SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

SCRIITOPII ROMANI MODERNI 

BOGDAN PETRICEICU - 11 ASDE U 

SCRIERI bITE 

MORALE 

siPOLITICE 

EDITIE CRITICA CU NOTE 

$1 

VARIANTE DE 

MIRCEA ELIADE 

TOMUL I 

'9, la i"--.7:-71-7-FrIM-717t E A r 1.1 ITV 

..RTA = ET,LE ,C R 0

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU 

SCRIERI 

LITERARE, MORALE SI 

POLITICE 

TOMUL I

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE 

HARTIE VIDALON VARGATA, DOUIZECI 

51 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN 

COMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU 

SCRIERI 

LITERARE, MORALE 

POLITICE 

TOMUL I 

EDITIE CRITICA CU NOTE SI VARIANTS 

de 

MIRCEA ELIADE 

Cu trel plunge afaril din text 

BUCURESTI 

FIJNDATIA PENTRU 

39, 

_LITERATURA 

Eulevardul Llicar 

SI ARTA 

Catargi, 

REGELE 

39 

CAROL II 

1937

, 

, T 

Ct. q 74 

. 

BOGDAN PETRIGEICU-IIASDLU 

Portret in uleiu, de Mirea. Colectia Academici Humane 

: 

:

PREFATA 

Cdnd, in toamna anului 1933, d: profesor Aleccandru Rosetti, directorul 

Fundatiei pentru Literaturd fi Artei 4 Regele Carol I I >>, ne-a cerut 

sei pregeitim o edilie criticd din scrierile literare alese ale lui Bogdan 

Petriceicu-Hasdeu, noi eram destul de inainta# in cercetdrile preliminare 

a.supra unei eventuale tipeiriri a operelor complete ale lui Hasdeu. 

De multi ani, profesorul Nae Ionescu se gdndea la editarea operelor 

complete ale genialului fi necunoscutului- Hasdeu f i ne Enseircinase pe 

noi cu pregeitirea planului acestei uriafe intreprinderi. Edilia operelor 

complete ar fi trebuit sei cuprindei cam 20 de volume mari, in care absolut 

toate scrierile lui Hasdeu, publicate f i inedite, ar fi lost tipdrite in ordine 

cronologicei, dupei modelul ediliei Goethe dela Weimar. Un an de cerceteiri 

preliminare ne-a convins cei o asemenea monumentalei edilie nu 

este gnat' posibilei pentru motivele pe care le vom areita mai la vale - 

f i, mai ales, nu este oportunei, inainte de a face accesibild marelui public 

meicar o parte din opera literar'd f i morald a lui Hasdeu. Cu alte cuvinte, 

Inainte de toate era urgentd clescoperirea lui Hasdeu de cdtre publicul 

rorndnesc ; era necesarei restaurarea acestui uluitor scriitor in istoria 

literaturii rorneinefti f i integrarea lui, in locul pe care il meritei, in istoria 

vielii civile, morale f i profetice a veacului XIX romilnesc. 0 ediçie a 

operelor complete, distribuitei pe cel putin 20 de ani, ar fi int4rziat restaurarea 

lui Hasdeu in cultura romdnemicei. Pe de altei parte, o asemenea 

ediçie cuprinzda absolut toate scrierile lui Hasdeu afa dar f i cele 

fapte, opt mii de pagini gtiintif ice ar fi fost oarecum inaccesibilei marelui 

public f i ar fi ingreuiat asimilarea acestui genial scriitor, care a 

1 dcut tot ce i-a lost posibil in timpul §i mai ales spre sfdrfitul vielii sale 

I

VI 

PREFATI 

ca sd rdnuind un izolat f i un 4 neEnteles n. Ceea ce Poi= noi, En primul 

rand, era th se vadd Intregul acestei opera uriage, En aparentd haoticii 

fi desordonata ; set se ia cunoctinta: directa de poetul, romancierul, eseistul, 

moralistul i criticul Hasdeu ; s'd fie descoperit gdnditorul politic, profetul, 

filosoful istoriei pe care o soarta turbure l-a tinut treizeci de ani 

In intuneric. Numai dupd ce Hasdeu Pa 4reintra En circulatie n, va fi 

citit fi gustat ne puteam gdndi la editia monumentald a operelor sale. 

De aceea am prinzit cu bucurie propunerea d-lui profesor Alexandru 

Rosetti de a pregdti o culegere critith din scrierile literare gi morale ale 

lui Hasdeu. In ceea ce ne privegte, n'am renuntat la hotarirea ediiei 

operelor complete. Chiar &la puterile noastre nu ne vor ajunge s'o ducem 

pad la capdt, nu desperdm de soarta acestei < Opere complete # ; did 

ceea ce a fost mai greu liniile de orientare, bibliografia, gantierul * 

a fost taut prin editia de fag. Cdnd am Enceput noi lucrul prin 

1932, gi Ewa mai Enainte, pe vremea studentiei Hasdeu nu era numai 

un 4 necunoscut * i un autor compromis, dar era Enainte de toate un 

autor inaccesibil prin lipsa unei informatii temeinice gi complete asupra 

operei sale. Existau, firegte, cateva broguri scrise despre gi in junal lui 

Hasdeu dar niciuna din ele nu acoperea toata Entinderea operei sale. 

Nu e greu de triples cauza acestei aproape generale desinteresdri fag 

de opera lui Hasdeu. In primul rand, intinderea ei coplegegte (cam 12.000 

pagini in-quarto mic) ; En al doilea rand, vastitatea gtiintei ci varietatea 

domeniilor strabdtute de mintea aceasta geniald c neastdmpa'ratä sperie 

chiar pe cel mai rabdAtor gi mai bine informat critic ; in sldrgit, scrierile 

liii Hasdeu sunt risipite prin numeroase colectii de reviste qi ziare, fi 

neexistand o bund bibliografie a lor, cerceteitorul le descoperd dug& multd 

trudi. c uneori numai din intamplare. Toate acestea la care se adaoga' 

lipsa de interes, Find mai deundzi, facet de secolul XIX romanesc, cu 

singura exceptie a lui Eminescu au contribuit la Ennecarea operei lui 

Hasdeu ci poleirea numelui this cu un mit de .rinci parale. Se gtia despre 

Hasdeu ca a lost 4 genial *, a a lost pdrintele luliei, a era < spiritist # 

fi i se spunea e magul dela Cdmpina n. 

Operei paste gi robuste ii luase 

locul o falsei aureola de vizionar i, uneori, gloria cdtorva glume c 

bururi.calam

PREFATA VII 

In asemenea condifii de lucru, totul trebuia fdcut dela Enceput. Trebuia 

sd-fi faci singur drumul, sii-fi creezi singur uneltele. Cdfiva ani 

i-am cheltuit numai cu construirea tc gantierului t acestei edifii, gantier 

care va sluji la ridicarea *Operei complete* de mai tdrziu. Mdrturisim 

aceasta lungd fi anevoioasd named nu pentru a ne mdndri cu ea, ci 

pentru ca cercetatorii cari vor veni dupd noi, cunoscdnd condifille in care 

am lost nevoifi set lucrdm, sa nu fie prea aspri fag de eventualele lipsuri 

sau sceideri ale edifiei de fall 

Avdnd necontenit En minte construcfia meirealei a *Operei complete 6, 

am ridicat gantierul pe o Entindere mult mai mare dealt aratei aceste doud 

tomuri de fala. Gdndul nostru era ca, o data cu publicarea acestor doud 

volume de texte, sei apard un volum de extrase (un Fragmentarium 

distribuit En diferite rubrici), un volum de bibliografie f i note critice, 

fi 

un volum introductiv, cuprinzdnd tnonografia noastr d: Hasdeu 0 

contemporanii E.g. Doi ani dupa ce am Enceput lucrul efectiv, am fast 

silifi ad restrdngem edifia la proporfiile ei actuale. Vieafa nu ne gagaduia 

sei ne dedicchn exclusiv acestei munci, care, dacd n'a lost exceptionald, 

a fost En orice caz lungd, spinoasd gi, uneori, desndajduitei. Pe 

de altd parte, ne-am dat seama cd atdt timp cdt nu ne sunt accesibile toate 

manuscrisele lui Hasdeu gi Entreaga sa corespondengi cu Iulia, o monografie 

asupra lui Hasdeu 0 contemporanii sfii e prematura. D. luliu 

Dragomirescu, En grija cdruia au fost lasate manuscrisele lui Hasdeu, 

a publicat numai ceiteva scrisori din aceastd, se spune, exceplional de 

bogatd corespondengi Entre peirinte gi filed, scrisori lard de care, ne-am 

convins, nu poate fi scrisd vieafa lui Hasdeu. Pdnd cdnd d. luliu Dragomirescu 

nu se va hotart sei editeze aceastd corespondengi sau sd o pund 

la dispozifia cercetatorilor, nu vom cunoafte o serie de amelnunte personale 

f i, mai ales, opiniile pe care le avea Hasdeu despre contemporanii 

sdi. Am amdnat deci aceasta monografie, pentru pregatirea cdreia 

am strdns materiale timp de doi ani mulfumindu-ne sei publicliin un 

Curriculum vitae f i o Introducere, En care expunem pe scurt aspectele 

mai importante ale operei lui Hasdeu. Tot din cauza zelului cu care d. 

Iuliu Dragomirescu apard memoria lui Hasdeu, n'am putut folosi, la 

Intocmirea edifiei de PO, decdt trei din cele case mape de manuscrise 

depuse la Academia Romdnii. Din motive pe care nu le cunoaftem, 

Is

VIII 

PREFATI 

d. Iuliu Dragomirescu a interzis Bibliotecii Academiei Romdne, 

printr'o notificare trimisd prin porteirei, accesul celor fase mape cu 

manuscrise, pe care tot d-sa le depusese in depozit provizoriu cu 

cdliva ani .mai inainte. Notificarea fiind compusei in termeni precifi, 

Direcjia Bibliotecii Academiei Romdne ne-a interzis i noud consultarea 

celorlalte mape. Dacd aceastd ediçie apare lard nictun facsimil 

dupd manuscrisele lui Hasdeu fi fa'rci un fragment dintr'o 

lucrare ineditei din 1859 despre e Coloniile Romane din Dacia * vina 

este, fdrd indoialei, a noastre ; caci nu ne-am greibit sei ham fotografii 

fi copii inainte de notificarea trimisd prin portdrei. Din fericire, d-na 

E. Dvoicenko a putut transcrie in linifte pregosul jurnal din tinerele 

al lui Hasdeu, precuin i fragmente literare scrim En limba rusei texte 

pe care le-a tradus i le-a publicat intr'o lucrare recentd, de mare folos 

pentru noi: Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu (Funda;ia pentru 

Literaturd i Arta 4 Regele Carol I I *, 1936). 

La alegerea materialului acestei editii am finut seama, in pritnul 

rdnd, de valoarea fi semnificaga literard a textelor. De aceea am publicat 

aproape trei sferturi din opera poeticd a lui Hasdeu ; micul roman Ducluca 

Mamuca in cele cloud redaqiuni ; Rizvan i Vidra cu toate variantele ; 

lungul i, din nefericire, neterminatul pamflet Mi§carea Literelor in 

E0; mai multe foiletoane, cronici fi articole cu preocupdri literare. Am 

publicat variantele la Poezii i Razvan i Vidra pentru a pune in lumina' 

preocupdrile de adevdrat 0 artist * ale lui Hasdeu, vefnic nemultumit de 

forma operelor sale, refdcdnd fi perfectiondnd neincetat forme fi versiuni 

vechi. Cei cari vor infrunta truda de a urmetri variantele textului lui 

Rtizvan ti 

Vidra vor infelege ce lunget fi sigurd muncd de laborator a 

cheltuit Hasdeu pentru deseivdrfirea sa poeticd. 

Am incercat, apoi, set' areiteim eleganfa i originalitatea eseistului * 

Hasdeu, sd reimprospdteim imaginea lui Hasdeu om de culturd, sei-i 

lurnineim vastitatea profetismului seiu nalional publicdnd texte pu;in 

cunoscute, unele din ele (cl. ex. Filozofia portretului lui Tepe) editate 

intr'un numeir restrdns de exemplare gi epuizate chiar din anul aparigei 

(1864). Cea dintdi versiune a MicuIei, publicatei in 1863, n'a fost 

nictodatei tipeiritet in volum ; nu ne indoim inset cci ea va ajuta

PREFATA. Ix 

De o deosebitei insemnlitate ni se pare a fi activitatea ziaristicd a lui 

Hasdeu. Am ales un num& restrdns de articole politice restrdns, fatd 

cle numdrul enorm al scrierilor sale ziaristice dar suntem siguri cd 

ele sunt suficiente pentru a-I putea compara cu Eminescu. Aceeffi intelegere 

uluitoare a realizeirilor noastre istorice, acelagi sigur instinct de 

orientare in politica externei, acela.yi nationalism intransigent, aceeagi 

claritate in expunere, elegantd fi conciziune. Hasdeu venea pe lcingd toate 

acestea cu nelirnitata sa informatie istoricei, juridicd f i economicei. Hasdeu 

a lost singurul din generatia lui care a crezut intr'o misiune istoricd a 

rorndnismului gi a demonstrat axele gi eficienta acestei rnisiuni. 

N'arn publicat, dintre scrierile care intrau in. rubricele editiei noastre, 

Ion Vodd cel Cumplit gi Sic Cogito, tocmai pentrucei ele sunt, impreund 

cu Rázvan si Vidra, singurele cdrti ale lui Hasdeu care circuld f i se 

gdsesc permanent in librdrii. Am vat cu tot dinadinsul sd ardtdm celelalte 

aspecte ale operei lui Hasdeu, care erau ori necunoscute, ori depreciate. 

Textele au lost publicate conform ortografiei Academiei Romcine. 

Hasdeu Ensuiyi f i-a schimbat de atdtea ori ortografia, incdt nu ne puteam 

opri la alt criteriu obiectiv. Am pdstrat inset grafia acelor cuvinte ceirora 

le corespundea un particularism fonetic: oara, voace, rfizas, Oriinte, 

Francia, etc. La Addenda gi Note si Variante, am pdstrat, acolo uncle 

se specified, forma sum pentru sunt. In general, modificeirile de ortografie 

sunt notate la locurile respective, in Note si Variante gi Addenda. 

In pamfletul Mi9carea Literelor din Esi am pdstrat forma, literard, 

monastire, aga cum scria pe atunci, 1862-64, Hasdeu. In Räzvan, 

conform editiei ultime pe care a ingrijit-o Hasdeu, am pus forma corectd, 

mandstire. Acolo unde un cuvcint lipsegte, e pus de noi in paranteze drepte. 

Cdnd un cuvdnt se geisegte intr.' o forrnd ininteligibilei, am pus forma corecta 

fi, intre parenteze, forma lui Hasdeu: poziIiune [puseciune]. 

* 

4 4 

Se cuvine sd multumim, fi pe aceastei cale, profesorului fi sldtuitorului 

nostru, Nae Ionescu, prin grija cdruia am putut lucra un an incheiat 

la aceasta editie. Munca noastrd ni s'ar fi pdrut fi mai grea fard 

incurajarea f i ajutorul profesorului Nae Ionescu. De asemenea, trebue

X 

PREFATA 

sa mulpmesc d-lor D. iccndru, asistent universitar, gi S. Mazilu, licenflat 

in filosolie, cari au transcris parte din articolele politice ; d-rei 

Angela Busuioceanu, care a verificat unele indicalii bibliografice ; d-lor 

Dan Smcintdnescu, Alex. Iordan f i C. Belgia, funclionari ai Bibliotecii 

Academiei Romdne, cari n'au obosit alutdnclu-mei in decurs de patru 

ani ; d-lui profesor N. Ionescu, lost director al Liceului 03 Matei Basarab*, 

care mi-a tmprumutat din bogata sa bibliotecei exemplarul Micutei 

gi numeroase coleclii de ziare vechi. Nu pot incheia aceasta Prefata farli 

a mulmmi Erica' o data d-lui profesor J. Byck, care a citit in intregime 

corecturile acestei edigi, ajukindu-ma sci rezolt) multe dificultegi, verificdnd 

textul lui Frazvan §i. Vidra f i ingrifindu-se sei nu se strecoare 

gregelile de tipar pe care ochii mei nu le mai puteau vedea. D. profesor 

Alexandru Rosetti, directorul Editurii Fundaliei pentru Literatura f i 

Arta u Regele Carol II *, a purtat ediliei de Ala atcita dragoste, incdt 

nicio mulcumire nu poate fi deajuns. 

Mai 1937. 

MIRCEA ELIADE

CURRICULUM VITAE 

1838. 26 Februarie. Naoerea lui Tadeu Patriceicu-Hasdeu in 

comuna Cristineoi, judeIul Hotin, Basarabia. Actul de naqtere al lui 

Hasdeu a fost publicat in traducere romaneasca de Calinic Istrati, 

Prin satul Hiijdailor (4 Junimea Literara*, Cernauti, 1925, Nr. 5-7) 

0 de d-na Ecaterina Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. P. 

Hasdeu (Bucureoi, 1936), p. 17-18. Liviu Marian, Data fi locul nafterii 

lui B. P. Hasdeu (4 Junimea Literal% 0, 1928, nr. 1-3) 0 Bogdan 

Petriceicu Hasdeu. Schip biografia fi bibliografica (Bucureoi, 1928), 

p. 3, a fost printre cei dintai cercetatori ai lui Hasdeu care au stabilit 

adevarata data de naoere. Z. C. Arbure, Basarabia En secolul XIX 

(BucureOi, 1899), p. 752 0 urm., fixase data de 16 Februarie 1838. 

Iuliu Dragomirescu, Ideile fi faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu 

(Bucureoi, 1913), p. 16, 0 alIii, accepta, gre0t, data de 16 Februarie 

1836. In articolul Comemorarea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (0 Trihuna 

Basarabiei*, 30 Martie 1936), d. Iuliu Dragomirescu staruie 

asupra acestei date: 0 La 1.6 Septembrie (?) 1936 s'au implinit o suta 

de ani de la naoerea lui Hasdeu*. In articolul Opera postumei a lui 

Hasdeu (a Tribuna Basarabiei*, 27 Aprilie), se indreapta eroarea de 

tipar: 16 Februarie 1836. 

Despre genealogia lui Hasdeu, cf. Iuliu Dragomirescu, Ideile fi 

faptele, p. 6-15; L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 3-4; E. 

Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 18-20. Despre stramoqul Nicolaie 

Hasdeu, 4 apârator al Vienei la 1.683*, Hasdeu publica in Columna 

lui Traian, 1883, p. 366-368, un document pastrat de unchiul sail 

Boleslav, din care reiese ajutorul dat de cdtre Nicolaie, nepotul ex-principelui 

moldovean tefan Petriceicu, la apararea Vienei, Wand parte

XII CURRICULUM VITAE 

din armata regelui polon loan Sobieski. Cf. scrisoarea lui Alexandru 

Hasdeu catre Bogdan, publicata in traducere romaneasca de I. Dragomirescu, 

Ideile fi, faptele, p. 41-42. Cf. Teodor Ba lan, Noi documente 

privitoare la familia Hdideu (analele Dobrogei*, VII, p. 11.5 

132. Spica genealogica a lui Hasdeu). Despre Tadeu, tatal lui Alexandru 

Hasdeu, cf. ban Pelivan, Tadeu Ivanovici Hdjddu (e Viela 

Basarabiei *, I, nr. 3, p. 55-58); T. S. Bulat, 0 scrisoare dela Tadeu 

Hdiclau (ibid., nf. 2, p. 55-56); P. P. Panaitescu, Tadeu Hazdeu. 

scriitor, poet fi traducdtor, etc. (studiu scris in limba polona, pub heat 

in Pamielnik Literacki, Var9ovia, 1929 ; cf. Revista Istoricd, XI, p. 

318-321). Despre Alexandru Hasdeu, in afara de noticele mai 

vechi, vezi acum In urma L. Marian, Alexandra Hasdeu f i 

Academia Rorndnii (eMernoriile Segiunii Literare *, Academia Romana, 

1932), E. Dvoicenco, Alexandra Hasdeu f i literatura romand. 

populard (eRevista Istorica *, XXII, nr. 1.-3, 1.936). Cf. amintirile 

§i opiniile lui Hasdeu asupra parintelui sail, in Chevalerie (Oeuvres 

pasthumes de Julie Hasdeu, Paris, 1890), p. 259 §i urm. 0 biografie 

a lui Alexandru, scrisa de Iosif Vulcan (6 Panteonul Roman *), a fost 

republicata de Hasdeu in Columna lui Traian, II, nr. 16 (78), 19 Aprilie 

1871, ca prefaca la nuvela 6 Domnia Arnautului *. Opere de Mexandru 

Hasdeu, in romane§te: Domnia Arndutului (ed. L. Marian, 1930) ; Un 

filozol rnistic (ed. Majewski, Bucurqti, 1930). Despre bunica sa, Valeria, 

cf. Sic cogito (ed. 4 Biblioteca pentru toci *), p. 353 0 urm. 

1838-1850. Copilaria in 6 fosta Polonie, Podolie §i Volinie * (Dvoicenco, 

Inceputurile literare, p. 19). 

1848. Moare la Camenila (Podolia) mama lui Bogdan, nascuta 

Elisaveta Dauc§. 

1850. 4 A. Hasdeu se stabileqte cu toata familia sa in Basarabia, 

unde fiii sai, Tadeu §i Nicolae, devin elevii liceului regional din Chi- 

§ivau * (Dvoicenco, op. laud., p. 20). 

1852 (?). Se inscrie ca student la Universitatea din Harkov. Cf. 

Iuliu Dragomirescu, Ideile f i laptele, p. 23-25 ; Dvoicenco, Inceputurile 

literare, p. 21-27 ; L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 4-5 ; L. Marian, 

B. P. Hasdeu f i Rusia (Chi§inau, 1925), p. 9. Lista lucrarilor, in ruse§te 

0 frai4uze9te, ramase in manuscris: Iuliu Dragomirescu, Ideile

CURRICULUM VITAE XIII 

fi faptele, p. 25. Prima incercare poetica a lui Hasdeu, oda scrisli in 

ruse9te pentru land Nicolaie I (Dvoicenco, p. 32 9i 51). 

1852. e Pe la sfar9itu1 anului 1852 am facut cuncoinTa cu d-na 

Lazareva, vaduva polilaiului din Chi9inau... Am intillnit la ea pe 

d-ra Alina Merjeewski, o fata de vreo 17 ani, nu bogata, dar inze- 

Oran cu o inteligenla deosebitá qi de o frumusete rail... Copil de 16 

ani eram sigur, cautam sa ma conving ca Alina ma iube9te !, .. * 

Din e Jurnalul intim *, trad. Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 195). 

1853. 4 Disperat de tradarea Alinei, m'am hotarit sfi-mi Inabu9 

pasiunea, despailindu-ma de ea, iar singurul mijloc pentru aceasta 

era intrarea in serviciul militar * (ibidem, p. 198). Alexanclru Hasdeu 

refuza la Inceput. e Pousse a tout, cum se zice, de Impotrivirea tatalui 

Meu, m'am hotarit sa ma sinucid. Secretarul tatalui meu, F. G. Vigura, 

avea un pistol incarcat. Pandind momentul, and el era la tata, ocupat 

cu hartiile, am intrat In camera lui, am luat pistolul de pe perete 9i, 

vfirind Ieava in gura, am tras ... Se vede ca Providenlei ii datorez 

vieaTa: faptul ea arma nu luase foe m'a salvat... Cugetlind, nu mi-am 

permis A. mai incerc o data vointa Celui de Sus: m'am hotarit sit a9tept* 

(Jurnal, prima redaclie ; Dvoicenco, op. laud., p. 198, nota). 

1853. 29 &lie. Se adreseaza 4 vràjitorului Panaioti Usturoiu, bulgar 

de origine *, care traia 4 in livezile din imprejurimile Chiqinaului 

*, IntrebAndu-1 e daca voiu intra curand in serviciul militar *. 

e Niciodata nu voiu uita pe omul acela slab, cu fruntea inalta 9i ochii 

adancili In cap. A luat in maini carcile 9i a inceput sa-mi ghiceasca. 

Ian cuvintele lui (29 Iulie 1853): 4 Tu vrei sa intri in serviciul militar 

; tatal tau nu-li da voie ; el face bine ; in curând va veni vremea 

ta. Tu e9ti condus de iubire, dar ea e fara rezultate: aceea pe care 

o iube9ti, in curfind se va casatori cu rivalul tau. In curand ai sa te 

faci osta9, 9i norocul te va insoIi. Soarta ta depinde de 3 expedi/ii, 

care te vor ridica foarte mult in opinia oamenilor, 9i in tinereIe Inca 

vei ajunge la cele mai inalte onoruri* (Jurnal, p. 198-199). 

' 1854. 22 Maiu; pleaca din Chi9inau, einsotit de tata, mama vitrega 

(a doua solie, Tumanova), bunica (Valeria) 9i de fratele meu Nicolaie. 

spre Dubopri, granita Basarabiei, ca sfili ajunga regimentul 

in care fusese primit (Jurnal p. 193). Drumul dela Dubo9ari la

XIV CURRICULUM -VITAE 

Mirgorod, unde se afla 4 statul major al diviziei de rezerva a cavaleriei 

ware # (ibidem, p. 201 0 urm.). 

Aventuri galante, p. 205-206: u Agafila Zorici, compatrioata mea, 

moldoveancri, care mi-a lasat o dulce amintire. E o fah' de 27 ani, 

daca nu mai mult, dar, cu toat'a viirsta, ce tân'ara pare, ce atraclie 

respirä frumuselea ei! Am petrecut la ea, cu Nazimov, o singura searfi, 

0 aceste cfiteva are au produs asupra mea o adânea impresie!* u Ziva 

mi-o petreceam, de obiceiu, jucand biliard cu Cleopin 0 cu b6trtmul 

Split, sau facând curte incânt'atoarei Sonicica, servitoarea d-nei Split; 

care 0 ea ins60 nu e urla * (p. 206). 

Plecarea din Mirgorod la Noua Odesa, Jurnal, p. 207 0 urm. VieaTa 

la Noua Odesa, p. 215 0 urm. 

1854 5 Iunie. Prima scrisoare dela parintele sau, anunfandu-1 cri: 

0 Ministerul de rilzboiu prin aspunsul sau din 16 Mai, nr. 7798 ciltre 

guvernatorul de rkboiu mi-a fdcut cunoscut a eu trebuie s6 te inscriu 

la rezerva 0 apoi transferarea ta in armata activä va depinde de 

succesele tale in studiul tuturor parcilor serviciului militar * (Jurnal, 

p. 222). 

12 Iunie. A treia scrisoare deIa Alexandru Hasdeu: o Nu läsa 0 

ocupaIiile literare. Cite§te, citqte mult; de asemenea, scrie mult ; dar 

chibzuiqte, prelucreaz 5. ceea ce scrii; cultivA-te mai departe singur, 

pentru care Invaca neaparat limba germana * (Jurnal, p. 223). 

28 Iunie. A patra scrisoare: 0 Serie 0 bunicai Valeria, ca s'aii trimith 

neapArat pentru echipament 75 ruble argint ; scrie-i, ch eu deja 

si-am trimis atAta, dar mai trebuie tot pe-atat. i eu i-am scris ap. 

Ce-i de fácut? Am minlit pentru ca sa-Ii maresc punga to.* (hand, 

p. 223-24). 

5 Septembrie. Ordin urgent de plecare spre Nicolaev. 

u Mi-e indiferent, eapitane*, i-am aspuns eu cu sAnge rece: R ce 

are s'a se In-ample, de aceea nu scapi: se vede cii mi-e scris A ramtin 

In cadre. Dvs. §tiIi a sunt fatalist! * (Jurnal, p. 226). 

La Nicolaev. u Cearta cu Meyendorf 0 provocarea la duel* (Jurnal, 

p. 228). Cf. V. Cosmovici, Amintiri din tinerepa lui B. P. Hasdeu, 

povestite de el Ins*, 1852-1857 (0 Sàm'anatorul*, 25 Noemvrie 1907, 

p. 984-989); L. Marian, B. P. Hasdeu f i Rusia, p. 10.

CURRICULUM VITAE XV 

Despre aventurile sale la Harkov Iuliu Dragomirescu, Idei le iii 

faptele, p. 23 (4 inaltul personaj turc )9, p. 24 (# calea9ca trasa de cei 

opt ovrei o). 

Alte amintiri militare, Fragmente autobiografice, Dvoicenco, op. cit., 

p. 246 0 urm. 

In anii 1854-563 compune in ruse9te poezii lirice, fragmente dramatice, 

0-9i scrie jurnalul. 

1857. Hasdeu trece Prutul. 4 Ce prive9te pe fiul meu, care in prezent 

este foarte bolnav 1), am onoarea a raporta: a) nu %in minte &And 

anume, dar in vremea general-guvernatorului Ilinschii, dansul a primit 

un permis, cu care kneazul Muruzi, Kammerjunkerul Inaltei Curp, 

l-a adus la Ia0 0 acolo 1-a prezentat fostului Caimacam al Moldovei, 

kneazul Vogorides, care 1-a numit judecator la Cahul 0 (din scrisoarea 

lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, trimisa in 27 

Iulie 1867, publicata in traducere de Liviu Marian, Alexandru Hasdeu 

f i Academia Rometnd, p. 31). Cf. L. Marian, Cdnd gi cum a trecut B. P. 

Hasdeu Prutul, (u Adevarul Literal. o, 19 Decembrie 1926). Iuliu Dragomirescu, 

Ideile 0 faptele (p. 26), da anul 1856 ca data a trecerii Prutului. 

Prin tratatul dela Paris (30 Martie 1856), judetul Cahulrevenise 

Moldovei, a9a ca Hasdeu renuata la supu9enia ruseasca. *Ceva mai 

mult: el lua papportul muscalesc 0 11 trimise sta9iat la Consulat, 

declarand a ar vrea sa faca tot apt toli Românii clin Basarabia. Pentru 

acest fapt, guvernul moscovit 11 osfindi chiar, in lipsa, la exil in 

Siberia, desmo9tenindu-1 de drepturile ereditare asupra averii Orinte9ti 

0 asupra averii unchiului eau care n'avea urmapi, in total vrco 

30.000 galbeni* (Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 27, trimite 

la Sentinella R=44 Vineri 30 Septembrie 1866. Este vorba de articolul 

lui Hasdeu intitulat: Rdspuns la articolul d-lui Boleac, apärut 

in Trompetta Carpa;ilor din 24 Septembrie 1866 0 In care, la p. 64, 

coloana 7, 19i face autobiografia ca sali dovedeasca lipsa lui de 4rusofilie*). 

9 Alexandru Hasdeu invoca acest motiv ea IA poatk obgine un pagaport de 

trecere ftn Principate, dela guvernatorul Basarabiei, general-maior gi .cavaler 

Platon Alexandrovici Antonovici.

XVI 


In cursul acestui an ii schimba numele din Tadeu, in Bogdan. 

Se spune ca < de vreo patrusprezece ori s'au incercat Muscalii sa puna 

miina pe dânsul, fara insa a ajunge la scop * (Iuliu Dragomirescu, 

ibidem, p. 27, citand pe Gr. Popp, Conspept asupra literaturii romdne 

qi literaglor, ed. II, 1876, p. 249). 

Domnul Hasdeu, când au venit in Iaqi in 187, sub titlul de prin- 

ciul Petriceico Hasdeuf trasasa la hanul lui Evangheli din dosul Mitropoliei. 

De aice calauzit de cele patru volunie de Uricariu, s'au indreptat 

catre mine. Dupa putinIa mea 1-am imbraloqat, ba 1-am Imprumutat 

9i cu 25 galbeni, spre putea urni nevoile ce le avea la hanu... 

(Theodor Codrescu, prefaIa la vol. XIII din Uricariu, p. III, citat 

de Barbu Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 24). 

La Ia9i, indura mizerie (B. Lazareanu, op. laud., p. 26, citând 

Familia, 4 Aprilie 1868 ; Gr. Popp, Conspept). 

1858. < Prin adresa Nr. 2379 din 8 Martie 1858, i se inmâneaza 

opisul nr. 80 al prinlului Niculaie Conachi Vogoride, prin care e numit 

judecator la Cahul (Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 27). Repede destituit 

de catre chiar oamenii lui Vogoride, pentruca refuza sa devina 

unealta lui politica. (Mai tfirziu, la Bucure9ti, va ataca vehement pe 

Vogoride.) 

Revine la Chi9inau, cu pa9aport moldovenesc, eliberat pe numele 

4 

4 

Comisului Bogdan Petriceicu-Hasdeu )> (L. Marian, Cdnd gi cum a 

trecut B. P. Hasdea Prutul). 

Noenwrie 1858, apare revista Romania. u Revista se tiparea in tipografia 

lui Adolf Bermann cu caractere semicirilice. Au aparut din ea 

numai 4 numere la 18 9i 25/XI 9i la 2 9i 9/XII 1858 # (L. Marian, Acti- 

vitatea publicisticd a lui B. P. Hasdeu, Chi9inau, 1932, P. 4). Revista 

era mai mult istorico-filologica i scrisa in intregime de Hasdeu (ibidem). 

1859. Continua Romania, cu urmatorul titlu: Romania. Revista 

ebdomadard sub redapciuné d-lui.Bogdan Petriceiko-Hcifeldu.. S'au tiparit 

4 numere (dela 1-26 Ianuarie 1859). Cf. L. Marian, Activitatea publicisticd, 

p. 4. 

23 Septembrie 1859, daruie9te Bibliotecii Scoalelor din Ia9i vreo 

4000 de volume. Adresa din 28 Septembrie, primita din partea lui 

Dm. Alexandresco, Departamentulu de Culturi i Instrumiune publica 

i 

reprodusa de Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 28.

CURRICULUM VITAE XVII 

Apare Foaea de storid roman& Sub redapciune lui Bogdan Petriceico-Haiddu, 

cu caractere semicirilice. 

8 Octombrie 1859. Adresa prin care i se ffiglidugte e catedra de 

istorie, geografie §i statistic& la §coala real& din Ia0 #, cu incepete dela 

I. Ianuarie 1860. o far pentru restul anului curent veli primi o remunerare 

de 2000 (dourt mii lei) *. Cf. Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 

28-29. 

(L. Predescu, Un articol inedit al lui B. P. Hasdeu, Moldova 

Literarb III, p. 13 14. Reproduce articolul .Despre organizarea fi 

completarea bibliotecii naciunali, seris de Hasdeu in 3 Decembrie 1859; 

din manuscrisele Bibliotecii Universit4ii din Ia§i. Despre un alt 

manuscris dela Ia§i, cam din aceea0 epoch', E. Dvoicenco, Un studiu 

necunoscut al lui llasdeu despre traducerea ceirfii .De Imitafone 

Christb> ln 1647, #Revista Istorick XVIII, 1932, p. 315-329). 

1860. 18 Ianuarie ; i se comunic& ordonanIa de numire (ibidem, 

p. 28). o ...Fostul Domnitor Cuza I-a numit profesor de istorie 9i 

statistic& la liceul din Ia§i qi custode la biblioteca nalional& b (serisoarea 

lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, L. Marian, 

Alexandra Hasdeu f i Academia Romdnd, p. 31). 

MartieIulie, redacteaz& Foitia de istoria f i literatura. Redesa de 

Bogdanu Petriceicu Hasdau, profesoriu de istoria la Scoala reala centrala, 

bibliotecariul zcoalelor Moldovei. 

In cursul aceluia0 an, revine la ChiOnau pentru a cumpfira crtrIi. 

Consulatul rus din Principate intervine pentru extradarea lui Hasdeu, 

care afl& un ocrotitor in partidul nalional (L. Marian, Cdnd )ci cum a 

trecut B. P. Hasdeu Prutul). 

Pierde posturile sale, prin 0 intrigi )) (I. Dragomirescu, op. cit. p. 32). 

1861. Colaborgri la revistele iepne (cf. .Bibliografia). 

IulieSeptembrie. Misiunea In Polonia, unde a fost trimis impreun& 

cu Panaiteanu. Cf. Ateneul Romdn, IulieAugust, p. 143, 

publicfind fragmente din ziarul polon Czas; Inliu Dragomirescu, op. 

cit., p. 32-33. Amänunte despre aceast& cal&torie, in studiul Luca 

Stroici. Fragment din # Cdlatoriile in pdr;ile Galitiei * (

XVIII CURRICULUM VITAE 

Traie§te anevoios ; infiin/eaza un 4 Institut privat de educa/iune * 

pentru elevi (L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8). 

1862. 22 Ianuarie: ii recapath postul de profesor colegial superior 

0 de bibliotecar al Universita/ii, retribuit cu o mie de lei pe luna. 

Adresa Ministerului, Julia Dragomirescu, op. cit., p. 33, nota 3. 

Scoate la Ia0 revista Din Moldova. Dela tomul II, revista po arta 

numele de Lumina. 

Intr tn corespondenn cu secretarul-arhivar K. W. Rasp dela 

4 magistratul* (primaria municipiului) din Lemberg, capitala Gali/iei, 

dela care primwe cOpii i extrase de documente, privitoare la istoria 

Romanilor * 

(L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8). 

18 Aprilie: scrisoarea Comitetului de Inspec/iune a §coalelor din 

Romania de dincoace de Milcov, prin care i se atrage aten/ia asupra 

4 frivolita/ilor * din nuvela Duduca Mamuca, publican de Hasdeu in 

a Lumina * (reprodusa de Barbu Lfizareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 9). 

20 Mai: prin depep Ministerului Cultelor i Instrugiunii PuMice 

cu nr. 14.845, Hasdeu este destituit din postul de profesor de istorie 

(Anuariul Gimnasiului i Internatului din Iasii pe anul scolasticu 

1862-1863 publicatu de Directorul T. L. Maiorescu ; citat de Barbu 

Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 7). 

3-4 Iunie: desbaterile procesului de presa, urmat de achitarea 

lui Hasdeu. (Apararea lui Hasdeu, Lumina, III, nr. 17, p. 65-74; 

reprodusa in edi/ia noastra, vol. I, p. 329-337; of. Barbu Lazareanu, 

op. laud., p. 13-20). 

1863. Numit de Cuza membru in Comisiunea mo0ilor manastire0i. 

4 Ca magistrat in drept el a fost transferat cu decretul aceluia0 

Domnitor la Bucure0i in calitate de membru al Comisiunii mo- 

Oilor manastire9ti, care f§i terminase acum lucrriIe, iar dupa aceea 

a fost numit director al Arhivelor na/ionale i pre9edinte al Ateneului 

roman* (scrisoarea lui Alexandru Hasdeu catre Guvernatorul Basarabiei, 

L. Marian, Alexandru Hasdeu i Academia Romdrul, p. 31-32). 

V. Alecsandri intervenise pe langa A. Odobescu, pe atunci ministru 

al Cultelor i Instruqiunii, ca sa-1 numeasca pe Hasdeu membru in 

comisia istoricA. Adresa din 8 August, semnata de Odobescu, publican 

fragmentar in articolul d-lui Iuliu Dragomirescu Ha§deu la Bucurefti 

Tribuna Basarabiei*, 30 Martie 1936).

CURRICULUM VITAE XIX 

3 Noenwrie 1863, apare la Bucure§ti revista saptamanala satirica, 

Aghiug. 

Colaborari la reviste streine, 1862-1864 (cf. Bibliografia). In 

cursul acestui an, pierde poqtul de membru al comisiei istorice. 

1864. 28 Februarie, apare cea dintai bropra a lui Hasdeu r Luca 

Stroici, pdrintele filologiei romdne (a de vanzare la toate librarifie 0 la 

administraTiunea Buciumului; anuffc din Buciumul, 12 Martie stil 

nou). Bropra este tiparirea aparte a unor foiletoane din 4 Buciumul *; 

aceea0 litera, acela0 format de pagina, etc. 

14 Martie, apare Filosofia portretului lui repef (tot la 4 Buciumuh ; 

retiparirea foiletoanelor). 

Martie. Fundeaza u impreuna cu refugiatul patriot bulgar 0 dupaan 

al Turcilor 0 Grecilor, istorieul G. S. Rakowsky, ziarul politic Viitorul, 

scris in romane§te 0 bulgarqte, in care pleda pentru identitatea de 

tendin/i 0 coordonarea de acliune a ambelor na-Puni contra dupnanilor 

comuni* (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 9). 

Inceputul lui Aprilie, apare in volum Micto (anunIata in Aghiutii, 

nr. 22, 9 Aprilie). 

17 Mai, inceteaza Aghiugi, suprimata din ordinul ministrului 

Cogalniceanu. 

Mai. In nr. 25 din Aghiugi (7 Mai) urmatorul anunI: 4 D. B. P. 

Haideu propune colaborqiunea sa ea istoric la orificare foaie romana, 

ffind vederat ca o ap colaboraiiune curat 9tiinlifica nu implica de 

loc simpatie sau solidaritate politica, ci numai simplu va da autorului 

mijloace de a lucra 0 de a scoate la lumina un foarte mare numar 

de descoperiri de cea mai mare importanIa pentru istoria romana *. 

August. Ministerul InstrucIiunii insarcineaza pe Hasdeu a editeze Archipa 

Istoricei (cf. Buciumul, nr. 265, 4/16 August 1864, publica a prospectul 

pe baza caruia a primit d. Hajdeu postul ce i s'a . incredinlat ))). 

4 Am fost ministeriabil in 1864, and voda-Cuza improprietarise 

pe Ifirani 9i desproprietarise pe Greci * (din I-a Scrisoare cdtre d. Niculaie 

Ionescu, 4 Columna lui Traian *, II, nr. 1, 7 Ianuarie 1871). 

1865. 27 Februarie. ConferinIa la Ateneul Roman despre Talmud 

ca profesiune de credinla a judaismului (Buletinul Instrucgunii Publice, 

I, p. 152).

XX CURRICULUM VITAE 

4 Aprilie. ConferinIa la Ateneu despre istoria roman& 0 istoricii 

romani (ibidem, p. 152). 

21 Aprilie, Conferinca la Ateneu, despre Filimon 9i Deparaleanu 

(ibidem). 

10 Iunie. Se cununa, in biserica Sf. Ilie Gorgani, cu Iulia Faliciu 

din Ro0a Abrudului, dintr'o familie de Mo li (0 nevastd romAncd, Bucure§ti, 

1903 ; cf. fragmentele reproduse hi edicia noastra vol. II, Note). 

20 August. Se suprima Archiya Istoricd din ordinul ministrului de 

InstrucIiune Pub lick C. A. Rosetti (Archiva Istoricd, vol. II, p. 176). 

Conferinla la Ateneu, despre Spatarul Milescu (cf. Traian, p. 135). 

5 Decembrie. Conferinia la Ateneu, 4 despre trei tipuri dramatice: 

Siloc, Gobseck 0 Moisi* (Buletinul Instructiunii Pub lice, I, p. 151). 

Compune, sub indemnul soliei sale, cele doua drame: Ravan i 

Domnita Ruxanda. 

Apar cele dintai bropri antisemite, cuprinzand textul conferin- 

/elor dela Ateneul Roman. Apare Ioan Vodd cel Cumplit. 

1866. 6 Februarie. Primul numar din revista umoristica i de pamflet 

politic, Satyrul. 

Dupa 11 Februarie, ia atitudine hotarita contra Principelui strein. 

Incidentele dela Ia0 (Aprilie 1866) II fac sa renurge la aceastà atitudine. 

MartieMai, scrisori dela Alexandru, publicate in traducere romaneasca 

de Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 43 0 urm. 

20 Aprilie. Petitia lui Hasdeu in Romilnul (p. 234), catre Ministrul 

InstrucOunii Pub lice, aratand ca Tipografia Statului nu-i lucreaza 

Archiva Istoricd. El ia leafa de redactor, dar nu poate tipari nimic. 

5 Iunie. Ultimul numar al Satyrului. 

Toamna 1866. Premiera la Teatrul Nalional, a dramei sale istorice 

Domnita Ruxanda, director fiind C. Demetriad, iar printre interpreIi: 

Costache Caragiale, Stefan Velescu, etc, (L. Marian, B. P. Hasdeu, 

p. 10). 

23 Octombrie. Discurs in sala Slatineanu ; # nu despre Evrei va fi 

vorba acum, ci despre boieri #. Publicat in Romilnul, 26 Octombrie. 

Republicat In Columna lui Traian, I, nr. 26, p. 3, 10 Iunie 1870. 

Octombrie. Incepe la Ateneul Roman cursul public despre istoria 

dreptului constitulional al Romanilor (Romdnul, 24 §i 25 Octomvrie

CURRICULUM VITAE XXI 

1866: 43 Mierctiri seara la orele 7%, in salonul Ateneului, d. Hajdeu 

va urma cursul sAu de istoria dreptului constitutional al Romdnilor. 

Biletele se vor gasi la intrare o jumfitate orà inainte *. AnunIul se 

repet5). Un fragment publicat, sub titlul Fraternitatea fi Unirea, In 

Buletinul Instructiunii Publice, Octomvrie 1866, p. 620-626. 

1867. 10 Februarie. Premiera dramei Razvan Vodd, la teatrul 

Bossel, de sub conducerea lui Pascaly (L. Marian, op. laud., p. 11-12). 

23 Martie. Incepe publicarea lui Rdzvan Voclei in ziarul Perseveeranta, 

condus de Alexandru Candiano. Ultimul foileton, 29 Iunie. 

8 Julie. Ziarul Sentinella Romand (an. IV, nr. 70) anunla aparijia 

volumului Mayan Voda. 

Vara anului 1867. CalAtorie in Transilvania, in deosebi prin MunIii 

Apuseni (Columna lui Traian, an. VIII, 1877, p. 184). 

In Comitetul Socieacii

XXII CURRICULUM VITAE 

24 Ianuarie. I se intrerupe discursul la Camera. In Romdnul din 

27 Ianuarie, Hasdeu reproduce pasajul corect, plangandu-se ca 0 Monitorul 

Oficial* i-a modificat ideile, stilul 0 gramatica. 

FebruarieMartie. Discuta la Camera legea organizarii armatei. 

Nu i se Ingaduie sa-0 exprime complet ideile. Scrie In Romdnul din 

3 0 6 Martie, articolul Armaiea generald. Rosetti opre0e urmarea. 

Hasdeu voteaza singur impotriva legii (Columna lui Traian, I, nr. 56, 

16 Noembrie 1870). 

30 Mai, e anunIata In 0 Romanul* Istoria tolerangi religioase, 

unde aparuse Intre 28 Ianuarie 0 28 Februarie. 

IunieAugust. Calatorie de studii In Serbia, Ungaria, Austria, 

Boemia, Bavaria, Franla. (Traian, I, nr. 6, p. 24). Cunowe pe Iosif 

Vulcan (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 13). 

Ales pre9edinte al SocietaIii 4 Romanismul*. 

Descopera la Biblioteca Nalionala din Paris 0 tin exemplar prescurtat 

al Basilicalelor In limba greaca, intrebuinTat In Romania pe la 

1400, cam sub domnia lui Mircea 0 Alexandru eel Bun*. (Din Prefata 

la ed. Indreptarea Legei ; cf. Columna, II, nr. 18 (80), 3 Mai 1871.) 

1869. 16 Aprilie. Apare ziarul Traian, de doua i trei ori pe saptamana. 

Calatorie in Serbia. Cauta manuscrise la manastirea Opova, Sirmia 

(Traian, nr. 14). 

August. Nealegerea lui Hasdeu la Academie (cf. Traian, nr. 44, 9 

August, p. 176). 

16 Octombrie. Scrisoarea din Traian, prin care renunla la postul 

de director, devenind simplu colaborator. 

2 Noembrie. Se na9te singurul lui copil, Iulia. Na9 este Ion C. Bratianu. 

15 Noembrie. Ales preqedinte al SocietaIii 0 Romanismul*. (Discursul, 

Traian, nr. 82, p. 330, 18 Noembrie.) 

1870. 1 Martie. Apare primul numar din Columna lui Traian, cu 

urmatoarea informaIie: 0 Traian a murit. A ramas Columna lui Traian... 

Columna lui Traian nu e Traian, dar direcliunea ambelor este 

aceea0., . *. 

Articole politica anti-dinastice.

CURRICULUM VITAE XXIII 

8 August. Arestarea lui Hasdeu, pentru 9 zile, banuit ca ar fi fost 

amestecat in complotul Candiano-Popescu (cf. Columna, 1.2 August ; 

Addenda, vol. II, editia noastra. Barbu Lazareanu, op. laud., p. 87 

§i urm..). 

August. Primul 4 ram4ag* impotriva Convorbirilor. (Texte reproduse 

in Barbu Lazareanu, op. laud., p. 96 §i. urm.) 

26 Septembrie. Discurs despre 4 Cosmopolitism 0 Nationalism* la 

Societatea * Românismul #. (Cf. Columna, I, nr. 50, 30 Septembrie). 

1871. 21 Mai. Urmatorul 4 Apel* este publicat in nr. 20 (82) din 

24 Mai 1871, al revistei Columna lui Traian: 

# Dupa patrusprezece luni de o dura viata, Columna lui Traian se 

vede inteun deficit de aproape 100 napoleoni, acoperiti din timp in 

timp prin imprumuturi, 0 anume 30 napoleoni datoriti la Banca d-lui 

Mehedinteanu, 48 -napoleoni luati cu girul d-lui Nicu Dimitriu 0 alti 

vreo 20 rama0 ca datorie la tipografie. 

Rugam pe toti amicii acestui ziar, care numai el n'a fost 0 nu 

este legat cu o click combatand fax% crutare in dreapta 0 'n stanga 

tot ce i se pare a fi contrariu Romanismului 0 Democratiei de a 

ne veni In ajutor prin abonamente 0 ofrande. 

Acest apel este gray 0 rece, ca 0 desperarea de a vedea Romania 

deschizanduli bratele numai bufonilor streini*. 

6 Iunie. Discurs la serbarea de pe campul Cotrocenilor organizata 

de Societatea 4 Romanismul* pentru comemorarea a 50 de ani dela 

revolutia lui Tudor Vladimirescu. (Cf. Columna, II, nr. 22). 

IulieAugust. Calatorie de studii in Serbia 0 Ungaria. Descopera 

in Serbia prima parte din Pravila lui Matei Basarab. Descopera Anonymus 

Lugoshiensis la 1 August, la Budapesta (cf. Columna lui Traian, 

II, nr. 30, p. 117). Bine primit de savantii unguri, (Familia, 1871, 

p. 369). 

13 Septembrie. Incepe A publice In Columna (II, nr. 34) vastul 

studiu: Vladislav Basarab. Vico politicd, sociald, militard, religioasd, 

juridicd, economicei fi literard a Romiinilor din Muntenia Entre anii 

1350-1380. 

11 Octombrie. Incepe propriu zis Istoria Criticd: Cartea I, Pámcintul 

fi poporul. 

II*

XXIV 


22 Noembrie. Incepe al doilea paragraf: Nomenclatura. 

22 Decembrie. Intr'un articol semnat

CURRICULUM VITAE XXV 

Intru cat §tim noi, ideia unei asemeni societali o concepuse cu o 

generoasa expansiune d. Ion Bratianu in timpul ultimei sale petreceri 

in Bucure§ti; ea gasi insa o vie oposit.iune chiar din partea d-lui 

Hasdeu temandu-se ca orice specie de patronaj organisat, presupunand 

necesarmente un raport de indatorire i obligaIiune, ii va putea inlan- 

Tui mai mult sau mai pit/in deplina libertate a cugetarii, fara care 

piere sau lanceze9te veritatea istorica. 

Mai bine: sdrac f i curat, dupa expresiunea Romanului. In oripe 

cas, eu vai 0 cu chiu, va apare peste puIin a doua fascioara din Istoria 

Criticd a Romdnilor k 

Sfar§itul lui August. Apare a doua fascieula a Istoriei Critice. 

1 Decenwrie. Se anunfa in Colurnna apropiata aparilie 6 intr'o ediliune 

executata cu toata eleganla artei tipografice *, primul volum de 

poezii al lui Hasdeu. Poesie este aparut, probabil, In primele zile ale 

anului 1873. 

1873. Ianuarie. Apare fascicula III din Istoria Criticd. 

20 Ianuarie. Hasdeu afla

XXVI CURRICULUM VITAE 

3 Februarie. Printr'un decret, Domnitorul Carol ii decerneaza 

marea medalie de aur pentru g istoria nationala )). 

16 Februarie. Parlamentul voteaza un premiu 4 pentru continuarea 

Istoriei Critice a Romtinilor *. 

Mai. Apare fascicula a IV-a a Istoriei Critice, cu care se termina 

volumul I. 

1874. lanuarie. Prima fascicula din volumul H al Istoriei Critice. 

Vara. 4 0 excursiune gtiinlifica In Transilvania it, care dureaza 

trei luni, Din Columna, V, nr. 6, p. 125: 

4 Escursiunea mea In Transilvania avea trei linte: intai, de a intra 

Inteo legatura mai de aproape cu bärbaIii de gtiin-cA Sagi 0 Unguri; 

al doilea, de a cerceta bibliotecele sub raportul acelor publicqiuni pe 

care nu poate cineva sa 0 le procure in Bucuregti; al treilea gi mai 

pe sus de toate, de a utiliza avutele archive gi colegiuni de manuscripte 

de acolo, ramase Oa acum cu desavargire straine istoricilor 

nogtri. 

Relaliunile personale cu d. Dr. Teutsch, apoi cu dd. Bielz, Dr. 

Trauschenfels, Reissenberger, Seivert, Wenrich, In fine cu d. Caroli 

Szabo gi cu d. canonic Francisc Kovacs, cari toli se grabira cu o extrema 

amabiitate a-mi Inlesni investigaiiunile, au satisfacut pe deplin 

prima din acele trei Iinte. 

Ziarele .din Transilvania, atilt germane precurn gi cele maghiare, 

nu pu/in au concurs gi ele a-mi face mai war% strabaterea sub prafuitele 

bolte ale bibliotecelor gi archivelor, prezentand publicitalii 

scopul cAlAtoriei mele sub culorile cele mai simpatice... *. 

14 Octombrie. La ora 7 seara, (an localul Universita/ii... deschide 

la Facultatea de Litere, dupa invitalia Onor. Ministrului de Instruc- 

Iiune Publica cursul de Filologie ComparativA, imbraligand limbile 

sanskrita, zendick armeank elena, latina, albaneza, celtick germanick 

slavica gi limbile romanice, toate in raport cu limba romAna * 

(Columna, IV, nr. 7, p. 188). 

Decembrie. Hasdeu anunIA (Columna, V, nr. 9, p. 240) ca, primind 

cereri, va tipari eursul de Filologie comparativa, in volume de 400 

pagini anual. (c Cererile se primesc la ziarul &maul, la Socec 0 la 

autor )).

CURRICULUM VITAE XXVII 

Despre Hasdeu savant, cf. Prof. Budilowicz, Journal du Ministère 

de I' In.struction Public de Russie, 1874, Decembrie, p. 17 sq. 

1875. Apare a doua editie din Istoria Critica. Se preparà o traducere 

franceza, de care Frederic Dame. 

Titu Maiorescu suspend6 cursul de Filologie comparativa. 

Columna lui Traian apare hi acest an numai in trei fascicule. 

Despre Hasdeu, cf. Hugo Schuschardt, Litt. Centralblatt, 1875, nr. 12. 

1876. 17 Mai. E numit director al Arhivelor Statului, unde ramble 

pfind la 1 Aprilie 1900. 

31 Mai. Ministrul Instruc-punii Publice, Gh. Chip, reinfiinIeaz5. 

cursul de Filologie comparativa (cf. Columna, VII, p. 288; VIII, p. 

38-48). 

5 Iunie. Hasdeu i§i incepe cursul, 0-1 va urma # in toate Slimbetele, 

In sala amfiteatrului de Drept din Palatul UniversitaIii, seara 

intre orele 8-91A*. (Columna, VII, p. 288). 

Septembrie. Misiune tiinIifica la Cracovia, trimis de Ministerul 

Instrucliunii Publice. 4 Din cauza calatoriei sale la Cracovia, d. Hasdeu 

n'a luat parte la numarul de facä (Columna, VII, Septembrie). Dela 

numarul viitor, se va incepe publicarea prelioaselor resultate ale acestei 

caatorii, In care d. Hasdeu a tewit a descoperi toate documentele 

inedite, relative la istoria românä, din vechiul Archiv Regesc al 

Poloniei >>. Cunowe pe Wilhelm Schmidt, Baudouin de Courtenay, 

Ioan Urban Iarnik. 

Despre studiul Baudouin de Courtenay, cf. L. Leger, Revue critique 

d' histoire et de littérature, 1876, nr. 52, p. 410-411. 

1877. 13 Septembrie. Ales membru al Academiei Romilne, secIia 

filologica, prepdinte ffind Ion Ghica. 

Hugo Schuchardt scrie despre Columna in Zeitschrift far romanische 

Philologie (1 Bd., 2-3 Heft, p. 481-484). 

1878. Septembrie. Participa la al patrulea Congres Internalional 

al orientali9tilor, la FlorenIa, ca delegat al României (L. Marian, B. 

P. Hasdeu, p. 16). 

Apare in volum cel dintâi torn din Cuvente den beardni. 

N. Caix scrie in Giornale di filologia romana, 1878, t. I, p. 55-56, 

despre articolul (< Ghiuj * al lui Hasdeu. Prof. Budilowicz, In Journal

XXVIII 


du Ministere de l' Instr. Publique de Russie, 1878, Februarie, p. 401-418, 

despre Hasdeu ca slavist. Cf. H. Meltzl, Zeitschr. f. vergl. Litteratur, 1878, 

nr. 6, p. 535, etc. E. Picot, La Republique Frangaise, 14 Juin 1878, 

nr. 2397, etc. 

1879. 3 Ianuarie. Se inaugureazA stagiunea teatralà din Bucurqti 

cu comedia In 2 acte, Trei crai dela reisdrit, apárutã sub numele Orthonerozia 

in Columna, 1872. 4 Arti9tii cari au creat rolurile principale 

au fost: Iulian, Panu, Balanescu, Mateescu 0 doamnele Froza Sarandi 

0 Romanescu. La a doua reprezentatie a comediei au asistat. Regele 

Carol 0 Regina Elisabeta * (L. Marian, op. laud., p. 16). 

Se alege pentru 7 ani secretar general al Academiei Romfine 0 

secretar al Sectiei Literare. (Despre Hasdeu la Academie, cf. Barbu 

Lazgreanu, Umorul lui Hasdeu, p. 111 §i urm. ; discursul de receptie, 

Anale, 1879-1880 ; cf. t. VII, 1885, sectia I, p. 163 ; 1885-1886, 

discursuri de receptie ; 1885-1886, seria II-a, t. VIII, sectia I, p. 

197, 203, 213 ; despre Etymologicum, cf. Anale, 1884-1885, t. VII, 

vol. I ; 1887-1888, t. X, vol. I. Desbateri, rapoarte, etc., Anale, 1895 

1896, t. XVIII, p. 402 ; t. XIX, 1896-1897, p. 321 ; t. XXIV, 1901 

1902, p. 62, etc.) 

1880. 10 Aprilie. Academia acordii premiul # I. Heliade-Rädulescu * 

de 5000 lei aur, pentru cele doug prime tomuri din Cuvente den 

Imitreini. 

Vara. Calgtorie §tiintifia la Londra, studiind manuscrisul Evangheliarului 

dela 1574, p5strat la British Museum. # In curs de trei saptAmâni, 

lucrfind zi dupa zi, dela 10 oare ante-meridiane pana la 5 

dupii. amiaza, in cea mai gigantica Bald de lectura din London, §i chiar 

din lume, eu am citit manuscriptul de dou6 ori §i am extras din el 

tot ce mi s'a parut a fi interesant sub raportul filologic, fie ca archaisme 

lexice, fie ca foneticA, fie ca forme gramaticale, ca sens, ca sintaxg, 

ca fraseologie * (cf. Columna, Ianuarie 1882, p. 49, 60). 

1881. # Hasdeu, admirator al lui Heliade 0 unul din initiatorii 

ridicarii unui monument pentru acesta, vorbe§te In 1881, cu ocazia 

desvelirii statuiei lui Heliade in fata Universitalii din Bucurwi #. 

(L. Marian, op. laud., p. 16); cf. L. Marian, Hasdeu f t Heliade, clunimea 

Literara, XVI, p. 253-259).

CURRICULUM VITAE XXIX 

So Oa i fiica se stabilesc la Paris, unde Iulia Ii continua studiile. 

Apare al treilea torn din Cuyente den beitrani. 

Preocuparile linguistice doming intreaga sa activitate. 

1882. Reapare Columna lui Traian (care Incetase In Decernvrie 

1877), cu alt format, i cu preocupaiiuni aproape exclusiv linguistice. 

Hasdeu incepe sa publice o serie de mici monografii linguistice, care 

vor fi reproduse anastatic in volumul Din istoria limbii ronuine (1883). 

Dela nr. 1, incepe editarea manuscrisului copiat la Londra. 

4 Februarie. Ales in unanimitate membru al 4 Societatii de linguistica 

din Paris *, fiind propus de savantii M. Bréal 0 Abel Bergaigne 

(Columna, Ianuarie (?) 1882, p. 64). 

13 Iu lie. I Trimis de Guvernul Roman la Paris, pentru a reprezenta 

Romania la desvelirea monumentului lui Jules Michelet. Hasdeu pronunta 

atunci un discurs entusiast, reprodus i comentat eu elogii de 

cele mai de seama ziare pariziene. Cu aceastä ocazie, el 10 viziteaza 

nevasta i fiica . *. (L. Marian, op. laud., p. 17). Ziarele pariziene 

sunt: Le Temps, Le Rappel, L' Intransigeant. 

Trece prin Italia. a Este curios ca primul document, pe care I-am 

scotocit in Arhivele din Genova, emana dela un stramo al meu... * 

(Columna, 1882, nr. 7-9, p. 478). 

1883. Se infiiineaza la Bucurqti 4 

Societatea Presei*. Hasdeu este 

ales preqedinte al comitetului. 

Aprilie. Candideaza la alegerile parlamentare dela Craiova. 0 Am 

linut in Craiova doua intruniri. La una au fost peste 1500 de oameni. 

To0 amicii mi-an spus ca discursul meu (improvizat, nu scris) a fost 

admirabil. In orice caz, am sguduit, am mipat inimele tuturor, astfel 

ca multi au plans cand le-am spus, intre altele, ca: 4 am pierdut Basarabia, 

dar am venit sa-mi caut un alt cuib in Iara Basarabilor *. (Fragment 

dintr'o scrisoare din 14/28 Aprilie, adresata 4 Dragelor mele 

fulii*, 

publicata de d. Iuliu Dragornirescu, in Tribuna Basarabiei, 

30 Martie 1936). 

Desele dureri de cap ale Lilichii ma nelini§tesc foarte mult. Ce 

sä fie?* (Post-scriptum la aceea0 scrisoare). 

Mai. Pentru 50 de voturi, Hasdeu equiaza in alegeri. 4 Am cazut, 

dar am cazut inteun mod atat de stralucit !neat s'au speriat chiar

XXX CURRICULUM VITAE 

dupnanii mei. De0 Chi/u nu putea sa ma susIina, de0 Stolojan m'a 

combatut cu inver§unare, de0 sosisem in Craiova abia cu o sapta- 

Tama inainte de alegeri, de0 adversarii mei au cheltuit mii de franci, 

pe &And eu n'am dat nimanui nici o para franta, totu0 am avut 247 

voturi, i mi-au lipsit numai 50 voturi pentru ca sa fiu proclamat 

deputat. Plecarea mea din Craiova a fost un adevarat marq triumfal. 

150 persoanc, floarea oraplui, In 40 birje au defilat dupa birja mea 

pang la gara prin Craiova intreaga, 0 la gara toasturi peste toasturi. 

Fiindca declarasem ea nu voi face politica militanta, ci numai de 

principii, chiar opozilia a fost cu mine... *. (Fragment dintr'o scrisoare 

din 3/15 Mai, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, in Tribuna 

Basarabiei, 30 Martie 1936). 

Durerile de cap ale Li lieu/a ma ingrijesc grozav. Ele au o ware 

influenta i asupra miopiei. Sa nu lucreze peste meisurei; are destul 

timp In viitor k (Din aceea0 scrisoare). 

11 Iunie. La desvelirea monumentului lui Stefan cel Mare, la Ia9i, 

in prezenta Regelui Carol, roste9te i Hasdeu un discurs, in numele 

societaIilor profesoraIe oltene. Afirma ca < prin opera Regelui Carol 

a inceput sa se completeze opera marelui Stefan* (L. Marian, op. 

laud., p. 17-18). 

Vara. In drum spre Paris (cf. scrisoarea din 3/15 Mai) se opre;te 

t la Pesta mai multe zile pentru a trage o copie de pe o bung parte 

a manuscrisului*. (Columna, 1883, p. 406-407; e vorba de mss. Anonymus 

Lugoshiensis, pe care il descoperise la 1 August 1871). 

29 Decembrie. Hasdeu e ales membru al Academiei Imperiale de 

Stiinle din Petersburg. Diploma publicata de d. Iuliu Dragomirescu 

in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937. 

1884. 10 lanuarie. Hasdeu afla ca a fost ales membru al Academiei 

Ruse0i. 

* 

In vara anului 1884, Hasdeu face, din insarcinarea ministrului 

instrucIiei publice Gh. Chiu, o lunga calatorie de studii in strainatate, 

la Viena, München 0 in special Elvelia, uncle studiaza de aproape 

organizaIia coalelor. Despre organizarea i func-cionarea invalamantului 

elveian, Hasdeu inainteaza la inapoiere ministerului un lung 0 

documentat raport*. (L. Marian, op. laud., p. 18). 

1

CURRICULUM VITAE XXXI 

Noembrie. Ales deputat la Craiova, 4 Jurnalele au si publicat ea 

mi-am dat demisia dela Arhiva pentru a ramane deputat. E minciuna. 

De Arhiva nu ma las odata cu capul. Maine ma due la Camera, fac 

un discurs si-mi dau demisia din deputat. Daca Camera va refuza 

demisia, atunci raman i deputat si arhivist *. (Scrisoare din 2/14 Noem- 

vrie, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, Tribuna Basarabiei, 30 

Martie 1936.) 

a 

Stolojanu a Impins pe Cogalniceanu sa conteste alegerea mea, 

sub euvfint Ca Directorul Arhivei, ca funclionar, nu poate fi deputat. 

Erau faia In Camera 120 deputa/i. Se scoala Cogalniceanu si zice: 

Contest pe d. Hasdeu, care trebuie sà fie invalidat. Dupa lege, o contestare 

numai atunci se poate lua In consideraciune, and o susin 

cel puIin 5 deputa/i. Presedintele Intreaba dar: Sunt 5 deputa0 cari 

sa suslina pe d. Cogalniceanu contra d-lui Hasdeu? Aclânca tacere. 

Intreba Inca o data. Aceeasi tacere. Intreba a treia oara. 0 voce raspunde: 

Nu este nimeni contra d-lui Hasdeu. Atunci pregedintele rosteste: 

Proclam pe d. Hasdeu deputat al Craiovei. Cogalniceanu a 

ramas ca un caraghios. Stolojanu devenise galben ca ceara. Toci deputatii 

ma felicitau. Tablou!* (Scrisoare din 18/30 Noembrie ; Tribuna 

Basarabiei, 30 Martie 1936). 

18 Decembrie. Iulia Ii scrie sa renunle la Arhive daca nu se poate 

altfel dar sa nu-si jigneasca alegatorii dandu-si demisia dela Camera. 

(Scrisoare in limba franceza, ea toate ale Iuliei, din 18 Decembrie, 

publicata in rribuna Basarabiei, 30 Martie 1936). 

1885. Lucreaza la redactarea primului volum din Etymologicum. 

1886. Apare primal volum din Magnum Etymologicurn. 

Moare, la Viena, unchiul sàu Boleslav, lasandu-i drept mostenire 

R c ea sornicul, doua -Ogarete, doua pecei, toate documentele familiei 

Hasdeu si mosia din Basarabia... *. (Dintr'o scrisoare a lui B. P. 

Hasdeu catre 6 

dragele sale Iulii *, publicata fragmentar de d. Iuliu 

Dragomirescu, Ideile i faptele, p. 10, nota 2). 

2 Octombrie. La Viena, prezinta la al 7-lea congres al orientaligtilor 

memorial: Sur les élements tures dans la langue roumaine. 

1887. Apare al doilea volum din Magnum Etymologicum. 

15 Decembrie. Apare primul numar din Refrista Noud.

XXXII CURRICULUM VITAE 

1888. 8 Ianuarie. Lunga scrisoare dela Iulia, analizand primul 

numfir al Revistei Noi. (Scrisoare publican de d. Iuliu Dragomirescu, 

in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937). 

R Mais je Buis assez sérieusement malade depuis quelques jours. 

Oui, je suis malade: tu ne t'en doutes pas, n'est-ce-pas ? Ma poitrine 

est oppressee et me fait tres mal, ainsi que mon dos ; je tousse d'une 

toux séche qui me déchire et me suffoque par moments. Je ne sors 

pas, je ne chante pas, je prends des sirops, je me fais teindre d'iode 

le dos et la poitrine, je me leve a 6 heures au lieu de me lever a 4 comme 

de coutume, et je ne m'en porte pas beaucoup mieux. C'est que le 

temps ici est deplorable. Apres un froid de 8 degres, une chaleur de 

5 a 7 degres et maintenant un degel assez froid avec un air imbibe 

d'humidité ; tant que cela durera, je ne puis guere espérer d'amelioration 

a mon état, qui est, je l'avoue, pénible. Mais bah ! tout passe 

a dix-huit ans, et le travail guerit de tout et tient lieu de sante... >>. 

(Fragment din scrisoarea Iuliei, 8 Ianuarie 1888).. 

Julia incepuse a aduna materialul pentru teza sa de doctorat la 

Sorbona: c Filozofia in literatura nescrisa a poporului roman, teodiceia, 

metafizica, logica, psihologia, etica #. (Ionescu-Gion, Revista 

Noud, I, p. 407). Fara indoiala, subiectul i-a fost sugerat de Hasdeu. 

Sunt exact preocuparile sale dintre 1875-1885. 

Lazar .a.ineanu, pe atunci doctorand in Litere la Paris, ii scrie 

o lunga scrisoare despre sanatatea Iuliei, dupà ce consultase pe d-rul 

Percheron, specialist in boli de piept. Ii spune sa grabeasca aducerea 

Iuliei in Iara. La aceasta scrisoare, Hasdeu ii raspunde astfel: (c Iubite 

amice, nu poli sa-ti inchipuigti mulIumirea pe care mi-a adus-o serisoarea 

d-tale, lini§tindu-ma tocmai atunci &and aveam mai multa 

trebuinIa de lini§te, caci nu primisem de mult nicio scrisoare dela 

familie. Ili sunt recunoscator mai cu seama pentruca ai intrebat pe 

insu0 d-rul Percheron, §i te rog s'à nu ma uiti §i pe viitor. Primit-ai 

Nr. 2 din Revista Noud? Amic devotat, Hasdeu *. (Scrisoare publicata 

de Luca Vornea, Lazdr .dineanu, Bucurqti, 1928, p. 21.) 

Primeivara. Hasdeu pleaca la Paris. Aduce pe Iulia la Montreux. 

Vara. Iulia la manastirea Agapia. 

17 Septembrie. Moartea Iuliei.


XXX III 

15 Octombrie. Apar In Revista Nouli (an. I, nr. 10) 4 Quelques pasies 

tirees du recueil posthume de M-lle Julie B. P. Hasdeu*. 

15 Noembrie. Numarul din Revista Nola se deschide cu studiul 

lui Ionescu-Gion asupra Iuliei. Tot In acest numar, Popestea Crinului 

(p. 414-419) cea dintai scriere a lui Hasdeu dupa moartea Iuliei. 

1889. 15 Martie. Se tiparqte in Revista Noud cea dinthi poezie 

a lui Hasdeu compusa dupa moartea Iuliei, Afteptdnd. 

17 Septembrie. Serie poema La Casa de nebuni, un an dupa moartea 

Iuliei. 

Noembrie. Republicand in Revista Noud (nr. 10, p. 367-387) 

capitole din al doilea volum al Istoriei Critice (1874), sub titlul 0 introducere 

in Istoria Universald Hasdeu adaoga comentarii In care se 

intrevad cele dintai afirma/ii spiritiste. 

1890. Catedra lui Hasdeu dela Facultatea de Litere este suplinita 

de Lazar Saineanu. 

1891. 10 Martie. Sfarqe§te redactarea celui dintai studiu din Sic 

Cogito: tiinça sufletului (Dumnezeu, Nemurire, Desteiinuirea), pe care 

11 publica In Revista Noud, III, nr. 11-12. 

8 Aprilie. Starmte al doilea studiu, Somnul ci sufletul (publicat 

in Revista Nouei, IV, p. 2-22). 

15 Mai. Sfar§e§te al treilea studiu, Telegrafia iubirii (Revista Noud, 

IV, p. 56-76). 

2 August. Redacteaza al patrulea studiu, Ipnotismul i spiritismul 

(Revista Nola, IV, p. 125-152). 

10 Octombrie. Al cincilea studiu, Materialismul in spiritism (ibidem, 

p. 254-271). 

1892. Apare volumul Sic Cogito. 

9 Februarie. La Ateneul Roman inaugureaza seria de conferinIe 

cu Noi in 1892. 

I§i reia iecii1e la Universitate unde fusese suplinit de Lazar 

Saineanu printr'un Curs general de Filologie Comparatd (menuscrisul, 

redactat de un student dupa notele luate la prelegeri, descoperit 

de noi In biblioteca lui Hasdeu, pastratfi la Arhivele Statului). 

