriii pentru ca o societate<br />
sh se guverneze ea insasi.<br />
Inca ceva.. Ori-ce individ din colectivitatea<br />
sociala, are un interes traind acolo, interes<br />
politic, economic, moral, etc. Este drept ca el<br />
sa participe la miscarea generala, la regularea<br />
resorturilor sociale, este absurd si nedrept<br />
de a-I lua cu sila aceasta particica de suve-<br />
_<br />
ranitate- si a o da numal unei case restranse.<br />
Igrorant sail nu, individul are drepturi asupra<br />
societatei in care traeste si nimenea nu<br />
poate sa le , ia.<br />
lath inch o justificare a sistemului electoral<br />
care it sustin.<br />
Acum voiu parasi terenul cam transcedental<br />
ce l'am avut ping acum, pentru a intra<br />
in mod mai practic in cercetarea sistemelor<br />
electorate si in respunsul la obiectiele cari<br />
se aduc votului universal.
,<br />
,<br />
36<br />
Am aratat in de ajuns ca in materie de<br />
drepturi electorate, adica de dreptul de a<br />
participa la rezolvirea chestiilor sociale, in<br />
un singur caz diviziunea in participanti<br />
neparticipanti la acele drepturi ar fi se -<br />
rioasa , aflame , cand ar exista o clash de<br />
oameni nediscutabil competenti, dar competenti<br />
in sensul stiintific al cuvantului in tote<br />
chestiunile sociale, cars sa se impuna publi-<br />
Cului duph cum astronomic, fizicii, pans, la<br />
oare care punt medicii, etc. se impun. Acea<br />
clash,<br />
r f 1 I<br />
VII.<br />
stiintificeste nu insh si si socialmente,<br />
ar merita, ar avea dreptul ca sa dirigeze afacerile<br />
sociale, dach alte consideratiuni laturalnice<br />
nu s'ar opune chiar, in ast-fel de<br />
caz, duph cum am aratat mac sus.<br />
Dar pe cata vreme o asemenea clash, un<br />
asemenea grup de oameni nu exista, pe cata<br />
vreme nici o competenta nu se ridica d'asupra<br />
discutiel si chiar a disputei violente, pe<br />
cata vreme toata politica se reduce la faptul<br />
Ca fie-care partid sau clash sociala sa traga<br />
mac multe profite, in dispretul dreptatei si a<br />
stiintei chiar, cum se poate pretinde ca ce-<br />
sa fie impartiti in votanti si nevotanti,<br />
tatenii i<br />
sau in votanti cu mac multe drepturi si altii<br />
cu mac patine ?<br />
Cum! Pentru ca unii avand o cultura mac<br />
intinsa si ocupandu-se mac mutt cu chestiele<br />
politice stint mac in pozitie ceva de a se pronunta,<br />
nu in sensul stiintific, ci in sensul<br />
f
37<br />
intereselor lor, urmeaza de aid ca ei trebue<br />
sa conduch afacerile in detrimentul celor<br />
multi, mai putin favorizati in aceasta pri7.<br />
vinta ? Dar de unde aceasta? Cu ce se pot<br />
impune semi-cultil si semi-competentii ? Cu<br />
nimic de cat cu o experienta $i cu o cunos-<br />
tinta care poate fi superioard, comparata cu<br />
acea a ignorantilor, dar care este null', .sail<br />
se poate reduce la nimic indata ce o considell<br />
din puntul de vedere inalt $i obiectiv al<br />
$tiintei.<br />
Sociologii $i politicianii cu pretentii de<br />
stiinta sociala imi fac efectul babelor de la<br />
sate can in local de doctori. De sigur ca o<br />
baba-doctoroae tie mai cute a respunde cand<br />
o intrebi asupra unei boale, de sigur ca.- ea<br />
este mai putin incurcata de cat un altul in<br />
aplicarea unui remediu, de sigur ca. ea chiar<br />
se bucura de oare-care autorita medicaid inaintea<br />
spiritelor inculte $i naive. Urmeaza insa<br />
de aid ca si not cesti-lalti sa luam la serios<br />
stiinta babelor-doctoroae? Prin faptul ca ea<br />
spune indata boala si aplica leacul, urmeaza<br />
oare ca a facet un diagnoz exact si a ordonat<br />
un medicament potrivit? De loc. Urmeaza<br />
numai un lucru, ca ocupandu-se zilnic cu<br />
ast-fel de lucruri, doctoroaea are mai multi<br />
locacitate, mai multa indrazneala cu o mare<br />
dozy de $arlatanism, $i cite o data mai multi<br />
experienta pentru boale comune $i fard ca-<br />
racter gray.<br />
0 repet, acest efect imi fac politicianii<br />
chiar sociOlogii de ocazie sail de cabinet, nu<br />
le fie cu suparare. Dovada de putina lumina<br />
ce s'a adus in chestiele sociale, este ca rar<br />
_<br />
$i
-<br />
v.<br />
38<br />
vei gasi doi sociologi cari sa fie de acord asupra<br />
unei chestiuni. Sa mai amintesc diviziunile<br />
adenci care _separa pe invetatil chiar<br />
cei seriosi tend e vorba de chestiele economice,<br />
de cele fina.nciare, de cele relativ la raporturile<br />
sociale, la industrie, capital, comert;<br />
productie. etc.? Un om care ar cauta sa se<br />
inspire din asa numita stiinta socials, va remane<br />
uimit si confuz inaintea atator si atator<br />
sisteme $i parer!, si pentru a avea si el una<br />
ii va trebui sa imbratiseze doctrinele unel<br />
scoale $i sa combath pe cele-l'alte. Apoi aceasta<br />
se numeste stiinta ? Si poll pretinde ca<br />
numal cei ce se dedati la asemenea exercitii<br />
aiz dreptul de a dirigia afacerile unel natiuni ?<br />
Dar mi se va spune eh, on cum, tot este<br />
mai bine ca sa participe la conducerea Statului<br />
cei cu oare-care competinth sau cu o<br />
simply experienta singuri, de cat sa fie inecap<br />
in corpul electoral de cel faro absolut<br />
nici o competent? ! El bine, nu. Caci in puterea<br />
carui drept ? In numele caror calitati ?<br />
A unei experiente oare-care si a unei competent!<br />
limitate ? Nici odath area- putina si slaba<br />
superioritate nu va justifiea constituirea acelora<br />
in corp separat si atribuirea exclusive a<br />
conducerei afacerilor sociale. Meritul este prea<br />
mic, competinta pr3a mediocre, experienta<br />
prea subreda. Nu pe baze asa de slabe se pot<br />
construi corpuri priviligiate in un Stat, pentru<br />
a li se incredinta interesele vitale ale societatei.<br />
Calitatile acelor de earl vorbesc, pot,<br />
cu drept cuvent, sä le creeze o .situatie personata<br />
mai superioara in stat ; faptul ca ei<br />
sunt mai competenti ii pune in pozitia de a
-""<br />
39<br />
putea influenta pe cei-l'alti si a capata avantage<br />
politice vedite. Aceste foloase pot fi de<br />
ajuns pentru o competenta de asa slab Cabbru<br />
$1 nu se poste pretinde a li sa acorda<br />
mai mult.<br />
Dar is sa yin la distinctil $i<br />
la categorii de<br />
alegetori mai curioase $i mai nedrepte dupa<br />
legile existence.<br />
(I<br />
4
. "<br />
DISTINCTII INTERESATE<br />
I.<br />
Pane, arum am discutat principiur sufragiului<br />
universal, prectim si acela al colegiilor<br />
restranse din punct de vedere al competentel<br />
sau necompetentei color chemati a dirigia afacerile<br />
statului. Chestiunea push pe terenul<br />
acesta inch se mai pricepe, cad mai la urma<br />
se poate discuta, dart numai eel relativ luminatl<br />
sa participe la conducerea statului ,<br />
sail sa is parte si cei incubi.<br />
Dar aceasta este o discutie mai mult academics,<br />
cad in practica, in dezbaterile zilnice,<br />
chestiunea votului universal si acea a colegiilor<br />
restranse nu se pune pe terenu I cornpetentel<br />
sail a necompetentei. Discutia are loc<br />
pe un teren mutt mai vulgar, lupta se face<br />
pe o tema mult mai inferioara. Clasa dirigenta<br />
$i politicianii reactionari cand combat<br />
votul universal $i sustin colegiele restranse,<br />
de la care cauta a alunga marea majoritate<br />
a cetatenilor, invoach argumente de un ordin<br />
cu total meschin. In numele intereselor ce au<br />
angajate in societate, el yin ci cer ca sa alba<br />
directia dominants in stat ; in numele cen-
R.<br />
41<br />
sului, adica a averei, in numele proprietatei<br />
marl, in numele industriel sail a agriculturei<br />
marl-, el pretind a exclude pe eel care nu au<br />
avere, pe eel ce nu stint proprietari marl, pe<br />
cei ce nu posed imobile imense. Si dach el a-<br />
-Gorda celor . mai putin favorisati de societate<br />
drepturi mai mici, cate °data iluzoril, el justifica<br />
aceasta cu cuvantul ca aceia au mai<br />
. putine -interese angajate de cat el insa$1.<br />
Cum vedeti , suntem departe de stiintele<br />
sociale, de un corp luminat sociolog cu pre-<br />
tentia de a guverna in numele adeverului<br />
al stiintei, lucruri ce am discutat teoreticeste.<br />
In luptele politice reactionarii $i stapanitorii<br />
nu se sfiesc de a pune inainte interesul for $i<br />
a cauta sa excluda pe marea majoritate a cetatenilor<br />
de la drepturile politice in numele<br />
acelui interes. Toga chestia drepturilor politice<br />
se pune cam ast-fel : (Voim sh guvernam<br />
«noi, nice clasa actuala dirigenta, $i sa va gu-<br />
«vernam si pe voi eel multi, fiind-ca avem<br />
«deja o situatie castigate de secule, fiind-ca<br />
aavem interese marl in societate pe care voim<br />
ass le facem sa triumfe si fiind-ca ne temem<br />
((ca imphrtind cu vol puterea electorala in<br />
amod egal, vol ne yeti coplesi fiind mai nu-<br />
emerosi.»<br />
'<br />
Intelege bine on si tine, ca asemenea tema<br />
nu suporta discutie obiectiva ci o . discutie<br />
violenta de interes la interes. Pricepe on -tine<br />
ca lupta push ast-fel intro partizanil si du$mann<br />
votului universal este o lupta de clash<br />
la clash, o lupta de extermivare fart absolut<br />
mici un caracter stiintific. Cad indata ce invoci<br />
interesele angajate, mai marl sail mai<br />
si
_<br />
42<br />
mici, destepti violenta, provoci ca pasiunile<br />
cele mai role $i mai acerbe sa se destepte.<br />
Am zis ca chestia nu comports discutie. In<br />
adever, nu este fenomenal lucu sa pretinzi, ca<br />
de vreme ce tu al mai multa avere, apoi tu<br />
sa al $i dreptul de a te ocupa nu numal de<br />
afacerile tale, dar a regula $1 pe cele a celor<br />
cu mai putind avere ? Nu e ridicul a sustinea,<br />
ca pe, cats vreme tu esti mai bogat apoi esti<br />
in drept a fi stapan nu numai pe persoana<br />
to , dar a pune stapanire $i a dispune $i de<br />
persoana celor multi, dar saraci ? Cad la aceasta<br />
se reduce a pretinde ca o class singura<br />
sa aiba exercitiul predominant al drepturilor<br />
electorate; este a avea ea, o many de oameni,<br />
in puterea ei, averea, interesele, persoana, viata<br />
celor multi.<br />
In numele interesului tail, fie mare fie mic,<br />
in societate, tu nu ai dreptul de a pune stapanire<br />
$i de a inadusi interesele celor l'alti<br />
tie<br />
ele cat de mici. Faptul ca esti mare<br />
proprietar, sail mare industrial, sail chiar om<br />
cult si invatat nu te indritueste a tinea in<br />
inferioritate socials fii economics o imensa<br />
majoritate de cetateni.<br />
Interesul celui din mina cetatan, fie cat<br />
de mic, trehue bagat in sauna, ear nu. nesocotit,<br />
cad pentru acel cetatan interesul lui<br />
mic cum este, este tot asa de mare ca milioanele<br />
angagiate ale unui milionar. Dreptul<br />
de a exista si de a avea cuvantul sail in o<br />
societate unde cine-va este membru, nu poate<br />
fi nimicit de nici un interes al ajtuia cat de<br />
mare, chiar nici de interesul unei intregi<br />
clase. Acel cetatan exista, el face parte din.<br />
4
-<br />
-43<br />
colectivitatea socials, trebue sa alba dreptul<br />
egal nu in puterea interesului sail, ci in puterea<br />
dreptului de membru al colectivitatei.<br />
Cand deci se pune chestia pe terenul intereselor<br />
mai marl sail mai mid materiale,<br />
se pune reu. Dreptul de a participa la afacerile<br />
statului nu are o alto origina, el este<br />
legat strans cu existenta insa'.0 a individului.<br />
In momentul cand un individ se naste, se<br />
naste °data cu el dreptul de a-si zice $1 el<br />
in mod egal cuvantul ca si cei-l'alti membri<br />
al colectivitatit Avere, cultura, diplome, titluri,<br />
etc., nu pot influenta asupra acestui<br />
drept primordial. Aceste lucruri pot sa influenteze<br />
asupra situatiei sociale a individului,<br />
ele nu pot insa crea o situatie egala mai<br />
superioara sail mai inferioara. In contra faptulul<br />
material, existenta until om in societate<br />
nu poate prevala nimic afara de moartea.<br />
Dar chiar data ne punem pe terenul intereselor<br />
sociale, discutia nu se poate sustinea.<br />
Cad mai la urma oare interesul a cate-va<br />
milioane nu este socialmente $i politiceste<br />
vorbind mai mare de cat acela a cator-va<br />
zeci de mil ? D. e. in tara aceasta interesul a<br />
800.000 de tarani proprietari mid, nu este el<br />
superior interesului a 40 de mil de proprietari<br />
marl ?<br />
Este o gresala din partea classei dirigente<br />
de a pune disCutia pe interesul de classa,<br />
cum legea noastra electorala o pune, de vreme<br />
re imparteste pe cetateni in proprietari marl,<br />
in proprietari mid, etc. Existenta acestei teri<br />
resida in cea mai mare parte in cele 41/2 mi,<br />
lioane de saraci sail cu avere modesta, iar
_ _<br />
44<br />
nu in cele cate-va zeci de mii de oraseni sail<br />
boga'ta$1. Aceasta tarn redusa la cate-va mil<br />
de capitaliVi $i marl proprietari ar inceta<br />
imediat de a avea o exislenta politica ; ceea<br />
ce da acestel tari caracterul de stat, de natie<br />
cu expresie politica, este multimea, sunt milioane<br />
de tarani $i de suflete din massa po-,<br />
pulara. Apoi nu este revoltator, ca tocmai<br />
aceia care ,justifies existenta noastra de popor,<br />
cu numarul for cel mare $i cu interesele for<br />
legate de acest parnant, tocmai aceia sa fie<br />
sacrificati politice$te in profitul unei paturi<br />
subtiri sociale, care on cat de bogata $i de<br />
culla ar fi ea, $I-ar pierde imediat caracterul<br />
,<br />
el politic, dad i-ar lipsi baza adanca a masselor<br />
populare?<br />
Am vorbit de interesul politic social, is sa<br />
vorbesc $i de eel c anomie at maselor.<br />
II<br />
Cand se pune chestia electorala pe interesele<br />
economice $i materiale ale claselor pentru<br />
a fi resolvata in favoarea relativ a unui<br />
mic numar de cetateni proprietari marl rurail<br />
$i urbani, oraseni, comercianti $i industriali,<br />
ar crede cine-va ca cei 800,000 de alegatori<br />
terani sail mai bine cele 4 $i jumatate<br />
milioane de suflete pe care be reprezinta<br />
nu ail de cat un interes minim economic<br />
angagiat in societate, un interes a$a de minim<br />
in cat poate da dreptul clasei dirigente<br />
de a parcheta pe terani ca pe vite in un colegill<br />
restrans cu vr'o 35 deputati si cu votul<br />
indirect la baza aCelui colegin.<br />
t
45<br />
D'apoi sa ma ierte d -nii reactionari, dar<br />
mie mi se pare ca taranimea are mai marl<br />
interese economice angagiate de cat patura<br />
subtire a proprietarilor marl rural! si urbani<br />
Asa, mai inteiti sa faceti socoteala a cata<br />
parte din teritorul terei it ocupa teranii cu<br />
mica for proprietate si<br />
veti vedea ca ocupa<br />
cel putin Jumatate, dacii nu mai mull. lath<br />
deci pe terenul intereselor materiale teranii<br />
avend dreptul de a avea un egal numer de<br />
reprezentanti ca toate cele-l'alte clase impreuna.<br />
la mai faceti o mica socoteala cu cat taranii<br />
contribuesc la veniturile Statului $i ce<br />
imposite platesc si veti vedea ca cea mai mare<br />
parte din impositele directe ei le platesc,<br />
plus impositele indirecte. Asa, impositul tailor<br />
de comunicatie in valoare de cate-va mi-<br />
lioane,<br />
cade aproape in total asupra lor.<br />
S'a tinut oare in seama aceste interese a<br />
celor mai numeroase clase cand s'a stabilit<br />
regimul electoral actual ? Si cand se combate<br />
votul universal in numele marilor interese<br />
ale clasei dirigente, se tin in sama aceste<br />
interese si mai marl, cats ele sunt a milioane<br />
de suflete ? Tata ce as voi sa mi se respunda.<br />
Dar is sa ating o alta chestie poate $i mai<br />
importanta. Marea multime a celor mai saraci<br />
sunt in raporturi continue sociale si economice<br />
cri clasa restrinsa dominata, Gel<br />
multi muncesc la eel putini, sub numele de<br />
lucratori agricoll, artizani, meseriasi, uvrieri<br />
de fabrici, servitors, etc. etc. Aceste raporturi<br />
sunt determinate de lege, stint privighiate $i
46<br />
executate de forta publics. Cu munca celor<br />
multi se face productia terei, cu bratele sutelor<br />
de mil de naptistuip sociali se produc<br />
cerealele care se exporteaza, produce. industriale,<br />
etc.<br />
Intreb: oare se poate ca o clash sa aiba<br />
mai marl interese angajate de cat cand ea<br />
munceste si traeste in continue relatii cu<br />
mana de oameni care o exploateaza ? Oare ea<br />
nu are dreptul de a fi suficient reprezentata<br />
cand se .voteaza legi de tocmeli agricole, legi<br />
de protectia industriei nationale, cand se reguleaza<br />
raporturile legale $i conditiele de an -<br />
gajare a muncet dintre el si dintre clasa dominants<br />
? Evident ca da. Inca nu s'a auzit<br />
in drept, ca conditiele unui contract, ca pozitia<br />
uneia din parti sa fie fixate numai de<br />
o parte $i impusa celei-l'alte. $i cu toate acestea<br />
acest lucru exists.<br />
Numai animalele nu sunt intrebate cand li<br />
se dispune de soarta $i de viata lor. El bine,<br />
.partizanii regimului electoral actual $i du$manii<br />
votulul universal considera drept vite<br />
milioanele de muncitori, de vreme ce numai<br />
de forma le acorda oare-care drepturi restrinse,<br />
reservandu- $i el completa stapanire peste<br />
munca, felul de munch' $i de productie a,<br />
celor multi.<br />
Interese angajate ?. Leziunea intereselor a<br />
200 de milionari nu poate sh se resfranga de<br />
cat asupra for $i<br />
asupra unui mic cerc in-<br />
congiurator de speculanti mai cu seams. Leziunea,<br />
insa, a intereselor unei absorbant de<br />
mare clash ca cea populara poate sgudui<br />
existenta insa.$ a . tares , poate slabi ideea
47<br />
chiar de stat politic. Ce veti zice, d-lor politiciani,<br />
in cazul cand teranii ar incepe sa<br />
emigreze cu sutele de mil in tarile vecine ?<br />
Ce veti mai socoti cand con$tienti de situatia<br />
inferioara<br />
$i satui de a li se regula soarta<br />
vecinic de o 'Dana de oameni, satele ar incepe<br />
a se pustia ? $i credeti ca data aff aduce<br />
sute de mil de muncitori din cele-l'alte teri<br />
precum Ruteni, Unguri, Ru$1, etc., apoi ar<br />
mai exista o Romanie politica $i economica ?<br />
Dace este vorba de interese economice, apol<br />
cei mai multi de $i mai saraci au dreptul sa<br />
aiba preponderenta. i aceasta, lash ca sunt<br />
el cei mai multi, independent dupa mine<br />
de on ce alta consideratiedar $i pentru ca<br />
interesele for adunate la un loc sunt cu mult<br />
din toate punctele de vedere superioare.<br />
Diviziunea deci a colegiilor electorale pe<br />
interese este nedreapta.. Daca voiti sa pastrati<br />
colegiele, atunci rasturnati baza, faceti pe<br />
maril proprietari alegatori indirecti $i dati-le<br />
cate-va locuri in parlament, cad asa ar fi<br />
drept. Va place, aceasta ? Nu. A poi data nu<br />
ye place, suprimati atunci colegiile $i pastrati<br />
numai unul singur cu votul universal la<br />
bug.<br />
rP
AVEREA SI PATRIOTISMUL<br />
Chid consideri ce reprezinta dreptul de a<br />
participa la afacerile statului, si cum clasa<br />
dirigenta it fakifica, ramai indignat de atata<br />
rea credinta. In adever, ce reprezinta idea de<br />
alegator? Ea nu poate nisi trebue sa reprezinte<br />
de cat un lucru, anume : dreptul on<br />
carui cetatean de a zice si cuvantul seil in<br />
chestiunile cars it p. ivesc, precum acele de<br />
impozit, de instructie, de legi economice, dejustitie,<br />
administratie precum $i cele cars reguleaza<br />
raporturile lui sociale. Acest drept<br />
este absolut si independent de on si ce alte<br />
imprejurari. 0 singura conditie ajunge, sa<br />
aiba cetateanul capacitatea de varsta ceruta..<br />
Toate cele-l'alte sunt secundare.<br />
Asa, intru cat faptul ca un cetatean<br />
te$te un impozit mic, de vreme ce toata lumea<br />
plateste cel putin chile de corminicatie, it<br />
face improprifi de a fi alegator sau ii $tirbe$te o<br />
parte din prerogativele sale elective? Intru<br />
cat faptul ca un locuitor are un venit mai<br />
mic de cat un altul, it poate pone in o situatie<br />
inferioara politica ? Care poate fi motivul<br />
? Unde este ratiunea si dreptatea ?<br />
Ia sa discutam chestia mai strans. Nime-<br />
1<br />
-<br />
pla-
49<br />
nea nu poate pretinde ca un cetacean mai<br />
sarac este mai putin legat prin interese, tra-<br />
iubire de lard, de cat until bogat, in<br />
cat sa justifice inferioritatea politica a unuia<br />
si superioritatea celui-l'alt,<br />
prin faptul ca celui<br />
intai ii pasa mai putin- de .binele public,<br />
de cat celui al doilea. Aceasla gluma proasta<br />
cum ca cei bogati iubesc mai mult Cara de<br />
cat cei salad, a e$it din much'. A fost un<br />
timp, ce e dreptul, in care se credea ca un<br />
burta-verde bogat este mai patriot de cat un<br />
proletar inteligent sail de cat un modest locuitor.<br />
Asa se explica pentru ce numai bogatilor<br />
se &Wean drepturi pOlitice. Odata<br />
trecea argumentul cand averea imobiliara<br />
tinea legat lath de voia lui pe individ de<br />
pamantul pe care se nascuse, din cauza ca<br />
nu gasea sail gasia foarte cu greil cutnparatori<br />
catre cari sa o treaca.<br />
Astazi, slava Domnului, proprietarul eel mai<br />
mare poate desface mo$iele sale in .cittelva .<br />
luni, si transformand imobilele in bilete de<br />
banca sail in hartii streine sa devina tot asa<br />
de indifereht de tarn ca de statul Congo. Prin<br />
urmare, este o slabs norma de patriotism faptul<br />
ca cine-va este legat materialmente de<br />
tarn prin mosiele ce le poseda. Unde mai pul<br />
ca pe calea imprumutului pe ipoteca si la<br />
creditul urban sail rural, cine-va poate sa ra-<br />
Mana numai cu numele proprietar si sa nu<br />
aiba nici un interes material in Cara. De altminterea,<br />
este stint ca tocmai marii proprietari,<br />
tocmai ei sunt cel mai cosmopoliti, voiajand<br />
in streinatate si stabilindu-se de multe<br />
on acolo.<br />
Nu, aceasta nu e serios. Legaturele cari tin<br />
4
_<br />
50<br />