20 Decembrie. Inaugureaza sesiunea conferinIelor Ateneului Roman 

prin Noi i Voi.

XXXIV CURRICULUM VITAE 

In revista Ungaria, care aparea la Cluj, redactata de români niaghiarizati, 

Nic. Putnoky in studiul Etymologicum Magnum Romaniae 

fi Filologia comparata din Rumdnia In presente (an. I, 1892, nr. 3, p. 

118-121), lauda viata 9i opera lui Hasdeu, apoi in continuare (ibid., 

nr. 4, p. 150-156, nr. 5, p. 186-1.95), critia teoria circulatiei cuvintelor. 

I;-, nr. 9 al Ungariei (p. 369-373), Nicolau Putnoky publica 

doua note sub titlul: Cepa limbistic (I. Sufixul 6s In I. romana ; polemica 

cu Hasdeu. II. Sufix enigmatic 9i Hasdeu). 

1893. 19 Martie. Cite9te In tiedinta solemna a Academiei Române, 

darea de seama asupra Etymologicului. 

Incepe cladirea castelului dela Câmpina. 

Apare al treilea torn din Magnum Etymologicum. 

Polemici 9i zeflemele contra lui Maiorescu, Vlahuta, Dobrogeanu-Gherea, 

Philippide. 

1894. 9 Aprilie. Cite9te inaintea Regelui Carol, la Academia Roma* 

studiul asupra Basmului. 

Incepe publicarea unor noi studii spiritiste, In Revista Noud (VI, 

p. 406-418; VII, p. 47-58). 

Decembrie. Apare in Repista Noud poemul Dumnezeu. 

1895. Este proclamat membru onorific al Academiei din ,New- 

York. 

Ultimele scrieri literare 9i polemice In .Revista Noud, care inceteaza 

aparitia in Septemvrie. 

1896. 4( Hasdeu face, in amintirea fiicei sale moarte, o dona/iune 

de 50.000 lei Academiei Romfine, din cari aceasta urma sa distribue 

odata la 3 ani premii pentru diferite lucrari, cu subiecte stabilite de 

Hasdeu. Nu uitase Hasdeu in donatiunea aceasta nici de studentii 

români basarabeni dela UniVersitatea din Bucure9ti*. (L. Marian, B. 

P. Hasdeu, p. 19-20). 

. La Universitate, incepe cursul Elemente dacice En linzba ronzdnd. 

(Caietele descoperite de noi la Arhivele Statului). 

Se termina castelul o Iulia Hasdeu*, dela Câmpina. 

1897. Apare volumul Sarcasm f i Ideal, cuprinzAnd 0 ultimii noua 

ani de literatura *. 

Continua la Universitate cursul despre Elementele dacice.

CURRICULUM VITAE XXXV 

Se retrage la Câmpina, venind la Bucure9ti numai pentru lecIiile 

universitare. 

1898. Apare ultimul torn din Magnum Etymologicum (vol. IV, 

Introducere). 

La Universitate face cursul: Desvoltare asupra principalelor punte 

din vocalismul romdn ea fi oa. (Manuscrise redactate de studenti, descoperite 

de noi la Arhivele Statului). 

1899. Se retrage dela Arhive. Dr. Istrati, pe atunci ministru al 

Instructiei Pub lice, 11 decoreaz i fi acordä o pensie viagerä de 1500 

lei pe luna. 

1900. Februarie. atteva leciii universitare, despre Elementele da- 

cice ale limbei romdne. (Manuscrise studente§ti, la Arhivele Statului). 

Martie. Se retrage la pensie dela catedra universitarri. 

7 Decembrie. Conferinta la Ateneu despre Prieteni cu voie sau fdrd 

voie (cf. Apdrarea Naçionald 16 Decembrie). 

1901. 7 Decembrie. Conferinca la Ateneu Impotriva propagandei 

rusqti, Papa dela Neva (cf. Apeirarea Naçionale 18 Decembrie 

urra. Conferintfi apAruta §i in broprà aparte). 

1902. 13 Ianuarie. Discurs la Academia Romting asupra lui Heliade 

Radulescu. 

2 Iulie. Moartea sotiei sale, Iulia. (Cf. 0 nevastd romditcli). 

Conduce pentru ctiteva luni (2 Ianuarie-12 Iunie) ziarul Apdrarea 

Nafionald. Ultimele sale articole politice. (Cf. Bibliografia). 

1903. Apare ultima sa publieatie, 0 nevastd romdncd, in care se 

dau din nou documente spiritiste. 

1904. Ultimul eau articol: Prefata-scrisoare la volumul Studii al 

lui N. I. Apostolescu. 

1907. Vara. Agonia lui Hasdeu, singur, uitat, la Castelul din Campina. 

25 August. Moartea lui Hasdeu. 

27 August. Corpul lui Hasdeu este adus la Bucurqti i Inmormtintat 

In cavoul cimitirului Belu, alàturi de cele doug Iulii. D. Onciul vorbe§te 

din partea Arhivelor i a Academiei. (Anale, t. XXX, 1907 

1908, partea administrativA, p. 29). 

§i

XXXVI CURRICULUM 'VITAE 

29 August. Petre Locusteanu scrie in 4 Vointa Nationala * articolul: 

Inmormatare de cl. 11-a. 

23 Noembrie. Se autentifica la Sec-cia de notariat a Tribunalului 

Ilfov din Bucure9ti, testamentul lui Hasdeu. Manuscrisele sunt incredintate 

d-lor C. M. Ciocazan §i Iuliu Dragomirescu; de asemenea d-nii 

Ciocazan 9i Iuliu Dragomirescu au drepturile de proprietate asupra 

tuturor operelor literare §i §tiintifice ale lui Hasdeu.

1. Traditia enciclopedia. 

INTRODUCERE 

Exista In cultura romaneasca o tradiiie care Incepe cu Dimitrie 

Cantemir i pe care am putea-o numi

XXXVIII INTRODUCERE 

Cervantes, Shakespeare, Rafael). Apoi, un sincer sentiment de colaborare, 

de solidarizare in creqie; oricine era chemat si erau toii alesi 

(o scriIi bfiiqi!*), pentruca intreg poporul romArtesc era un popor ales 

(romanul era frate bun cu codrul, era viteaz, pur, 4 poet *). Nu ii se 

cerea dealt sa te hotarästi; geniul si virtulile creatoare erau in tine, 

intru cat faceai si tu parte dintr'un popor excepcional. Dar nu se hotarau 

deck foarte pulini... 

Optimismul civic si mesianismul romanesc se impacau de minune 

cu aceasta nebuneasca voinIa de cremie, cu aceasta 4 traditie enciclopedica 

* popularizata prin 1848 si devenita multa vreme aproape un 

program oficial. Aceiasi voinIa de crealie care facea un Stat in douäzeci 

de ani, nazuia sa realizeze reforme sociale care o A inmarmureasca 

Europa s (batrana Europa o acintita cu ochii la noi #), inventa 

o noua limba romaneasca (Arune Pumnul, Heliade Radulescu) 

aceiasi voinfa de crealie si de monumental se intalneste si in opera 

enciclopedistilor din secolul XIX romanesc. Este, de fapt, singurul 

moment istorie and traditia enciclopedica coincide perfect cu misiunea 

si programul pe care si-1 impune Romania moderna. Au fost 

si mai inainte enciclopedisti, si chiar cel mai genial dintre ei, Cantemir; 

au fost si dupa a doua jumatate a secolului dar niciodata n'au 

cunoscut aceasta perfecta coincidenla cu 0 nevoile zilei )), niciodata 

n'au avut inapoia lor totala aderen0 a elitelor si a tineretului. 

S'a spus mai tarziu despre aceasta sete de monumental si megalomanie 

programatica ci s'a spus cu mult talent ca era o simpla 

u maimu/areala a Europei*. Cred ca e o judecata pripita ; oamenii 

aceia voiau sa intreacd Europa, ei se simleau o zorile unei noi umanitali 

s, incepeau o un nou ev )). Oamenii Renasterii nu aveau constiima 

ca maimuIaresc antichitatea ci ca o restaureaza ; demnitatea lor 

umana le spunea ca pot egala modèlele clasicitaIii. Din nefericire, 

o Renasterea # noastra a fost mai pucin norocoasa ; umanismul nostru 

(descoperirea limbii latine, caci pe cea greaca o cunosteam mai mult 

sau mai puIin aproximativ prin clascalii fanariqi) s'a transformat 

prea repede In filologie si istorie, ca sa ne aparam latinitatea si drepturile 

istorice; orice valoare lating pe care o descopeream, o tranformam 

in instrument de lupta si de afirmare, niciodata In obiect de

114TRODLICEItE xioux 

contemplatie. Cu toate acestea, gestul spiritual, dominant al secolului 

XIX romanesc, este un gest al Renapterii: creatii pe mari modèle, 

planuri gigantice, conptiinta demniatii umane, mesianism romanese. 

t Dumnezeu era cu noi 0. 

Aceasta nerabdare a crecgiei caracterizeaza pe toti marii romani 

din secolul XIX: Balcescu, He liade Radulescu, Hasdeu, Eminescu. 

Chiar Mihai Eminescu, atat de zgarcit cu paginile sale publicate 

pe care critica ni-1 da de exemplu pentru extrema lui conptiinciozitate 

este un nerabdator al creatiei. Zece mii de pagini manuscrise nu 

cuprind numai munca lui de pantier, variantele i lefuirea versurior 

sale geniale; cuprind nenumarate nuvele, piese de teatru, pagmi de 

filozolie; folklor, incercari de economie po1itic i istorie, pana _pi planul 

unor gramatici coraparate. Astfel se pregatea cel mai concentrat scriitor 

roman al veacului! Cand se va face o morfologie culturala a sec. XIX 

romanese, se va vedea cat e de aproape Eminescu de Heliade Radulescu, 

Balcescu i Hasdeu i cat e de aeparte de Maioreaou i a Junimea 

0. Cu Eminescu fncepe totu0 o polaritate funesta culturii romanepti: 

carturarii i oamenii politiei sunt pentru sau contra Europei. 

Inainte de Eminescu la Heliade Radulescu pi, mai ales, la Hasdeu 

cultura romaneasca se situa altfel fat-a de Europa. Avea curajul sa se 

apeze fa-ta in fa-ta, fn report de egalitate. Nu copiam Europa, nici nu 

o respingeam ci ne rnasuram cu ea. Hasdeu, marele nationalist, 

nu are niciun sentiment de inferioritate fata de Europa. In articolele 

sale politice, compare adesea Romania cu Italia. Nu avea sentimentul 

ca participa la o cultura mica, meschina sau modesta (apa cum credea, 

bunaoara, Maiorescu i Caragiale). De aceia gasim la Balcescu, Heliade 

Radulescu i Hasdeu cea mai bun'a atitudine spiritualfi pi politica fata 

de Europa pe care o poate avea Romania moderna. Dela Eminescu 

fncoace, ne zbatem ridicul inteo lupta sterila: ne acuzam unii pe aIii 

crt suntem reactionari* a 

sau 4 occidentalizati*, a 4 mirosim a opined * 

sau ea s maimutarim Parisul ea i cand asta ar fi problema culturii 

romanepti. Am aratat fn alta parte pi de mai multe ori ca asemenea 

diseutii (pro sau contra Europei) n'au niciun rost i ca cele mai 

rondinefti genii creiatoare (un Cantemir, un Hasdeu, un Emincseu, 

un Iorga) s'au realizat tocmai prin asimilarea uneia sau a mai multor

XL INTRODUCERE 

t Lauri europene. Geniul romanesc ca mice geniu ethic se manifesta 

rezistand, opunandu-se, alegancl i respingand. 

Este semnificativ faptul ea toti creatorii i moraliftii români care 

participa la aceasta i tradiVe enciclopedica 0 au facut politica, 0 

rnai ales gazetarie politica. Ziarul a jucat un roI de frunte in crearea 

noului Stat romanesc. Intocmai ca i In Spania moderna unde 

structura enciclopedica* (Menéndez y Pelayo, Adolfo Bonilla y San 

Martin) §i# esseul* sau 4 glossa * (Unamuno, Ortega y Gasset, Eugenio 

d'Ors, Madariaga) sunt genurile dominante, singurele compatibile cu 

activitatea gazetareasca i cu politicaenciclopedi§tii i profelii secolului 

XIX romfinesc s'au cheltuit din bel§ug in luptele civile i in 

gazetaria politica. LucruriIe sunt lesne de In/eles. Era o epoca In care 

4 intelctualii*,

INTRODUCERE XLI 

intiiele pagini o diserta-cie asupra lui Petru cel Mare scrisä cu litere 

cirilice *, d. Iuliu Dragomirescu, In posesia chruia se afra acest caiet, 

a gfisit titlurile si proiectele urm'atoarelor lucrari: 

1.. >. Incercând a face Filozofia 

portretului lui Tepef (studiu publicat Intai In (( Lumina )>, t. III, 1863, 

p. 62-64, 75-79, 95-96, sub titlul de Portretul lui Vlad Vodli Dracu,

XLII INTRODUCERE 

apoi, mai concentrat, In ziarul 4 Buciumul* Nr. 198, 200 si 201, din, 

8, 1.2 si 1.5 Martie 1864, si tras in brosura aparte) Hasdeu marturiseste: 

t lath sfera, asupra arei ne vom intinde mai pe larg, cu atht mai 

bucuros a ea este de tot nou5 in prelucrarea istoriei romeme, studiul 

de fath fiind la noi prima incercare iconografia ; jai% mie unuia, imi 

place mai ales a m5. indruma pe ai nebatute * (p. 13 a brosurei). 

Hasdeu a ramas toath viea-ca acelasi cercethtor 4 pe ai nebaute *. 

In paginile enciclopedicei sale reviste Din Moldova, Hasdeu a introdus 

cele mai 4 revoluVonare * mijloace de a cerceta si explica trecutul românesc. 

Se foloseste de orice instrument de investiga-lie istorica, si 

de altele multe pe deasupra. Era dela Inceput curajos si increlator. 

Nu refuza niciun mijloc prin care putea explica sufletul marilor domni 

români sau intampl5rile obscure din trecutul nostru. In 4 filozofia 

portretului lui epep foloseste fiziognomia si frenologia. Fruntea 

mare, trAdeazgt inteligenla domnitorului; departarea dintre sprincene 

si dunga vertical-à e semnul 4 individualizarii b; nasul, arath 4 voin0 

puternica, agerimea minIii unith cu o mare incredere in sine *; n5rile 

mari, semn de mari t patime *; buzele striinte, dovedesc aceiasi vointh, 

si cruzime unità cu disprel (4 buza mare de jos *). Iar in ceea ce priveste 

ochii domnitorului, Hasdeu exclam5: 4 Uitaii-v6 bine In ochii 

lui Tepes; sa nu stiIi nimica despre celelalte traskuri ale felei, si a 

Va fie cu totul necunoscuta biografia voevodului; ei bine! de pe singura 

aprofundarea acestor ochi, d-voasträ qi putea renaste figura 

totalk precum Cuvier restaura o lume de pre un os'amânt!* (p. 30). 

Dar in afarà de t fiziognomie si frenologie *, ate alte stiinle solicith 

inteligenla si pasiunea lui Hasdeu, in timpul and redacta t Lumina *! 

(Si, in acei ani, renunlase la multe din studiile si planurile lui din 

adolescenth). Este o urias5 sete romantia de sinteza si enciclopedie, 

de apropieri curajoase intre fapte mult departate intre ele. DistanIele 

se pierd in viziunea aceasta romantick viziune ce concentreath spa-ciul, 

creind un Univers de armonii nevâzute si simboluri. Ochiul tânàr al lui 

Hasdeu vede asemAnsari nebanuite intre toate ordinele existenIii. Para 

o plasa magia ar lega lucru de lucru, geniu de geniu, episod de episod. 

Apucand un fir din aceasth nevazuth plaa ce unifia si. organizeaza 

intreg Universul de fapte si semne Hasdeu crede a surprinde sau

INTRODUCERE XLIII 

reconstitue orice realitate, vázufa, nevrtzuta sau chiar 4 pierduta s. 

Instinctul saki romantic este, de fapt, o concemie magica pe care o 

ggsea, de altfel, la o bung parte dintre marii sai contemporani europeni. 

Hasdeu credea a poate 4 restaura * persoana istorica pe oare o studia 

a9a cum a fAcut cu Vlad Tepm urmand numai trasfiturile figurii 9i 

credea in acela9i timp di poate 4 restaura * trecutul legendar al neamului 

a9a cum a facut in uimitorul sau studiu Perit-au Dacii? 4 Doutitrei 

cuvinte dintr'o Iimbrt pot restaura o lungg obscurA faza inteo 

istorie nalionaIa!* (Viata de codru in Dacia, # Columna lui Traian *, 

IV, 1872, nr. 13, p. 247). 

In acest sens poate fi numit Hasdeu (( romantic *; in sensul ca era 

copIe9it de o intuicie magia a Lumii 9i a istoriei. Adia, gäsea 4 corespondenIe 

* 9i. 4 armonii* intre toate ordinele existencii 9i credea ca 

poate vedea # originile *, inceputurile, momentele acelea abisale in care 

se nal9teau neamurile, se creiau legendele 9i. se lumina con9tiinca istorica. 

Aeeasta viziune 4 romanticil z. 9i magicg explicit' pasiunea pe care a 

consumat-o Hasdeu nu numai in plgnuirea lucrarilor monumentale 

dar mai ales in cercetarea 4 inceputurilor * istoriei romaneoi. Motivele 

acestea dominante 4 inceputuri * 9i (( monumental * se reggsesc, 

dupg cum vom vedea, in intreaga opera a lui Hasdeu. In timp 

insg ce la contemporanii din Igrile romane9ti pasiunile acestea 4 romantice 

* se opreau la patriotism, libertate qi literatura Hasdeu experimenteaza 

viziunea magicg a lumii in toata profunda 9i. primejdioasa 

ei splendoare. Sarcasmul sgu e luciferic 9i faustic; setea lui 

de 4 origini* depg9e9te simplul devotament pentru cauza romaneasa ; 

planurile lucrarilor sale stint monumentale. Hasdeu cunoa9te o epoch* 

de maturitate qi 4 clasicism* in gandire (chiar in timpul and Julia 

se prezenta la Sorbona) dar moartea fulgeratoare a fetei il redg, mai 

pasionat, viziunilor abisale. Hasdeu care, pang atunci, nu cgutase 

cleat 4 inceputurile * 9i 4 corespondentele * dintre lucruri e cop1e9it 

de problemele ultime, aproape apocaliptice. Vrea sä cunoasca etapele 

din urma ale sufletului, vrea sg 9tie taina armoniei 9i a 4 coresponden- 

Telor * cere9ti. Este a viziune tragia de amurg care culmineaza In 

Sic cogito. Dar 9i atunci and a voit sa cunoasca lucrurile de dincolo, 

Hasdeu a aplicat aceeni 4 metoda magicA *; de 4 restaurare n, de

XL IV INTRODUCERE 

reconstituire, de ghicire a unor realitali abisale prin simple o documente * 

omene§ti. Hasdeu n'a ajuns spiritist prin metafizica ; a ajuns prin 

0 interpretarea * documentelor spirite, prin o probele* (marea lui pasiune, 

iluzoria lui credinVa ca se apusca de o concret *) oblinute la masula 

de lemn fara cuie. Este aceea9i 4 metoda * pe care a aplicat-o in 

toate lucrarile sale anterioare: metoda magica, certitudinea ea intre 

toate ordinele existenlei, vazute 9i nevazute, sunt anumite corespondeme, 

pe care in/elegandu-le, o deslegandu-le*, omul poate patrunde 

cu mintea oriunde, i poate vedea atat Enceputul (istoria legendara, 

folclorul, etc.) cat '§i sfarfitul (viaIa post-mortem)... 

Metoda aceasta o magica * asupra careia vom reveni ii oferea 

o inIelegere dramatica §i. grandioasa a istoriei romane. Putand sa valorifice 

pe planul istoriei universale atat apa4ile o eroice* din trecutul 

neamului nostru (oameni cu 0 destin*, descoperili de romantici), 

cat §i # fenomenele originare* romane§ti (acele 4 virtuIi* naive, creiatoare, 

exaltate de intreaga gandire romantica) Hasdeu nu §ovaia 

sa inalIe istoria neamului romanesc alaturi de celelalte o istorii* europene. 

o Ne-am InIeles misiunea pe o scara colosala *, marturisea in 

prefaTa Istoriei Critice. Nu uita ca in timpul lui Ioan Voda cel Cumplit, 

Europa intreaga era obosita, infranta, stearpa §i" ea numai in 

Moldova se inalcau zorile unor vremuri noui; numai un domn roman 

avea curajul sa infrunte o colosul* turcesc. Cu caliva ani inainte, in 

revista sa Din Moldova, la rubrica * archeologiea *, publicase in Nr. 3 

(p. 33-40) 0 9 (p. 34-37, vol. II) un fragment din Cursul de Istorie 

pe care il linea In acel an la Colegiul Superior din Ia§i: Con.speptul 

studillor archeologice, in legatura cu istoriea universara f i a ROmanilor. 

Este un studiu mai pulin cunoscut al lui Hasdeu, de§i lumineaza precis 

concemia lui curajoasa asupra misiunei Romanilor in Istoria Universala. 

Cand, pwcin timp dupa aceea, scrie in o Buciumul* (Nr. 111): 

o A sunat momentul ca sa jucam §i noi un rol in Europa, i sa ne intarim 

inauntru, facandu-ne respectaIi din afar& ! * (Comentariu asupra 

titlului Donmilor romani) el se gandea mai mult la misiunea pe 

care trebue s'o implineasca poporul romanesc in Istoria universala, 

decat la politica. Hasdeu avea despre trecutul poporului românesc 

pareri foarte magulitoare (Romanii creiatori de forme statale; romanii

MR ODUCERE XLV 

eroici), 0 era nerndfitor sfi asiste la marea a de§teptare * nalionara 

de dupa Unire. Se visase o bucath de vreme conductitor politic al maselor 

thrâne9ti 0 4 ales al NaIiunii*. Mediocritatea victorioash a contemporanilor, 

tehnicile politice barbare ale conductitorilor, 1-au desgustat 

repede. Discursurile sale politice, de0 erau infierbfintate 0 

inspirate, aveau prea mult miez, prea multe 4 idei* ca s'e. poath fi 

gustate de auditor. Mai mult succes politic au avut lecIiile sale( despreistoria 

Dreptului Constitulional al Românilor (toamna 1866), curs care 

se Iinea in 4 Salonul Ateneului* 0 unde Hasdeu a vorbit, intre altele, 

despre * Fraternitate 0 Unire * (fragment publicat In *Buletinul InstrucOunii 

Publice * Oct. 1866, p. 620-626) 0 despre * Constitulia 

Româna * (anun% in 4 Românul* din 24 Octomvrie 1866). La ticest 

curs public luau parte tinerii care se pregateau sä intre in vieath polltica, 

precum 0 un numar insemnat de funclionari superiori, ofileri, 

gazetari, deputali 0 asupra acestui auditor ideile lui Hasdeu aveau 

inteadeviir inriurire. 

Istoricul care credea ca' 4 fiecare virgulA In viath umanithlii are un 

profund inIeles s (Armenii in Romcinia, * Columna lui Traian * I, Nr. 

33, p. 4) nu-0 cruth niciodath efortul de a 4 reconstitui* o epocrt, 

un personagiu, o legendä, folosind toate documentele (toate * fondnele 

*) chiar cele, in aparenth, cu totul neinsemnate. Aceasth metodift 

care a triumf at in Istoria Criticd este aplicath 0 la evenimentele 

contemporane. Ni s'a pa'strat cea mai lungii 0 mai savuroas4 4 cronica * 

a timpului pe care o cunoa§te literatura romtma din acea epoca: Milcarea 

literelor in Egi, cronica neterminatä de0 ocupä un mare numär 

de pagini din *Lumina * (II, p. 89-104; III, 1-16, 50-58). Evident, 

este vorba de o *reconstituire * in felul lui Hasdeu, adica subiectiva, 

satiricA, pasionath. Probabil a la origina acestei * cronici* se aft& 

pizma lui Hasdeu impotriva lui Titu Maiorescu §i furia lui a n'a sthrnit 

inch' valva 9i nu §i-a cucerit Inca gloria pe care o a§tepta publiand 

Din Moldova (Lumina). Studiul Incepe inteun ritm satiric pe care 

nu-1 va folosi Hasdeu deck in revistele sale umoristice dela Bucure0i. 

4 PfinA 0 clamele s'au apucat eâ urmeze nu numai la prelegeri libere, 

ci chiar la cursul universitar de istorie, inflacâthndu-se de dorinIa de 

a auzi in ce mod * populele se rebelesc 0... Iar in aceasth 4( Atenä a

XL IV INTRODUCERE 

României care este Iasul, Hasdeu nu-si are inca locul pe care il merita. 

Si 

atunci, cu inteligenIa sa asculita, cu sarcasmul ski necrulator, cu 

sarja lui neistovita 4 da seama * de tot ce se intampla si se publica 

in Capitala Moldovei ; reviste, spectacole, conferinte, lecIii universitare. 

Loveste in dreapta si in stânga, loveste mediocri si oameni invrtta.ti 

cu aceeasi furie, cu aceeasi zeflemea, cu aceea0 pasiune. Este 

cel dintiti 4 esseu pasionat * pe care il cunoaste literature româneasca. 

Pentruca Hasdeu incearca sa reconstitue o epoca trecând-o prin sensibilitatea 

lui jignita, prin marea lui personalitate sufocata de mediocritatea 

si de suficienta contemporana. Suferinta lui personala, era 

in acelasi timp si suferinta inteligenVi si a talentului. Luptand pentru 

supremaIia valorilor reale lupta in acelasi timp pentru sine, Afirmând 

ca geniul singur conteaza se afirma in acelasi timp pe sine. 

Pasiunea lui polemica nu era intotdeauna indrept4ita. Dar, in acelasi 

timp, nu era intotdeauna o polemica a personala s; caci judecând prin 

personalitatea lui, judeca de fapt prin cel mai a obiectiv * criteriu: 

inteligenta si geniul. 

Cu atfit mai paradoxal pare, asa dar, atacul ski violent impotriva 

profesorului de istorie universala. a D-1 Ionescu zise atunci, intre altele, 

far& ca sa zambeasca macar: a E absurdd parerea acelora ce pretind 

Ca istoria trebue sfi fie 0 nepartinitoare 0. Eu aunt martor ocular si 

auricular, cum ea a absurditatea * a iesit in adevar din gura profesorului. 

Prin urmare, dupa propria teorie a d-sale, istoria fiind de drit 

supusa partinirii, 0 partinirea fiind necesarmente lucrul cel mai individual 

in lume, apoi u Insemnatatea istorica * se traduce altfel prin 

o insemniitate individuca. Varatecul e insemnat pentru partinirea d-lui 

Ionescu ; deci, el posed& o insemnatate istorica... * (t. III, p. 56). 

De fapt, d. Ionescu märturisea inocent §i. arid ceea ce Hasdeu a facut, 

fara voia lui poate, in intreaga sa opera istorica. a Partinirea * d-lui 

Ionescu era, insa, absurda si nesemnificativa, pentruca nu era justificata 

de nicio scânteie de geniu. Hasdeu, care credea in 4 obiectivitatea 

* istoriei, ca tuti romanticii, care se trudea sa aduca cele mai 

numeroase si mai critice argumente intru suslinerea unei ipoteze istorice, 

ca tuti giinditorii o magici* nu putea accepta a subiectivitatea * 

unui mediocru. Subiectivitatea geniului, intuitia romantica a totului,

INTROMICERE XLVII 

reconstituirea grandioasa a trecutului pe temeiul cfitorva risipite documente 

era, de fapt, o metoda obiectivii. In nenumarate randuri, 

0 la epoci felurite, Hasdeu se declara aparator al metodei 4 critice *, al 

obiectivitatii istorice. Fireoe, el era omul care respecta sincer 4 documentul 

ol) (marea veneratie a romanticilor fata de 4 concret *, de 

acel u cristal* care reflecteaza o lume intreaga 0 se afla in corespondeata 

cu toate ordinele realita-tii) dar, dupa ce-1 edita 0-1 cerceta 

conOiincios, 11 interpreta prin inteligentä 0 imagina-tie, 11 silea sä 0 spunk # 

tot ce Oia despre locul 0 timpul de unde a fost rupt. 4 A citi in trecut 

0 in prezent prin puterea unei colosale imaginatiuni care, bazandu-se 

pe putine fragmente, reconstituie deodata un intreg grandios, este 

cea mai sublima sforta, in care reuroe deabia unul dintr'o suta de 

poeti 1 $tiinta inregistreaza numai ceea ce Oie ; poezia ghice0e ceea ce 

nu Oie ; 0 se poate intampla ca oiinta sa via rnult mai in urmrt spre 

a constata prin fapte ceea ce poezia descoperise deja prin inspiraliune 

(Epreul In Shakespeare, 4 Columna lui Traian *, I, Nr. 14). 

Aceasta putere de a # ceti in trecut * este o facultate spirituala, o 

intuitie globala a unor evenimente strans legate intre ele prin spatiul 

0 timpul magic din care au izvorit. Analizele filologice, cercetarea 

abstracta 0 arbitrara a cuvintelor (care sunt 4 documente * magice, 

cristale ce reflecta o lume, samburi de corespondente intro toate ordinele 

existen-tei) nu pot revela f un trecut # adica o realitate organica. 

Hasdeu, care era el insu0 un filolog de frunte, se impotrivea net u analogiilor 

etimologice *, simple asemanari exterioare, care nu patrundeau 

in miezul textelor. u Nimic nu poate fi, daca nu mai periculos, cel 

putin mai derrt in studiul istoriei, ca patima de a trage consecinte 

din derivatiuni 0 analogii etimologice *. (Limba slapicci la RomElni, 

4 Traian * Nr. 53, p. 211, coloana 3). Legaturile dintre vieata sufleteased 

0 limba unui neam, sunt tot atat de organice ca 0 legatura 

ce exista intre toate activitatile (economice, spirituale, morale) ale 

acestui neam. Hasdeu avea precis intuitia unitatii spirituale a vietii 

s ...documente adunate de prin to.ate partile 0 grupate mai la vale inteo 

ordine cronologica, arAtándu-se eu serupulositate unde anume se aflä 0 supunindu-se 

totdeauna unei riguroase critici i (Introducere la Archiv I a toric, a Columns 

lui Traian s, I. nr. 1, p. 4.).

XLVIII INTRODUCERE 

popoarelor dupil cum inIelegea caracterul structural al institu/iilor 

0 industriilor ce se nasc 0 se organizeazgt in launtrul unui neam. t Cuvintele 

lui Stuart-Mill nu pot incapea in gura economistului francez 

(Leon Faucher) 0 nici vice-versa. In fiecare din ei se recunowe luerarea 

cea diferità a preocupaTiunilor de localitate. Literatura din 

America este plink de scrierile cele mai remarcabile despre sclavagiu, 

care ar fi un adevarat anacronism in toatä Europa, dark numai de 

Rusia. Astfel economi0ii germani insistä mai cu ingrijire asupra referincei 

agricolo-manufacturare, numai 0 numai pentruck lor le lipse0e 

intr'un grad mai simlit elementul fabricant. Cu cat ins& 0 mai 

tare trebue sk strige Romanii, care nu au nici macar atata? Tocmai 

aceasta o facem 0 noi, clack n'au fkcut-o, din nenorocire, predecesorii 

no0ri, orbili 0 ameciIi prin sklbateca poezie a unei stkri # curat agricole 

* (Agricultura f i Manufactura, #Traian s, An. II, Nr. 3,p. 10)... 

Concemia organick 0 unitard a oricarei realitali istorice domink 

intreaga gandire a lui Hasdeu. De aici 0 pasiunea lui pentru (c inceputuri 

0, pentru origini ; cãci numai intuind precis Inceputurile unui 

neam sau ale unei realitali istorice (conflicte de rasa', de religie, influen- 

-Ole mediului primitiv ; crearea limbilor evoluate, etc.) poli avea 

inteadevar voluptatea intelectualk a cuprinderii totului, a intregului. 

Numai a§a *se explick prin pasiunea lui de a vedea 0 inIelege realifacile 

unitar de ce, cu tot individualismul salt yuternic, Hasdeu 

acorda totu0 importanIk numai colectivului. De aceea era in politick 

impotriva # tiraniei # individuale; pentruck tirania sfarama legile colective, 

legile istorice. # Duya mine, 0 sper cgt In privinca aceasta nu 

fac cleat a exprima 0 opiniunea d-voastfa ; dui:4 mine, o naliune 

nu poate fi representatä printr'un singur om; 0 dovada cea mai bunk, 

cea mai logick 0 cea mai inIeleask este istoria feluritelor parlamente 

sau camere; o istorie din care lesne ne incredinIam ca nici chiar sute 

de deputaii de frunte nu reprezina totdeauna cumsecade naliunea 

ce-i alege; apoi dark cu cat mai vartos nu poate represinta un singur 

individ, fie cat de mare! )> (Fraternitatea f i Unirea, Fragment din cursul 

public al lui B. P. Hasdeu despre Dreptul Constitulional al Romanilor. 

( Buletinul Instruc-ciunii Publice )), Octomvrie 1866, p. 264, 

coloana 2).

INTRODUCERS XL IX 

Hasdeu vedea eoncretul istoric numai In ceea ce era colectiv, organic 

0 total. Numai intr'o lunga curgere laolalta, inteo traire milenara 

a unei colectivitali omene9ti istoricul poate intui destinul 

acestei colectivitali. Este In aceastä pasiune pentru 0 inceputuri *, 

« colectivitate *, 0 fenomen originar * aceea9i emolie romantic& faTa 

de 0 aurora istoriei *, faIa de orice 0 na9tere * grandioasa. Pasiunea 

romantic& pentru etapele germinale, pre-natale, pentru 0 intunerecul * 

larvar 9i 0 somnul * nutritiv, pentru tot ce este 0 insamantat *, poten- 

Val, 4 inform * (in sensul ca era, Inca, foarte aproape de matricea care. 

11 zandislise) strabate opera istorica a lui Hasdeu. Tot ce poate vesti 

0 misiunea * unui popor, « destinul* unui om in aceste 0 inceputuri 

* se afla. Metoda romantica a 4 restaurarii* intregului dintr'un 

fragment ce exercita cu deosebire asupra acestor semne, asupra acestor 

4 peceIii * in care se poate ghici de catre un ochiu care 9tie ca vada 

« analogiile * 9i 0 corespondenIele * Destinul... 

3. Hasden, scriitor romantic. 

0 Iara mie unuia imi place mai ales a ma indruma pe cal. neMtute *, 

-marturisea prin 1.863. De sigur ; pentruca era

L INTRODUCERE 

chiar Dumnezeu el Insug't nu schimM ceea ce-i scris! to, exclama Vidra 

and Razvan lgi joaca ultima sa carte. Aceasta Vida care se gtie 4 din 

neamul acelui groaznic barbat # MoIoc erou satanic gi tragic, care 

a obsedat pe Hasdeu Inca din tinerele, gi caruia i-a Inchinat marele 

sate roman Ursita govaie nedumerita o singura data In toatil drama: 

and Razvan, Impacat oarecum cu &du1 morcii, pleaca la lupta 

cantAnd: 

Moartea-i mireasa, 

Mormantu-i cask 

Viermii sant nagi 

Hai la vatjmagi! 

Pentru IntAia oara Vidra e turburata, nelinigtita. Ea, care credea 

atAt de mult In steaua lui Razvan, care-I mAngAiase cu pulin Inainte, 

in curaj andu-1 : 

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta! 

Steaua lui Razvan e mare: Increde-te 'n steaua tal... 

Fii barbat In orice soarta; gi 'n cficlere, 0 'n izbanda, 

41 Privind cu sangele rece la rasplata sau osanda! e 

aceeagi Vidra, auzind cuvantul moarte, se cutremura ; InIeleger ea 

i se Intuneca, certitudinile ei se sfarama. 

Moarte !.. Moarte !.. Dar ce poate ? Moara oamenii cei mici, 

Precum calcaiul turtegte muguroiul de furnici; 

Omul insa, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte, 

Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismaga moarte!.. 

(Se gandegte) 

Dumnezeule puternic! De ce mai faci uriagi, 

Ilia 'n rand cu toli piticii, prada morlii vrei sa-i lagi? 

Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara: 

Vulturul traegte veacuri, iar musca de-abia o varti, 

Si numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osandegti 

Ca sa moara d'opotriva cu mugtele ornenegti!.. 

(Se cutremura) 

0, nu, nu! Flazvan nu moare!.. thrice paiu in asta lume 

Trebui s'aiba vr'o ursita, o linta, vr'un scop anume,

INTRODUCERt LI 

La care-i dator si meargi, de vantul sortii impins, 

Ii 

cade numai atunci and este semnul atins !.. 

Calea lui Razvan e lungi gi de-abia se desffigoaril; 

Pan' la capit e departe... Iltizvan nu poate A moara! * 

Nu poate sei moare i ; cad toate lucrurile din lumea aceasta au un 

sens, au un scop, se tin legate intre Oe printr'o plasa nev&zutli de 

analogii gi corespondente, alatuesc un intreg gi acest intreg nu 

poate fi sffirâmat de o intAmplare. Destinul grandios sau mediocru 

este atat de evident in firea gi vieata unui om, flick id este .scris, pecetluit 

pe figura lui. Fisiognomia, oiinta magi* intemeiata pe 4 corespondente 

* n'a folosit-o Hasdeu in interpretarea portretului lui 

Telie§ numai ea A apuce 43 pe o cale nebritut& 0. A folosit-o pentrucä 

credea in ea, pentrucii ii verifica intui/ia sa magia gi romantic& a 

vietii gi li justifica propriile sale orgolii ; fi nas de goim, frunte inala *, 

aga era gi Hasdeu, om predestinat faptelor marl, geniu universal, care 

se visase cândva stiipfin gi Domn. Bagota, in Raw= §i Vidra, face 

de mai multe ori 4 analize fisiognomice*. Când apuca de piept pe Thrgovetul 

I, ca s& afle cine scrisese cântecul impotriva Domniei, dovedegte 

c& gtie sii eunoasc5. oamenii: 

e Tu ai o fall cam proasta: frunte jos, guru &bean 

Semnele cele mai bune de-o inimi nestricati... * 

Iar, mai tarziu, duptt ce vede 0 icoana o lui Rázvan lucratä la 

Cracovia: 

t Si cum o vázui, pe data zis-am: mare, mare, mare! 

Nas de 9oim! o frunte 'mita! din ochi inima tresare! 

Mai In sfinlit, toatá fele numai duh 0 numai foc!... 

Cfici pe cei ale9i de soarta eu unu-i ghicesc pe loc... * 

Hasdeu n'a lasat s& se strecoare prea multe elemente autobiografice 

in opera sa. Dar nesfArgita lui sete de glorie gi de putere se trildeaza 

in toate cuvintele Vidrei, gi certitudinea propriului sau geniu, a

LII INTRODUCE RE 

marelui sau destin in lara i cultura romfineasca1), strabate in multe din 

4 analizele fisiognomice*. Portretul lui loan Voda cel Cumplit ii analizeaza 

ca i pe al lui Vlad Tepe9 (loan Veda cel CumpUt, p. 6-7; despre 

ochi, p. 18). Iar In Ursita (cap. III, Buciumul, III, 7 Iu lie 1864, p. 

986; in ed. Iu liu Dragomirescu, p. 37), incearca sa duck mai departe 

chiar cleat Lavater inlelegerea i semnelor e care transfigureaza faca 

unui om, tradandu-i firea pentru oricine inlelege acest alfabet magic 

al fisiognomiei: 

4 Nu oiu dacre toati lumea a observat un lucru: mie unuia mi se pare 

ca nu I-a ghicit nici chiar Lavater. Natura copilului se poate recunoaoe 

and Ii vezi plangand. Lacrimile nu desfigureaza unele fele copilareoi, ba 

Luca la dau oarecare expresiune blanda, dulce, simpatica ; pe dud sunt 

copii al caror plans le strâmba O le schimonoseoe astfeliu toate träsaturile 

felei, In cat nu te poci uita la el fara ca s resimi un desgust, o aversiune, 

o departare involuntara. 

Aoi era copilul, la care se uita acuma vornicul... 

Destinul * unui om IO are uneori radacinile adanc infipte In acel 

4 sange a 

blestemat sau nobil, care se afla la e originile neamului sau. 

Concepte perfect romantice; caci nu mai e vorba acum despre destinul 

unui Oedip, despre blestemul unui Atrid ci de o realitate organica, 

imanenta fiiacei omeneoi, despre o plasma vie, care face ca anumii 

oameni sa nu se poata in/elege cu lumea, sau sa fie eroi, luciferici, 

dramatici. Structurile organice, impenetrabile, cu neputinca de omologat 

structuri care se leaga, de multe ori, de e sange *, de R rasa * sunt 

clack' nu descoperite, cel puIin popularizate de catre romantici. Nu e 

numaidecit vorba, la Hasdeu, de influerice literare, deO romanticii 

1) Cat de autobiografice aunt aceste versuri din Raw= i Vidra (act IV:) 

Ramlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare 

Ca sa scoata la lumina tot ce-i bun Ili tot ce-i mare, 

Incat la plug EA la sapa gaseau adesea barbati 

Cu cari se ffile§te lumea: pe Catoni i Cincinati... 

La voi bask and o raza 

De soare patrunde 'n Tara 

Toli se scoala, toti turbeaza, 

Toti voiesc s'o dea afaral.. (arata la Mayan, i iese) a. 

Hasdeu era acea raza de scare a, care a patruns n tara Increzátor In geniul 

lui, In destinul lui, In sangele lui domnesc i care, totu1i, avea doi poli de aur 

In buzunar and s'a dus la cununie.

INTRODUCE RE till 

rusi si englezi 1-au fascinat de timpuriu. Este mai degraba o 

participare fireasca, organica, la acest stil de via-1,4 si aceasta 

structura mentala. Fascinatia igani1or, neam nomad, # sange* 

misterios, blestemat, enigma etnica ale carei nevazute fire se leaga de 

« Faraon din Biblie * (Reizvan i Vidra) fascinacia aceasta care a 

purtat pe Puschin In aproape legendare aventuri, 1-a urmarit si 

pe Hasdeu. 

# Destin*, # glorie *, (( sarcasm * virtu-tile acestea de geniu 

romantic explicfi in buna parte viega sa pana la casatorie, si 

toa tä activitatea sa literara, stiin/ifica si politick 'Ana pe la 1870. 

Sarcasmul era Inca un semn al predestinatei izolari intre oamenii 

mediocri, Inca o 4 pecetie* luciferica. Niciun alt scriitor roman n'a 

cantat mai smcer si mai infierbantat gloria, # setea de a fi tot mai 

mare si mai mare*, # sete4 de a merge inainte* ca Hasdeu, in Mspan 

i Vidra. i daca s'a spus despre aceasta drama ea e romantica, 

lucrul e adevarat In primul rand pentruca e strabatuta de 4 destin* 

si de 4 glorie t,. S'a spus, de asemenea, cã Rcivan e #sforilitoare t 

pentruca inteadevar principalii ei eroi vorbesc uneori cu o pasiunc 

deliranta. Dar cat e de perfect romantica aceasta 4 patima de a fi 

mare*, aceasta nebunie a ascensiunii, a violentarii istoriei, a Increderii 

Inteun destin imperial! Razvan, convertit destul de tarziu 

la aceasta patima a maririi, Ii da seama de desertaciunea ei i o 

niarturiseste in ceasul morlii. Dar Vidra ramane intreaga, 4 din 

neamul acelui groaznic barbat 0, Moloc pânã la urma. Era mama 

si credea In a sange o, In pecetia maririi care trece din frunte In 

frunte de-a-lungul istoriei. 

Mi-se pare ca nu se prqueste In deajuns aceasta magnifica drama, 

pe care Hasdeu a imbunatalit-o necontenit, cu dragoste si truda (cf. 

Variantele). In literatura romana, In care patima gloriei si # ambitia * 

n'au ispitit imaginalia niciunuia dintre marii scriitori doar daca 

s'a vorbit despre # parvenire*, despre instinctul ignobil al ascensiunii 

sociale prin imoralitate si munch' de cartila Rlizpan fi Vidra nu 

ramane numai o bine construita si admirabil scrisä drama istorica 

romantica, dar este unica chiar prin cuprinsul ei. Strabat aici pasiuni 

si nostalgii necunoscute repertoriului literaturii romanesti add de 

TV

LIV INTRODUCERE 

s.rac n mituri, gi atat de bogata in personagii mediocre, 0 lipite de 

pamant * sau 4 desradacinate *. Exista in Reizvan fi Vidra un model 

4 imperial )), eroic, 4 pasional b despre care nu avem niciun motiv 

sa credem ca a fost anulat prin depagirea romantismului. 

Nu mai pulin roman-CIA n structura ei, degi 4 moaerna * prin tehnica 

gi ritm este nuvela Duduca Mamuca. Ceea ce uluegte in primul 

rand in Duduca Mamuca este fragezimea gi spontaneitatea prozei. 

Are toata rezonanIa unei povestiri autobiografice, scrise in fuga, aga 

cum se scriu spovedaniile. Este aceeagi tehnica romantica a 4 naturalului 

#, a u jurnalului *, pe care Hasdeu o folosea, fiindu-i organica, 

gi mai inainte de compunerea nuvelei Duduca Mamuca. #N'am nicio 

pretenIie sa 4 sistematizez > schiiele mele, de aceea sunt in drept sa 

spun ceea ce imi vine in minte, adica cum mi se elaboreaza gandul 

in cap. Cine n'a scris, sau a scris fax% a observa, acela nu poate nici 

sa &ceased ce minunate intorsaturi face gandirea, pang ce se opregte 

asupra unui oarecare punct ; eine, din contra, urmarea, ca pe un copil, 

desvoltarea reprezentaIillor sale, acela gtie ca, incepand dela gaina, 

poTi sa te ridici Oa la cele mai inalte probleme ale InIelepciunii omenegti 

# (Fragmente autobiogralice, trad. Dvoicenco, p. 263). Divagalie, 

aga dar: dar o divagalie care te tine aproape de concret, purtandu-te 

odata cu gandul viu, pastrandu-te in

NTRODUCERE LV 

luciferic al acestui personagiu este unic In literatura romana. i daca 

Hasdeu a fost mandru de procesul de presa provocat la tiparirea unor 

foarte curajoase pasagii In revista Lumina (Din Moldova) mandru 

0 mul/umit ca, in sfar0t, numele sau este cunoscut i inspaimanta 

-elitele Iaului apoi el insu0 a ovait un an mai tarziu, dud a pre- 

lucrat a doua versiune, Micua. Multe din 4 imoralit4ile * violente ale 

nuvelei au fost suprimate. Publicarea textului integral, din 1863, In 

edicia de faia poate fi considerata ca publicarea unui inedit caci 

Lumina se tiparea inteun numar restrans de exemplare, i versiunea 

prima n'a aparut niciodata in volum. 

(( 

Ce e de facut? * se intreaba Hasdeu in jurnalul sau intim, pe and 

avea varsta eroului din Duduca Mamuca. 4 Inca nimeni nu m'a Inveles 

complet, eu singur abia ma inIeleg* (Dvoicenco, op. laud., p. 214). 

Cate elemente autobiografice au colaborat la scrierea acestei nuvele 

unice in literatura romaneasca 1 1 

NeinIeles *, (( diabolic *, ascunzand 

In orice caz un (( mister * pe care nici el nu-1 poate patrunde eroul 

lui Hasdeu 4 fascineaza * intocmai ca marii damnali ai literaturii romantice. 

Femeile nu-i rezista ; le atrage o forIa, care este inteadevar 

4 magia >>; pentruca daca romantismul a descoperit magia teoretica 

prin Novalis, magia e presupusa,, ca fapt, ca u traire *, in toate experiencele 

care stau la baza crealiei romantice. Cosmosul magic al romanticilor 

trebuia sa fie Implinit de o vocalie magica,

LVI INTRODUCERE 

mai ales, 4 unicitatea *1) existenIii sale de geniu universal, de barbat 

aprins, de inteligen0 sazcastica. De§i dupa as-atorie §1-a ritmat puhoiul 

aventurilor galante Hasdeu, o marturise§te singur (0 nevastd 

romdrecd), n'a renunTat niciodata la *piccadilele * lui, la verificarea, 

Lath Indoiala, gratuita, a vocaliei sale romantice. Dar asatoria 1-a 

* 

facut sa descopere, inteadevar, < Femeia pe care o judecase pana 

atunci mai mult In conformitate cu aforismul acesta din Aghiurd 

(p. 62): *Fata unei femei urite este ca o cetate: artileria a§ezata pe 

partea de sus nu lasa a se pune intim pe partea de jos *. Spre sfar§itul 

vigil, In omagiul pe care U. aduce chiar de pe catedra Academiei 

sociei sale (0 nevastd romdncd), Hasdeu recunoa§te imensa influença 

pe care a exercitat-o solia asupra cre§terii operei sale. In celebrul 

monolog din Rdwan fi Vidra, In drama Femeia, in multe poezii se 

simte inspiraIia directfi a soliei. Hasdeu a descoperit prin ea niveluri 

feminine pe care nu avea cum sa le cunoasa scriind Duduca Mamuca. 

A descoperit celalalt pol al *femei*: izvoarele creeatoare, radacinile, 

Mamele. i in aceasta

INTRODUCERE LVII 

9i limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice, 

publicist, Romtmul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-i 

trebue sunt ochi, sau urechi, urechi cu cat mai mari cu atat mai bine, 91 

o capaVana in intelesul material al cuvintului, adica un organ comun tuturor 

animalelor, 9i in interiorul caruia se opereaza, inteun mod confuz, 

oarecari asocialiuni de idei. A 9ti sa scrii, nu stria; dar nu e de prima 

necesitate: ziaristul roman prefers a dicta, din data ce-931 poate procura 

un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura. 

*Dar aceste avantagii nu sunt singure 9i nu Bunt cele principale. 

*Pe cand autorul unei opere originale vorbe9te nurnai in propriul sau 

nume; pe &and traducatorul vorbe9te numai in numele unui autor strain; 

publicistul, chiar eel mai de pe urma, declama totdeauna in numele Ifirii 

intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a na/iunii. i sa observa/i 

bine, ea nimeni nu-1 poate desminii in aceasta privinVa, afara numai 

de un alt publicist; cfici nimeni altul nu poseda mandatul de reprezentant 

ai tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vfizut, nici n'au 

vorbit cu dansul, nici n'a auzit poate de numele lui! 

*Alt avantagiu nu mai pucin preten/ios este privilegiul ce au ziari9ii 

români de a schimba pe toata ziva ceea ce se nume9te principii. A fi 7iarist, 

este a fi acela9i om in cursul unei singure zile; caci cuvantul ziar 

se trage din cuvantul zi. Din data lush* ce a trecut o noapte la mijloc, 

ziaristul schimba faIa: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se preface 

in nu, marele Cuza se transform& In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu 

se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 0 noapte la mijloc, nu 

mai mult ! 

Cateodata publicistul stigmatizeaza, In termeni fulgeratori, demoralizarea 

-carii, corumiunea funclionarilor, abuzuirle administraIiunii, etc., 

etc.... Cetindu-1, ai crede ca vorbe9te un Caton, ca auzi pe un Socrat, 

ca vezi pe un Brutu. Desamage9te-te! Ziaristul nostru el insu9i e innoroiat 

in viIiuri, e scaldat In corupciune, e innecat in abuzuri! Ce vrel.i! !litre 

drepturile, cuprinse In calitatea de publicist, se numara 9i acela de a cere 

ca allii sa fie buni, far& ca sa fim buni noi in9ine. 

Ap dara, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania de 

prerogativul de a nu 9ti nimic, de a vorbi verzi 9i uscate in numele Orli, 

de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 9i, in fine, 

de a predica moralitatea de pe Insali tribuna imoralitaIii! Acesta e tipul 

publicistului roman. Sunt excepliuni, dar exceptiunile nu aunt reguli; 9i 

chiar excepOunile, ate ne intampin& aci, nu ni se par a fi destul de sigure. 

Se intampla, bunaoara, ate un jurnalist moral, dar ce foks ! el nu 9tie 

carte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me9ter de a seri, dar 

far& cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla ate un jurnalist 

cu principii nestramutate, dar vai! acele principii aunt nestramutate numai

LVIII 

INTRODUCERE 

in riltriciri. Cat priveqte sacramentalul obiceiu de a indruga in0rA-te-margärite 

in numele naliunii, o! in aceastii pirvin0 vii putem garanta, ca nu 

veli gäsi in Romania nicio exceplie*. 

Erau, totu0, eateva exceplii 0 printre acestea se numara fáril 

Indoiala chiar Bogdan Petriceicu Hasdeu; care nu facea gazetarie 

numai cu talent, ci cu o vast& informole istorick economick juridick 

0 nu sapara numai de inteligenIk ci avea cur aj, (I nedepedenca * 0 

sinceritate. Hasdeu debutase destul de tânar In gazetaria politica. 

Intrase 0 aici pe calea regala a pasiunii, elanului 0 mirajului ap 

cum debutase in toate taramurile de activitate. Era (( patriot 0 0 (( democrat 

*, 0 aceste douà mari iubiri de neam 0 de libertate nu 

s'au stins niciodan in sufletul lui uraganic. Protestând odata Impotriva 

afirmaTiei lui Armand Levy, care acuza ziarul Traian ca ar 

fi # ante-garda * partidului (( Bratianu*, Hasdeu nu se sfie9te ea marturiseascfi 

deschis: (cAm Iinut totdeauna prea mult la demnitatea 

individualä pentru a nu suferi disciplina nimAnui, 0 am respectat 

totdeauna prea mult natura umank pentru a nu disciplina pe nimeni...*. 

(Traian, I, Nr. 11, p.42). Iubirea lui de libertate era ega- 

Ian numai de iubirea sa pentru Iara 0 neam. 

Daa a criticat atfita vreme 1) cu asprime pe Domnitorul Carol I, 

a facut-o pentruca vedea primejduita libertatea f i latinitatea tanarului 

Stat romanesc. Polemicile crude Impotriva lui Cogalniceanu 2), se Indreptau 

de fapt Impotriva (( dictaturei* acestui om politic. Nu tolera 

deloc bfita electoralk e Parlamentul Popa-Tache 0 scrie el odata 

(Traian, Nr. 53, 4 Septembrie 1869), surprinzAnd cu milnã de 

maestru una din cele mai tragice constante ale politicei românwi 3). 

1) Vezi nota Hasdeu fi Domnitorul Carol, dela sf Anhui volumului II. 

2) Vezi nota Hasdeu fi Cogellniceanu, vol. II. 

3) Despre afacerea Strussberg: 4 0 discutiune atit de voluminoasl, la care 

au concurs cu profusiune toti vorbitorii Camerei, unii graind cite douà zile qi cei 

mai modeqti cite (lout oare, a procurat pink' acum natiunii un singur rezultat 

pozitiv, ci anume a concesiunea in sine, aca cum e votase Camera din 1868, este 

departe de a fi atit de rea precit de monstruoasti a fost aplicarea-i de citre toate 

ministerele succesive, IncepAnd dela Beizadea-Mitici si pima la d. Manolache Costache 

a. Iar in concluzie: 4 Din nenorocire, in loc de un deznodimint atit de 

rominesc, parlamentul preferi o mare MUSAMA a (Columna lui Traian, II, nr. 

10, 8 Martie 1871).

INTRODUCERE LIX 

4 D. Petre Gradipteanu pierdut-a vechia-i energie? Popa Tache nu 

mai traiepte? ImpuIinutu-s'au giambafii fi hamalii? Apa dark Capitala 

va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai precum a mers...*, 

(Traian, I, Nr. 8, 9 Mai 1869). Lucrurile nu p'au schimbat deloc, pi 

alaturi de celelalte neuitate merite, Hasdeu 11 mai are pi pe acela de 

a fi surprins, numai dupa caciva ani de vieala publica din Romania 

unità, aceasta constanta a politicei romanepti. 

Impotriva careia protesteaza, fra, cu vehemenIa. 0 Orice incercare 

de regim personal va gasi In acest ziar un antagonism perpetuu 

pi implacabil*, anunIa el In articolul de fond al primului numar din 

Traian. Cu doi ani mai inainte, In Sentinella Romemli (1 Dec. 

1867. An. V, NI.. 105, p. 418) marturisepte: 4 Am colaborat pi voi colabora 

totdeauna prin articoli politici la toate foilb ale caror principii 

nu sunt in contradicOune cu credinIele mele democratice nestramutate...*. 

Iubirea sa de libertate pi de neam fi calauzesc pi fi justifica 

toate luptele politice. Ipi da seama a, in acei primi ani de autonomie 

politica romaneasca, orice incercare despotica este In acelap timp reacIionara. 

Groaza de a vedea din nou ptirbita bruma de libertate 

cetaIeneasca pi autonomie na-cionala, de a asista la retntronarea fanariotismului 

politic, deci la o umilinlà nalionala 11 obsedeaza. 

Orice incalcare de drepturi, este o stingherire a redepteptarii conptiinIei 

romanepti. Critic& t despotismul* lui Cogalniceanu pi 4 teutonismul 

* domnitorului Carol din aceleapi motive patriotice; pi unul 

pi altul sunt obstacole primejdioase in calea redepteptarii nalionale. 

Singura mantuire i se pare a fi libertatea pi romfinismul. t Un om de 

geniu nu poate fi despot*, spune el foarte frumos fn Columna lui 

Traian din 23 Martie 1870. (An. I, Nr. 7, p. 1). 4 0 adevarata 

capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente colectiva; 

ea catä sa fie o putere reprezentatipli in toata vigoarea &Ivantului, 

dupa cum o numea Americanul Emerson; ea se pune totdeauna 

in cea mai stransa armonie cu necesitatea secolului sau 0 a naliunii 

sale ; mai pe scurt, ea este servk fn loc de a fi domn. Dictatorii cei 

marunIi de pe malul Dambovilei ar trebui sa se patrunza bine de 

aceasta suprema lege, Inregistrata la tot pasul In filosofia istoriei. Un

LX 

INMODUCERE 

individ poate BA porunceasca societä%ii, numai intruch societatea 

porunceste inclividului, ca el sa-i porunceascä s (ibid). 

Dar aceasta > (Baba Novae, studiu publicat intfii In Romdnul, 29 Martie 

1868 0 urmare, reprodus apoi in Columna lui Traian, VII, 1876, Aprilie, 

pag. 145-165 ; citatul nostru, pag. 165). Catre aceastà c coincidenrà 5 

erau orientate toate articolele lui Hasdeu in care se vorbea despre 

Domnitor. Nu trebue judecata critica lui Hasdeu ca o simp1 atitu

INTRODUCERS LXL 

dine negativa fa-0 de orice faceau * boierii* si 4 junimi§tii * (elemente 

politice cu care el nu s'a impacat niciodata). t Noi unii, astrizi ea ci la 

1865, nu voim nicio daramare mai 'nainte de a sti ceea ce se va pune 

in loc. In politica numai incapacitatile cele mai absolute distrug toate, 

distrug mereu, distrug in dreapta si'n stanga, si nu edifica niciodata. 

Prima condi-pune pentru ca sa se poata cladi ceva solid, ceva frumos, 

ceva bun, este ca lucratorii sa se inIeleaga nu atat asupra usoarei operaIiuni 

de a da jos o ruing, pe cat mai ales asupra planului dupit care 

sa se croiasca in urma un alt edificiu *. (a Buletin interior*, Columna 

lui Traian, II, Nr. 36, 27 Septemvrie 1871). Nu e vorba, aca dar, de 

critica cu orice preT. In luptele sale politice si ziaristice, Hasdeu a 

aratat de multe ori ea are curajul sa recunoasca meritele adversarului, 

ca nu covaie sa intinda o a mana frateasca * dusmanului de ieri. A 

aratat, mai ales, cat de sincer credea in a idei * si a principii *, trecand 

de multe ori peste hotarari luate si marturisite, numai ca sa nu pagubeasca 

a principiul *1). 

De aceea, in urma evenimentelor dela Iasi, din 3-4 Aprilie 1866, 

&and (dupa spusele ziarului local Vocea Nationalei, din 4 Aprilie, reproduse 

in Romemul din 11-12 Aprilie, pag. 2) s'a strigat a Jos Unirea ! * 

Hasdeu adreseaza redacliei ziarului Romdnul urmatoarea scrisoare: 

( Domnule redactore, am lost 'contra principiului Domnului strain de 

rasa nelatinet. De aceea am subscris in plebiscit in registrul contra 

alegerii principelui Carol I. Astazi, insa, vazand tristele scene de reacliune 

petrecute la Iasi si prin care se pune in pericol pana si marea idee de 

Unire, ca unul ce am fost si voi fi totdeauna pentru Unire, ma grabesc 

a-mi retrage votul, declarand ea, in interesul salvdrii Unirii, sunt pentru 

alegerea lui Carol I * (Romdnul, anul X, Miercuri 6 Aprilie 1866, pag. 3). 

De altfel, dupa cum se §-tie 2), atitudinea anti-dinastica a lui Hasdeu 

s'a atenuat prin 1872-1875 ; iar spre sfarsitul vigii ajunsese chiar un 

infocat dinastic. A inIeles ca domnia Regelui Carol I nu era o primejdie 

pentru romanism. A inIeles ca anumite a reforme democratice si na- 

-tionale * sunt pe cale sa se indeplineasca. Simpatia lui pentru latini, 

1) a Deviza modestului grup de protestaqi dela Columna lui Traian a fost, 

este si va fi: 4 concordie pe baza principiuluil* (s Columna s, I, nr. 23, 28 Mai 1870). 

2) Vezi nota Hasdeu f i Domnitorul Carol (vol. II).

LXII INTRODUCERE 

in deosebi pentru francezi, a inceput A* se echilibreze, dupa infrangerea 

lui Napoleon III 0 in epoca de pregktire a alianizi ruso-franceze. In 

schimb, a ramas toata viala un infierbantat 4 anti-muscab, cum 

spunea el. N'a uitat niciodata a e basarabean 0 ca Basarabia este cea 

mai amenincata provincie romaneasca 1). 

In era u cosmopolita * in care i se I:area a traiqte plink de 

u generozitali*, fascinata, ca intreg papptismul, de u unitatea omului *, 

de 4 umanitarism * Hasdeu hipta din rasputeri pentru apzarea 

istoriei proaspatului Stat romanesc pe axele nalionalismului. Nu odata 

afirma ca 4 nalionalismul este o condi-Pe esenliala a tuturor crea.ciunilor 

mari in sfera ideii. Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, este 

nalionalitatea pentru un popor *. (Cauzele fi rezultatele cosmopolitismului, 

discurs publicat In Columna lui Traian, II, Nr. 7). Structura 

romantica a lui Hasdeu este Inca odata verificata prin aceasta sta.ruitoare 

reintoarcere la a popor *, la fenomenul originar etnic, la u individualitatea 

# de esenla organica. Printre u lumina0i * timpului, printre 

u cosmopol4ii # cari credeau ca democralia implica numaidecat Oergerea 

virtu/iilor etnice Hasdeu este, In orice caz, un izolat. u Ei 

bine, in Romania cuvantul patriotism se pare a fi proscris de o bucata 

de vreme. Oricine-1 rostwe, se expune neaparat rasului, ironiei, sarcasmului 

acelora ce-1 ascultä. Nimeni nu ne impiedeca de a fi patrioli, 

dar cu condiOunea cea mai riguroasa de a nu vorbi in veci despre 

patriotism, de a nu-1 menIiona, de a nu hazarda macar o aluziune 

indirecta... Ranjeasca cat le place incolorii cosmopoliti, fara sim% 

de nalionalitate, fara limba 0 fax% ideie romana ; ranjeasca ei, iar noi 

vom vorbi despre patriotism, precum nenorocitul in oara de tribulqiune 

invoaca numele divinitaIii!... *. (Patriotism §i neincredere, I, Romdnul, 

pag. 737, 1 Septemvrie 1868). 

In activitatea gazetareasca 0 politica a lui Hasdeu, democraiia 

era organic legata de românism. u Am crezut totdeauna ca mantuirea 

neamului nostru consista nu in neguroasele sfere ale abstraqiunii, 

1) Liviu Marian, B. P. Hasdeu fi Rusia (Chi§intiu, 1925). De altfel, Hasdeu 

si-a dat foarte bine seama de legile politicei noastre externe. t RomAnia are cea 

mai imperioasA trebuinIA ca Prusia sA se certe cu Rusia, cAci altfel nu-i mAntuire* 

(Columna tui Traian, I, 58, 30 Noemvrie 1870).

INTRODUCERE LXIII 

ci numai in stindardul cel vizi al Romanismului...1). Am crezut totdeauna 

cil acest mare% drapel nu poate fi ridicat sus de ni0e maini 

ve0ejite, ci numai 0 numai de puternicul brat al Junimii *. (Discursul 

lui Hasdeu primind pre§edentia societatii 4 Românismul ft, in §edinta 

din 15 Noemvrie 1869, aparut in 4 Traian t, Nr. 82, p. 330). tt Exista 

la noi o legiune de oameni pentru cari un Grec, un Turc, un Otentot, 

un Roman e tot una. Ei pretind ea meschina cestiune a nationalitatilor 

trebue sfi se piarza In grandioasa conceptiune a umanitatii. 

Nenorocitii, ei nu oin sau nu voesc a oi ca adevaratul amic al genului 

omenesc este numai acela careli iube0e mai inainte de toate 

propria sa ginte... Fiecare neam reprezinta In concertul total o idee 

diferita, fara care n'ar putea fi armonie... Amoarea cea adevarata 

se manifesta numai in concret: creanduli un ideal, sufletul 11 Intrupeaza 

...*. ( Ibid.). 

In acel faimos discurs din 15 Noemvrie 1869, 40 formuleaza Hasdeu 

una din cele mai interesante justificari ale nationahsmului: cosmopolitismul 

este lenea de a iubi. De ce sa nu iubim atunci intreg Universul, 

toate stelele 0 toli ur0i polari? Cosmopolitismul este In practica un 

egoism rafinat, spune el. 4 E comod de a iubi umanitatea, and aceasta 

ne scute0e de a vedea altceva in lume, afara numai de propria noastra 

nulitate *. Cosmopolitii spun: intaiu libertate, 0 apoi nationalitate. 

Dar ca sa poti fi liber, trebue mai intain sa exivti, ca roman. Babilonienii 

nu mai exista nu in sensul ca n'au avut urmapi, ci in sensul 

ca nu mai exista ca popor. Durnanul neimpacat al romanismului e 

cosmopolitismul, conclude Hasdeu. 4 Românismul este umanitate, libertate 

0 adevar. Cosmopolitismul egoism, sclavie 0 minciuna ... 

Junimea este incapabila a trai in minciuna 0 in metafizica: ii trebuie 

adevar 0 viara 1 * (Ibid.). 

1) t Acei ce confund 5. nationalitAtile intr'o singura abstractiune chaoticA a 

umanitAtii, de ce oare BA nu feel Inca un pas inainte [paste lozinca (to m §i oms]: 

dobitoc si dobitoc? 

Francesul este om, ca iiii germanul; Germanul este om, ca §i Francesul; dar 

omul in genere, fie Frances sau German, este animal ca §i. hiena, care-i desgroapii 

gi-i mAnAncA pe furil cadavrul. 

5 

0 consecintA logicA a patimei de a generalize... t (Coentopolitism Ili Nagenaliem, 

I Columna lui Traian*, an I, nr. 50).

LXIV INTRODUCERE 

Iar acest 4 adevar 9i vial& * II gase9te numai in poporul romanesc, 

4 in opinca *9. Tineretea singura poate InIe lege acest izvor de apa vie. 

4 In momentul de fa/a. numai junimea mai poate salva Iara L. La 

noi batranii sunt obosiIi 9i tinerii dorm: nefericita Tara !.. De9teapta-te 

dar, de9teapta-te cu o oara Inainte, generoasa junime romang, aducanduqi 

aminte ca Maria Sa Carol I este tanar ca qi tine: te va In- 

Ielege ! 0. (Traian, 12 Septemvrie 1869, Nr. 55, p. 217). Exista 9i 

atunci o problema a generaIiilor. #...Nu ne putem stapani de a nu 

constata Inca odata abisul, largit pe zi ce merge, intre generaiiunea 

cea veche 9i generaliunea cea noua: una mai mult sau mai puTin cosmopolita 

9i cealalta din ce In ce mai romaneasca! A. (Traian, 7 Oct. 

1869; cu prilejul randurilor publicate de Heliade Radulescu In Trompeta 

Carpaglor, In favoarea teatrului grecesc din Bucure9ti). Uneori, 

glasul lui Hasdeu ajunge profetic. 4 Aparfind cu energie puritatea na- 

Iionalitalii noastre, far& a o confunda cu ortodoxia celorlalte popoare 

ale Orientului ; 9i demonstrand In gura mare ca pe pamantul Dunarii 

de jos romanismul este singura cale de scapare, far& care vor pieri 

toli, oricine va cuteza s'o nesocoteasca, incepand dela Tron 9i pana la 

Opincal. .*. (Traian, an. II, Nr. 13, 7 Februarie 1870). Batranii 

solidarizandu-se cu idealurile

INTRODUCERE LXV 

conducatorilor politici. Hasdeu avea no/iuni bine precizate asupra naliunii 

si Statului. Nu gasea alta scapare pentru poporul românesc 

dealt intr'o ofensiva a romfinismului, ofensiva pe care numai * june/ea 

generoasa * o putea Infaptui. Care sunt cauzele victoriei germane? se 

intreaba el In 26 August 1870 (Columna lui Traian, vol. I, Nr. 12, 

p. 1). Fara Indoiala a ele nu stau nici In pusca cu ac, nici in instruc/ia 

public& ci In spiritul nationalist al nouei Germanii. Frana imperiala 

era cosmopolita, In loc de a fi latina. (< Fi-va Fran/a republican& 

altfel? ..*. 

Respingand categoric orice t idee de petrificare *, Hasdeu lupta 

In primul rand contra boierilor 1) contra 4 clasei cosmopolite *, care 

era In acelas timp si 43 genera/iunea veche *. 0 spune chiar el, si de 

nenumfirate ori. 4 Nu lin cu Rosetti, nu /in cu Bratianu, tin cu aceia 

cari astdzi se lupt4 contra boierilor *. (4 Discurs * linut in sala Slatineanu, 

23 Octomvrie 1866, publicat In 4 Romdnul *, Miercuri 26 Octomvrie, 

si republicat in 4 Columna lui Traian*, I, Nr. 26, p. 9, 10 Iunie 

1870). Dar 4 boierii * sunt uni/i si tari, In timp ce liberalii sunt impar/i/i 

in dot& tabere, cuzisti si rosii (# acum In urma In centru 0 

rosii *). 

Inca de pe când publica ziarul umoristic Aghiutd, Hasdeu purta 

o cumplita lupta Impotriva boierilor si In favoarea Igranilor. In numarul 

7 din Aghiutd (pag. 56) coperta arata doua mici tablouri: 4 strajerii 

satesti; cum au fost, cum vor fi *. Intr'o parte, Iaranii sunt aratali 

batu/i cu biciul ; alaturi, /firanii Inarmali, tragand In ispravnic 

asa ( cum vor fi *. §i acest desen satiric nu e cel mai revolu/ionar din 

toate eke a publicat Hasdeu In Aghiutd. Chiar In numarul urmator 

(p. 57), se afla un desen despre 4 neviolabilitatea * domiciliului *. Scene 

1) In articolul de fond din primul numar al lui Traian, rezuma astfel atitudinea 

sa politica: * ...In imaginea lui Traian se Intrune§te ambele elemente ale 

existentii noastre nationale: romanism iii democratie e. 

* Trei date formeaza totalitatea crezului nostru politic: 1821, 1848, 1866*. 

* Sus meritul personal, jos prerogativa nalterii*. Iar In articlul din Columna lui 

Traian I, nr. 23, din 28 Mai 1870: t Scuturati-va cu o oar& Inainte de cumetria 

boiereasca, fmbranciti la o parte umilitoarea disciplina, Inaltati la o programa 

Minutia iii riguroasa, chemati la o sincera Infratire tot ce-i adevarat national §i 

adevarat progresist In Romania... *

LXVI INTRODUCERE 

brutale alaturi de scene extrem de sentimentale ; a feciorul boieresc * 

0 sub-prefectul arata/i in cele mai salbatice aspecte; iar taranii idealizali, 

a9a cum se gasesc mai tarziu in literatura samanatorista. De aici, 

din Aghiugi s'au desprins dm& 4 motive de inspiraiie * de mare circulatie 

in literatura româneasca modern& ; pe de o parte satira carageleasca, 

pe de alta parte 4 laranismul t literar. Se gasesc in Aghiuld 

un numar impresionant de motive caragea1e9ti: scrisoarea de amorl), 

dialogurile mahalage9ti, ridiculul gen Rica Venturiano, 0 altele, pe 

care geniul lui Caragiale le-a prelucrat 0 le-a dat o valoare literal% 

dar care existau totu0 Inca din 1864 la Hasdeu. Fara a fi atins vreodata 

perfecvlunea lui Caragiale, umorul 0 satira lui Hasdeu inseamna un 

vadit progres asupra produciiilor satirice contemporane. Hasdeu se 

revolta impotriva unor glume din Nichipercea (...Pe unde se p... 

gaina...), afirmând ca Cilibi Moise intrece .Nichipercea # nu numai 

prin spirit, ci Inca prin buna cre§tere # (Aghiuld, Nr. 11, p. 84, 16 Ianuarie 

1864). De multe ori las& sa se inIeleaga ca humorul 0 satira lui 

stint revolulionare in literatura româneasca. 

Republicand e Discursul * din 23 Octomvrue 1866, Hasdeu adaoga 

in Columna lui Traian §i programul pe care a voit sa-I impuna atunci 

# marelui partid de aqiune *, 0 care se rezuma in urmatorul 4 catechism*: 

41. Responsabilitatea ministeriala 0 administrativa ; 2. Armarea 

Iarii in realitate, iar nu printr'o farsa ; 3. InstrucIiunea, iara0 

instrucIiunea 0 tot mereu instrucIiunea poporului, contra careia 

conspirase Insa0 legea organica a %Aril ; 4. Cel mai riguros control 

financiar ; 5. 0 energica 9i sincera combatere a invasiunei evree9ti ; 

6. 0 lupta pe moarte contra amestecului strainilor in afacerile /Arii ; 

1) 0 4 epistola amoroasa a unui sergent major, comunicata de d. V... son, 

amic din Braila *, tsi publicata in Aghiurci, nr. 5, p. 52-53, 1 Decemvrie 1863, 

are toata savoarea caragialesca. De altfel, epistola era autentica. Sergentul major 

a prins pe d. Vellisson, care trimisese aceasta scrisoare (adresata unei evreice 4 arfoniste 

*) lui Hasdeu 0 in numarul 7 din Aghiurei (p. 54) apare urmatoarea telegrama, 

nu mai putin caragealeasca. Braila in 23/12 Decemvrie 1863, 5 ore chip& 

amiaza: 4 Sergentul major Nicolae Panu 0 alti doi m'au batut mortalminte astazi 

in mijlocul pielei §i in fala a sute de oameni, scotand li sabiile. Protestali In numele 

legilor cui se cuvine. Vellisson s. Inteun articol din Columna (I, nr. 9, 30 Martie 

1870), expresia: 0 baioneta cea intelleginte s.

INTRODUCERS LXVII 

7. Cea mai deplina libertate a cuvantului 9i cea mai deprma libertate 

a sufragiului ; 8. Un antagonism perpetuu contra tuturor tendintelor 

boiere9ti... *. 

Dragostea fata de 4 Omni * qi ura impotriva 4 boierilor * care 

strabate 9i in operele sale istorice (d. ex. 'ban Vodd cel Cumplit) nu 

se explica numai prin romantica simpatie fa-ca de 4 popor *, de izvorul 

tuturor formelor originare, de fantana vie a sentimentelor fundamentale 

9i pure. Mai intervine, fire9te, 9i pizma acestui

LXVIII INTR ODUCE RE 

Iar dupfi Congresul Presei Nalionale, scrie In # Buletinul Interior* 

din Columna lui Traian, II, nr. 38, 11 Octomvrie 1871 : 

Vântul Romanismului 9uerit atilt de tare, fuck cei mai falnici stejari 

ai cosmopolitismului de mai deunfizi, cei mai inflliclirqi adepci ai lojilor 

franc-masonice, Ii pleaca umilitele kr frump dinaintea puternicului suflu 

al direcliunii nationale *1). 

In unul din ultimele sale articole politice, Carliftii (23 Martie 1.902 ; 

edilia noastra, p. 300-304), Hasdeu Incearc& o privire generala asupra 

istoriei romfine9ti in timpul Regelui Carol I, 0 recunoa0e ca s'a in§elat 

socotind ca 4 influenia nernIeasca 3) atat de limitata, In realitate 

va aduce dupa sine 4 cosmopolitismul *. 

Faciind politica marturiswe singur mai tarziu cu 8 patima )), 

Hasdeu judecfi totu0 faptele cu o uluitoare obiectivitate. De altfel, 

el Insu0 Ii dadea seama de pozi-pa lui cu totul special& In gazetaria 

epocei. 4 Ne putem fali, nu pentru prima oaf* ca am semnalat totdeauna 

pe deplin, cu mai multe zile inainte, ultima faza a lurcurilor, 

fiindca niciodata nu ne-am pogorit a cerceta situaliunea sub auspiciile 

oportunitaIii, ci numai i numai In vederea adevärului * (Columna lui 

Traian, I, Nr. 32, 4 Iulie 1870). De Cate ori scrie despre politica interna, 

dovede0e un mare talent de simplificare i organizare a faptelor, un 

precis spirit de critica a informaliilor. In totdeauna rezuma, clarifica, 

define0e. 1 Fara aceasta caracteristica defini/iune, ar fi cu anevoie 

a Inlelege cineva toate cate se petrec 0 se vor petrece Inca In jurul 

nostru... > (Columna lui Traian, d Buletin Interior *, anul I, Nr. 44). 

1) De altfel Hasdeu, care mArturiseste cä iubefte Franta iar nu pe o ciocoii 

frantuziti to, protesteath Impotriva unei reprezentatii In limba francezA: 

Ceea ce a preocupat Capitala in cursul ultimei saptAmAne a fost o representatiune 

teatralli in folosul rAnitilor francezi de cAtre un grup de diletanti din clasa 

de sus a societatii. 

Din fatalitate, n'a dat-o Romdnia i n'a dat-o poporul. 

Zicem cä n'a dat-o Romdnia, caci s'a jucat numai frarktuzelte, ca i and n'arn 

avea o limbA a noastrii proprie. 

Zicem cä n'a dat-o poporul, cäci toate lojele i primele staluri fuseserA ImpArtite 

exclusivamente in cercul amicilor inainte de a se anunta spectacolul, pare& inadins 

pentru ca nu cumva un burtd-yerde sau un mitocan sA cuteze a ledea alaturi cu un 

membru al protipendadei. 

Trist! e (Buletin Interior, 22 Febr. a 

Columna* II, 8 (70) 1871).

INTRODUCERS LXIX 

Discuta fapte §i. avonuri recente, dar intotdeauna le cauta radacinile 

0 semnificaciile, incearcti sä prevadà evenimentele, A preintimpine 

nenorocirile. t In economie, ca §i In politica pull, nu Bunt mai prelioase 

tocmai rezultatele cele mai apropiate: vai de acel btirbat de Stat, carele 

i§i bate capul numai cu momentul de faIrt *1). (t Ocnele in Romtinia *, 

9 In articolele sale politice, Hasdeu a dezbitut probleme care au ajuns t actuale 

* deabia In ultimii ani. Bunoari, proiectul de lege pentru descentralizarea 

administrativi, judiciark militar& tji financiari, pe care II propane In Columna 

ui Traian din 19 Iunie 1870 (I, nr. 28, p. 1). Sau importanta pe care o acordi 

armatei (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870) li care il face citeva luni In 

urm& s& propuna o instructie pre-militara. 

e 

...dorind din tot adancul sufletu/ui ea Rominii a/I reinvie month:dente bir- 

b&tia ostatjilor lui Stefan Iji ai lui Mircea, am crede totu§i o neghiobie de prima 

ordine, in conditiile ltiintei militare de astazi, de a cere cu singe rece o copie 

material& dup& institutfile din epoca arcului 0 a buzduganului. Ideia noastr& va 

fi romineasa, ins& din secolul XIX... *. 

o 

IntroducAnd exercitiul militar pe o *marl general& in Instructiunea Publici, 

ne vom conforma cu insili baza psicologic& a pedagogiei intima cunoltinti 

a inimei umane... 

Iesit din tjcoala primari, elevul va poseda serviciul ostAtiese ca un bun soldat. 

Absolvind gimnaziul sau universitatea, el va rivaliza In dibicie pi In exactitate 

cu orice veteran, tras pe sub ranit& in curs de doisprezece sau chiar cincisprezece 

ani* (Armarea Nafionald, o Columna* I, nr. 56, 16 Noemvrie 1870). 

Si tot Hasdeu, In e Columna t, II, nr. 14, 5 Aprilie 1871, face planul unui sat 

model: 0 In kc de a ameti pe bietul gran prin metafizicA, oferiti-i un exemplu 

de imitat... * 

Conditiile satului-model: 

e I. Condifiuni intelectuale : 

1. coalA; 

2. BisericA; 

3. Serviciu ostiqesc. 

II. Condifiuni igienice : 

1. Locuinti §i Imbraciminte; 

2. Spitaluri; 

3. Hrani. 

III. Condifiuni economice: 

1. Institute de credit; 

2. CM de comunicare ; 

3. Irigatiune vi canalizare *. 

o 

N'ar strica gi o miniaturA de muzeu*. 

V

LXX INTRODUCER& 

Columna lui Traian, I, Nr. 13, pag. 2). Numai Eminescu mai avea, 

alaturi de Hasdeu, asemenea serioase preocupAri in ziaristia: de a 

cAuta radAcinile istorice ale evenimentelor, de a le preciza semnificaTiile 

0 ghici urmárile. 

Organic In tot ce simIea 0 &Idea, Hasdeu descifra spiritul 4 romanismului* 

In toate manifestkile suflete§ti ale poporului romfinesc. 

El care afirmase a 0 o fiinVa se nimice9te când 10 neag-a principiul* 

(ba Scrisoare deschisd cdtre d-1 Nicolau Ionescu, 4 Columna *, II, Nr. 1., 

7 Ianuarie 1871), Inlelegea a orice instittucie civila romitneasca trebue 

restauratti In conformitate cu structure sa specifica, iar nu 0 imitat1* 

chip& forme streine. Nu numai legislaIia trebue inchegata conform cu 

spiritul neamului (cf. Caracterele naçionaliteicii romdne ca baza legislaliunii 

sale, 1 Romfinul *, 11, 13, 14, 20, 25 lanuarie 1868; primul articol 

publicat in ediIia noastrk vol. II, pag. 164-468), dar 0 armata trebue 

organizatUt conform tradiIiilor militare batrfinecti (Armarea generald, 

u Romlinul *, 3, 6 Martie 1868). Iar in articolul Policia ruralei (uRomânul 

*, 22, 24 Martie 1868) se bucura de vestea c5. Guvernul cere A 

se respecte vechile instituIii românecti. Citeaza ckeva decumente, 

prin care incearca sá dovedeasca 4 solidaritatea comunalá* româneasea. 

toate aceste crediace politice ale lui Hasdeu nu erau numai 

simple entusiasme sentimentale fard de 0 trecutul §i marirea * neamului 

românesc. Hasdeu credea in autonomia 0 impenetrabilitatea 

creepilor spiritului etnic. A fost ffirà indoiala eel dintiti care a vorbit 

de o 4 logica naIionara *, de structuri spirituale conforme structurilor 

etnice. 0 In adevgr, fiecare popor, ca 0 fiecare individ, are o logica 

a sa, adicä un mod propriu de a concepe 0 a desvolta ideile. Logica 

excentricului Englez diferd de aceea a sistematicului NeamI, melancolicul 

Spaniol cugeta altfel deck vivacele Francez, 0 niciunul dintre 

ei, nici Englezul, nici NeamIul, nici Spaniolul, nici Francezul, nu se 

pot asemsana in aceasta privinra cu fantasticul Oriental * (0 Limba 

skwicei la Romdni #, cap. I, § 7, Traian Nr. 47, p. 188). Destainuecte 

pareri revolu/ionare despre scopul 0 justificarea ctiin-cei, 0 vorbecte 

despre o 0 ctiinra l'omAneasc6 *. Iat5 ce spune Inteun articol din 15 

Iunie 1870: 0 tiin-t.a româneasca este: spiritul aplicat ditre natura 

naliunii romitne. Pulin ne pasá de Ottentoli 0 de Irochezi! Vora fi

INTRODUCEBB LXXI 

osandi/i a zace Inteo trandava starpiciune, din data ce imaginara 

groala a fruntariei ne va Iinea cu bralele incrucipte b. (Colorants lui 

Traian, I, p. 27). 

Ceea ce e mai curios, o spune asta Hasdeu, romanul cel mai, invacat 

al secolului XIX! Dar 110 spune dupa ce a dovedit cali poate 

asimila toate metodele de investigape ale spiritului european, dela 

filologie 0 numismatica, 'Ana la economia politics 0 istoria dreptului... 

In mice caz, nu e cea din urma 4 contradigie * aparenta care ne intampina 

in gandirea lui Hasdeu. Romantic, dar de o structurfi romantick 

polara, Hasdeu Incerca adesea sa-0 domine 0 sa-0 4 transforme # 

melancoliile prin aqiune, in deosebi activand impotriva Ea insmi. 

Fie ca sunt u eforturi de obiectivizare *, fie ca sunt 4 contradicIiile * 

inerente marilor romantici, fie ca sunt pur 0 simplu polii opu0 ai 

imensului sdu camp ideologic toate acestea dovedesc o robustä 

personalitate, in care contrariile -se pot Intregi. Hasdeu, despotul, 

lupta pentru libertatea 0 demnitatea individuala ; el, prinwl, lupta 

contra aristocralilor 0 pentru opinca ; el, omul cel mai universal al 

vremii sale, lupta pentru cel mai intransigent românism; el, cel mai 

genial 0 mai u pasionat * istoric, lupta pentru t 

adevarul istoric #. In 

lupta aceasta impotriva lui insmi, a biruit, aproape intotdeauna, el... 

5. Coneeptia istoria. 

S'a spus 0 judecata aceasta circula cu insistenla ca opera 

istorica a lui Hasdeu e # haotica *. Astfel pare ea, fire§te, unui cetitor 

nepregatit 0, mai ales, lipsit de rabdare. Cel care urmarqte lima cu 

aten/ie paragrafele din Istoria Critica, bunaoara, ii patrunde repede 

planul general ; plan riguros, de o perfecta economie, pacfituind daca 

poate fi vorba de un # pacat * numai prin propor/iile lui monumentale. 

Hasdeu insu0 0-a dat seama a numeroasele sale monografii 

complimentare ar putea intuneca, la o pripitä lectura, imaginea 

totala a Istoriei critice. In prefaia la edi/ia I-a scrie: t Aplicarea celei 

mai riguroase metode analitice silindu-ma a descompune toate elementele 

constitutive ale fiecarei chestiuni 'Ana la punctul non-plusultra, 

m'a atras vrand-nevrand In episoade mari 0 mici, de care insa 

V.

LXXII INTRODUCERE 

Bunt departe de a ma ciii, caci ele mi-au permis a resolvi inteun mod. 

incidental o mulIime de probleme de cea mai inalta importanla nu 

numai pentru Romani, dara gi. pentru studiul universal al istoriei... * 

Istoria criticd, firegte, nu e construita 4 clasic *. Nu avea nimic 

de a face viziunea romantic& a lui Hasdeu dominata de monumental 

* gi 4 originar * cu o tectonica liniara, mediteraniana. Prin 

tot ce iubea Hasdeu in istorie (0 originile *, Mamele, plasma amorffi), 

gi prin sensul pe care il dedea el istoriei romanegti (Dacii, elementele 

pre-latine) nu i-ar fi fost fireasca o constructie 4 clasica *. Degi in 

politica milita pentru pan-latinism structura sa mental& nu era 

deloc latina. In tot ce a fficut gi a scris Hasdeu, nu se ghicegte nostalgia 

spiritului sau pentru normele mediteraniene. Asta nu inseamna, insa, 

ca Hasdeu nu construia dupa canoane tot atat de riguroase. Daca 

Istoria Criticd ar fi fost sfargita, caracterul sau

INTRODUCERE LXXIII 

Constructia rnonumentala a Istoriei critics a speriat In deosebi pe 

savantii generaliilor imediat urmatoare lui Hasdeu. Imensa erudiVe 

adunata in paginile ei, neputand fi cleat arareori controlata, a Inceput 

A fie pusa la indoiala. Nu ne referim la mediocri de specie lui Gh. 

Panu, care avea curajul A vorbeasca astfel de Hasdeu: 4 Noua deocamdata 

nu ne trebue sanscritioi 0 zendice0 1), noua ne trebue filologi 

ai limbelor romanice 0 slavioi... * (scrisoarea catre Iacob Negruzzi; 

Torouliu 0 Carda§, Studii fi documente, vol. I, p. 162). Un Gh. Panu 

judecand pe Hasdeu! Sfatuind sa se apuce de filologie slava pe cel 

dintai 0 poate cel mai mare slavist roman!.. Ne amintim, Insa, 

a savanIi oneoi, ca Alexandru Phillippide, au fost nedrepti cu oiinIa 

lui Hasdeu. Ca Hasdeu a facut grepli, ea nu toate etimologiile sale 

erau justificate era firesc. Dar A. Phillippide (Specio2istul roma, 

«Viata Romaneasca #, I, 1907, p. 419) pune la indoiala cinstea oiintifica 

a lui Hasdeu, insinuand ca citeaza carti. fara A le fi cetit. Uitase 

pe semne ea Hasdeu, atunci cand executase Inteun pamflet magistral 

(ziarul Binele Public, MartieAprilie 1881) cartea elevului sau Tocilescu, 

Dacia inainte de Traian aclusese probe zdrobitoare ca Tocileseu 

copiaza bibliografia de unde poate, chiar din cataloagele anticarilor. 

Al. Phillippide se mil% eh Hasdeu citeaza, pentru friguri, pe 

Hippocrat, Vico, cartea lui boy 0 Mahlbhirata de0 este o tendin% . 

generala a romanticilor, 0 In arta 0 In oiinVa, sa dea semnificaiie 

amanuntelor vulgare prin citate din izvoare # canonice #. Phillippide 

insinuiaza IDA lipsa de onestitate a lui Hasdeu pentruca citeaza Mahabharata 

apud Muir, Original sanskrit texts, London 1863, in 80, t. 4, 

p. 314 adaogand In paranteza: (< D-1 Hasdeu oie sanscrita ca apa * 

(Specialistul romin, p. 418). E greu de precizat cilta sanskrita oia 

Hasdeu. E ufor de aratat, mnsgi, ea Phillippide oia destul de purina 

englezeasca. Pentruca Original sanskrit texts nu inseamna cum credea 

1) Ca avem nevoie de iranigti, de II zendicegti s 

cum spunea Panu, o dovedelte 

faptul ca d-1 prof. 0. Densusianu (Irano-romanica, s Grai qi Bullet io, 1923-1924, 

p. 38-71, 235-250) a Incercat sä explice prin iraniana, Infra altele, cuvfintul, 

stand, pe care, pe aceeagi cale,il explicase gi Hasdeu (Columna lui Traian, V, p. 105). 

Cf. asupra acestor etimologii, A. Rosetti, Rey. de linguistique romane,1927, p. 230, gi 

Resturi de limbd ecito-sarmatd (II Viala Romfineaseä *, LXXX, p. 114 gi urm.)

LXXIV -INTRODUCE RE 

el texte sanskrite publicate in original, ci pur i simplu o culegere 

de texte sanskrite autentice. i degeaba se speria ca Hasdeu cita pe 

Muir, pentruca Muir dedea traducerea textelor sanskrite. Nu era deci 

nevoie sa 4 §-tie sanscrita ca apa ca sa poata face trimiterea la Muir ; 

era destul sa 9tie bine limba engleza. i Hasdeu o 9tia 

Pe asemenea observaPi care uneori descopereau profunda ignoran-ca 

a chiar acelora care le faceau (cazul Gh. Panu) s'a intemeiat 

legenda ca §tiinpt enciclopedica a lui Hasdeu e necontrolabila, aproximativa 

i haotica. Legend& nedreapta, impotriva careia au inceput 

sa se ridice competenpi de astazi dovedind ca Hasdeu a fost cel 

mai bun editor de texte vechi românqti, cel mai invalat roman 9i 

foarte onest in citate. Ceea ce a contribuit, fara indoiala, la u corn- 

promiterea * lui Hasdeu a Lost faptul ca din atatea foarte ingenioase 

ipoteze, numai cateva au rezistat timpului. Dar aceasta timpurie ofilire 

a ipotezelor este un lucru curent in filologie i istorie. Cate teorii filologice 

dela 1870 mai sunt acceptate astazi de vtiinva? Cate ipoteze 

istorice dela 1870 n'au fost inmormantate dupa o generape? Scurta 

vial& a unei ipoteze este destinul trist al oricarei

INTRODUCERS LXXV 

rodita. Evident, nu e vorba de metoda de lucru care e atat de persona% 

la Hasdeu, datorita n primul rand structurei sale romantice, 

gi in al doilea rand 4 genialitatii* sale. Ci de felul de a interpreta anumite 

realitati românegti, acordandu-le o maxima importanta sau 

reducandu-le la fapt divers. Bunaoara, pasiunea cu care Hasdeu a 

militat * Inca din prima tinerete pentru importanta elementului 

traco-dac In istoria, limba i cultura romaneasca se poate spune 

ca a rodit magnific in opera lui Vasile Parvan gi a elevilor lui. Cand 

se intreba Iiasdeu, prin 1860: Perit-au Dacii? --intrebarea aceasta 

aproape ea nu avea sens pentru contemporani. 8wala latinista nu-gi 

epuizase inch tirania i gloria. Altde erau problemele care solicitau 

pasiunea i inteligenta elitelor romanegti. Hasdeu apare ea un meteor 

in aceasta disputa in jurul elatinitàii *, a (< occidentalizarii*, a (I barbariei 

*. Prin studiul sau de tinerete care nu era, de altfel, deceit 

o versiune definitiva a altor incercari din adolescenta, prin cerce, 

tarile care au urmat, Hasdeu incearca sà fixeze parghia istoriei romanilor 

in alt punct de sprijin. Totul se schimba, In perspective istoriei 

romfinegti 0 in justificarea misiunii istorice a neamului nostru, daca 

privim din acest unghiu. Nu mai suntem pur gi simplu un popor romanic; 

participlim la un popor originar, a card glorie precede pe 

cea a Romei... 

Este ugor de Inteles pasiunea lui Hasdeu pentru problema daca.' 

In primul rand, simpatia romantica pentru 4 steavechi*, primordial, 

*original. )). In al doilea rand, opozitia tot romantica fa-VA de 

orice universalism, civil sau spiritual; tendinta de a gasi, cu mice pret, 

structuri organice, autonome, impenetrabile; etnicitate contra universalism 

(politic, celebrul cosmopolitism i nationalism* al lui 

Hasdeu). Fenomentul acesta de opozitie contra universalismului 

degi a fost promovat de Reform i exaltat de gandirea romantica, 

are o aparitie mult mai frecventa in istorie, bine inteles de semnificatii 

locale. In epocile de criza ale istoriei unui neam, intoarcerea la 

* 

radacini )), la e originar * i 4 specific )), opunerea sau chiar negarea 

universalismului* este un fenomen deseori verificat. Intoarcerea 

Indiei la hinduism 4 fenomen originar gi abandonarea budhismului 

((( religie universal& *), in timpul marilor invazii turco-mongole

LXXVI 

INTRODUCERE 

9i a valului islamic, care ameninca chiar fiinta spiritual& 9i istoric& a 

naliunei indiene. In timpurile moderne, primejdia care ameninIa fiinta 

indiana este stapanirea politic& 9i spiritual& a unui neam european; 

de aceia, asistam astazi la o a moda * pre-ariand in toil% gandirea indiana. 

Se cant& cu orice preI o desolidarizare de familia indo-europeana 

(din care fac parte 9i Englezii), o ie9ire din (( universal * 9i 

gfisirea unei radacini autonome, locale, 0 etnice *. Fenomen identic In 

Japonia, unde, in mijlocul secolului trecut, asistam la redescoperirea 

religiei na/ionale, shintoismul, 9i decadenla precipitata a budhismului. 

a Criza * Japoniei din veacul XIX seamana cu criza care a strabatut 

Franla imediat dupa RevoluIie ; pe de o parte frenezia libertkii, con- 

9tiirtla unei etape aurorale in istorie, pe de alta parte primejdiile din 

afara. i atunci chiar aceste valori aabstracte* 9i universale, care facusera 

gloria Revoluliei, valori laice, 4 umane*, au devenit pentru 

scurt timp 41 franceze *. Zeila Rwciunii era divinitatea poporului francez, 

egala Francei (cf. F. A. Aulard, Le culte de la Raison et le culte de l'Etre 

supreme, 1793-1794; Paris 1892). a Criza * care va incerca con9tiinIa 

româneasca de abia peste citeva generalii o steal:oil-Luse Hasdeu 

Inca de pe la 1860. Caci era acela9i amestec de frenezie a libertfilii 

(ca In FranTa), a 4 intrarii in lume * (asemanare cu Japonia dela jumatatea 

secolului XIX) 9i. de primejdie a (dnstrainarii* (a invazia *, 

teroarea generaVei dela 1859-1870 invazia care AmeninIa FranIa 

pe la 1793-1794), a a dezradacinarii* (occidentalizarea criza similara 

In Japonia). 

Toate acestea au contribuit, inteo masura mai mica sau mai mare, 

la cristalizarea pasiunii lui Hasdeu pentru « Daci*. De altfel, o generacie 

dup.& el, fenomenul s'a repetat in FranTa unde Camille Jullian 

scrie Istoria Galiei, afirmând ca mult laudata civilizalie roman& nu 

a fost deck un militarism brutal, care a distrus inceputurile unei 

culturi promiIatoare, a locale * (celtice). Iar pe la 1900 gandirea spaniola 

se a desolidarizeaza * de latinitate 9i Roma, prin Unamuno, revendicanduli 

radacini a pasionale * (a africane *; VizigoIii). In Germania 

9i Anglia, atitudinile acestea de autonomie Bunt frecvente. In 

cultura romaneasca, dup.& Hasdeu care n'a izbutit sali intereseze 

contemporanii asupra acestei glorii pre-romane a rasei noastre

INTRODUCERE LXXVII 

4 momentul dacic s trae9te cu fervoare numai In strania Dacie preistoricti 

a lui N. Densu9ianu, ca sa deving cu adevarat instrument de crealie 

istorica la Parvan 9i elevii sai, 9i mijloc de valorificare etica gi metafizica 

a existenlii la Lucian Blaga (4 Revolta fondului autohton *). 

Astiizi, fascinalia Dacilor depfile9te interesul oiinIific ; totul ne Indeamna 

a crede Ca setea de 4 originar * 9i 4 local * se va adanci in spiritualitatea 

romaneasca. De aceea afirmam ca rnetoda lui Hasdeu rode9te 

astazi, 9i se bucura de o actualitate pe care n'a cunoscut-o niciodata 

In timpul vieIii. 

Romantic in filosofia istoriei, pe care o inIelege ca o eterna creoere, 

o nesffir§ita desfa9urare Hasdeu imprumuta totu9i carlilor pe care 

le citeoe pe la 1870 o anumita conceptie pozitivista, socotind aceasta 

continua desfaprare ca o 4 evolucie *. (De altfel, In filozofia istorica 

a pozitivismului au trecut destule elemente ronantice). Hasdeu se 

grabeoe insä sa precizeze masura In care se lag influentat de pozitivism. 

4 Suntem departe de a apaqine a9a numitei 9coale pozitiviste 

din Francia ... Pozitivismul cel adevarat nu poate respinge direct 

sau indirect nici pe unul din elementele constitutive ale Universului ... 

A nega spiritul sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin fizica, 

este o procedura tot a9a de nelegitima ea 9i negarea materiei sub simplul 

cuvant ca nu se demonstra prin metafizica ... Doctrina pozitivii, 

dupa cum ni place not& a o concepe, probeaza materia prin experiment, 

probeaza spiritul prin rationament, 0 probeaza prin experiment fi prin 

rafionament ceea ce este materie fi spirit totodAtii, deoarece fiecare taram 

pur sau mixt poseda in parte ate o procedura conforma propriei sale 

naturi. Medicul carele ar examina ochii prin steotoscop 9i pieptul prin 

oftalmoscop, ar fi un curios medic. Filozoful carele studiaza spiritul 

pe o cale materiala qi inchide materia In criteriuI raIiunii, este un ciudat 

filozof... Un pozitivism bazat pe istorie trebue sa fie materialist, 

spiritualist fi deist totodati i.. . Spiritul 9i Divinitatea nu numai ca predomnesc 

In istoria propriu zisa, dar ele transpira chiar in antropologie, 

cea mai materialista din toate oiintele care se ocupa cu studiul naturei 

umane ... * (Materia, spiritul fi divinitatea. Pozitivism istoric, 4 Columna 

lui Traian *, IV, -nr. 8, 1 Iunie 1873, p. 144.) Asemenea afirmatii, din 

partea unui istoric far% nicio sirnpatie pentru creoinism, 9i In special

LXXVIII INTRODUCERE 

pentru ortodoxie, facute in plin pozitivism sunt semnificative. 

Hasdeu se va mandri cu ele, mai tarziu, cand le va republica intovara9ite 

de completari spiritiste, in Revista Noug. Iar dupa ce discuta 

ipotezele lui Darwin §i. Lubbock, Hasdeu ajunge la urmatoarele concluzii: 

4 . . . Este dar invederat ca pe om 11 produsese nu selectiunea 

naturala, nu vreo alta lege fizica, nu materia cea necon9tiinta, 

ci o cauza intenIionala, o foga inteligente, o putere prevazatoare, 

avand in scop progresul uman in viitor, iar nu mizerabilul statu 

quo al salbatecului* (ibidem, p. 149). 

Intr'un studiu urmator, Originea cipilizaçiunii (4 Columna *, IV, 

nr. 9, Iulie 1873) 40 precizeaza concemia providencei in istorie. 

Observa a is progresul uman e numai posibil, nu necesar * (p. 170), 

ca 4 selecOunea providentiala nu distruge liberul arbitriu urnan 0 nu 

inlatureaza responsabilitatea moral& * (ibid.). DecadenIa Egiptului nu 

poate fi explicata prin factori climaterici (p. 171).

INTRODUCERE LXXIX 

sale filozofice Dar n'a facut-o decfit intilmplfitor. Era prea indrágostit 

de 4 fapi a sau de legend'a ca sà incerce dezbaterea pe larg a unei 

teorii filozofice. Rezisterqa sa impotriva pozitivismului este tatuei 

uimitoare, and ne amintim cã primise entuziasmat metodele pozitive 

in lingvisticä i antropologie. Efortul filozofic, in aceastá etapa a 

lui Hasdeu, se concentreaza in evitarea oriarei 4 teorii unilaterale * 

A fost unul dintre puinii români ai secolului XIX care nu judeca 

lumea u unilateral * adica nu o socotea, cum spunea el, u exclusiv 

materiala * sau e exclusiv spiritual'a *. Dack in aceasta etapft, ei-ar 

fi continuat meditaciile filozofice, ar fi formulat, facia indoialsa, o teorie 

a 4 planurior realitt9ii a. 

S'a Intors tns, foarte repede, la istorie. Mai precis, la etnografie 

ai preistorie, ca sa fie dupa ease luni fascinat pentru o bunk bucata 

de timp de lingvisticfi. RenunTa la dezbateri teoretice, ins'a in tot ce 

scrie se accentuiala setea lui romantic& de 4 inceputuri*, pasiunea lui 

pentru structurile colective (institt4ii, obiceiuri, legende), pentru global, 

organic, concret. Acum incepe sa studieze cu mai multa râvn folklorul, 

sa-i caute izvoarele, sa-i ghiceasea legile. Este in aceasta aplecare a 

lui Hasdeu pentru faptul total, colectiv, anonim, originar o intreag1 

conceplie istorick IA care epoca lui, a Unirii ei a Independenlii, nu 

a asimilat-o. Se promovau atunci s individualitâile * ei se cautau in 

Istoria neamului efiguri * mari nu institucii i obiceiuri. Concert-Oa 

istorick a lui Hasdeu primatul realitttilor 

originare, aurorale nu 

incepe sä fie, la noi, deck de acum inainte actuala. Hasdeu se trudea 

totuei sä justifice originalitatea unui popor sau a unei etape istorice 

in chiar totalitatea istoriei. u ...0biceile cele mai originale, cele 

mai ciudate in aparen0, cele mai exceplionale la prima vedere, apaqin 

in totalitatea timpilor umanit4ii intregi, dar In perioctde definite caracterisa 

diferite popoare sau regiuni, astfel c matematiceete vorbind 

usul x in totalitatea timpilor este comun lui A, B, C, D, E, 

F insii A ei F 1-au avut numai in periodul a, D numai in periodul 

13, B i E numai in periodul y, etc. 

Cu alte cuvinte, punctul fundamental de stabilit este: in epoca 

cutare obiceiul cutare distingea poporul cutare in regiunea cutare *. 

(Originile Craiovei, § 14, Columna lui Traian, VIII, 1877, p. 344). 

R *

LXXX DITRODUCERE 

Geniu romantic, Hasdeu ramane inainte de toate unur dintre,cele 

mai uluitoare genii pe care Ie-a zamislit neamul românesc. Hasdeu 

este de altfel singurul care a trait un romantism romanese 0 a realizat 

o viziune magica romaneasch. Valorificarea istoriei, inIeleasa ca un 

izvor de fenomene originare ; valorificarea morlii, Inceleasa ca pragul 

de unde bleep un nestar0t numar de 4 forme * care due, una prin alta, 

la ultima perfecOune: Durnnezeu conceplia aceasta magica a existemei 

0. a omului nu a realizat-o niciun roman din secolul XIX. 

Structura magica a gandirii lui Hasdeu se manifesta In toata opera sa: 

orgoliu 0 agiune In viata 0 in lupta politica, elogiul eroismului 0 

al ambiliei imperiale (Razvan ;i Vidra), incredere in geniul sail 0 in 

misiunea neamului sau, optimism. Restaurand viziunea romantica pe 

adevaratele sale axe magia Hasdeu nu e numai cel mai prof und 

romantic al nostru, dar 0 unul dintre cele mai insemnate figuri ale 

romantismului european. Dupa Novalis, este singurul care a avut o 

intuilie magica a lumii atat de perfecta 0 de coherenta. 

Geniu de o Inspaimantatoare vastitate, Hasdeu 0-a ebeltuit 

puterile sale creatoare cu o nepasare pe care numai un print, un 

romantic 0 un erou ea el 0-o putea Ingadui. Din tot ce ar fi putut 

crea, au ramas multe §antiere, 0 foarte puline monumente. Dar planul 

acestor antiere aunt suficiente sa acorde semnificalie istorica unei 

intregi epoci. 

Descoperit cel din urma dintre toate figurile mari ale secolului XIX, 

Hasdeu va fi anevoie de asimilat total de cultura româneasca. Destinul 

lui de abia acum Incepe ... 

* 

* *

POEZII

POEZII $ 

MUZA 

In OH nepatrunse de-a soarelui cfii; 

Unde ursul ealea peste munci de ghiata ; 

Se pcigoara muza, inviilitil 'n ceatii, 

La a friguroasei Canade copii. 

5 Iat6 cli, din fimdul vechilor pfiduri, 

Cântec se strecoarft 'n valuri Intrerupte, 

Zugavind cu dupnani sfingeroase lupte, 

Oglindind nespu§ii frumuselii nuri. 

Astfel, lumea 'ntreaga falnic strlibfitand, 

10 Oriunde s'avtintii cântfireala zink 

Dragostea 0 slava ca un ec suspinl 

Cara ceriuri shoal% al omului gtmd. 

1860 

l

4 

8CRIERI LITERARE, MORALE 8! POLITICE 

IONACU VODA 

BALADA 

(1574) 

t Robi sa nu se fact). ! Nu voi s m 'ncurc ! 

4 Marti tot ce-i Turc ! 

Astfel Iona9cu Voda porunceqte. 

Sbarnfie sageata, i funebru-i cant, 

5 Acordat In vfint, 

Suerà prim came §i-apoi amuIe§te ! 

StaIi ! Destula treab4 ! * VIA un ciocoi, 

Stolnicul Moroi, 

Aducand cu sine pe-un vizir sau pa§ä. 

10 4 Doamne !; catre Voda zice umilit, - 

a 

Focu-i potolit, 

* Sfi deschizi acuma i punga vriljma0 ! 

* Seraskirul 4sta, ca sã nu-1 omori, 

0 sA-%i dea comori: 

15 Gälbena§i de aur parca rupci din soare ! 

Domnul In urgie striga : mai fartati ! 

Dracului sa-i daTi 

41 Turcul i ciocoiul pe-o spanzuratoare ! * 

4 * 

$i pe cand arma0i pe-amandoi In sus 

20 Cioarelor i-au dus,

POEZII 

Zise Vodh chtre ceata-i voiniceasch: 

4 Cine vrea sh scape %ant de necaz, 

4 Fie bun viteaz 

e i la banul naibei sh nu se gAndeasca 1 * 

1862 

5

6 

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS 

FEMEIA INNECATA 

FAB ULA 

Pe mal §ezand 

Plin de 'ntristare, 

Eu petreceam prin end 

Pe rand 

5 Necazurile vielii solitare, 

4 Ce trai 

a De raie 

A fi casfitorit ! 

t Ce dulce armonie 

10 STA tot iubeoi necontenit, 

o 

Ffind mereu iubit 

Cu duio0e ! 

t Mai in sfaiTit 

a Si mie 

15 4 Imi trebue o sacie, 

4 Sfi mor de bucurie !* 

Deodata 

Iata 

Aleargá oarecine, 

20 Dand busta peste mine.

POEZII 

4- Bre, ce-ai paIit, vecine? I 

# Rau 

Si bine! 

# Nevasta mi-a cazut In rau: 

5 4 S'a dus 

e Pe apa 'n sus, 

a Si-i caut trupul eu!* 

Cu voia dumitale, 

e Ti-a fi, prietene, cam greu, 

lo a Cad trebuia s'apuci la vale , s, 

# InvaIii, mai, 

t Doar pe flacai 

Ca tine! 

Eu Imi cunosc nevasta foarte bine! 

15 e Ea toate le facea pe dos, 

4 i prin urmare bietul val 

a 

A. fost silit s'o duca nu In jos, 

4 Ci drept la deal: 

cc Pe placul ei 

15 4 SS. 'nnoate, 

4 Cad altfel nu se poatel* 

Destule sunt asemenea femei, 

Dar nu se 'nneaca toate! 

1873 ; prima variantA, 1862 

7

8 

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

ADEVARATUL POET 

Doi du§mani far' astimpar in urgie 

In inima poetului se bat: 

A Iarnii din aproape tiranie, 

si-al cerului un echo departat 1 

5 In jos atfirna 'n greutate lutul ; 

In sus se 'nana-al insuflarii foc... 

Se rumpe inima la tot minutul: 

Vrajma0i 9i-au ales acela0 loc ! 

Cumplita-i lupta! ea se poate simte ! 

10 Dar n'o depinge-al graiului penel: 

El zugrave§te plastice morminte, 

Mormantul inimii i-ascuns de el! 

Sunt clipe, cfind vapaia cea sublima 

Se urea, stralucind ca meteor: 

15 Se pare ca splendoarea se darama 

Pe elementul ce-o popre9te'n sbor ! 

Sunt clipe cand povara taritoare 

Intinde falnic orizontul sau, 

5i-ascunde 'n adancimi marelul soare 

20 Al cugetarilor lui Dumnezeu!

POEZII 9 

Cazut din sfera de lumini nestAnse, 

Trantit In glodul patimii lumeoi, 

Poetul ride 'n amArite planse 

Sau geme el In hohote draceoi ! 

5 Idei contrare, cerul §i. pamantul, 

Din inima sarmanului detun. 

S'aduna gloate spre-a'sculta cuvantul... 

Si-apoi rostesc osanda: a Ii nebun ! xl 

1863

10 

SCRIERI LITERARM, MORALE SI POLITICE 

TEFAN TO1qA VODA 1 VORNICUL ION MOTOC 

IN PRINSOARE LA LEOPOLE 

(1564) 

Stefan Tom§a Voda plânge 'n Inchisoare, 

Aruncat In lanTuri §i lipsit de soare: 

e Ah! de ce, Mo/oace, m'ai urcat pe tron? * 

Vornicul zilmbeoe: tulburate §oapte 

5 Nu-i Insufla 'n cuget stafia de noapte, 

Nici d'obezi se 'ntrista vornicul Ion. 

Iat'un ce 'nalbeoe In firida porta ; 

0 Nu priveoi, Moloace, cum se scoalfi mor%ii? 

e Despota cu-o ceata... ah, nu ma lam ! * 

10 Vornicul se uita spre acea negrealfi, 

Vorniculi suceoe corbul de musteata: 

0 Esti nebun ! * el zice la Maria Sa. 

Tomp 'n jos pogoara ochii plini de frica: 

4 

Ne 'nnecam, Moloace ! au nu vezi nemica? 

15 e SAngele se sue... cum de nu siinceoi? * 

Vorniculi intinde mocaneasca-i %urea, 

Ca pe puf pe-o piatra vornicul se culca: 

0 Vremea buna, Tomp ! da voinic mai eOi... *.

TOEZII '11 

Bufna jalnic geme; boaltele rasuna ; 

Ceru-i far' de stele; fulgera §i tuna: 

t Scoala, ah, MoIoace ! iadul s'o deschis !* 

Lui Moloc nu-i grija, lumea 'n praf se sfarme ! 

5 Pe 'nnegrite lespezi el ca pa§a doarme, 

Mângaiet In somnu-i d'un fantastic vis ! 

Tomp se 'nfioartt: Doamne ! o naluca 

Se ridia, cregte, de grumaz 1-apucti! 

4 Ajutor, Moioace, moartea s'o ivit. , . *. 

10 Vornicul se 'ndreapta, iata-1 In picioare: 

t Cu plecata frunte un Moloc nu moare !* 

Tun bral de arama 'n Tonna s'o lovit. 

1861

12 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

BRADUL 

Mid arde soarele de mai, 

Cancl vantul iernii geme, 

Mare WI brad pe 'naltul plai 

Sta verde 'n orice vreme. 

5 0 radacina de colos 

i-a sfredelit In stalled, 

Si 

de pe stanch' maiestos 

Mai sfredele0e Inca! 

De mult cu blocul de granit 

10 El s'a facut tot una, 

pe-amandoi necontenit 

Ii sguduie furtuna. 

lemn 0 piatra la un loc, 

Verdeata-i ne 'ntrerupta 

15 Aspira ger, Indura foe, 

Cu trasnetul se lupta! 

La piept cu viforul turbat, 

La cap cu norul rece, 

De-atatia ani nestramutat 

20 El tot ap petrece.

POEM 13 

De-ar fi sa-i &Ili In vai adanci 

Odihna desmierdata, 

Rapindu-i viscole §i. stanci 

L-a-ci omort pe data! 

5 Cand arde soarele de mai, 

Cand vfintul iernii geme, 

Marqul brad pe 'naltul plai 

SO verde 'n mice vreme ! 

1872; prima variantä, 1863

14 

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

TABLOU FLAMAND 

BALADA. 

UmblAnd prin odaie, tatal cu 'nfocare 

Vorbea despre lark despre Adunare, 

Despre Ministere, Dunare, negot ; 

OsAndea Prusacul, zicAnd ca-i un caine, 

5 Fraata se tot schimba de azi 'Ana ratline, 

Turcul n'are minte, Moscovitu-i hot. 

Intr'un colt de casä bunatatea mama 

Pieptena pe bietul catelu§ de dama, 

Care de durere hamaia mereu. 

10 4 Ia te linioeoe ! Mai agteapt'o leaca! 

4 E ru§ine, draga, gura sfi nu-ti taca! 

4 Voi sfOr§i odata ! Nu fii ap rau!* 

Fata, dulce floare, care tot viseaza 

Ca 'n veci o s'o scalde raza dupa raza, 

15 i nimic nu oie de brume §i noH ; 

Fata pe fereastra priveoe 'n gradina, 

Urmarind cu ochiul §ireata albina, 

Care dupa miere colinda pe flori. 

Lfinga o másata, aproape de fata, 

20 1.1n amie al casei asculta pe tata,

POZZII 15 

Repetand adesea: negre9it, da-da! 

i 

fiindca- tatal nu baga de seama, 

Pe and calelu§ul ocupi pe mama, 

Amicul la fa% lacom se uital... 

1863

16 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS 

LUI N. NICOLEANU 

Rade omul, cat e june ; 

Cat e june, omul plânge ; 

Si razand-plangand, 

Cana cantece nebune, 

5 Cana cantece de sange, 

. 

Cana vrand-nevrand ! 

Rasu-i o speranca plink 

Plansu-i urma de speranra 

Rupta din apus ; 

10 far sperauca-i o gradinfi 

D'unde cantecul se lantii 

Drept la Cel de sus ! 

Ins& iata ffiea veste 

Focu 'n spuzil se preface, 

15 Spuza piere 'n \rant: 

Când speranla nu mai este, 

Tace plansul, rasul tace... 

Cum vrei sa mai cant! 

Am ajuns o cäzilturA 

20 i privesc cu nesimIire 

Imprejurul meu: 

Fara teama de tortufa,

POEZII .17 

F5rä dor de fericire, 

Voi B5. cuget eu! 

Suflet ve§ted, minte rece, 

Mi-a r5mas atat in lume 

6 TO tot cantfiresc: 

Orice VA orice trece, 

S'à despoi de mandru-i nume, 

Masca sn-i r5pesc ! 

Tot ce-i falnic, tot ce-i mare, 

10 Tot ce-Ii place in natura, 

June cantaret, 

Nu-i a§a precum se pare ! 

Totul merge cu masurrt! 

Totul are pre.; ! 

15 Ziva sboarä, noaptea vine: 

Cand din marea vieIii june 

Vei sosi la mal, 

0 s5 vezi 0 tu ca mine, 

Si ca mine tu vei spune: 

20 Sarbäd carnaval ! 

Pan' atunci rasul §i. jalea 

Te 'mpresoara. §i. te 'mbatfi: 

Cana! nu 'nceta! 

Cantecul deschide calea: 

25 Cine n'a cantat vreodatfi, 

Nu va cugeta! 

1866 

2

18 

SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE 

ODA LA CIOCOI 

Ca lacoma omida, celi cauta o prada 

Pe fragede mladile ; 

Ca neagra lipitoare pe sanul de zapada 

Al dulcii copilio ; 

5 Ciocoiule ! un secol, un secol 0 mai bine, 

Setos de duvamie, 

Sugeai In frunza sucul 0 sangele din vine 

In blanda Românie ! 

De groaza §i durere, de munca 0 bataie, 

to In jaf 0 'n umilincd, 

Am tot strigat, dar glasul se 'nneaca 0 se taie 

D'atata suferinla ; 

Si ca prin codri freamat, ca murmur In izvoare, 

A9a In noi suspinul 

15 Mai ramanea el singur sa spunfi cum ne doare, 

Cat de cumplit e chinul !... 

I 

II 

III 

Si tu radeai, jupane, cu fala 0 rfinjire ; 

Radeai precum un Ode,

POEM 19 

Cfind vede capul jertfei sburat dintr'o izbire, 

Se laud& 0 rade; 

Cfici nu §tiai c& vieata, Inchisä 'n nemipare, 

E cea mai cu putere ; 

s CAci nu credeai c'un suflet se face 9i mai tare, 

Calindu-se 'n tficere !... 

IV 

Suspinul, ca scanteia ce cade jos in paie 

Sau p'un covor de spice, 

Pandind o adiere s'o umfle 'nteo viipaie 

10 l'n slay& s'o ridice ; 

Suspinul, and poporul intreg din piept il scoate 

Tun echo se gAsefte, 

Suspinul, ca scanteia, turbat coprinde toate 

$i 'n praf le mistue§te! 

15 Ca un satrap alene lungit intr'o gradin& 

In moale cugetare, 

Privind cum se ive§te In ziva cea senin& 

Un nor In deri&rtare ; 

Apt privea ciocoiul cu genele adormite 

20 Suspinul Romaniei, 

$i 

iat& c& 'ntr'o clip& din neguri gra.m&dite 

Da flacfira urgiei! 

V 

VI 

Cki el zicea In gandu-i, ca to:4i ap&sfitorii 

In scurta kr vedere: 

25 Nu-mi pas& de nimica! Nu na 'nspiiimantfi norii! 

E aburul ce piere !... 

2*

20 SCRIERI LITERARE, MORALE tilt POLITICE 

Da! abur este norul, suspinu o suflare 

Ce 'n aer rätticqte, 

Upara, nesimcitri, ginga§fi, dar in care 

Un tasnet locuie§te ! 

VII 

5 A patruzecea iarna, a patruzecea vaia 

S'au dus pe-a vremii roata, 

De and prin mii de echuri suspinului din lath' 

Raspunse Tara toatà; 

Cäci sunt anume timpuri, In care o ideie 

I§i afl th. un rrtsunet, 

Si-atunci, ori niciodatk ia foc dintr'o santeie, 

Suspinul na§te tunet ! 

10 

VIII. 

Aa cea sântà carte a Bibliei ne spune 

Prin tainice cuvinte, 

15 

C'o trâmbiO. de Inger odath va sã sune 

Pe stArvuri i morminte ; 

S'un sunet, numai unul, va face sa re 'nvie 

Incenu§ata fire, 

Caci timpul este totul: o clipá dintr'o nile 

20 Aduce mântuire ! 

IX 

A patruzecea vará 'mbradase ieri ampia 

In busuioci i 'n grâne, 

De and suspinul nostru smulsese Romania 

Din ghiara ta, jupâne ; 

25 A patruzecea iarnii in haina-i de mireasä 

Se 'ndrumfi dupä varfi, 

De and suspinul nostru pe litfa n'o mai las'a 

Ali bate joc de -Ora !...

POEZII 21 

sara se de§teaptä, voioask zilmbitoare, 

PlapandA, rrisfälatA ; 

Jos florile desmiardii, se uitil sus la soare, 

De raze 'nconjurata ; 

s Scfildându-se 'n luminfi, din ce In ce mai vie, 

Ca trandafiru 'n roug ; 

0 altrt simte viaà, o veche barbatie 

Si o putere nouà !... 

X 

XI 

Dar ce privese, o Doamne ! Eu cant §1.-acum deodatá 

10 Cutremurul m'apuca ; 

0 cealà se 16/e§te, o brumä 'ntunecata, 

0 groaznicä nalucri: 

Ciocoii se radica, ca hoituri Invechite 

Din cripta infernalà, 

15 i ea 'n trecut se-apaza pe holdele 'nverzite, 

RAzbiti de framânzealA !. .. 

XII 

Nu-i oare vreo pärere, vreun joc al fantaziei 

Teribila icoanli? 

Tu n'ai fost mort, jupâne? Sub masca letargiei 

20 Scapat-ai viu din goan6? 

A Iärii bucurie la patul moqii tale 

Sfi fie o gre§alfi? 

Venit-ai iar in lume sfi 'nfrunIi cumplita jale 

Cu fata triumfalä ? 

XIII 

25 Sau poate ea natura, sarind din c'ai batute, 

Din legile-i eterne,

22 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK 

Cand teancul de verdea-ca, din mii de flori Vesute, 

Pe Iarina s'aqterne, 

*i filomela canal, §i soarele zambeoe, 

dragostea viseaza, 

5 Atunci deodata ninge... dar neaua se topeoe 

Sub calduroasa razA ! 

XIV 

Un mort, ce 'n cursul viecii a secerat blasteme, 

Poporul povesteoe 

Ca viermii nu-1 mAnânca qi nemiloasa vreme 

10 In veci nu-1 putrezeoe: 

Cand vine miezul nopIii, and fulgerfi §i tuna, 

Din gaura 'ngrozitoare 

Strigoiul desmorteOe si iese la furtuna... 

Sa fie asta oare? 

XV 

is Mai oiu ca mortaciunea se 'ntampla cateodata 

SA stranga din sprancene, 

Ori ochii sa deschida, ori mana-i inghelata 

Si 

S'o lase jos alene, 

frica ne coprinde... dar amAgirea trece 

20 i nu ne mai !meal& : 

Cadavrul nu se scoala, cadavrul este rece, 

Mipare machinalal... 

XVI 

0 nu! E viu ciocoiul ! Nu-i vis, nu-i ratacire, 

Nu-i nea de primavara! 

25 Nu-i spaimA sburAtoare, nascuta 'n zapacire 

Si 

gata BA dispara! 

Nu-i chiar nici letargia, ce lasa o pecete 

Pe tristele-i victime !

POEZII 23 

0 nu! E viu ciocoiul, cu bube 0 cu pete, 

Intocmai ca 'n vechime !... 

XVII 

Nu s'a schimbat nemica! Aceia0 fudulie 

De na0eri venetice 

5 Din oameni ftirtt nume, goniti de prin Grecie 

priptiliti aice: 

Aceett0 goliciune la inimfi, la minte, 

La cugete române; 

De jafuri lacomie, dispret de cele sfinte 

to i lips& de ru0ne!!... 

XVIII 

0 nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s rnowe ! 

Priviti-i crunta ghiarA! 

i 

pentru ca de 'ndatä sa-1 poattt recunoa§te 

Nefericita tarA, 

/5 El trage duprt sine, ca 'n zile de 'nainte, 

Invazia strfiink, 

Chemind prtgAni 0 Unguri stt dante pe morminte 

In patria romAnal... 

XIX 

La lupt& dar ! La luptà! Sil Tie vedem de-aproape !... 

20 Lacustele 'ngropate, 

De n'ati strivit chiar 'cub din fundul negrei groape 

Invie mai turbate! 

Nu mai gre0 de-acuma! Trecutul at te 'nvete! 

La vângtoare, frate 1 

25 La vâniitoare ! Ina... jos pu0ile 0 bete: 

Sti-i bati prin libertate !... 

1869

24 SCRIERI LITERARE,. MORALE ip POLITICE 

COMPLOTUL BUBEI 

Era 'ntr'o bätran5 pildure, 

De unde vràjmapa secure 

Nu smulse o creangfi de brad: 

Pe-o strinca de fulger cräpatä, 

5 Pe-o rfipli de perpi Imbi ilatfi, 

Pe-o beznfi cu fundul in iad. 

In cuibul acei vfigh'une, 

Precum Inteo cronia. spune 

Din secolul patrusprezeci, 

10 A lost o petrecere mare: 

Lepropii din mii de hotare 

Venirfi pe mii de poteci. 

Vedeai o icoanri grozavrt: 

Tot bube, pocnind de otravfi 

15 Pe brale, pe coapse, pe frunli ; 

I 

La descrizione che gli antichi ci beano 

lasciata de 'leprosi, fa orrore. Nel 1321 

que' miseri si consigliarono che, se trovasser 

modo di commnnicare A tutto il 

mondo Forribil morbo di cui erano 

contaminati, potrebbere anch 'essi satire 

in signoria ed aver parte aside 

ttmane grandezze. 2 pore si diedero, 

dicesi, a corrompere le acque con polvere 

velenosi, tanto in Francia che 

appresso al Reno... 

Cibrario, Economia politica del media 

evo, lib. III, cap. 2.

POBZII 25 

Otrepuri, de mult incbegate, 

Lipite pe rani destupate, 

Ca ni0e oribile punci ! 

Obrajii lor, cronica spune, - 

5 Parea ca un foe de taciune, 

Cu spuza 'nvalit imprejur, 

Cand negrul cu ropl s'alunga, 

Trecand pe de laturi in dung& 

Alb, vilnat, 0 galben, 0 sur ! 

io Se-apaza pe ganduri in iarba, 

buba pe bubrt se 'ntreaba: 

Cum merge 0 ce-i de facut, 

In lume A nu mai domneasca 

Taria 0 fala trupeasea, 

15 Frumosul calcand pe cel slut ! 

Se scoala atunei din gramada 

0 hark un monstru, o prada 

A unui sarcasm infernal: 

Atilt de urit ca, vazandu-1, 

20 N'ai puns pe oameni de-a-randul 

Cu cel mai hidos animal ! 

Se umfla a scoate cuvantul, 

§i parca ca vue§te mormantul, 

Rasuna un glas din plamâni, 

25 Pe care ca to/i sti-1 auza, 

Il trage prin nazi 0 prin buza, 

Sudoarea curgand peste rani !... 

De prin puTuri 0 izvoare 

Toata lumea bea, - 

30 Ap el zicea,

26 

SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE 

Fratilor, pricepeli oare 

Cugetarea mea? 

5 

4 Apa-i pentru noi scfipare, 

lute la fântemi, 

Din glesne *i maul 

Da Ii-le cu mic i mare 

Puroaie din rani! 

Toate IrnYile s fie 

De sus pan& jos 

to i pttna la os 

Un popor de came vie: 

Lepros i lepros! 

o 

Ha, ha, ha! SA vezi atunce 

0 vi0 0-un soi, 

15 Intocmai ca voi: 

Unde-i sfintul ca s'arunce 

Cu piatra in noi?... * 

II 

Trecu de-abia o lunk 

Bubo Oi Impreuna 

go Acum din nou s'adunk 

In codrul cel spurcat; 

Dar nu mai este jale, 

Ci rtisuri triumfale, 

Sunând In deal i 'n vale, 

25 Ca dracii In sabat! 

Ad uce fiecare 

Cu sine pe spinare 

Bucata-i de mâncare 

La prfinzul canibal:

Nemicinate grfine 

Servind In loc de pine 

Cu vr'un ciolan de cane 

Sau un picior de cal! 

5 Apoi voioasa ceati, 

De stirvuri siturati, 

Incinge desfrinati 

Un dant nertqinat: 

Satan rinjind se pune 

to Cu pompi stt'ncunune 

Cumplita uriciune 

Cu groaznicul pica I... 

Striga/i de bucurie, 

Si kali de veselie, 

15 Cici lepra cu urgie 

Se mi§ca pas la pas: 

Prin tirguri 0 prin sate, 

Cu ape 'nveninate, 

Ea Wile rizbate, 

20 Pu lin i-a mai rimas! 

Privici-o cum pitrunde 

In turnurile, unde 

De-abia se mai ascunde 

Seniorul tremurind: 

25 Bordeiul 0 palatul, 

Siracul 0 bogatul, 

Opinca 0 'mparatul 

0 vor sin* pe rind! 

Atunci din voi oricare 

30 Va fi upr In stare 

Si 

el s'ajungi mare, 

Cid lepra-i chiar pe tron! 

POEZU 27

28 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE 

iata din nemica 

Bubosul se radial 

Marchese ori vladica, 

Sau cel pillion baron! 

5 i nu viseaza nime, 

C'o noun nobilime 

Se urea la 'nfillime 

Pe feudalul car ! 

O buba mo9tenita, 

10 De secoli invechita, 

E cea mai stralucita: 

Lepros ereditar ! 

In urma, se 'melege, 

Veli nascoci o lege 

15 Ca nimeni nu s'alege 

De nu va fi bubos: 

Caci este cu dreptate, 

Ca prin majoritate 

Rotund sa mearga toate 

20 Sub cerul luminos ! 

O goana 'nvierqunata 

Se va porni pe data 

In lumea cea curata 

Pe bietul nesupus, 

25 Ce nu vrea sa 'n-celeaga, 

Ca trebue o plaga 

Sa fie Tara 'ntreagfi, 

Cand buba §ade sus ! 

Printr'un decret se schimbfi 

30 Orice idee strambfi, 

ScoVandu-se din limba 

Ca lepra e un rau ;

Si dupfi chip §i seamä, 

Pe pfinza Fi pe-arana, 

veli face far5. team& 

Bubos pe Dunmezeu! ... 

rotzzr 29 

III 

5 Poporul kconjoarfi pfidurea fru% veste 

Si-i pune foc: 

Lepronii pan' la unul, bfirbaIi, copii, neveste, 

Au ars pe ke. 

Memoria kr ksfi pe-o lespede funebrá 

10 De-atunci s'a scris, 

Pe care se cite#te: *Crqtini, fugiti de lepra 

Ca de-un abis !* 

. 

De cfitva timp incoace, furtuna pe mormmte 

Cutreerfind, 

15 Se sbuciumfi a 9terge batrfinele cuvinte, 

Strabunul tfind. 

De lene uitii lumea ispitele-i antice, 

Si iar la sfat 

Se grfimfidesc bubo0i, visfind A se ridice - 

20 Pan' la Palat !... 

1869


SARACIA 

SArlicia cea fläminda 

Ca pu§capil stâ la pfinda, 

Cu cocopil radicat: 

Dintr'un deget o mipare, 

5 Glonlul sboarri cu turbare 

vAnatul a picat! 

Munca tare, munca deash, 

Numai &Ansa nu mli lasfi 

Sbuciuniiindu-m4 sa pier: 

10 Tocmai astfel altildatá 

0 d'ima§a ferecatá 

Apara pe-un cavaler! 

Dar junia mea, o Doamne, 

Face loc sbiircitei toamne: 

15 BritrtineTele-au sosit ! 

Zile red 0 fgrâ soare, 

Ca un negru Or de cioare 

Pe cadavrul pârãsit! 

Munca geme 0 suspinfi 

20 i se roagti la odinti, 

Invalid neputincios,

POEZII 31 

Care dupa lungi campanii, 

Cand apar din nou du§manii, 

Fara voie cade jos ! 

In zadar ca mai 'nainte 

5 Imi asvarl trudita minte 

Colo 'n sferele de sus: 

Ea se 'nalca o bucata 

Si s'afunda desperata, 

Ca lumina In apus ! 

10 Totwi surda de durere, 

Lumea striga, lumea cere, 

Lumea strange birul ei 1 

Dandu-i spirit pentru paine, 

Ea-li da oase ca la dine: 

15 Schimb de carnuri 0 idei ! 

Si de li-a secat izvorul, 

Te turte§te cu piciorul, 

Scuiph ca 'nteo carpa rea ; 

Cfici pe lume n'o atinge 

20 al fitillll, ce se stinge, 

Ars-au numai pentru ea !... 

Saracia cea flamanda 

SO ea un puscaq la panda, 

Cu cocopl radicat: 

25 Dintr'un deget o mi§care, 

Glontul sboarti cu turbare 

Si vanatul a picat !... 

1870

.3 2 

SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE 

VORNICUL IANCU MOTOC 

BALADA DIN SECOLUL XVI 

La cetatea Leov, tn Tara lepasca, 

Va taia &Maul pe-un Roman fugar: 

Curge tot poporul, lacom s'o priveasca 

Lacom s'o priveasca, ca-i un lucru rar. 

5 Solul din Moldova, trimis ca a ceara 

Marfa cumparata: capul cel taiat, 

Sta cu nerabdare mai curand sa piara 

Mai curand sa piara omul vinovat. 

Rasturnitor In curs de douftzeci de 

ani, vornicul Tanen Motoc alungA pe 

Alexandru Von. si aduce In locu-i un 

strlin din Germania; dar Mai la urml 

dind jos si pe acesta, pentru a pune pe 

tron o foul creaturl, poporul nn-I mai 

ascultl, a primeste Inapoi pe gonitul 

Alexandra. Vornicul fuge tn Polonia, 

Uncle Insl, dupl stilruinya Porni Otomane, 

piere descapitat In capitala Galina. 

Testamental acestei triste celebri. 

tan se dill pinll astizi la Lemberg, In 

Tabula Municipall, Liber Testamento - 

rum, t. 2, ab anno 1544 ad 1578, p. 225. 

Mii 0 mii de glasuri se pornesc deodata, 

10 Ca 0 and orapl izbucnea de foc: 

Vine ! vine ! vine ! 0 'nsfar0t s'arata 

Si 'nsfar0t s'arata vornicul Moloc.

POEZII 38' 

Dansul alungase pe trei Domni din tail, 

Mind apoi cununa unui venetic, 

Care 'n holda noastra, ne'mblanzita fiara 

Ne'mblanzitA Earl, nu cruta nimic. 

5 Invatat boierul sa sufle 0 'ndata 

A tranti pe-un Voda, fie bun sau rau, 

Cugeta sa-§i spele fapta-i cea spurcata 

Fapta-i cea spurcata: Neamtul natarau. 

Dar satul Romanul, mai crescut la minte, 

10 Tot mereu sa 'ndure baterea de joe, 

Nu-1 mai amageoe, meoer la cuvinte 

Meoer la cuvinte, agerul Motoc. 

Cel ce 'nstrainase tam prin domnie 

In strilinatate catã ajutor; 

15 Ins& chiar strainii sfarnia cu urgie 

Sfarma cu urgie pe ciocoiul lor. 

4 Iancule ! -- ii zice solul din Suceava, 

a Vezi tu cum pateoe cel necredincios ? 

e Astfel to-0 sa moara, eine cuteza-va - 

20 4 Cine cuteza-va sa dea Domnii jos !* 

« Minli, lingau de cane, gata sa iubeasca, 

« Fie chiar murdara, palma de stapan! 

a Multi tirani zdrobit-au 9i-o sa mai zdrobeasca... 

« Si-o sa mai zdrobeasca puiul de Roman. 

25 a Nu-i aci blastemul ce ma urmareOe ; 

4 V ai, cu mult mai groaznic e pacatul meu! 

a Moartea cea mai crunta nu ma pedepseoe 

a Nu ma pedepseoe Indestul de greu ! 

3


t Cand Romanul nostru e croit sa fie 

Ramuril domneasca, vita de 'mparat, 

Eu, nesocotitul, printr'o nebunie - 

Printeo nebunie, Domn strain i-am dat !... # 

5 Gadea mi9ca barda. Urea se despica. 

Ceafa dupa trepte zuruind cadea. . . 

As-02i este timpul ca lumea sa zica 

Ca lumea sa zica: ap-i trebuia !... 

1870

POEZII 

TEFAN 5 I RADU 

CANTEC BARBATESC 

(1474) 

Stefan cel Mare, 

Acela care 

Pereche n'are 

Sub santul soare, 

5 Duce o ceata 

Moldoveneasca 

In loc de plata 

Sali dobandeasca 

Prada bogatil 

10 Si voiniceasca. 

Radu cel Mare, 

Acela care 

Pereche n'are 

Sub santul soare, 

15 I-a pus In cale, 

Pazind mo§ia, 

In deal gi 'n vale 

Catu-i cfimpia, 

Cetele sale 

2o Din Muntenia... 

I 

85 

Bate toba la Craiova 

$1 s'aude la Moldova 

Ziedfoare oileneand 

11.

36 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS 

Mare-i §i-i mare 

Din ei oricare 

Si seaman n'are 

Sub santul soare; 

5 Dar din pacate, 

Doi fii d'un tat& 

Meniti a bate 

Lifta spurcata, 

Frate cu frate 

10 Stau sa se beta... 

II 

Stefan Voda pleaca 'n sbor 

Pe cea iarba de mohor 

De 'naintea wilor, 

Pan' ce iatä ea 'nta1ne9te, 

15 Intalnqte §i. chite9te, 

Si chite9te vitejeqte 

C'un stejar de buzdugan 

Pe cel Radu, Domn Muntean; 

Si-1 chite9te, mari drept 

20 Langa inima In piept: 

Pena fulgera 0 tuna, 

Suna greu §i greu rasuna! 

Radul sta nevatamat, 

Caci la san mi-i Infa9at 

25 Cu pieptarul fermecat ; 

Buzduganul sare 'n Vint, 

Apoi cade la pamant, 

Iar pe locul ce cadea, 

Pamantul se deschidea, 

SO i 'n gatleju-i destupat, 

Cu navala au intrat, 

Supt o negura de pray, 

Buzduganul cel grozav!

POEZII 37 

Radu Voda, mfinios, 

l§i aduce mAna jos, 

$i cAnd o radica sus 

Cea maciuca s'a 0 dus, 

5 Despiatindu-se de mfinii 

Ca un trunchiu din radacina: 

Dar nu merge butuce§te, 

Ci strabate vulture§te, 

Pan' ce iata c'a gasit 

10 Pe cel $tefan, Domn vestit, 

Fara teams, fru% frica, 

Fara grija de nimica, 

Numai de Tata cel sant 

Ce-i fn cer §d pe pamant! 

15 $tefan Voda, cum vedea, 

lute palopl scotea, 

de fieru-i ()lea, 

Pe unde-i mai asarcit, 

Maciuca s'a poticnit; 

20 Tapoi iata 

Ca d'o data 

Dintr'o singurfi bucatfi 

Doua Iandari se fficea, 

Una 'n dreapta se ducea, 

25 Alta 'n stânga rAtficea, 

$i. pe locul ce cadea 

Toate 'n Ora le trAntea 

'n pamant se mistuia! 

Vezi ca cine-i puiu de zmeu, 

so Fie greul cat de greu, 

Mi-I ajuta Dumnezeu; 

$i 

cAnd doi Romani se bat, 

Nu-i nici unul mai bfirbat!

30 


III 

Pe cel pisc, pierdut in nor, 

Sta un §oim nemuritor, 

Care-9i aducea aminte 

Multe zile de'nainte 

5 Crt Ci trei veacuri au trecut 

De cand ma-sa 1-a facut 

Si de-atunci 

Pe munli §i 'n lunci 

Fost-au iarna, fost-au vara, 

to Dar el tot traia in lark 

Fost-au vanturi, fost-au ploi, 

Dar el tot 9edea la noi. 

Agerul 9oiman batran, 

Frate neamului roman, 

15 Se uita de sus cu jale 

La cei doi voinici din vale, 

Sili graia in graiul sau: 

Cand eram mai tartar eu 

Moldovenii 

20 i Muntenii, 

Ardeleni 

Si BanaIeni 

Inca nu erau pe lume, 

TO purtand un singur name.. - 

25 Dare-ar Domnul sa mai dea 

Iar a§a sa-i pociu vedea! 

tefan Voda nazdravan 

Auzea pe cel §oiman: 

Auzea frate pe frate; 

so i (land arma dupa spate, 

Zice: Radule fartate, 

Nu-i cu cale a ne bate!

A ne bate nu-i cu cafe, 

Ca 9oimanii plang de jale! 

Arz'o focul du§manie, 

Sa ra)nai tu la Domnie 

5 si-mi dit hicaii de so-cie: 

Cu Domnia-ti n'am ce face, 

Dar DomniIa mult imi place! 

Taci, tefane barbfirie, 

Pe Maria n'o dau lie. 

10 Nu hi caine, Radule, 

Radule fartatule! 

Ti-am mai zis o data, mai, 

Tu 'n Domnie sa--ci ramai: 

Decat lara dela tine, 

15 Iau mai bine 

Tani vecine 

Dela limbile straine, 

Dar nevasta vreau de-o viola: 

Porumbel 0 porumbita! 

20 Da-mi-o dara sa mi-o dai, 

Ca de nu, amar gi vai: 

oimii plang; corbii vor ride 

Intre noi de ne-om ucide! 

Taci, -1,efane barbaric! 

25 De-ar mai fi mice sa fie, 

Pe Maria n'o dau lie, 

far de-1i trebue pamanteanca, 

Ia-Ii muiere Moldoveanca ! - 

Lasii gluma, Radule, 

30 Radule, turbatule! 

Pana-i treaba la cuvant, 

Zicu-Ii eu .cuvantul dant: 

PO_EZZI 39

40 


Sa ramili tu la Domnie 

Si-mi da fiicali de solie 

Caci sinnesc un aprig dor, 

Dor de falnic viitor, 

5 Ca sa-mi facti ea fecior, 

Fecior mie, 

Nepot lie, 

La doi Domni o semincie, 

Bun la sfat §i bun la mana, 

10 Fire neao9a romana 

Din vulturul muntenesc 

Cu zimbrul moldovenesc; 

Si de-i vrea tu, de nu-i vrea, 

Eu ma jur c'o fi a meal... 

IV 

15 Lumea-i lume; vremea trece. 

Iat'o luna, iata zece, 

kVA c'a trecut un an. 

La Suceava-i bucurie 

C'a Mcut Doamna Marie 

20 A facut un baietan. 

Crease& mandru cat e bradul, 

ca-i nepot lui Voda Radul 

Si-i fecior al lui Stefan! 

1870

POEZII 41 

DORUL 

Privind tficuta unda, 

Pe ganduri am ramas: 

Cat este de profunda 

La fiecare pas; 

a $i 

totu0 izvoreoe 

Din departate vii, 

Apoi se risipeoe 

Prin mil i mii de crd! 

Asemenea-i i dorul 

to In pieptul meu sadit: 

E departat izvorul, 

Din care mi-a venit, 

$i ta 

multe lumi straine 

Cararile-i s'ascund, 

15 Dar revarsat in mine 

Cat este de profund! 

II 

and razele de soare, 

Catand iubirea jos, 

Pe 'mbalsamata floare

42 


Arunch voluptos 

Lumina 0 caldurk 

Eu ma gandesc uimit 

Ca ele strábatura 

5 Un .spaliu nefinit ! 

Si dorul meu f0 are 

Un soare nascator ; 

Un cer fail hotare 

Stràbate 0-al meu dor; 

10 Dar prin intunecime, 

Pe drumu-i racoros, 

El vine din nalcime 

Si cald 0 luminos ! 

III 

0 raid diafana 

15 *1 undele de-azur, 

De nor 0 buruiana 

Lovindu-se 'mprejur, 

0 deed 'nveninatà 

Infrunta" ne'ncetat, 

20 Dar flaeara-i curata 

Si valul e curat ! 

Ap-i 0 doru 'n lume! 

In negurà §i spin, 

Menite s'a-1 sugrume, 

25 Rämâne tot senin; 

Nu simte 0 n'aude 

Sarcasmul trivial: 

Ispitele-i sunt crude 

Si-i pin.' ca un cristal! 

5010

POEZII 

LUNTREA 

Si rade, si plange, si 'ntocmai ca luntrea usoara, 

Plutind printre valuri 

Departe de maluri 

Se sbuciuma inima meg. 

5 Mid luntrea, o Doamne, se 'nalra si iar se coboara, 

Ajunge odata 

Mereu leganata 

Doritul liman a vedea. 

Si eu am o linta, dar timpul ce fuge si sboara 

10 Lasa-ma-va oare 

Pe &di miscatoare 

S'ajung sovaind pan' la ea? 

Mid luntrei se 'ntampla a groaznicul vânt o doboara, 

Cui pasa sa stie 

15 In lumea cea vie: 

Cu ce si 'ncotro se ducea? 

Si 'n mine s'ascunde feria de tori o comoara: 

D'a fi at se 'nnece 

In unda cea rece, 

20 Mg bine, ah, nu se nastea! 

43

44 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE 

Si rade, si plAnge, si 'ntocmai ca luntrea usoark 

Departe de maluri 

Plutind printre valuri 

Se sbuciumA inima mea! 