pe cine-va legat de tara sa sunt altele, ele nu<br />
stint numal de natura materials, ele constail<br />
in comunitatea limbei , in identitatea obi-<br />
ceiurilor, in relatiele de familie si cele sociale,<br />
in obicinuinta $i traditil, in ceea ce constitue<br />
viata sociala intreaga a until' individ. Si toate<br />
acestea le gase$ti la fie-care locuitor al unei<br />
WI, la bogat ca i la .sarac, la cult ca si la<br />
incult, la invatat ca $i la ignorant. Fie -care<br />
individ din o tara isi are notiunea lui de lard,<br />
sentimental _lui de patrie. De sigur ca acea<br />
notiune $i acel sentiment stint de o alth natura<br />
la unil de cat la altii, dar exists $i sunt<br />
destul de ptlternice. pentru a'i lega de pamantul<br />
pe care locuesc, fie ca individul are<br />
proprietate sail nu are , fie ca are un venit<br />
mai mare sail mai mic, sail plate$te impozite<br />
mai insemnate sail mai slabe.<br />
$i<br />
A$a, notiunea de tara la omul cult este largo<br />
inalta, el isi iubeste tara in mod cu totul<br />
superior, considerand'o in menirea sa lucrand<br />
la inaltarea.ei, patriotismul aceluia este<br />
mai via, mai sensibil, mai susceptibil fata cu<br />
on -ce pare a fi o atingere: La omul incult,<br />
la modestul taran, notiunea de tara este mai<br />
inferioara, ea se inchee cite ()data in un sentiny_<br />
confitz dar trainic de stabilitate, in legaturele<br />
sale din sat $i din judet, in traditiele<br />
i limba care o aude vorbind in jurul soil, in<br />
o suta- de mici amanunte cari toate la un loc<br />
compun o fie puternica care it leaga de<br />
-locul in care ail trait parintil lui, tot a$a de<br />
puternic ca col mai pur ,$i mai luminat patriotism<br />
al omului cult.<br />
Dar is sa taut a face alto aplicatil a temei
51<br />
glumete, cum ca averea este o norma a patriotismului.<br />
Apol in proletaril intelectuali de<br />
la orase, in modestul functionar care nu are<br />
-de cat un biet salariii, in muncitoril adapati<br />
la oare -cari idei, exista mai mult sentiment<br />
patriotic de cat la greoii $i incultil arenda$I<br />
si proprietari rurali, cari nu sacrifice pe zi<br />
nici macar cinci minute de lecture pentru a<br />
afla $i ei ce-se mai petrece in tare. Asa, unirea<br />
tarilor, actele cele marl, efervescenta patriotica<br />
in diferitele ocazil, au isbucnit nu la<br />
stapanitorii de ptimanturi intinse, ci la tinerimea<br />
culta $i vioae, fard avere, fara un petit<br />
de pamant, dar posedand in un inalt grad<br />
inbirea de tara. Aceasta iubire, tend se intrupeaza<br />
in t utare mosie sau cutare acarete<br />
este slaba de tot. Pentru a-ti iubi tara nu al<br />
nevoe sa te gande$ti la cutare case sail mosie,<br />
nici sa socOte$ti cat impo-sit plates-H. Iubirea<br />
de tara are un caracter mult mai inalt, istoria<br />
poporului teat, faptele marete ale stramosilor,<br />
nenorocirele prin cari a trecut tara ta,<br />
prosperitatea i activitateaeconomica ce o vezi,<br />
cultura i progresul, talentele ce se nasc in<br />
toate ramurile, toate acestea si multe altele te<br />
fac de iubesti Ora ta, 'lira ca sh posezi o palma<br />
de pamant.<br />
.,..J<br />
Dar destul. Cred ca am aratat ca data,, este<br />
vorba de a inlatura pe eel ce nu posed avere<br />
pe cnvantul ca nu prezinta destule garantii<br />
ca se intereseaza de tara, apol_ aceasta este o<br />
absurditate $i o inlurie crude infligeata de<br />
eel bogati $i ca toata aceasta rnanopera nu<br />
tinde de cat a indeparta de la drepturile politice<br />
pe eel multi in folosul celor putini.
AVEREA SI CULTURA<br />
I.<br />
Precum am aratat chestia sufragiului restrans<br />
se pune in mod franc de cei mai multi .<br />
invocAndu,se interesele marl pe earl elasa<br />
dirigenta le are angagiate. Asa se justifica<br />
faptul ca colegiele electorale sunt bazate pe<br />
avere, pe venit, pe cens cu un cuvent. Acest<br />
argument se aduce contra estensiunei de<br />
drepturi politice la toti cetatenii:<br />
4deia de avere, de cens, este cea mai scumpa<br />
reactionarilor, el nu o parasesc in ruptul captain!.<br />
Asa, nu mai departe in momentul de<br />
fata se agita in Belgia chestia largirei colegiului<br />
electoral. La revendicarile democratilor<br />
cu votul universal, cei gandi i ca raspunde ,<br />
guvernul catolic? Ce baza credethca voeste<br />
a da noului colegia reformat ? Tot censul,<br />
sfantul si profitabilul cens. Asa, comisiunea<br />
delegatilor insarcinata cu aceasta chestie, a<br />
adrnis principiul ca pentru ca un uvrier sa<br />
fie alegetar se va cere sa aiba o casa cu o<br />
bucata de pan/tint! Glasa dirigenta cantareste<br />
cu dramul inainte de a acorda un drept<br />
'
-<br />
..<br />
53<br />
care, numal din cauza relei organizatii sociale,<br />
nu este inch in mana celor multi. Asa,<br />
raportorul belgian.,a socotit mai din nainte<br />
ca admitand in noua reforma baza de mai<br />
sus, vor capita drepturi politice 500.000 de<br />
cetateni. Nu adaoga ca vor mai ramanea Inca<br />
un milion de muncitorl lira aceste drepturi.<br />
Catolicii- din Belgia cred ca acordarea dreptului<br />
de votare la 500.000 cetateni, nu 'pone<br />
in pericol situatia si privilegiile classei diricrente<br />
mai ales ca lucrul este asa combinat<br />
in cat o mare parte din uvrierii catolici vor<br />
deveni cetateni, deci un nod contigent pentru<br />
ideile sanatoase !<br />
*. Dar printre sustiitorii colegiurilor rastranse<br />
sunt $i oameni carora le este rusine de 'a invoca<br />
flips dreptul intereselor materiale ale<br />
clasei dirigente. Aceia cauta a masca lucrul,<br />
silindu-se a'i da o aparenta mai acceptabila.<br />
A$a, el zie ca data se ia in genere averea<br />
drept baza colegiilor electorale, nu este doar<br />
pentru averea in sine, sail nu este numal<br />
pentru ea, ci' pentru alta. ceva. Averea;<br />
sic ei, este in acelas timp si o presunitie- de<br />
cultura. Un alegator avut este in acela$ timp<br />
un alegator cult. Prin urmare, la formarea<br />
unui colegia cult se tinde mai mult luandu-se<br />
de baza censul.<br />
'<br />
Lash ca acest argument nu '1 cred nici cei<br />
ce it invoach, dovada ca admit pe langh avere<br />
$i cultura ca mijloc de a deveni alegator, dar<br />
ia sa discuthm putin lucrul.<br />
Cum ca averea, in cele mai multe cazuri,<br />
presupune $i o cultura oare-eare, aceasta este<br />
necontestat. Gel cu avere au mai mult timp
$i mai multe, bine inteles, mijloace pentru<br />
a capata oare-care cultura. Dar dach in genere<br />
aceasta este adeverat, de multe, foarte<br />
de multe on cultura nu o intovarti$este averea.<br />
A$a, la not se vad alegatori in colegiul<br />
I<br />
4<br />
$i al II-lea -cari nu still nici a citi nici a.<br />
seri. Se .$tie ce dificultate au partidele de a<br />
face sit voteze in sensul for pe asemenea<br />
analfabetici. Apol nu este straniii lucru ca<br />
un om cult locuind la tare sa voteze in colegiul<br />
cel despretuit, cel cu deputati putini,<br />
pe cand un proprietar care nu $tie de cat a<br />
iscali reprezinte cultura $i averea in cole-<br />
giul<br />
intal, in colegiril elitel sociale ?<br />
Dar ia- sal 'venial la cultura propria zisa.<br />
Este o idee respanditti, ca este destul ca sa<br />
ai oare-care .cultura in sensul ocupatiilor tale<br />
pentru a fi bun alegator, ear clack' nu $tii a<br />
ceti $i a seri esti_ detestabil alegator. De unde<br />
ma rog? Asi voi sa mi sa esplice aceasta.<br />
In adever, find date chestiunile variate<br />
foarte complicate cari se pun in polities $i<br />
pe cari alegatorul, prin votul sail, este considerat<br />
ca le rezolve$te in un sens sau altul,<br />
dupa candidatul pe care it voteazii, intreb:<br />
ce valoare poate avea cultura rudimentary<br />
sau cu totul dirigeata in o directie a alegalorului<br />
asa numit cult? Cuno$thrtele alegatorului<br />
find cu tolul de alta natura de cat<br />
acele earl' sunt in chestie in politick este vadit<br />
lucru ca din punt de vedere objectiv al<br />
lucrului, acele cunostinti sunt ca $i cum nu<br />
ar<br />
ecsista. In adever, la ce servesc cuno$tintele<br />
until contabil pentru a transa o chestie<br />
social, ? Intru cat un matematic este apt,<br />
si
55<br />
$tiintificeste vorbind, a aborda $i a rezolvi<br />
probleme sociolOgice si economice? Intru cat<br />
un naturalist specialist in ornitologie, poate<br />
sa se pronunte in contra sail in favoarea impozitului<br />
progresiv ?<br />
. Pin urmare, sa nu mi se dea on ce fel de<br />
cul 'turd, fie cat de straina de acea privitoare<br />
la societate, ca o norma sigura pentru a cladi<br />
pe ea colegii electorale.<br />
De alta parte, este evident, iard$I, ca cetatenil<br />
cari nu *till<br />
carte de loc sunt in conditii<br />
de inferioritate in societate fa-td, cu cei<br />
cari posed oare-care cuno$tinti. Dar in politica<br />
deosebirea, marturisesc ch. nu prea este<br />
mare intre un analfabet om cu bun simt,<br />
independent $i cu dreapta judecata .si intre<br />
un altul cu .oare-care cultura. Din punt de<br />
vedere $tiitatific, nici until nici altul nu sunt<br />
competenti in materie sociologica, din punt<br />
de vedere practic, cel ignorant gaseste mijloc<br />
de a se informa ca sä '$1 dea votul sea tot<br />
cu atata con$tiintd, ba cate ()data cu mai<br />
multi de cat cel pseudo-cult.<br />
Dar cu $tiinta de carte redusa la mecanica<br />
citirei $i a scrierei, se face atilt abuz in cat<br />
sunt teri, cum de exempla. este Italia, unde<br />
sufragiul universal este ingradit numai prin<br />
singura conditie'a tint al ui cetirel $i a scrierel.<br />
e<br />
II<br />
De and. cu superstitia cunostintel scrierel<br />
$i a citirei, care pentru unii constitue o adeverata<br />
$tiinta, politicanii $i rtactionaril s'an
56 .<br />
grabit a face $i din aceasta rudimentary cuno$tinta<br />
o conditie la exercitiul drepturilor<br />
politice $i, prin urmare, in acela$ timp un<br />
mijloc de a indeparta pe o mare, poate pe cea<br />
mai mare parte de cetateni de la practica<br />
acelor drepturi.<br />
In adever, legiuitorii reactionari,muncindu-si<br />
mintea de a, gasi tot fetal de greutati<br />
pentru ca sä lipseasca pe cei mai multi de<br />
drepturile electorate ad profitat de faptul ca<br />
in matte Vert scrisul si<br />
cititul sunt putin respandite<br />
pentru a pane intre conditiele de ad-<br />
misibilitate la'exercitiul cetateniei ,Si aceasta<br />
cunostinta primal* Si sti nu credeti ca, sustinend'o,<br />
o Justifica eel putin in mod ratio<br />
nabil. Sa nu credeti ca ei cer de la alegator<br />
cunostinta citirei $i a serierei ea o garantie<br />
ca el va putea $i va sti sa voteze independent<br />
si conform vointei lui.<br />
Nu, politicanii fac din aceasta modesa<br />
shinty un privilegiu intelectual pentru o parte<br />
din muritori, el prezinta opiniei publice<br />
cunoasterea color 25 de semne conventionale<br />
ca ceva adenc jar pe fericitul muritor posesor<br />
al acestui deposit $colar, ca pe un orn aproape<br />
invetat, ca pe o fiinta cu predestinatie<br />
pol i tied<br />
aDa, striga el, un cetatan care tie a scrie<br />
«$i a cite meritrt a fi alegAtor, caci, on cum,<br />
«poseda o cultura oare-care, are un bagagiu<br />
«cultural, Iti vine sli rizi de asemenea copiltirii.<br />
Cad, mai la urma, ce mare lucru este<br />
cunoasterea semnelor conventionale cari<br />
reprezinta sunetele unei limbi ? Ce bagagiii<br />
de cunostinte politice da abecedarul si- intru
57<br />
cat el preghtWe pe cunoscator la rezolvarea<br />
problemelor sociale si economics? Cititul este<br />
un simple instrument mecanic §i inert<br />
in mina cui-va. Daca cu cititul se ajunge la<br />
marl lucruri este cu conditie de a to servi<br />
mult Si continua de acest instrument, altminterlea<br />
cu densul in neactivitate iti impo-<br />
iobeti cel mult .captl<br />
cu cunoasterea, cum<br />
am spus, a cator-va semne i nimic mai mult.<br />
Este cum ai ti notele muzicale bra insa sir<br />
citesti muzica vr'o data. Nu, drept vorbind,<br />
din toate elucubratiile polit.icanilor in vederea<br />
restrangerei exercitiului drepturilor politice,<br />
cu siguranta ca cea mai culminanta este<br />
cea privitoare la stiinta abecedarului.<br />
Aceasta manic a facia Si face pustieri gro-.<br />
zave in spiritele multora. Multi aft un fel de<br />
respect superstitios pentru un om incult si<br />
ignorant, dar care declarh ca stie a ceti Si seri !..<br />
Italia a flout o conditie de rastrangere a<br />
sufragiului asa numit universal, din filosofia<br />
abecedarului. Acum intelege on -tine, in o<br />
Ora unde instructia nu e prea respandita,<br />
cum e d, ex. a noastra, ce fel de sufragiii universal<br />
ar ti acela care ar avea la baza astfel<br />
de conditie!.<br />
Unii au mers si merg mai departe. Unii<br />
pretind ca un certificat"de scoalele primare<br />
sau chiar de cele 4 clase gimnaziale este necesar<br />
pentru ca cetateanulsa aiba dreptul de<br />
a se ocupa de afaceri.cari it privesc ! Faimoasa<br />
noastra lege electorala este impodobita cu<br />
ast-fel de giuvaeruri. Asa, pentru a Ar o t a in<br />
colegiul intaiu comunal, trebue sii fi invetat<br />
patru clase gimnaziale !... Auziti pozna! De<br />
-
_<br />
58<br />
asemenea pentru a vota in colegiul al doilea de<br />
deputati se cere patru clase primare t Multi pedanti<br />
nu se mu Itumesc,cu exibarea certificatelor<br />
doveditoare, cad se indoesc data alegatorul<br />
mai $tie sail nu cea ce a invetat, indoreala fie<br />
zis in treacat, foarte intemeiata. De aceea ei<br />
ar voi, pentru mai. multa siguranta, ca aspirantul<br />
la alegator sa treaca examenul inaintea<br />
unui juriil ! Ve inchipuiti scena, ea este<br />
de comedic $i ma mir cum nu a fost inca<br />
utilizata. Gasesti pe un om matur ocupanduse<br />
cu algebra, cu limba Latina, declinend rosarosae<br />
prin cash si facend pe tablou o ecuatie<br />
de gradul al 2-lea. II intrebi, de ce se prepa-<br />
11? Voe$te a se prezenta la concursul vre<br />
unel catedre? aNu frate, iti respunde melan-<br />
«colic, doreSc sa me fac alegator, sa pot $i eil<br />
«vota la alegerile de Camera sail de Comuna ID<br />
. Nu, hotarator, indata ce te departezi de la<br />
puntul natural $i real a ceea ce inseamna<br />
dreptul, de indata. ce uiti ca el este ceva<br />
inherent cu individul national al unel teri<br />
si ca nu-i trebue cui-va pentru a-I putea exercita<br />
de cat versta mature, indata aluneci<br />
pe terenuri absurde, ridicule si iti vine foarte<br />
cu greil de a te mai reintoarce la o apreciare<br />
mai sanatoasa a lucrului.<br />
Fara clasa dirigenta, fara mana restransa<br />
de oameni care xploateaet toate societatile,<br />
= fara teama acelora de a. nu scapa puterea $1<br />
exploatarea din mana, nu 'i-ar fi trecut nimarui<br />
prin -minte ca sa pund tot feint de conditii<br />
pentru exercitarea unui drept de -care<br />
nu poti lipsi pe un cetatan §i<br />
de care a fost<br />
lipsit numal prin violenta $1 prin abuz.
-<br />
51)<br />
Tema, discutia, politicanil au rasturnat'o<br />
in loc ca sufragiul universal sa fie dreptul<br />
comun, 1"ar colegiele restranse sa fie justificate<br />
i reclamate de partizanil lo, tema, cum<br />
zic , este a$a de rAsturnat0,, in cat dreptul<br />
comun, natural, pare ca sunt colegiele privilegiate<br />
si trebue acum not sa ne luptam ca<br />
sa justificam votul universal, adica un drept<br />
care trebue sa fie al tuturor.<br />
Nol ceeti-lalti,<br />
suntem nevoiti de a darama<br />
una tale una toate obiectiunile de rea cre-dinta<br />
sail absurde ce ni se opun $i sa luptam<br />
pentru drepturile naturale ale cetateanului<br />
cum am lupta pentru castigarea unel favori,<br />
a until privilegiii nemeritat,
..<br />
INFLUENTA C ULTUREI<br />
Este un argument care se invyaca, in toate<br />
caziele, contra sufragiului universal si care<br />
,serveste, in acelasi timp, de justificare a colegielor<br />
priviligiate. Tata-I :<br />
«Ori cum ar fi, on cat de pith' Alezvoltate<br />
ar fi stiintele sociale, nu este mai putin adeverat<br />
ca sunt cetateni mai laminar( si mai<br />
competenti in unele chestii, precum de exempla<br />
de igiend publicii, de finance, etc. si altil,<br />
cei multi, cari nu au absolut nici o cunostinta.<br />
A i pune pe toti la un loc inseamna a<br />
inabusi *Willa si cultura prin ignoranta, in-<br />
seamna a face ca sa domneasch cei multi,<br />
dar si cei ignorantr, este a reintoarce .societatea<br />
la starea de barbarie si a- periclita ma-<br />
rele interese politice Si sociale ale Orel»<br />
EY bine, aceasta obiectiune nu are absolut<br />
nici o valoare, dar absolut nici una. Dacia, in<br />
adever, mi s'ar dovedi acest lucru, data experienta,<br />
popoarelor cu sufragiul universal ar<br />
.rata aceasta, eu eel intai fi dasmanul cel<br />
mai energic al votului universal. Dar aceasta,<br />
I<br />
as -
GI<br />
o repet, nu este; atat justa ratiune cat $i ex-<br />
Perienta popoarelor cu acest fel de sufragiii<br />
sunt de fata a dovedi contrariul.<br />
Ia sa discutam:<br />
Cand cu sistemul votului universal se desflinteaza<br />
deosebitele categoril artificiale de alegatori<br />
$i se pun la un loc toti cetatenii,<br />
bogatil cu saracii, cultii cu incultii, necompetentii<br />
cu competentii, tine credeti ca obtine<br />
mfluenta Cine credeti ca produc cu<br />
rente $i domnesc pOlitice$te ? Ignorantil orb<br />
competentii 7<br />
Incultii orb. cultic ? Tot cel culti<br />
tot cei invatati, de $i in mic numer, capata<br />
ascendent si autoritate asupra celor multi si.<br />
sfarsesc prin a impune cele mai multe din<br />
ideile lor.<br />
Acest lucru it $tie toata lumea. Influenta.<br />
omulni cult asupra incultului este irezistibila,<br />
ea resida in natura intima a lucrurilor. Nurnerul<br />
cel mare se inchina inaintea numerului<br />
celui mic, indata ce acesta din urma are.<br />
o vedita superioritate morala si hitelectuala..<br />
Istoria popoarelor, a societatilor $i a indivizilor,<br />
este o dovada de aceasta. Poate omul inferior,<br />
socialminte $i inlelectualminte, sa re<br />
ziste la influenta celui dotat superior, poate<br />
sa is in sine hotararea chiar de a nu'l asculta<br />
i a nu'l urma. Totu$1 rezultatul este ca cel<br />
'Maid va suferi fatal ascendentul celui al<br />
douilea. 0 societate barbara s'a vezut civilizata<br />
de o mina de oameni, dovada lumea.<br />
romana ; nu s'a vezut Inca o societate civilizata<br />
cazand in barbarie din contactul $i amestecul<br />
cu o lume barbara. Acest lucru s'a<br />
crezut cu privire la caderea imperiului ro
62<br />
man sub. invaziunea barbarilor, dar s'a dovedit<br />
asta-zi ca cultura nu s'a stins nici o data<br />
in Italia, Franta, Spania, etc.<br />
i notati ca alta este starea de rezboiii si<br />
contactul cu popoare straine si dusmane,<br />
alta este contactul intre cetatenil aceleiasi teri,<br />
insa numai cu deosebire de cultura si de stare<br />
sociala. In aceasta din urma privinta legea<br />
este fatala, cel cult influenteaza pe cel incult.<br />
Fiind asa, hi asa este, intreb : unde este pe-<br />
ricolul sufragiului universal ? Prin amestecul<br />
pe care am vorbit, sub regimul pe care it<br />
pt -open, nu se va perde un dram de intelienta,<br />
nu se va Ina 13'10 nici o competenta.<br />
el mai bine preparati pentru viata politica,<br />
pentru resolvarea chestiilor sociale, I i vor<br />
avea locul de onoare si sub regimul cel larg<br />
electoral, ,ca .i sub eel strimt, ba poate mai<br />
usor sub eel inteitt de cat sub eel al douilea.<br />
Adeverata directie a afacerilor o vor avea tot<br />
cel mai apti si mai pregatiti. Siguranta Statului,<br />
civilizatia, etc. nu vor perde nimic. Voiil<br />
veni la exemple pentru a se vedea ca ceea-ce<br />
sustin teoriticeste nu este de cat rezultatu l<br />
eXPerientel altor popoare.<br />
Dar mi se va zice : «Foarte bine, de cat<br />
aceea -ce propui to este o simpla hi<br />
desarta<br />
formalitate. Daca sub regimul celor multi<br />
«vor domni tot eel putini, dach cu alte cuevinte,<br />
in colegiul cel larg de forma vor conetinua<br />
a exista tot colegiele cele vechii resetranse<br />
earl vor avea situatia, la ce ar mai<br />
eservi un regim electoral in care eel multi<br />
«nu ar intra de cat ca figuranti, find ins-<br />
4trumentele actualei clase dirigente. In acest<br />
$1
63<br />
acaz e mai bine privilegiul pe fatal, de cat deaghizat<br />
sub masca suveranitatel populare.»<br />
El bine, lucrul nu este a$a de loc ; va exista<br />
o mare deosebire intro regimul sufragiului<br />
universal $i acela actual. Reforma nu va fi o<br />
simpla formalitate. Si cand am zis .ca cei putini<br />
vor continua a imprima directia celor<br />
multi, nu am inteles ca vor imprima directia<br />
de asta-zi, nici ca actuala clasa dirigenta va<br />
fi stapana peste situatie pastrandull ideile pe<br />
cari le profeseaza ea asta-zi.<br />
Asta-zi clasa dirigenta in politica se gande$te<br />
in prima linie la interesele celor putini<br />
si priviligiati.,; sub regimul votului universal,<br />
diriguitoril<br />
mi$carei opinier publice vor tre-<br />
bui sa se inspire din nevoile masselor populace.<br />
Numai cu aceasta conditie cei putini vor<br />
putea sa dirigeze curentul. Cat despre recalcitrantii<br />
earl vor persista a lucra numai pentru<br />
clasa veche dirigenta $i nu vor $ti sa se<br />
inspire din noile conditii politice, acela vor<br />
fi aruncati din miscarea politica $i nu vor<br />
mai avea nil o influents in Stat.<br />
II.<br />
Am aratat cum temerea cea mare a multora,<br />
anume ca primind in un singur colegiu<br />
pe toti cetatenii fara deosebire de cultura, cei<br />
ignoranti $i neculti ar stapani pe cel-l'alti,<br />
nu e de be fundata. In adevar, cum un ignorant<br />
ar putea atrage $i misca massele ? Cum<br />
un om incult ar putea electriza multimea<br />
asupra unor chestil in care nici ar indrazni
64<br />
sa vorbeasca ? Ma marginesc a vorbi teoretic.<br />
Ceea ce sustiri "hist), va capata o valoare decisiva<br />
and voiu arata cu probe, cu fapte<br />
luate din viata popoarelor cu sufragiii universal,<br />