1870

POEZII 45 

MUNTELE 1 VALEA 

Nebun, nebun de mii de ori 

Acel ce cata grau 0 flori 

Pe muntii rataciti In nori: 

Sunt tari, sunt nalti, sunt de granit, 

5 Dar fruntea lor cea triumfarti, 

Abia rodeoe cu sfiala 

Un murhiu marunt 0 otravit. 

Priviti, priviti aceste vai, 

De rfiulete 0 de cai, 

10 De busuioace 0 de did 

Brazdate ea un curcubeu: 

Se scalda struguru 'n lumina, 

Si 

iese mierea din albingt, 

totu-i plin de Dumnezeu! 

15 Nu sus, nu sus la cei avuti, 

In norii fumului pierduti, 

Se nasc fecundele virtuti: 

Poporul ce suspina jos 

E singur valea roditoare, 

20 In care cre0e grail 0 floare, 

Bun 0 frumos !... 

1870


FRUNZELE 

Bubue furtuna, 

Una ate una 

Frunze le rapite 

Cad 0 a-Meese: 

5 Arborul suspina, 

Insfi nu se 'nchinii, 

Infruntând ispite 

Pieptu-i barbätesc! 

Bi 

la primavara 

10 0 verdea-p iarift 

Mugurind Imbraa 

Falnicul stejar: 

Vfintul urlfi-geme, 

Trunchiul nu se tune, 

15 Foile cfind pleacii 

Altele räsar! 

Arboru-i ideia, 

Frunzele-s aceia 

Ce 'nviaza Tara 

20 1-43 'idled sus: 

Ut sylvae foliis pronos mutantur in 

annos, 

Prima cadunt .... 

Horatius

POEZI/ 47 

Când furtuna muge 

fricosal fuge, 

Altii iau povara 

Celor ce s'au dus I 

1871

48 

SCRIM LITERARE, MORALE I3I POLITICS 

FEMEIA CU CATELUL 

(FABIJIA) 

Mi-a venit azi o ideie, 

Vaztind pe pod o femeie, 

Intocmai ca Tara mea, 

Vai de mine si de ea! 

5 Un copilas, ca o floare 

Ce 'mboboceste la soare, 

Abia pfisea pe picioare, 

Mergand singurel pe pod, 

Mereu izbit de norod 

10 i far' ajutor de nime 

Croindu-si drum prin mullime, 

Cad mfi-sa, muiere rea, 

In brale la sfin Iinea 

0 spurcata de calea, 

15 Indopand-o tot cu pane 

Deli parea mama de cane, 

Pan' ce pruncuIul sarman 

A cazut pe-un bolovan 

i-a spart ceafa mititelul, 

20 Ramanand numai catelul! 

Tara z-nea astazi ori math 

Tot asemenea o pate,

POEM 49 

Uitand fiii sai Romani 

Pentru fel de fel de eitni, 

Aduqi din strainätate... 

PAcate! 

1871 

4

50 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

CANH 1 LUPII 

(FABULA) 

Un cane plin de falli, 

Numit Buffon, 

Celebru liberton, 

Scriind istoria ce-i zice naturalg 

5 Din cartea lui Biuffon, 

Flcuse o 'ntrunire de cânime, 

Du lai, prepelicari, zavozi, 

Mai toTi nerozi, 

Si le gral din Inill lime: 

10 u Citni 

u Citadini! 

# Voi sa va dau un gat, 

# Ca om de stat. 

# Sfi qtergem urmele de barbarie, 

15 # De care mi-e ruOne mie, 

# CAci sunt civilizat. 

(< Netoleranca ruginitä, 

# Mwenit4 

# Din timpii primitivi, 

2 0 (< WI face exclusivi, 

Toatl deosebirea de organism 

Intro hip si cAne se mArgineste 

In coadA. 

Duponehel

POEZII 51 

4 UitAnd cA lumea-i azi cosmopolitA. 

4 In secolul acesta liberal 

4 Nu trebue 0 nu se poate 

4 A nu primi pe lupi la drepturile toate, 

s o efici dupfi codul natural 

4 Numit zoologie 

4 Se ftie 

q C'acqti jupfini 

o Si ei sunt tot un fel de ani, 

to 4 Cu noi de-o singurA tulpintt: 

4 Familia canink 

« AvAnd strtimin pe mopsul cel scApat 

4 In zile de potop 

4 Refold un hop 

25 * In Ararat ! ... 10. 

Senzatiune mare 

In lAtrAtoarea adunare I 

Cfileii mai ales 

Din spirit de progres 

20 Se distingeau prin gAlagie, 

ChemAnd pe lupi la hora de frAtie. 

Un cane ciobAnesc ntunci a zis: 

o Frumos e 'n teorie 

o 'n vis ; 

25 0 Dar vfi poftesc la stilni, 

o Ca sA vedeli voi armonie 

4 De lupi §i cAni ! * 

0 fabulA pentru RomAni, 

Cam inruditä 

30 Cll chestia israelitd I 

1872 

4.

52 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE 

VIERSUL 

Homer canta mania divinului Achile 

5i Dante Tartarul cânta: 

Poetul, and se na9th in amartte zile, 

Amar 0 el ca lumea, nu calla pe copile, 

s Nici cupa bacchanal& nu-I poate Imbata! 

eu elite o data smulg harpa din tacere, 

Cand sparge Muza pieptul meu, 

Caci inima zdrobita rasuna prin cadere 

salt a. disperata in spasmuri de durere, 

10 ScoVind din agonie un Tipat scurt 0 greu; 

0 poezie neagra, o poezie dura, 

0 poezie de granit, 

Mirata de teroare 0 palpitand de ura, 

Ca vocea ragu0ta pe patul de tortura, 

15 Cand o silaba spune un chin nemarginit ! 

Ar fi o ironie A cant eu flori 0 stele 

In veacul nostru pe pamant, 

Cand ele sunt o larva, grimata cu vapsele, 

Iar adevärul geme tempeste 0 resbele, 

20 Blastem, urgie, neguri, pucioasa 0 mormant! 

LasaIi pedestrei proze minciuna curtezana! 

Al cantului entuziasm

POEZII 53 

Respinge veselia spoita §i vicleana, 

and totul fmprejuru-i printr'o imensa rang 

Exala din cangrena un colosal miasm ! 

Homer canta mania divinului Achille 

s i Dante Tartarul canta : 

Poetul, cand se nwe In amartte zile, 

Amar ci el ca lumea, nu canta pe copile, 

Nici cupa bacchanala nu-1 poate Imbata I 

1872

54 


OVIDIU LA GURILE DUNARII 

TRISTIA, lib. III, eleg. 10 

De-ar fi Ali mai adua aminte de Nasone 

In Roma vreo fiin14, §i dacal WA mine 

A mai rAmas acolo ceva din al meu nume, 

SA 9tie dar ca 'n Tara, In care-al mArii luciu 

5 In veci nu se 'ntfilne§te cu zodia 'nstelatA, 

Aici imi duc eu traiul in sanul barbariei, 

Cu fiarele sarmate, cu Bessii §i cu GeIii, 

Nedemni a le riispunde- un echo 'n versul meu! 

Ctit mai adia vintul rAcoritor al verii, 

to Aveam un zid de valuri, prin care ne scutwe 

De cruda lor nilvalA curgAnd la mijloc Istrul; 

Vai Insri cand sose9te posomorita iarnA 

Rtinjind grozava-i buzA, 9i când tncepe gleba 

A earunIi cu 'ncetul sub marmora de ger! 

15 Si crivalul porne§te, §i neaua umple norclul, 

Si cade, cade, cade: nici soarele, nici ploaia 

N'o mai topesc acuma, cAci frigul o 'mpietreqte; 

Si Oat sa disparA un strat, s'werne altul, 

Si-adesea 'n aste cuiburi de gheluri indesate 

20 Prive§ti Inteo gramadá zApezi din douA ierni!

POEZII 55 

$i-atetta-i de cumplitti furtuna deslAnlath 

bleat rApepte case, ductindu-le departe, 

$i turnuri maiestoase hi praf le risipepte; 

zguduit atuncea hi temelie polul, 

5 De spaima se 'nfioarA sAlbatecele ginO! 

$i barharul Imbracri nAdragi pi piei informe, 

Cat din a lui ftipturii de-abia se vAd obrajii, 

Dar petn 5. i prin blanrt dfi gerul hi putere; 

$i pulberea de ghiatrt pe barbA scrinteiazA; 

10 $11 te coprinde groaza, mind sloiuri cristaline 

Se 'nchiaga printre plete pi se ciocnese cu freamAt 

L'a capului mipcare; pi 'n vas Inghia/A vinul 

De-1 scoli In bolovane pAstrand figura oalei, 

'n loc a soarbe spum, mAnanci bucAli de yin! 

15 Sa mai descriu eu oare, cum raurile toate 

In poduri le preface suflarea cruntei ierne, 

$i-atunci din obosealrt c'un strop de al:A vie 

De vrei stfimperi setea, spargi Int Arita ghia0 

SAptind adânc o groaprt cAscatA ca un lac! 

20 Chiar urigul Istru, pe care nu-I Intrece 

A Nilului lfirgime, acuma se sbArcepte 

Sub viscolii de crivrq, pi-albastrele-i talazuri 

Se fac o marl& tare, pi pe furip sub &ma 

Se scurge 'n toiul mArii prin cele inulte guri! 

25 i p'unde mai deuntizi plutea corrtbierul, 

S'alunecA piciorul srtittind fArA sfiala ; 

$i-a calului copitA izbepte cu rfisunet 

In lespezi fliurite din colosale valuri; 

$i 

boii tarà fricrt pe-aceastfi nouA punte, 

90 Sub care stau Inchise prpAstii desfundate, 

Alene trag caruta nomadului Sarmat!


De necrezut, i totu0 eu am vazut chiar marea, 

Chiar marea 'nciitupta de-un bloc imens de ghiata: 

Tacuta, neclintita sub Teasta-i lunecoasa ; 

$i 

n'o vazusem numai, dar am umblat eu singur 

5 Pe creqtete marine calcand ca pe Iarâna 

De-aveai i tu a trece asemeni mari, Leandre, 

Nu te 'nghilea 'n vAlvoarea-i un mai ingust abis ! 

Respins de ger, delfinul tot in de9ert se 5ncearca 

In aer sä tresalte pe-a marii suprafaTa ; 

10 i vântul dela crivaI, trantindu-se cu sgomot, 

Turbeaza far' sa poata un val din loc sa mipte ; 

$i 

vasele, ca 'n cercuri de marmora coprinse 

De ghiala ce le 'ncinge, stau iepene: vasla9u1 

Talazurile dure azi nu le mai despica ; 

15 i 'n unda degerata, cu capete afara 

Vezi pe§tii ce se 'ncrusta, i unii mai traiesc ! 

Atuncea dar când Pontul i Dunarea spumfinda 

De iarna 'mbrati§ate prin pieli/a de ghiala, 

P'a Istrului lucioasa i milturatift cale 

20 Calari pe cai salbateci vrajma0i yin incoace, 

Vestind a lor sosire sagelile ce sboara, 

$i ramânând drept urma pamântul despuiat ! 

25 

Taranii fug departe, Iasând câmpia prada, 

Si barbarul rfipqte putina-i avutie, 

Tot ce putu sa strânga sateanul prin sudoare: 

$i 

carele, i turme, i saracia toata! 

30 

Apoi pe robi ti leaga cu mAinile la spate... 

Se duc, se duo sarmanii, privind cu desperare 

In urma kr ogoare ce n'o sa le mai vaza 

i focul ce se 'nalla din ubrede colibe ; 

Caci barbarul aprinde, doboara, mistue§te 

Tot ce nu poate duce, tot ce nu vrea sa duca,

POBZII 57 

$i stoluri de victime sucumba sub sligeata-i 

In \rad Incarligata, al carei fier supsese 

Din ierburi uciga§e un suc Inveninat! 

Aci 0 'n timp de pace razboiul te 'ngrozeOe; 

5 De nu mai vezi pe barbari, e spaima ce li-o lasa; 

$i 

$i 

nirneni nu cuteaza pe camp sa traga brazde; 

lariat uitata ramane sterp pamantul; 

Nici desfatatul strugur nu creoe 'n umbra vilei; 

Nici fierbe mustul dulce in 'naltele basinuri; 

10 Un porn nu se zareoe, pe care ca 'n vechime 

Sa aerie un Acontiu cuvinte de iubire; 

Pustie, trista, nuda, nici arbore, nici frunza... 

Fugi, fugi de-aceasta Tara, tu omule ferice! 

$i 

totu§i din Intreaga nemarginita lume 

15 Aice, ah! aice osanda m'a tramis! 

1872


DARUL DUNARTI 

DIN OVIDIU, PONTICE, III, 8 

M'am tot gandit, amice, din dunareana tar& 

Ce ti-a§ putea eu oare la Roma sa trámit? 

E cAutat argintul, sau aurul mai bine, 

Dar a-I primi nuli place, deprins mereu a da; 

5 Si-apoi In aste locuri nici s'au visat comoare, 

Abia putfind o brazdfi sA trag'à bietul plug! 

Pe-al tau vestmânt .adesea purpura str5luce§te: 

Purpurii strillucità a§ vrea eu sd-Ii ofer ; 

Dar turrnele sarmate dau Ulna grosolana 

10 $i. n'ar putea s'o pinga o 1ab4 de Sarmat ; 

Nici fetele nu -ose, ci macina la grille 

Sau umbra' dupa apfi cu donica pe cap ! 

Aice blânda \Tip a strugurului dulce 

Nu se 'mplete§te verde in jurul unui ulm, 

15 Nici arborul nu-§i pleaca mladiole 'ncfircate 

De fructe parguite sub luminosul cer: 

Pelinul singur numai inform Imbrac5. §esul 

Si nu rode§te câmpul deck amaraciuni! 

Pe 'ntregul -cArm sinistru al marii furtunoase 

20 Chtând o suvenire §i negasind nimic, 

Din crudul men exiliu eu I%i trfirnit o toll*

POEZU 59 

Pe care-am indesat-o cu scitice sfigeTi, 

Dorinduli ea vrajma9ii ce-i fi avand sfi caztt 

Tori unul cite unul sub otAvitul fier! 

In este vfigäune salbatece 9i dure 

5 Sfigeata 'nveninath e singurul condei, 

Ce aerie 'n vastul spaIiu poeme Angeroase, 

Avand in loc de versuri cadavre puse 'n Or! 

Resbelul in turbare e Muza dunareana.: 

Cu fruntea descreTith primqte darul meu! 

1872

60 


CIOCARLIA 

Se duce ciocArlia spre pri mai fericite, 

LAsAnd mAhnita lama cu viscole §i. ger... 

PlApAnda melodie, poete 'mbAtrAnite, 

Cu 'ncetul se retrage §Iluziile pier! 

5 Natura cAruacitä O-acuma tot mai cata 

Pe blAnda cAnatoare cu cAntecu-i pierdut! 

Nu mai spera, poete, In inima-li sfArmath 

SA redeoepii avAntul doritului trecut! 

Se duce ciocArlia A' cAnte 'n depArtare, 

10 Acolo unde vara mai poate strAluci... 

Ce mai a9tepti, poete? E ziva de plecare! 

Vei mai anta odatà... dar numai nu aici!

POEZII 61 

MATER DOLOROSA 

Eoi Dumnezeu, Isuse, 0 mAntueoi o lume 

Prin moartea-Ti nascatoare de noile idei; 

Dar mama e Maria... ce-i pas& unei mume 

De lume 0 ne lume, &and piere fiul ei? 

5 Tu mori, Cel far' de moarte, caci alte cruci Te chiama 

In alte lumi, d'a randul, pe buni a-i mangaia. 

Eoi Dumnezeu, Isuse; Maria insa-i mama: 

Piroane, ea le simte; oTet, 11 soarbe ea! 

'alearga ratticita, turnand Fecioara Banta 

lo Margfiritari de lacrimi pe calea lui Isus; 

plansul nu-i mai sea* ci-Ii pare ca s'avanta 

S'avanta 'naripata spre sferele de sus. 

Taranul poveste0e a lui e poezia! 

15 

CA din acele lacrami albina s'a nascut: 

Amar i-e acul; mierea-i e dulce ca Maria ; 

$i 

tot pen flori colindA, catand pe cel pierdut... 

1888


ALB I NEGRU 

Blanda toamna dunareana, desmierdfindu-ne, s'a dus, 

Totu-i alb §i-i reee totul: jos, omatul; bruma, sus. 

Moarta-i lumea cea albita, peste care, IAA. fala, 

Vara nori §i fara soare, greu atarna alba ceaTa. 

5 erpue§te 'n aer fumul 0 se 'ntinde alburiu 

Din colibe, troienite ca sicriu langa sicriu. 

In zadar privireali cata negre benghiuri In albeala! 

Pan' §i umbrele sant albe pe cea marmura de ghiala! 

Insa iata, ca Oreaguri de calugari fn sobor, 

10 Vaz ceva negrind in zare: ciorile pe §es cobor 

$i 

de spanul chip al iernii, vesel croncanind, s'agaIa... 

Mu lt mai drag mi-e viul negru decat albul fãra vieaVa! 

1888

POEZII 63 

MULTIPLICAMINI 

BALADA BURGHEZA 

Hagi Tudose, vecti zaraf, 

i-a logodit acum pe fata; 

Caci, de! era fatoiul gata, 

To cere corogea un graf. 

5 PoveOile babeoi ne spun 

C'a fost, in vremea cea batrana, 

Un dafin ce 'nchidea pe-o zana: 

Era un Wertheim, darA, mai bun. 

io 

Din Wertheim darn, tremurand 

i 'ncet, Hagi Tudose scoate 

Nu pe vr'o zana, ei bancnoate 

$i 

le desfarra pe rand. 

Apelpesit §i ahtiat, 

Le 'nhacd graful cu toptanul. 

15 Ce-i mai ramane? Deci la anul 

Contesa na0e un baiat. 

De bucurie nu mai pot 

Cel vrednic tat& 0 cea mama ; 

Hagi Tudose, mai cu sail* 

20 E chiar nebun dupa nepot.

64 


In sus, in jos, ca zapficit, 

Nepotul! i mereu nepotul! 

Tejgheaua 9i-a uitat cu totul 

Hagi Tudose cel sgArcit. 

5 Nu-i vorbfi, fats vi-o iubea, 

Dar pe nepot... he, alta treabti.! 

Miratrt, fie-sa-1 Intreabã: 

De ce nu-i astfel §i cu ea? 

De ce? mai Oiu eu... cum, zic? 

10 4 La catastih, negustore9te, 

4 0 Arad ca nu se potrive§te: 

Tu mare eoi, el este mic. 

a Ali 

a Apoi... apoi... 1) Tacu apoi. 

De unde tocmai el a oie 

15 Probleme din psihologie? 

Si stä, privind la amfindoi. 

e El mic, ea mare ; la ctintar 

« Fireoe-i mai u§or nepotul ; 

0 Mai scurt, de-i masura cu cotul, 

20 4 11 poi b&ga Inteun sertar. 

« Il poTi baga inteun sertar ; 

POEZII 65 

Inteun tarziu, ie§ind din hal, 

El lasa inima-i sa zica: 

0 Mai dulce-i camata, chiar mica, 

s Deck un mare capital. 

5 5 De 'ntai un ghem, apoi un vraf, 

0 Tatunci dobanda mai sporeqte... * 

Un stranepot de-acu '1 doreqte 

Hagi Tudose, vechi zaral. 

1888 

5


AFTEPTAND 

I 

Sunt trist, 0 trist aunt totdeauna. 

De and... ? de ce A spui de cfind? 

0 -tie soarele §i luna 

De-atunci privindu-mfi pe rind! 

5 Sunt trist; nu-mi cereli veselie, 

Lasa-ci-ma at plang mereu. 

A rfide eu? ce ironie! 

Ce rfis grozav a rAde eu! 

Sunt trist; §.1 lacrima fierbinte, 

to Din geanfi-mi ve§nic picuriind, 

Mi-aduce singura aminte 

C'am fost eu vesel oarecfind! 

II 

Un §ir de ani, tu retndunica, 

Pe varà te 'ntorceai la noi. 

15 Eu revedeam pe-a mea Lilica: 

Eram o lume amilndoi! 

Din doul aripi un avant, 

Din dotal eonuri un cuvant, 

Din rapeodii o epopee, 

Oriunde ae fi, oriunde-i ea, 

Noi pururea vom ecanteia 

Ca una singura idee!

POEZII 67 

Plecai la iarna; eu aice, 

Ca ursu 'n vizuina sa, 

Traiam dormind; dormeam ferice: 

Dormind eu te puteam visa! 

5 In vis iernatec, numai val.& 

Visam mereu; apoi deptept, 

Re'ntoarsa, te primeam eu iara, 

Cu flori pi frunze, pe-al meu piept! 

Tu ai murk; pi totu-i rece, 

10 $1 totu-i lama fax% vis; 

Dar iata-iata Moartea trece 

In sboru-i catre paradis... 

Apteapta-ma, o! randunica; 

Pe vara ducu-ma la voi 

15 Sa-mi mai revad pe a mea Li lid: 

Sa fim o lume amandoi! 

III 

Din vierme fluturul se napte 

$i tu din mine te-ai nfiscut: 

Tu floare vesel sburatoare, 

20 Eu nu ptiu ce mahnit pi slut! 

De pe 'nalcimi nemarginite 

Pogoara-te la tatal tau: 

Sa te mai vad; Vapoi, voioasa, 

Te-i duce iar la Dumnezeu! 

25 De m'ai iubit a miia parte 

Din cat eu vepnic te iubesc, 

Pe-o clipa numai lasa raiul 

Si vino 'n sanul parintesc; 

5e

68 SCRIERI LITER/UM, MORALE $1 POLITICS 

Sau, ca o stea cu mii de raze 

Intinde o razA prin eter 

Rana la mine sä strithata: 

Un capgt jos gi altu 'n cer! 

5 Desmogtenit de vieala vieIii, 

De vrei un pic sA mai invii 

Pe negrul jalnicul Vau tan, 

De ce nu vii? de ce nu vii? 

De o fi actilo, 'n cea lume 

10 Vr'o piedea a crudei Boni, 

Oprind pe ingeri sä mai vie 

La cei ce, vai! nu-s Inca morci; 

De-o fi, ei bine! cu al täu zâmbet 

La Dumnezeu te 'nal-VA drept: 

15 Zimbegte-i cum zâmbeai tu ruie, 

'o sa te lase... eu te-agtept! 

Tu floare vesel sburatoare, 

Eu nu gtiu ce mAhnit gi slut: 

Din vierme fluturul se na§te 

20 i tu din mine te-ai nAscut! 

IV 

Si nevazutfi, ea-mi raspunde: 

Nu pot veni, dar sânt ; 

Fii miingiliat!... 

Egti uncle?... unde? 

25 - Nu ma cata 'n mormânt! 

IntrInsul vei gasi o haing, 

Pe mine nu. Mi-e greu 

SA-li desvälesc a mortii tainä;

POSZII 

de-a§ putea, nu vreu! 

Nu vreu, cad trebue-a ta cruce 

Pang 'n sfar§it s'o duci: 

SA suferi !... 

s Numai de m'a§ duce, 

RAdic 0 mii de cruci! 

SA §tiu ca 'n cele lumi senine 

Iar ne-om mai revedea... 

De nu-mi rAspunzi, all! altul cine 

10 Vre un raspuns sa-mi dea? 

Intreb pe filosofi de-a-randul, 

Intreb ... 

Nu-i Intreba! 

Ei toarnA 0 rastoarna gandul, 

15 Dar inimile ba! 

CArarea vieiii viitoare 

De vrei s'o nemere§ti, 

Vei §ti rAbda ; §'oricat te doare, 

SA crezi 0 sä iube§ti ! 

zo Tu vei putea sa 'nvingi ispita, 

CAci doar e§ti tat'al meu! 

A crede §i-a iubi, atata 

Ne cere Dumnezeu... 

Cu groazA cugetam la moarte 

25 Cand tu erai In fala mea; 

4 Ce neagrà, ce cumplita soartA 

4 SA mor %sand aci pe ea 0! 

Tu nu mai e§ti: murit-au toate! 

De atunci eu ma &den mereu: 

30 a Ce dulce vis, ce voluptate, 

4 Cand ea muri, sA mor §i, eu! # 

V 

69

70 

SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICK 

VI 

Cali uciga§i ce lumea-i osande§te! 

De ce un osandit nu se gase§te 

Pe care eu sa-I binecuvantez? 

Loveasca-ma curand oricum ii place, 

5 Dar numai fara gre§: un glonl, qi pace! 

Atata mai visez! 

Averea-mi s'o rfipeasca el nu poate, 

Caci colo 'n cer sunt ale mele toate, 

Si pe pamant orfan eu am ramas; 

10 D'aceea, oh! tot rog sa se gaseasca 

0 mana de-uciga§ prieteneasea, 

La care sa ma las. 

Ea m'a uitat, a morIii dulcea zina, 

Ea dupit care ne 'ncetat suspina 

15 i geme sufletu-mi, ea Prometeu; 

Un suflet ce se sbuciuma §i Iipa, 

Dar care 'n veci nu s'a 'ndoit o clip& 

C'a§a vrea Dumnezeu! 

Ar fi u§or printr'o mi§care-a manii 

20 Sa-mi sdrumec ieasta, sa-mi sdrobesc plamanii, 

Sau un pahar cu-otrava sa-mi inchin; 

Dar a fugi, oricum, e ini§elie: 

Osta§ul cade mandru 'n batillie 

De-i moartea prin Destin. 

VII 

25 Cand vrei sa mori, la doftori alearga mai in graba I 

A kr e sa omoare: aceasta-i steaua kr. 

Li-i drag sa curme-o vieala ; §i fie chiar de giaba, 

Ei spinteca §i taie c'un aer zambitor:

POEZII 

Nici ca simle0i tortura! Ca lai iertali de lege 

D'a pedepsi cu moartea pe cel nevinovat, 

Ei sunt in omenire mai regi &cat un rege: 

Regi fara nici o frica, regi far' nici un soldat I 

5 Un doftor, cel mai gade, nu-i greu a mi-1 alege: 

Eu vi I-am aratat. 

Dar el n'o sä mai vie, caci printr'o vorba numa, 

Rfinjind In gluma dansu-i acel nelegiuit! 

Imi ucisese fiica, precum ucide ciuma 

10 Cand adiaza 'n treacat spre cel nenorocit! 

Nu, nu, el n'o sa vie la patu-mi de durere. 

H opinte9te groaza. 0, Dante tu sa-i spui 

Cum Ugolin cu dimii rupea pe Ruggieri, 

i. din0i mei sa simta scrapind In capul lui!... 

15 Il las' sa tot traiasca, dar versu-mi sa-1 Infiere 

In veacul veacului! 

VIII 

Ce sanatos mi-e starvul! Nimica nu ma doare, 

Si totu0 mor. 

Fiinla-mi de boa% 0 nu de varsta moare, 

20 Murind de dor. 

Zi dupa zi apune 0 noapte dupa noapte, 

Si 

eu tot scap; 

Dar nom.' 0 zile 'ntr'una aud ciudate 9oapte 

In piept 0 'n cap. 

25 In orice diminealk uitandu-ma la mine, 

Ma laid mai dus; 

In fiecare sea* grozava pofta-mi vine 

Sa plec In sus. 

71


Cu cat Imi scade carnea, tinzand mereu sa moara 

Incet-incet, 

Pe atata cugetarea-mi s'avanta mai upara: 

Sunt mai poet. 

5 Vorbesc cu nevazutul 0 dansu-mi poveste0e ; 

Iar eu ma mir: 

De ce, and sus mi-e duhul, jos nu ma mai porne0e 

La cimitir? 

In cer eu sorb prin suflet Intreaga ve§nicie, 

io §'aci-s nimic: 

Bucata-mi pamanteasca incape 'ntr'o cutie... 

Curand un dric ! 

Tree somnoros prin lume, 0 numai printre stele 

Mai sunt de0ept: 

15 Ma duc! ma duc la tine, lumina vielii mele, 

Nu mai :Wept! 

IX 

E sfanta a ta slova, 04 drept ca ea sa fie 

La maica-ta 'n pastrare, ca mowele 'n altar, 

Dar cat e scris de tine, 

20 Azi mana-rni o prescrie: 

Sunt ceasuri mai senine 

In negrul meu amar. 

Lungi nomi prescriu, iar ziva tiparul pirone0e 

Inaltali cugetare: foi dupa foi rasar. 

25 Cu lacrimi 0 suspine, 

Mid tomul se gate§te, 

Ma cred mai tang& tine: 

Baut-am un pahar!

POEzIr 73 

Grabesc! Mai sunt In sticla vr'o cateva pahare. 

Tom dupa tom, ca raze din cer, voi repezi; 

Si lumea atunci pe tine 

Priveasca cu mirare, 

5 Iar eu, o maracine, 

Pe loc m'oi vegtezi. 

A/i fost voi oare la Abrud? 

Acolo-s muncii o comoara: 

In piatra da ciocanul crud, 

to Mai &à, mai da a suta oara, 

Tot da salbatecul ciocan, 

Sburand scantei ca din balaur: 

Se sparge bietul bolovan, 

S'atunci din el s'alege aur. 

15 Ce piatra tare fost-am eu! 

Ani mulIi Ursita ne'mpacata 

Ma tot izbea, izbea mereu, 

Pan ce m'am spart gi eu odata; 

Si din trecutu-mi spulberat 

20 - Un bolovan In agonie 

Gemand, In lume-am revarsat 

Odorul meu de poezie! 

'1889 

X

74 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC& 

5 

LA CASA DE NEBUNI 

Tficfind c'un semn opresc tasura, 

Täcând ma sui. Alt semn mai fac. 

Plecam far' a deschide gura: 

Birjarul, eu i caii tac. 

Cgci dobitoacele cuminte 

Degeaba le mai -Pi un spiciu, 

Când ele, Ma de cuvinte, 

Pricep mai repede un biciu. 

Vreau sà vorbesc dar cu nebunii 

113 In falansteru'n care unii 

Sunt mari poeli i mari tribuni. 

Deci: hai la casa de nebuni! 

Imi iese doftorul. DA-mi pace! 

Cu cei minto0 eu n'am ce face, 

15 S'a§ vrea pe tori sg-i pot uita: 

Venit-am nu la dumneata... 

In jurul meu se 'ntinde un petec de grading 

Cu flori i pomi, amestec de umbra 0 lumina ; 

Iar printre ele falnici, incet, nepasatori 

20 Pglesc, albind ca spectri, superbii visatori. 

*

5 

POEZI1 75 

In fund, tot alb ca dânii, salcamul inflore§te. 

Nebun 0 el, mirosu-i in yard ti risipeqte. 

Jos la tulpina-i larga, sub desu-i coveltir, 

St neclintit un tartar c'o faItt de martir. 

Privire mai senina 0 mai patrunzatoare, 

Mai multa bunatate pe-o buza zambitoare, 

0 frunte mai märeallt, pe care cu fiori 

Prive§iti un cer cu raze 0 totu0 plin de nori, 

0 fala mai cu farmee, o faIa mai oglinda 

10 De 'nalta eugetare §i de simlire blanda, 

totul gingt3q, palid, electro-straveziu... 

Eu n'am vazut-o 'n vieata 0 nu pot s'o descriu. 

M'apropii. Catatura-i pe loc ma pirone§te. 

Ramai intr'o uimire. El galeq ma privgte; 

15 un glas ce te strabate prin timbru-i fecioresc 

Rasuna: Vii la mine. 0 §tiu i te iubesc. 

Gaud pentru 'ntaia data 

In lumea vinovata 

Al Tatalui cuvant 

20 S'aduc o viea notta 

M'a pogorit, ca rota 

Din stele pe pamant, 

Cazui mahnit pe palfimida, 

Cazui pe frunza cu omida, 

25 Cazui pe buruieni cu spini, 

Si roua cea dumnezeiasca 

Din balarii facu sa creasca 

Lamai i rodii i maslini!


Acum pentru a doua oara 

Din ceruri Taal ma coboara, 

Cad raul btmtue mai rau; 

Mai rau ca oricând altadata 

ts Icoana lumii e scaldata 

De sfingiuri fara Dumnezeu! 

M'arat, strigand sa stânga 

\Tapia cea natfinga 

A groaznicului tun... 

lo Vorbesc, §i. 'ndata gloata 

Ma 'mpinge la Golgoata 

Si -00' ca-s nebun! 

A§tept Caiafii sa m'apuce, 

4tept sa 'nfiga iar pe cruce, 

15 Sa. 'ndoape cu olet pe Crist. 

Prin chin solia-mi se 'mplinqte 

Prin moarte-mi omul se 'noe§te, 

Si tu-mi vei fi evanghelist. 

D'aci vor inceta razboaie, 

20 Cel tare n'o sa mai despoaie 

Si 

nu va mai rabda cel slab ; 

*tiintd, arta Vavutie, 

Unite 'n pace prin fra/ie, 

Vor curge dintr'un singur jghiab. 

25 In cer m'adasta plata. 

Piroanele sunt gata. 

Loviti, lovili, mereu! 

Ma doare, i-s ferice, 

Caci rastignit aice 

30 Ma intorc la Taal meu!...

5 

POEZII 

* 

Un nu oiu eine, scund grascior, 

Buzat, cu fa-ca de bujor, 

Spre noi Inainteaza 

.i.-ini zice: lasa-1 ca-i ursuz! 

El tot poste§te ca Isus 

ve§nic aiureaza. 

Dar nu te turbura. Pe-aice tot ce este, 

E numai visul meu, pe toli eu va visez. 

Dormind va nascocesc, va Os ca 'ntr'o poveste. 

to Dar ce eoi tu? 

Ce-s eu? Ma chiama Chichirez... 

Ali spune tocmai ce-s, nu prea gasesc cuvinte. 

In vis, aunt un nebun, de nu m-a§ de§tepta; 

In fapta, cand nu dorm, sunt sanatos la minte 

15 Tam un stomac de lup cand are ce manca. 

SA te mfinânc sau nu? Ba. Fii acum pe pace. 

In vis eu sunt satul §i nu m'auzi urland. 

Nebunii sunt hraniIi, si-a fi nebun fmi place, 

De nu m'a§ de§tepta, caci adormii flamand. 

20 Ce adormire, vai! Cand trupul alipise, 

Atunci visez Ca tree pe langa un brutar. 

Sunt altfel nm cinstit, dar ce sa faci cu vise? 

In vis, imi pare rail, furai ca un What.. 

0 jiml'o oerpelii. Ma prinde gi m'apuca. 

25 Plecam la comisar. Ma judeca pin vis. 

Un polioi visat nu-i oare o naluca? 

0 palma Ii carpesc §i dan§ii m'au litchis. 

77

78 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

Eu li priveam cu haz, 0iind ea visu-i gluma, 

De nu m'a; de0epta, flamAnd a§a cum fui; 

Pe-un Cuza de-Eq visa, eu Il Injur de mumk 

Ba 04 omor In vis. E vis. Ce-i pasa lui? 

5 Un mare tfiraboi urmeaza dup' aceea: 

To/i sbiara ca-s nebun, 0 lup! aici m'aduc... 

Ca-i vis, o 0iu, ap-i, dar nostima-i ideea 

Pe cetaleni flamAnzi sa-i duci la Balamuc! 

De-atunci manAnc ticnit; am came, paine, poame, 

10 Un singur eau: In vis ma satur Indestul 

S'apoi visez c'adorm visAnd ca-mi este foame. 

Grozav !... Dar iar visez ca ma de0ept satul. 

Eram flamAnd. Acum petrec 0-s prea ferice. 

Mai rad de cei nebuni, mai rild de mutra ta: 

15 E0i cam posac. De-ai fi aevea, eu li-a9 zice 

S'adormi 0 tu. Ha, ha! De nu m'aq de0epta! 

A ! iata cineva mai potrivit cu tine: 

Mo§neag posomorat cu nasul tot pe sus. 

Ce vis ciudat! eu, bre, m'a§ mulcumi mai bine 

20 Pe-un Capp sa-1 visez decAt d'alde Isus! 

* 

El pleack iar batranul, un chip de mowe stAnta, 

SurAde 0 -mi intinde o mana de schelet ; 

De 'ntAi §opte§te 'n cer, privind cu ochii linta 

In zarea dintre arbori, 'apoi ma 'ntreaba 'ncet: 

25 - L-ai auzit, ce dulce 0 mAngAios vorbe0e? 

Vorbe0e cine? unde-i? 

Nici tu n'ai auzit? 

Eqti surd 0 tu ca dAn0i! Pe toli va 'nnebune§te 

Materia cea bruta, pe tori v'au asurzit!

POEZII 79 

Urecheaii nu-i ureche! Tu nu 9tii c'ai In tine, 

Ascuns In fundul minii, pitit In duhul Um, 

Un alt auz ce-aude din sferele senine 

Pe spirite, pe ingeri, pe insu9i Dumnezeu! 

5 Tu n'o 9tii, cfici I6retna te 'nlfin/ue 'n crttuO, 

Caci sufletuli robe§te robia cea mai grea, 

Caci lutu-i purarie, din care n'ai vr'o ugt, 

Si lit a sparge zidul de vrei s ie§i din ea! 

Tu nu-1 auzi, s'armane? i ate el mai spune 

10 E fiul meu, pe care In lupta la Vidin 

Un glonl 11 räpusese, i totu§i o minune! 

Din ceasul morIii sale trAe§te mai deplin. 

II vezi acum? Prive§te-1! 

Nu-1 vAd. 

15 Orbire crud5.! 

E§ti unul dintr' aceia ce jurà pe tipic 

In lume sä nu 9tie, sub soare sâ n'auda 

Deck ce 'uvula 'n gcoalà: o buche i nimic! 

Prin vazul cApalânei qti vita, care crede 

20 Ca firea dat-au ochii sti vezi cum sä manfinci! 

La om e ochiu 'n suflet, privind ce nu se vede: 

Mai raza cleat raza, el trece i prin stand! 

Nu-I vezi? E chipe§, mAndru, cu nimbul tot lumine, 

0 frunte cer sub eare doi gemeni curcubei 

25 Cunung doua stele ce m'aIintesc pe mine 

Si yin a se rfisfriinge duios In ochii mei. 

Sub stele... ah! ce zambet! Cand piatra lacrameaza, 

Din lacrima-i nqtearsA se face-un stalactit; 

Dar va zfimbi g'o 

piaträ, de i-ar fi dat sa vaza 

30 Cum dânsul imi zfimbe§te de cfind ne-am desprulit.

80 8CRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

5 

10 

15 

20 

25 

30 

gura-i se deschide; rasuri i crini s'arata: 

Sunt buze 'n care-mi pare ca vàd intregul Mai! 

Iar ca parfum cuvantu-i se 'ntinde i ma 'mbata: 

Ce-i muzica la oameni, la ingeri este grai... 

De fiu-sau el imi vorbea 

Iar eu vedeam pe fie-mea 

Dentai lucind ca o scanteie 

Apoi ca pasare de-argint 

Plutind uqor dare pamant, 

Si 

iat' o zana de femeie! 

De fiu-sfiu &Ariel imi vorbea, 

Eu auzeam pe fie-mea, 

Dental a unda 'n departare, 

Apoi un tril, apoi un cant, 

Sunand din cer pan' la pamant 

rasunand in sarutare! 

De flu-Am el imi vorbea, 

Dar eu eram cu fie-mea, 

sufletu-mi n fericire, 

Sburand intr'un nespus avant, 

Imi lasa corpul pe pamant 

Rostogolit in nesimtire! 

De-atunci o due ca i 'nainte: 

Privesc ce unii dreg, 

Ascult ce a4ii spun, 

Urasc pe cei crezirci cu minte, 

Si nu pot sa 

Ca n'am ajuns nebun! 

1889

ClEZII 

GAUDEAMUS 

Ce n'est pas d'un ommeil Uterus) quo 

'endoet 

Le mourant qui i'affaisse en ferment 

la paupitre... 

Julia Hasdeu 

Ciind o fi s'a m5. duceti la criptä... 

Nu pe mine, ci vasul rfimas: 

D'ocamdat4 in vasu-i Infipta 

0 facile sclipind din cel vas 

5 0 senina 

lumina 

pe-uu ceas; 

Cilnd o fi sa-mi rostiti la cuvinte 

De iubire, dulceagul volum 

lo Ce se 'ndruga la toti pe morminte, 

Ba la unii popasuri pe drum: 

SA rlimaie 

tamAie 

cu fum; 

15 .2%.9 dori sa' vild fete voioase 

s'aud imprejuru-mi ciintand: 


$i cu suflete dragi, cari In soare 

Tot adasta sosirea-mi cu jind, 

Eu veni-voi la cea sarbatoare 

Pe co9ciugul meu, raze 'mpletind, 

5 0 sglobie 

chindie 

sa 'ntind ! 

Sa ma bucur, satul de-a mai pMnge... 

Ce mai lacrimi varsai pan' sa plec! 

10 4 putea, la un loc de le-sq strange, 

Innotand prin durerea-mi sa tree 

$i cea groapa 

de-o §chioapa 

s'o 'nec! 

15 SA ma bucur, caci omu-i o treapta 

Pe sui9u1 cel Fara de-apus, 

$i martirul meu cuget WeaptA, 

Ieri un vierme 0 maine-un Isus, 

Cale lunga 

20 s'ajunga 

mai sus ! 

1889

POEZII 

TABLE-D'HOTE 

LA JUBILEUL DE 25 ANI AI REVISTEI FAMILIA" 

Am tot glumit 

Cat am trait 

In birta0ta lume; 

Si 

'n Joe de bani, 

s Ca multi golani 

Mancam platindu-i glume; 

'am tot glumit, 

Cat am trait 

La masa cea comuna. 

lo Vacum glumesc, 

Dar ma graben: 

Sa plec curand afara. 

Un pranz mai prost 

Nici c'a mai fost, 

15 Nici sa mai fie iara I 

Am tot glumit 

Cat am trait 

La masa cea comuna ; 

Vacum glumesc, 

20 Dar ma grabesc; 

Mâncati, 0 pofta buna! 

1889 

6* 

83


DUMNEZEU 

Avez vous entendu, quand la nuit est sans voiles 

La vaste mer chanter ea chanson aux étoiles r 

Quelle musique, amis ! Dieu parle en cette voix. 

Sublime createur de Vinfini son monde 

Dieu prate a l'océan cette basse profonde 

Et l'océan chante ses lois. 

Bonsoir, amis ! Ce Dieu, par qui le ilot murmure, 

Par qui tout prend naiseance et vit dans la nature, 

Qui fit ce qu'on ne peut ni comprendre Ili voir, 

Comme les flots des mere, comme les choeurs les anges, 

Banissez-le sans cease et chantez sea louanges. 

Au clair de lune, aznis, bonsoir: 

Julie Hasdeu, Au bord de la mer. 

lig vrea sa smulg din mine un cantec, numai unul, 

Un singur de pe urma: copil intarziat 

Ce mu se nagte Inca, dar totugi, plin de vieaTa, 

Duioasa muma-1 simte sub inima svacnind. 

5 Un cantec, numai unul, acum la carunte le, 

Ca Fat-frumos din basmul cu é fost-au-fost un mog *. 

E garbovit batranul, dar fiul cat un munte 

Miratei lumi va zice: dintrInsul m'am nascut. 

Un eantec, numai unul... Cand soarele-asfinIegte 

lo Pe-un alt taram sa treaca, eternul calator 

Pamântului ii toarna lumini mai arzatoare 

pleaca, iar odihna s'agterne pe pamânt.

POEM 

Un cfintec, numai unul ! Dar rima cea cocheta 

Alearga dupa tineri, 0 eu s'o prind nu pot ; 

Tar and, räutacioasa, s'apropie de mine, 

Gfindirea mi-o cioplqte, iqind ceva mai mic. 

5 A, rima rasfalata! Crezi tu ca far' de tine 

Batrânul nu-i In stare sali taie din granit 

Un dintec ce nu piere, un imn ursit pe veacuri, 

Faretele ciclopic durat far' de ciment ? 

0 rima, ce-i aceea? E haina de parada 

10 C'un card de deeoralii smallat 0 poleit, 

Sub care toil de-a-randul Ili par ca-s de-o-potriva, 

i-adesea chiar piticul se leagana &amt. 

Nu-i poezie rima. Homer 9' Anacreonte, 

Virgiliu 0 Horaniu n'au stat a fauri 

15 Pe 4 Tisa-plansu-mi-s'a... s, sonoare chilibu§uri 

Pe-o cartifa menite s'o schimbe 'n elefant. 

Artistic e tenetul poemelor dantesce, 

Nu-i Insa pentru Dante. Gigant cu zurgalai! 

Divina-i Comedie ar fi 0 mai divina 

zo De i-ar lipsi aceste broboade pamfinte9ti. 

25 

Shaekspeare, Shaekspeare cel mare, Shaekspeare cel fara seaman, 

Al carui geniu soarbe tot neamul omenesc 

Precum cristalul prismei II vezi sorbind lumina, 

Shaekspeare, cand cata rima, vai ! nu mai e Shaekspeare. 

Tu fugi de mine? Fie ! IP mulIumesc. Odata 

Fugit-ai 0 de Milton cel orb 0 prigonit, 

i-atunci, din neputinIa croinduli o putere, 

A scris el fara rima sublimul Paradis. 

85


Da, tu-mi pliiceai 0 mie in vremile trecute, 

Cemd te-aacam la viersuri, cum fetele din sat 

Aca Vi la cosica cfite-un boboc de floare, 

Macar a far& benghiuri frumosu-i mai frumos. 

a Dap 0-i garofila cu frageda-i catri4ä 

Din rop 9i din galben, bucfili de catifea ; 

Dragut e fluturagul, garoafa sburatoare, 

Catifelat 0 dansul, 0 dfinsul efemer; 

Dar nu-i gamed. bradul, nici aquila nu-i flutur ; 

10 Lor nu le trebui rop 0 galben 0 pestriI: 

Prin singura-i m'arime se 'naltä cel ce-i mare ; 

Cel mic se 'nzornoneazà, caci e pipernicit... 

Un cântec, numai unul 0 cel mai de pe urma, 

AO vrea sil smulg din mine... Dar unde-i? Nu-1 brodesc. 

115 Acum II siml aice, 0-1 sims deja departe, 

i-1 sinic ca-i pretutindeni, §i sims ca-1 siml mereu. 

Eu nasc o cugetare, 0 dfinsali ia avintul 

Nimic n'o mai opre§te In spaIiu sau in timp ; 

A mea-i 9i parca-i alta, cAci este Para margini; 

20 A mea-i 9i-i infinitä, plutind in univers. 

E infinit In mine nu omul cel de came, 

Nu hfirca-i infinita, ci cugetarea mea: 

Artistul fgr' astAmpar ce ne 'ntrerupt imi joacA 

Pe clapele din creier, cfintând ca p'un clavir. 

25 i clapele tocite se prenoesc, se schimba ; 

La locu-i nu rämfine nici una dup'un an ; 

Dar eu sunt tot acelqi prin tot ce cugetasem, 

Prin tot ce cugeta-voi pe clape noi sau vechi.

POEZII 

Clavirul cand se stria, eu ma silesc a-1 drege, 

Ca m'am deprins cu dânsul, mi-e drag, m'am niiravit ; 

Cand nu se mai acorda, 11 spulber cu manie, 

Sau fara supb."rare 11 parasesc 0 plec. 

5 *1 pleaca cugetarea-mi sa-0 cate alte clape 

P'un alt clavir... Poete ! pa§e§te mai Meet! 

Nu desveli deodatfi altarul nemuririi: 

Lumina-i amele9te pe cei nedumeriIi. 

10 In mine-i infinitul !... Dar eu 0 Hotentotul, 

Un Cesar, un Platone, un Kant 0-un Eschimos 

Suntem aceea0 viIrt: la cel mai crud salbatec 

S'ascunde 'n cugetare ceva nemarginit. 

Cand -es aceste strofe, eu sinrc ca-i Ifinga mine 

15 Un scapar, o scanteie cu chipul lui Darwin, 

Si-adie peste capu-mi, §optindu-i: (( omu-i musca! 

4 Ce-i musca ? ce-i o iarba? 0 ce-i un bolovan?... * 

Si-a disparut ; iar glasu-i, mai rasunand In juru-mi, 

Cuvinte rasturnate mi-aduce: 0 musca-i om ! 

20 (t Din cremene-i o 'Planta, din planta-i animalul, 

(c Din om un Inger naoe, din Inger un Isus !... * 

Si cufundat in ganduri, privind cu zapacire 

0 piatra la picioru-mi rostogolitfi jos, 

Eu o luai in palma 9i-o netezii cu milk 

25 Zicandu-i: chiar in tine-i un punct din Infinit ! 

Prin punct se 'ncepe Iumea. Un punct dimensii n'are, 

Nirnic mai fara forma 0 mai nepipait ;. 

Dar pune '1 in mi§care, 0 linia se 'ntinde, 

Si linia-Ii da totul: deci, totul e 'ntr'un punct. 

87


Natura, firmamente, sistemele solare, 

Cu toate ate 'n ele §i printre ele sunt, 

Cu 'ncetul se desvoalta din puncturi se ce miqca, 

Din puncturi ce se mipa plecand din Dumnezeu. 

5 Din" Dumnezeu plecate, 0 ele-s infinite: 

Un punct nu se mrisoarä, fiind neTarmurit; 

Din Porta cea mai forla plecand, .§i ele-s lone: 

Un punct zideqte sfera, aci este centrul ei. 

Nu-1 in/elege mintea, nu poate sa-1 cuprinza, 

10 Atat de mare este 0-i pare-atat de mic: 

Minunea Met care in veci nu s'ar pricepe 

Tot ce se 'ntemeiaza pe-acest nepriceput! 

A§a 'n orice §tiinIA izvoru-i poezia. 

Chimistul §i Astronomul incaleca pe sfinx, 

15 Impin0 prin miriade de micuri infinite 

Ce-i due la infinitul cel mare: Dumnezeu. 

$i 

$i 

ceea ce nascuse pe-acele miriade, 

ceea ce le 'nnoada cu Unul infinit, 

ceea ce le-atrage unite laolaltà, 

20 Cea mai supremk lege, e legea de-a iubi!... 

Un cantec, numai unul §i cel mai de pe urma, 

Voind sa-1 smulg din mine, 1-am asvarlit in cer ; 

Din cer mi-1 crampolegte in creier cugetarea, 

Dar nu-i intreg: sfarqitul rfimase 'n cer pribeag. 

25 i cugetarea-mi plange, tanjind de umilinIa: 

(c Pan' la final imi zice nu-i chip sa ma radic ; 

o Extazul singur numai atilt de sus se 'nal/a ; 

(c Extazul, care leaga pe-un om cu Dumnezeu!*

POEZII 

Extazul. , e ce-i extazul? 0 clipa seculara, 

In care vezi atatea traite §i traind, 

Ineat un veac 10 pare, nu vrei sa erezi, 9.1 totu§i 

StiinIa-i nevoita sa murmure: a§a-i 1 

5 Mid omul cade 'n apa §i-i gata sa se 'nnece, 

Trecand In panorama pe denaintea sa 

Intreaga-i vieap, viea/a-i intreaga d'amaruntul 

0 simte 'n clipa ceea, o clipa, nu mai mult. 

Gaud pe-un bolnav 1-adoarme un doftor ea sa-1 taie, 

10 Ii cioparIe§te trupul, doar sufletu'n extaz 

Nu §tie de durere, petrece, canta, joaca, 

Trae§te luni o clipa, o clipa, nu mai mult. 

Extazul n'are-aface cu clapele din creier, 

De§i 'n clavir rasuna, spunandu-i ce-a simlit: 

15 0 povestire lunga, cuvinte §i cuvinte, 

Macar c'a fost o clipa, o clipa, nu mai mult. 

Extazul ma ,rape§te. Aud Divinitatea: 

a Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc. 

a De n'a§ urzi, pe eine Mi-a§ revarsa iubirea? 

20 0 Ca sfi iubesc, Ma sfil§ii, urzind din Mine lumi 1 

a Tot ce urzesc din sanu-Mi, e urzitor la randu-i. 

a Porxdnd din Mine, este un microcosmic Eu, 

a Ce 1-am nascut sa creascA in plina libertate: 

a Sa se renasca singur, mai sus §i iar mai sus. 

25 0 Un germen de voinVi se mi§ea chiar in piatra. 

a E adormit, e lene§: o umbra de impuls; 

a Dar and se rede§teapta, mije§te 'n piatra mu§chiul, 

a Iar dela murhiu la Spirit se 'ntinde scara 'n timp. 

89


4 Cu eat voinvi este mai forte, mai &Mita, 

* Cu atata se iu-Mte s'ajunga mai curand, 

4 Ctlei orice pullet se 'ntoarce pe sanu-Mi: sa se 'n0re 

t In salba de luceferi un nou margaritar. 

5 4 Mi-e draga chiar o piatra; dar un arhanghel! Dansul 

4 Din nmphiu, prin suferinle de secoli necurmaTi, 

0 Reintra iar in Mine, iubirea fnmiita 

t Din tot ce el iubise n sutele de vie-Li! 

10 

t Atettia taci i mume! attqia fii i fiice, 

t Surori i fra-ci i soale i neamuri i amici: 

4 Iubiri de el traite, traite i rfimase 

t Un ocean Intr'insul, iubit i iubitor ! 

o Si-aceste oceanuri se tot desfunda 'n Mine. 

t Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc. 

15

POEZII 91 

0 i jertfa-i Imi inchina miresme iubitoare., . 

a Ma 'ntrebi:. ce-s Eu? iubire. ma 'ntrebi: ce fac? iubesc. 

# De n'a§i urzi, pe eine Mi-a0 revarsa iubirea? 

# Ca sä iubesc, Ma sf4ii, urzind din Mine luraii... p 

s Si când vorbea, Cuviintul, urnind acele puncturi, 

Le rasptindea din suflu-i, §i fiecare punct 

Lua cilte-o figura, un calapod, o forma: 

Materia se incheaga aviind o forla 'n ea... 

Extazul inceteaza. Poetul se dqteaptfi. 

to Mai luminos se simte: §i 'n el, §i 'n preajma lui. 

Frfinturi din amintire in creieru-i se-araza, 

Si gfindul, ca sa toarca, apuca noul fir. 

Materie §i for/a! Din Forta cea suprema 

Ce-i numai forca, una, monad& fara tarm, 

15 Orice se desfarara, orice se desdrumeaza, 

Ramâne forIa, insa c'un straiu de individ. 

Si straiul se transforma. Prin vie-0 evolutive 

Treptat se sulniaza, ajunge straveziu, 

Nepipait, elastic, intreIesut cu forIa, 

20 A ciirei e pojghila: un corp molecular. 

NaturalistuI, care din jos in sus invwca, 

Materie viseaza in universu'ntreg. 

Din sus in jos cu fala privqte filosoful, 

Si-i pare numai forra. Se 'nrala amândoi. 

25 Poetul singur §tie, extaticul prin care 

In jos zilmbqte cerul, pamfintul plânge 'n sus ; 

Si el, plapfinda harpa, vibreaza totodata 

Cu Dumnezeu-iubirea 0 cu iubirea-om...

92 SCRIBE! LITERAEB, MORALE ga POLITICE 

Un cantec, numai unul §i cel mai de pe urma, 

Voind sa-1 smulg din mine, 11 asvarlii In cer; 

Si ca A prind fugarul, sburat-am dupa dfinsul: 

VAzui eternitatea... De ce m'am mai Intors? 

5 De ce? Cad fiecarui e data o solie. 

Mai are pan' la Iinta apostolatul meu. 

Rabdare, §i 'nainte! Cand voi sosi la capat, 

SA cant cu serafimii: 

0, Dumnezeule! 

1894 

*

PROZA LITERARA

DUDUCA MAMUCA 

DIN MEMORIILE UNUI STUDINTE 

Aveam geaptesprezece ani; eram studinte n drepturi la o Universitate 

ruseasca oarecare, i ineam cu chirie trei odai au premier 

5 

in casa d-nei Ana P., veche actorita In demisiune, a carei unia fart, 

domnigoara Maria, copili/a de gasesprezece ani, aparuse atunci de 

curand pe scena, culegand din capul locului aplauzele publicului 

iubitor de... domnigoare. 

Eu o numeam Mamuca*, a degi era rusca, ba chiar poate pentruca 

era rusca; pe de o parte, ca om, o iubeam; va sä zica o iubeam 

pe de o parte; pe de alta parte, ca Roman, mi-mi placeau lucrurile 

10 gi chiar fetele rusegti i, numind pe frumugica mea Mamuca, prin Insagi 

aceasta o romanizam i o iubeam oarecum gi pe cealalta parte. 

Ce-i dreptul, era frumoasa! Era frumoasa ca o nomanca ! Avea 

nigte ocbi... culoarea i marimea nu Imi aduc bine aminte! Avea 

un par... de seama ochilor. Avea o gurird.. , Dar de atunci au trecut 

15 nourt ani, gi'n noun ani am uitat mai multe feluri de gurile! N'am 

uitat numai ca Mamuca mea mi se parea a fi foarte frumoasa, nespus 

frumoasa, nefnchipuit frumoasa, frumoasa stragnic! 

Contractul de chirie se rostea aga: 

a 

D-1 N. N. va plati d-nei Ana P. ate patruzeci de ruble pe luna, 

20 pentru trei odai i pentru cite cinci feluri de bucate la prfinz pe zi, 

intre can i un aluat; idem &ate o mancare senile*. 

A doua zi dupa mutarea mea In casa stimabilei doamne P., intrai 

in apartamentele d-sale, despfillite de ale rade prin un lung, Ingust 

pi 

intunecos coridor ; fàcui o profunda reverinp, zambii gi...

96 SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICE 

- 

Ce mai faceli, cucoana? 

Sunt bine ; iar d-voastra? 

Nu mai pulin. 

Ma bucur. 

5 Duduca nu-i acasa? 

- 

Li la repetiVe. 

Ma rog, cucoana: la cate ceasuri §edeli la masa? 

La doua nesmintit. 

Si mancati... ? 

10 Se inIelege ! 

Eram sa v Intreb, daca manca0 tot aceea ce-mi trimeteTi i mie? 

Dad,- 

Mancali cu gust? 

Ce intrebare! 

15 - 0, cat sunteli de fericita de a putea manca cu gust! 

D-voastra, pe semne, aveli stomac dezorganizat? 

0, nu ; dar imi lipse§te gustul de mancare. 

Poate bucatele nu aunt bune? 

Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoana. 

- 

20 Un lucru la mijloc? 

Nu-s deprins a manca singur ; in societate mancarea se pare mai 

gustoasa, gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara... 

Sa §edeli la masa cu noi? 

Daca nu va fi cu suparare. 

- Ali 

25 Putem incepe chiar de astazi. fost asara la teatru? 

Am fost. 

Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei? 

Nu mi-a placut. 

Pentruce? 

30 - Pentruca nu mi-a placut. 

Aceasta-i o rqiune ; insa... 

- 

Domnipara joaca cu prea mare foc. 

Si de aceea nu va place ? 

Dar ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul 

35 pozitiv, rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...

PROZA LITERARL 

Dar fi-va el atunci natural? 

Pentrii mine. 

Cum apa : 4 pentru d-ta*? 

Natura mea fiind rece per excellentiam, rficeala pentru mine 

5 e naturalfi. 

Doamna P. trecuse peste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca 

veche actori0 t jeune *, ea se socotea capabilfi a juca oripicind un rol 

tfinfir ; apa dar, pentru a vedea daca sofismul meu e sincer, ea imi puse 

mfina pe umfir pi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasidulce: 

10 - Oare nu ugue§ti, amice? Eoi rece? 

Am lasat ochii in jos pi m'am inchinat cu cea mai mare seriozitate. 

PIecficiune, cucoanfi. 

ret duce-O.? 

Iertali-mfi, cucoana ; aveli prea mult foc. 

15 Eu? 

Nu sunte-O naturalfi. 

Intrfind hi odaia mea, aprinsei o ligarte pi ma pusei a medita asupra 

principiilor juridice ale lui Bentham; deodatfi upa a scfirtfiit pi s'a 

deschis ; intorc capul 0 vAd... un nas! un nas in crapatura upii, un 

20 nas antedeluvian, adica un nas a cfirui marime covfirpepte in acelapi 

grad mfirimea nasurilor vulgare, precum mastodontele covfirpea pe 

elefant. Eram sa ma sparii: dar auzii tot late() vreme, rfisunând de 

sub baldachinul nasului, o voace, sau, apa zicfind, o sbierare bine cunoscuta 

pi care ma facu sfi ghicesc pe Joe pe proprietarul colosalului nas. 

25 - Aicea pade NN? 

Inträ, inträ, feldepule ! raspunsei din odaie, pi baronul von R. 

se afla deja lfinga mine. 

Baronul von R., studinte jurist pi coleg al meu, era un june Finlandez 

bogat, scurt, gros, alb, nasos, pi cunoscut oboepte in socie- 

30 tatea universitath sub porecla de 0 feldep *. Cine nu mai avea porecle! 

Pe mine, bunfioara, tovarilpii ma numeau t spiler *, zfiu nu ptiu din 

care cauzà: sau pentrucfi iubeam parfumurile pi pomezile, sau pentruck' 

aveam cam adesea nevoie de felurite doftorii, ca unul ce mfi 

deosibeam din copilarie prin slfibiciunea constitirOunii; sau pentruca 

35 curtenisem pe doamna Benedeck, frumoasa spioreasa vaduvA, dela 

7 

97


care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci 0 9apte 

Opupare, maxi 0 mici, colorate 0 necolorate... 

R. s'a pus Inaintea mea Inteo pozfi foarte eroica, cu mana 

stangfi In §old, cu mana dreapta Intinsa deasupra capului meu, cu 

5 piciorul suing Inapoi 0 cel drept Inaintat In departare ca de o palma ; 

cu nasul radicat 0 gura cascata. Apoi conversaIiunea s'a Inceput ap: 

Siretule ! 

0 ! 

Desfranatule 1 

10 A ! 

Craiule ! 

E! 

Vicleanule ! 

^ U ! 

15 - Dobitocule ! 

I! I! Mai sad 0 tu. Am sfar0t toate vocalele i am nevoie a 

recurge la consune. Mai, ai innebunit tu? 

Cum de ai Indrfiznit, spiorule, sa te muli In casa Anicai? 

Ma tem ea-0 place cucoana Ana! 

20 - Te provoc la duel. 

Si la duel 0 la quadrille I Despreluesc numai solo 0 trio. 

Unde si-s pistoalele? 

Aveam pe masa doua tifle, sucite In forma semilunei ; luai un a In 

mana, 0 prezentai cealalta lui R. 

25 - Ia lasa gluma la o parte, zise baronul a§ezandu-se. Iti place 

mademoiselle Marie? 

Quelle idde 1 

Nugi place? 

Cum vrei sa-mi placfi o copilä, un ce nedesvoltat, necopt, nefor- 

30 mat, nernatur, nedeplin, nesfar0t, nepractic, nepragmatic... ga fait pitid ! 

Vorbe§ti serios ? 

4 fi mare prost de a §ugui cu un felde;. Citit-ai calatoriile lui.. ? 

De ce dar te-ai mutat In casa Anicai? 

Trebuia A ma mut undeva. 

35 - Din casa lui Stepanov?

PROZA LITERARI 99 

Va sa zica tu nu qtii nimica! 

Despre ce? 

0 ! o istorie foarte lung& ! Afla ca Stepanev a captitat un gust 

foarte estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul uriciunii: 

s les extrimites se touchent. El line numai o slujnica, dar frumu0ca ca 

o gurie mahometanii, 0 nu numai ca o line, dar Inca line prea mult 

la dansa. Se pare tisk a 0 Frosa lui are un gust nu mai pulin estetic; 

!neat Stepanov, pe care numai doara tu /I pup intrece In privirea 

fizica, nu placea nicidecum bietei copile. Mutandu-ma In casa lui, 

to sunt norocos cu grisete ! veni, vidi, vici : mai pe lung vorbind, chiar 

dela cea dintai zi mi-am Insu9it jus servitutis quae in faciendo consistit 

asupra Frosei. Trei luni de zile Stepanev nu 9tia nimic despre co-proprietarul 

sau, 0 incepeam deja a spera a voi capata In curand jus prescriptionis, 

cand deodata... cam inteamurgul, Stepanov lipsind din cask 

is gustam In odaia mea, In bra/ele Forsei, ah... aud bataia la ugt. 

Cine-i acolo ? Pentr'o vorba de cinci minute, domnule NN. (Era 

glasul lui Stepanov.) Binevoili, domnule, peste cinci minute. Tu 

inIelegi, amice, greutatea poziliunii 1) in care ma aflam. Peste vreo 

douazeci de minute Frosa ie0 din odaia mea, fara ea sa-i fi trecut prin 

20 end ca Stepanov, lipovan pfilit 0 priceput, o a9tepta mulcom chiar 

loan& u§a mea. Dupa tragedia ce se petrecuse Intre (Ulna 0 la care 

eu nu vream a fi martur, Stepanov intra la mine. Domnule I 

Sluga d-tale ! Te poftesc sa te milli din casa mea. N'oi Intarzia 

a-Ii face aceasta placere. Chiar astazi, domnule ! Ba dupa ce 

25 voi primi bani pentru a-ti plati luna trecuta. Nu vreau banii 

d-tale. Imi plate§ti dara pentru a m'am slit aii perfecliona Frosa 

d-tale? In vrasta d-tale ... Aceste lucruri sunt mai iertate cleat 

In vrfista d-tale ! Cand te mull? Maine dimineata. DesdedimineaIa 

?... i a9a mai departe. Precum vezi, feldeple, mutarea 

30 mea in casa doamnei P. n'a fost precugetata. 

M'ai raeorit la inima, spiterule ! 

Mi-am facut datoria, ca spior ; de0 In facultaIi nu se InvaI5 

farmacopeea felde01or. Mai adaug a zice ca aunt atat de departe de 

a iubi pe papu0ca ta, Meat voi -fi gata a-i vorbi In favoare-li, a-i 

1) In text: puseeiunei [Ed.]. 

'70

100 SCRIERI LITERARE, MORALE 13/ POLITICE 

iperboliza meritele tale, iperbolice numai in profil; a... it propos, 

de and oare te-au lepit graçiile ei? 

De aseara ; la teatru. 

La teatru... Hm! tii c'ar trebui sgt-i faci un cadeau? 

5 Parbleu I dar n'o cunosc. Ora acum. Introdu-ma. 

Mai tirziu. Nu e§ti frumos (c' est peu dire 1) i deci, pentru a 

to 

plgicea unei femei, trebue mai inainte de toate s'o previi fur' a fi vfizut, 

s'o faci s'admire caracterul i generozitatea ta, st-i apari ca un ideal 

sublim imbrobodit inteun real urtt. Dintru intaiu trebue st-i faci un 

cadeau anonim, l'asandu-m4 pe mine a-i desveli la ureche, pare& un 

secret, numele galantului adorator, adgogand din parte-mi un lung 

comentar despre ilustrele tale merite. 

Minunatä idee! Vino, spilerule, s te strang In braTe! 

is 

Bucuros ; numai cine nasul Mai departe. 

Ne-am skrutat, 0 R., departe de a ghici pe buzele mele vicleana 

ImbrAlivare a lui Iuda, iei sau mai degrabâ, sburà din odaie, famAind 

ca s6-mi trimica ffiffi za.bavh, spre inmânare, cadoul In cestiune. 

Dupgt ce tovarg§ul dispgru, m'am uitat la ceasornic :. era dou'a 

fàfa un pgttrar. Chemai pe Fedor, aa se numea feciorul meu. 

so Dna va veni cineva dela baronul R., sä vii sa-mi spui la cucoana 

Ana. 

Fedor s'a inchinat 0 a ie0t: Ru0i se fnchina chiar când dorm! 

M'am uitat iar50 la reasornic: era douà rarà zece minute. 

Bre! da Incet mai trece timpul! 'opoi 

imi mai trebuesc, dupà 

25 teoria probabilitacii, trei saptAna'ani pentru ca Mamuca sä fie a rnea 

pentru trei ceasuri! 

Luai condeiul tti inmul/ii 21 pe 24: a ie§it 504. 

Uitgt-te, m mg! S5. mgt neckjesc eu 504 ceasuri pentru hatarul 

a 3! Aceasta nu se prea potrive0e cu principiile juridice utiliso 

tare ale lui Bentham: vreau s creez o coalgt a parte. 

35 

Domnule NN.! cucoana Ana VA pofte0e la mash. 

Ah! nici n'am auzit cum ai intrat Cati! Duduca s'a tutors dela 

repetiiie? 

Da. 

Vorbitu-s'a ceva despre mine?

5 

PROZX LITRRARX 101 

Cucoana Ana a spus ca i se pare... 

In toate minlile? 

Da. 

*i ce a raspuns duduca? 

C A aceasta nu se poate spune despre un poet. 

*i ce a rOspuns cucoana? 

CR Invamii sunt totdeauna nebuni. 

Si 

ce a raspuns duduca? 

a nu sunteli... adeca... 

A fault. 

10 *i ce a raspuns cucoana? 

A tricut. 

Bravo! Brutus, dragutO, se fficea prost pentru a putea Wirt 

cu/itul In pieptul lui Cesare; eu m'oi face prost pentra a putea... 

Dar ele m'weapta cu masa. 

15 La masa, gasii In adevar, pe cucoana Ana 0 pe duduca Mamuca 

qez'and cu 9ervetele pe genunchi. 

Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, Incepu 

duduca. 

Natura mea nu va place? 

20 De fel. 

Atunci nu sunteli femeie. 

Daci-mi voie a nu va Inlelege, domnule filozof. 

Strabunei d-voastre, Evei, placuse §arpele, cel mai rece din 

toate fiintele Insufletite. In orice caz, daca natura mea nu va place 

ss d-voastre, am fost destul de fericit pentru ca ea sa placa neneacai 

matale. SA fi vazut azi diminewp cu ce ochi dulci... 

Cucoana Ana, Mnga care §edeam, m'a piscat de genunchiu. 

De ce ma pi§cali, cucoana? 

Intrebarea mea a fost pronuMata cu o naivitate perfecta. Duduca 

so -Lama, dar ochii sai, trecfind dela mine la muma-sa 0 vice-versa, exprimau 

o curiozitate tragi-comica. 

D-ta vorbqti azi n4te lucruri..., Incepuse cucoana Ana. 

Ei bind sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat I 

Ii iepure, domnule! nu-i curcan, Intimpina duduca. 

ss Se cunowe, a n'ai studiat filozofia.


De ce? 

Gustu-i subiectiv; gustul se aflä In noi; i prin urmare iepurele 

d-voastra e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte 

in 

acest minut un gust cureinesc I 

5 Cucoana Ana, de0 cam bosumflattt, n'a putut recine râsul. 

Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul meu. 

Contrazicerea e cu neputinlfi In natura, doamna mea. D-voastilt 

n'aTi citit pe Hegel! 

Intra Fedor. 

10 - A venit feciorul dela domnul baron. 

Ma iertai, cucoanelor! sunt silit a ma lipsi de societatea d-voastra 

; sâ lasam pe mfiine discuiiIe noastre filozofice. 

Inca nu inchisei bine up, cind am auzit rasunfind vocea d-nei P. 

Ce natarau! 

15 - Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natgrai! Imi zisei 0 

intrai in odaia mea. 

Baronul model de bunomie Imi trimise, clupa vorba noastrá, 

un cadeau superb; 

aur smalluit. 

un

PROZI LITERARIE 103 

In cei dintAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de vapte 

ori din cash In casn. Voiam, acum, pe conta baronului, a revedea cele 

otse locuinte trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerii mele 

in fiecare din ele. 

5 Hoisa! in ulita R. 

Trecui lAngn o cask cu dotal rAnduri al cfirei rez-de-chausste era 

ocupat prin cinci blnnarii! In rAndul de sus, la cele doun fereoi din 

capnt, am §ezut eu trei luni far& patru zile. Celelalte odni le ocupa 

proprietareasa, femeie frumoastt, dar de patruzeci de ani; vkluva 

to unui bogat negutator, stapAna a cinci... ba a vase blännrii. Am 

iubit-o doun. luni; §i m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veei 

o femeie de patruzeci ani, sau in genere o blänfiritn: ele nu se 

mai incfilzesc ! 

Sala! in ulita M.! 

15 Iata o casn care nu voi uita-o niciodatn. Sus qezusern eu, jos 

Enrieta, modistä franceztt, creaturn oftigoasn, dar atilt de incAntfitoare, 

Meat ran fncea a crede en oftiga e boala ingerilor. Am mai spus odatn, 

ch locul ei era dedesubt, al meu deasupra. Intr'o searn trimite la mine, 

rugAndu-mn a nu face vuet, d-ei ffind bolnavn. A0t s'a inceput cu- 

20 110§til4a. 0, zeilor ! ce izvor de volupati, purure noun 0 din ce In ce 

mai fermecntoare! Ea a murit sau, mai bine zicAnd, s'a stins peste 

§apte saptamAni pe bratele mele. Enrieta a fost singura femeie, pe care 

inn pot Inuda a fi iubit 'Ann la moarte. 

Hoisa! In ulita F.! 