ca lucrul se intampla intocmai cum<br />
it spun.<br />
=<br />
Dacti deci votul universal nu presinta acest<br />
inconvenient, care in adevar ar fi gray,<br />
schimb el are imense avantagil pentru cei<br />
multi, .pentru eel insult', pentru cei napastuiti,<br />
si aid sta marea lui insemnatate, in<br />
aceasta se deosebeste de colegiele inguste, chiar<br />
cand ele sunt compose din oameni mai mutt<br />
sati mai putin competent'.<br />
Iata acele foloase. Mai intal se restitueste<br />
tuturor cetk'tenilor un drept inherent cu dents,<br />
acela de a participa la afacerile line)" societali,<br />
din care fac parte in -mod egal. Al doilea,.<br />
e drept ca cei ce vor da impulzia cea mare vor<br />
fi tot alegatoril superior' oa cul tura. si inteligenta.<br />
Dar cata deosedire! Sub regimul colegiilor<br />
restrinse, cel putini impun -cu forty<br />
miscarea, curentul, lard a cauta sa convinga<br />
pe masse de eficacitatea masurilor luate. Sub,<br />
regimul sufragiului universal, elita in telectuala<br />
va cauta sa faca sa triumfe ideile cele<br />
mai cu caracter stiintific, uzand de persuasiune,<br />
silindu-se prin tot felul de mijloace,.<br />
propaganda -scrisa,. cea de vin graiii, etc., ca.<br />
sa capete aprobarea celor mai putini -pregatiti.<br />
In acest mod, oamenii competent" sunt<br />
in vecinica agitare, nu ail timp ca sa-ia alurile<br />
despotice ale claselor dirigente; de vreme ce<br />
la lie-care pas el sunt nevoiti sa starue, sa<br />
convinga; sa atraga massele earl, cu votul !or,<br />
in
65<br />
decid in ultima instanta in partea cui este<br />
victoria.<br />
Cu acest mi,jloc, politica devine o scoala,<br />
unde eel culti si competenti initiaza la practica<br />
stiintel politice pe cei multi $i nepreparati.<br />
In adevar, de vreme ce va fi nevoe ca<br />
toate chestiunile politice, economice, finan-<br />
Clare, sociale, sa fie tratate de partide si de<br />
oamenii politici inaintea marelui public ; de<br />
vreme ce , cum am zis , marele public decide<br />
In ultimul resort, este vadit lucru ca<br />
eel interesati in miscare isi vor da toate silintele,<br />
vor presenta toate explicatiele, vor<br />
recurge la toate demonstratiile pentru a avea<br />
castig de cauza. Va fi un curs practic de stiinti<br />
politice si sociale, prin mijlocul caruia fie -care<br />
ignorant va inceta tot mai mult de a fi ignorant,<br />
iar nu ca sub regimul colegiilor inchise<br />
sub care, cu cat tine -va este mai ignorant<br />
cu atata devine tot mai mult, din cauza<br />
ca este indepartat de la discutia si de la<br />
participarea activa a afacerilor Statului.<br />
si cu aceasta ocazie respund $i la o alta<br />
obiectie care obiciriuit se face : Cum, sh zice,<br />
voesti sa dai directia politica unor masse inconsciente<br />
cari vor fi tot-d'a-una zestre guvernamentala<br />
? Unor oameni cari nu at nici o<br />
preparatie politica ?<br />
El bine, nu. Lash ca, cum am zis, influenta<br />
oamenilor independenti si culti nu se va stirbi<br />
de loc, prin urmare nu inteleg cum situatia<br />
ar deveni mai rea de cat sub actualul regim.<br />
Dar este ceva pe care it uita dusmanil votului<br />
universal. Acel ceva l'am atins acuma,<br />
anume, ca este o copilarie de a-ti inchipui ca<br />
.<br />
5<br />
..:
66 --<br />
massele populare vor remanea tot-d'a-una asa<br />
de putin pregatite ca acum. Din contra, practica<br />
drepturilor politice ii va initia zilnic la<br />
viata creata for din noil pi<br />
cu cat vor fi mai<br />
amestecati intim la afacerile marl ale tares,<br />
cu atata el vor deveni tot mai demni de<br />
sarcina lor, chiar in cazul cand consideri<br />
dreptul de votare nu ca un drept social nediscutabil,<br />
ci ca un privilegid dat celor cars<br />
merits a'l practica.<br />
Cine i$I inchipueste ca poate sa faca din<br />
massele populare, cu sufragiul universal, on<br />
ce pofte$te si ca ele sunt menite a fi vecinic<br />
instrumente, se in$eala amar. Exemplele din<br />
cele-l'alte ten sunt dovada.<br />
Cine crede ca este un alt mijloc de a initia<br />
pe cetatean la viata politica de cat acela de<br />
a'l pune in pozitie ca sa',-sl poata exercita<br />
acele drepturi pe deplin, it rog sa mi-1 arate.<br />
Eti nu cunosc altul.<br />
In adever, cum voe$ti ca un cetatean, caruia<br />
nu 'i se &a ocazie de a se gandi la chestiele<br />
Orel sale, sa se priceapa, indata ce intreaga<br />
lul activitate este absorbita de munca pentru<br />
existents ? Si nu este ridicul de a'l indeparta<br />
de la viata publics pentru acest motiv, cand<br />
stiff bine ca tinandu-I vecinic departe de la<br />
afacerile Statului it condamni ca tot-d'a-una<br />
sa fie in starea in care se afta, ? Fie-care vede<br />
ca cercul este vitios. Pe de o parte ii ceri<br />
cuiva ca sh fie demn de sarcina de alegator,<br />
adaogand ca numai atunci ii vel da acea<br />
sarcina cand va fi demn. Este intrebarea,<br />
cum va putea fi el demn vre-o data, data<br />
nu -i dai ocazia, data nu '1 pui in pozitie de
--<br />
67<br />
a se initia ? Aceste luc,ruri nu voesc sa le $tie<br />
reactionaril.<br />
De aceea, cea mai bunk unica $coala poli<br />
tica pentru a ridica nivelul moravurilor cetatenesti,<br />
este votul universal, este amestecul<br />
tuturor la un loc, este practica zilnica a drepturilor<br />
electorale, este $tiiiita ce se capata<br />
prin experienta in un domeniti de cuno$tinti<br />
eminamente experimental.<br />
III<br />
Este un avantagiii pentru masele populare<br />
in stabilirea votului universal, care face pe<br />
d-nii politiciani din clasa dirigenta a nu accepta<br />
cu nici un pret sistemul electoral de<br />
care me ocup. Iata-1: Am zis ca in definitiv<br />
tot ael putini, adica cei culti $i mai competenti<br />
vor avea mare influents in sanul vas-<br />
tuluisi nemarginitulul colegiii. electoral.<br />
Dar cum $i subt ce conditil ? Iata marea<br />
chestiune. Elita, ca sa zic a$a, culturala a<br />
cetatenimei va avea primul loc in mi$carea<br />
politica, cu conditie ca ea sti studieze si sa<br />
propuna solutiuni in sensul si spre binele<br />
celor multi, al caror delegati intelectuali vor<br />
fi. Numal cu aceasta conditie el vor putea<br />
sa,"$1 mentina suprematia ci ascendentul for de<br />
cetateni mai pregatiti in afacerile sociale de<br />
cat cometantii lor. Sub sufragiul universal<br />
partide vor exista, lupte crancene vor avea<br />
loc, politiciani vor fi, dar ceea ce va distinge<br />
pe partide si<br />
pe politiciani, va fi ca cu total,<br />
mai mult sail mai putin, vor da bataliele
.<br />
I<br />
68<br />
for decisive pe chestia intereselor politice si<br />
economice ale masselor. Chestiunile de la ordinea<br />
zilei sub sufragiul universal desbrticat<br />
de on -ce piedica, Nor fi cele privitoare la populatia<br />
cea mare si la nevoele el. Propaganda<br />
va tinde la partide ca sa caute a propune<br />
mijloace mai eficace pentru a remedia relele<br />
sociale si a resolvi grelele probleme lasate in<br />
parasire pana acum, de mina de oameni care<br />
guverneaza cele mai multe din popoare.<br />
Iata marea deosebire dintre regimul electoral<br />
inchis si confinat in o singura patura<br />
sociala i dintre acela al poporului insa i.<br />
Asta-zi, de ex., la not toate chestiunile fundamentale<br />
earl' ating economia poporului insail<br />
sent sau lasate de o parte sau escamotate.<br />
Asta-zi, cu colegiele alambicate care le<br />
avem, fie-care ciocoias are curagiul de a'si<br />
arata ura sa contra masselor si cu toate. astea<br />
poate juca un rot politic. Pentru ce ? Pentru<br />
ca organizatia electoral& este ast-fel in cat<br />
preponderenta politic& al arna nu de la cetateni,<br />
fara deosebire de avere si de cultura, ci<br />
de la o clash sociala care in majoritate are<br />
interes de a fi in favoare ideile ciocoiasului.<br />
Cu mijlocul acesta poti fi reactionar, poll fi<br />
dusmanul celor multi 'fa' ra nici un sacrificia,<br />
de vreme ce cercul politic este de-asupra curentelor<br />
populare.<br />
Cu totul alt-ceva va fi sub regimul votnlui<br />
universal. As voi sa and atunci pe ciocoiasi<br />
exprimandu-sl dispretul Ion contra n lasselor<br />
populare, as dori sa vad in parlament<br />
deputati sarind ca furiosi cAnd ar fi vorba<br />
de vre-o reforma democratica I<br />
Axa politica
:<br />
69<br />
s'ar deplasa sub regimul care it apar, .partidele<br />
s'ar transforma, insa$1 cele reactionare<br />
ar cauta sa se popularizeze, cu riscul, la caz<br />
contrar, de a se vedea desfiintate sau discreditate.<br />
'lath marele folos pentru -masse al sufragiului<br />
universal, iath dar in ce conditil elita<br />
intectuala va putea avea ascendent Si va<br />
dirigea massele.<br />
Acest punt este acel care in realitate face<br />
pe classa dirigenta de a se opune unui larg<br />
sistem electoral. 4u este temerea ca cultura<br />
si<br />
inteligenta vor fi inabu$ite in oceanul e-<br />
lectoral ; aceasta temere nu poate exista de<br />
cat la unii naivi. Adeverata temere este ca<br />
nu formatiunile actuale politice, ca nu interesele<br />
classei care are situatia politica actualmente,<br />
sa fie lovite de moarte, ca nu cum -va<br />
privilegiele abuzive in toate ramurile sa in<br />
ceteze, iar eel ce se bucurau de foloasele for<br />
sa fie aruncati ca simplii muritori in caldarea<br />
comuna electorala.<br />
Dar reactionaril nu indraz,nesc de a manifesta<br />
aceasta temere, singura reala, singura<br />
fondata. Si pentru a combate votul univer-<br />
sal precum si dornnia masselor nu invoaca<br />
interesele for periclitate, fiind-ca egoismul<br />
for s'ar vedea pe fata. El recurg deci la alte<br />
arme : in numele culturel amenintate, in numole<br />
Orel periclitate, in _numele civilizatiel<br />
si alte comedii de acestea el yin si combat<br />
votul universal. Aceasta rea credinta este revoltatoare.<br />
Cad daca el ar veni si ar spune<br />
lamina: anu voim sa ne perdem foloasele pe<br />
«earl starea actuala ni le clan, not am recunoa$te<br />
ca au dreptate si ca<br />
sufragiul univer-<br />
,
.<br />
70<br />
--<br />
sal va avea in definitiv acest rezultat. Lupta<br />
de classy la classy ar fi push larnurit si multe<br />
spirite sincere cari din motive deosebite, insa<br />
toate gresite, combat votul universal, ar parasi<br />
lagarul exploatatorilor, cad ar intelege<br />
ceea-ce ii doare.<br />
Noi suntem mai franci. Noi declaram ca<br />
data dorim sufragiul universal nu este numai<br />
ca o reparatie a unei injustitil sociale<br />
de principil, ci voim ca grin mijlocul lui<br />
massele populare sa poata indeplini revendicatiele<br />
for juste si legitime.<br />
Nu amoral unei egalitall absolute, in - participarea<br />
la afacerile nationale, ne absoarbe<br />
exclusiv, ci convingerea ca reformele populare<br />
nu trebuesc sa fi octroiate Orel" din gra-<br />
ta si<br />
mila unei clase de cetateni, ci ele tre-<br />
buesc propuse $i realizate de insasi cei interesati,<br />
cu toata demnitatea pe care cauze asa<br />
de drepte o comporta.
^.1<br />
EXEMPLELE<br />
I<br />
Am tratat pe larg chestia votulul universal,<br />
discutand una cate una toate obiectiunile ce<br />
i-se fac si aratand ca toate, dar toate, nu pornesc<br />
de cat din interesele meschine ale partidelor,<br />
cari se recruta din clasa dirigenta.<br />
Acum vin la exemple, cad cititorii au observat<br />
ca m'am pazit de a da exemple si m'am<br />
marginit la o discutie teoretica.<br />
Apoi exemplele sdrobesc cu desavarsire toate<br />
obiectiunile dusmanilor acestui regim electoral.<br />
Dash s'ar potrivi cine-va la tot ce reactionarii<br />
invoach contra votarei obstestI si ar fi<br />
adeverate toate grozaviele cari sustin ca vor<br />
decurge din acest sistem politic, ar trebui<br />
ca sa vada in tarile cu sufragiul universal<br />
un spectacol spaimintator. Ar trebui sa vada<br />
acele tari prada ignorantei $i a bandelor inculte,<br />
ar trebui ca averile oamenilor, persoana<br />
for sa fie date prada multimelor inculte,<br />
ar trebui sa vada guvernele compuse<br />
din drojdiele societatel , confiscand averile
72<br />
celor bogati, aruncand tara in aventuri Internationale,<br />
impedecand progresul si (land<br />
societatea in urma cu cate-va veacuri. Daca<br />
ar fi drepte si intemeiate acuzatiile ce se<br />
aduc votului genera], ar trebui sa vedem la<br />
.tarile cari sa bucura de acest regim, elita<br />
intelectuala nesocotita, batjocorita, stiintele<br />
deconsiderate , specialistil huiduiti si ideile<br />
cele mai baroce si mai cornorate triumfand.<br />
El bine, toate acestea reactionarii pot sa<br />
le vada in imaginatia lor, dar aiurea nicaerea.<br />
Asa, avem trei tail de prima ordine practicand<br />
sufragiul universal: Franta; Germania<br />
si Statele-Unite.<br />
Unde sunt groza viele de cari ne vorbesc<br />
dusmanii regimului ce aparam ? Sa mi le<br />
arate. Franta sub acest regim politic 'si-a<br />
reconstituit fortele sale morale si materiale,<br />
a intemeiat definitiv Republica si este una<br />
din tarile cu politica mai cuminte, cu reculegere<br />
mai serioasa. Ba ceva mai mult. Franta<br />
republicans si votanta universals, arata un<br />
spirit prea timid, merge prea incet pe calea<br />
progreselor sociale, evitand de a se angaja<br />
cum s'ar cuveni pe calea reformelor economice<br />
populare. Statele-Unite au ajuns la o<br />
prodigioasa desvoltare culturala, industrials<br />
j economics. i acestei marl tari, mai mutt<br />
de cat Frantei, i se poate reprosa nu un avant<br />
desordonat pe calea chestiunilor sociale, ci,<br />
din contra, o rea vointa chiar de a le aborda,<br />
neinteleasa in mare parte sub regimul celor<br />
multi, al masselor populare. Numal in Germania,<br />
de si monarchica, aprope autoritara, totusi<br />
chestiunea socials si economics este puss in
73<br />
mod mai lamurit $i progresele democratiei<br />
care vine in numele revendicarilor masselor,<br />
sunt vadite $i nu va trece mult pentru ca<br />
succesul sa fie aproape desaversit.<br />
Ell Suntem departe de grozaviile pe cari<br />
votul universal le aduce in o Cara !...<br />
Este adeverat insa, ca din cauza de imprejurari<br />
deosebite, lung de enumerat, sufragiul<br />
universal in nici o Cara nu a dat ceea ce<br />
trebuia sa dea. Massele populare neexperimentate<br />
nu ail stint ca sa se serveasca de<br />
acest admirabil instrument electoral pentru<br />
a capata dreptate in numeroasele chestiuni<br />
in cari ele sunt nedreptatite. Ba chiar s'ar<br />
'Area ca experienta dovedeste ca democratia<br />
s'a inselat punend prea multa speranta in<br />
acest sistem politic pica el este menit de a<br />
nu modifica mai mult organizatia economics<br />
de cat cele-l-alte regimuri electorale. Eu insa<br />
persist a crede ca sufragiul universal va da<br />
mai terziil roadele sale $i<br />
ca massele popu-<br />
lare prin el, fara revolte $1 revolutil de strade,<br />
vor intra in drepturile pe cari numeral, forta,<br />
inteligenta for reclama.<br />
Dar $tiff obiectiunea care se face la nos<br />
specialmente. Clad aduci de exempla pe<br />
Franta, Statele-Unite, Germania, indata 'ti<br />
sa raspunde ca in acele tars alegatorii sunt<br />
mutt mai culti si mai independenti de cat<br />
la nos, si ca, prin urmare, sufragiul universal<br />
ar fi la nos un adevarat dezastru, crici<br />
el ar deveni un instrument minunat in mina<br />
tuturor guvernelor, ba ca cu densul s'ar putea<br />
desfiinta libertatile si Constitutia inlocuindu-se<br />
cu un regim cezarian.
INDEPENDENTA ALEGETORILOR<br />
I<br />
0 obiectiune se face contra introducerei sufragiulul<br />
universal la not $i trebue sa o spun,<br />
o obiectiune serioasa, unica serioasa $i in mare<br />
parte intemeiata, anume: ca introducend acest<br />
sistem dal on -carui guvern un mijloc -mladios<br />
cu care sa'si poata crea parlamente, autoritati,<br />
institutiunI, on -ce ar pofti $i sa domneasca<br />
fara nici o grija.<br />
SA vedem. Nu eti void sustine ca, cu introducerea<br />
votulul ob$tesc, moravurile politice<br />
se vor inalta ca prin farmec, cetatenil<br />
vor deveni independenti $i<br />
integrii la minut,<br />
ca ingerintele $i presiunile vor inceta $i ca<br />
parlamentele vor deveni expresia libera a alegatorilor.<br />
Nu, aceasta nu va fi, cad indepen-<br />
denta si cerbicia electorala, onestitatea ceta-<br />
teneasca, nu atarna in mod exclusiv de cutare<br />
sau cutare regim electoral, ci de conditil so-ciale<br />
cars sunt d'asupra. Deosebite regimuri<br />
electorale nu pot avea de cat o influents secundara.<br />
Unele prin organizarea for pot incuraja<br />
conruptia electoralai precum acela al
-<br />
75<br />
colegiilor inguste si compuse pe categorii,<br />
altele fac mai grea conruptiunea electorala<br />
precum sunt colegiile largi, altele pot impedica<br />
in mare parte coruptia, dar cate °data<br />
dati mai usoara ocazie la ingerinte si asa mai<br />
departe.<br />
Prin urmare, sa ne intelegem, cei cari cred<br />
ca eu propun sufragiul universal cu speranta<br />
de a starpi toate bubele electorale, precum<br />
coruptia, mgerinta, slabiciunea masei electorale<br />
Si aceasta starpire sa se faca repede de<br />
azi pana maine, aceia sa insala, aceia nu m'ail<br />
inteles.<br />
Scopul limn este altul, anume, de a da Orel<br />
un regim electoral care cu timpul sa dea<br />
si poate da admirabile rezultate, pe cand eel<br />
actual, chiar presupunand ca actualul este mai<br />
superior, lucru ce contestez energic Inca<br />
este ceva Para viitor, ceva care nu tinde de<br />
cat la perpetuarea coteriilor si la apasarea<br />
claselor populare.<br />
De sigur ca votul obstesc la inceput va fi<br />
intovarasit de oare-cari dificultati, de sigur<br />
cd<br />
guvernele noastre, cari sunt foarte putin<br />
scrupuloase, vor cauta sa traga din acest regim<br />
profite ilicite si vor izbuti poate. Este<br />
posibil si chiar probabil ca in cel intai ani<br />
guvernele isi vor putea crea parlamente servile,<br />
cum aceasta s'a vezut in Franta si cum<br />
sa vede in Germania, de si<br />
aceasta lard este<br />
pe punctul de a se emancipa complet politiceste.<br />
Toate acestea sunt posibile. Dar ce urmeaza<br />
de aci ? Ca nu trebue introd us pentru aceasta<br />
votul universal ? De loc. Si iata pentru ce:
-<br />
76<br />
Cei cart fac obiectiunea cum ca guvernele<br />
vor putea, sub regimul votarei tutulor, face<br />
tot telul de ingerinte, si se opun, pe acest motiv.<br />
la introducerea lui, aft aerul de a crede cum<br />
ca data prefera actualul regim celui ce'l propun,<br />
este din cauza ca sub actualele colegil<br />
electorale ingerinta lipseste, guvernele nu izbutesc<br />
a-si forma majoritati parlamentare, nici<br />
nu pot face tot ce poftesc. El bine, aceasta<br />
este pur si simplu ridicul.<br />
Cad as intelege, mai la urma, sa aperi cel<br />
mai ingust si mai absurd regim electoral si<br />
sh nu '1 schimbi cu acela al sufragiului universal,<br />
cand al avea sub acel regim cel putin<br />
independenta electorala, cerbicia cethteneasch,<br />
cand guvernele ar fi neputincioase de a 'si<br />
crea majoritati parlamentare si ar fi tinute<br />
in frail de co' legiele inguste dar viguroase.<br />
In acest caz int s'ar putea zice: «e posibil ca<br />
«sufragiul universal sa fie mai drept si mai<br />
«democratic, dar pe cata vreme sub regimul<br />
«colegiilor inguste am independenta electo-<br />
«raid, am controlul, am libera expresie a ale-<br />
«ghtorilor si pe cata vreme sufragiul univer-<br />
«sal ar face st perdem toate aceste calitati,<br />
«apoi mai bine prefer sa pastrez colegiele mcle<br />
aindependente, de cat sh le inlocuesc cu al-<br />
«tele mai largi, mai echitabile, dar slabe si<br />
«neputincioase.»<br />
Dach lucrurile ar fi asa, data colegiele actuale<br />
electorale ar fi modele de cerbicie cetateneasch,<br />
dach experienta ar fi dovedit ea<br />
guvernele sunt sdrobite de cate on se incearca<br />
de a le incalca, in acest caz inarturisesc ca<br />
nu as avea mare lucru de obiectat. Cad toata
_<br />
77<br />
lumea mi-ar spune : cfoarte bine, foarte bine<br />
«cu sufragiul d-tale universal, dar nu putem<br />
csa desfiintam colegii independente, cu tra-<br />
(dip de civism $i de onestitate, pentru a ne<br />
«arunca in necunoscut.))<br />
Dar este oare asa lucrul ? Colegiele noastre<br />
electorale sunt ele data nu modele dar cel<br />
putin ni$te colegii tari, independente $i cinstite<br />
? Am nevoe sa spun ca nu, de o mie de<br />
on nu ? D'apoi care guvern a facut alegeri<br />
nu a c5patat majoritati sdrobitoare ? D'apoi<br />
care guvern a voit sa faca ceva, sa treacle' o<br />
lege, sa comita o enormitate $i nu a isbutit cu<br />
actualul corp electoral ? Am nevoe de dat<br />
exemple ? Si nu sunt elocuente toate alegerile<br />
din urma ?<br />
Este neauzit lucru ca sa ai un regim elec<br />
toral corupt, coruptibil $i docil pang la ani-<br />