25 Ha! iatà 0 fericita locuintn a d-lui Consilier-titular! realizarea 

falansterelor lui Fourier. In casa din ogradfi §edeam doi studinti 0 

un impiegat, 0 tori ne bucuram deopotrivn, farä gelozie, ffirfi sfezi, 

fárn intrigi de nesecabilele favoruri ale doarnnei, al arei barbat era 

al patrulea tovarn§ 0 cel de pe urmn I 

30 Mai rametneau doun case: a spiteresei Benedeck 0-a lui Stepanov. 

Destuln plimbare! inapoi 1 

Trniesc cam repede, cam repede, gfindeam in gAndul meu, 

pe cAnd sania se apropia de a paptea mea locuintrt, In care, o pot prezice 

de pe acum, far' a ma abate dela arta romanistului, cram 

35 menit a face fericirea 0 duduciii Mamucni b.

a 

104- SCRIEM LITERARE, MORALE IN POLITICE 

Gaudeamus igitur 

Juvenes dum sumus: 

Post jucundam juventutem, 

Post molestam senectutem, 

Nos babebit humus! 

IntorcAndu-ma acasa, am gash un nou rava§el dela baron. Nerabdatorul 

amant pe semne n'a fost in stare ali indeplini obipuita 

siesta: insomnia este, in toate cercurile viqii, apanajul amorului: 

calatorii povestesc, In adevar, ca insu0 feldepil vorba e anume 

lo despre un feldq cAnd i se aprind calcAile, uita greutatea pachidermului 

sau, sare, se svArcole§te, innebune§te §i nu doarme. Baronul 

Imi scria a§a: 

t SpiIerule! 

t Am gAndit mult despre moclul in care ai putca face mai nimerit 

15 * ca eana mea sa poata ghici numele adoratorului sau. S'ar putea ca 

ideea mea sa nu fie rea. Daca ea Ii va putea conveni, iata esenla 

ei. Vei putea pune in a necessaire alaturata aici marca a neamului 

a 

meu, ceea ce lesne va putea stArni curiozitatea ei, i atunci Ii vei 

4( putea explica, ca, dupa cuno§timele tale eraldice, ea n'ar putea fi 

20 *dealt a baronior von R. 

# Al tau 'Ana la moarte, R. *. 

Scrisoarea o pastrez Ong acum ca model de originalitate §i de 

stil, mai cu seama de stil. 

Deacum nu mai este indoiala ca felde§ul iube§te pe Mamuca mea: 

25 un om teafar n'ar fi intrebuinIat atAtea t pot * 0 t put *. Nécessaire-ul 

§i 

sania, lucruri la cari nici m'am a§teptat din partea sa, vin a sprijini 

aceasta eviden-ca. 

M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capelel de hArtie 

parfumata couleur rose. Scutul stemei nu prezinta dealt o stea §epte- 

30 gra* figura foarte ordinara in eraldica prezeasca. 

Am tras clopoi.elul.

PROZA LITEllArti 105 

Marca mea, din cauza IntAmplatoarei male origini dela un domn 

moldovenesc oarecare de fericitä memorie, mnfia un cap-de-bou cu 

o stea cincegrana Intre coarne. 0 Intiparii pe ceara tare deasupra 

scutului baronului, care, adecA scutul, iar nu baronul, s'a ascuns fript ; 

6 ei Inchisei hartiuta ii nécessaire. 

Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit n minte fär scrisoarea 

feldequIui, Imi zisei tn mine. Adevarata dragoste e inventiva! Acum 

10 

trebue sa mai pun lucrurile la cale aot ca baronul sa fie incredintat 

ca Mamuca a primit darul sau, ca-1 iube9te (pe dar sau pe baron 

tot una!) incognito, ba cfi el a §i vorbit cu ea... 0 atm mistificatiune 

nu e tocmai grea ; sa recurgem la vreo grizeta, care mAini la bal-masqué... 

Ah, Doamne, ce inspiratie! R. are o manta... Fara a ma gAndi 

mult, ma grabii a scrie urmatoarea epistola lepasca: 

15 

a 

Moja Kochana Pani! 

5 Am dovezi autentice despre necredinta amantului d-tale. Permite-mi 

a veni chiar Indata, 0-0 voiu proba lucrul, ba Inca I0 

voiu da mijloace de a te Incredinta In persoana. In aoeptarea raspunsului, 

care te intereseaza, cred, mai mult deck pe mine, sunt al 

d-tale Anonim*. 

20 Intriga e legata de minune, parca Inteun roman dumasian. 

Sarmana Le§cuta va juca rolul Mamucai. 

Au intrat Fedor i Cati. 

Ai tras clopotelul? 

Da. 

intreba Fedor. 

25 - V'am adus mAncarea de seara, zise Cati. 

Bine c'ai adus-o 0 bine c'ai venit tocmai acum. Eram sa trimit 

sa te cheme. Iat'un lucrurr, Catincuta: trebui sa-1 dai In mAna duducai. 

Spune-i ca ti 1-a InmAnat pe 'ntuneric In coridor, un om pe 

30 

care nu 1-ai putut vedea 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte: 

a La mademoiselle Marie pentru reprezintatia de aseara *. Tine secretul 

'Ana la o vreme, adaosei vArindu-i In lama o bancnotfi ruseasc& 

de trei carboave. 

Ce frumoasa Mita!

106 SCRIERI LITERARE, MORALE' $1 POLITICE 

Catiie9i. cu nicessaire-ul, lAsind mAncarea sa pe masrt ; nioe perjA. 

Tu, prostule, du-te in uliIa Lopuhin, cauth casa cu Nr. 86, 

intreabrt pe doamna Victoria Przikszewska, drt-i in mAnA, auzi: in 

Wink aceastã scrisoare, §'a§teaptA raspunsul. Ce ri-am spus ? 

5 '-- Ca-s prost. 

AdevArat ; 9'apoi? 

Ca A ma duc in ulila Lopuhin. 

Minunat ! mai departe? 

SA caut casa Nr. 68. 

10 - 86, gogomanule. 

86, cuconaple. 

5i ce sA mai faci? 

SA 'ntreb pe doamna Chiftoria 5igic9icska. 

Victoria Przikszewska, magarule. 

15 Chiftoria 5ic§icqicska, cuconaple. 

Intreaba dar numai pe o doamnA vaduvA lea§cA... ; crez crt 

doar n'or fi douh vAduve lwe sub acela§i acoperamAnt ! 

0 viiduvA lea§crt Nr. 86. 

Casa, iar nu vAduva, Nr. 86, ma 'nlelegi acum? 

20 - 51 s'aduc un rAspuns. 

SA nu spui cumva cine te-a trimis. 

AtAta? 

Fuga ! 

Doamna Victoria Przikszewska sau cum o numea Fedor, Chiftoria sic- 

25 9iqicska al patrulea personaj principial al romanului meu, ego fiind cel 

dintAiu vAduva unui capitan ucis la Caucaz, primea dela recunoscAtoarea 

ocArmuire ruseascA o pensiune atAt de mica, incit, pentru 

a nu muri de foame spre economia finanTelor Statului, ea era silith 

a intreprinde negoTul frumuselelor goale §i lene9e. In acest mod treso 

and asemenea crisearii dela om la om, Victoria, intr'una din zile, 

a dat peste Felde.y, §i Feldeyul tot atunci dete peste Victoria. Ah! 

zise vicleana lewà, uitAndu-se gale9 in ochii celui mai slut 0 mai 

bogat studinte al UniversitAlii, ah ! in zadar am cautat pAnA acum 

un bArbat care sA ma 'nleleaga! Oh! rAspunse bunaticul baron, 

35 topindu-se de focul cochetAriilor zambilei celei mai rafinate a oraplui,

PROZA LITE RARA 107 

s 

oh, In degert am visat pilna azi o femeie, care sa ma iubeasefi ! 

Nu sunt cu stare! Nu sunt frumos! Ai simliminte dulci, cari 

sunt destule pentru a aprinde amorul femeii! Ai un chip Ingeresc, 

care e deajuns pentru a Inviipaia dorul barbatului !. , Victoria a le- 

9inat i Feldeful s'a apucat s'o trezeasca prin o detunatura de sarutari, 

Insotite, fire9te, de gAdifitoarea frecatura a piramidalului sau nas. 

Rezultatul melodramei a fost ea baronul, spre a Inlatura saracia Le- 

9tei, o lua in Intretinere eu o mie de ruble pe an, o trasura de bill& 

to 

daruri neprevazute in buget; iar Leara, vice-versa, spre a Inla- 

tura diformitatea baronului, ii Mrazia de porunceala ceea ce t le beau 

sexeb, duptt dreptul naturii 9i al nomenclaturii, ar trebui sa harazeasca 

numai barbaIilor frumo9i sau cel pulin nostimi. 

R. de mai matte ori invita pe intimii si amici, Intre cari eu eram 

primul actor, actor In ambele 1nelesurile acestui euvint, la ceaiu, 

15 la Victoria. Lea9ca clinta din piano 9i din gura; vre-unul din musafiri 

o ajuta din, flaut sau din violina; vreo doua-trei amice i con-breslafe 

ale gazdei, intovara9ite de nenorocitorii kr, incingeau o pole& sau 

un valt; vreo civa studinti sau militari se puneau la pichet sau 

la stos, i seara trecea pe nesimcite spre multumirea tuturora. Nu 

2o 9tiu clack inconjurata ffind de o societate atilt de variatii, 9i scutita 

de gelozia baronului, omul eel mai lesne Crezrdor din lame; nu 9tiu, 

zic, daca Victoria, aluneandu-se pe calea virtutii i aducânduli 

25 

aminte trecutul, nu avea cumva ali amanci secundari, intamplatori 

sau gratis. Prezummiunea juridica ma face a o presupune ea ideal 

de credinta femeiasca. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodata 

curte, nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumu9ica vfiduvica 

nu mi-ar fi placut, ci simplu de lene: Victoria rdea prea departe. 

0 data numai, dupfi a sa dulce rugaminte, i-am aerie In album un 

sOnet ex promptu, in care ziceam, pare-mi-se, cu o pomp& prea poe- 

o tick ca fericirea cea mai fericita este de a fi fericit in fericire. 

Fedor imi aduse dela Victoria un biletel cu euvântul Czekam*, 

adeca, lemte, wept*. 

Ad'o birja inteun minut! 

Aveam pe masa un domino : m'am mascat, am pus In buzunar 

scrisoarea baronului cu pot * i a put * din care am 9ters cuvântul 

na a

W8 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICS 

e spiter *, fiindca porecla mea era cam universahninte cunoscuta ; am 

aruncat pe umere blana ; 0... iata-ma Inaintea intrigatei Lepe, 

inteun salon baroneoe Imbracat, tete-a-tête. 

Doamna mea! eine sunt, vei sti mai pe urma. Deocamdata, 

5 sa nu pierdem timpul in vorbe. Cunooi aceasta slova? 

Ii artitai scrisoarea. 

0, Doamne ! Slova lui R. 

Citepe. 

Domnule ! eine esti? Spune-mi eine dti? Om sau dimon? 

10 Sunt prea moral pentru a fi drac ; condiIia de om imi convine 

mai degraba, dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci nurnai 

despre necrediMa baronului; maini sau poimaini, doamna mea, ai 

sa fii delasata ; ai sa pierzi acele mii de ruble ; ai sa ramai cum ai fost 

mai inainte, in intervalul vietii d-tale intre capitanie 0 baronie... 

15 Eu unul sunt in stare a darama planurile lui R. 0 a-li intari pozitia ; 

dar trebue sa-mi dai o ascultare deplina 0 nemarginita. Te invoieoi? 

Ce ceri dela mine, masca ? 

Nici bani, nici trup, macar ca ai cheltuit adese din aceste doua 

ucruri Ma a trage din ele vreun mare folos. Cer sa vorbeoi, cum 

20 te voiu Inva/a eu. 

Ma 'nvoiesc. 

Mini este balul mascat. Trebui sa fii acolo. Baronul are sa vie 

de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni pe noua sa amanta, 

pe care iarasi eu o voiu impiedica a ie0 din casa. Costumul lui voiu §ti 

25 maini 0 ii-1 voiu arata in bal. Ceea ce ai sa vorbeoi, vei sti tot atunci. 

Dupa ce vei veni, abordeaza-mil 0 spune-mi cuvantul 0 czekam # pentru 

ca sa te pot recunoaste. Esti blonda ca 0 iubita lui R., esti de aceea0 

statura ... lucrul va merge bine. 

Te 'nTeleg acum ; insa cum sa te recunosc eu pe d-ta ? 

- 

30 Am uitat lucrul de capetenie ! Vino la noua oare tocmai ; ma 

vei vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, s'apoi 

am sä fiu necostumat, cum ma Vezi acuma. 

Cum ai sa 'mpiedici pe mutra aceea sa vie la bal? 

Vorbeoe cu respect despre sex frumos. Ca s'o 'mpiedic, e saras 

cina mea. Adio, Victorie !

PROZX LITERARX 109 

Ascultà, masa. Daa vei izbuti a-mi fnlan/ui pe R., apoi... 

Apoi? 

Cum ti se pare, oare sunt eu frumoask? 

Sri presupunem cri-i qa, pentru a ne feri de dispute economico- 

5 politice despre valoarea relativa a una mie de ruble... 

Une de mes nuits sera a. vow. 

Lucrurile acestea se rostese mai bine fn frantuzegte, cleat In 

oricare alt4 limba... Ma 'nvoesc gi eu, daa numai voiu avea vreo 

noapte slobodfi. Adio! 

tri La revedere, tiranule! 

Mrt 'ntorceam acaa mai vesel deck era Alexandru Machedon 

dupa batalia dela Granic. Intr'o singua zi am facut atettea Incuraturi, 

ate nu lesne le-ar fi putut descurca Inteun lung an capul 

unui Metternich! De acum sper, Imi ziceam, gurgulandu-mrt in 

15 sanie 0-ascultând monotonul son al zurgalailor, de acum sper a 

Mamuca va fi a mea nu fn trei, ci numai In dot& aptamani: am 

agtigat dar geapte zile! Insä cine putea prevedea a baronul R. va 

veni hurduz-burduz cu cadoul au gi cu scrisoarea sa; a Victoria 

sau Chiftoria se va prinde fn capcanrt aga de ugor q'aga de stalls! 

20 Planul meu de 'ntru 'ntAi era de tot altminte; voiam a fac un asediu 

strategic, regulat, prelungit: curte, curte... Dupa cum s'au tutors 

lucrurile, \rad a cucoana Ana, Feldeful 0 Leagca vor fi tustrei 

instrumente pasive, cu al aror ajutor voi prttrunde, far& nici o greutate 

gi 'n timpul cel mai scurt, poate chiar Inteo saptilmttna, In sane- 

25 tuarul


agitaliune. Mi se 'Area a fi femeie 0 sora cu doamna Przikszewska ; duduca 

Mamuca se metamorfozase im barbat, ceea ce in adevar, i se 

cam prilejea cateodata pe scena ; baronul R. ma curta pe mine, adeca 

pe exemplarul meu femeiesc; duduca. Mamuca, se InTelege, ca tanar 

5 curta pe Victoria. Nu mi-amintesc toate peripepile dramei; -tiu numai 

ea ea s'a incheiat prin dourt cununii de tot in caracterul visurilor ; 

Mamuca s'a insolit cu Prziszewska 0 eu cu Feldeful. 

La noua ceasuri ma indrumai spre universitate. Aveam ora dreptului 

penal. Profesorul, doctor de legi dela Berlin sau dela Mtinchen, 

to nu Iin minte, un june cu ochelari pe nas, cu nasul ridicat in 

sus de frica A nu-i pice ochelarii, ceea ce ridicarea naiului ii era 

lesne de facut din cauza upritaIii caparanii intregi, profesorul, zic, 

ne traducea, sub numele de scripte originale, prelegerile dascalilor 

sai nenne0i; le traducea din cuvant in cuvant, din litera in litera I 

15 Nu degeaba suna un cantec studenIesc, compus la Berlin sau la Winchen, 

cine mai 9tie ! 

So geht's in Academiis 

Da giebt es viel Doctores, 

Plus tamen est in titulis, 

20 Sunt sine fructu flores, 

Gelehrte wenig, Docten viel 

Das lass' mir sehn im Quasi-Spiel, 

Freche Stirn, 

Schwaches Him, 

25 Doctores sunt vel quasi, 

Sie lehren nur so quasi... 

X, a§a se numea profesorul, ne explica, vreau sa zic ne memoriza 

acum despre cestiunea t preacurviei *, de adulteriis, §i ne desvolta, ca 

de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach, cu ma 

so silnicirea unei femei e fizice0e cu neputin-ca. Spre incheiere, el a suras 

0 a zis cu un aer de profunditate: t Eu unul, domnilor mei, ma unesc 

cu opinia lui Feuerbach numai intru cat prive0e pe barbaTii fizice9te 

neputincio0 n. Dupa cum aril aflat mai in urma, pan' 9i aceasta 

incheiere era literalmente tradusa din nemIe0e.

PAOLI LITERABI 111 

Domnule profesor ! mi4i da voie a cere o deslegare? Deslegare 

In Intelesul juridic al cuvAntului, 

Mai ales, domnule. 

zisei -ridicAndn-ma. 

5 

Legile romane, In cazul preacurviei, vorbese nnmai de jure 

patris vel mariti... prin urmare, este iertat a amid o fata, adeca o 

femeie fara barbat, care totodata, ar avea numai o muma-viduvA. 

FacAnd aceasta intrebare, eu gAndeam, fireoe, la dudnea Mamuca. 

Cestiunea e foarte grava, rAspunse profesorul, apisind ochelarii, 

care se pregateau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a Intim- 

10 pina la cazul meu prin an alt caz tot atat de neprevazut In 

scriptele nemteoi ale profesorului. Cestiunea e foarte grava. In 

lectiunea viitoare o voiu desbate exegetic en ajutorul texturilor 

pozitive i filozofice. 

15 

In acest moment rasuna clopotelul, 9i X ie9i din clasA buiguind 

fraza: s cestiunea e foarte grava, foarte grava... s. Pesemne pi el avea 

vreo duduca Mamuca! 

Ei bine, spiterule! facut-ai eeva ? §opti baronul R. abordAndu-ma. 

20 

Mai mult deck s'ar fi putut aoepta ; ea Ili rAndueoe un rendezvous 

deseara la bal ma.squi. 

- Est-ce possible? 

I-am spus ca eoi frumos ca un Persian, ca o iubeOi ca un Turc, 

ca eoi Infocat ca un Arab, In fine, te-am prefacut Inteo minune orien- 

25 

tala. Spre a nu ma desminti, trebue sa fii mascat i sa-ti cunosc 

costumul mai dinainte pentru ca s'o pot preveni. 

- Voiu fi drapat In flutur. 

Admirable I 

Vino 1) la noua trecute; ea te va a§tepta. La bal 

te voi lfimuri mai bine despre toate. 

Cadoul i-a placut? 

E IncAntatfi. 

30 - Nu ;ezi azi cu mine la masa? 

Iarta-ma ; am mai multe trebi... Uitat-ai amorul meu pentru 

Frosa lui Stepanov? 

Fi done 1 0 slujnicii... 

1) In text: vine [Ed].


De gustibus non est disputandum. Mie lad plac florile campene0i, 

ie florile cu miros. Nasul tau u§or inghite orice aromate, al meu 

se teme de gutunar ! Adio ! 

Au revoir, mon cher I Au revoir I 

5 Mai tagaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa causans a tuturor 

noroacelor Abia ma departai c4iva pa0 dela columnada universitat.H, 

intrand in uliTa Vanchin, cum deodata zarese pe Mamuca 

qind dintr'un magazin, urmata de Cati, care Tinea intr'o mina o 

legatura 0 in cealalta o pereche de papucei. Aleasa inimii mele mergea 

10 repede inainte, lasand in stratul de omat urmele unui picionq fabulos, 

91 

ascunzancluli nasuprul in mo§on asemenea pasaruicii, cand Ii 

adaposte0e capu§orul in caldura aripioarei. Precum vedeti i iarna 

are o poezie a sa, diminutivã ca a lui Alecsandri, pe care trebui 

s'o cautam in comfit i 'n mo§on. 

15 Imi pare bine ca te-am intalnit, domnipara. Sunt sigur ea 

insui ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tête, pentru ca sa-mi po/i face 

doua intrebari despre care ai gandit i ai visat toata noaptea. 

Cum tii dumneata gandurile i visurile mele, domnule NN? 

20 

intreba Mamuca cu o voace tremuranda, care dovedea cä zisa mea, 

bazata In parte pe un fapt pozitiv 0 in parte pe o inducere psihologica, 

a lovit-o drept in inima. 

Va-sa-zica am ghicit? Nu-i a§a? zisei zambind. 

25 

Eu n'am spus aceasta, apuca inainte Mamuca, lasand ochii 

in jos... Irma aerul de siguranla cu care m'ai abordat a putut cu 

tot dreptul sa ma minuneze. 

Sa nu faiarnice0i in zadar, domnipara ; eu sunt un fel de 

nazdravan, e prea greu ca ne§tine sa ascunda ori0ce dela mine. Dumneata 

ai gandit i ai visat toata noaptea despre nécessaire de eben, 

30 

ce 1-ai primit aseara i despre curtea ce mi-ar fi facut neneaca dumitale 

ieri dimineala, °and erai la repetiIie. Trebue sa recuninti adevarul. 

Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in 

cugetul meu? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceasta 

schimbare in manierele dumitale? len a fi jurat ca etti... 

0 Poet #, cum m'ai numit d-ta, sau o natarau*, cum m'a Im- 

53 podobit doamna Ana. Ieri nu faceam deosebire intre curcan i iepure,

PROZA LITE IIARA. 113 

5 

astazi citesc in funduI inimelor; ieri ma laudam cu raceala naturii 

mele §ezand intr'o odaie calduroasa, i astazi vorbese cu foc calcand 

pe ghiaIa... Vrei oare sa-ti lamurese aceasta cimilitura? 

Cu orice pret! 

- Oho ! preçul va fi foarte moderat: de seara la bal nzasqud intreaba-ma 

i vei afla, cam pe la zece oare. Ieri ma credeai prost, acum ma 

socqi geniu; peste pucine ceasuri ma vei vedea nici una nici alta, 

dar ceva mijlociu. Apt dar te salut in Weptarea a treiei e schimbari 

la fala #. 

lo Vei fi mascat? 

Nici sufleteoe, nici trupeOe, cel putin pentru d-ta ; destul ea 

m'ai vazut in doua zile sub dou'd mg§ti: de acum inainte voiu fi eum 

sunt. Mi-i acorda mfinuOta in semn de revedere? 

Mamuca imi intinse manu/a sa, palpitanda de frig sau de emo- 

15 Iiune, nu oiu ; o strfinsei cu aprindere i ne desparliram pentru a nu 

intra in cask' impreuna. Cati, care, mergand in urma noastra, a inceles 

pe jumatate ate ceva din conversalie, ma ameninIa pe furi; cu degetul, 

ceea ce, in argotul subretelor, insemneaza ce crai! # sau ce 

blastamat ! i, dot& sinonime In limba romana, limba duonana a 

20 monarhismului. 

Tactica mea osta§easca In privinIa duducai Mamucai se baza pe-o 

observaciune filozofica foarte veche, ce o cuno;team in teorie prin 

studiu, mai inainte de a o fi adeverit in practica prin un sir de 

experimente. Bàrbaii, afara doar de poeti 0 Inca de poelii cei fameni, 

25 cand iubesc o femeie, o iubesc numai ca pe-o temeie i adesea o iubesc 

chiar mai pu-cin; femeile, din contra, iubesc deoboe un ideal, un ce 

mai presus de natura omeneasca, un Inger sau un drac, ca Jeannele 

d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodata un barbat cum sunt barbatii. 

ScelerateTa cea mai neagrä atrage mai degraba amorul unei 

o femei deck o onestitate mediocra a unui nici-turc-nici-turlac. De 

aceea holilor i talharilor color vestiIi nu le lipseau amante de foc, 

pe cand vreun prepdinte de municipalitate sau vreun prefect de 

policie ordinarminte nu sunt iubii nici chiar de legiuitele kr 

35 

jumatati, cari nu gasesc in ei o destula materie de simlimant, bun 

sau ran, ci numai o destula materie groasa sau grasa. A§a dar,

114 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE 

5 

convins despre patima femeilor pentru extremitalile barbatesti, m'am 

silit a aparea Mamucai extrem sub toate privine1e, ti 

eram sigur 

de a-i fi cazut cu tronc la inimä, chiar sa fi fost fiziceoe mai urit, 

cleat generalul mangiur Ianc-Vanc. Voesti oare, cititorule, ca sa te 

iubeasca sexul, sau, cum zice d-1 Cipar, sepsul fiumos ? o voeti? 

fii totdeauna prea: prea in dreapia, prea in stanga, prea in mijloc, prea 

dinainte, prea dinapoi, tot prea i prea, in bunfitate, in rautate, In 

10 

idei, in fapte, In vorbe, in aprindere, in racealfi, in omnibus rebus et 

aliis quibusdam ! 

Credincios sistemului meu, la masa eram prea tacut ; si mersul 

conversaIiunii sfimfina, prin monotonie i delicatep, cu al unei tragedii 

franceze In versuri, bunaoara : 

Mamuca (catre mine) Va ducei deseara la bal mascat ? 

Eu (care Mamuca) Da. 

15 Ana (cfitre mine) Ve/i fi mascat ? 

Eu (catre Ana) Nu. 

Mamuca (catre mine) Sosu-i prea sarat, nu-i ap? 

Eu (catre Mamuca) Da. 

Ana (dare mine) Poate vreIi mai bine castraveti. 

20 Eu (catre Ana) Nu. 

Mamuca (catre mine), Dimineala a fost foarte rece. 

Eu (catre Mamuca) Da. 

Ana (catre mine) Aveli obiceiu de a dormi dupa masa ? 

Eu (catre Ana) Nu . 

25 Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard 

acasa sunt agiunile care au umplut timpul meu 'Ana la opt oare de 

seara. Asteptam cu nerfibdare minutul bataliei, din care speram a iesi 

incununat ba tocmai nu, cfici cununiile nu-mi plac de fel... speram, 

so 

cum ar zice francezul, apoir le des.sus; cu un simplu le dessus ma mul- 

Iumeam mai bine cleat cu o mid de cununii ! Locul bataliei era planuit 

la bal masque, care se facea obisnuit In cele trei saloane ale clubului 

; dusmanii mei de naIii deosebite erau numerosi: baronul, Przikszewska, 

Mamuca ; stratagema mea consta, ca a tuturor hatmanilor 

mari incepfind dela Codes, Intru a-i combate in timpuri si cu arme 

35 diferite dupa oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli, de

PROZX LITERARX id 

a face astfel ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramttind ca eu g culeg 

apoi folosurile luptei. 

Punct la nouà ceasuri stam langa up salonului Intaiu. Eram dominat, 

adica, pentru ca neolog4tii sa n'o Inteleaga In sens rau, aveam 

5 pe fata un domino. Purtam paltonul in care vizitasem aseara pe Victoria, 

§i lineam manile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la 

urechea mea cuvantul: # czekam 5. 

Te Wept, draga. 

Baronul e aici? 

10 Trebue el vie IncIata, o sa fie costumat In flutur. 

Aceea n'are sa vie? 

Fii 1in4tita. Amanta baronului se chiama Maria P., actorip, 

§i. totodata, lucru de mirare, domnipara. 0 cuno§ti? 

Ma mai Intrebi! Cine nu cunowe creaturi de-acelea! 

15 - Fii cu sange rece. Baronul fi trimise ieri un scump necessaire 

de eben incrustat cu aur. Pang acum el o cunoa§te numai din vedere 

§i n'are dela el nici un semn de 'ntelegere. Cata g joci bine rolul Mariei. 

Spune-i ca ai primit cadoul, multumeoe-i, fagaduepte-i, Ocaneaza-1, 

intrigheaza-I, fa ce-i vrea, e§ti mqtera, numai... 

20 Numai? 

Vei strica totul de Indata ce il vei intreba despre numele meu; 

trebue§te numai atata pentru ca el sa priceapa a joci un rol strain. 

Si numele tau oare nu-I voiu afla niciodata? 

Il vei afla dupa ce m'oiu putea lauda de a fi binefacatorul tau. 

25 Uitat-ai fagaduin-ta de aseara? Cand voiu cere Implinirea ei, 

atuncea vei -ti cum ma cheama. 

Ma iube§ti dara? 

B a. 

Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis. 

SO - Nu te iubesc, dar imi placi; §i dela placere !Ana la iubire a 

un singur pas ; eu unul sunt deprins a urma placerii, O'n privirea 

placerii qti datornica mea. 

Nu Inca. 

Iti vorbesc cu siguranta ; dar pune-te ceva In laturi; nu vezi 

35 cum ma cauta fluturul nostru? 

8*


Victoria s'a departat cfiliva pa9i. 

Iubite domino, nu e9ti cumva spiter? 

Tocmai. Sunt spiter din casa Anicai tale. 

Ea-i aid? 

5 Cine? Anica? 

Da-o dracului! Mademoiselle Marie. 

Acum vad ea e9ti un flutur din cuno9tincele mele; vreau A 

zic un fe1de9 metamorfozat in flutur, un # avatar o, cum ar zice profesorul 

nostru de limba sanscrita. Apropos, vrei sali vorbesc in limba 

to sanscrita, limba ta naTionala? 

Tau lad stanas stubdha. 

Ksama bliag'dadati driyatai. 

Bravo. Acum recomand5.-ma, frate Sp4ere, la ingerul 

meu. 

15 - Trebue sa te previn mai inainte de toate despre un lucru de 

prima importanla. 

Spune. 

Ili aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Stepanov? 

Scute9te-ma, pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeIi de trei 

20 sute de ori pe zi! nu te pot intfilni fara ca s'aud indata numele acelei 

nenorocite! 

Ce sa fac, draga Felde9e, o iubesc. Dar sa venim la vorba noastra. 

Mutilindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva 

&A ajunga la 9tirea sa scandalul meu cu Stepanov. Tu inlelegi ca, 

25 avfind o fata mare, ea n'ar fi suferit pe un chirigiu... Deci, in contractul 

nostru mi-am schimbat personalitatea, incat muma 9i fata 

ma cunosc sub nume, porecla 9i profesie imaginare de Teopomp Perepetuevici, 

student de medicina. Cauta dara pentru propriul tau 

interes a nu ma desminli. 

30 - 41 promit. 

Mai bine de toate, nici sa vorbe9ti despre mine. 

Fie 9i a9a. 

Parola? 

Parola. 

35 II luai la brat 9i am inaintat la Przikszewska.


Frumoaa masa! iata generosul tau adorator, celebrul flutur 

Inamorat de floarea nurilor tai ci nsetat de dorinla de a Intinde asuprfi-i 

splendidele sale aripi, 

Domino spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele. 

Da-mi dar braTul tau, incantatorule flutura, i uitä pentru aceastil 

seal% origina ta orientala, pentru a vorbi cum se vorbecte in Europa.. 

Va las a gustaIi placerea dialogului: ma a§teapta alte mrt§ti 

mai pulin poetice. 

Ziand acestea, ma repezii n sala unde ma aftepta Fedorul meu, 

to Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe faIa. 

acest domino, c plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbecti cu niminea 

nici un cuvfint, chiar de ai asurzi de Intrebari. Ma 'ffcelegi? 

Apoi reaparui In salon, In uniforma mea studenIeasca (In Tarile 

barbare toIi au livrelele lor, incepand dela capul Statului) i VIM 

25 domino, ca un personaj din nou venit, lasand pe amulitul Fedor a 

juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare Intr'un mod foarte filozofic, 

vechiul meu roL 

Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma d'a fi Insemnat de catre 

feldec, care pptea nu ctiu ce la urechea falsei sale Mamuca. 

20 Cate poezii ai mai scris astazi? ma 'ntreba o masa. 

La mascara(dc nu se raspunde. 

Inconjurai salonul al treilea. 

SpiIereasa Benedeck moare dupa tine, Imi zise In fuga un 

domino. 

as N'are deck sà citeasca pe a Bolnavul imaginar s al lui Moliere 

0-apoi sa-ci pue un clistir de apa rece. 

Ma 'ntorsei In salonul al doilea. 

Vrei sagi povestese viala ta dela leagan i 'Ana 'n seara de 

so 

astazi? Imi zise o Circaziana. 

Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am 

facut de ieri j 'Ana astazi. Vezi cA taci? Ecti dar mufluza de parola, 

pi 

te las pal& a te Indrepta In opinia publica 1). 

1) Textul este: te las ptin'a nu indrepta in opinia publicd. Firegte, e o gregalA 

de tipar. In versiunea 1864, textul e modificat astfel: te las ca sd to indrepfi 

in opinia public& [Ed.].


Apropiindu-ma de u§a salonului intaiu, vazui intrand douà ma0i 

proaspete. Una, mai inalta 0 mai grasa, purta o rochie lunga de atlas 

mohorit 9'avea pe cap un fel de coroana aurita cu dinti; cealalta, 

mai subtire 0 mai mica, era imbracata in rochie scull& de atlas verde 

a deschis, cu un spenter de catifea pimbie §'o cununa de flori artificiale 

pe cap. Cateva cuvinte intrauzite din gura mascutei verzi 0 adresate 

catre masca mohorita, ma facura a ghici pe ambe. 

Lasà-md sä intrighez un pic pe nataraul d-tale, zise cea 

dintai. 

10 Cum iti place, dar sunt incredintata ca peste cinci minute o 

A incepi a casca, raspunse cealalta departandu-se. 

Apucai bratul mascutei. 

Ai venit sa-mi ceri seama, Marie? 

M'ai cunoscut? 

15 Apoi luai bratul Mamucai, iertandu-mi, drept precuvantare la 

ceea ce ma pregateam a spune, sa strang [cu.] desnadejde micuta-i 

mana, care tremura in palma mea, dupa o expresie noua in asemenea 

cazuri, ca un peati§or prins in retea ; 0 ne Eqezaram intr'un colt al 

salonului, unde o uria§a columna arunca asupra-ne binefacatoarea 

20 sa umbra. 

Mamuca tficea. 

Cand o femeie amate§te deodata in ajunul unei rastalmficiri amoroase 

; cand, vesela 0 glumeata pana atunci, ea pleaca ochii in jos, 

sau se face a se juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun! Ea au 

25 deja iube0e, au presimte rasaritul dragostei. Crescut in §coala poetilor 

latini, adapat la adancele izvoare erotice ale lui Ovidiu, Petroniu, 

Propertiu, etc., eu cunoqteam din copilarie, ca pe tatal-nostru, meteorologia 

amorului ; 0, vazand tulburarea fetei, imi zisei in gand: o am! 

adica: o voi avea! 

SO Manuta Mamucai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur §i, insemnand 

numai dosul a doua m4ti cenu0i, caul steteau mai aproape 

de locu§orul nostru, prin o repede m4care, o m4care, a carei repejune 

se poate alatura doara cu lovitura unui pumnal italian, intiparii pe 

degetele copilei o sarutare de foe, ca toate acelea prin cari se 'ncepe 

35 0 iubire 0 cari, vai! sunt cu neputinp mai in urma.

PROZX LITER/1.RX 119 

Mamuca iute i9i retrase mana 0 se scula In picioare: 

Vaz, domnule, ea nu meriV increderea mea ; adio 1 

Atka numai a9teptam, pentru a pune In luerare planul, artistice9te 

concertat de mai 'nainte. 

5 - Adio ! Ti-am spus far& cuvinte, prin o singura samtare, ceea 

ce trebuia sa 9tii: te iubese! Adio ! Adio, Marie! 

Zicand aceasta, ma ridicai cu demnitate 0 disparui In valmaptgul 

ma9ti1or ce nabu9eau din ce in ce mai numeroase cu apropierea miezului 

noptii. Apoi intorsei capul 0 zarii pe Mamuca rea9ezandu-se 

to ganditoare In misterioasa noastra pozitie din dosul columnei. 

Tocmai atunci trecu langa mine 0 feldequl cu Przikszwska. 

Vi-to no-ta ca-ta am-tu sa-ta si-to spun-tu ce-to-va-ta, zisei 

baronului in argotul studinlilor, care se cuprindea In aceea ea silabele 

sa se desparta 9i, dupa fiecare din ele, sa se adauge unul din aceste 

15 trei postpuneri: to, ta, tu ; anume: to dupa vocalele e 0 i, ta dupa celelalte 

vocale ; 0 tu dupa consune; Incat frazul meu fnsemna simplu: 

vino ea am sali spun ceva. Numai optsprezece burfi In Intreaga universitate 

vorbeau In perfecIie 0 cu o itroala neauzita In aceasta limba, 

ce o numeam totatuticd. Eu 0 feldepl eram recunoseqi ca doctori 

20 Intre ceilalIi. 

Cum sa las singura pe Maria? raspunse baronul. 

Trebue sa-mi faci aceasta slujba pentru zece minute. 

Dar, scumpul meu... 

Lasa-ma darA pe mine sa-i spun eu oarece la ureche. 

25 i trecand din partea Victoriei Ii 9optii le9e9te: 

Domino c( czekam *, te a§teaptfi In salonul al doilea, lane. a treia 

fereastra. 

Va-sa-zica dumneata frni cuno9ti secretul, domnule NN.? 

Se vede ca a9a. Lasa 'ndata bralul lui R. 

30 Victoria simli ca orice Impotrivire la cererea mea ar fi fost pr.; 

mejdioasfi 9i, strangand mina feldeplui, ea fi zise: 

La revedere, amora9u1 meu, pana la viitorul bal mascat. 

Cum? pan' atunci nu ne vom mai Intalni, Ingerul meu? 

Nu 9tiu ; nu pot fagadui: nu atarn de mine. 

35 i Przikszewska IAA mana feldeplui.


Neomenosule ! Cum sa nu ai tu mila de patima mea, de focul 

meu, de chinul meu, de... 

Indatorire pentru Indatorire, iubite feldep. Ti-a venit rândul 

a-mi dovedi prin fapte prietenia ta. Vezi acea masa verde-pembie 

5 din dosul columnei ? 

0 vaz ; dar ce-mi pasa mie... 

Tie nu, fire§te ; caci ea... ea nu este Mamuca! dar mult imi 

pasa mie,'fiindca incep a o iubi, 0 trebue sa-i probez amorul meu, 

pan' acum respins, prin un ce eroic, care rapqte 0 supune inimile 

to femeilor. Abordeaz-o 0 fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci 

i te voiu provoca la duel ; tu-mi vei da cartali de vizita 0 eu Ili voiu 

raspunde cu a mea... De la sine se 'n/elege ea duelul va fi numai 

imaginar ! Se cere efectul 0 nimica mai mult ! 

Vei fi mullumit ! 

15 i baronul merse repede spre Mamuca, pe cfind eu insumi ma furi§ai 

dupa columna, auzind 0 pandind totul, dar fiind totodata nevazut 

de catre biata pasaruica vanata. 

Te cunosc, mascu-ca, zise von R., wzandu-se langa Mamuca. 

Ce de nopli am petrecut Impreuna 1 Ce de rnai ruble ai stors dela mine! 

20 Al vrea A ne reinnoim cuno§tinla in asta noapte. 

Stirmanul baron nu 9tia cu cine vorbe§te. 

Auzindu-1, abia imi puteam re%inea rAsul. 

Te'n§eli, domnule, raspunse Mamuca cu o voace despreluitoare 

0 voia sa se scoale. 

25 - Ia lasa, puica, marafeturile de o parte, intampina baronul 

apucand-o de talie. 

In acest moment aparui eu, parca trecând din intamplare, fara 

insa a ma uita la actorii scenei. 

Domnule NN ! zise cu tulburare Mamuca. Dumneata ma cu- 

311 no§ti 0, prin urmare, e9ti dator a ma apara. 

Pfina la moarte, domnipara! Cine qti, domnule ? adausei, punand 

mana pe umarul baronului 0 masurandu-1 cu mandrie dela cap 

pana la picioare. Cine e§ti? raspunde ! 

Ia, sunt o masca, precum ma vezi, 0 te poftesc prietene, sa-mi 

ss slabe§ti umarul, cad, zau, nu sunt prea rabdator.

PROZA LITERARA 121 

M*4 jur, ck nu te voiu läsa s4 faci un pas, auzitu-m'ai! mai 

'nainte de a-mi declara numele tfiu. 

Aceasta declaralie oare va avea ea urmAri? Trebue s'o Ftiu 

pentru ea BA nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu. 

5 - Dach gti dvorenin, farA Indoia14; dach nu epti nobil, vom gAsi 

alte mijloace. 

Poftim darA ! 

Baronul Imi Intinse carta sa, 0 eu, lAsAndu-i umArul, Ii detei 

p'a mea. 

10 - MAini, la opt ceasuri, ne vom intillni, domnule baron. 

Pentru plAcerea dumitale, domnule NN. 

Am rAmas iarA0 fa-VA 'n fao cu Mamuca ; dar, multumitä politicei 

mele, Imprejurgrile s'au schimbat cu desAvAr9ire. Acuma, frumoasa 

mea privea in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi 

15 zilele pentru o singurA slabfi mi§care a manuIei sale. Gine 9tie, gfindea 

ea in sine, dacA-1 voiu mai vedea vreodatà ! Cine poate ghici dace,. 

maine dimineaVa glorgul sau sabia adversarului nu-I vor Intinde mort 

pe cAmpul luptei: 0 eu, numai eu sunt cauza... 

- 

Toderical zise cu 'nduiopre Mamuca, tu nu trebue el te 

20 baIi, eu nu vreau, eu nu-1i dau voie. 

Precum vedeli, Intr'o scura minutà, din # Domnul NN )) devenisem 

Toderi-p, din # dumneavoastrA *, tu. 

Ce auz, Marie? Nu ma 'n§el oare? Tu ai vrea s4 traesc? Tu 

ma iube0i? 

25 - FAgAdue0e-mi cA nu te vei bate. 

E cu neputinp! Onorul mai presus de toate ! Fi-voiu denm 

de dragostea ta, dacA m'ei vedea tremurAnd 0 ascunzandu-ma dinaintea 

armei unui om provocat de ate mine Insumi? 

Dar &ea' el te va ucide? 

30 - Voiu pieri voios, ducand on mine In mormant credinIa cil mor 

iubit de tine ! 

0, Doamne! 

AceastA IntAlnire, oh! poate a fie pentru noi cea de pe urmA, 

Marie ; de aceea, am o rugriminte... 

35 - Ce sA fac ! Nu 0iu ce s4 zic !

122 SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICE 

Dacii baronul mA va ucide, trimite la tatAl meu, a carui adresA 

o Vei gAsi intre hArtiile mele, acest inel cu marca familiei, care trece 

In neamul nostru dela Orin-0 la fii. In saltarul de sus al biroului, vei 

afla zece mii de carboave in bilete de bane& si actul de danie pe nu- 

5 mele tau... 

SA nu gAnditi, domnilor, cum cA in adevAr saltarele mele ar fi 

vAzut vreodatä mficar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti 

care nu era sA se intAmple, interesul meu cerea ca sà dau o idee cat 

mai frumoasA despre starea mea financiara. In asteptarea biletelor 

to promise In nefiima, prezentai acum Mamucai inelul meu; ceea ce 

era Inca o viclenie; cfici de pe capul-de-bou al marcei, iubita mea 

recunostea, far& ca sa i-o fi spus eu insumi, calcandu-mi oarecum 

fireasca modestie, cine anume e dfiruitorul celebrului ndcessaire. 

Mamuca plAngea sub mascA. 

15 - Recondu-mä acum la mama ; yi... 

Aici glasu-i i s'a rupt ca o coardA, din care artistul voieste a scoate 

niste sonuri mai presus de puterea instrumentului. 

Si? ai zis (c si )>, sufletul meu? N'ai sfArsit Inca. 

Si dacA moartea te va crula... 

20 - Ici voiu jertfi ramAsio vielii. 

Nu-Ii vei intoarce cuvAntuL? 

Nici in astà, nici in ceea lurce! 

Dupa un juramant. atAt de pompos, incepurAm a cAuta prin 

saloane pe ratacita doamna P., pe care am gasit-o, in fine, intrigAnd pe 

25 un consilier de stat cu capul alb §i plesuv ca al sfinlilor. 

Aci ne-am mai strans de mAna ca nealtAdatA, si ma depärtai, 

dupa ce auzisem cuvintele MamucAi cAtre doamna Ana: 

Hai acasa! MA doare capul... 

Bravo ! iata ce se chiama a face treburi ! Ulise in Odiseea n'a fost 

30 mai iste% in nascocirea si gruparea tehnelor. Mini, ca doua 0 doua = 

patru, Mamuca trebue sä cazA in capcana meal.. 0 unde-i acela care 

s'ar putea lAuda, ca mine, a fi biruit numai in trei zile, Para' 'ntrebuintarea 

vreunei masuri silnice, o fecioarA nici macar cunoscuta de rnai 

'nainte? Nu-i vorba cli Imprejurarile au concurs in ajutorul meu; 

35 dar nu stiu dacA altul ar fi stiut sd se foloseasa de ele cu o asa

PROZi LITERARI. 123 

agerime ! daca n'ar fi scapat cel putin una din ele... q'atunci zidirea 

5 

intreaga se darma pe capul lui, ca templul, in care s'a drainat o singura. 

column& asupra lui Sampson. Insa lucrul nu e tnc adus la capat 

. .. Unde-i Fedor ? 

Astfel cugetam eu cu mandrie, cautând pe feciorul meu in toate 

unghiurile clubului, Oat ce-1 zarii in fine in salonul al treilea, straintorat 

inteun colc, de catre amagita Victoria, care, luandu-I de pe costum 

drept mine, Ii povestea ruse§te, franIuze§te, le§e§te §i nem-ce§te conversaIia 

sa cu von R., §i'n zadar cerea dela el poviquiri mai departe, 

to caci ascultatorul Fedor, Iiind minte porunca, nu raspundea nici prin 

cel mai mic cuvant. 

Ah, iatä i dumneata, domnule NN. I Fiindca-mi cuno§ti taina, 

ts 

spune-mi, pentru mila lui Dumnezeu, ce s'a intamplat oare cu prietenul 

dumitale? Inchipue§te-Ti Ca de doua ceasuri intrebuinlez in 

de§ert toata elocveaca mea pentru a scoate din gura lui macar un 

singur son. 

A§a-i politica amicului meu, draga mascuIa. El va vorbi la 

timpul oportun, iar pan' atunci nu vei putea stoarce dela dansul 

nimic, de l-ai taia in buca-cele. Oh! crecle-ma, doamna mea, amicul 

20 meu e mare diplomat ! 

Si 

plecandu-ma la urechea lui Fedor, care asculta cu uimire laudele 

ce-i dam §i cari el nu le prea in-celegea, Ii zisei: 

Ia blana §'a§teapta afara. 

Fedor ie§i fuga. 

25 - Pozna§e lucruri ! Chiar de necrezut ! zise Victoria, vizand 

so 

alergarea lui Fedor. Dupa modul in care el imi vorbi aseara §i'n-asta 

seara, nu l-a§ fi putut socoti ca unealta unui alt ; §i cu toate astea, vaz 

ca dumneata, un copil, iartd-mi aceastä franchela, i-ai fi poruncind ! 

El e Mefistofeles al meu, neneaca. Citit-ai Faustul lui Goethe? 

Adio ! 

Si ma facui nevazut. 

Ie§ind afara, gasii pe Fedor fara palton §i fetish' domino, a§teptfindu-ma 

cu blana. 

Striga o birja ; iar singur du-te acasa i culca-te: eu voiu dormi 

a5 in tArg.


tii unde §ade doftorul Tucia? Intrebai pe dro§car, suindu-ma 

in sanie. . 

Cum A' nu tiu, cuconaple! Chiar acum am dus la dumnealui 

un boier la aro. 

5 lute dara! 

lungindu-ma in sanie, intonai cantecul studinlilor, Wand sa 

rasune pustiitele ulice, 0 sergenlii poli-pei sa despere de a nu ma putea 

opri ca pe un pedestru... 

10 

Vita nostra brevis est, 

Brevi fininetur: 

Venit mors velociter, 

Rapit nos ferociter, 

Nemini parcetur... 

Doctorul Tueia, un tfiar de douazeci 0 trei sau patru de ani, naltul, 

15 Slligire, smolit la faIa, coroiat la nas, cu ochi mari, sprancenat, cu a 

frunte destn1 de bine desemnata, avea una din acele figuri cari plac 

0 se par frumoase la intaia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, 

dar resping pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mar- 

§av, viclean; un nultiu-ce sapat In liniile frunlii, in Indoitura nasului, 

20 In trasaturile buzelor, in schimositura zfimbetului, In focul ochilor; 

mai in sfar0t, un nultiu-ce Intiparit In toate deodata 0 cu neputinla 

de a se analiza in amanunlime. Nenorocirea femeilor e de a fi absolut 

lipsite de adâncimea spiritului. Judecand lucrurile numai dupà cea 

dintai vedere, ele strigau: Monsieur Tucia est charmant, §i monsieur 

25 Tucia devenise, In cateva luni, doctorul favorit al damelor. 

Tucia finea cursul de medicina cand eu intrai la drepturi. Ne-am 

cunoscut la baronul von R., la care toli parazilii universitaIii aveau 

facultatea lor... de a mama, fiindu-le urit sa §eada la masa singuri... 

cheltuind din pungli. 

30 Intr'o zi mesenii povesteau, fiecare in parte, despre prima sa 

dragoste. Unul descria in termenii omerici din stana lui Eumen In 

Odiseea, la/ul ce-i Intinsese cheldrila babacdi, §i cum I-a spariet 

*

PROZI LITERARA. 125 

cciteluful mdtuficiii, care (caIelupl, iar nu matu9ica) n'a mai Want, 

pe semne, alti oameni primi In 1a. Un al doilea, dupa o lung 

prefata filosofica-pedagogica, se anguia de a fi lost introdus la o 

onorabild vciduvel, care traia din venitul fundului, de catre nevredr 

nicul sau gubernor de limba franceza. Un al treilea recuno§tea 

cu o naiva franchela, cum ca nici Ii mai aduce aminte timpul, locul 

ei 

imprejurarile celei dintg batalii... Când rtmdul veni la mine, 

zisei a9a: sunt acum patru ani, domnilor, de and gustai pentru prima 

()al% din arborul tiinei binelui 9i-al raului. 0 mama avea o fata. 

40 i mama 9i fata 9edeau intr'o cash de hinga a tatâni-meu. Le vizitam. 

Amorul platonic cu fata merse prea departe. e Pe la miezul nopIii, 

zise ea, vino prin fereastra in odaia mea*. Cine mai 9tie cum 

s'a IntAmplat, a mama, pandindu-ne, a auzit cuvintele fetei. La ceasul 

hotarit gasesc fereastra deschisa, sar In odaie, intreb: oTu 

eti 

15 aice, Emilio? * Imi raspunde o 9oapta: o Vino inceti9or!* Ne culam. 

Rezultatul va este cunoscut, domnilor ; dar ceea ce nu 9titi e mirarea 

mea, când Emiia ma dascalea: t nu a9a... ia a9a... *, etc. Dupti 

trei oare, petrecute Intr'un extaz nedescris, profesoara mea ma congediaza, 

tot pe fereastra, de frica sa nu se scoale neneaca *. A doua zi 

.2* revad pe adevarata Emilie. Inchipuili-va impietrirea mea, and o 

aud scueandu-se, ca n'a putut sa ma a9tepte: a neneaca ma Inchisese 

in iatacul sau i singura se culcase nu 9tiu unde*. Atunci numai am 

inteles eine a fost dascal4a mea: mama inlocuise pe fata... tiçi 

Care, domnilor, ce vArsta putea s aibe curajoasa mama? Cinzeci 

papte de ani, trei luni 9i opt zile! Am facut acest calcul pe baza 

rnetricei originale ! Un tunet de hohote a rasunat la masa. Beau 

in sanatatea lui NN. 9i a quasi-Emiliei! striga un studinte tenor. 

Nu mai ma minuneaza perfecIia sa in arte amandi : era cine sa-1 

invele! zise un studinte bas. Gine A mai pacit una ca aceasta! 1;0 

so un studinte soprano. Nu va rairati, domnior, intrerupse deodata 

Tucia, ridicandu-se in picioare i 'ntinzandu-mi mina peste masa. 

Suntem fraIi de cruce cu NN.: i eu Inca dadui peste o mama In loc 

de fiica! numai ea fata se numea Amalia, iar nu Emilia. De atunci 

incoace Tucia se parea a fi prietenul meu cel mai intim, deqi niciodata 

35 1111 1-am invitat la masa, din cauza... ca bugetul nu prevedea


cheltuieli extraordinare. Teste o saptamana el Imi descoperi din amicie 

o taina, cunoscuta de toata lumea, dar care m'a adus mai tarziu la 

descoperirea unei alte taine, necunoscuta de niminea. 

El avea o amanta de care nu §tia cum sa se mantue. Am promis 

5 - zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea 

mea... am promis Inaintea marturilor... Intelegi ca ar fi o neiertan 

nebunie din parte-mi de a-mi Inchide viitorul pentru totdeauna... 

Ea-i cusutoreasa... cum oare sa facem? Pentru ca sa te pot sfatui 

in 

cuno§tinIa cauzei, ar trebui s'o vad, sa-i patrund caracterul... 

10 - Patrunde, frate, ce-i vrea ! a§ fi fericit de i-ai placea... i de m'ai 

putea prinde? Pro forma. Hai la &Ansa! Sofica era frumu- 

§ica, copila de §asesprezece ani, delicata, melancolica, sentimentala. 

Ea iubea pe Tucia ca o nebuna. Dintru 'ntaiu, voiam s'o curtez ; dar 

vazandu-mi munca zadarnica, ma hotarii cu o generozitate cam 

15 silita, a fi numai amicul bietei fete, cel pulin pana la o vreme. Peste 

o bucata de timp, Sofica se Imbolnave§te. Viind tocmai atunci, din 

Intamplare, eu ma a§ezai intr'o camarula Invecinata, cu capul plecat 

pe /auk pentru a nu auzi de aproape vaietele copilei §i plansul mamei. 

Intl% Tucia, scrie o releta §i trimite pe batrana la sp4erie. Sa iai, 

20 draga Sofia, ate o lingurila de ceaiu la jumatate, numai deck la 

jumatate de ora ; iar eu ma duc, voiu veni deseara, ma grabesc. 

Zicand acestea, Tucia saruta pe Sofica i ie§i, fara a fi visat macar 

despre prezenTa mea. Dupa ce se Intoarse muma cu Ufl ipu§or, ie§ii 

25 

§i eu, promiland a reveni cat mai curand. Peste o zi ma abat la Sofica: 

ea era moarta! Pe fereastra se afla §ipu§orul cu releta deasupra. Azardul 

m'a Impins a-mi arunca ochii pe eticheta §ipu§orului: cdte o lingurijd 

de ceaiu dimineala qi seara. Crima lui Tucia aparu Intreaga 

inaintea ochilor mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu §tiu cum sa 

scap de ea ! Fara' a rosti un cuvfint, ma asvarlii din odaie afara §i ma 

SO repezii drept la 1ocui14a lui Tucia. *tiu totul, Tucia! *tiu totul 

Ce fel de ton? Sofica a murit ! Fatalitate ! o iubeai? Sa iai, 

draga Sofica, eke o linguri-ca de ceaiu la jumatate... Aici Tucia a. 

sarit de pe scaun ca oparit §i m'a apucat de lama. Cine si-a 

spus . 

aceste cuvinte? Mai §tiu i altele: ate o lingurila de ceaiu dimi- 

35 newo §.1 seara...

PROZA LITERABA 127 

5 

AlergAnd In goana calului dela Sofica la Tucia, eu ma aflam sub 

inrfiurirea unei voci interne, strigAnde: razbuna pieirea nevinovatei 

jertfe. Eram o simpla unealat a sim/amAntului. Cugetarea n'a avut 

nici o parte, cat de mica, la purtarea mea, pana la minutul and ma 

vazui fa/a cu Tucia si pus In trista alternativä : sau de a-I acuza inaintea 

dreptalii, certind autopsia raposatei, sau de a mistui in setnu-mi cuno0in/a 

crimei, devenind parta§ul ei prin interesata mea tacere. 

Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Tucia, au din aceasta va urma 

invierea Soficai? Ca acuzator al doctorului, In cazul de fa/a, In loc 

to de a c4tiga In opinia publica, oare nu voiu fi eu Inca banuit pentru 

nefasonabila mea familiaritate cu ni§te cusutori/e? i apoi, oare ju- 

15 

decatorul nu ma va intreba : de ce n'ai cercetat re/eta lui Tucia chiar 

and ai auzit cuvintele lui? De ce o a§a idee ri-a venit in cap tocmai 

dupfi moartea Soficai?... Mi-au trebuit numai cateva secunde pentru 

a vedea realitatea pozi/iei in care m'am varit. Propriul folos mai 

'nainte de toate ! imi zisei drept incheiere. Viea/a socialâ decurgAnd 

din combinarea intereselor individuale, urmai mai departe, da- 

toria omului e de a-0 pazi cama§a sa ; treaba Providenlii e de a face, 

ca pazitorii came0lor sa aibrt nevoie unul de altul. Eu unul mi-oiu 

20 implini sarcina ; Providen/a Implineascali pe a sa, cum va 0i mai 

bine... Acuma in/elege/i in ce mod, ingropAnd In mine misterul 

sipuprului, am ajuns a fi creditorul de recuno0in/6 al lui Tucia ; 

un creditor de nu. iubit ceea ce ar fi contrariu naturii .-- 

cel pu/in 

temut i ascultat. 

25 Intremd in salon, vazui numai tot mese de joc. Stosul, pichetul, 

faraonul, vistul, preferansul domneau despotice9te In aceastä societate, 

ImpacAndu-se i urmfind unul dupa altul, ca boierii adunarii 

ob0e0i. Cautand un locpr mai retras, zarii inteun col/ al odaii pe 

celebrul licerOat hi litere dela universitatea de Marocco, profesorul de 

30 literatura la facultatea filosofica ; o personalitate a earth singura 

vedere, ba chiar numele, aveau privilegiul de a face sa WS. Ora. 0 

studentul cel mai posomorit din oricare facultate. Vladimir Ale§chm- 

Uho, aa se numea individul, se 'ntorsese atunci de curfind din 

strAinatate, unde a fost trimis sa studieze literele spre a se urea pe 

35 vreuna din cele multe catedre vacante. Dupa o calatorie de doi am,

'128 SCRIERI LITERA.RE, MORALE SVPOLITICE 

el reveni pEn de... stiinVä? ba de colb! Universitatea, in care ar 

fi studiat, si gradul lui academic, erau pentru toli o chestie tot atk 

de obscurfi ca patria si opera lui Omer. Se oie numai, ca'n acea misterioasa 

universitate licenIiaiii in litere sunt scutiTi de a sti greceste 

5 §1 lkineste, de unde studinlii au fiedus cumca ea nu se all& in Europa, 

ci doara undeva in Africa, bungoarà la Marocco. Se oie, 

zicea un burs calamburist, ca la Marocco oamenii se ingrijesc mai 

mult de picioare, deck de capete: de aceea ne vin de acolo marochinuri 

bune 0 licenlia/i nici de o treabii. La discursul de deschidere 

lo toIi ascultatorii au dormit. La a doua lecIie eran prezinV numai patru 

auzitori. StudinIii mei stiu mai mult deck mine, a gAndit Vladimir 

in Ondul sau; dar ce-mi pasa! nu vie macar nici unul: salariul 

merge inainte! Totusi, liceniiatul nostru avea ambiTia de a se face 

cunoscut lumii cu orice preI. Dup4 mai multe razgandiri, el a gbh 

15 o cale sigurii pentru a ajunge la nemurire, si ca literat, si ca patriot. 

Intr'o foaie periodica a inceput a apfirea un sir de foiletoane si de 

scrisori, in cari Vladimir vorbea despre tot ce stia: adicA, vorbea 

despre nemica. Dup'a aceea, el scoase la lumina o ckime nemarginitri 

de cfirli elementare mici, prescurtate de pe carTile elementare mari, 

20 fácute de alIii. In fine, el a cutezat chiar a deschide un jurnal literar, 

in care traducea, ca scrieri originale, articolele Enciclopediei moderne 

sau ceva asemenea, preskind ici-colo cke un cuvânt propriu. In asa 

chip, tori acei, ce stiau ei mai pulin deck Vladimir, il slaveau ca pe 

un spirit superior. Pe de altà parte, iroul nostru s'a declarat spriji- 

25 nitor aprins al nenoroc4ilor. Din data ce un Oran beat isi strica degetul, 

sau o actrip Para' talent se pretindea stramblitacita, Vladimir 

facea o loterie, alerga prin arg cu bilete, striga, Tipa, rklica sant in 

picioare. Ce mare patriot! ziceau acei ce-1 vedeau cutrierand orasul 

pe ploaie, pe jos, fara cortel si ffira calo0. Acuma el sedea pe o ca- 

.3 0 napea, gonind cu maim dela sine fumul, ce se lalea in odaie din cauza 

numeroaselor ligari: Vladimir nu fuma din moralitate ; el chiar Meuse 

intr'o vreme o lunga leclie, spre a dovecli c'd intrebuinTarea tiutiunului 

este contra scolii clasice si caracterizealä depergondajul romanticilor. 

In afacerea care m'a atras dela bal-mascat la Tucia, ajutorul 

5 lui Vladimir imi era destul de trebuincios. Liceiniatul dela Marocco

PROZ/ LITERARA 129 

era gazeta oraplui. Prin foiletoanele sale §i prin cursurile sale, nu 

In universitate, ci In uliie O'n t asele oamenior, erraspandea toate 

minciunile, tate i se spuneau din dreapta §i din stanga, imbrobodindu-le 

in pompoasele haine de liberalism, generositate, abnegage, punctul 

5 de onoare, etc. Eu unul doream ca a doua zi tot Vogul sä Oie despre 

duelul meu cu baronul von R. A§a dar, abordai pe Alephin-Uho. 

Despre ce o sä vorbiti In leccia de maine, domnule profesor ? 

Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei 

argumentaliuni contra pernicioasei doptrine a sofioilor realioi de a 

10 insinua in literatura, primaminte natura ca principiu de fond §i 

secundaminte spiritul ca principiu de forma. 

Prin urmare, o s cerei ca autorii sa scrie nenatural §i fara 

spirit? InIelesu-v'am oare, domnule profesor? 

Perfeptaminte ! Un literator, care se respepta pe sine Insu§i, 

10 debue necesarminte a fi ideale, iar nu naturale ; gray, iar nu 

spirituale. 

20 

Cuvantul gray nu este el oare, in teoria d-voastra, tot una 

cu greu? 

Completaminte ; gravitatea fiind naturalminte opositul levit4ii. 

- Cat de rau imi pare ea nu voiu putea auzi maine desvoltarile 

acestei minunate lecIii 1 Vraiment impossible de vous entendre 1 Peste 

cateva ceasuri pot sa fiu ranit sau chiar ucis I am un duel... 

La cuvantul e duel *, Vladimir cat sa levine: fficand un pas inapoi, 

el se impiedeca de un scaun de paie ; scaunul se rasturna peste o 111a- 

25 sula de mahon, pe care se afla o urna de bronz cu vreo cinci Bute de 

carIi de vizita ; urna cazu jos pe favoritul lui Tucia, un uria§ motan 

de Siberia, care rupse la fuga cu coada in sus, asurzind adunarea cu 

un infrico§at u mi-a-u *; iar carcile de vizita se impraoiara prin odaie 

astfel incat un econsilier de curte * a nimerit In scuipatoare i un 

30 u cneaz s'a trezit sub calcaiul unui tânàr zaraf jidan cu straie nemt,e§ti, 

cu favorili §i fara musteli, care gtriga atunci < banco *1 0 adevarata 

revoluTie pentru binele public 

1 

Duelurile-s proibate, domnule NN; incepuse Vladimir, revenind 

din imepenirea ce 1-a fost cuprins, §i uitandu-se la tristele semne ale 

35 opintirii sale. 

a


Legile, domnule -profesor, opresc numai duelurile cu pistol, cu 

sabie, cu rapierl... de InsA nu prevAd nicio pedeapsA pentru dueluri 

cu carabina. 

VA duelati cu carabina? 

5 - Fire§te ! arma cea mai potriviti, and omul se bate pentru 

una cara bella I 

i eine vi-i antagonistul? 

Baronul von R. 

Romantic 0 realist efrenat 0 a§arnat ! Tuati-1, domnule! Anni- 

10 hilap-1 de pre suprafacia pavimentului! Un romantic ! un realist ! Ma 

care e causa duelului? 

Baronul a cutezat sA fure dela mine papucul amantei mele, 

o junfi... Dar sa lasam treaba incurcatA ! Da-ci-mi voie a va intreba 

mai bine daca nu aveci cumva cu d-voastrA un bilet sau o lista de 

15 binefacere ? 

Trei, domnule NN! trei egalminte importanli pentru felicitatea 

patriei. Un bilet la beneficiul d-rei Todorov, sublima noastra artista 

dramaticA, pe care debue s'o ImbarbatAm spre progresul artei In Europa 

; un bilet de loterie in favoarea unui nefelice sacagiu, voliu sA 

20 zic apeductor, la care a murit unicul sau cal In acomplisementul func- 

Tiunilor sale, atat de utili umanitalii; in fine, o lista de subscriere 

pentru instaurarea qcoalelor de music& vocale 0 instrumentale in toate 

comunele imperiului, spre regeneraliunea moralitalii poporului. 

Am inceput a cAuta prin to ate buzunarile; apoi zisei cu un aer 

25 de desperare: 

Ce pAcat c'am uitat punga acasa! cat de bucuros a§ lua 0 eu 

parte, mai cu seama in ajunul unei moqi, ce ma va surprinde, poate, 

peste cateva ceasuri, la toate aceste arhipatriotice §i protomorale 

intreprinderi! In orice caz, o sA las o suma cu adresa domniei voastre. 

30 Vladimir s'a uitat la ceasornic. 

Bon soir, domnule NN. Sper ca ne-om mai revedea. 

DacA mA va crula soarta armelor. 

Deli fi tuat, o sa deplor evenementul intr'un foileton. 

Imi veIi face o mare plAcere... In cea lume. 

35 - Apropos. La cali pa9i vA duelqi?


La zece, ambele Impuscaturi de o data. Eu unul sunt hotarit 

sa infig glonIul tocmai in nasul baronului... linta e destul de mare; 

pot A aleg o mullime de punturi intermediare intre viirful si radacina. 

Tuali-1! Tuali-1 !. e romantic, realist.... tuali-l! 

5 Ziand acestea, Vladimir disparu, plamadind deja in capul sau 

drojdiile viitorului necrolog, cu ajutorul caruia numele meu era menit 

a rasuna dela Nistru pana'n Siberia! 

toupa ce toli musafirii s'au imprastiat unul ate unul ; dupa ce 

slugile au steins mesele verzi si lampile, si-au asezat scaunele in jurul 

lo odaii ; dupa ce am ramas numai eu, doctorul, si motanul, adormit 

acuma pe soba, uitând rusinoasa dar sanatoasa fuga, la care 1-a silit vitejia 

lui Vladimir ; am povestit lui Tucia scurta mea intriga cu Mamuca, scopul 

falsului meu duel cu Feldesul, si cerui sa-mi faca o amputaIie. 

AmputaVe? Innebunit-ai, SpiIerule? D'apoi nu esti emit. 

- 

15 Vrei sa zici, doctore, ca am o rana imaginara? Ei bine! fa-mi 

o amputaIie tot atat de imaginara! Inchipueste-ti, bunaoara, ca vezi 

o born' cat colea in fruntea mea, si urmeaza cu regularitate dupa cum te 

invata chirurgia. 'apoi indatii, fara zabava ; sunt acum patru ceasuri si 

la opt si jumatate trebue sa ma duci acasa in cupeaua ta, lungit WA miss* 

care ca Gustav Adolf dupa batalia dela Lutzen. Apuca-te, parbleul 

Mamuca ma asteapta, cum te astepta Intr'o vreme raposata Sofica... 

Numele Soficai a produs un efect nedescris. Din negru, Tucia deveni 

radaciniu. Fara a Intttmpina prin un singur cuvânt, el iesi In odaia 

de aläturi, aduse un plastir, o bucata. de panza ceruita si bortelita 

25 ca o sita, comprese, bandaj... si peste ateva minute eram imbodolit 

cu trei cozi sau, cel putin, cu o coada, si ma studiam cu mullumire 

pe mine insumi in toate oglinzile salonului, ziand, ca junele 

d. Maiorescu, filosoful dela Banca Moldovei: *Lumea este o iluziunel* 

Erau doi insi amputati, unul in oglinda, celalalt inaintea oglinzii... 

SO §1 niciunul anit ! 

Mai trebueste ceva, Tucia I Sunt prea rumen la hitt( pentru 

un ranit in frunte ! N'ai cumva vr'o biloseala? 

Doctorul aduse un sipusor cu prafuri 0 ma prefacu inteo mania 

din timpul lui Ramses: ma vazui galben ca si and imi mai rametneau 

35 numai trei secunde de viaIa. 

Os


IV mul/umesc, frate Tucia. Sunt obosit 9i picur de somn. Unde 

ma culci? 

Patul te a9teapta in iatacul meu; te previn lug Ca, cu capul 

strain cum eoi acuma, o sa ai nioe vise prea pozna9e. 

5 0 sa ne vaz spfinzurali pe amandoi, iubite, ca cei doi talhari 

din Evanghelie; 9i, adevlir graind, nici suntem cu mult mai buni! 

De ar trebui spanzuraft toft cali ne seamana, crede-ma ea n'ar 

fi eine sfi ne spanzure! 

--. Vrei sa zici ca to/i sunt de o potriva rai? 

io Cand omul e trudit 9i adoarme a9a zicand in picioare, un son sau 

o idee, ce-i love9te auzul sau mintea, devine pentru el ca un punct 

central, in jurul carui el roteoe 9i se invarteoe, intocmai ca fluturul 

atras de focul lumfinarii. 4 Tori sunt rai... tori sunt rai... », repeta 

cugetul meu, pe and trupul mi se rasfala pe puful a9ternutului 9i 

15 ochii se inchideau sub ImbraIi9area pleoapelor. 

Ma visam ca dorm cu fala in sus ; and deodata ma simt pe mine 

insumi derrtat ca prin o ma9ina pneumatica; ceva mi-a lipsit ; o 

suflare uqoara 9i dulce s'a ridicat dinauntru pan' la gatlejul meu, 

apoi se sui1) dealungul limbii, quiera prin din-0 9i ie9i afara. 

20 Gandeam Ca ma deoept prin vis ; dar apoi ma rasgandisem, 

zicandu-mi cu curiozitate: ian sii vedem ce o sa mai fie de acuma? 

Suflarea, talhareoe fugita din pieptul meu, dintru'ntaiu pluti deasupra-mi 

in armonioase uncle, ce parea ca opteau: aa-bebe-cece-dede...; 

apoi imbraca chipul unui micu% ingera9 cu aripioare de vrabie 9i, a9e- 

25 zandu-se obrazniceoe pe varful nasului meu, incepu cu mine o conversa-0e 

foarte serioasa. 

Cine eoi? intrebai cam cu ciuda pe indrazneIul cfilareT. 

Sunt inima ta, pacatosule! 

Mi-ai raspuns, prietene, prin doua gogomanii deodata, incat 

30 nu-mi vine a crede ca sa fii tocmai a mea. Dintaiu, m'ai facut pacatos; 

pe and pacatele sunt Insu9ite inimilor 9i, prin urmare, am contenit 

a fi pacatos, din data ce si-a plesnit gustul a pribegi din mine. Al 

doilea, imi zici ca e9ti o inima? Dar Oii tu, nepricopsitule, ceea-ce 

1) In text: sdnia [Ed.].

s 

PROZA LITERARA '133 

vra sa zica o inima ? Ascultat-ai tu vreo leclie de a filosofilor facultalii 

filosofice ? InIeles-ai tu, cap sec ce e§ti, ca o inima este me'ritsa 

sau animus? a nveiSica sau animus se subdivide in yolk sau mens 

§i In yvzsi sau anima? a voft sau mens este inima ganditoare 0 spncsj 

sau anima este inima simcitoare ? Cum dar putut-ai tu sa-mi rfispunzi 

mie, unui studinte din anul al doilea, o doba de carte, prin substantivul 

4 inima o, fara a adaogi unul din cei doi adiectivi 4 ganditoare . sau 

4 siurcitoare o? 

Vorbqti din scripte, iar nu din natura, imi intampina ingera§ul 

so meu, batandu-ma infricopt cu calcaile sale in narile nasului. Inima 

e una ca §i adevarul ; inima e §i ganditoare, §i simcitoare, fara ea aceste 

epitete A Lea parte din definiIia ei ; inima e elementul eel mai bun 

al omului: bunatatea e ceea ce o caracterizeaza, fie bunkate aim 

litoare, fie bunatate ganditoare. Eu sunt bunkatea ta ; §i fara mine 

15 nu e§ti deck un Oaths. 

Ergo, vara-te inapoi in mine pentru ca sa ma sfin-Mti ! 

N'oi putea sa te sfinlesc intru cat ma vei asupri prin rautatea 

trupului tau. ... 

Apoi de, draga! sunt la trup avi cum m'au facut mama 9i 

so cu tata! Asculta-ma cu aceea§i ateqie cu care ai ascultat lecIiile filosofilor 

facultaIii filosofice, §i atunci vei pricepe ca nu-li cer nimica 

cu neputirrca. Omul se alcatuieoe din dours elements externe: inima 

sau bunatatea §i trupul sau rautatea. Intre aceste doua capete se 

25 afla voinIa sau individualitatea, TO ego, le moi, das Ich, cum zice0 

voi, pedargii ! 

Aci ingerapl sbura de pe nasul meu, lutt de pe masa un condeiu 

§i o buckcica de hartie, scrise un pie §i, apzandu-se apoi turce9te 

pe barbia mea, imi arAtA urmAtoarea figura:


Iata un elipsoid: forma miscarilor universale in genere si ale 

celor omenesti in parte. Diametrul desparte cele doted elemente de 

mai sus: bunatatea sau hemisfera A si rautatea sau hemisfera B.. 