hilare, Si totusi sa to opui sufragiului<br />
versal tocmai pe ast-fel de motive. Este ab-.<br />
surd lucre ca dupa ce titii ca on -ce guvern<br />
a facut ce 'i -a placut sub actuala lege electorala,<br />
sa vii si sä zici ca esti contra votului<br />
universal de teama ca nu cum-va guvernele<br />
sa faca tot, ce vor pofti. Dar pand acum ce<br />
ai avut ? Dar pang acum ce au facut guvernele<br />
?<br />
Tot ce se poate discuta este, data sufragiul<br />
universal nu ar fi mai reil in aceasta privinta<br />
de cat ceea ce avem.<br />
-----<br />
si<br />
unlit
78<br />
II<br />
Ori-cine va cauta sa aprecieze in mod luminat<br />
chestiunea : ce este mai preferabil, din<br />
punct de vedere al moralitatel si al independentei<br />
chiar electorate? actualul regim electoral<br />
sari sufragiul universal, va trebui sa<br />
se pronunte pentru acest din urma.<br />
In adever, regimul ingust electoral are toate<br />
defectele celui larg si universal, plus alte defecte<br />
ale lui propril, minus calitatile aceluia.<br />
Asa, is sa le luam pe rand. Ca independenta,<br />
amandoua sistemele, pentru moment,<br />
sa echivaleaza si aceasta in cazul cel mai reit<br />
pentru sufragiul universal cu toate ca<br />
fac o rezerva.<br />
Zic pentru moment, find ca este pozitiv<br />
lucru ca sistemul votului universal nu ar<br />
trece mutt si ar face din alegatori un corp<br />
compact, independent $i luminat. Sub regimul<br />
ce'l sustin, sunt elemente admirabile de<br />
caracter, indegendenta, civism, ele nu sunt<br />
Inca desteptate la viata politics. Cand prin<br />
propaganda, lupte politice, framantare zilnica,<br />
discutie publics $i amestecul neincetat in<br />
marele nrobleme sociale, ccrpul cel mare electoral<br />
va capata constiinta de valoarea si de<br />
insemnatatea lui, atunci era ingerintelor electorate,<br />
a ministerelor abusive, a parlamentelor<br />
servile, a unel clase ciocoesti, va disparea<br />
pentru tot-d'a-una. Sufragiul universal in<br />
Franta a fost la ordinele lui Napoleon al<br />
III-lea 20 de ani, dar, dupa acest trist invetamint,<br />
el $i-a capatat vigoarea barbateasca
Si<br />
79<br />
macar ca in timp de alti 20 de ani el a<br />
suferit tot felul de asalturi de la pretendenti,<br />
Cezari in perspective, etc., el a ramas fidel<br />
convingerilor lui republicane. Mareplul Mac-<br />
Mahon a trebuit sa Gala, cu ministerul sea<br />
reactionar cu tot, fata cu independenta<br />
cerbicia sufragiului universal, care, cu 10<br />
ani inainte, servise totu$1 interesele unui Na-<br />
poleon.<br />
Massa electorala este perfectibila ca orl<br />
-ce organism social. Un corp electoral slab,<br />
poate sa devina cu timpul independent $1<br />
conscient. Este a $coala pentru aceasta ca<br />
pentru on -ce lucru, $i $coala, o $tie toata<br />
lumea, ca nu e alta de cat marea practice<br />
a drepturilor politice.<br />
Cu sufragiul universal slab la inceput,<br />
$tim unde ne ducem, ne ducem la o stare<br />
din ce in ce mai perfectibila, la posesiunea<br />
de sine a poporului intreg.<br />
Intreb insa, ce perspective poate avea un<br />
regim electoral bazat pe tens restrans $i ingust<br />
? Care poate, fi viitorul unui regim care<br />
este rezemat pe nedreptate $i traeste din escluderea<br />
a milioane de concetateni ?<br />
Viitorul este ca spiritul de coterie politica<br />
infloreste tot mai mutt, iar independenta dispace<br />
din zi in zi fate cu mijloacele de coruptiune<br />
din ce in ce mai mare $i mai atragatoare.<br />
Rezultatul este ca, din sanul acestor<br />
coterii electorale, ies camere servile $i incapabile<br />
$i se nasc ministere ridicule, sustinute<br />
de o patura subtire de politiciani. Dace nol<br />
nu vom largi colegiele actuate electorale, aunt<br />
convins ca, peste 10 ani, in ele nu se vor<br />
si
80<br />
mai putea alege de cat cei cari vor voi sa<br />
cumpere voturi. Vorbesc de colegiul I mai<br />
cu seama. Ultimele alegeri au dovedit aceasta.<br />
Iata perspectiva ce ne asteapta. Colegil sail<br />
slabe, ca cel al treilea, sail corupte, ca eel<br />
intaiu<br />
Pe cand sub regimul sufragiului universal<br />
se poate forma o scoala politica, se pot<br />
stabili curente, se poate lupta contra coruptiunel<br />
$i a presiimei, interesand massele populare<br />
la reforme cari le privesc, desteptandu-le<br />
la viata politica folositoare lor ; sub<br />
acela al sufragiului restrans nu poti destepta<br />
de cat pofte, nu poti stimula de cat interese<br />
personale sail de coterie. In cazul d'anteiti,<br />
eel putin exists convingerea ca vel avea un<br />
corp electoral tare', in al doilea nu poll hrani<br />
aceasta idee, cad cu cat corpul ingust electoral<br />
devine mai luminat, cu atata el devine<br />
$i mai corupt. Independenta cea mare cetateneasca<br />
nu o poll avea in nici un caz.<br />
Sa mai voraesc de moralitafea unui sail<br />
celui-l'alt regim electoral ? Regretatul C. A.<br />
Rosetti a pus in evidenta faptul ca singurul<br />
mijloc de a scapa cat se poate.mai mutt de<br />
coruptia electorala, este suprimarea colegiilor<br />
ingustu, admirabil de potrivite pentru o actiune<br />
bAneasca. A$a, asta-zi cand alegerea<br />
until candidat atarna in colegiul intaiu de<br />
10 voturi, poate sa be cumpere ; poate cum-<br />
Ora 20, 30. Cand insa un colegiu va fi de<br />
mil de alegatori, asi voi sa still cum se vor<br />
putea cumpara atatea voturi cite trebuesc<br />
pentru a decide victoria? In tot cazul, lucrul<br />
va fi foarte, foarte greil.
4:2;<br />
-81.-<br />
Prin urmare, ca moralitate, ca independents,<br />
colegiul larg universal este preferabil stare'<br />
actuale de lucruri.<br />
Pana acum m'am pus in ipoteza cum ca<br />
momentan colegiele de sufragiu universal vor<br />
fi identice, ca independents, cu cele de asta-z'.<br />
Lucrul lush nu este tocmai asa ; eu cred ca<br />
sub sufragiul universal, de la cele intaiu<br />
momente, va fi mai multa independents.<br />
III<br />
Logic si riguros ar fi a crede ca, amestecand<br />
la un loc in un singer colegiu deosebite<br />
colegii electorale, din cari fie-care luat<br />
in parte este slab, sa urmeze ca si colegiul<br />
ast-fel format sä fie tot asa de slab ca cele<br />
vechi intrunite. Prin urmare, la intaia privivire<br />
se poate crede cum ca cu sufragiul universal<br />
nu se castiga absolut nimic in independenta<br />
si civism.<br />
Am convingerea ca este o eroare. i iata<br />
de ce : Sub actualul sistem electoral fortele<br />
independente $i energice ale masse' electorale<br />
sent imprastiate in trei colegii. Aceasta<br />
diviziune arbitrary are de rezultat a le reduce<br />
la neptitirita pe toate, a le neutralize din<br />
cauza lipsei de legatura si de comunitate de<br />
interese dintre ele. De altminterea este stiut<br />
lucrul ca Primariele, la inceputul fie-carui<br />
an, la aceasta ocupatie se dedaii, trecend<br />
pe unii alegatori din colegiul al 1I-lea<br />
cand au conditiunile cerute in -<br />
intaiul,<br />
6
82<br />
pentru a iinpra$tia manuchiul electoral independent.<br />
Ei bine, aceleasi forte exact numerice$te intrunite<br />
la un loc, ducend o cam panie impreuna,<br />
votand impreuna, etc., prezinta o dezvoltare<br />
de putere cetateneasca mutt mai mare, pe<br />
cuventul ca nici cea mai mica cantitate nu<br />
e perduta nici neutralizata prin diviziuni artificiale.<br />
De altminterea, ceea ce spun se bazeaza<br />
pe un principitt elementar fizic $i so-<br />
cial.<br />
Dar mi se va spune, ca data concentrarea<br />
fortelor indenendente se face de o parte, de<br />
cea -lalta se 'face de asemenea concentrarea<br />
tuturor elementelor slabe, maleabile, electorale,<br />
prin urmare di dcultatea fiind mai mare<br />
totul se reduce la starea intaiu de lucruri.<br />
Nu este insa asa.<br />
. Sa nu se creada ca elementele slabe unite<br />
la un loc, devin tot mai slabe, dupa cum<br />
cele tari devin tot mai tari. Aceiasi lege do-<br />
ming totul.<br />
Puterile indoelnice, elementele<br />
maleabile electorale, unite, castiga $i ele in<br />
forta in aceasi proportie, $1 aceasta este evident.<br />
Asa, alta resistenta opune un corp eleetoral<br />
slab $1 restrans, $i alta carid, deli slab, este<br />
numeros. Fie-care alegator isi simte coatele<br />
mai libere, puterea de presiune asupra unui<br />
corp mare electoral impra$tiindu-se pe o mai<br />
larga suprafata, urmeaza ca fie-care alegator<br />
in teza generala prime$te o ciocnire mai<br />
mica.<br />
Exemplele nu lipsesc chiar in viata noastra<br />
electorala. Multi ,credeati, cu ocazia reformei<br />
-
-<br />
83<br />
electorale de la 1883, cum ca desfiintindu-se<br />
un colegiu $i aruncand cotingentul aceluia<br />
in celelalte, pi in urmare marindu-le pe cele<br />
ramase, -rezultatul va fi ca toate colegiele vor<br />
perde din independenta $i din taria lor. Fiecare<br />
isi aduce aminte ea pe tema aceasta opozitia<br />
de atunci a scut campania.<br />
Faptele au dovedit contrarul. Fie-care din<br />
cele trei colegil remase au capatat mai multa<br />
tarie $i independenta. In special colegiul al<br />
II-lea era considerat ca condamnat, prezicerea<br />
nu s'a realizat. Din contra, acest colegiu<br />
are minunate elemente politice. Ceea-ce a dat<br />
inca o tarie relative, colegiilor intiiu $i al<br />
doilea, de. Senat mai cu seams, a fost introducerea<br />
in sinul for de elemente straine, elementul<br />
cult $i luminat, profesiunile libere,<br />
doctorii, licentiatii, etc.<br />
Colegiul al.. III-lea a capatat o insemnata<br />
forts electorala din momentul ce i s'a dat, pe<br />
ling& taranii votatori indirecti, $i elementul<br />
votantilor directi, cei cu patru clase primare,<br />
etc. Aceste lucruri sent necontestabile, amestecul<br />
alegatorilor de diferite categoril, realizat<br />
in ultima reforms, a dat fructe bune. A fost<br />
in mic o experienta pentru pregatirea sufragiului<br />
universal, cel putin al colegiului unit.<br />
Iata cum, indata ce tine -va isi da osteneala<br />
de a analiza constiincios lucrurile, ajunge<br />
a le vedea sub o alts fats. Din nenorocire, la<br />
not analiza impartial& nu e tocmai in favoare,<br />
in privinta eresurilor $i a prejudetelor<br />
suntem o tars de curente. 0 idecrespandita,<br />
cu grew iese din mintea chiar a celor mai
84<br />
luminati,' ideea ca sufragiul universal ar slabi<br />
situatia politica, respandita cu abilitate<br />
de reactionari, o vezi reprodusa de oameni<br />
la cari nu to astepti.<br />
Am tratat chestia sufragiului universal cat<br />
se poate de larg si am cautat prin un paralel<br />
sa dovedesc ca aceasta forma de votare<br />
data nu e mai hung, dar de sigur ca nu e<br />
mai rea, pentru moment, si cu mult mai<br />
superioara mai tarziii.<br />
1<br />
1<br />
}<br />
1.,<br />
Y<br />
11<br />
,<br />
1 r1
11<br />
INCHEERE<br />
I<br />
Votul universal are done feluri de dusmani :<br />
Unii sunt de principiii, reactionarii de toate<br />
nuantele, cari ved o nenorocire in acest mod<br />
de votare, peste tot local $i on and. Ei nu-1<br />
gusts in Franta, in Germania, nicaerea, ei<br />
nu-1 primesc nici ca perspectiva indepartata<br />
in victor. Cu aceia nu se discuta, acelora se<br />
va impune, in contra vointei lor, odata sufragiul<br />
universal.<br />
Sunt insa altii cari admit in principiii sistemul,<br />
cari sunt partizanii lui, dar nu in momentul<br />
de fats, ei cred ca Cara nu e Inca<br />
pregatita pentru ast-fel de regim electoral,<br />
ea moravurile politice nu sunt destul de coapte,<br />
etc. Me refer, bine inteles, la oamenii de bung<br />
eredintA, nu la cei ce invoaca acest argument<br />
ca simplu pretext de a inlatura chestia.<br />
Ati observat un lucru ? De cate. on este<br />
vorba de o reforms oare-care, tot-d'a-una se<br />
vor gaii multi cari sa obiecteze ca este premature.<br />
Aceasta sta in natura oamenilor timizi<br />
sau cari nu-si dart bine seamy de ceea-ce
86 --<br />
se propune. Surprinsi cu o propunere, neavend<br />
nici timpul, nici mijloacele de a o studia, ei<br />
prefers a cere amanarea sub plictisitorul $i<br />
mull repetatul motiv ca tara du e pregatita<br />
Inca! Natural ca $i sufragiul universal trebue<br />
sa fie salu tat cu asemenea fastidioasa si<br />
timoroasa obiectie.<br />
Daca lumea politics, spiritele alese 5i ho-<br />
Wile s'ar fi potrivit acestei categorii de oameni,<br />
asa numiti cuminti, cars nu iubesc a brusca<br />
lucrurile, zic ei, apoi nici o reforms, dar ab-<br />
solut . nici una cu un caracter mai fundamental<br />
nu ar fi avut loc. Societatea ar sfirsi<br />
prin a pieri de prea multi cumintie, care<br />
echivaleaza in multe cazuri cu anemie, pacato,sie<br />
sufleteasca.<br />
Asa cu privire la votul universal. Cand,.me<br />
rog, as intreba, massa alegatorilor nostri va<br />
fi coapta pentru introducerea votului universal<br />
? Cand aceasta reforms va fi potivita ?<br />
Peste tali ani ? Peste 10, peste 20, peste 30,<br />
cand ? La aceasta nici odata nu ti-se respunde.<br />
Atat numai li-se repeta ca tara Inca<br />
nu e pregatita !...<br />
Daca intrebi MM. cum tara are sa sa se<br />
pregateasca, iarasi nu capeti ca respuns mare<br />
lucru. Ti se spune ca atunci cand alegatorii<br />
vor fi mac luminati, mai independenti, mai<br />
nu stir]. cum. Dar toate acestea sunt chestil<br />
de apreciare ; tot-d'a-una corpul electoral va<br />
lasa ceva de dorit in o privinta sail in alta.<br />
Cad cine isi inchipue ca vom avea vr'o data<br />
o massa electorala absolut fara defecte si<br />
slabiciuni,<br />
se insala amar. Acest lucru nu '1<br />
gasesti r, in nici o tara, si nu '1 vel gasi poate
87<br />
veacuri intregi. Cu mijlocul acesta chestiur<br />
nea votulul universal poate sa fie indefinit<br />
amanata din generatie in generatie. Cad utmasii<br />
nostril' evident ca vor fi mai exigent.i<br />
in materie de calitati electorale de cat noi,<br />
asa ca ei vor gasi massa alegatorilor tot insuficienta,<br />
macar ca ea va fi realizat serioase<br />
progrese. i asa mai departe, cum am zis,<br />
din generatie in generatie.<br />
Adev6rul este ca chestia, dupa cum am aratat<br />
in capitolele precedente, se pune rritl cand se<br />
pune pe terenul meritului $i al capacitatel.<br />
Al o massa electorala, buns rea, aceasta este,<br />
trebue sa lucrezi cu ea si sa 'I dal drepturile<br />
pe earl nu le poll refuza pe nici until din<br />
motivele invocate.<br />
$'apoi la noi este o particularitate care<br />
vine in contra obiectiunel pe care o discut.<br />
La noi nu este vorba de a acorda dreptul de<br />
vot la o massa de cetateni earl nu l'a avut<br />
inca, dupa cum se pune chestia d. ex. in<br />
Belgia. La noi de 25 ani tori contribuabilii<br />
de 21 de ani sunt votanti, cerand deci sufragia<br />
universal nu cerem de cat modificarea legel<br />
actuate electorale si desfiintarea categoriilor<br />
arbitrare, massa electorala ramane aceeasi.<br />
Apoi nu este nedrept de a zice ca o clasa de<br />
cetateni care sunt alegatori de 25 de ani, nu<br />
merita Inca de a figura in acela$I colegiu cu<br />
restul -Orel ? Dar cum vroiti ca alegatoril<br />
tarani cad de el mai mult e vorba sa<br />
capete mai multa experienta si mai rnulta<br />
pricepere cetateneasca cand sistemul actual,<br />
modal de .votare etc., ii condamna pentru
es<br />
88<br />
TeGie la un rot $terS, la ceva pasiv, farce viata<br />
$i tAra vointa ?<br />
$'apoi intru cat se cer calitati mai superioare<br />
pentru votul universal de cat pentru<br />
regimul cenzitar ? Din contra, inteleg in un<br />
regim cenzitar sa ceri conditii de capacitate<br />
Si de avere, sa fit dificil, dar ub regimul<br />
eel larg electoral, uncle toata lumea trebue<br />
sa intre, intreb ce conditil se pot cere?<br />
Nu, cu cat, discuti chestia cu atat vezi eh<br />
toate obiectiele nu ail nisi o valoare $i ca ele<br />
stint sail simple prejudete sail ascund sub<br />
ele o mare ura in contra claselor populare<br />
II<br />
Am tratat pe larg chestia sufragiulUi universal.<br />
Am cautat a'l ,justifica din toate puntele<br />
de vedere $i am insistat foarte mult asupra<br />
actualitatei lui urgente. Not radicalii<br />
nu primim ca sa ni se vorbeasca de votul obstesc<br />
ca de ceva care este rezervat 'viitorului ;<br />
el se impune astral' si<br />
sustinandu-1 nu o fa-<br />
ces cum am face cu impozitut progresiv,<br />
care, evident, ca mai are de a$teptat pans a<br />
fi introdus, gratie intereselor clasel dirigente,<br />
ci ii sustinem cu ferma convingere ca aceasta<br />
reforms nu mai poate astepta. Mai mult, not<br />
nu prezentarn sufragiul universal ca o revendicare<br />
exclusiv radicala, ci ne adresam $i la<br />
alte partide liberate $i le spunem ca e de<br />
datoria for sa 'I inscrie $i in programul tor.<br />
Sufragiul universal in alte tari a ajuns pro
89<br />
prietatea tuturor partidelor, de ce la not partidul<br />
liberal nu '$i l'ar insusi?<br />
Vorbind de acest sistem l'am tratat in principiti,<br />
fora a me intinde asupra deosebitelor<br />
modalitati in care el sa prezinta pe unde<br />
functioneaza. Se intelege ca data ar fi vorba<br />
ca sa intru in desvoltari in aceasta privinta<br />
as<br />
7<br />
avea multe de obiectat $i de criticat. A$a,<br />
eu nu consider ca Italia are sufragiul universal,<br />
tend it bazeaza pe $tiinta cetirei $i a<br />
scrierei. De alts parte in Germania etatea de<br />
25 de ani care sa cere cetateanului pentru a<br />
exercita drepturile sale politice este exorbitanta,<br />
este in acela$I timp un mijloc de a<br />
inlatura vremelnic de la vot sute de mil de<br />
alegatori. Ddr diviziunea circonscriptiilor electorale,<br />
modul de votare, precum $1 acela<br />
de a determina majoritatea sunt atatea punte<br />
care ridica grave obiectii, pe earl le void<br />
trata intr'un alt studio mai tarziii.<br />
Un lucru este urgent $i pe acela it semnalez,<br />
anume, tirania majoritatilor $i anihilarea<br />
tuturor celor-l'alte curente sociale $i politice<br />
earl nu pot la alegeri intruni egalitatea plus<br />
unul din numeral votantilor. Aceasta chestiune<br />
intra naturalmente in instil organismul<br />
sufragiului universal.<br />
Singurul mijloc de a face ca parlamentul<br />
sa fie expresia complete a ideilor $i curentelor<br />
din tarn este ca legea electorala, sufragiul<br />
universal, sa aiba la baza proportionalitatea.<br />
Altminterea, alegerile pot fi chiar libere<br />
si parlamentul totqi -va fi expresia de<br />
cat a unui partid, ceea ce nu e menirea parlamentelor.<br />
e
90<br />
Nu pot sfarsi fara a face cite -va reflectil<br />
melancolice.<br />
Presa noastra in genere, este prea absorbita<br />
de politica zilei, de animositatile dintre<br />
partide. Ea nu consacra destul timp pentru<br />
tratarea chestiunilor de principiii, care singure<br />
pot provoca curenturi in public.<br />
Nu mai remane indoiala ca evitand cu ingrijire<br />
tratarea chestiunilor de principit, al<br />
un public mult mai binevoitor, ale carul<br />
idel nu le jignesti intru nimic. Articolele de<br />
polemica nu desteapta animozitati si protestari<br />
de cat printre politiciani, marele public<br />
le citeste si se amuzeaza de toate.<br />
Dar ors cum fie, $i cu toate inconvenientele<br />
pe cars le prezinta tratarea chestiunilor<br />
sociale $i economice, este de mare nevoe ca<br />
ele sa fie abordate si date in discutia publicului.<br />
--p
CUPRINSUL<br />
Introducere<br />
Adversaril sufragiului universal.<br />
Sociologia si Multimea .<br />
Distinctii interesate . .<br />
Averea si patriotismul .<br />
Averea si Cultura. . .<br />
Influenta Culturei . .<br />
Exemplele<br />
Independenta Alegetorilor<br />
Incheere<br />
pag.<br />
«<br />
«<br />
9-15<br />
16-39<br />
a 40-47<br />
«<br />
a<br />
e<br />
«<br />
1VIII<br />
48-51<br />
52-59<br />
60-70<br />
71-73<br />
a 74-84<br />
a 85-90