Puncturile A si B sunt putincioasele focuri ale elipsoidului. Inteunul 

5 din ele trebue sa reseada vointa omeneascA, care-si poate alege locul 

dupa plac. Daca ea resede in A, bunatatea predomneste asupra rau- 

-MO; daca ea resede in B, rautatea predomneste asupra bunatatii. 

Eu pretind de la tine ca Ali muti vointa in punctul A, care Bunt eu. 

Eoi egoista, draga inimioara! Totusi, teoria ta mi-ar placea 

to prin geometricitatea sa, de n'as sti, mandruta mea, ca teoriile cele 

mai simetrice sunt tot Inca numai teorii! Invaia-ma dara cum s'a 

pun in practica. Iata greutatea! 

Intreaba pe Ivan de Fellow-schmutzig-nadie, care locuieste pe 

piscul Monte-bianco in munlii Tibetului. 

15 Zicand aceste, ingerasul redeveni suflare si se grabi a intra inapoi 

in mine; ffind insa ca lineam gura inchisa, el lesne isi facu drum prin 

nas; am stranutat si m'am desteptat... se intelege tot prin vis. 

Ma vad in odaia lui Tucia. Doctorul se ocupa cu o operalie neauzita 

in analele chirurgiei. El -Cala un om viu in buca-ci inici si arunca 

20 farmaturile inteun mare ceaun cu apa clocotita. 

Ce faci acolo, mai Tucia? 

Am taiat un subiect. 

Pentru ce? 

Ca sa fierb din el o otrava. 

25 Pentru eine? 

Pentru un alt subiect. 

Ai vreun cal de calarie? 

Ii bolnav de ariciu; dar de ce-ti trebueste? 

Vreau sa plec in Tibet. 

SO - Numai atata? apoi incaleca motanul meu. 

Deodata vazui pe motanul siberian al lui Tucia crescand cu o 

repeziciune neinchipuita si prefacandu-se inteun urias tigru tibetan. 

Il incalecai si... pe aici mi-i drumul! 

Iesind in ulita, motanul-tigru se uita pe rand in patru parti opuse 

35 ale lumii; apoi tinti ochii spre apus; incepu a se ridica in aer; si la

PROM LITE RAfti 135 

,. 

fuel, la fugA, la fugid D'apoi ce fug& f Deasupra mea pluteau norii i 

dedesubtul meu vedeam ap&rand gi disparând Inteo m&reat.1, panorama 

Germania, Franta, Oceanul Atlantic, Brazilia, Oceanul Oriental 

gi'n fine iat&-m&-s In Tibet, inaintea unui cregtet de muuti, In mij- 

5 locul cfirora se inalla un pisc colosal de marmm% alba, purtfind pe 

o coast& urintitoarea inscrimie romineasa, cu litere negre 0 cu 

ortografia ardelean-a: 

10 

ICI. 

LVMINA . 

PERDOMINIREA BVNETATEI. 

e 

IVANV. 

DE FELLOWV e SCHMVTZIGV NADIE. 

ECCE. 

In adevar? In fala mea, pe varful piscului, gedea un individ gol 

ca in ziva nagterii. Inaintea lui se afla un copac, de pe care cadeau 

15 necontenit fructele cele mai itlese, gi o cascadk ce revhrsa In jur biuturile 

cele mai pläcute. Individul tot muta capul din dreapta In stAnga 

gi vice-versa, ca pendula unui ceasornic. Cfind capul se pleca In dreapta, 

omul deschidea gura, in care pica de pe copac cfite un ananas sau ceva 

asemene ; cAnd capul se pleca In sttinga, gura iarligi se deschidea, 

20 primind de la stropiturile cascadei cfite o dugch de gampanie sau 

iohanisb erg. 

Bunä ziva, domnule gimnosofist ! 

Hm! ce cauli p'acilea? 

Am venit sä v& fntreb despre rnodul prin care ati izbutit ea 

25 8.a. covarpasca In dornnia voastrà bunatatea asupra rautalii, inima 

asupra trupului? 

Departandu-ma dela oameni, nenio I Traind la un loc cu allii, 

te fad lup; tragandu-te la singurätate, redevii oaie ; cfici nimeni nu 

te muga gi n'ai pe cine mugca! 

30 Bravo, confratello ! de acum. Inainte ma agez gi eu pe acest 

pisc ! Ian s4 vedem, buni-s ananagii? buna-i gampania? 

Abia rostii aceste cuvinte, cum fiosoful imi gi Intiparise o palm& 

de cele voinicegti, ce ma facu A ma alunec §i A cad de pe pisc Inteo

136 SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE 

prapastie adAnca de noua mii de metri, in fundul careia miauna ci 

rAnjea dinii motanul, imbrAcat in haine de calugar ! De durere ci de 

spaima m'am trezit, m'am trezit in realitate... Soarele era sus ci 

Tucia li pomaduia mustelile inaintea oglinzii, cAntfind o arie din 

5 Cost fan' tutti. 

Sunt opt oare. TrAsura ne acteapta. Imbraca-te, lenecule ! 

De-ai cti, Tucia, ce vis am visat! Cur at o paginh din Hoffmann 

sau din Edgar Poe. 

In acest minut un jandar aduse lui Tucia doug scrisori: una de 

10 o marime i culoare ordinarh, alta in o mica coperta trandafirie gi 

pecetluita cu o inimei de bulina. Doctorul deschise pe cea dintAiu 

si citi cu glas: 

4 Iubite Esculape, 

4t Femeiea mea se afla un peu mat de chteva zile ; simte une migraine 

15 terrible : gasecte dar la-dessus o orb.' libera pour la voir. 

0 Al dumitale amic ci serv. 

Osip Pojarov * 

Aha! te chiama politmaistrul pour avoir .sa femme, la-dessus ; 

pe semne tulumbele agiei nu mai ajuta a stinge focul cucoanei! Ian- 

20 cite§te i scrisorica: ghicesc dela cine-i. 

Spune ca voiu veni la 9 §i jumatate, zise Tucia janclarului, 

care ie§i Indata, cu toata vederata sa dorinrà de a studia mai indelung 

cadavroasa mea fa% i legatura dela cap. 

Asculth, badiVa, urma el catre mine, eu Ii-oiu citi rfivacul, 

25 nu-i vorbrt ; tusk' te rog din amicie, sa ii secretul. 

Firecte ! Cum se %in toate secretele de amor intre prieteni. 

Tucia amirosi scrisoarea, zicAnd: a mille fleurs i apoi citi: 

Tiranule, 

# \Tad cum ma rasplatecti pentru sacrificiile mele. Iata o saptaso 

mAna de and nu mai vii. Te wept sau... te voiu desprelui! 

# Pana acuma a ta credincioasa 

« Fani o

5 

10 

15 

20 


# Postscriptum. -tii a Osipul nostru se duce la agia dela 9 ceasuri. 

Te sfirut de o mie de ori, scumpul meu Niculgilfi! 

# F.* 

Scrisorile pgrechii polilieneoi ne sosesc foarte la timp; zise 

Tucia dupg o pauza de razgandire. Falsul lau duel 0 imaginata ta 

rang o sà facrt numai deck o mare svong prin targ; deci, pentru ca 

sä nu urmeze cumva vreo cercetare legala, eu voill cfiuta A previu 

pe Pojarov, cum ca totul e o pgg, un ramapg, o jucgrie... Candi- 

tu-te-ai la aceasta, bre? 

- Ba n'am avut and, fartate; 0 mg IncredinIez ca eram sä fac 

cat pe ce o stra§nica dobitocie, cu toate a sunt legist! Ar trebui at 

previi pe procurorul... e0i oare bine cu dansul? 

Sunt cat se poate de bine cu soru-sa, pe care o curarisesc de 

noug luni... Despre partea lui, fii lini0it! 

Tucia sung clopolelul. 

Tu, Gherasime, 0 cu Gheorghie veii merge cu mine; dupg 

ce vom ajunge la casa d-sale, H veli ficoate din cupea 9i-1 veli duce 

pe sus, ca 0 cand ar trage de moarte. Mg '14elegi? zise el earner- 

dinerului, care il asculta cu gura cascatfi, ca pe un predicator lätinese 

dela biserica papista§g. Hai acuma 1 adause Tucia dare mine, 0 am 

ie0t. Sezand in trasurg, am improvizat urmätorul cantec in felul 

tuturor improvizaIiilor. 

Dracul petrecand prin lume, 

Si-a facut un groaznic nume; 

25 

To-0 fugeau, fugeau, fugeau, 

Cum de dansul auzeau! 

In star0t, de ciudg mare, 

El se zise bolnav tare, 

Si, lungindu-se pe pat, 

30 Pielea popii a 0 dat! 

Oamenii cu bucurie, 

S'au grgbit pe Mc sg vie, 

Si 'ngropandu-1 cu alaiu, 

L-au trimis departe 'n raiu!


De atunci, cu-ocaua mica 

El se plimba fara frica ; 

$i lucrânduli dupa plac, 

Striga: 0 doara nu sunt drac!* 

5 Ghiceqti oare, mai Tucia, de ce dracul a inviat? 

De pilda? 

Pentruca nu luase doftorii! 

Aci am ajuns la poarta casei doamnei P. 

Pfina acum n'am avut trebuinIa a descrie edificiul respectabilei 

10 mele gazde 0 personalitalile celorlalli chirigii amabili ai mei megia0. 

Urmlind metodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul 

; de aci nu-mi va fi greu a plimba o raza imprejur, din punt In 

punt, 0 Indata vel.i avea o circomferinta! 

Zidirea intreaga se alcatuia din randul de jos, randul de sus qi 

15 0 mansarda. In randul de sus locuiam peste sala eu 0 insaqi stapiina 

casei cu prasila. In randul de jos se afla sub mine o bacalila vaduva 

dupa trei bacali, dela care to-ci studinlii cvartalului luau pe datorie 

ittri, sardele e tutti quanti; sub Doamna P. un Francez parfumar 

cu so/ia sa, §apte fete 0 trei baiqi, vrastaIi treptat, Incepfind dela 

20 patru luni 0 pana la nouasprezece ani. In mansarda petreceau cu 

locuinta, deasupra mea, doua modiste nemcoaice, a caror etate se 

numara numai de and venisera din strainatate, 0 deasupra doamnei P. 

trei studinli dela §coala veterinara. 

Când cupeaua lui Tucia s'a oprit la poarta, parfumarul, Monsieur 

25 Jules, deschise up, scoase capul dela care se raspandea mirosul a 

nu §tiu &ate sute de eseme, 10 apasa pe ceafa scufica de lana albastra, 

0 rosti cu un aer de Talleyrand: o ca dolt &re que' que chose ! * Tot 

atunci o mâna nu tocmai de cele mici a Inceput a 0erge de sudoare 

unul din geamurie la o ferastruica a mansardei, 0 apoi zarii migaind 

so ca In lampa magica figura unei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu 

ochi-de-bou, dupa cum bunicul Omer numea pe blonda Minerva. 

Gherasim al lui Tucia deschise portio cupelei. 

Mai incet ! striga doctorul. Nu vezi In ce stare se afla ranitul, 

dobitocule? Mon cher monsieur Jules ! adause el &are parfumarul.

PROM LITERARL 139 

Prêtez-nous votre secours ! 0 mon Dieu 1 quel malheur I 

Que vois-je 1 M-sieur Toderitza blessé 1 

In acest minut amândoua modistele, tustrei veterinarii, proprietarip 

Ifirilor, cei zece moptenitori ai parfumeriei eu mancele pi muma 

s lor, Cati pi feciorul meu erau deja afara! 

Bietul Fedor, ce-pi Inchipuia acuma pe stapanul sau in gura monii, 

ipi frangea mainile pi ipi smulgea parul, aducandu-gi aminte, pe semne, 

ca rfiposatul nu-i platise leafa pe trei luni. 

Veterinarii au Inceput a explica modistelor diferenta dintre un 

to om ranit pi un cane impupcat. 

Frantuzimea nocajea pe Tucia pentru a afla le pourquoi al 

ranei. 

Cati alerga ca o caprioara sus pi se 'ntoarse cu doamna P. pi Mamuca. 

Dar sarmana duduca nici a avut când sa zareasca bine pe cats 

valerescul sau aparator dela balul mascat: ea a lepinat pe pragul upii, 

cazfind fara sinyviri pe sutra ; pi indata grupa privitorilor s'a impkrlit 

in doua: modistele, bacalica pi francezele au ramas lfinga mine; veterinarii 

pi Francezii s'au aruncat sa ajute Mamucfii; atracTia sexului 

fiind o lege fizica ca pi atraccia newtoniana! 

20 Gherasim m'a ridicat de subsuori, Gheorghe m'a luat de picioare, 

Tucia imi sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mana dreapta 

uitându-se cu o nespusfi ingrijire plink de o sensibilitate curat nemlease& 

la bandajul meu; Fraulein Annchen, modista cea mai tinara, 

balaie ca un pudel, imi linea maim stfinga, strangand-o convulsiv din 

m o prea mare simpatie; Francezele ciripeau; bacfilita fosaia: cu astfel 

de alaiu am fost scos din trasura. Mamuca, Cati pi doamna P. se facura 

deja nevazute odata cu partea barbateasca a societatii. Cu ochii 

aproape de tot inchipi, fui suit in odaia mea pi lungit In qternut. 

Tucia a rugat apoi pe to-ci a iasä, a tras ziivorul u9ii, 0 am rfimas 

20 numai noi. 

Nebun de bucurie, am sarit din pat. 

M'ai indatorat, Tucia, 'Ana la mormant! ii zisei, sarutându-1 

in gura cu incantare. Ha, ha, ha! eram A mor de rfis. , . nu de rana! 

De-acuma ma desbrac pi ma culc. Tu sa treci la doamna P. pi s'o rogi 

= a ma priveghea in lipsa ta. Apoi du-te la Alepchin-Uho pi povestepte-i


duelul cum vei vti mai bine, incredintAndu-1, totodatä, cA, rana fiind 

de moarte, voiu putea trAi cel mult panA maine. A propos, sa nu uili 

pe poliImaistrul 0 pe procurorul. 

Las' pe mine! 

5 - Poate Ii se va infAil§a prilejul de a ppti vr'o doutt cuvinte 

la urechea MamucAi. Spune-i ca prezenia sa mi-ar upra durerea... 

cAli e cunoscutA cauza duelului. 

Si celelalte! 

Eram deja desbrAcat 0 intins pe perne, and Tucia luA ziva bunA, 

10 imi dori ispravA, 0 ie0. 

Fedor, intrand pe várful degetelor, se apropie de mine. 

Cucona§ule! 

Of ! 

Cuconaple ! 

15 

Uf I 

Cuconaple! 

Ah! 

Cucona§ule ! 

Tu... e§ti... cheamA... pe... Ca-a-ti... Oh! 

20 Fedor reveni peste un minut cu slujnica doamnei P. 

FAcui lui Fedor semn cu mAna ca sti iasä. 

Ce nenorocire s'a IntAmplat cu d-voastrA, domnule! a inceput 

Ceti, §tergAnd lacrirnile ce-i curgeau din ochi, ca 0 cAnd ea ar fi mAncat 

o oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De-aci ti cat de mult sufere duducal. 

25 D-ei, de aseará mi-a spus tot ! n'a dormit toatà noaptea ..., astazi 

vAzAndu-vA ranit, a le0nat ; se pare c'o sä aibA friguri, de slAbiciune 

nu poate sta In picioare... Doftorul care v'a adus pe d-voastrA, fi 

rândue§te acum n4te doftorii... 

Doftorii? 

30 Eram eat pe ce sA ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui 

Tucia 0 reamintindu-mi in clipealà istoria Soficai! Cu mare ce m'am 

putut stApAni, 0 urmai cu vorba mai lini§tit, taragAnAnd glasul g cu 

limba de moarte #: 

Dra-gA... a-du... rece-ta... s'o... vad... ca... sà... nu.... 

35 tie... nime... D'ar... veni...du-du-ca... de... searä.

PROZA LITERA111, 

Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce reteta. Mind prea bolnav 

pentru a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o tie 

Inaintea ochilor pi apoi citii: 

Rp. Ambrae levant. 

5 Scrup. j. 

Pulv. Cantharid. 

Scrup. jft. 

Acet. Morph. 

Drachm. jig. 

to Sacchar, albi. 

Unc. j. 

M. f. atque divide in XII partes aequales. 

D. u. La ceas un praf. 

7 

18 Tai Dr. Thuttscha. 

15 Admiral trei lucruri in aceasta scurta reteta: iscalitura doctorului 

cu cinci consune la mijloc pentru a exprima un singur son; clasicitatea 

latinitatii doftoricepti Para finale, pi noul metod pentru a inlatura 

urmarile lepinului prin « gandaci de turbat * pi celelalte leacuri 

de acelapi soiu! 

20 - Tucia ma intrece in viclenie! gandisem eu atunci. Mie 

unuia nici mi-a fost venit In cap sa-mi Inlesnesc biruinta Mamucai 

prin mijloace medicale! Iata o slujbfi nepoftita, dar foarte bine 

primità. 

Gra-bepte-te, dra-ga Ca-ti, la spi-te-rie... 

25 De aci inainte, din nenorocire, lipsepte urmarea manuscriptuIui 

lui Toderita NN., colegul meu la Universitatea dela Harcov in Rusia 

pi care, intr'un paroxism de misantropie, s'a impupcat aice in Iapi 

sunt cateva sfiptarnani, a doua zi dupa ce se cununase cu o duduca 

inzestrata cu cinzeci mfi de galbeni In numaratoare. 

30 14 Duduca Mamuca * s'a gasit pe masa ueisului, inteo coperta cu 

adresa mea pi cu urmatoarea scrisorica: 

141

0 


Prietene, 

* Eiti compatriot fi tovarcif al meu ; egti cam literat ; vei fi fi 

tu misantrop 

ca mine, o prevdd de pe acuma ; afa dar, nimeni nu este mai 

capabil de a ma Entelege ci a complecta Enceputul acestor memorii, ce eu 

.singur nu le-am putut sfdrfi, viala devenindu-mi prea amard. . 

# In afteptare, ca Ali vie fi fie gustul a te Impugca, al tdu T. NN. *. 

Am primit cu bucurie amicala insarcinare i m'am grabit a aduna 

din suvenirile mele 0 din hfirtiile postume ale lui Toderill tiri despre 

10 ulterioarele soil ale Duducai Mamucai, d-na Ana P., Victoria Przikszewska, 

baronul von R., doctorul Tucia, Vladimir Alephin-Uhor 

etc., etc, ; ba Inca i despre faimosul motan siberian; din cari pe unii, 

cunooeam de mai 'nainte In persoana sau prin renume. 

Mamuca a cazut In capcana lui ToderiIa chiar In ziva 1nchipu- 

15 itului duel cu baronul von R. Releta lui Tucia, compusa din afion 

0 gandaci de turbat, a facut minuni in aceasta imprejurare. 

A doua zi, Toderita s'a sculat teafar din pat ; insa n'a eqit pentru 

buna cuviinà, vreo trei zile de acasa 0 a pastrat cu statornicie legatura 

dela cap. Aceste trei zile, sau 1ncalte cote o jumatate din ele, au 

20 fost pentru el un adevArat paradis al lui Mahomet! 

La a patra zi Mamuca Incepu sa-i vorbeasca despre o necesitatea 

casatoriei P. 

Ai uitat, iubito, ca nu am varsta legiuita? Sa mai aoeptam 

un an. 

25 FagadueOe-nai 1naintea mamaei ea ma vei lua ; nu-li cer altar 

scumpul men! 

Apoi lasa ; chiar maine o sa vorbim cu cocoana Ana. 

Dupa masa, ToderiTa 10 deslega capul i alerga la baronul von R. 

Ei bine! este ceva nou, Spiterule? Tot Vargul vuepte despre 

so duelul nostru i despre rana ta. Vazut-ai astazi pe mademoiselle Marie? 

Ai un noroc fabulos, Feldeple! 

Sffirmte! 

Aoeapt-o astazi pe la unsprezece de seara, In odaia mea. 

--r- Pe &Ansa? 

35 - Parbleu! Ti-am spus o data!

Nu glumeoi? 

0 sa vie cu siguranik totu9i... 

Totu 9i... 

Sii nu cumva la aprinzi lumAnarea. 

Prtoa. LITERARA. 143 

5 Oare sunt aot de urit? 

Ar fi greu A te poata maguli cineva in aceasta privinial 1 

Fie cum vrei; ma invoesc; n'am ce face! 

Mai este ceva. 

Spune de odata. 

to SA nu vorbeoi cu dânsa. 

Nu te pot inlelege! 

La bal-masqué toate glasurile sunt acoperite 9i se par a fi deopotriva 

; acolo, sub masca, ai putut scapa cu una cu doua... dar 

trebue sa-ti spui cu francheTa, ca ai o voace foarte disarmonioasa, 

15 91 Illa tem ca domni9oara sfi nu se sperie! E cam deprinsa a le§ina. 

S'apoi a9a are sa fie tottleauna? 

1--- Ba numai la inceput, badio, pia ce-ti vei face o cale biltuta... 

Primesc 9i aceasta ; insa daca ea singura va Incepe a vorbi? 

Urmeaza-Ii drumul Inainte Mit a raspunde! 

- 

20 0 dragoste originala! 

Cu atilt mai bine: te lauzi peste tot locul a fi de 9coala lui 

Byron 9i-a lui Victor Hugo. 

Dar tu, unde vei dormi? Eu unul te previu ca-mi pastrez 

postul pâna dimineala. 

- 

25 A la bonne heure 1 eu ma voiu pitula unde va da targul O 

norocul! 

Baronul, parfumat ca o calfa de neguIator, intra Intr'amurg In 

apartamentul lui ToderiIa unde il a9tepta Fedor, prevenit de catre 

stapfinu-sau; pe and InsuO Toderica juca in biliard, palavragea 9i 

30 radea ca un nebun, 9i curtenea trei arfoniste In cafeneaua 4 Chdteau 

aux fleurs *. 

La unsprezece ore punct, Mamuca ie9i pe varful degetelor din odaia 

sa, trecu cu mare paza coridorul, deschise inceti9or o WI 9i... iat-o 

cuprinsa in bra/ele baronului. Tot atunci, Toderila e9ia din 41 Chilteau 

35 aux fleurs )>, cfintiind:


Marlborough s'en va-t-en guerre, 

Mironton 

i-si indrepta pasii acasa! 

Dupa ce se sui pe scara, iroul nostru avea inaintea sa doua 

5 usi: cea din dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile 

doamnei P. El se opreste, se pare a sta pe ganduri, apoi bate 

de trei ori la up vechei actorice, care odihnea de un ceas pe 

sanul... Morfeului. 

Cine-i acolea? rasuna dinauntru o voace speriata. 

10 Toderilä deschise up, si doamna Ana 11 cunoscu la slaba lucire 

a candelei dinaintea icoanei sfantului Metrofan, un sfant Rus, lucru 

de mirare! 

Ce sa fie, Domnul meu? 0 tragedie! 

Ba numai o melodrama, doamna mea! 

15 Toderila ii arata cu maim patul desert al Mamucai. 

Uncle-i Maria ? 0, Doamne! 

Fiica clumneavoastra e in odaia mea, desmierdandu-se nitel 

cu baronul von R. 

Doamna P. sari din pat, uitandu-si de tot costumul de noapte, 

20 vreau sa zic lipsa costumului, si se repezi la use. 

Toderi-ca o relinu. 

Inca un pas si-li pierde pe sarmana fetiVa, care se afla acum 

foarte inaintata pe calea norocului. 

Adevarat spui! voiu strange pe tori chirigii, voiu intra cu 

25 marturi... 

M'ali inteles de minune ; insa mai este ceva la mijloc. Mai 

'nainte de a fi a baronului, Maria a fost a mea si chiar acuma ea isi 

inchipueste, pe 'ntuneric, ca se afla langa mine! Eu am vandut-o 

baronului, am vandut-o, doamna mea, dupa ce m'am folosit deplin 

30 cu branduja marfei! Nécessaire-ul de abanos a fost din partea baronului, 

si eu I-am prezintat in numele meu; duelul de mai deunazi 

a fost o poveste; in sfarsit, am intrebuinIat mii de viclenii pentru 

a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebue s'o stie ! Cautaii ca Maria 

sa nu ma dea de gol: altfel, ea este pierduta!


Doamna Ana izbi u9a 0 sbura pe scara ce ducea la mansarda r 

de aci ea se pogori in randul de jos, 9i'n cateva secunde reaparu InsoIita 

de doll& modiste, trei veterinari, bacalica 0 Monsieur Jules 

cu tot neamul! Se intelege dela sine c'a hainele nocturne ale acestei 

5 societa/i nu erau nicidecum a ca Inteo zi de sarbatoare *. 

Toderita redeveni nevazut: el merse liniptit lnapoi la it Chilteau 

aux fleurs a pentru a dal* o partida de piramida, cantand, astadata: 

Te soupiens-tu? disait un capitaine... 

Când gloata chirigiilor doamnei P. se ivi cu o mulcime de limato 

rari Inaintea baronului 0 a Mamucfii... sinnul de pudoare 0 frica 

legii de presa nu-mi permit a descrie starea In care se afla tocmai 

atunci fericita pareche. Ovidiu a zugravit-o de mult latinefte: 

0 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis; 

Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... * 

15 Duduca a le0nat, dupa obiceiul pämantului. Feldepl se Invälatuci 

in odial, se scula In picioare ca statuia lui Dante, 0 Incepu: 

Protestez... 

Nu §tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, afar& numai de 

rezultatul care a fost Indatorirea baronului de a lua pe Mamuca 

20 de so-cie. 

Pe la doua dupa miezul nopIii, Toderip, obosit ca un cal de pool 

0 tacut ca un pe0e, reintra In stapanirea apartamentelor sale, 

porunci lui Fedor sa afume In toate collurile etacului, 0 adormi apoi, 

planuind modul In care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul, 

25 cu Mamuca, cu Victoria, etc. 

Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata sa se Indoiasch de buna 

credinth a amicului sau: interesul doamnei Ana 0 al Mamucfii a foot, 

fire0e, de a nu-1 desnain0 In aceasta privinth. Paste o saptamana, 

baronul zise Adio universitaIii 0 se cununa cu duduca. Toderila a 

so asistat la biserica, a jucat a bruit la nun* a fost cel dintaiu a ferici 

pe tineri. 

Oricat de nepasator in alegerea mijloacelor, iroul nostru avea o 

inima buna. Cununia Mamucai era o fatalitate pentru vechea amanta 

a Feldeplui, 0 el, Toderila, se simcea a fi singura cauth a fatalitalii. 

10

446 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

Peste cateva zile, el vine la noua baroneasa, pe and barbatul sau 

nu era acasa. 

A, vicleanule! Tot nu ma uiti? 

Nu uit niciodata pe amicii mei §i tocmai de aceea am venit 

5 la tine cu o rugaminte. 

Refuz, orice sa fie. 

Vom vedea, cucuto, daca -1-i-a da maim. Mai 'nainte de a te lua, 

baronul a avut o intretinuta... 

i dumneata cutezi a-mi povesti ni§te asemenea mar§Avii? 

10 - Fara (( Dumneata * §i far4 4 mar§Avii*, draga baroneasil: ne 

cunowem de aproape. A9a dar, biata Intrelinuta, la povera ragazza, 

a eamas acuma, din pricina ta, lipsita de paine §i murind de foame. 

Pacat! Cer dela tine, dela dumneata, dela dumneavoastra, sa faci 

sau sa faceli ca baronul sa-i dea pentru asigurarea viitorului trei mii 

15 de ruble! 

i oare cum crezi tu ca eu voiu sa staruesc In favorul unei... 

Te Intreb o data pentru totdeauna: vrei sau nu? da sau ha? 

Nu; de o mie de ori, nu! 

Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevarul intrigii noa- 

20 stre: ne vom bate, vei ramanea poate vaduva... liu prea pulin 

la viatal... 

Toderita s'a sculat sa iasa. 

Opre§te-te Inca un minut! cat wi de salbatic! 

Dupa mai multe vorbe O. razvorbe, Mamuca sia Indatorat a stoarce 

25 dela barbatu-sau cele trei mii de ruble. Toderica a fost Insarcinat 

din partea Feldepilui d'a duce banii la Victoria. 

Peste noua luni dup' acest eveniment, frumoasa Le§ca a nascut 

un fiu, care fu botezat sub numele romanese de erban. 

Victoria n'a 9tiut niciodata cine a fost masca In palton, care a 

30 amagit-o avt de cumplit. De eke ori ea povestea noului sau amant 

istoria balului mascat, el zambea §i zicea cu indiferenVA: 

Mare blastemat, lua-l-ar to-0 dracii! 

Toderita n'a trait cu dansa mai mult de-un an §i a lasat-o, drept 

mo§tenire, lui Tucia. Inteo zi, and Victoria era dusa de-acasa, docss 

torul deschise cu o cheie falsa sipetelul de sub-pat, scoase cele trei

PROttlATERARX 147 

mii de ruble 0 n'a mai dat ochii cu säraca jertffi. Astbi ei se judecl. 

Cu acest prilej un mare numb de Invinovfiliri, plin'acum. dosite, 

s'au griimadit asupra capului lui Tucia. Unii zie a Tucia se va osindi 

la lucrbi publice ; aiçii suslin cum a va scapa, fiind sprijinit de cu- 

s coanele cutare, cutare i cutare. 

Motanul lui Tucia a murit sunt trei zile n urma unui Infricopt 

complot guzganesc: doctorul socotege aceasta de fau ogur! 

Vladimir Alqchin-Uho, unul din aphrritorii lui Tucia pe calea 

publicitatii, urmeazá a scrie foiletoane. 

to A treia zi dup4 quasi-duelul lui Toderipi cu baronul von R. apilruse 

In foaia < Adevibul 6 urmiltoarea scrisoare a lui Vladimir, ascuns 

sub pseudonimul literei S, celei cu doufi fete sucite: 

4( 

# 

Harcov ; 7 Septembrie 185... 

Am scris continualmente contra romantismului; am predicat con- 

15 tinualmente contra romantismului; leptorii nWri pot darn espepta, 

cift i cu aceastil ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica 

contra romantismului. 

u 

Romantismul i, principalmente, acea frapIiune a lui, ce se de- 

nomineazA realism, e plaga societalii noastre. Ea pretinde a fi echo 

20 al naturii, uitând cii omul e microcosmul macrocosmului, dupa cum 

zice Spinoza, 0, prin consecinca, natura e absurdil 1). 

u Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-real4tilor. 

4 Am scris continualmente contra duelului: am predicat continualmente 

contra duelului; leptorii nowi pot darà espepta, ed. 

25 9i cu aceastà ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica 

contra duelului. 

148 SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POLITICE 

Vladimir tiingueOe soarta lui ToderiVa, ucis in frunte de atm 

nesuferitul realist von R.; descrie In termenii cei mai patetici minutele 

sale cele de pe urmfi ; pune in gura murindului o diserta;ie 

despre microcosm 0 macrocosm, igira nenumArate minciuni sub mils 

mele de Spinoza, Platon, etc., etc., etc. 

D-na Ana P. s'a dus an In Finlanda cu ginerele li 

fiica-sa. Se spune 

cum a baroneasa ar fi iubind foarte mult pe Feldepl sàu, ceea ce 

dovedeoe a posteriori a 0 felde0i au merite ale lor. 

Fedor din fecior s'a inti4at la treapta de vizeteu: 11 puteli vedea 

10 In toate zilele gurguIându-se sus pe capra trasurii vlàdicài, smeritul 

Chrisofil Paganopoleus. Fedor incredinleaz'a cum cà noul sàu stapfin 

ar intrece In desfrAnare pe fitposatul Toderica... dar cine 1-ar mai 

crede! 

Cati a biitut la talpii, cu un drugar dela tipografie, sumu§oara 

15 ce-i däruise baroneasa lásind orapil, 0 se bucurà acum de num'arul 

666 In registrurile poliiiei.

DRAMA

RAZVAN SI VIDRA 

POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI 

Mdrirea *parte! fi iubirea de 

argint, acestea aunt nigte neputinfi 

lull ale sultelutul. 

MITROP. TEOFIL, Cazania, 44

s 

10 

15 

DEDICATIUNE 

Cumplita saracie einvidia vicleana 

Dantuu En fund meu: 

In inima durere, fi-o lacrima' pe geana, 

ii'n piept suspinul greu I 

Tu Ewa', ca o lampa ramasa mangdiere 

Cand faclele s'au smins, 

Cu-o raza de iubire sorbeai acea durere, 

Secai amarul plans ! 

Soliei mete 

IULIA PETRICEICU-HASDEU 

Suspinul singur numai Emi sta mereu in cate : 

Oftam far' A voiesc, 

Ca umbrele, ce'n favt luminii matinale 

De noapte ne-amintesc I 

In zilele acelea de sumbra' poezie, 

Cu-o mana 'n mina ta, 

Am scris aceasta drama, ce'n vieapi-mi o A fie 

Ca floarea 4 nu m'uita * I 

ln stalactit se Enchiaga o undA, picurata 

P'o stances ne'ncetat:

5 

10 

154 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE 

Aga of tarea-mi lungei aice-i inchegatei 

Suspin cristalizat I 

Mdnia misantroapd a omului in goand, 

Sarcasmul infernal, 

Le vezi In add carte, infipte 'ntr' o icoand 

Cu viirful de pumnal ! 

cui sii 'nchin eu oare, cdnd timpul se rdzbunii, 

Echoul amorlit 

Din nemilosul viscol pe care impreund 

Abia l-am resimlit? 

0 tu, ce chiar suspinul il impdrteai cu mine, 

Feiceindu-1 mai ufor : 

Teliai oftarea 'ntreagei in cloud mici suspine, 

Unite prin amor I ... 

B. P. H.

RAZVAN, tigan desrobit 

SBIEREA, boier bátrin 

TANASE, cerptor 

BASOTA, mare vtitay 

DA SCALUL 

TAR GOVEATA I 

TAR GOVEATA II 

TAR GOVEATA III 

CANTUL I 

UN ROB PENTR' UN GALBEN 

FETELE: 

In Moldova ats, cei miei deem 

eel mari acesi obiceiu de pier fdrd judee, 

fdrd vind, pi fdril sans& Singuri 

cci mari fudecdtori, singuri pdrlpi pi 

singuri plinilori legii. Si de acatt 

obiceiu Moldova nu scapd... 

ITRECEIE, sub anal 2564. 

TAR GOVEATA IV 

TAR GOVETUL I 

TARGOVETUL II 

TARGOVETUL III 

FATA I 

FATA II 

SLUJITORII dela vAtfifie. 

0 piala in Iasi, in fund o biserick mai incoace o Oat* In laturi case.

TANASE (lezAnd pe piatrA) 

Milueoe-ma, jupane! Dumnezeu va da 'nzecit 

Sufletelor ce se 'ndurfi de-un Barman nenorocit! 

SBIEREA (oprindu-se In drum) 

Cum? Ce spui? La suta mia? 0 camfita minunata! 

De-ar fi astfel, toata starea-mi eu li-a§ da-o chiar Indata... 

z SA oii insrt ca &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gaseqti... 

to 

TANASE (seulAndu-se) 

Milue§te-ma, jupane, cu ce singur socotwi! 

'un bAnul o sa-mi ajunga... kat de trei zile sn gura 

N'am luat un pic de paine, n'am avut o farmitura... 

SBIEREA 

De trei zile? Ce minciunrd... S'apoi eine-i vinovat? 

Pentru mine e tot una, de-ai mancat sau n'ai mancat... 

Un banu%! Cum nu! E lesne!... Bfiniprii nu s'arunca. 

Deck cer§itor, mai bine ia toporul qi la mina. 

(RAzvan se arata hi fund gi se opre§te din dosul lui Sbierea.) 

TANASE 

Vai, jupfine ! vai, jupane !... Nu cermte un Roman, 

Nu cer9e9te cat mai are un pai de Weide 'n san!

5 

10 

15 

20 

158 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE 

Nici eu nu cerqeam, jupane, pe and aveam vitipare, 

$'un pamAnt cat trage plugul, n'o 

prispulila la soare; 

Dar vecinii, din rea pisma, la judecata m'au tras, 

$'acum iata-mfi-s, jupane, gol pe poduri am rarnas!.... 

Copilaii plAng de foame... 

SBIEREA 

Copila§ii!... Vrea s zia 

Tu eti un nebun de frunte? Dtipa ce n'ai chiar nimica, 

Te mai apuci de prasila... Auzi! Ii trebui copii! 

Un neam de netoli... Da-mi pace! Dua-se pe la pustii! 

TXNASE ja§ezAndu-se) 

Of, of, of !.. $i tu, jupAne, o s dai de vreo ispita! 

(Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii §i se depArteazA, fArA a 

baga de seam& cA i-a cAzut o punga din chimir.) 

RAZVAN 

A§a cruci evlavioase, aa faIa rastignita, 

A§a 'nchinaciuni plecate, Ora la brAu §i mai jos, 

Nu facea nici sfantul Petre, nici insu§i Domnul Hristos! 

Bre! Jupanul asta crede cá drept la rai o sà mearga, 

Pe and dracii dupa dansul cu limba scoasa aleargal... 

(Face cativa pa§i i ridicA de jos punga.) 

Aoleul 0 punguliVal... Ba-i un saculet cam greu!... 

II va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu... 

Mai, oprqte-te, jupane!... Stai, jupAne, de m'ascultal... 

SBIEREA (din afarA) 

La naiba! Ti-am spus o data cá nu-mi place vorba multa! 

Un singur pas nu poti face far' sà dai de vr'un calic!... 

Fugi! N'am bani! N'am o groOta! N'am nemic, nemic, nemic 

RXZVAN 

Nemic n'are saracutul! A§a zice!... Prin urmare, 

Omul neputand sa piarza tocmai lucrul ce nu-1 are,

TUZVAN §I VIDRA 159 

Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea, 

De vreme ce toata lumea mi se leapada de ea... 

(Nunar5: unu... cinci... opt... ) 

Douazeci, §i to-0 cu gauri! Parc'ar fi sa-mi povesteasca 

Cum se desmierdau, sarmanii, In salba sarbfitoreasca, 

5 Pe-un grurnaz de pirancula, grasuliu *i rasfatat, 

Pfin'ce ghiara ciocoiraii din came i-au Inhatat!... 

De-ar avea banii o limba, lucrurile ce ne-ar spune 

Pe mulIi albi i-ar face negri, ca cel mai negru taciune... 

Nu! Eu nu vreau asta pungal... i chiar foame de mi-ar fi, 

10 Painea astfel cumparata ma tern a m'ar otravi!... 

Mop le! 

15 

Ce vrei? 

TANASE 

RAZVAN 

Jupanul nu ti-a dat lescaie franta? 

'Oita! Eu Ili dau o punga... Scoa la, mo9uIe, §i canta! 

Dela un Tigan pomana? 

TANASE 

RAZVAN 

Dec! i totu9i pe boier, 

Degi da o scarba de-arama, tu I-ai fi urcat In cer? 

E Roman, oricum... 

TANASE 

RAZVAN 

Jupanul e Roman? Vai, ce ocara! 

20 Te 'npli, raople! El este piatra, lemn, strigoi sau fiara, 

Dar numai Roman nu-I chiama, ca mult mai Roman sunt eu!...


Nu cata cali pare searbad vi Ora obrazul meu!... 

Ca nici noaptea nu-i balana, dar pamântul odihnevte; 

Ca vi painea de secara este neagra, dar hranevte! 

S'apoi, movule, eu unul nu-s Tigan de rand, ma jur, 

5 Nu, nu, crede-ma. In pieptu-mi bate suflet de vultur. 

Maiculita fu Romanca... 

TANASE 

Moldoveanca? 

RAZVAN 

Se 'nlelege. 

TANASE 

Moldoveanci? Ce-auz, Doamne! Dar asta-i o fardelege: 

10 Unde s'au aflat 

CA s'a 'mpreunat 

Corbi cu turturele 

Serpi cu floricele, 

Ili* cu caprioare 

15 i norii cu soare?... 

0 porumbita sa 'ndure un barbat cioroi... 

20 

25 

RAZVAN 

Taci, mai! 

Ca simlesc cum intra 'n mine 'vaptezeci de nabadai !... 

N'atinge tarana mamei, ca nu mai vtiu ce-o a fie! 

Mi se 'ntampla multe pozne, and sunt cuprins de manie. 

Eu nu-s Tigan... si-am mai spus-o !... Nu ma mai tot zapaci!... 

Mai pe scurt, na, iata banii!... Pleaca dracului d'aci! 

TANASE 

Dela un verb nu voiu cere, nu voiu lua niciodata: 

Ursita-mi e neferice, dar a ta-i chiar blestemata. 

De mi-ar fi sa mor de foame, mana mea n'o voiu pata, 

Primind mila dintr'o mana, care... nici ea nu-i a ta!

RAZVAN §I VIDRA. 161 

RAZVAN 

Eu gerb? dar bata-te focu, mitropolitul Nastase 

Nu gtii oare ea la moarte-i pe tap robii Ai iertase?... 

Singurul vMdica 'n lume, sau cel pulin la Romani, 

Care nu voia ca fraIii sa fie slugi gi stapani, 

5 Mind tot un os g'o came... Aga scris-au in diata, 

Poruncind sa plece slobozi to/i Tiganii sai deodati; 

To Ii, mogule, pan' la unul; barbali, copii gi muieri... 

S'a spart lanlul! De-atunei, kith, doua ierni gi dourt veri 

Eu sbor in stanga gi'n dreapta, ca voioasa ciocarlie 

10 Pe care n'o mai-popregte ferecata colivie. 

TANASE 

Egti Tigan pe jumatate, nu egti rob... 

Mai este ceva. Vazut-ai?... 

RA2VAN. 

TANASE 

Ce? 

RAZVAN 

Asta-i nemie. 

15 Un Tigan gramatic? 

TANASE 

Gramatic? nu!.., nu, baiete... N'am vazut, caci nu se vede, 

Si chiar de-ag vedea cu ochii, pare-Ali-se ca n'ag crede. 

RAZVAN 

Tiganii sunt tot ce-li plao: gelari, fierari, potcovari... 

Ca Mi... 

TANASE 

11

5 

162 ECRIERI LITERARE, MORALE fj I POLITICE 

RAZVAN 

Adecrt, nu-i vorba, nici calaii nu sunt raH! 

Dar gramatici, ba... Ei bine! Numai singur eu supt soare, 

Dintre mii de liganime, oiut-am sã 'nvAI scrisoare, 

Sfirbeasca i romtineasca, trick ajunsei de mic 

In casa mitropoliei cel mai istel gramatic... 

Gramatic, moqule dragal... Acuma ia dark' banii, 

$i 

te rog a nu ma pune intr'un hal cu tori Tiganii... 

TANA SE. 

Dar ace0i bani, mai baiete, vor fi un lucru... furat. 

RIZVAN 

A§a-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevfirat! 

lo To-ci banii din Iara noastra poarta, moule, pe sine 

Semnul furilor ce-i prada, printre lacrimi i suspine, 

Dela noi, dela opinca, dela omul cel sarman, 

S'apoi rid vor sa ne-arunce in obraz un gologan! 

Sburatori ce sug in umbra! Javre, mou1e, d'acelea 

15 La caH omeneasca-ii pare numai fala, numai pielea, 

Iar sufletul pe dobtinda fu luat dela satan, 

Cu tocmeala sä se 'ntoarca mai murdar 0 mai viclean! 

20 

25 

Bine, bine spui, baiete!... 

TANA SE 

RAZVAN 

Lucru furat ! ai dreptate! 

Insa n'oiu fi eu acela care va prada pe-un frate! 

Mama, buna maiculica, din morm'ant ar tresari, 

De-ar oi ca 'n pieptu-mi se mipa pacatul de-a ttilhari!... 

Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degiaba ? 

Iatä banii, mu1Iume0e, du-te, cauta-Ii de treaba! 

Afla, moqule, atfita: fie banii chiar furati, 

Copila0i tai te-a0eapta Fara pita 0 'nsetaIi !...

RAZVAN .13I VIDA). 

TANASE (hand punga qi sculAndu-se) 

Bogdaprosti, mai baiete!.. , Bogdaprosti! Rau Imi pare 

Ca sa vaz o lighioana c'un suflet 4tat cle mare1 

De-ai fi Roman, cale-vale! dar Tigan, pacat! pleat! 

Tat'-tau o fi fost, baietel o groaza de blestemat 

3 De-au Intortochiat pe ma-ta in lingu0rile lui... 

Multe dragostea mai face pe faCa pamantukti! 

E curat un fel de boala, ce de noi cand se lipe0e, 

Pe Roman mi-1 tigane0e, pe Tigan mi-I romane0e, 

Toate lucrurile 'n lume cu susul le pune 'n jos: 

10 Ingerul urit se pare, uciga-1 crucea frumos!... 

Dar eram ea uit, baiete, de-a te 'ntreba cum te chiama? 

RAZVAN 

Pe mine Razvan... Smaranda chiema pe draguta mama; 

Muri an... ba nu! traie0e! traieoe 'n cugetul meu, 

Si va trAi totdeauna, pana voi trai 0 eu!... 

TANASE 

Is Dumnezeu sA mi-te-ajute, precum tu m'ajuti pe mine; 

Zilele tale sa curga tot zile lungi 0 senine; 

Iar nevoia sit' doboare pe oricine-ti va fi du§man!... 

Ramai sAnAtos, baiete!... Ce pficat ca eoi Tigan!... 

(pleaca murmurAnd: RAzvan, RAzvan, RAzvan , apoi ea Intoarce) 

tii ce? Mi-am luat de sama... Nu-mi trebue punga Intreaga. 

20 Mi-ajunge §'un singur galben, zau a§a, Razvane draga! 

Mai sunt multi saraci, Mete, 0 eu n'aq, vrea de prisos, 

Pe cand se sbuciuma fratii, simtind cutitul la os 1 

Nal... 

Dar, mo§ule . . . 

(scoitind punga) 

RAZVAN 

11* 

163


TXNASE 

Asculta, nu mai face vorba lunga! 

Mai imparte tu 9'a1tora paine din aceasta punga. 

(Ia un galben i da sacul lui Razvan) 

Fa pe gandul meu, caci altfel, eau, nu primesc nici un ban... 

Acuma, ma due, baiete... Mare pacat ca-i Tigan!... 

RAZVAN 

(iese) 

5 Bietul om!... Ce fudulie! Ce vorbe late! Ce toana! 

Cineva, privind, 1-ar crede ca-i un imparat in goana! 

Ce disprel! D'abia ne vede... Taica lui n'a fost Tigan!... 

(se uitli In jur cu paza, apoi acoate din san o 'Artie) 

Lumeali bate joc de mine! Rade lumea de Razvan!... 

0 sâ raz i eu de lume!... Da, vom rade fiecare: 

10 Ea de mine cu trufie, eu de (lama cu turbare!... 

15 

(Lipe,te hartia pe un stalp fli iese, pe and ua bisericii se deschide, venind 

mai multi, dintre care dascalul se oprelte ling& hartie, iar ceilalti se gramadesc.) 

TARGOVEATA I 

Uf! Nu mai stau pe picioare de necajita ce sant! 

Zau, nu-i prea bun& zabava, fie locul cat de dant. 

Parincelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte, 

Dar lungeoe, vai!... Te face sa fugi chiar de cele sfinte. 

TARGOVEATA II 

E mai deoept popa Tacu dela sfantul Nicolai; 

In (iota vorbe Ii-arata calea 'n iad i calea 'n raiu, 

'apoi Ili zice: alegeli! i 'ntr'o suflare sfairoe: 

Deli place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te sileOe... 

(Dascalul, stand langa hârtie, lncepe a rade cu hohot)

s 

10 

RAZVAN kg VIDRA 

TARGOVEATA I 

Dar tu ce rfizi, mai ffirtate, singur, chiar ca un smintit? 

Te qtiam am de ispravä! Doara n'ai Innebunit? 

Spune, ce scrie pe-acolo? 

TARGOVETELE 

Cine scrie 0 cum scrie? 

TARGOVETUL II 

Nu cumva iarli0 vr'un cfintec, riinjind de biata Domnie? 


Sau poate vr'o pfialealfi, pe vornici? pe logofeIi? 

DASCALUL 

"Eyvcov, dviycov, xaTiyvcov: nivte cai verzi pe piireli!... 

TARGOVETUL I 

Evti nerod, §i pace bunk! Eu nu-s carturar ca tine. 

Nici eu! 

Nici eu! 

Vai de lark! 

TARGOVETUL R 


TOTI 

Chiar niciunul!... 

DASCALUL 

Ap sk fie! 

TOTI 

DASCALUL 

Vezi bine! 

165

166 


Tu cite§te! 

Curând I Cur And! 

TARGOVETUL I 

TARGOVETUL H 

E§ti dascia! 


E treaba ta! 

TARGOVEATA I 

TARGOVEATA II 

5 Zi o data! 

DASCALUL 

Fiindca voi nu sitici carte... 

to Ei bine? 

Este... 

CELELALTE 

Nu mai putem Wepta! 

TOTI 

Ei bine? 

DASCALUL 

TOIL 

DASCALUL 

Cfici din pricate, a Romtmului fripturfi 

Ei bine? 

TOTI 

Dar faceti guilt... 

DASCALUL 

SA sbiere cu catu-i mai natarau...

5 

Ei bine? 

Cite§tel 

RUYAN 51 VILMA. 

TOTI 

DASCALUL 

De voi mi-e mila... 

Da! Da! 

Incepe! 

TOTI 

Ei bine? 

DASCALUL 

TARGOVETUL I 

TARGOVETUL II 


TARGOVETELE 

Ascultare! Ascultare! 

Voiu citi eu. 

TARGOVETUL I 

Eu port bumbac in ureche. Ridica-li glasul mai tare... 

TARGOVETUL II 

10 Dar nu racni, ca pe mine ma cam supara la cap... 


Mai in 0' ar§it, hai o data, mi§ca-li barba cea de sap! 

DAMMAM (eitevte) 

Frana verde de negarA ! 

De and domnevte in tarA 

Petru-VocIA §chiop si slut, 

15 De rite tam s'a fieut!... 

167

s 

lo 

468 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE 

TOTI 

De rag Tara s'a facut! Da, da, da! 

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha! 

TARGOVEATA I 

Petru-Voda qchiopateaza, dar nu-i slut! 

TARGOVEATA II 

Nu, nu, nu este! 

Ba-i chiar frumupl la faTa ca Paull cel din poveste! 

Tcei, gâ§telor, o data! 

TARGOVETII 

TARGOVETELE 

Auzi, obraznici, mojici! 

DASCALUL 

On m'eli asculta, sau altfel ma duc i va las aici... 

TARGOVETII 

Ba nu... Cite§te! citqte! 

Tace-ci sau plecali! 

Fire§te! 

TARGOVETELE 

Noi ga§te ? Noi ? . . . Ce ocara ! 

TARGOVETUL I 

TARGOVETUL II 

TARGOVETUI III 

Da, da! Afara! Afara! 

i

5 

to 

15 

Vreti A m'ascultali o data? 

RAZVAN et VIDRA 

DASCXLUL 

TARGOVETUL I 

TARGOVETUL II 

Cite 9te! Haide! Tacere! 

Negre§it! Nu ne pricepi? 


Apoi dara ce nu 'ncepi? 

DASCALUL 

Frunzi verde de negaräl 

Vodä doarme tn camari. 

Iar boierii tot furând, 

I§i fac trebile pe rAnd! 

TOTI 

I§i fac trebile pe rand! Da, da, da! 


DASCXLUL 

Prune& verde de negar6. 1 

Norodul pltuage §i. ebiarA, 

Dar In cer tfi pe pimant 

Nu-I aude nici un efAnt 1 

TOP 

Nu-1 aude niciun sfant! Da, da, da! 


DASCXLUL 

Frunzi verde de neg... 

169

470 EERIER! LITERARE. MORALE El POLITICS 

TARGOVEATA I (lotrerupind) 

Haide! iara§i frunza de negara? 

Ce Doamne! Tot numai una?... Ca 0 and n'ar fi tnteo vara 

Feluri de feluri de frunze!... 

s Garofice, busuioace... 

to 

Tace%i o data, ca-i pozna ! 

Auzit-ai, soro, vorbe! 

TARGOVEATA II 

Viorele, rosmarini... 

TARGOVEATA III 

TARGOVEATA IV 

Trandafiri, brandge... 

TOATE 

TARGOVETUL I 

Crini... 

TARGOVETUL II 

0 sa va luam la goana ! 

TARGOVEATA I 

TARGOVATUL III 

Bre! Doar' nu eqti o icoana? 

TARGOVEATA II 

Dar nici dumneata un voda, ca sa ne batiocore§ti! 

DASCALUL 

Vreii sa citesc mai departe? Nu vreIi?... 

TOTI 

Ba da, sa cite9ti!

5 

RXZVAN /31 VIDRA 

DASCALUL 

Frunztt verde de negartt! 

Decit un Domn de ocari, 

Iar boieri miqei gi hoti, 

Mai bine la dracu toti! 

TOTI 

Mai bine la dracu to-ci! Da, da, da! 


TARGOVETUL I 

Mg! Oare tocmai la dracu?... S4 nu fie?... Stii... 

Mai lasa... 

TARGOVETUL II 

Ba nu! Nicidecum! La dracu! 


La dracu cei ce ne-apasa! 

TARGOVETUL I 

to Fie §i Ia dracu, totu§i... veo vorba mai cu papuci, 

De pada: la cel cu coad i cu coarne sa te duci; 

Se 'ffcelege cli-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplita... 

15 

DASCALUL 

AO Cu coarne i cu coada poate sa fie §'o vita! 

Mai bine dar drept la dracu! 

TARGOVETUL II 

MAI MULTE VOCI 

Ho! Incet! Vine vatavul! 

Mai bine, pe legea mea ! 

TARGOVEATA I 

0 sa dam de vr'o beleal... 

171

172 SCRIERI LITERARE. MORALE I POLITICE 

(Se aro.% Bawl, tnconjurat de slujitori.) 

DASCALUL 

Sosepte nenorocitul, tocmai and vorbeam de vite: 

Se 'ntAmplà, zAu, cAteodatA cimilituri potrivite. 

B.00T.X. 

Oameni buni! Ce staTi aicea? Ce veste? Ce v'uti 

oprit? 

Cu ce scop?... A! o hArtie! S. vedem, ce s'a citit? 

TARGOVETUL I 

5 Va fi o carte domneasa... 

TARGOVETUL II 

0 cazanie... 


0 rugA... 

BA.$0TA 

Slujitori! s Iii cu pazA, ca nici unul sä nu fugal... 

Pareap fi sigur ca-i iarApi vr'un cAntec nerupinat. 

10 N'ap crede! 

Nu-I mai citepte! 

TARGOVETUL I 

TARGOVETUL ii 


Foarte ru ne-am incurcat... 

BASOTA (apropiindu-se de placard i silabisind: frun... frunzä... verde... 

de negarA... de and... dom... dom... domneoe....) 

Cum? Impotriva domniei? Impotriva stApAnirii? 

voi tori sunte/i n gloatä pArtapi ai nelegiuirii?

s 

RIZVAN t VIDRA 173 

A! v'am prins, litfe spurcate! Vi-i drag& vieala sau ba? 

Sfi-mi spunä dar adevfirul, pe cine I-oiu intreba! 

(ApucA de piet pe tArgovetul 1) 

Tu ai o fatfi cam proastä: frunte jos, gura cliscata, 

Semnele cele mai bune de-o inimà nestricatfi... 

Pune dar mina pe cuget, §'arata-mi eine I-a scris 

Acest cfintec ce cuteaza pe-un Vod4 sfi-I iea In ills? 

TARGOVETUL I 

Iarta-ma, jupfin vätave... maria ta i stfiptme... 

Eu nu 9tiu chiar nemicuta... de nu-i a§a, sfi. fiu cane... 

Eu am sosit acu§ica... Sunt omul cel mai smerit... 

10 Eu nu oiu carte, jupâne... Nu eu, altul a citit... 

(RAzvan, intand pe nesin4ite, se amestecl tn gloatA.) 

BA$OTA 

A citit? Dar cine-anume? Care dintre tori? Arata! 

TARGOVETUL I (aratA la Dascill) 

Acesta, jupfin vfitave... 

BAOTA 

A! Fiin0 blestematfi! 

DASCALUL 

Da, da! Cam a§a, juptme! Ce s5. zic? Eu am citit. 

15 Dar nu cu voie veghiata: chiar dumnealor m'au poftit... 

Cerceteazfi-i 0-i. 

intreabfi... Nu sunt eu cel cu pricina. 

A citi când nu te lash, de! a cui sfi fie vina? 

BA$OTA 

Oameni buni! Acuma darà, ca sfi vfiz ce-i de fficut, 

Vfi mai intreb, cum anume a citit acest limbut?

5 


TARGOVETUL I 

Curet pe moldovenie... 

TARGOVETUL H 

NegreOt! Cum se citeOe! 

B.A$OTA 

Drace! nu-i aci 'ntrebarea. Eu oiu ca moldoveneTte, 

Dar citit-a oare jute? Fara a se 'nvalma§a? 

Resfirat? Limpede? Neted? Repede? 

MAI MULTI 

A§a! lap! 

BAWTA 

A§a-i, holule? Ei bine! Acuma ce-mi vei raspunde? 

DASCALUL 

Hot ! rviiOs, aavniv, jupfine. Eu nu doresc a m'ascunde. 

Citit-arn cum este rostul; vezi bine ca nu'n zadar 

lo Am -tot Invfilat la buche. Sunt dascal! Sunt cfirturar! 

Is 

20 

BA$OTA 

Ticalosule! Cum, doamne, nu 0-e greu, nu 0-e ru0ne 

Sa-mi spui mie la palavre, cfind vorbeoi tocmai cu mine?... 

Eu! eu vatavul cel mare, ma 'Inelegi tu cine-s eu? 

Mina dreapta a lui Hatman, carele la rfindul sfiu 

Este O el mane dreaptfi a lui Voda... Prin urmare, 

Vreau sfili spui, cap ffir' de crieri! cfi eu, vfitavul cel mare, 

N'a§ putea citi prea iute ceea ce alTii au scris. 

S'apoi tu! tu s'o po0 face? Ar fi un lucru de rfis 

Un dascfila§, o nemica, tu sa ma 'ntreci chiar pe mine? 

Aceasta-i peste putinVa! Aceasta nu se cuvine !... 

Deci, judecata 0-e scurta, fiind foarte 'nvederat, 

Ca cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.

RAZVAN I V1DRA 

Tu ai scris cfintecul Asta Te cuno9ti dupA spranceantt: 

Un nas asculit de vulpe, o bArbiura vicleank 

Ochi mici 9i buzA sublire... chiar un chip de fariseu 

5 

Vezi cA te-am ghicit? Pe mine nu ma 'Nell tu, fAtul 

Slujitorilor, luaci-1! E bun de spfinzurAtoare! 

RAZVAN 

Mai stali ! De c e-i a9a pripa? Turd, Thad sunteli voi oare 

De sari/i dintr'o nAvalA grabnic a ne spanzura? 

Jupan vAtav, Wing dreapth 1 Ma rog nu te supAra! 

SA fie oare cu cale, In Tara moldoveneascA, 

to A omorl pentr'un cantec o fiimA omeneascra 

15 

Tigan ! CioarA Faraoane ! 

BA$OTA 

RAZVAN 

Fie toate cum vei vra, 

Dar pe bietul om, jupane, iarta-1, nu-1 mai spanzura 

El nu-i faraon, nu-i cioara ; e Roman, tti este frate... 

TARGOVETII 

Are dreptate Tiganul ! Tiganul are dreptate! 

BAKITA 

0 sà-1 invAl eu 1ndatà! SA mA 'nfrunte eun netot? 

Mimi! Pe-arnfindoi ! SpanzuraIi-i bot la bot ! 

RAZVAN 

ZAu ? Ce spui? A9a-i povestea ? De minune! Foarte bine... 

Atunci 1480-1 pe dascAl, 9i luati-mä 

pe mine; 

20 El nu-i vinovat, sarmanul ; cantecul fAcut-am eu ; 

L-am scris, 1-am lipit 9i pace ! De nu-i bun, hid pare rAu... 

Ce priviçi a9a la mine ? DoarA nu-s o arAtare... 

Tu ai scris ? 

MAI MULTI 

175 

meu!... .


RAZVAN 

Chiar eu, firqte. 

BA$OT.A. 

Lucru vrednic de mirare. 

Un Iigan sa scrie stihuri, n'a§ fi crezut-o... Ce-i drept, 

Mutra-i oarecum arata suflet ager 0 de§tept... 

5 Vrea sa zica, Vacea doina din saptamAna trecuta .. . ? 

RAZVAN 

Foaie verde magheran, 

Logofotul e "viclean... 

Da, da, jupAne vatave! Tot de mine 6 facuta... 

Bre! 

TOTE 

BA$OTA. 

10 Ciudat! Sa §tie carte o jivina de Iigan! 

RAZVAN 

Ba poate crentrec, jupAne, pe mul/i boieri din Divan... 

BAWTA 

Slujitori! lasaIi pe &seal, macar ca. eu cu arcanul 

Pe tori dascalii i-a prinde §'a§ spAnzura cu toptanul; 

Cad ei razvratesc norodul, ei invala pe cei mulii 

15 C'ar trebui ca boierii sa umble goi 0 desculIi; 

Si chiar ast Iigan n'ar merge astazi la spAnzuratoare 

De n'ar fi fost nici un dascal ca sa-1 pun& la scrisoare... 

Cata dar, dascale, cata! Scapat-ai cum ai scapat, 

Dar paze0e-te de dracul, c'o sä dai de vr'un pacat !... 

20 Acuma tu, faraoane, raspunde-mi dar d'ocamdata, 

De ce te-apuci tu d'o treaba poprita qi neiertata? 

0 faci oare dela tine? sau cineva Ii-o fi spus?

5 

10 

RAZVAN 1 VIDRA _171 

RXZVAN 

Apoi de, jupan vAtave, Stan e jos iii Oprea-i sus! 

Dumneata mereu ne spfinzuri, §i-astfel trAie9ti boierwe; 

Eu fac doine 0 doinile, ca sA-mi petrec ligAne9te; 

Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori9icui 

SA punA 'n qtreang omenirea In mijlocul targului!... 

i-apoi acest drept, juptine, dacrt mi s'ar da §i. mie, 

Eu n'a§ omori niciunul, ca sa pot ierta o mie. 

B4OTA (surizind) 

iret Tigan!... Dar nu-i lesne a scApa pe-un osandit! 

Fapta ce tu ai fAcut-o e un lucru de gfindit. 

A necinsti cirmuirea, a batjocori Divanul, 

Poate numai doarA VodA, sau maria sa Sultanul... 

Totu§i, dragul meu, o lege, un vechiu §i sant obiceiu, 

Te-ar scoate din gura morIii... E9ti Insurat sau holteiu? 

RAZVAN 

Ba nu-s Insurat, juptine... 

BA$OTA 

Mare noroc! Egti ferice! 

15 

Ai putea sa scapi cu zile... In pravila Virii zice 

Cum-cA de-osAndA se iarta pe cine-1 ia de barbat 

0 copilà, o fecioath, un suflet nevinovat... 

A§a-i obiceiul nostru, datina cea stramo9easca. 

20 Acuma rAmilne numai vr'o fata sA se gäseascgt... 

(cAtil targovele) 

Printre voi nu este oare? 

FATA I 

Sunt eu. 

FATA II 

i eu. 

12

'178 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

B4OTA 

Minunat! 

Doti A fete cum se cade? Nu-i a§a? De maritat? 

Negre0t! 

FL% 'ndoialA! 

FATA I 

FATA II 

BA$OTA 

5 Prea bine. Spuneli-mi darA, 

Care dintre voi, de milk nu va 15.sa ca sä piarà 

De-o caznA foarte cumplitA acest bAiat priceput? 

Insu0 eu voi face nunta, dupã cum am mai facut, 

Mi-eli fi ciraci... . 

10 

15 

FATA I 

IertAciune! Eu una nu vreau, jupAne!... 

Un bArbat Tigan! 0 Doamne! Cum se poate!... E ru0ne! 

FATA II 

Si nici eu!... FereascA StAntul!... Mai bine foc 0 potop! 

S'ajung de povestea lumii? Eu, fatá de potropop?... 

RAZVAN 

A§a-i? Atunci de ce dara e0t-ati voi amfindou5, 

Ras grind In sus deodatà, ca ciupercile and plourt? 

Ca sil ne cantaIi cu ison cli sunteIi de mAritat? 

FATA I 

De ce!... lath' !... Sa se §tie!... 

FATA II 

Ce Tigan neru0nat!

s 

RAZVAN §I VIDRA 

RAZVAN 

Mai! Le-ati auzit cu tolii dela mic pi pan' la mare I 

Astfel dar, de-acu 'nainte yeti fti bine fiecare, 

Spunand-o 'n toga Moldova, spre 9tiinla tuturor 

Dela Nistru pan'la munte, a cine sunt dumnealor I 

Mirese de porunceala ce-ar vrea barbaIi Bali gaseasa... 

Iar dumneaei mai cu seama, o feta potropopeasa! 

(TO rdd cu hohote) 

SBIEREA (intrAnd) 

Ce oameni lipsiIi de minte. Sa rfizli chiar de prisos: 

$i fara nici o dobanda, pi farà nici un folos. 

RAZVAN 

Ai vazut, jupan vatave, ca nu-i nici o fata 'n lume 

io Ca sa nu se infioare, and aude de-al meu nume... 

Frumoasa-i legea strabuna, ce iarta pe-un vinovat, 

Daca poate sa-1 iubeasa un inger fara pacat; 

Frumoasa-i legea strabuna, care pricepe c'o ceala 

Se pierde, and o rAzbate o raza de diminea15.; 

15 Frumoasa-i legea strabuna, care crede a nu-i rau 

Alesul unei fiinte curate ca Dumnezeu!... 

Frumoasa-i legea strabuna... dar dansa nu-i pentru mine, 

Precum inteo florarie nu-i loc unui maracine, 

Precum Inteo sarbatoare nu-i loc unui cerOtor. 

20 Precum In svonul de rasuri nu-i loc plansului de dor; 

Caci numai cerul primqte, sub strea§ina-i milostiva, 

Scaiu §i floare, catifeaua si sucmanul d'o potrival... 

Eu Tigan! eu... o, jupane! Decat vai, decat amar, 

Mai dulce-i spanzuratoarea 1 Nu mai wepta'n zadar !... 

(In acest interval Sbierea, zArind capiaul pungii iegit din cilmaga lui Rlizvan, 

se pipae cu Ingrijire la chimir.) 

BAWTA 

as Pentru cea de 'ntai greseala, moartea qtreangului e mare... 

Slujitori, acum d'o data... duceli-mi-I la 'nchisoare. 

12* 

11W

5 


SBIEREA (smulgand punga din sinul lui RAzvan) 

Sacul meu, jupan vatave t Iata-1, saculeIul meu! 

(se pune a nurara banii) 

BASOTA 

Cum? Ap sa fie oare? L-ai furat? Tu? 

RAZVAN 

TARGOVETUL I 

Tiganul la mal se 'nneaca! 

TARGOVETUL II 

Ba nu eu. 

Tiganul f§i dete 't.t petec! 


Zi ca-i un Tigan, §i pace! 

TARGOVETELE 

Un ticalos! Un besmetec! 

SBIEREA 

Fost-au doua-zeci de galbeni... Numai noua-spre'ci mai sAnt!.... 

Unde-i unul? unul? unul?... DaIi-mi-I de sub parrant! 

io Unde-i galbanul, Tigane? 

BMOTA 

SBIEREA 

Un gtillAna, rupt din scare, 

Stealucitor, fara gauri, ferecat... M'auzi tu oare? 

BASOTA 

De ce nu raspunzi, Tigane?

RARITAN §I VIDRA 

SBIEREA 

De ce ma nenoroce0i? 

RXZVAN 

Apoi de !... iarta, jupane... Galbanu-Ii nu-I mai gase9ti... 

In locu-i va fi o paine inteo colibfi saraca... 

SBIEREA 

Eu nu te 'nleIeg ! Eu nu 9tiu!... Scoate-mi-1 din piatri seaca 1 

BAWTA 

i Tiganul e prea obraznic. Am fost cu dansul prea bMnd. 

Slujitorilor, luati-1! Spanzur4-1 mai curand! 

io 

SBIEREA (apueand pe Bavota de mini) 

Mai sthi, jupane vatave ! Nu te grabi! Mai apteapth... 

Spanzura-1, dar mai 'nainte M-mi o judecata dreapta. 

BASOTX 

Ciudat, boierule drags ! Apoi ce-Ii pot face eu? 

SBIEREA 

Cum ce? Vreau sfânta dreptate... Cum ce? Da-mi galbanul meu !.. 

Uitat-ai pravila carii? obiceiu? canoane? lege ?... 

In ce guH Incape legea! 

DA SCIIAJL 

SBIEREA 

Ih gura mea, se 'nlelege!... 

Asculta, jupan vatave... Nu ma lasa paguba9!... 

15 Sau Tiganul sa-mi intoarca acel galban... galbanat,... 

OH de nu... atunci, jtipane, stapanul A mi-1 plateasca ... 

Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasca... 

181

182 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

BA5OTA 

Al cui e9ti tu, mai Tigane? Cine e stapanul tau? 

RAZVAN 

Sunt Tigan iertat, jupane; Tiganul lui Dumnezeu I 

SBIEREA 

Iertat? cu atat mai bine! Dup'a legii gla.suire, 

Baiatul mi se cuvine In kc de despagubire, 

5 Ap-i, jupane vatave!... Pravila zice curat: 

Furul sa se dea acelui dela care a furat. 

Da-mi-1 rob. 

to 

15 

Eu rob? 

Vezi bine. 

RAZVAN 

SBIEREA 

BA5OTA 

Adeca, oricum sa fie, 

Vrei, boierule, sa-1 capeIi jidove9te In robie. 

Stii c'un Tigan, chiar de laie, se p1ate9te ori9icand 

Peste doua-zeci de taleri, pe and asta nu-i de rand: 

E frumos gi 9tie carte... 

SBIEREA 

Stie carte? 

BA5OTA. 

Foarte bine. 

SBIEREA 

Tocmai ap rob Imi trebui. Este tocmai pentru mine. 

Imi va Tine catastile, socoteli 9i daraveri. 

Da-mi-l' dupa legea Iarii...

es 

RAZYAN $1 VIDRA 

DASCALUL 

Cea fficutrt de boieri! 

SBIEREA 

Nu oiu de cine-i filcutfi, dar oiu ca-i foarte cu cale. 

BA$OTA 

Atuncea se schimbii treaba... Sá4i spui verde dumitale 

C'a§ avea si eu nevoie de-un Tigan ap de rar. 

Cam cutelator, cam -taircq, dar deoept i carturar. 

Nu 'xiteleg, nu pot pricepe 0 nu vreau ca el sfi fie 

Bunrt pradä pentru altul, pe and tmi place 0 mie... 

Deci, ia-si galblinul din parte-mi, iar eu pe Tigan mi-1 iau. 

SBIEREA 

Nu, juptme! Niciodatà! Nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!... 

to Vinovatul sa-mi pläteasa! Nu altul! Na ori0care! 

BA*OTA 

Boierule! tii prea-bine, cine-i vatavul cel mare?... 

SBIEREA 

Dec! i eu la visterie fost-am ftori-camara§! 

BA$OTA. 

Boierule! AfI dal% câ postelnicul mi-e na§... 

SBIEREA 

Dar apoi ci eu, juptme, cu logoffttul stint ruda... 

BA.50TA. 

15 Boierule! Nu m'aprinde! Ma faci stt plesnesc de ciudtt! 

SBIEREA 

Plesneoe I Eu nu te 'mpiedec ... Dar Tiganu-i tot al meu !... 

181

5 


BA$OTA. 

Boierule! Tad din gura, crtci mrt jur a eu... eu... eu... 

RAZVAN (eAtre popor) 

CAinii osul ca s'apuce, corbii stiirvul ca sa' 'mpartà, 

Boierii ca s6 robeasa, unii cu a4ii se cearal... 

Se 'nlelege! 

A§a este! 

TAR GOVETUL I 

TOTI 

SBIEREA 

Ii vezi, jupilne vatav! 

Taie-i pe toli I Nimicqte mojicimea cu nfirav! 

Dar pe Tigan dà-mi-1 mie. 

RAZVAN 

StaTi, boieri! Vorba-i degiaba! 

10 Nu m'e/i robi voi pe mine! Nu m'eli robi! Mai de graba 

Veli pune 'n lanluri furtuna, cu tunete §i cu ploi, 

Dectit s'ajung eu veodatá rob la unul dintre voi!... 

Juptine! Eu cer osanda. SpAnzurãtoarea m'a§teaptd. 

Mi-am batut joc de Domnie: e cea mai grozavrt faptal... 

15 Cineva poate sä ilea de sfinIi 0 de Dumnezeu, 

Dar de Vodá, nu... Ei bine! DA-mi, jupane, 9treangul meu! 

20 

BA$OTA 

Slujitorilor, luaIi-1!... Ba nu... 

(lui Sbierea la o parte) 

Boierule drag4. 

Ilia cearta, caci, pe cinste, am glumit, a fost o pga, 

Un nemic. Dumneata, frate, cu logofrttul e9ti neam,

ILLZVAN I viDAA 

Si chiar la logofelie eu o judecata am 

Cu nqte raza0... Un petee... Nu-i toemai o treabrt mare... 

Ma 'ntelegi... SA fim prieteni... 0 pricina de hotare.., 

(se string de miini cu ciaduri) 

RAZVAN 

Ce mai weptali voi dara.? Ce stali? Ce va mai gandiii?... 

5 Calfii ce pe robi ucidei, pe cei slobozi Si robili! 

10 

TOTI 

Are dreptate Tiganul! Tiganul are dreptate! 

BAKITA 

Slujitori! Doti-1M afara toate gurile caseate! 

(Slujitorii gonesc poporul, care se depätteazi cu nemultumire.) 

TARGOVETUL I 

Last-mg, 

jupAn vAtave, su vAz cioroi spAnzurat! 

Si eu i eu!. . . 

CEILALTI 

BAWTA 

Ba la naiba! 

SBIEREA 

Afara dela mezat! 

BA5OTA 

A§a-i! Acum santem singuri! Nimeni nu-mi mai stA la spate, 

Ca srt strige ca-i cu cale sau ca nu este dreptate... 

Slujitorilor, la lucru!... Apuca/i-1 pe Tigan! 

RIZVAN (llisfindu,se In miinile slujitorior) 

15 Ma dau eu singur, juptme. 

185


LegaIi-mi-1 §i duceli-l!... 

BANTA 

Treaba merge gaitan. 

RIZVAN 

Intins la spanzuratoare ! 

Omul om, sä fie slobod, deck rob, mai bine moare ; 

5 'apoi moartea-i Inviere pentru eel desprquit I 

SBIEREA 

Aleu! Vorbe§te 'ntr'aiurea... Necum sa fi 'nnebunit !... 

BANTA. 

Prietene ! Ia-ti Tiganul, §i nu uith mai cu soma 

Pricina cea de hotare... 

RAZVAN (sbuciumindu-se cu disperare) 

Unde e§ti, o ! mama! mama!

RAZVAN, Clipitan de haiduci 

RAZASUL 1 

ceau9i de haiduci 

VULPOIU 

VASCAN GANEA, boier 

VIDRA, nepoata vornicului Motoc 

SBIEREA 

CANTUL II 

RAZBUNAREA 

FETELE: 

MOS-TANASE 

HOTUL I 

HOTUL II 

HOTUL III 

CIOBANUL 

HAIDUCII 

Tiganui 0 eldrugut 

Au foss gdndirea mea ; 

Sleipdnul, arendagul, 

.5i legea lor cea grea... 

C. BOLLIAC. 

Un crfing In codrul Orheiului in Basarabia. In fund un päriu. 

Mai incoace un trunchiu rästurnat. In laturi stfinci.

5 

to 

HOTUL I 

Ian sh-rni spuneli, ce sh facem ca sã mai scurtam din vreme? 

HOTTJL II 

Face-vom ce face frunza, and prin codru vintul geme; 

Ori vom face izvorul, and fauna spuma lui, 

Schphrând argint din undh, pe verdeala crfingului; 

Sau A facem ca securea, and fieru 'n copaciu lovepte, 

Iar copaciul nu se lash, luptindu-se barbhtepte; 

Frunza, securea, izvorul, toate ne cânt cu dor: 

Sh cântam pi noi ca frunzh, ca secure, ca izvor ! 

HOTUL III 

Cfintecul A fie freamht, troscot, poapth, toate 'nteuna; 

Bland ca shrutarea mumei, crunt i groaznic ca furtuna! 

Sh ante Razapul dard! 

HOTUL I 

RIZAWL (oftând) 

De ce nu, de-ap avea cui, 

Stergandu-mi plfinsul cu plfinsul, cum se- scoate cuiu prin cuiu!.. 

Dar ce zic! Nu %Ant eu numai, care sufere i plfinge;

T90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

N'oiu fi singur eu, in care doina-mi cugetul va frange ; 

Tot ca mine varsa lacrami, despuiali 0 nevoia0, 

Tori acei ce 'n sara noastra se mfindresc a fi raza0, 

Pastrand ca o moa9te sfantfi, crisoave, peceli, urice, 

5 Putrezite de vechime 0 'n caH cu fala se zice 

CA, scaldandu-se hi sange, mo0i 0 striimo0i lor 

Au ca§tigat ca rasplata cate-o brazda de ogor !... 

Tune, fulgere, trasneasca, cu potopul 0 pojarul! 

Mult-mare mi-este mania! Mi-este mare-mult amarul ! 

HOTUL I 

10 Eu am auzit, badiO, c'adeca 0 la Munteni 

Ar fi raza0 ca 0-ai no§tri, numiIi a colo mo§neni ... 

HOTUL II 

Sant 0 'n Ardeal, mai fartate ; ba 0 'n tam ungureasci ; 

Le zice chineji, dar este chiar o breasla raz4easca. 

HAZOUL 

Apoi oriunde sa he, tot o soarta, tot un drac ! 

15 Tot vecinii mi-i In§eala, tot vecinii mi-i desbrac ; 

Vecini de cei cu putere, cu caftane daurite, 

Numai fir, numai matasa, numai cu samur blanite ; 

Vecini dintr'aceia care, c'o 'mbrancire, c'un cuvânt, 

Satul intreg plin de viewca mi-I prefac intr'un mormant ! 

20 Vecini dintre caH acuma, de-i vaz fn cale-mi, ii spintec, 

Si hohotesc spintecandu-i... 

HOTUL III 

Dar tu ai uitat de cantec. 

RAZAWL 

Ba n'am uitat. Vrut-am numai sangele-mi sa-I pui In joc, 

Si-astfel, pomenind trecutul, sa pot canta mai cu foc. 

(Iqi drege glasul, Ili apasa eurima pe frunte ci eintii)

s 

10 

15 

20 

RAZVAN $1 VIDRA 

Frunzä verde de Rade I 

Bat-o sefirba razatie 1 

Eu credeam ca-i boierie, 

$i-i curata calicie! 

Ani Intregi m'am judecat, 

Sanfitatea mi-am mama, 

$i nimic n'am caltigat. 

Eu umblam la judecata, 

Copiii-mi pltingeau pe vatra, 

Nevasta-mi era ultata I . 

Dar aeuma Dumnezeu 

A facut pe gindul meu, 

Ca sa-mi mai razbun fi eu ! 

Pentru dalba haiducie, 

Pentru mandra voinicie, 

M'am lasat de razalie, 

S'am ales judecatori, 

Cei stejari nestrambatori, 

Ca sa-mi fie fra/iori I 

TOTI 

Numai codruletul drag 

DA dreptate la same! 

Numai arcul dupa spate 

Da saraeului dreptate! 

HOTUL I 

Zi, Razaple 'nainte! Zi 'nainte! Nu mai sta! 

25 Ca sa qtiu ca piere lumea, tot cu drag te-q asculta! 

30 

HOTUL II 

Zi 'nainte! Zi 'nainte! Sa te-auza sfântul scare! 

HOTUL III 

Uf, uf, uf ! Rau ma framanta! Mi-e qi cald, mi-e §i racoare! 

RIZA.51.1L (ia areul In mina §i einta) 

Frunza verde lemn sueit! 

*i de cand m'am baiducit, 

Dragu-mi-i drumul cotit 

$i 

de umbr' acoperit. 

191

5 

to 

15 

192 


Cand vaz pe ciocoiu viind, 

II la lac broasca pe pamant. 

Imi gez sageata 'n vant, 

Si mi-I iau la cautare, 

Dela cap pan' la picioare, 

Fara ah, Uri crutare 1 

Si chitesc, §i socotesc, 

Si cuget, §ii ma gandesc, 

Pe unde sa-1 nemeresc: 

La retezul parului, 

Din dosul i§licului 

Uncle-i greu ciocoiului! 

TOTI 

Las' sa moara ca un cane 

Ca mult te-a casnit pe tine! 

Las' :A moara ca o fiara, 

Ca mult geme biata taral... 

(Se arata, trecand puntea paraului, Ganea qi Ciobanul) 

Un boier aice 'n codru! 

HOTUL I 

CEILALTI (apucand armele) 

Un caftan !... SAntem tradali! 

CIOBANUL 

Lin4ti-ci-va, crt doar ne cunoqtem, inAi fârtati! 

20 Eu vi-1 aduc pe credintii: eu vi-s cheza §i povap ; 

Voi aveli lips& de galbeni, el are lipsa de brap.... 

Care-i capitanul vostru? 

Pe Capitan... 

GANEA 

RiZVAN (igind dintre tufe) 

Cell trebue? Ce poftqti? 

GANEA

RAZVAN 

Capitanul? stint eu; dar tu eine eqti? 

RAZVAN I VIDRA 193 

GANEA 

Dumneata? SA fie oare? Sabia cea de vApaie, 

De care tremuri tare? 

5 Dumneata Ftkzvan? 

RAZVAN 

Numai pe cei rAi ii taie. 

GANEA 

RAZVAN 

Ei bine, 9tii acuma cine-s eu; 

Spune-mi dar 0 tu, jupAne, cum se chiamA ciocul tAu? 

Nu-i vorba de nume... 

GANEA 

CIOBANUL 

Ladd Ii-oiu spune eu, apitane. 

10 Din botez VAscan ii zice, iar dupA porecIA Gene; 

Feciorul lui Osip Gane ce fusese aminar... 

GANEA 

Eu n'am venit in pAdure, ca A vorbim in zadar. 

Lucrul, care nu zore9te trebui isprAvit indatfi... 

Nu 'ncape nicio zAbavrt... Aflä cA iubesc o fatA... 

RAZVAN 

15 Atunci du-te la vr'un popA, dintre cei ce pentr'un zlot 

CununA SOFA cu frate tii matugt en nepot! 

N'ai ce ate pe la mine, 

Preolit de cruda soarte 

Ca sA cunun al-de tine 

13

1% SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

Numai cu duhul de moarte! 

Aa dar pleaca, jupâne; plea* vesel c'ai seapat... 

Insa de-ai venit aice cu vr'un scop fnveninat... 

(pune mtma pe pumnal) 

CIOBANUL 

Nu-I speria, capitane...- Boierii sant slabi la fire: 

5 Bra Tul, haina, mintea, fala, inima, totu-i sub-Pre. 

RAZVAN 

Urmeazali vorba, jupane. Te-ascult... 

GANEA 

Apoi i spuneam 

C'am Indragit pe-oarecine, fire§te fata de neam; 

Din nenorocire totu§i ea n'are mama, nici tata, 

10 S'unchiu-sau vrea stt-i 

rapeasca mo§tenirea cea bogatfi, 

15 

Lutinduli de gfind s'o 'nchiza ca1ugfiri-V1 la schit... 

0 faptä nelegiuita! Un lucru nepilduit! 

RAZVAN 

Sarmanal... Dar zestrea-i mare?... 

CIOBANUL 

RAZVAN 

Sfirmanal... Mori dupa &lima? 

Avuii nenumarate !... 

CIOBANUL 

Lfinga Nistru patru sate !... 

GANEA (dând lui ll'azvan o punga) 

Iata trei sute de galbeni. Alp trei sute, negre9it, 

0 sa-li aduca ciobanul, dupa lucrul savar§it...


RAZVAN 

Cum o chiama pe sarmana?... Pe iubita cea bogata? 

Nu-i vorba... 

GANEA 

CIOBANUL 

0 chiamA Vidra... *tii? A lui Motoc nepoata... 

cin' oare n'o cunoa§te I 

RAZVAN 

5 Da! Am auzit i eu... 

HOTUL II 

Un fatoiu ce chlare§te i 'mpu9crt chiar ca un smeu. 

Intr'o zi am Intalnit-o alergand la vanatoare... 

E voinica, n'am ce zice! $i-i frumoasa ca o floare... 

RAZAWL 

*tint ! Dupa ce-i din osul acelui vornie Mope, 

to De care Moldova 'ntreaga mi se temea ca de foc ! 

15 

$i 

GANEA 

Capitane! Noi In vorbe pierdem vremea fAra treaba... 

RAZVAN 

Se 'nlelege! Tu ai sete s'apuci zestrea mai In grabA !... 

Spune-mi Insa mai 'nainte, pentru banii ce ne-ai dat, 

Ce fel de marM anume sAqi 

dea codru 'ntunecat? 

GANEA 

Chiar acuma, capitane, zece cAlara§i In sila 

Thaw la calugarie pe nefericea copila... 

Manastirea nu-i departe... S'o smulgi din mAinile lor... 

DA-mi-o rnie... 

13 *

196 SCRIERI LITERARE, MORALE /3I POLITICE 

RXZVAN 

Te iubeoe? 

CIOBANUL 

A§a! Nu-i ceva u§or! 

Vidra-i o fata semealtt, bâcsittt cu fudulie, 

Care n'o A bage 'n samti nici cliiar pe sfântul lie!... 

5 Sfi iubeascti pe juptmul? Dec! SA-0 punfi pofta 'n cuiu... 

Boierul §tiu c'o iube§te, dar nu ea pe dumnealui!... 

GANEA 

Duptt cununie, lasa! §i iubirea o A vie... 

Dar grabe§te, apitane... 

RXZVAN 

A§a-i! Duptt cununie! 

10 Adevttrat. Eu uitasem c'asta-i lege pe la voi: 

Numai zestrea inainte, iar iubirea mai apoi! 

Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine niciodattt, 

Unde dintre douà iMmi, una-i boartfi cumparatä!... 

Dar, mai in sfttr§it, ce-mi pasfi!... 

CIOBANUL 

15 Curat a§a zic §i eu: 

De nu se iubesc boierii, pentru d'an§ii e mai rail. 

20 

RXZVAN 

MeV! Merge Ti cu jupanul. AV auzit ce pofteoe. 

Simbria-i destul de bunii: faceli treaba voiniceoe... 

Sanätate, capitane!... 

CIOBANUL 

GANEA 

Niciodatfi n'oiu uita 

SlujbuliTa cea frumoasa ce-o mi-i face dumneata,

RiZVAN 13I VIDRA 197 

Si --ci fagaduesc pe cinste, a daa din intamplare 

Vei fi prins de carmuire, te scap eu din suparare: 

Sant cumnat cu paralnbul, iar vornicii amandoi 

Mi-s cam rude de departe... 

RAZVAN 

s Ciocoii sant tot ciocoi! 

10 

15 

(cAtre Rfizasu 1 care yrea sii plece en ceila10) 

Razasule! Mai asteapta... 

De-i pricepe a miroasa... 

RIZAFTL 

Porunceste. 

RAZVAN (luAndu-1 de-o-parte) 

Cata bine. 

RAZAWL 

A tradare? Las' pe mine! 

rt.XZVAN 

Dar nu v'atingqi de Vidra... E femeie. 

RAZI4UL 

Chiar sa vrei, 

Razasul nu se pogoara la bataie cu femei 1 

(Ganea, Ciobanul gi haiducii ies) 

RAZVAN 

Femeie!... Precum pojarul se naste dintr'o santeie, 

Asa m'aprinde pe mine ciudata vorba: femeie!... 

Femeie! De calla pe dansa o facuse Dumnezeu, 

El nu mai face nimica, fermecat de luerul sau,

198 SCRIERI LITERARE, MORALE [31 POLITICE 

privind cu mullamire la lumea cea zambitoare, 

Zice: eu sant radacina, dar femeia este floare!... 

Femeie!... i tottuji omul, de lacomie tarit, 

Iubeoe nu pe femeie, ci auru-i cantarit... 

Pentru dansul e femeie mo9ia cea masurata, 

0 scula preleluita sau o punga numaratal... 

(Se aude afara un glas, strigand: Rdzvan! RIzvan!) 

Ma chiama?... Cine sa fie... 

TANASE (arAtandu-se dintr'o parte) 

A.! Iata a te-am Osit! 

RAZVAN 

Stai!... Tu e§ti... Mi-aduc aminte... Eti acel nenorocit, 

to Care le la Iai pe poduri oboseai strigand s jupane s, 

Pan' sa cape.ci o lescaie sau o farama de pane!... 

Te cunosc, dei de-atuncea trecut-au un veac intreg: 

Trei ani cumpliti de robie... 

TANASE 

Robie? Nu te 'aceleg! 

to Te §tiam slobod, baiete; sprinten ca o randunica; 

Batandu-ti joc de necazuri... Mu! nu mai pricep 

2o 

RAZVAN 

Da! 0 robie de spaima, cum numai duhul cel rau, 

De-ar putea sa biruiasca, ar robi pe Dumnezeu! 

Fost-am prb, fost-am in lanori, 9'acum inima-rni 

suspina 

Intalnindu-te pe tine, caci tu, tu ai fost pricinal... 

Eu? 

TANASE 

nemica....

RXZVAN /31 VIDRA_ 199 

RAZVAN 

Tu, mo§ule! Tu singur! Asta 'n veci eu n'oiu uita... 

$'apoi iata-ma-s in codru, haiducind din vina ta ; 

$i maini de-mi va fi ursita s4 mor pe spAnzuratoare, 

Ti-o voiu datora tot Tie... 

TANASE (fland semnul crucii) 

5 Poznal... Nu glumeoi tu oare?... 

Sa Oiu c'a9a-i adevarul, o clipa n'a§ zabovi, 

DAnduli pieptul meu drept Oak sä te poftesc a lovi!... 

RAZVAN 

Tu! da, tu eati o unealta a puterii fara nume, 

Care tese nevazuth toate lucrurile 'n lume, 

to Astfel c'ades muritorul, bun ca blAndul mieliqel, 

Face rele peste rele, far' s'o oie singur el!... 

15 

Dar ce spui?... 

TANASE 

RIZVAN 

Ti-aduci aminte nenorocita de punk 

Din care luaai un galban, zicAndu-mi c'o sa-ti ajunga, 

sunt multi sarmani in Tara, ca nu-ii place de prisos, 

Pe cand se sbuciuma fra%ii, simtind cutitul la os?... 

Mople! FacAnd aceasta, puteai s prevezi tu oare 

C'o s ma cufunzi pe mine in robia 'ngrozitoare?... 

Ei bine! cazut in hare pentr'un galban ce-a lipsit, 

20 De primeai tu punga 'ntreaga, eu scapam nepedepsit !... 

Ha, ha, ha! 'apoi mai strige capatinele 'ntelepte 

C'omul oie tot ce face, oie tot ce-o sa-1 aatepte, 

UitAnd c'un flutur de seara, ce trece repede '11 sbor, 

25 

Ca 

Este 'n stare sà rästoarne toata prevederea lor !... 

0 fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava, 

Tainueoe cateodata peirea cea mai grozaval... 

In sffir§it, tu eoi pricinA


TANASE 

Dar de ce, copilul meu, 

SA nu mik vesteOi In clipA, läsandu-mA 'n locul tau 

Insu0 eu sA 'ncarc robia pe aruntelele mele, 

Si scApandu-te pe tine, sA port lanluri cat de grele?... 

5 Un Tigan ce milueoe pe-un neputincios batran, 

zia tot ce-i place lumea, este chiar ca Vim Roman... 

10 

RAZVAN 

Haide! Ce-a fost, se trecuse... Spune-mi acuma, iubite, 

De ce-Ii tarAoi tu la codru oasele cele 'nvechite? 

Cum de Vi-ai hisat copiii? 

TANASE 

Ba copiii m'au lAsat. 

RAZVAN 

Te-au lAsat? Nu-mi vine-a credel... 

TANASE 

SAracii au rAposat. 

In Tara noastrA cea mare 0 bogatA, mAi bAiete, 

Sant Romani ce pier In foame! sant Romani ce mor de sete!... 

15 Astfel In toatA Moldova, pAcAtosului Tfinas 

Nici un sprijin, nici un razAm, nici un scut n'a mai rAmas, 

Decat numai sA-0 insemne pieptul cu cea sfantA cruce 

Si zicanduli 4 Doamne-ajutA ! 0 calea codrului s'apuce; 

Caci de-o bucatA de vreme, cer0torind pe meidan, 

20 Auzeam mereu tot vorbe de cApitanul RAzvan... 

Cum? La Ia0?... 

RAZVAN 

TANASE 

La Ia0, bAiete, se vorbeoe despre tine 

Felurite verzi 0 uscate, eke nici in cap nuli vine!


Unii te lauda foarte, ca pe-un stralucit viteaz; 

MTH, adica boierii, te sfagie cu necaz; 

Iar Tiganii tai... iertare! 0 sa-mi pui kat la limba, 

C'alta mice i-av mai face, degiaba! tot nu se schimbal... 

RAZVAN 

5 Zi, movule! Zi 'nainte... Eu nu ma supar de loc. 

TANASE 

Ei bine, Tiganii sbiarl Ca tu evti al lor proroc: 

Tu o sa-i scoli din catuve, tu o stt-i speli din pacate, 

In tine-i toata nadejdea, flieã tine nu-i dreptate; 

0 nebula de Tiganca le-a spus c'a visat prin somn 

to Ca tu o s'ajungi odata nu numai jude, ci Domn!... 

Ciudat ! 

RXZVAN 

TANASE 

0 blestemalie! Auzi eine sa domneasca! 

Insuvi dracul nu croevte minciuna mai liganeasca. 

Dar nu-i vorba de Tiganca... Apoi precum Ili spusei, 

15 Ramaind singur In lume, ffira copilavii mei, 

Fara mila vi 'ndurare, fara capätfiiu I vatra, 

Mai rau de cat chiar Tiganii ce colindeaza cu vatra, 

M'am pus pe ganduri, baiete: ganditu-m'am, razgandit, 

'acum iatti-md-s aicea, bucuros a te-am gash... 

20 Nu cata ca-s vechi de zile: In tinerelele male 

M'am batut cu multe litfe care de care mai rele, 

Ba Levi, ba pagttni, ba Unguri, ba Francii de-ai lui Despot, 

.i 

ce-am invalat atuncea, n'am uitat Inca de tot... 

Ma vezi prapadit, dar altfel aceasta mana secata 

25 Tot ar mai putea trimite duvmanului o sageata... 

Decat sfi mor In orave de cruzimea calor rai, 

Mai bine vroi In padure prin mine sa piara ei!.

202 SCRIERI LITERARE, MORALE41 POLITICE 

0 fiinla cat de slaba spore§te &and 10 razbuna! 

Incearca-ma 0 pe mine... Sant haiduc 0 pace bunk! 

RAZVAN 

A§a te vreau, mo§ Tanase! 'o sa vezi peste pulin, 

C'ora§u-i o leghioana 0 numai codru-i cre§tin... 

5 In ora§ totu-i robie; cel mai mic 0 cel mai mare, 

Tori ca unul poarta larquri, to-0 ca unul gem In fiare; 

Fiecare slugare§te, 0 niciunul nu-i stapan; 

Insu0 Domnul cu ru§ine pleaca fruntea la pagan!... 

Pe and aicea stejarul Fang& buruiana cre§te, 

10 Dar fie cat de puternic, el pe &Ansa n'o robe§te ; 

Iar salbaticele fiare, ce flamande ratacesc, 

Omoara sarmana jertfa pe care mi-o nemeresc, 

Dar n'o 'njuga cu napaste, ca fiara cea omeneasca, 

Care prada-i n'o ucide §i n'o iarta sa traiascal... 

15 In ora§ totul se 'ngroapa §i putreze§te de viu 

In locuinla-i ingusta 0 rece ca un sicriu, 

Unde suflarea se curma, unde vazduhul lipse§te, 

Unde caramida, lespezi, lut 0 piatra te ' nvale§te : 

Pe and aicea verdeaTa ne Tine loc de pareli, 

20 Ne-acopere numai frunza 0 numai cerul marel, 

Iar jos s'a§terne covorul, vapsit cu mil de vapsele 

Ce singura firea-1 lese din ierburi 0 floricele!... 

Lumea totu§i de departe ne nume§te cu fiori 

Uciga§i, impu§ca 'n-luna, hoTi, talhari, omorltori... 

25 0 nu, mo§ule! Nu crede! A§a fost-au totdeauna 

Ca de cel gonit se leaga clevetirea 0 minciuna, 

Precum mu§chiul se lale§te pe-un copaciu pe care-1 tai, 

i nu-1 lasa pan' ce viermii nu-1 prefac In putregaiu! 

so 

Saracul Taran ce-§i perde vitiparele sau plugul, 

Robul osandit ce fuge, blestemand biciul 0 jugul, 

Toti cei slabi, izbili de soarta, de nevoi Inconjurali, 

Afla 'n codru mangaiere 0 ne dau nume de fraci. 

Gaud prive§ti Moldova 1ntreaga parasita In jaf 0 'n silk

RAZVAN */ VIDRA 203 

Pe cei buni in neputinla, pe cei rai MA de mild, 

Veneticul 0 paganul, cel de neam 0 cel bogat, 

Numai ei având dreptate 0 la Voda 0 la sfat, 

Caciulici de toata lumea, Fara grija de nemica... 

s 0! atunceli pare bine când deodata se ridica 

Spaima de haiduci in Tara, nascuci din al tarii chin, 

Precum o durere crud& na0e 'n piept cfite-un suspin! 

TANASE 

Urmeaza, frate Razvane! Mai vorbe0e! Mai vorbe0e! 

Focul cuvintelor tale m'alina, ma racore0e! 

to Sant vorbe de sus, baiete, iar nu de-un om pamantean! 

0 Doamne! Sa iasa tocmai dintr'o gura de Tigan!... 

Capitane ! Capitane I 

VULPOIU (de departe) 

Ce veste? 

RAZVAN 

VULPOIU (tetrind dui:4 &maul pe Sbierea) 

0 caracuda! 

115 Am pescuit-o acuma pe-uscat fara multa truda... 

o 

Sbierea? In mainile mele? 

Te cunosc §i eu prea bine! 

RAZVAN 

SBIEREA 

Chiar Razvan!... Vai!... Sant topit !... 

TANASE 

SBIEREA (azitnd in genunehi) 

i 

dumneata?... Am murit !... 

Sfinte Petre!..... Santa_ Anal... Mucenice Spiridoane !...

204 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE 

Scapa li-mä din peire!... 0 sä va dau trei icoane, 

Tot de aroma poleite cu aur... sau cu argint!... 

VULPOIU 

Drace! Nu oiam eu singur c'am pus mana chiar pe un dant! 

L-am gasit in drum la stanga, Intr'o carula stricata; 

5 De gras ce-I vezi, de departe mi se paru ca-i o roata ; 

Dar fiindca vrea sa fuga, Ii dadui un bobarnac, 

sinnii atunci de-aproape ca 'n roata-i ascuns un sac. 

Deci acuma, capitane, poi sa-i dai rava9 la dracul, 

Ca tot ce-a fost bun inteinsul, nu mai este: iata sacul!... 

SBIEREA (frângoindulti miinile) 

10 Taleri trei mfi patru sute cincizeci i apte" 9'un ort! 

Sant pierdut !... Prea sfanta Troi.ca ! Maid]. precistal... Stint mod I 

TANASE 

Dati-mi cineva9i o arma, cad poftesc cu pofta mare 

Sa-i numar, tot unul unul, vr'o zece mfi pe spinare! 

RAZVAN 

Eu Tigan, i iata cine se lauda ca-i Roman... 

is Fraiilor ! PriviV-1 bine: eu sant rob, dansu-i... stapan !.. 

20 

Stapfin? 

TOT! 

RAZVAN 

Boierule, scoalal... Nu-i frumos i nu-i cu cale 

Sa 'ngenunchezi de ' naintea unui rob al dumitale. 

Jupanului, ce-i cu dreptul d'a 9edea chiar In Divan, 

Nu se cade sa se plece de frica unui Tigan... 

Scoala dar ca Valtadata, scuipa-mil i pfilmueoe, 

Ca Voda nu-li 

cere sama, qi pravila nu te-opreOe!

RAZVAN 51 VIDRA 205 

ScoalA dar ca 9'a1tAdatA, 0 pune pe-argacii tra 

Ca sa-mi dea 0 dfin0i palme, ca sfi ma scuipe 0 ei! 

Tara 'ntreagrx nu-i a voastra?... Codru sau crap, ce-Ii pasta 

Oricand §'oriunde, jupAne, sAnteci tot la voi acasil 

(Sosesc Vidra, Ganea, Rfizasul 0 ceilalli hoti.) 

RAZAWL 

5 Capitane! 4i aducem pe nepoata lui Motoc. 

E cam cu nArav ciocoaica: n'o auzi vorbind de loc... 

VULPOW 

Bre! Ce de mai boierime! Doi jupini §,. jupAneasA I 

Parca-i la curtea domneascA! 

HOTUL I 

HOTUL II 

0 adunare aleasA! 

RAZASUL (privind la Sbierea) 

10 Haida-de! Dar rota cine-i?... De cAnd maica m'a facut, 

N'am Intfilnit niciodatá om mai pocit 0 mai slut! 

15 

0 gadina! 

0 §opArIA! 

HOTIJL I 

HOTUL II 

HOTUL III 

0 nApArch 'nveninatA. 

RIZVAN 

raccre I SA fici cu totii raarturi la o judecad. 

list boier, pe care-acuma II vedeci Ingenunchiat 

Si care la Ia0 se plimbA mAndru ca un tmpfirat...


Nu, nu, nu... 

Taci, caracudà! 

SBIEREA 

VULPOIU 

RAZVAN 

Ast boier prin rgutate 

Intrece gadini, §opttrle §i napiirci Inveninate... 

5 Ca painjinul ce Iese pe furi§ vicleanu-i ciur, 

5i-1 Intinde, 0-1 aning, 0-1 acaret pe 'mprejur, 

5i drept din mijloc pande§te, pironit In neclintire, 

A§tepttind sn-i intre gaza In capcana-i cea sub-Pre, 

Apoi lacom se repede, bucuros c'au In§elat, 

10 1-C1 tot rumpe, §i-o tot visa% In stomahu-i desfundat, 

5i iar 10 cArpe§te ciurul, 0 iar la pfindà s'a§eazfi, 

iar oche§te 'n tacere, nouà prada sa-i mai caza 

Astfel 0 boierul fista e painjinul snub 

Gata sä-0 mai dreag6 cursa, tot strigAnd crt nu-i destul! 

15 

Nu, nu... 

SBIEREA 

VULPOIU 

Taci, cä te ia naiba! 

HOTUL I 

Nici iadul n'o sà-1 primeascal 

RAZVAN 

Insa din jertfele sale, nu-i alta ca sil-1 urasca 

Cu furie mai cumplitä, cu foc mai Inver§unat, 

20 Decum Rizvan 11 urrt§te, setos de-a fi fazbunat ! 

Pentr'un galban, ce pe drumuri 1-am gAsit pe nea§teptate, 

El, cu pravila-i In mAna §i pe buzrt-i cu dreptate,

10 

15 

RXZVAN *I VIDRA. 207 

Ma ia rob,.. rob pentr'un galbgn, gi ma face nevazut 

Intr'un beciu, de mucezeala in mocirla prefacut, 

Unde ma legase n zgardA, ea pe-un cAine'n batatura... 

Il urfisc cu cea mai crunta 0 nepovestitfi ural... 

5 Razbunare! Razbunare! 

(Vidra face o mi§care de groazA) 

TANASE 

MTH 

Furca! 

RAZVAN 

Da! voesc gi eu 

Sa-mi razbun ; dar moartea 'n furca i-ar fi prea min... 

SBIEREA (cAzAnd jos) 

RAZVAN, 

Valeu 1 

Cruce, leapa, glonc, sageata... Nu-i destula rAzbunare! 

Vreau o altfel de pedeapsa; o pedeapsa gi mai mare... 

I:W.4UL 

Capitane ! Ian sfArgegte i Ca de cat sA mai agtept, 

Mai bine-acum dintr'o data sa-i Wig maciuca In piept! 

Mai Vulpoiule, rildica-1!... 

RAZVAN 

SBIEREA (and 11 scoa11 Vulpoiu) 

V ai mie ! . . . Razvane frate!... 

MA jur c'am lasat acasa catastige ne'neheiate... 

Iarta-mal... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert gi eu... 

De vrei, 10 voiu da g'un zapis, . k Martur mi-este Dumnezeu!...


RAZVAN 

Vulpoiule, du-1 din codru! Scoate-mi-1 pan' la aspante, 

Araa-i drumul cel mare, 0 zi-i aceste cuvinte: 

lath dreapta, iaa sanga, iatti jos §i iaa sus; 

Alege la deal, la vale, la rharit, la apus; 

5 Ftlizvan te-avusese ' n palmil, 0 numai c'un semn de mfin4 

Ar fi putut sit te facä praf, pulbere 0 aanii... 

Totu§i uite! Nu-li lipse§te nici un fir din perii ai... 

Sh trttiased codrul verde 1. . . Pleaca slobod unde vrei... 

to 

15 

(Vidra e foarte migcatA) 

TANASE 

Cum? I.1 ierli? E la9i sa scape?... 

RAZASUL 

Capitane! Mi se pare 

Ca tu-Ii cam petreci cu glume, qi-ai uitat de râzbunare! 

RAZVAN 

Ilázbunarea cea mai crudh, este and du9manu1 au 

E silit a recunoa§te ca qti bun §i dânsu-i au!... 

RAZAWL 

Astea nu se tree la mine! Doara nu-s o faa mare, 

Ca a cred ea azbunarea nu-i deck o sArutare!... 

Noi 1-am prins, al nostru-i dara, al codrului, nu-i al au! 

Nu-1 iert eu, baa-1 sli.-1 baal... 

VULPOIU 

nici eu nu-1 iert! 

HOTUL I 

HOTUL II 

20 Baga sama, capitane! Noi nu te-am ales pe tine, 

Ca sa te pupi cu boierii §i sti ne dai de r4ine! 

Nici eu!

Tiganul se prea-gurgultt! 

RAIvAN til VIDRA 

0 VOCE 

ALTA VOCE 

Se cunoa0e ca-i Tigan ! 

MAI MULTE VOCI 

Tigan! Chiar Tigan!... 

RAZVAN 

Tiganul nu mai este ciipitan! 

(Scoate din brAu o bardit poleitA) 

5 Gaud voi m'ati pus peste codru dfindu-mi In mina securea, 

Juratu-mi-4 sa m'asculte lunca, drumul 0 pfidurea. 

Iatrt barda ce-a pfitat-o juramântul eel viclean ; 

Dali-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan! 

Puneli dintre voi pe-acela care-i meoer A vi 'nveje 

io A a-Vali 'n slfibiciune, a vA izbi 'n batrfinece, 

Sau pe-o singura furnicii sfi dati iurfq ate doi! 

Ap capitan va trebui, dar Rfizvan nu-i pentru voi! 

(AruncA barda fi voqte a ie9i) 

RAZASUL 

Haide, haide, cápitane ! Te itrofti peste mfisurtt! 

Nu te pierdem noi pe tine pentru astii pociturti! 

(privevte lncruntat la Sbierea, apoi ridicA de jos seourea ci o dA lui RAzvan) 

9.5 Iatfi barda, iali-o iari10, ffi ce-si place, ffi cum 0ii... 

Dar eu unul... of, maicural... l-a0 Ulla ffi0i-fgqii! 

SA trfilasca apitanul ! 

VULPOIU 

TOTI 

Cfipitanul sfi trfiiasci ! 

14 

209

5 

10 

15 

MO SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

'MUSE 

Da, da! i de liganie sa nu se mai pomeneasca! 

RXZVAN (eitre Sbierea) 

Stapane, acuma pleacal... 

SBIEREA 

Sa plec?... Cum?... Adevarat !... 

0, ce om! Ce piatra scumpa! Ce millet de matostat!... 

Dar fiindca scapi de moarte pe-un cre§tin foarte cucernic, 

0 sit te blagosloveasca Dumnezeu a-tot-puternic!... 

RAZVAN 

Fugi, boierule, de-aice! Fa-mi 0 tu pe placul meu!... 

Mi-e Barba' s'aud din guragi numele lui Dumnezeu! 

Mi9011.1 Mirk caracuda! 

VULPOIU (bnpinglind pe Sbierea) 

SBIEREA 

Ba nu... Ma rog! Fara pripal... 

Mai avem o socoteala... Numai un cuvant... 0 clipal... 

DaIi-mi sacul meu!... Razvane!... Nu ma saraci de tot !... 

Taleri trei mii patru sute cincizeci 0 qapte §'un zlot! 

(iese ghiontit de Vulpoiu) 

VIDRA (Inaintând si hitinzand mina atm Rfavan) 

A§ fi mandra, capitane, ca sa strang o mana, care 

Nu voe§te sa-§i razbune decât numai prin iertare!... 

RAZVAN 

Mana mea?... Aceasta mana, desmierdata de cutit, 

Arsa de foc 0 de vanturi batuta necontenit, 

Spalata de ploi 0 grindini, aspra qi neagra din fire, 

Cuteza-va ea s'atinga manali alba 0 sublire?...

RAZVAN §I VIDRA 211 

VIDRA 

De and oamenii din codru rapitu-m'au dupa drum, 

N'am oftat, n'am zis o vorba, fost-am mutfi pan' acum, 

Oprind lacrima pe geana 0 'nnecand In piept suspine, 

Ca sa nu pogor pe Vidra pan' la ei 0 pan' la tine... 

5 Dar nu-i pasare pe lume A nu ante mai cu dor, 

Cand ziva-i plina de soare 0 cerul e gra nor ; 

Nu-i femeie sa nu-0 simla inima-i In turburare, 

Cand s'a9terne de 'nainte-i luminand o fapta mare !... 

Rob, Tigan, haiduc, de-oriunde soarta sii te fi adus, 

to Un suflet c'al dumitale 10 va face Joe In sus ! 

25 

20 

(RAzvan rilmitne atintit) 

TANASE 

Aferim ! Ce mai mueire ! De-ar fi mulp boieri ca tine... 

GANEA 

Ce faci, draga jupaneasa ? Cine-ar crede !... E =One ! 

Nepoata marelui vornic 0 fiica unui spatar, 

Dumneata sa stai de vorba ... ce 'njosire !... c'un talhar !.... 

RAZAWL 

Capitane ! Capitane !.... Fali cu mine o pomana: 

Da-mi voie macar dintr'insul sali fierb de pranz o tocana I 

HUTH 

Da, da ! Sa-1 taiem indatal... 

RAZA5UL 

SA-1 bucalim marunIel, 

Ca sa nu se mai cunoasca de-a fost boier sau viIel !... 

RAZVAN (iegind din gandire) 

Cum? De ce-i a9a urgie ? ... Lasaii-1 In bung pace !... 

El nu v'a facut nemica ... 

14*

212 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE 

RAZAWL 

Nu cumva! Iata ce-mi place ! 

Doar n'ai fost surd, capitane?... Nu-1 mai apara 'n zadar !... 

Nu l-ai auzit tu singur a te numeOe tAlhar ?... 

RAZVAN 

Eu tAlhar?... Dar cine-a zis-o?... Razvan nu putea s'auza. 

Is t aci simlirea-i se pierduse, ratacindu-se pe-o bula 

Din care sorbea cu 'ncetul cuvinte ce-mi par mereu 

Ca tot Inca sunk suna 0 rasuna 'n jurul meu!... 

0 tu, femeie märeala! tu un Inger! tu o zana ! 

Tu, ivire minunata ce-mi rasai ca o lumina! 

to Sa te mai auz o data ca locul meu este sus... 

A01 c'ai spus-o? Mai spune-mi ! Mai spune-mi inch !. . 

VIDRA (cu sfialE) 

Am spus... 

RAZVAN 

Ai spus !... Eu credeam ea 'n lume nu va fi nicio fiin0 

Ca sa-0 cufunde privirea sub gunoiu de umilinta, 

15 PAn' la omul care 'n vieala-i n'a gustat de nicairi 

Deck desprel 0 nemila, batjocura 0 loviri !... 

Dar oii tu oare puterea ce-o au cuvintele tale, 

Luminandu-ma ca raza stracurata jos in vale, 

Unde de-ale nopIii umbra, supt un val intunecos, 

20 Ascundeau in adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?... 

Tu mi-ai dat o lume noua, mi-ai deschis o noua cale ! 

C'un cuvAnt, c'o vorba numai, cu suflarea gurii tale, 

Ca Domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m'ai sculat!... 

Ce putere ! Ce minune !... 

RAZAWL 

25 Capitanu-i fermecat !

RAZVAN IN V1DRA 218 

RAZVAN 

Dar tu stai 0 taci acuma?... Ili pare rau dumitale 

C'ai picurat o Weide peste un noian de jale? 

Poategi mai aduci aminte, cine e9ti?... Ei bine dar, 

Nici eu n'o sa uit atuncea a Razvan e un data! 

(cAtre Ganea) 

5 Sant talhar ! ... A9a-i jupane? Ei da! Sant talhar 1 Fire0e !. ... 

Am InIeles cum mik chiama, 9'o sa ma port ta1hare0e... 

(aruncAnd jos o pungA) 

Na, boierule! Ia-li pungal... 

GANEA 

Ba nu! Iaqi-o dumneata... 

Ili mai datoresc trei sute... Crede-ma ea n'oi uita... 

ta Ciobanul o sali aduca. 

15 

20 

25 

RAZVAN 

Nu-mi pasa de datorie 1. 

Tata banii tai, jupane! Da-mi o altfel de simbrie! 

0 simbrie talhareasca! Las' prin cfintec IA -ci-o spui: 

Numai cantecul deschide cugetul haiducului 1 

P'un deal, p'un colnic 

Mergea un voinic, 

Voinicul voinicilor 

In taxa piticilor: 

Cu fata voinicA 

$'o inimA mica! 

LangA el mergea 

$i la el privea, 

$i 

mereu ofta, 

Poate cA-I iubea 

0 copilA dalbA 

Cu galbeni In salbA,

5 

10 

15 

20 

25 

30 


0 dulce fetitit 

Cu flori In cositA, 

Cu raiu In gurita! 

AmAndoi mergea, 

Si mergand graia 

Si gritind zAmbea, 

Cand iatA 

D'odatA 

Pe drum mi s'aratA, 

Stand In calea for 

VAtavul haiducior, 

CApitanul hotilor, 

Groaza veneticilor 1 

Si curn mi s'aratit, 

Priveste la fatA, 

0 vede si iatA: 

I se face mila 

De biata copilit! 

Si zice apoi 

Cita% cel ciocoi, 

CfitrA eel voinic, 

Voinic de nemic: 

Calea e a ta, 

Mandra e a mea, 

Si de nu mi-o dai, 

Hai la luptA, hai! 

(Vidra fili puue mtma pe frunte) 

TANASE 

Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i cre9tin!... 

GANEA 

Eu nu 'nIeleg, cripitane... Ce vrei? Ti-oi plati deplin... 

RAzmuL 

Nu 'melegi ce este lupta? 

GANEA 

Lupta?

RAZVAN *I VIDRA 215 

RAZA$UL 

Lupta voiniceasca: 

Unul pe altul sa-mi apuce, 'apoi sa mi se tranteasca! 

GANEA 

Dar capitanu-i mai tare... mai umaros... mai cu piept... 

Lesne poate sa ma bath nu se cade... n'ar fi drept. 

RAZVAN 

5 Al jupanului, pe semne, ii place lupta nenice§te? 

Da Ii-i sabii dumisale: sali aleaga ce pofte§te!... 

Pentru mine-i chiar tot una: ne vom bate cum va vrea; 

De-oiu muri, nu-i mare treaba, iar de nu, Vidra-i a mea ! 

(scoate palosul, pe and Raza§ul cla pe al au lui Ganea) 

Apuca spata, jupane!... 

GANEA (scotind paloquI) 

so Din dragoste! 

Apkra-te!... 

CIOBANUL 

RAZVAN (nAvalind) 

Patru sate! 

VIDRA (descoperinduli fata §i punindu-se Intre anandoi) 

Nu, Razvane!... N'ai cu cine!... Nu te bate!...

RAZVAN, natal lapse 

VIDRA, iubita lui 

RAZAWL 1 

VULPOIU j tovarA§ii lui 

SBIEREA, prins n rArboi 

HATMANUL 

CANTUL III 

NEPOATA LUI MOTOC 

FETELE: 

SA nu S. bldsteme eineva: 

s'ajungi slugd la cai albi 

pi 

stdpiln femeis s'aibil 

ANTON PANN 

MINSKI 

PIOTROWSKI } aPitani 

ISCOADA MUSCALEASCA 

OSTAWL I 

OSTA$UL II 

OSTA$UL III 

CAPITANI I OST4I LE$E$TI 

0 tabArfi le9easch la marginile trii muscalefti: corturi, tunuri, 

arme.

(Trei osta§i, din cari I gi II due pe eel al treilea, greu ranit) 

MulTi Muscali ucis-ai oare? 

OSTAWL I 

OSTAWL II 

Cu sabia? 

OSTAM, I 

OST4IJI, II 

Cu ce vrei! 

Cu sulita doua sute §i cu palopl vr'o trei! 

3 Opt sau noua-zece sute... Poate 9i mai mutt !... 

to 

Dar tu? 

OSTAFIL I 

OSTAFIL II 

OSTAFM I 

De sigur! 

N'am ucis niciunul. Nu-mi place. N'am vrut eu singur!... 

Ranit-am insa vr'o mie... Tu ma 9tii ca-s cam voinic: 

Tot rani de cele mai grele, dela cap pan' la buric...


Vezi, a§a sAntem noi Le§ii ! 

OSTASUL II 

OSTASUL I 

TrAiasa Tara le§eascA I 

Muscalul de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s'o biruiascA !... 

OSTASUL III 

Of !... Eu mA sfAr§esc cu zile... §i voi ca ni§te nebuni, 

5 CAnd nu tremurali in tufe, vA desfAtali In minciuni !... 

AM duce-ci-mA la doftor; incai moartea sä mA scape... 

(Cittesitrei ies la dreapta, pe and la stinga se aratii Mineki iii Piotrowski.) 

MINSKI 

Uite, mai ! Inima'n mine plesneoe, gata A crape ! 

SAngele mi se rAdicA 0 se suie In obraz 

De ciudA, de 'nthrAtare, de durere, de necaz ! 

10 Cum 0 se pare, iubite ? Intr'o tabArA crAiasa, 

Tocmai in mijlocul nostru 0 'n sara noastra. le§eascA, 

Un strAin, o veniturA, un om fax% cApAtili, 

Un nAtArAu din Moldova sa fie tot cel de'ntAiu ? 

Pe cAnd eu zac la o parte, lásat fArrt nicio treabA, 

15 Uitat ca o jucArie, ca un copil, ca o babA ! 

20 

PIOTROWSKI 

Ce vrei ! Ut verum dicamus, mArturiseoe §i tu 

C'acest vir Valachus este strenuissimus... 

MINSKI 

Ba nu! 

Eu nu recunosc aceasta! Nu se chiamA vitejie 

A nu se teme de moarte numai din obrAznicie ! 

Un nu oiu cine ca dAnsul, un mojic necunoscut, 

Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a fAcut ! 

SA cuteze el s'apuce steagul muscAlesc cel mare... 

Aceasta m'aruncA 'n friguri, In furie, In turbare !...

RIZVAN 131 VID RA 221 

Sfi pfitrundt chiar In cortul voievodului rusesc... 

0! aceasta-i grozfivie! Ma gata sii 'nnebunesc! 

Spune singur tu, ffirtate, dacrt nu era mai bine 

Nigte astfel de izbande sä se fi fkut de tine? 

5 Sau de-un altul origicare... iar de mine mai ales!... 

Spune, spune tu!... 

PIOTROWSKI 

Fireoe! Non est in dubio res. 

Insa, carissim' amice, aqa va fi totdeauna 

Ca virtus nu-i alta 'n lume deat prospera fortuna. 

a o Rfizvan e felix ad casum! Totu-i merge &tan! 

E noroc. Venti faventes I 

MINSKI 

Tot Räzvan! Ritzvan! Razvan! 

Tabgra legeasea 'ntreaga mi-I inalifi 0-1 ridica, 

Iar despre noi nu s'aude, nu se vorbegte nemical... 

15 Dreptu-i oare, ea 'ntr'o Iarii, in care eu sant nfiseut, 

Un venetic farfi nume sä fie mai cunoscut?!... 

Zici ca-i noroc?... Nu-i aceastal... Nici noroc, nici vitejie I 

Este altceva, iubite, e. A Ii-o spun numai Tie... 

Eu sunt sigur g'ag fi gata chiar sii jur c'acest Rfizvan 

20 E frate... 

Frate cu cine? 

Cu... 

PIOTROWSKI 

M INSKI 

PIOTROWSKI 

Dic quaeso ! 

MINSKI 

Cu satan!


PIOTROWSKI 

Ce spui, Domine mi Deus I... Dar de-unde s'o gtii aceasta ?... 

MINSKI 

0 vei gti gi tu ca mine... Spune-mi, vazut-ai nevasta 

Imbrficata barbategte, haine negre, chip Man, 

Care Intovaragegte ne 'ncetat pe acest Razvan? 

PIOTROWSKI 

5 Am vazut-o.... E frumoasa ! Virgo facie concina, 

Perdecora, pervenusta. .. 

MINSKI 

Ha, ha, ha! Asta-i pricina! 

Razvan zice ca-i e sork dar eu pot sali dovedesc 

C'acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc! 

io Dansa-i o fermecatoare ce cu farmecele sale 

Are puterea pe-oricine sä 'ntunece, sa-1 ingale, 

Sa-i iea vazul, sa-1 orbeasca, sa faca noapte'n amiaz, 

Incat s'o crezi ca-i frumoasa gi pe Razvan ca-i viteaz !... 

PIOTROWSKI 

Ce-i drept, Sanctissimus Thomas in Summa Theologiae 

15 Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie 

Cum cil foemina 0 dracul sant affines oarecum: 

Dracul e foc, iar femeia iese dintr'insul ca fum... 

MINSKI 

Crede-ma c'acea muiere, orice-i spune, orice-i zice, 

Orke-i vrea, e Insugi dracul... 

PIOTROWSKI 

20 Taci, ca iata vin aice 

Alii duo V alachi, ce-i tot vad mai-mai de-un an 

Conjunctissime vivendo nedesparIiIi de Razvan...

nXzveN 1 VWRA. 223 

MINSKI (privind In partea de unde vin RAza§ul §i Vulpoiu) 

Piha! Ce ffipturi ciudate! Ce fiin0 nesuferite I 

Ce miscari respingfitoare! Ce obrazuri necioplite! 

Eu unul 1i spui atata efi de-oi fi veodata crai 

Lucrul este cu putincd, ei bine, de trei ori vai 

5 Ce legi aspre n'as mai face, ea sk dau peste hotara 

$i s4 gonesc inteo clipa. to-0 Moldovenii afar& ! 

Insä tori! Tori pan' la unul! Niciun om! Niciun picior 1 

Numai pe Razvan, el singur, 1-as !Asa.. . ca srt-1 omor! 

10 

15 S triii, voinici! 

RAZAWL (cantAnd de departe) 

Vona Imblitt la sicarA 

PAnA 'n mandra primAvarA 

'om ievi la codru iarA, 

In capAtul §esului, 

La marginea drumului. - 

In calea Armeanului I 

MIN SKI (dulce) 

VULPOIU 

Prea bine; multumim... 

RAZASUL 

$i sfinfitate, 

Cfici In lume sfinfitatea e mai bunfi deceit toate! 

Ma 

MINSKI 

prea-bucur5. 'ntalnirea... Doream sfi vfi vfiz de malt... 

20 Eram s vfi 'ntreb un lueru... 

R.XZ4UL 

De nu-i fi lung, eu te-ascult, 

Fiindefi noi, Moklovenii, oim asa a vorba lungfi 

E nebunie de crieri i sfirficie de pungti.

224 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK 

MINSKI 

A.9 dori s'aflu... Pe cinste, Razvan al vostru mi-i drag 

i.... vorbind c'un oarecine... fficut-am un rtint4ag... 

Ca sa nu-I pierd... ma pricepeIi... vreau sa zic... imi trebui mie... 

In sfargit, ce fel de slujba sau ce fel de boierie 

5 Va fi avut In Moldova viteazul cel stralucit, 

Osta 9u1 cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit, 

Podoaba taberei noastre, un luceafür, o minune!.... 

Drace! Vrei numai atata?... 

VULPOIU 

RAZAWL 

Taci, Vulpoiule! Nu-i spune... 

VULPOIU (zimbind) 

to Ba sa-i spui! Dece sa piarza saracul un ramapg? 

Mai vartos cand §tiu acuma ca Razvan li este drag!.. 

Inva%4 dar dela mine, ca slujba ce-o avusese 

In sara Moldovei este dintre cele mai alese ; 

0 treapta add de 'naltii, bleat era mititel 

15 Boierul eel mai puternic, and se punea langa el... 

20 

Admiranclum ! 

PIOTROWSKI 

MINSKI 

Dar ce slujba? Cum se chiama? 

RAZAS1JL 

Mai, Ii-ajunga! 

Ca ne-am Inieles odata de-a nu face vorba lunga... 

Sant cam iute. Baga samal...

RAZVAN $1 VIDRA 225 

VULMIU 

Las', Razasule!... Eu vreau 

La toate cite doreste, sa-i pot rfispunde pe sleau. 

Ca doar nu ne cereeteaa cu vr'un scop de rautate, 

Mai cu searna cind iubeste pe Razvan ca si pe-un frate... 

5 Asa dar, ma 'ntrebi ce slujba? Cum se chiama?... Fel de fel! 

Unii capitan Ii zice, zice vatasel... 

Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere i simbrie, 

De cum pe la voi aice este chiar o hatmanie!... 

Capitaneus pedestris? 

PIOTROWSKI 

VULPOIU 

10 Ba i chiar Ware ades: 

Pedestrime la strtuntoare i calarime la ses... 

In codru se pedestreste, pe camp Inca lea iara: 

Astfel este randuiala ostilor la noi in Tara. 

15 

20 

Dar avea mosii? 

MINSKI 

VULPOIU 

Ha drace! L'asta eu nu m'am &Ida L.. 

(dupi o tAcere) 

Cat poate da o mosie, Rfizvan capata 'nzecit... 

Adeca cevasi ca dijm, In bani, In grille i 'n vite, 

Ce trebuia la porunca sa-i dea tori pe negfindite... 

PIOTROVSKI 

fi avut multe pugnas, videlicet batalii? 

VULPOIU 

0 ! se 'ntiimpla cfiteodata si 'ntr'o zi doua sau trii, 

Cat lima vremea de vara, cdei in urma, la iernatec, 

Ne hodineam cum fac Turcii ; obiceiu Indemânatec I 

15


MINSKI 

Dar spune-mi, acea femeie... 

La nouä sute !. 

RAZ4I.JL (cu furie) 

La dracu! La .noug draci! 

MINSKI 

trebui? Ce vrei, voinice?.,, 

RIZMUL 

5 SA' taci! 

Batg-te mama padurii! Te mai legi i de muiere? 

MINSKI 

Ba nu; doream sa 9tiu numai... 

RAZA.51.1L 

Z5.u, mai bine fg-mi plgcere, 

Ori ne lasg tu aicea, sau noi te làsám aici! 

10 Haidem, tovarg§e! 

Celi 

MINSKI (cAtri Piotrowski) 

PIOTROWSKI 

Ergo... 

MINSKI 

Sa fici sangto§i, voinici! 

(Iese cu Piotrowski) 

RitZASUL 

Bung treabg!... Pizma, ura, zavistia, vrajm4ia, 

nici un pai de rgsplatg pentru toatfi vitejia, 

5i

is 

BIZVAN I VIDRet 227 

Iata caoigul cel mare, ce Razvan 1-a dobandit 

De and parasise Tara i codrul blagoslovit! 

Vai de dreptatea 1e9easca ! Vai de bunataci streine! 

Ne-am pacalit, mai fartate! Rau ne-am pficalit!... 

VULPOIU (gAnditor) 

Vezi bine !... 

lamp", 

Mai lacelept mo Mime, and zicea oftand cu foc: 

Tu fa ce-/i place, Razvane, dar eu o sa stau pe loc. 

Nu las Moldova, §i pace! foamete, sete, ruOne, 

Aice sa sufar toate, caci e cuibul meu!... 

10 Vezi bine !... 

ULPOIU 

RAZAWL 

eu, Vulpoiule draga, trebuia verde sa-i spui, 

Iar nu sa caut orbeoe buricul pamantului, 

Uitandu-mi de raza0e!... Poate ca prin judecatii, 

De mai ramfineam In Tara, tot o caoigam o data. 

15 Hrisoavele mele iata-s! 

(scoate din min o legatura) 

Aici trei urice sant 

Dela Alexandru Voda §i dela *tefan cel Skint, 

Pe cari le stropesc cu lacrirni, le oerg de praf cu suspine, 

$i 

le oiu pe din afara, far' sa fi citit! 

VULPOIU 

20 Vezi bine !... 

V 

RAZAPL (Banda i apoi ascunde legatura) 

Ii ziceam : mai Razvane, nu pleca! nu fi nebun! 

Decfit orke traiu In lime, traiul codrulu-i mai bun!... 

15°


Of ! Nu vru si mfi 'nteleagii L.. i tu §tii a cui e vina? 

Aqa-i and tace cocoquI, lästind si ante grtina ; 

Ap-i and capra-i In frunte, poruncind in kc de tap ; 

Aqa-i and barbatu-i coada ; ap-i and muierea-i cap ! 

5 Din dobitoacele toate numai matca la albine 

N'are cusur ca stipini... Celelalte, vai ! 

VULPOIU 

Vezi bine ! 

RAZAWL 

Dracul ne trimise 'n cale pe nepoata lui Motoc ! 

Sarmanul Mayan acuma nu-i om, ci-i un nápirstoc, 

to Pe care Vidra mi-1 mipi 0-1 intoarce fit% preget, 

5i 

la dreapta, 0 la stinga, nu cu mina, ci c'un deget !... 

'apoi eu nu dau cu gindul, oricfit de mult chibzuesc, 

De ce Vidrei nu-i plicuse obiceiul haiducesc? 

VULPOIU 

M'am gfindit §i. eu l'aceasta, §'am ajuns drept incheiere 

15 sa cred ca Vidra-i smintiti, ca oriOcare muiere, 

Iar Mayan, de-a fost odatri cu o minte de barbat, 

De and asculta pe Vidra 0 dânsul s'a deochiat ; 

Cici nebunia s'acati mai rau ca un maracine 

trece ca o ciscare dela om la om. , . 

20 

RIZAWL (ginditor} 

Vezi bine ! 

VULPOIU 

Este 'nvederat a Leahul nu face haz de Razvan... 

Tapoi de-ar mai §ti, o Doamne ! crt nu-i cre§tin, ci-i Tigan... 

Oho ! L-ar goni departe ! Ba cu dânsul i pe tine ... 

Iata cum ne duce Vidra, tragindu-1 de nas !

RXZVAN SI VIDRX 229 

RAZ.OUL 

VULPOIU 

Vezi bine! 

Lesii au o lege-anume: un om de neam tigfinesc 

SA nu calce cu piciorul pe pAmfintul ce lesesc, 

Alte neamuri sa pofteasck nrisicfind sau orisicine. 

Iar Jidovii, mai cu seamk sfint ca 'n Iara bor... 

RiZ4UL 

ISCOADA (arAtAndu-se din fund) 

Crestini cucernici... 

20 Umblfind cu RAzvan... 

VULPOHJ 

Ce-ti trebui? 

ISCOADA 

Vezi bine! 

V'am vAzut, de nu ma 'nsel. 

RAzEpL 

La naiba! Nici tu nu te 'mpaci cu el? 

ISCOADA 

Nu mrt 'mpac? Iartà-mk Doamne! Eu nici nu 'nIeleg ce-i urA: 

A iubi pe to-ci crestinii mit 'nvatà Sffinta ScripturA... 

Asa dar, va rog sä-mi spuneli intr'un chip cuviincios 

15 Unde pod oare sA-I aflu, in numele lui Hristos?... 

(zArind pe Rilzvan, care se apropie) 

Dar ce vAd! Iata chiar dfinsul!... Dumneata esti, mi se pare, 

In toatA cre§tinkatea lupatorul cel mai tare? 

Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron, 

Prastia lui David prorocul, buzduganul lui Samson...

5 

230 SCRIERI LITERARE, MORALE EX POLITICE 

Stint Mayan... 

RXZVAN 

ISCOADA 

E de nevoie, nimenea ca s n'o qtie, 

SA vorbim precum vorbise Moise cu Iehova... 

RAZVAN (cAtre Vulpoiu si RAzasul, fAcAndu-le semn sa. plece) 

Fie! 

RAZ AwL 

Crede-MA c'ar fi mai bine ca i pe noi sá ne laai. 

Ai multi dupnani... Chiar Muscalii nu-ti sunt ap de vrAjma0 

Ca Leahul cel pizmktaret, care alta nu viseaza 

Dec At el sA se ridice i toatà lumea sh cad)... 

RAZVAN 

N'aveti grijA! Fii In pace!... Puteti s'a vA. dephrtati: 

to Brawl meu e lAngA mine 0 sabia-i lAngA. brat... 

15 

VULPOIU (depArandu-se cu Rfizasul) 

Haidem, RAza§ule dragA! SA-i spunem Vidrei aceasta: 

Cine pe noi nu ne-ascultA, o s'asculte pe nevasta... 

SAntem singuri. Ce vrei? 

RAZVAN 

ISCOADA 

Jura de-a nu spune nimänui 

Taina cea de mAntuire ce-am venit ca sä i-o spui 

(RAzvan face un sernn de Invoire) 

Nu-i ap! Eu vreau anume pe crucea prea lAudatfi, 

Pe cei doisprezece apostoli i pe maica cea curatà, 

Pe cele §apte biserici, pe cei patruzeci de sfinti,

RetZVAN 01 VIDRA 231 

Pe soborul din Nikeia cu trei sute de parinIi, 

Pe-o sua eincizeci de psalrnuri, pe c)aptezeci de tedcovnici, 

Pe toIi fericiIii pusnici 0 mucenici 0 duhovnici, 

pe ieslele, la care se 'nchinarä cei trei crai, 

s Sa-mi juri mai intiii de toate crt Le01or nu mrt dai... 

10 

RAZVAN 

Tu nu eqti Leah prin urmare? 

ISCOADA (Wind cruce) 

Dumnezeu srt mrt prtzeascrt 

De-a fi eretic ca Le 0i de legea papistrt9eascá!... 

Dar dumneata, ca 0 mine, e§ti pravoslavnic curat, 

slujind In astrt Iar5, faci cel mai mare Om; 

Precum zice sfântul Pavel... 

RXZVAN 

Ap! Iarqi cele sfinte? 

Tu e§ti Muscal! Numai d'an0i sunt mqterf cu jurAminte 

Tot cruci 0 tot evanghelii O. 'n0re ca din fuior 

15 Chiar atunce cfind li-i gandul srt ne 'nrle mai ulor!... 

Ce vrei? Ce cauli pe-aice! Dela cine vii 0 de-unde? 

Ce faci In oastea le§eascä 0 ce-ai cu mine?... Ftrtspunde!... 

20 Taci! 

ISCOADA (vfizand pe Vidra, care se apropiase 0 se pusese In fact( lui) 

Acest om... asta muiere... muierea nu-i tocmai om, 

Duprt cum mArturisqte fericitul Chrisostom... 

RAZVAN 

ISCOADA 

Femeia-i cam limbuta: ea nu pricepe ce-i taina; 

Vorba-i lungrt ca 9i coada, coada-i lung& ca 0 haina, 

Precum arata prorocul !...

232 SCR1ERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

RAZVAN (apticAndu-I de barbA) 

Mu, nu ma mai stapfinesc! 

ISCOADA 

Nu ma necinsti!... Sunt preot 0 parinte sufletesc... 

RAZVAN 

Zici ca eoi preot?... Dar spune-mi, popei i se cade oare 

SA-0 arunce jos ve§mántul, caland rasa sub picioare, 

5 i prin fapta cea mai neagra sa mfinjeasca sfiintul dar, 

Iscoada 'n intreaga lume, preot numai in altar ? 

ISCOADA 

Fiule! Eu nu vfid raul de-a lucra cu staruinla 

Pentru sfintul -tar 0 pentru pravoslavnica credinla. 

Pacatu-i al dumitale, care, fiind Moldovean, 

10 41 dai sufletul in ghiara Leahului celui viclean, 

Popor departat de lege, oi ratticite din turma 

Si pe cari o sa-i striveasca judecata cea din urina, 

La un loc cu Filistenii 0 cu Gog 0 cu Magog... 

S'apoi factindu-le astea, unde-i folosul, ma rog? 

RAZVAN 

15 Eu caut numai la cinste... 

20 

ISCOADA 

Fleacuri! Treaba de cuvinte! 

Folos, cinste, tot aceea, de0 se chiama altminte! 

A§a dar, ce fel de cinste dolAndit-ai, de cand eoi, 

Ca Nemvrodul din Scriptura, floarea cetei diavoleoi? 

VIDRA 

Are dreptate, Razvane! Iat' a treia batalie, 

In care bralul tau varsa ploi de siinge pe câmpie, 

S'apoi unde-i multumirea 0 rasplata ce-o primeoi,

5 

RXZVAN I VIDRA 233 

Radicand pe brazda mortii cMi de starvuri duganesti?... 

Pe cand tu goneai vrajmagul, dancl cu pieptul la !Ayala', 

Altii multi s'ascund in umbra. de-unde rasarind cu fala, 

Ii vezi mari, fi vezi in frunte, laudati, s1ávii, alegi, 

Iar tu ramai tot in urinal ca o slued printre Legil 

tu, Vidro? 

RIZVAN 

ISCOADA 

Jupfineasa vorbit-au dumnezeegte! 

Cate-o data prin femeie Duhul cel Stant ne vorbegte; 

De pilda, Ana, Iudita, Estera... mai in sfargit, 

10 Este 'nvederat c Leahul de loc nu te-a rfisplatit... 

Rusul gtie mult mai bine a dea origicui dreptate... 

15 

Taci! Destul! 

Vorbegte! 

BogliVe ? Nu-i aceasta! 

RAZVAN 

VIDRA 

ISCOADA 

Tarul Ii daruegte trei sate... 

VIDRA (cu dispret) 

ISCOADA 

Trei sate HMO Kazan 

cat va tine razboiul, o treapat de apitan... 

Capitan? 

VIDRA (mi§cata)

5 

234 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 EOLITICE 

ISCOADA 

Mai pe d'asupra, pentru cregtineasca fapta, 

Dupa moarte fericirea g'un locag In raiu te-agteapta... 

Nu primesc! 

RAZVAN 

VIDRA 

Ce spui, Razvane! Dar de ce sa nu primegti?.. 

Nu-i pufn capitania In ogtile muscalegti. 

Tu nu egti nascut aicea ; po/i sa mergi in lumea 'ntreaga. 

De Legi n'ai nicio nevoie gi nemica nu te leaga. . 

Catali norocul aiurea, daca nu-1 gasim aici! 

Am jurat ! 

RAZVAN 

ISCOADA 

10 

Dar juramantul nu se da la eretici. 

Deci, mitropolitul nostru pe data o sa-1 deslege, 

Judecand duptt soboare gi dumnezeiasca lege, 

Precum anume se aerie In sffintul Nomocanon, 

Citegte cap paisprezece soborul din Chalkedon, 

15 Cap treizeci i trei sau patru sobor din Laodikia, 

Asemenea capul doua sobor din Antiohia... 

RAZVAN 

Fugi, poptt fara credinIa, ce legea iai In ras ! 

Fugi, i spune celor javre ce la mine te-au trimis 

Ca Razvan nu vrea sa guste dreptatea voastra ruseasca, 

20 Pentru care lumea toata-i o marfa negustoreasca, 

Iar omul se socoteoe ca vita, ce-un precupet 

0 cumpara 'n agteptare s'o desfaca mai cu pre% ! 

Numai la voi vrednicia prin cumpana se cunoagte, 

Depringi a vinde cu dramul pan& i sfintele moagte,

io 

ItAZVAN I VIDRA. 35 

$i cu mane pangarita rilm504a unui dant 

A schimba, dupa tocmeala, pe aur sau pe argint!... 

Fugi de-aci 

VIDRA 

Dar uii, iubite, ca de ar Ii oricum sa fie 

Muscalu-ti da chiar indata cinstea de capitanie... 

Vei fi capitan, Razvane ... Capitan, aceasta4 mult !. . . 

trei sate marl..., 

ISCOADA 

RAZVAN 

Lipse0e! Mi-e greu s te mai ascult!... 

VULPOIU (venind jute, turburat) 

Topenie I 

Grozavie ! Bazaconie !... 

RAZVAN 

Ce este? 

VULPOIU 

Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste !... 

Vezi pe hatmanul acolo, stand la vorba 0 la sfat, 

De toata capitanimea ocolit i 'nconjurat? 

(Iscoada se uiti uncle arati Vulpoiu si fuge fn partea cealalta) 

Ei bine, ce ma prive§te? 

RAZVAN 

VULPOIU (cu necaz) 

15 Ei bine! Ba zau mr-i bine!... 

Ei vorbesc qi pun la cale §i se 'ntreaba chiar de tine... 

De mine? Ce nalucire! 

RAZVAN

5 

10 

15 

20 

236 SCRIER1 L1TERARE, MORALE I POLITICE 

VULPOIU 

Capitanii inteun gaud 

Ici tot cauta pricinti 0 te defaima pe rand; 

Unul cere sa te scoata din oaste, altul din Tara, 

Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara, 

Iar hatmanul mi-i asculta, neclintit ca un butuc; 

De multe ce tot aude, s'a fficut 0 el nauc! 

VIDRA 

Vezi, Razvane, ce grepalti de-a ne vesteji aice, 

Pe and inteo alta_parte ai putea sa fii ferice? 

Hai in oastea muscaleasca! Atka ne-a mai ramas... 

Te-a0eapta capitania, de-i face numai un pas... 

VULPOIU 

Vine hatmanul... Priveqte! S'au oprit In douti randuri... 

E posomorit batranul: se cunoa§te ca-i pe ganduri, 

RAZVAN 

Fie ce-a fi, las' sa fie!... Eu unul tot ce-am jurat 

Pfistrez cu fruntea senind Ig cu cugetul curat! 

Juramantul nu-i o gluma, nascuta printre pahare 

Si, de-o data cu belia, rasuflata prin uitare; 

Juramantul -pentru mine este mandrul curcubeu, 

Ce leaga josul cu susul 0 pe om cu Dumnezeu!... 

VIDRA 

Ba mai bine-i o unealta, o papuO, o momeala, 

Prin care cel ce nu crede pe tori ceilalti ii inpalal... 

(Se pune de o parte. Vin Hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mulIi cApitani, 

0 In urma lor Rfizacul). 

MINSKI 

Stiu bine, sunt foarte sigur 0 de tot incredinlat 

Ca tabara n'o sa guste hotarirea ce-ai luat...

RAZVAN $1 YIDRA. 237 

PIOTROWSKI 

Asciscere peregrinos, multe primejdii educe: 

Pe straini lasa-i in coada, sapientissime duce... 

HATMANUL 

Cine pentru noi se lupta, nu-i strain, ci-i pamântean... 

Eu te cautam pe tine, viteazule capitan. 

RAZVAN 

s Poate ma iai drept un altul, hatmane prea-luminate. 

Eu nu-s capitan., . 

HATMANUL 

Aceasta-i cam pucin; dupa dreptate 

Ar trebui sa fii hatrnan, caci chiar batalia de-azi, 

Nu eu, tu ai ca§tigat-o, viteazul cel mai viteaz ! 

to Iarta-ma... 

RAZVAN 

HATMANUL (ridicAnd buzduganul) 

Deci, in puterea semnului de hatmanie, 

Rasplatind macar in parte minunatali bfirbfilie, 

Capitan pe ampul luptei te ra'dic §i te vestesc, 

In fata taberei mele §i prin numele craesc! 

(Muzica militarA intoneazA un mar§ triumfal. Vulpoiu sare In sus, 

Rfizalul tii freacii mainile.) 

RAZVAN 

15 Eu?.. Dar cum... In ce cuvinte... 

MINSKI (ell cAldurA) 

Capitane, eu a§ cere 

Sa te faca chiar polcovnic! A§ le§ina de... placere! 

0 dorinta 'nvfipaiata ma tot roade ne 'ncetat, 

Ca dup' atfitea razboaie sa te vad... inaintat!...

238 SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE 

PIOTROWSKI (sArutand pe Rfizvan) 

Satisfactionis causa, i eu te sarut acuma, 

dignum esse chiar amplitudine summa 

HATMANUL 

Inst nici capit'ania, ma jur pe acest buzdugan, 

Nu-i ceva destul de mare pentru brauI lui Razvan. 

La seimul cel mai de-aproape, -Ora o sá te primeasca, 

Spre mai deplina rasplata, n boierimea leseasca... 

Voi starui i eu nsumi i tori prietenii mei... 

Dar pan' atunci, capitane, spune-mi singur,- ce mai vrei? 

RAZVAN 

Nu pot mullumi... n'am vorbe, hatmane prea luminate... 

HATMANUL (zAmbind) 

to A, da! Mi-am adus aminte! Printre prazile luate 

In tabara muscaleasca, gasit-am un moldovan, 

Un boier, un om de frunte, judecand dupa caftan, 

Desi de- mulat vechime nu mai are nici o faIA, 

Iar din ceaprazuri sclipeste ici-colea d'abia vr'o a1a... 

15 Ti-I claruesc... 

20 

Stiindu-te I 

(RAzvan se InchinA, Hatmanul gi cApitanii bleep a iegi.) 

MINSKI (Intorcandu-se iute) 

Capitane! In veci nu m'oiu satura 

Toate bunurile lumii cu toptanul ali ura, 

Si vazandu-te pe cale la o treapta si mai 'nalta, 

Inima-mi de bucurie salta, salta, salta, salta... 

(lege. RAzvan incrucigeazA mAinile pe piept i rAmAne nemigcat pe 

gAnduri. Vidra 41 privegte In tiicere.) 

VULPOIII 

Iata ' n sfar0t, capitane, esti chiar capitan acum ! 

Si 

'n padure, capitane, fusi capitan oare cum, 

Asta-zi insa, capitane, esti mai cu capitanie!

s 

RAZVA51 1 VILMA 239 

RAZAUL 

Bata-1 norocul sa-1 beta! Hai sa facem o belie! 

(tArA9te afar& pe Vulpoiu, cAntAnd) 

Frunzi verde de caftan 

CApitanu-i cApitan ! 

Tan I tan ! tan 

Tan ! tan ! tan ! 

CApitanu-i cApitan 

FrunzA verde de castan 1... 

RAZVAN 

Iartaina, scumpo iubital... Chiar fericirea ne-apasa, 

Cand deodata, ca un fulger, pe sarmanul om se lasal... 

io Siml In mine-o greutate... Doresc 0 nu pot s'o crez... 

Nu-i cumva vr'o nalucire? Poate dorm? Poate visez?... 

VIDRA 

Cum? Atka veselie? Pentru ce?... Pentr'o nimica? 

Capitan! Ce mare treabal... Capitanu-i o furnica I. . 

Veseleasca-se Raza§ul sau Vulpoiu, fapturi de rand, 

15 Care pentru-un paiu sunt gata a se tavali cantand!... 

Dar tu?... Tu s'o faci, Razvane?... Capitanii infeo caste 

Sunt ataIia, ca 'n mullime se lovesc coaste la coaste... 

Capitan!... 0 jucarie!... Capitan!... E un covrig, 

Dupa care colindeaza bieii copila0i pe frig. 

RAZVAN 

20 Ce? Capitanu-i o gluma? h&c) tabara craiasca? 

Dar ce fel de lucru-Ii trebui, care &à te mulcumeasca?... 

Au nu infi 'nvalai 

tu, Vidro, a merge chiar la dupnan, 

Ca§tigand prin viclenie tot- cinstea de capitan?... 

Nu-mi spuneai tu dineoare, cu manie i mustrare, 

25 Ca 'ntr'o tabara domneasca capitanu-i lucru mare?..., 

Lamure§te-ma, iubito, unde vrei tu sa m'aduci? 

Nu-i de mult de cand in codru, cu 0 ceata de haiduci,


Numele-mi suna prin Iara, ca o secera ce suna 

Cand reteaza buruiana sa crease& iarba cea buna! 

Eu credeam atunci ca 'n lume nu-i chip sa fie pe-aiuri 

0 zodie mai ferice ca traiul unei paduri, 

5 Uncle brazii si stejarii, uriasi din vremea veche, 

Infruntand mii de furtune, viteji far& de pareche, 

Mi se 'nchinau cu rabdare, m'apara si m'asculta, 

Pan' ce din sanul lor verde nu m'a smuls voin.ta tal... 

Te vazui... iubirea sterge tot ce-i place ca sá teered: 

10 Lasat-am carari inguste s'am iesit la calea larga, 

Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut, 

Venit-am n -tari straine, cum ai spus si cum ai vrut. 

Astazi norocu-mi zambeste: sant capitan i pe cale... 

VIDRA 

De-a fi boier ca to-ti Le§ii: o boierime de jale ! 

RAZVAN 

15 Hatmanul ma socoteste, de ceilatti stint cautat, 

Numai tu pe bucuria-mi tragi un val intunecat, 

Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de-o alta parere... 

Nu sant un copil, de care sa-si beta joe o muiere ! 

VIDRA 

Da! 0 muiere din neamul acelui groaznic barbat, 

20 Care numai c'o 'mbrancire patru Domni a rasturnat, 

caruia falnic sange clocoteste cu putere, 

Ca talazurile marii, n pieptul meu de muiere ! 

Ah, asculta-ma, Razvane ! i 'ntre firile de jos 

Foarte multi sunt tari de mana s'au un suflet 

inimos, 

25 Dar totusi raman ca broasca cea cufundata 'ntr'o WO, 

De-unde numai cateodata, iesind pe uscat, tresalta, 

Priveste la mandrul soare, se 'ntinde pe-un verde strat, 

Sughita 'n sine eu pofta vazduhul lin si curat,


Incat ai crecle, vazand-o, c'a priceput ce-i lumina 

$i nu mai poate sa guste intunerecul.O tina, 

Pe cand n'a trecut o clipa: iata broasca inapoi 

Se 'ntoarce iara§i in noapte, in mocirla O'n noroi!... 

5 Vitejia cea mai mare; inima cea mai aleasa, 

Mii de bunatali cu care nu oiu cine te 'nzestrasa, 

Sant, iubitule, ca fierul ruginit ji fret prel, 

Para cand Incape 'n mana lucratorului iste% 

Ce-1 apuca strans In cle§te, 11 curacit pe carbune, 

to i dintr'o gramada neagra mi-1 vezi scoland o minune, 

Stralucita ca oglinda, ging* luck sufland 

Suflarea-i Intiparita pe luciul cel plapand! 

Acel lucrator, Razvane, se nume§te... 

RAZVAN 

VIDRA 

Se nume§te? 

15 Setea de-a merge 'nainte... lath ceea ce-Ti lipseoe, 

Acea sete care frige §i 'nghieala inima mea! 

Dar trebui s'o. aibi, Ràzvanel. Eu voiesc, §i-o vei avea 

Atunce .cand buza Vidrei obrazu-Ii parlit 1-atinge, 

Ochii mei in catg, mana mea pe manaii strange, 

Sufletul meu desfaqoara 

Cate-o particea mereu 

Ce pe furi§ se strecoara 

Adam in sufletul tau! 

Vidra-i pentru tine 'n lume' 

Ca izvoarele de munte 

Ce fac Dunarea sa spume 

Din parade marunte... 

'20 

VULPOIU (vine §oviind) 

Hi, hi! Dunare !... Departe !... Capitane, eu sunt beat, 

.S'Eq vrea säli spui, cfipitane, un lucru foarte ciudat... 

16


Adeca-te, capitane... zau, n'are nicio pareche... 

Dar lasa-ma, capitane... ea sa tbo spui la ureche... 

Spune... 

RAZVAN 

VULPOIU 

Apoi, capitane, tii Leahul cel blastamat?... 

5 Stii 

cela ce-/i strfingea mfina?... 

Stii, se vara 'n om ca musca?... 

Capitane, eu sent beat !... 

tii, chiar cu nepusa masa?... 

Hi, hi! Stii Leahul acela? Iubqte pe jupfineasa! 

Vidra? 

Eu? 

RAZVAN 

VIDRA 

VULPOIU 

to Da, da, da. Vidral... Mi-a spus ca-i place- de foe! 

Zau a9a! Chiar acuOcal... Ha, ha, ha! Ce dobitoc !... 

15 

(Minski se aratA In fund) 

Dar iata-1! Intreaba-1 singur! Bata-1 nabadaica Leahul! 

Hi, hi, hi !... Mi-e somn!... Mi-e lene !... Ba nu! Ma doare stomahul !.... 

(iese) 

RAZVAN (mergAnd iute fnaintea lui Minski i apucAndu-I de mAnA) 

Asculta-ma, cum te chiamal... tii un lucru? tii sau ba? 

Noi trebue sa ne batem!... 

MINSKI 

Dar pentruce?

RAZVAN I VIDRA 24i 

RAZVAN 

Nu 'ntreba !... 

Pentru ce?... Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la tine, 

SimIesc un fel de simlire... mai in sfar§it nu mi-e bine I... 

-0 sa ne batem chiar astazi... chiar Emu§ ! M'ai auzit?... 

MINSKI 

Cum ap? Nu pot pricepe, tovarape prea-iubit... 

5 Eu nu Ii-am facut nimica... Sfi ne batem nu-i cu cale... 

Spune mai Intai pricina ? 

20 

25 

20 

RAZVAN (eu furie) 

Nu-mi plac ochii dumitale! 

Ma supara, ma 'ntarata, m'aprind... Nu mai pot vorbi!... 

MINSKI (zambind cu duleealA) 

Numai. atata? Ei atunci, calla ne-om Intalni, 

Ma jur a-mi inchide ochii... 0 stt ma feresc de cearta... 

Dar sant grabit... Am o treaba... Ma duo Iarta, iarta, iartal... 

Ce mi§el!... 

'RAZVAN (eu desgust) 

VIDRA 

(fuge) 

Ma mir, Razvane, vazandu-te temator. 

Nu cumva m'ai crede 'n stare pan' la viermi sä ma pogor?... 

RAZVAN (Itand-o de mitnA eu aprindere) 

palaturi aurite, §'un acoperis de paie, 

Cand flacara le cuprinde, fac tot un fel de vapaie: 

Iubirea-i un foc, iar focul, oricat de jos ar veni, 

E grozav cand izbucnefte, §i-i 

lesne a izbucni! 

Mi-qti drag& i 'n toata lumea &en cu putinta toate, 

Dar dragoste fara teama, nu se poate, nu se poate!... 

16*

io 

15 

244 8CRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

VIDRA (arAttind In urma liii Minski) 

Cugetal scum, iubite, de-i cinste pentr'un Fthzvan 

0 biatit cirtpitanie: i dfinsul e capitan! 

oSTMUL (aduand pe Sbierea, care vine cu capul plecat i nunaära pe degete) 

Robul dela batman. . 

(se inchini si iese) 

RAZVAN 

Sbiereal... 

SBIEREA (ridiciind tapul, cu bucurie) 

Tu e§ti, Ram/ilia draga?.. , 

dumneata, jupâneasa?:.. Para vad o pung5. Intreagal.. 

RAZVAN 

Te rog s ne spui i nou5., prin ce minune 'ncapu0, 

Aa departe de lark tocma 'n talifira la Ru0? 

SBIEREA 

IncApui ca dola 'n patru... Ce intrebare! Nu 0,ii oare 

Cii tabttra muscàleasca este foarte incapatoare? 

S'apoi, mai având necazuri, slabisem mai mult de-un §fert: 

Carnea spanzura pe mine curat ca un sac deqert... 

RAZVAN 

Eu te 'ntreb prin ce 'ntamplare te gase§ti In asta Tara? 

Cum de te-au luat Muscalii? 

Dar ritarii? 

SBIEREA 

Dela 'Mari m luara... 

RAZVAN

RAZVAN V VIDRA 245 

SBIEREA 

Ma robise mai an-tar/, cfind au trecut 

Prin movia mea Flämanzii, o movie langa Prut. 

Asta n'ar fi fost nimica, a nu fi luat cu mine 

Un chimir cu trei fivicuri pline, pline, pline, pline: 

5 Cel dintai era cu taleri, altul numai cu 

ao 

Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurevti cu 

Ce chimir!... De piele neagra, i baga bine de seama, 

Avea 'n juru-i aca/ate zece. nasturavi de-alama... 

RAZVAN (zambind) 

Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar, 

Dela Muscal te ia Leahul, 0-ar fi cu putin/a iar 

Dela Leah a te ia Neam/ul, bleat astfel inteo zi 

Deodata cine mai vtie prin ce /ara te-ai trezi!... 

Oare nu era mai lesne, cu pu/ina cheltuiala, 

Sa te rascumperi din lan/uri vi sà scapi de tarbaceala? 

SBIEREA 

florinV, 

15 Cum? Sa mai platesc? Vai mid Ar fi mai bine a crap! 

0 asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap! 

Ce-mi pasa a nu sunt slobod, and stapanul ma hranevte? 

Iar pan' atunci in Moldova venitul men crevte, crevte... 

eu am totdeauna & nadejde 'n Dumnezeu 

20 Ca sfantul mereu ma scapii, fara sa-i dau nici un leu, 

Deck numai cateodata vr'o lumanare de ceara, 

Care, de frica scumpetei, o fac la mine la sara... 

RAZVAN 

Du-te, boierule, du-te! Nadejdea te-a mantuit... 

Intoarce-te la Moldova, fara sã fi cbeltuit! 

25 Te iert pentru-a doua oara... 

SBIEREA (Maud cruce) 

In sfarvit, o Doamne sfinte!

a 

to 

246 


RAZVAN 

Te-am mai iertat In padure... 

SBIEREA 

Bine ca-mi aduci aminte. 

Razvana§e, cer dreptate! Ar fi un pacat sa tac... 

Ho IR tfii atunci in codru ma despoiara de-un sac. 

Fii 0 tu om oum se cade, fa-1i o pomana deplina: 

Nu te bucura, dragul.a, de-o avulie straifitt.. t 

Da-mi Inapoi saculelul! tu qtii c'a fost peste tot 

Taleri trei mii patrusute cincizeci §i 9apte Vun zlot... 

VIDRA (luAnd pe RAzvan la o parte) 

Vezi! Invala dela dansul patima ce vrea sa zica! 

Acest om pentr'o lescaie, acest om pentr'o nemica 

Va suferi cu placere far' sa scoata un suspin, 

Robie, larori, ru§ine, Magi, inchisoare, chin... 

O da, da... 

SBIEREA (zambind cu mAndrie) 

VIDRA 

]i-orice adaos, orice spor de bogalie 

15 In loc ca sa-1 margineasca, Ii da o pofta mai vie, 

O dorinla mai setoasa 9'un avant mai arzator 

De-a vedea lucind In lada-i sunator pe sunator! 

O ap... a§a... 

SBIEREA 

VIDRA 

4terne de 'nainte-i ca zapada 

20 Covoare cu pietre scumpe, aur 9i argint gramada... 

SBIEREA (cu deefAtare)

RAZVAN I VIDRA 

VIDRA 

Dansul tot n'o Bali zic5: stai! acuma-s multumit! 

SBIEREA 

Hai-de-de-de! Na! Firqte! Doara n'am tnnebunit! 

VIDRA 

0! dac i tu, Razvane, ai sinni ap de tare 

Mândra patimil de-a crqte tot mai mare 0 mail) mare, 

5 Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a secerat, 

Tu dintr'o capitfinie ai ajunge imparat!... 

SBIEREA 

Atunci mi-ei da i dobanda... Acum Insa, deocamdata, 

S. ne rafuim cu sacul. Fii datorthe bun de plata... 

crestin... 

puIin... 

Razvanica, sufletele, sa nu uiti c qti 

io Numai canard& s'ar face not& sute pe 

RAIVAN 

Nu!... Departe dela mine toate patimile care 

Cu lacomia lui Sbierea au vr'un fel de-asemanare4 

VIDRA (respingindu-1 en dispret) 

Fugi! Mi-e mila ci mi-e jale! Mic, tot mic i kali mic! 

In desert din Injosire eu ma 'ncerc sa te radio! 

is Du-te dar de te 'nvartecte In ingusta-ti vizuina: 

Geared mintea 'n intunerec, scalda-ti sufletul in tina! 

Eu te las! Te las, Razvane! Om tampit i sfiicios! 

0 prapaste ne desparte: eu prea sus 0 tu prea jos! 

1) 

(Vrea sit iasA, RAzvan se repede dup& &Ines. Sbierea strigA: Sacul meu ! 

sacul meu!) 

Textul este: tot mai mare fi mare [Ed.] 

247

RUVAN, polcovnic legesc 

VIDRA, nevasta lui 

RAZASUL 

VULPOIU 

CANTUL IV 

INCA UN PAS 

Pentru figant eau de matte, ea ell nu fie primtft 

Cdei ?wine Eteriei a fi cu Tigant until, 

Cdci ludndu-se Elada, de vor ii, ft et ostael 

Vor cere cu tot =dubs! ei ei sd fie pdrtafi... 

BELDIMAN, Jalnica tragodie. 

F ETELE: 

SBIEREA 

HATMANUL 

BA$OTA

RAZAWL 

Nu mai pot, bata-1 napastea! De-atatica timp in §ir 

Sa nu vezi o sarmaluta, ci tot numai bor§ cu §tir I 

Destula strainatate! 

(aratii la eit) 

M'am saturat pan' aice: 

s De amarlta ce mi-e view, .nu mai §tiu cum i-a§ mai zice!... 

Vase veri 0 ierni vr'o §apte, nu o luna sau un an, 

De cand parc'a§ fi o umbra dupa pa§ii lui Rdzvan; 

Ba zau, chiar umbra fartate, and e lumina, s'ascunde, 

Pe &and eu raman cu dansul, amandoi oricand q'oriunde!... 

10 Haiducit-am Impreuna §i 'mpreun.a' am trecut 

In asta -card le§easca, unde dracul s'a nascut! 

Cu Muscalii, cu paganii, nu vr'un an §i nu vr'o luna, 

Vase veri 0 ierni vr'o §apte batutu-ne-am Impreuna! 

15 

VULPOIU (cu despliceer) 

Haide! Cineva te-ar crede ca numai voi amandoi 

Ali facut 0 mari 0 late! Dar uitat-ai pe Vulpoiu? 

RAZA*UL 

Orice-i zice tu, acuma, fostul nostru haramba§5 

Ajuns-au obraz de cinste, cat un vizir sau un pa§4;


E polcovnic, e om mare, 0 ca maini o sgt-1 privim 

Inältânc lu-se deodata 0 mai ceval.. , Aferim! 

Nu-i vorbfi... I se cuvine!... N'a c4tigat de pomanä! 

Chiar sAptamana trecut 5. a mai apritat o ran4 

5 In lupta cea cu Tfitarii... 

VULPOIU 

AO D'abia i-au sgAriat! 

Sarutare de sägeatá... Nu-i lucru de speriat... 

Dec! A fost rAnit 0 ansul inteo singurg, bataie, 

Dupa ce trecuse teafár prin douazeci de razboaie. 

RAZAWL 

io Dar sil litsam toate astea... Nu 0iu ce voiam sa-li zic... 

Aa! Uite pe fereastral... Prive0e!... Nu vezi nimic?... 

15 

20 

25 

30 

(cAntA, arAtAnd cu maim) 

Cu miros de viorele 

Trandafiri qi miqunele, 

Bate vfintul prii mele! 

Bate-ai, vAntule, curat, 

SA alini al meu oftat! 

Bate-ai, vAntule, usor, 

SA-mi mai treacA din cel dor! 

Bate-ai, vantule, cu foc 

SA ma muti din acest loc! 

A§a-i, Vulpoiule dra0! Tare ma furnica dorul 

Taripara-i prea aproape: de-i asvfirli cu toporul, 

Dai de brazda romtmeascal... Nu mai este pe-unde fui: 

Pe la Muscali, pe Ia dracu, pe la tattil dracului! 

.$i-apoi astilzi in Moldova nu mai e nid Petrea $chiopul, 

Prietenul ciocoimii, bat'o focul 0 potopul! 

Alt vod5. satuse 'n locu-i, un stfipiln mai omenos, 

Care §ade sus, dar Tine cu norodul cel de jos! 

Cia-1 cbeama Aron-Voda... un voinic, un flacaiandru, 

0 vila lapu9neneasa: feciorul lui Alexandru...


tii? Cel Alexandru-Voda ce =Inca boieri de vii, 

Incat ii facea de groaza bejenari pe la pustii!... 

Asa dar, pe-aci mi-e drumul. Tree prin foc si prin furtunfi ! 

Sa mai stea Razvan si singur....Nu ram& si pace bunk !, .. 

3 ma due la Tasi cu hrisoave... 

to 

(scoate din sin o legatura) 

Iata-le! Aice sunt 

Ispisoace si direse chiar dela tefan cel Sfant!... 

E cam veche legatura, de mare mult ce-i purtatä, 

Dar n'o las de rang& mine, n'o las cu capul o data! 

0 voiu strange tot la sanu-mi, cat voiu umbla pe pamant, 

ai 

'n urma eland ortul popei, o voiu duce si 'n mormant! 

(Anita legatura 11'0 ascunde) 

Voiu merge iar eu protapul, o sa vorbesc cu domnia, 

Doar.a va da Sfantuletul sa-mi tntoarca razasia... 

VULPOIU 

Drace! Nu cumvasi ai crede c'o sa ramai nurnai eu? 

45 Culca-te pe-acea ureche ! Nu cunosti tu gandul meu. 

Orice tipenie 'n lume un sfant are sau o sfanta: 

Pe tine, vezi bunaoark, razasia te framanta, 

Pe mine ma prigoneste frumusetea codrului, 

Cand sedeam cantand din frunza la umbra stejarului. 

20 Tu a tale, eu a mele, fiecine ale sale!... 

Uite, zau, cand mi se 'ntampla de 'ntalnesc viind In cale 

Un ciocoiu ca o fetita, mitirel si curatel, 

Lins la ceafa, dres la fata, sprintenel pi spalatel, 

In sfarsit, o pocitura dintre cele guri caseate, 

25 Mil 'nvoalta, ma rasuceste ca sa-i dau pe dupa spate ! . . 1 

Cand privesc inteo livada copacelul ofticos, 

Cu crengi tocite de-omida si cu trunchiul gaunos, 

Hotomanul meu de cuget ma gadila si-mi sopteste:

254 SCRIERI LITRRARE, MORALE $1 POLITICE 

Nu-i aqa a 'n codrul nostru ciuperca mai bine cre§te? 

Cfind aud o pfisfiruicfi ciripind pe vr'un zaplaz, 

Mi se pare ciripirea-i cfi, zfiu, n'are niciun haz, 

Cad mi-aduc aminte bine... of, of, of, mi-aduc aminte 

5 Cum ciripea dineoare, cum ciripea mai 'nainte, 

Cum ciripea la padure prin rfiri§ul cel din crfing... 

,5i and mi-o aduc aminte, -pe loc imi vine srt plfing! 

Polcovnice! 

(intrà Ritzvan, cu bratul fang oblojit) 

RAZASUL 

RAZ VAN 

Ha? Ce treabá? 

RAZA$UL 

10 Dfi-mi drumul sa plec de-aice. 

15 

i eu... 

VULPOIU 

RAZ VAN 

Ma läsali pe mine? 

VULPOIU 

Ba nu... totu§i... cum am zice... 

RAZVAN 

Ce? Nu vl mai place (lath al armelor me§te§ug? 

In loc de sabia lath vreli la sapa Oi la plug? 

Vi s'a urit cu rfizboaie? PofiIi odihnä?... 

RAZ4UL 

Nu Inca...

RXZVAN SI VIDRA 255 

RAZVAN 

Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N'avep cupah sau opincA? 

Nu... 

VULPOIU 

RAZVAN 

Atunci care-i pricina! 

RAZA$UL 

Apoi &A, ce s vorbescs 

5 Mi-e dor de iara Moldovei, de câminul strAmo§esc... 

Si 

mie... 

VULPOIU 

A9a, 

RAZVAN (furios) 

nemernici!... Cum? Vona' vi-i dor de Iaral... 

10 

Dar eu? Ce-s eu? Ce? RAspundeli!... SAnt o gadinA? 0 fiarä? 

Oare inima-mi cernitA, ca o razA dup' un nor, 

Nu plAnge 0 ea, sarmana, de focul acelui dor? 

Numai voi iubili Moldova?... Dor de -vitt !... Dor de IarA!... 

RAndunicele and plea* se gAnclesc la primAvark 

Ca sA se 'ntoarcA voioase iar In cuiburile kr, 

Si numai omul, el singur, sà nu simt a. niciun dor! 

15 Fugici! Lipsi0 de 'nainte-mi... 

nu, 

VULPOIU 

Polcovnice... 

RAZVAN (lovind cu piciorul In pimint) 

Dor de Isla! 

RAZAPL (scArpinfindu-se la cap) 

n'ai cuvAnt sA te superi...

5 

10 

256 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITI,CE 

RAZVAN (punind mina pe sabie) 

Ie0 afara! Ie0 afara!,., 

(Rizzi. qui §i Vulpoiu les prin o ulli; pe cind Vidra intri prin alta) 

Ce 'nsemneaza asta larma? 

Eoi turburat? 

VIDRA 

RXZVAN 

De 'ntai, sa ma liniOesc! 

VIDRA 

RXZVAN 

Nu-i nemica... Nu pot sa ma stApanesc, .. 

Dor de Iaral... Sant cam iute... 

(stria 

Mai, Razaple ! Vulpoiu!... 

VIDRA 

Dar ce vrei sa faci, iubite? 

(Vulpoiu intri cu sfiali) 

RXZVAN (dindu-i mina) 

Fie pace intre noi!... 

Celalalt de ce nu vine?... 

VULPOIU 

AO El fulgera, trAsne9te, 

Dupa cum ti.i ca-i e firea: cand se supArA, plesneOe! 

RAZVAN 

Spune-i ca-1 rog sA MA ierte... Mi-ali vorbit intr'un ceas rAu. 

Cat despre plecarea voastrA, o sA vedem mai tarziu.

Sa traie9ti! 

(ieee) 

RAIVAN 1 VIDRA 257 

VULPOIU 

VIDRA 

Al vrea sa aflu 0 eu cu tot dinadinsul 

Ce-i 0 cum? 

RAZVAN 

Am fost la hatman... 

VIDRA 

5 A! i ce-ai facut la dansul? 

RAZVAN 

Draga, o saii spui in urma lucrurile ce-am grait: 

Ajungaii acum d'odata ca ie0i foarte mfihnit... 

M'arunc pe cal ca vartejul, infig In coasta-i un pinten, 

Murgul scutura din coama, sboara vesel, fuge sprinten, 

10 i cu cat Alta mai tare, 0 cu cat mai mult Area, 

Mi§carea-i cea furioasa simleam ca ma racorea, 

PAna ce-1 lasai In voie, asvArlind din math capastru: 

Calul, nascut In Moldova, ma duse drept pan' la Nistru. 

Nistru, apa romaneasca, ce spumega printre stAnci, 

15 IngropAnd du§manii Orli In valvorile-i adAnci! 

Nistru, ale carui unde altadata 'n zile grele 

Aparau in loc de tunuri hotarele Tarii mele! 

Nistru!... Nistru!... Pan' acuxna §tiut-am A ma feresc 

De-a trece pe lAnga iarmu-i, ca A nu ma ispitesc! 

20 1 Sri nu-mi aduc aminte ca ramai In Iari straine, 

Pe mind scumpa mea Moldova nu-i departe dela mine! 

Astazi lima de nevoie ma simIii impins la mal, 

Caci dorul Iarii razbate pan' 0 sufletul de cal!, .. 

Nainte-mi se desvelira, 9erpuind ca un balaur, 

25 Holde 0 cAmpii, in care, jucand pintre spice de-aur, 

11

258 SCRIERI LITERARE, MORALE fig POLITICE 

Se zfireau, ca pietricele presgrate pe-un inel, 

Bosoioe i garofiik toporag gi ghiocel, 

Iar prin ele 'n dep6rtare, un flomtm muncind la soare, 

Falnic, ruman, plin de viealk se 'Area gi el o floare !... 

5 Le vlizui acele locuri gi din VAz le sarutai, 

Tara-mi, uncle Insugi iadul par-ca se preface 'n rai 

Numai tu poti InTelege, nunmi tu, Vidro iubita, 

Picti simbi cu ce durere am trecut eu prin ispita 

$i, 

scaldând calul In spume, dela Ormul fermecat 

io Eu gi dânsul, fara voie, amândoi ne-am departat 

Viu acasà... d'abia Insti pus-am piciorul, gi iata 

Vin Razagul gi Vulpoiul de 'naintea mea d'odatk 

Negtiind ca 'n pieptu-mi arde cel pojar Ingrozitor, 

Si-mi vorbesc de Iara noastrk gi-mi graesc de-al -Orli dor ' 

Ei sfi plece la Moldova! Dor de -carA ! Dor de Iaral... 

Iarà sAngele meu ferbe! Furia m'apuch' iará !... 

VIDRA 

Vrea sà zick tu, Razagul, calul vostru i Vulpoiu, 

Santeti tocmai de-o potrivk tot un fel gi tot un soiu? 

Cum aga? 

RXZVAN 

VIDRA 

20 Inima voastrà se vaieta gi suspina 

Dup' o pulbere degartk o bucatá de Oriinti, 

Un pilmgmt uscat i rece, de ierburi acoperit, 

Printre cari o floricica de 'ntAmplare a rasärit 

Asta-i iubirea de Tara? De-aga iubire mi-e jale, 

25 De-aga fiin0 mi-e mila... 

RXZVAN 

Tu iar cu visele tale!... 

L..

RAZVAN 131 VIDRA 259 

VIDRA 

Vise! Nu oricine poate sa viseze-al Vidrei vis!... 

Cand te-em Intalnit In codru 0 'ntalnindu-te mi-am 'zis: 

Acest haiduc o sa 'ntreaca trandavita boierime, 

Eu visam... 'astfel de vise altul nu viseaza nime! 

s Gaud te-am smuls la lumea larga din ascunsuqi adapost, 

Impingandu-te 'nainte, iara0 visiil meu a fost! 

Si-acum eu visez, Razvane, and mi se pare ciudata 

Iubirea Orli ce numai prin buruieni se desfatal... 

Omul celi iubqte -care cu adevaratul dor, 

lo Nu-i pasa de lutul rii, ci de-al iarii viitor! 

Nazue§te pan' la stele, fa-te tot 0 tot mai mare, 

Si slavali o sa mareasca %era ta din departare, 

Precum luminosul soare, 

Din locap-i departat, 

15 Sparge far' s'a se pogoare 

Valul nopIii 'ntunecat ! 

Fie Razvan oriOunde, el tot lara 9i-o iube9te, 

Daca prin faptele sale se ridica 0 uimqte, 

Incat Imprejuru-i face pe strain 0 pe pagan. 

20 Sa 9opteasca cu mirare: multe poate un Roman!... 

25 

(Sbierea se era-a in usä) 

RAZVAN 

Tu, Jupane? Cum? Si-aice?... 

SBIEREA (frectindu-si mAinile) 

Da, da ! S'aice! S'aice! 

De ce nu? Viu din Moldova ca sa te fac mai ferice... 

Jupaneasa foarte scumpa, nu tii Inca, negre0t, 

C'uncheplul dumitale nu mai este?... S'a sfar0t: 

Si-a incheiat catastihul, ispravind de cheltuiala, 

Cad 0 viewca omeneasca-i tot un fel de socoteala... 

VIDRA (en rAcealã) 

A murit? Ce spui, jupane? Si dumneata cum o §tii? 

17*

* 

260 SCRIERI LITERARE, MORALE Z POLITICE 

SBIEREA 

De vr'o catva timp Incoace eram vecini la mosii... 

Cand ma 'ntorsei din robie, cu dobanzi intarziate 

Cumparai pe lânga Nistru nioe campuri nelucrate... 

Apoi bine, jupaneasa, dumneata acuma esti 

Deplina stapanitoare mooenirii parintesti: 

Patru sate, dot& iazuri, mii de vite ramatoare, 

apte mori, o herghelie, vi-o padure... Nu vinzi oare? 

VIDRA 

Dumneata ai vrea sfi cumperi? 

SBIEREA 

Ieften; bani In Tara nu-s; 

ao Cu Turcii, cu bir, cu dajdii, to-pi galbanasii s'au dus... 

RAZVAN 

Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu lasa pe Lesi mai bine 

To sa m'asez romaneste, In Tara mea i la mine... 

VIDRA 

Asa? Nu cumva, Razvane, s ne 'nchidem Inteun sat, 

Gustand viewca de campie i vazduhul cel curet 

15 Intr'o cusca mojiceasca, plina cu miros de varza, 

In casa gramezi de teancuri i pe-acoperis o bared? 

Tu o sa petreci, iubite, vanand potarnichi si lupi, 

Eu purtand grije de turme, de iarina si de stupi, 

Iar vatavii, parcAlabii si vecinii de mosie, 

20 Vazandu-ne, o sa zicfi: ce bun& gospodarie !... 

Frumos traiu! placuta soarta! Noi, o Vida% si-un Razvan, 

Sa 'nlemnim stand la o parte, nemiscaii ca un bustean L. 

SBIEREA 

Este foarte potrivita socoteala dumitale: 

Decat a sta la movie, mult mai bine cu parale...

RAZVAN 131 VIDRA. 261 

RAZVAN 

Dar asculta, draga Vida, 9i 'n Moldova ca 9'aici 

Se da cuvenita cinste la osta9i 9i la voinici... 

SBIEREA (clAtinAnd din cap) 

Hem! s'ar putea ca Vacolo sá te primeasca polcovnic... 

Ina la Romani o slujba nu-i tocmai lucru statornic! 

NIDRA 

5 Sa \Tad eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan 

Pe langa cei mai din coada boiera§i dela divan, 

Pentru ca dintein9ii unul, c'o inima mai miloasa, 

Ca la un &aim din curte sa-i arunce ni9te ()ash? 

Ba poate ea i pe Vidra, pe nepoata lui 'Mo Toe, 

io 0 sa ma. trimiçi, cu lacrimi sa ma duc intr'un noroe 

La nevasta vr'unui vornic sau la vr'o logofeteasa, 

Care n'ar putea la mine sa fie nici fata 'n casal... 

A9a se capata slujba, cand tu te pleci ca s'o cei, 

In loc d'ai sili prin fapte sa te caute chiar ei! 

15 Nu, nu! Las' ca %ant noastra sa simla durerea cruda 

C5 'n sanu-i omul de frunte in de9ert Ii vezi c'asuda, 

Si. din cupa desnadejdii band ocara, band amar, 

Lucreaza i zi 9i noapte, lucreaza tot in zadar, 

Caci mi9eii, ea o straja, carma ãrii impresoara, 

20 Si pe-oricine nu-i mi-1 resping i mi-1 doboara 

SBIEREA 

Ca unul fac doua, vorbit-ai drept 9i frumos: 

Pe mine, zau, tot mi9eii din visterie m'au scos. 

MulP mi9ei sant in Moldova! Dumnezeu sa te fereasca 

Eu 9'oricare om de treaba poate sa se prapadeascal... 

(cAtre RAzvan) 

25 A9a dar vindeli 

mo0a, sà n'ai bataie de cap... 

Uite, eu ca un prieten, a9 vrea numai sa te scap

262 


RAZVAN (luAnd pe Vidra la o parte) 

Iubita Vidra, mai lasa... De ce-i asta graba mare? 

Eu nu ri-am spus Inca toate... Mai este o 'mprejurare. 

(cu r5cea1ä atre Sbierea) 

Vino mai tarziu, jupane... Mai tarziu! 

SBIEREA (cu umiling) 

V. las... Va. las... 

5 Ma 'ntorc Inteo jumatate, ha nu! Intr'un Oert de ceas. 

10 

(se departeaza, apoi se opregte In mil, se mai inchini odatri i iese) 

VIDRA (cu tarie) 

Fie! Eu si-am spus, Razvane, eacum ii voiu spune iara 

Ca Vidra nu vrea sa plece ca sa se 'ngroape la Tara'... 

RAZVAN 

Bine! Nu ne vom intoarce! Vreau i eu sa--ti dovedesc 

Cat de mare Ii-e puterea i cat de mult te iubesc... 

VIDRA. 

Dar oare vieqa-mi Intreaga nu-i destul sa-/i dovedeaica 

In toata clipa, ca Vidra stie §i. ea sa iubeasca? 

Eu nu ma gandesc, Razvane, en nu mai pot cugeta 

Eu nu mai pricep nimica decat inalIarea ta. 

RAZVAN 

Nu vom pleca la Moldova; ma supun voinlei tale; 

15 Dar lumea-i Incapatoare; s'alegem o alta cale; 

La Nemli, la Turci sau aiurea, oriunde-mi vei porunci 

Atata-i cu neputinia de-a mai ramanea pe-aci... 

*i 

de ce-i cu neputirica? 

VIDRA


RAZVAN 

-tii c'am fost la hatman. 

VIDRA 

Bine... 

RAZVAN 

Acum el n'o mai ascunde Vo spune la ori0cine 

C'o sa fie cu Moldova un razboi infricopt... 

5 Astazi la clansul acasa ne-a chemat pe to0 la sfat, 

Ne spuse de 'ntai ca Le 9ii sant eau cu Iara nenrceasca, 

'avand legaturi cu Turcii ar dori sa le ptizeasca i 

Ne mai spuse c'Aron-Vocla, noul Domn moldovenesc, 

Tine 'mpotriva Turciei cu 'mparatul cel nenrcesc; 

10 Ne-a mai spus altele multe, In0rand vr'o patru oare, 

'nsfar0t, drept Incheiere, ne-au aratat o scrisoare, 

In care craiul ii zice sa fie gata pe loc 

A trece hotarul -carii cu sabie 0 cu foe... 

M'ai lam tu oare, Vidro, ca bra-cul meu sa izbeasca 

15 Un piept de Roman? S'aprinza o colibfi româneasca? 

RAZA$UL (intrAnd apAcit) 

Vine hatmanul! El 1nsu0!... 

(iese) 

VIDRA 

Eu te las a cugeta 

Ca... lovincl pe-un Domn netrebnic, vei scapa chiar Tara ta... 

(Vidra iese prin o usA, pe cAnd prin aka intrA hatmanul) 

HATMANUL (privind in urma Vidrei) 

Este sora dumitala? Acea femeie viteaza 

20 Ce te 'nsoIe§te 'n razboaie, Infrunta moartea, vegheaza 

Pe campul de batalie, In rand cu osta0i mei, 

Pe caH ades ii intrece?... Minune dintre femei! 

.


Este Vidra... 

RAZVAN 

HATMANUL 

Astadattt cerul a fost cu dreptate, 

Dând o asemenea sort( la un asemenea frate... 

(se ape* se gandefite, apoi duptt o tAcere) 

Mind c'astfizi dimineatti ne certasem oare-cum, 

Tu nu te-asteptai, Ant sigur, sa ne mai vedem acum?... 

RAZVAN 

Nu, hatmane. Neasteptatà e numai cinstea cea mare 

De-a te vedea 'n locuinTa unui om ffir4 'nsemnare... 

HATMANUL 

In intillnirea ce-avuram, pare-mi-se ctt-mi spusesi... ? 

RAZVAN 

/i-o mai spui inc'odata ca-mi dau vieata pentru Levi 

10 Toriunde nt vor trimite, le voiu sluji cu credinta 

Dar nu mil bat cu Romfinii... nu; asta-i peste putintä!... 

HATMANUL 

Polcovnice I Bagtt seama eh', mai mult ca orisicand, 

Esti dator tocmai acuma sá te jertfesti chiar nevrând. 

Ajutorul dumitale, deck altul orisicare, 

15 Ni-i cu totul de nevoie In aceasa 'mprejurare. 

Dumneata cunosti Moldova; 1.ara s'oamenii cunosti, 

Locurile, rtinduiala, tot ce trebui pentru osti... 

Ettizboaiele se astiga nu numai prin vitejie; 

Ades mai mult ca prin brate se face prin dibacie... 

RAZVAN (posomorindu-se) 

20 Am Inleles! Prin urmare, vouà vi-i trebuitor 

Un om vtindut, o iscoada, un mieI, un tradator...

5 


HATMANUL 

A, polcovnice! Se poate sa-mi faci astfel de dojene? 

Dumneata eoi Leah acuma, cfici patria ubi bene, 

Dupa cum zice Latinul, 9i nu mai eoi Moldovean: 

Poi sa te baTi cu Moldova, far' a te numi viclean... 

RAZVAN 

Hatmane, Latinul zice... dar fii bun de-mi talmace9te, 

In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvala latine9te... 

Tara este unde-i bine.. . 

HATMANUL 

RAZVAN 

A9a?... Pacatos Latin 

Cine iubea de-o potriva pe-un fraie 9i pe-un strain, 

10 Zicand cà Iara-i o turta, Incât s5 poatä stomahul 

Leah a ma face pe mine, sau Muscal sa faca Leahul! 

Nu, hatmane! Niciodatal... Fie painea cat de rea, 

Tot mai dulce mi se pare, and o oiu din Iara meal... 

HATMANUL (sculându-se) 

Vrea sa zicà, eti statornic n hotarirea luata 

15 De-a ie9i din sfinul nostru? 

20 

RAZVAN 

Da. Si-o mai spun Inc'o data: 

Dar ma jur ca de nevoie 9i cu parere de rau: 

Dumneata singur ai face tot a9a la locul meu... 

HATMANUL (apzandu-se chip& o Were) 

Pe castelanul Piotrowski II cunooi; ruda cu mine, 

In razboaie totdeauna s'a batut destul de bine, 

Fiind dintre cei de frunte i la lupta 9i la sfat. 

Nu-i batran, nu-i fara stare, este foarte invaIat . . .

266 SCRIERI LITERARE, MORALE ,I. POLITICE 

Ei bine! eu, cum s'ar zice, aq putea sa pun la cale 

Ca nepotul meu Piotrowski sa ia sora dumitale... 

RAZVAN (sculându-se) 

Pe Vidra? El o iubqte? Ti-a spus? 

HATMANUL 

Nu... 

RAZ VAN 

5 El nu li-a spus?... 

HATMANUL 

Piotrowski o sa m'asculte: tanarul e prea supus... 

RAZVAN (1ini9tindu-se) 

Bine! 0 sa 'ntreb pe Vidra... Vom vedea ce-o sa ne zical... 

El nu li-a spus ca o iubqte? Sa fi spus... Dar nu-i nemica... 

HATMANUL 

'aceasta nu-i inca totul. Ca sa leg cu Iara mea 

to Pe viteazul cel mai mare din caIi am putut vedea, 

Eu, eu hatmanul, sant gata agi dau in casatorie 

Pe fiica mea... 

RAZVAN (miqcat) 

Cum? pe fiica-Ii... 

HATMANUL 

Ap, polcovnice... 

RAZVAN 

15 Mie? 

HATMANUL 

Nu ma mir ca te uime§te...

RXZVAN 1 VIDRA. 267 

RXZVAN 

Da! 'o s'uimeasca pe tolil 

Hatmane! Eu In Moldova 9tii oare ce am fost? 

HATMANUL 

RXZVAN 

HATMANUL (sculindu-se cu mirare) 

z Hot? 0, Doamne !... 

Ce? 

HoI f 

RAZVAN 

Hol de codru! Sa rapeasca 0 s'omoare, 

Nu facea braIul meu alta... Imi mai dai pe fiicali oare? 

HATMANUL 

Trecutul nu ne prive9te... Sa privim ce este azi: 

Eu te lead boier, polcovnic, ostapil eel mai viteaz ; 

io Cfind Tara mea-Ii datoreaza izbande stralucitoare, 

Iar eine cauta pete, le gasqte chiar In soare, 

Eu fp dau pe fiica-mi! 

15 

RXZVAN 

Ina... gande9te-te... 

HATMANUL (aqezandu-se) 

RXZVAN (dui:a o Were) 

Hatmane prea luminat! In Biblie ai citit 

Ca Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pacato0i 

Din voia dumnezeiasca In undele Marii RoOi? 

M'am gandit.


HATMANUL 

Dar ce 'nsemneaza 'ntrebarea? 

RAZVAN 

Astfel pieri Faraon; 

PuIini dintr'ai Ai scapara din acel grozav canon; 

Totu0 o alta pedeapsa dela urgia cereascfi, 

5 0 pedeapsa 0 mai cruda, au trebuit sa primeasca. 

Dumnezeu fi osandise in urma celui potop 

Mii de veacuri a colinde, fara Tinta, fara scop, 

AlungaIi din Iara'n Iara, din loc In kc ca o turma, 

Dispreluiti de noroade ca lucrul cel mai din urma, 

10 51 'nvartindu-se pe drumuri, parka la groaznica zi 

Cand trambila judecalii din cer o vor auzi, 

Si-atunci lumea despletita, ca muierea vinovata, 

0 sa strige: Doamne! Doamne! mai iarta-ma 9'asta-data! 

HATMANUL 

Polcovnice! Vino 'n fire... 

RAZVAN 

15 Acel neam nenorocit 

La Dumnezeu in osanda 0 la oameni huiduit, 

Slifer& cu nepasare mania ursitei sale. 

Barba Iii lor nu 9tiu alta, deck sa fure, sa 'n§ale, 

20 

Tavalindu-se 'n minciuna, In mi§elii cufunda/i, 

kr femeile ajuta, 0 chiar Intrec pe barbati, 

Vanzand druma01or floarea tinereTelor plapande, 

S'apoi sufletul Satanei, cand alta nu se mai vinde, 

Caci soarta lor e sa vanza... nu le pasa, ce 0 cui! 

Tigani? 

HATMANUL

RAZVAN I VIDRA. 269 

RAZVAN (stergind sudoarea de pe frunte) 

Tata dumitale a fost Leah? 

HATMANUL 

Ce vrei sa-mi spui? 

RAZVAN 

Ins& maica dumitale, se zice c'a fost Maghiara? 

HATMANUL 

Polcovnice I Ce 'ntrebare? Unde mergem? 

RAZVAN 

5 Ap dark 

Eoi Maghiar? 

HATMANUL 

Ba Leah; dar totu0 prea-ciudate mi se par 

Aceste vorbe far& noima... 

RAZVAN 

Eoi Leah! Vai, nu e9ti Maghiar I... 

to Neamul se ia dupa taica! Dupa taica! Biata mama 

De kc nu se socoteoe, de loc nu se baga 'n samfi!... 

Sarmana maica ce poarta copilu 'n sangele sau, 

Ca sa-i dea suflare viepi duce chinul cel mai greu, 

Cu cantecul ei ne 'nvala, cu laptele-i ne nutreOe; 

15 Cand plangem noi, ea, dragula, c'un zambet ne liniOeoe 

i plange de bucurie, vazandu-ne ca zambim; 

Maica, cea dintaiu fiirrca pe care noi o iubim. 

Cea dintaiu ce ne iubeoe, nu-i nemica! Totu-i 'tata! 

0, dreptate omeneasca! 0, dreptate blestematal... 

HATMANUL (cu tngrij ire) 

Polcovnice! Tu ma sperii... Eoi bolnav... Eoi ratacit ...


RKZVAN 

Maica-mea a fost Romanca. Tata-meu.. , Mai in sfar0t, 

Eu... eu sant Tigan! 

HATMANTJL 

0 Doamne! Tu Tigan?... Nu-mi place glumal... 

RAZVAN 

Da! Tigan, Tigan!... Ei bine, sa te mai vedem acuma! 

HATMANUL (Ili pune mina pe frunte, se gandegte, apoi dupi o tficere, 

In cursul cireia Rfizvan il privegte atintit) 

5 Intreaga lara le§easca... 

RAZVAN (apucindu-I iute de mini) 

Taci, hatmane! Nu uita 

Cine-s eu, q'adu-Ii aminte §i eine e§ti dumneatal... 

In vieara numai o data IntMnii In neagra-mi cale 

Una singura hint& cu simtirea dumitale, 

10 Ce din falnica 'nilTime a nwerii boierwi 

Privind cu ochii cu care tu, hatmane, ma prive0i, 

Cu mana-i Imi stranse mana §i-mi vorbi cu omenie. 

Acea fiinla e Vidra... nu soru-mea, ci so-P. 

HATMANTJL (sculandu-se gi. rezemindu-se de umerii lui Rizvan) 

Am facut, ca Leah §i hatman, tot ce 'n putin-ca mi-a stat, 

is $i nemic, nemic In lume, din parte-mi n'a fi cruIat, 

Ca sa ca§tig Tarii mele pe iubitul meu tovara§... 

Dar nu-i chip ! SA fim prieteni! Walla tal... spuindu-li iara9i 

Ca primeam cu bucurie un ginere ca Razvan!... 

VULPOIU (intrind jute) 

Polcovnice! Dela -tar& un boier... Un Moldovan... 

(Lasi si intre Rapti gi ieee. Räzvan face o migcare de mirare. Ballots, 

vizind pe hatman, se opregte In ugi.)


HATMANUL 

Boierule din Moldova! Nu te cunosc pan' acuma, 

totu0 te rog da-mi voie ca sa-li spun o vorba numa... 

Norodul vostru se zice c'oare0cand ar fi venit 

$i 

s'ar trage tocma-tocma din Ramul cel prea-vestit; 

5 Dar cum oare vreii ca lumea sa v'asculte, sa va creaza, 

Cand Intreaga firea voastra cu totul se departeaza 

Din obiceiul acelor oameni ageri i varto0, 

Pe care voi cu trufie ni-i aratali ca stramo0? 

Rârnlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare 

10 Ca sa scoaIa la lumina tot ce-i bun 0 tot ce-i mare, 

Incat la plug 0 la sap& gaseau adesea barbali 

Cu cari se falepte lumea: pe Catoni i Cincinati... 

La voi insa, &and o raza 

De soare patrunde 'n Tara, 

15 To 1i se scoala, toi turbeaza, 

Toi voiesc s'o dea afara ! . . 

(arata la Rtavan i iese) 

BA$OTA (Inchinându-se) 

Cer iertare; viu d'a-dreptul dela drum 0 plin de pray, 

Ma chiama... 

RAZVAN 

.tiu cum te chiama, jupane mare vatav! 

20 Ne cunotem foarte bine. 

BA$OTA (Inehimindu-se) 

Luptandu-te cu Mvccalii 

Umplut-ai Moldova 'ntreaga de numele dumitale, 

$i slava ce-o ca§tigase0 nu pu/in a mai crescut 

Prin vestea ca mai in urma i pe Tatari i-ai batut; 

25 Deci, icoana matalulei, la Cracovia lucrata 

$i care, cum qti acuma, intocmai astfel te-arata, 

Stapanul meu Aron-Voda o Tine 'n palatul sau.


Uncle cu multa placere putut-am s'o vrid 0 eu; 

.5i cum o vazui, pe data zis-am: mare, mare, mare! 

Nas de 9oim! o frunte 'naltift! din ochi inima tresare! 

Mai in sftir§it, toatrt faIa numai duh 0 numai foc!... 

5 Caci pe cei a1e9i de soartä eu unu-i ghicesc pe loc.. , 

RAZVAN 

Nasul meu, ochii 9i fruntea vor fi fost de tot altminte; 

A9a dar nu-i de mirare a nu-li mai aduci aminte!... 

$'apoi altceva mai este; eu eram atilt de mic, 

hick viitavul cel mare, zfirind un slirman pitic, 

to Nu vrea nici sit-1 bage in seam& sau d'aproape sil-1 priveasca, 

Far fi putut cu piciorul ca pe-o musca s'a-1 turteasa 1 

Piticul insti de-atuncea, speriat de-un vis grozav, 

N'a uitat 0 n'o sa-1 uite, pe-acel puternic vatav... 

Dar 15.stind acestea toate, spune-mi cinstite jupilne, 

15 Ce 'ntamplare, ce furtun5 te-o fi aductInd la mine? 

20 

25 

BA$OTA (Inchinandu-se) 

Maria sa Aron-Voclgi, din voia lui Dumnezeu 

McIteanul cdrii Molclovei, domnul 0 stap"anul meu, 

Ba §i na§, ciici mai deunazi, din parinteasca sa mila, 

Mi-a facut nespusa cinste de-a-mi boteza o copila, 

Ma trimite cu solie la polcovnicul Razvan, 

Ca s'a-i spui ca-1 chiama -Ora, clandu-i un loc in divan... 

In divan?... 

RA.ZVAN 

BAWT.A. (inchinandu-se) 

Sintem in luptil cu puterile pagâne, 

$i dup4 ate se spune, o s'a' mai vedem ca mane 

Ca 0 Leahul trece Nistril Turcului in ajutor. 

Un rifizboi atilt de stra§nic nu-i tocmai lucru u§or!

RAZVAN I3IVIDRA 273 

Degi Nem/ii gi Muntenii sant lega/i cu noi fralegte, 

Degi ogti avem destule, dqi hrana nu lipsegte, 

Totugi este trebuia/a gi de-un hatman ispitit: 

Stapanul meu Aron-Vocia, la dumneata s'a gandit... 

RetZVAN (iute) 

6 Cum ai spus? Ce zici? Eu hatman? Mai spune dar inc'o datal... 

Hatman?... Hatman in Moldova?... Ce 'ntamplare neafteptata I 

BAWTA. (Inchinfindu-se) 

Sarut maim. Merg la gazda gi stau gata origicand 

La porunca dumitale... Cred c'o sa plecam curand?... 

(Iese cu multi umiliatfi, pe mind Vidra se arata In altit usti, oprindu-se 

fftra a fi vizutä de Rfavan.) 

RAZVAN (duptt a tacere) 

Acest om MI% dreptate de nu m'arunca 'n robie, 

10 Eu n'ag fi catat lumina la codru gi 'n haiducie; 

De nu ma ducea norocul in umbra negrei paduri, 

Pe minunata mea Vidra n'ag fi 'ntalnit-o aiuri; 

De nu iubeam o femeie cu o inima semeala, 

N'ag fi gäsit in razboaie un nume gi-o nourt viealal... 

15 Acest om, fara s'o gtie, m'a ridicat pan' aci: 

0 Doamne ! caile tale cine le poate ghici! 

Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ni-i faci o unealta, 

Prin care ne 'mpingi cu 'ncetul la Oita cea mai inalta! 

20 

Jul:4nel Jul:411e hatman! 

VIDRA (apropiindu-se) 

RAZVAN (stringlindu-i mina) 

Tu o oii? 

VIDRA 

Ti-a mai /limas 

SA faci pe calea maridi un singur, un singur pas ! 

18

274 ECRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE 

Un pas? 

RAZVAN 

VIDRA 

Ca s'apuci cu fald scaunul lui Stefan cel Mare 

patruzeci mu d oaste s te-aqtepte 'n ascultare, 

5 

Bucuro9i a 'nfige lancea, tn ce parte-i Va indrepta 

Un deget al mânii tale, o vorbfi din gura ta! 

to 

15 

RAZVAN (turburat) 

Scaunul lui Stefan cel Mare? 

VIDRA 

Stefan cel Mare, iubite! 

RAZVAN (punind mina pe braIul eel legat) 

tii tu oare c Tätarii poartä sàgei otrgvite?... 

Astg rang... 

VIDRA (zimbind) 

Astg ran'a' ?... Ei bine?... Ce-i?... Sfi vedem? 

Te temi de moarte, Rgzvane?... De când asta?... 

RAZVAN 

Da, mg tern !... 

Nu ma temeam mai 'nainte, pang ce cu desfatare 

Nu gustai, Vidro iubitg, din fagurul de-a fi mare! 

VIDRA 

A9a-i, Razvane, ca-i dulce? 

RAZVAN 

0, nepoata lui Mope! 

Sufletul rneu Para de tine n'ar fi cunoscut de loc 

Astg simire ciudatg, ce-I indeamng sà doreascg 

Jos la picioarele sale toatg lurnea sa priveascg!...

RAZVAN Eg VIDRA 275 

VIDRA 

Si numai tu ca un munte ce primqte cel de'ntai 

Mfindrul soare, pe când noaptea stä culcata peste vrti!... 

RAZVAN 

0 da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gramadd 

Voiqte movile de-aur numai la dânsul in lada! 

(Sbierea scoate capul prin uga din fund) 

5 InsA rana! Bralu-mi arde... 0 sfigeata cu venin! 

SBIEREA (hiaintand) 

VindeIi? Daea daIi mai ieftin, eu platese acum pe§in. 

18*

RAZVAN, hatman moldovenese 

VIDRA 

BASOTA 

SBIEREA 

CANTUL V 

MARIREA 

FETELE: 

UN COPIL 

Asa s'a WWI 0 lui Raman rdui 

Ce-1 /douse pi ei lui Aron-Vodd. 

MIRON COSTIN, Cap. IL 

TANASE 

RAZASUL 

VULPOIU 

SOLTUZUL } 

MAI MULTI CAPITANI SI TARGOVETI 

Palatul lui Mayan in Ia 9i 

cap itani

5 

(Rfizasul sade ganditor, fluierând o doia, cu capul plecat pe mita. 

Mark se aud din departare Impuscrituri de tun.) 

Buna ziva, capitane 

1 

VULPOIU (intaind) 

RIZAWL 

Ziva rea, nu ziva buna: 

Unde vezi tu bunatate, &and tot fulgera i tuna? 

Mai Vulpoiule, nu-i bine... 

VULPOIU 

Te prea poftesc mai intaiu 

SA te 'nveti a nu mai zice nici o Vulpoiule *, nici o mi *1 

Sant capitan ca si tine, si nu-s capitan degeabtt: 

Te rog dar sa-mi zici de-acuma: capitane... 

RAZA$UL 

Mare treabrt I 

to Nu cumva sail zic o jupane* sau c boierule 0 

Ce Simi! 

Mai asteapta! Deocamdata pune-ti, draga, pofta 'n cui! 

Leahul ne trimete 'nteurta ghiulele peste ghiulele, 

Noi stam fnch4i in cetate ca dobitocul In piele,


Merinda se 'mpulineaza, iarba de pupa ma tem 

Ca peste doutt-trei zile de leac n'o sa mai avem, 

Si tu te gAndeOi acuma, moara-stricata! dihane ! 

A da lege i porunca ca eu zic: capitane?... 

VULPOIU 

5 Te sperie Leahul?... Asta-i?... Apoi pe pace sa fii, 

Noi ne-am Infralit cu dân§ii. 

RAZAWL 

Dar tu de unde o Oii?... 

VULPOIU 

Drace ! Vulpoiu ce nu Oie? Asculta, sa-/i spui pe fa0, 

Maria sa Aron-Voda trimis-au azi dimineala, 

10 Chiar pe Bapta vatavul drept la hatmanul lesesc... 

crezi tu?... 

RAZAWL 

VULPOIU 

Cu buna seama! Nicidecum nu ma 'ndoiesc !... 

Le§ii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iatal.... 

Dintâi cetatea Sucevei nu s'a luat niciodata 

15 i, prin urmare, nici astazi nu se ia u§or ; 

Apoi Barn vatavul e un faimos vorbitor, 

deci, indrugand ía fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca, 

Ca-i oiut ce fel de poama-i inlelepciunea lepasc5 ; 

In sfar9it, du§manul vede ca nu-i gluma cu Razvan, 

20 Cunosclindu-1 din aproape ca-i suflet de holoman!... 

A§a dar la dracu lupta, duca-se naibei vrajma§ul, 

Tfirgu-i rupt, pacea-i facuta, n'ar strica nici aldama§u1; 

Cfir§mfireasa nu-i departe: o masura doi §alai 

Cotnar din via domneasca...

RIZVAN V VIDRA 281 

1XZA.51.714 

Mai Vulpoiule... 

VULPOIU 

Iar 4 mai 5? 

Nu po/i sa zici: 4 capitane O... Tau c'o s'ajunga la ce anal.. 

RiiZAWL 

Bre, n'am vazut pan' acuma o faptura mai de§arta, 

5 Trasni-te-ar capitania, capitane mare fleac! 

Sant sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac. 

Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea A iasa... 

Mereu se tot poticne§te, intrand §i ie9ind din casa... 

10 

VULPOIU 

Dec I Astea sant semne bune! 

RAZAWL 

VULPOIU 

Semne bune ? 

Negre9it! 

Este rail and omul cade, iar nu and s'a poticnit... 

RAZAWL 

Vezi a §'altceva mai este... 

VULPOIU 

Oriqicate mi s'ar spune, 

15 Talmacind cum se cuvine, toate semnele sant bune! 

TANASE (intrand) 

0 veste, copii!... 0 veste !

5 

10 

15 

282 

SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE 

VULPOIU 

Capitani, iar nu copii! 

Te rog, capitan Tanase, ca 0 dumneata s'o §tii... 

Am ajuns 0 eu ()data A fiu un obraz In lume, 

tocmai acuma nimeni nu vrea sa-mi Zia pe nume I 

Ce veste? 

RAZASUL 

TANASE 

0 veste mare. Vatav Ba§ota 'n sffir0t 

Impaca treaba cu Le0i, 0 Domnul a iscalit... 

Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana 0 pravul 

Nu era chip a mai merge... 

VULPOIU 

IsteT mai e 0 vatavul! 

RAZASUL 

Cu Le0i? Asta-i nemical... Mai este Turc 0 Tatar 

VULPOIU 

Haida-de ! Ei sint departe... Grije le porii in zadar... 

TANASE 

Ba nu-i vorba ca-s departe ; dar Le0i se 'ndatoreaza 

A ne tocmi 0 cu dan0i... 

RAZAWL 

Cine-i nebun ca sa-i creaza! 

(Afara se aud strigate: O. trAiaseA Aron-Voda) 

VULPOIU 

Aron-Voda sa traiasca... Auziti, ce chiu? ce zvon? 

Mult mai iube§te norodul pe Maria sa Aron!

RAZVAN $1 VIDRA- 283 

5 

TINA SE 

Adica, orice s'ar zice, e un Vocra cum se cade; 

Pe sArAcimea o cruO, pe cei cu caftan Ii rade, 

Iar nu lasA pe ciocoiul, far& fund 0 Ara dop, 

SA despoaie toatA Tara, cum fAcea Petrea cel Schiop!... 

InsA nu-i lucru temeinic a norodului strigare, 

Skit bAtrAn. Vfizui cam multe... Strigan al-pi 0 mai tare: 

SA trAiascA LApupeanul, 5i-1 viclenirA urit; 

Despot-Vodà s'A trAiascA, §'apoi mi I-au omorit; 

SA trAiascA Stefan Tom§a, 0-1 gonira ca pe-un cane; 

to Ioan-Vodà sA trAiascA, pi-1 dete 'n ghiare pfigAne... 

15 

20 

25 

SO 

Intr'o clipà Lapu§neanul, Tom§a, Despot 0 Ion 

FurA sus 0 jos d'odatä... Vai 0 de VodA Aron! 

Una crede Vali& gpune, iar face din zApAcire 

Necrezute i nespuse: a§ari.RoniAnul din fire. 

RAZ E$UL 

Bine-ar fi s'avem odihna! Dupà ce dela divan 

Mi-am cA§tigat judecata, multumitA lui RAzvan, 

Cum a§ mai sbura, bdi%à, srt-mi mai vhz de rAzA§ie!... 

VUIPOIU 

Nu este greu, capitane, ca sA spui o nerozie? 

Eu unul, din ziulica de cAnd m'am cApitAnit, 

Uitat-am nu fazA§ia, ci chiar codrul inverzit!... 

S'aice-s ca 8i 

'n piklure, avAnd puterea de-a face, 

Fara fricA de pedepse, tot ce vreau 0 tot ce-mi place. 

Neghiobii, ce nu m'ascultA, stau la panda' de-i ochesc, 

S'apoi mi-i iau la bAtaie, mi-i inchid i mi-i globesc... 

&Intern oameni, cApitane, pentru cari totul e lesne, 

CAci lumea cea mai mAruntA nu ajunge nici la glesne. 

Venit-au apa la moarA! Vom mAcina cat putem: 

Sâ ne folosim de timpuri cAnd altii 

de noi se tem!... 

Ce sA te mai plAngi atfita penteun paiu de rAzA0e, 

CAnd acuma Tara 'ntreagA e pentru noi o movie !...


RXZVAN (intrA foarte turburat) 

Bine a santeli aice!... Unde-i Vidra?... AscultaIi!... 

Mergeli!... Pe tali capitanii pe data sa mi-i chemali!... 

Eu v'arn fost ca eun parinte!... Adunali-i mai In pripal... 

Timpul sboaral... Mai de grabal.., Inteo clipa! Inteo clipal... 

(iese prin up din stAnga) 

VULPOIU 

5 Ha, ha! InIeles-a0 oare vr'un singur cuvant macar? 

MA tern a hatmanul nostru e cu trei roate la car... 

R./124UL 

Ce-ti spuneam eu dineoara? Tot la vorba ceea vine: 

Poticneala-i mare lucru... Mai Vulpoiule, nu-i bine!... 

Mai? Iar mai? 

VULPOIU (furios) 

TXNASE 

10 Noi pierdem vrernea, tot la fleacuri In§irand... 

Haidern! Pe toci capitanii sa-i adunam mai curand, 

Hatmanul oie ce face. El Invala, el raspunde. 

Este datoria noastra ca sa-I ajutam oriunde... 

Eu oiu ca 'n iara Moldovei unul e Razvan, ma jur! 

15 Neat ca-i Tigan... La dracu!... Asta-i singuru-i cusur! 

(Ies toni prin up din fund, pe and pe cea din stAnga intrA RAzvan ili Vidra.) 

RXZVAN 

Da! S'au Impficat cu Lqii... 

VIDRA 

i cu paganii?... 

RXZVAN 

Fireoe!

Trebuia tu sa-i dai sfaturi. , . 

RAZITAN I viDRA 285 

VIDRA 

RAZVAN 

Dela mine nu primeOe... 

Atfita-i mai rau! Iubito, cata drept In ochii mei 1 

Drept !... A§al... Spune-mi acuma, nu citeoi nimic In ei? 

5 Sant tulburi... 

VIDRA (cu nedumerire) 

RAZVAN 

Tulburi?... Atka?... Foarte bine! Vrea sa zica 

Nici Aron-Voda in ochii-mi n'a putut citi uemic 

Ochii mi-au fost cu credinVa... 

(stranglind pumnii si cu glas tnnecat) 

Vidro ! Vidro !... Eu voiesc 

10 Negre0t una din doua: sau moarte, ori sa domnesc 

VIDRA 

Asta-i i dorinta Vidrei... Insa trebuie amanata... 

Nu-i timp... 

RAZVAN 

Astazi, asthzi, ast-azi; sau astazi, ori niciodata ! 

Aron se 'inpaca cu Le0i l cu ajutorul lor 

15 Se 'ntareoe la domnie, pe cand eu sughic i mor ! 

Aron se 'mpactt cu Le0i, i sabia-mi nu mai poate 

Prin du§mani sä m släveasca, iar slava duce la toate! 

Aron se 'mpaca cu Le0i... Fara nume, far5 tron, 

Ce fac ,eu? Raspunde-mi, Vidro!... Aqa dark jos Aron! 

VIDRA 

20 Nu te grabi, ma 'ngrijeoe o presimIire ciudata, 

Si 

presimprea femeii nu se 'npala niciodata.


Vorbe seci ! 

RAZVAN 

VIDRA 

0 nu, Razvane! Chiar astazi eu am visat 

0 vedenie grozava, un lucru infricopt 

Maica ta 'n haine cernite din mormant papa spre mine, 

5 Ochii-i se 'nnecau in lacrimi, pieptu-i gemea de suspine, 

durerea-i plamadita cu mania la un kc, 

hni striga din gura-i moarta: piei, nepoata lui Mope I 

RAZVAN 

10 

Vise! 0 nimica toata! Luptatorul, care 'n vieaà 

Intalnwe la tot pasul Insa0 moartea fala 'n faVa, 

Incat i se par acuma d'o potriva morp i vii, 

Nu-I tulbura o naluca ce sperie pe copii I... 

Tapoi unde-i acea Vidra, care-mi tot spunea odata 

De-a nu fi ca mici parae, ci ca Dunarea cea lata? 

Unde-i acea Vidra, care zi i noapte ma 'uvala 

15 Ca pan' i iubirea rii e pofta de-a se 'nalTa ? 

20 

Unde-i acea mare Vidra, ale careia cuvinte, 

Ca o samanta marunta, imi cruleau adanc in rninte, 

$i din tainicele brazde ale sufletului meu, 

Prinzand radacini cu 'ncetul, desvelindu-se mereu 

IeBie 

acuma deodata, pline de suc 0 de vie*, 

Razand de viscoli, ca bradul incins cu sute de brala ? 

Unde-i Vidra ?... De 'nainte-mi sta un chip trenturator, 

Ce de spaima crede 'n umbre i plange de spaima lor... 

Ap ? Tu, ce-ai fost in stare, cu 'mbranciri necontenite 

25 Pan' la marginea maririi sa m'aduci pe nesim/ite, 

Tocmai astazi, cand ajungem la doritul nostru mal, 

Te 'ngrozqte faIa marii ce ridica val pe val?... 

Afla dara, ca degeaba unda muge, vantul geme ; 

Razvan, impins pan' aice, de furtuni nu se mai teme,

RiZVAN $1 VIDRA 287 

Si efilcand cu desperare peste undfi, peste vant, 

Va vti sfi meargfi 'nainte: sau la tron, oH la mormânt!... 

(Intra Rampl, Vulpoiu, Tlinase ci mai multi capitani) 

VIDRA 

MA due sa. ma 'nchin, Rfizvane... Numai In zile de goana 

Omul uitfi necredinIa vi 'ircelege o icoanal... 

5 Sa. träiqti! 

(lose) 

CAPITANII 

RAZVAN 

Nu-i tiznp de vorbe!... Pe calla viteazul Mihaiu 

Sca Ida' Tara Munteneascii, dela Giurgiu pfinla plaiu, 

In sangele de nal:larch' al urdiilor pfigane; 

Pe cand Jigmon Ungureanul, la hotarele romane, 

10 Pas Cut cu noi impreunA de varpcle veninos, 

Ivi pune pieptul In luptà pentru crucea lui Hristos ; 

Pe cand Neangul, Francul, Papa, Ifirile erectine toate, 

S'au unit ca sa doboare spurcata pfiganatate i 

Numai Levii cei sburaalnici sant cu Turcul Inlelevi, 

15 Iar Domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Levi! 

Sante-0 Romani, vi Romfinii n'au suferit niciodatä 

Pe fruntea Domnilor ca'rii macar o singua patà! 

Un Vodd-i un fel de doftor, vi norodul, fraIii mei, 

Nu-i dator sa fie jertfa doftorilor celor rfii!... 

20 M1141 bomni avuse Moldova ; cei buni au domnit o vienfi, 

CeilalIi au purtat cununa o singurà dimineala ; 

Cfici fficându-se luminfi vi soarele fiind sus, 

Poporul da jos pe-aceia pe cari poporul i-a pus !... 

Un Vodfi, ea orivicine, Ivi ia plata dupà fapta... 

52 M'ati Inteles? Vremea trece...


SA-1 ucidem? 

CAPITANII 

RAZVAN (arAtand uga) 

Jos Aron!... 

(CApitanii ies, afarA de Vulpoiu 0 de Tanase) 

VULPOIU 

Tara v'a§teaptA! 

RAZVAN 

Nu, lAsati-11... Domnii and nu mai domnesc 

5 S'aseamfinA cu strigoii: ei umbra', dar nu trAesc... 

to 

Bine!... 

VULPOIU 

RAZVAN 

Dup4 ce-1 yeti prinde, sa daIi semne din pistoale! 

VIJLPOIIJ 

In-ce1eg!... 'apoi srt facem ca norodul A se scoale 

S'adunAndu-se cu gloatà, mic 0 mare pe maidan, 

SA sbiere dobitocwe: trAiascA Vodà RAzvan!... 

Pe BartA... 

RAZVAN 

VULPOIU 

$tiu! Cu dânsul voiu avea chiar eu a face: 

De mult 11 pfindesc de-aproape, ca nici de fricA nu-mi place!..., 

(iese) 

TANASE 

0 A plec 0 eu indatä, numai o vorbA Ali spui... 

15 Faci rAu!...

De ce? 


RAZVAN 

TANASE 

Apoi bine, nu se cade orivicui 

A vedea pe scaunul larii... 

RAZVAN 

Ce 'nsemneaza?... 

TANASE 

5 Proasta minte 

Ar vrea sa 'ndulceasca vorba vi. nu gasevte cuvinte... 

Da-mi voie sa-li spui pe faVa ... 

RAZVAN 

Spune verde, mov Tams! 

TANASE 

Despot fu Grec, Ioan-Voda fu Armean vi Iancu Sas... 

10 Dar orivicum pan' acilea, din mila dumnezeiasca, 

Noi n'am avut niciun Voda... vtii! Tara o sa carteasca. 

Ce sa-i faci!... Mai bine batman. Sa nu fi fost tata-tau... ! 

Cum?... 

RAZVAN (incruntat) 

TANASE 

Apoi de! BatrfineIe!... Sa ne ierte Dumnezeu!... 

(iese) 

RAZVAN 

(se arazA cu capul plecat pe mAini, apoi se scoalA, face In Were citiva 

pasi prin odaie, se opreote pe loc) 

15 Nu-i greu Inca patru zile de-a fie mai lupta 'n cetate 

Pan' ce tabara lui Jigmon va lovi pe Levi la spate... 

19

290 SCRIERI LITERARE, MORALE I POL1TICE 

D'ocamdatk pan' atunce, nu ne temem de pagani: 

Ramazanul lor mai Sine tocmai dou5. saptamani... 

M'am gandit bine la toate... Cate griji 0 cite trude 

Numai ca s'apuci domnial... 

(en tulburare) 

5 Dar pistolul nu s'aude!... 

Nu!... Tot nu!... 

(ascultAnd) 

(Isi freacA fruntea, se aseazA iarAsi pe divan si pleacA capul pe m Aini) 

VIDRA (intrAnd bleat) 

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta! 

Steaua lui RAzvan e mare: increde-te 'n steaua tal... 

Fii bfirbat in orice soarta; 0 'n ctidere, §i 'n izbandà, 

113 Privind cu sangele rece la rasplatii sau osanda I 

15 

20 

RAZVAN (sculandu-se) 

Tu n'ai auzit pistolul? 

VIDRA 

De nu vei avea noroc, 

Blästemul o sä izbeasa pe nepoata lui Mosoc, 

Care din cupa maririi s'a strlduit sa te 'mbete. 

Si nici ea nu-i vinovata! Nu!.... Sant neamuri cu pecete 

In cari Dumnezeu sh.'de§te vr'un bine sau vr'un plicat, 

S'apoi tori d'acelaqi singe 11 mo§tenesc ne 'ncetat! 

Neamul lui Mosoc nu poate s'aibri alta.' cugetare, 

Deck numai-numai-numai vapaia s'ajunga mare !... 

RiZVAN 

Tu n'ai auzit pistolul? ... Pistol !... Nu 1-ai auzit? 

Spune 1 

Ureche! Ureche !... 

(cu furie)

ItAliZVAN $1 VIDRA 291 

(afar% se aude o ImpusaturA) 

A! De-acuma s'a sfar9it! 

Sant Domn! Traiasca domnial... 

(eu anwirleiune) 

Cat de lesne, cat de iute 

Se rastoarnä Domnii rarii, cel mult in zece minute! 

(etttre Vidra) 

5 Dar tu nu mai spui nemica? Mai dinioara mi-ai zis 

Nu vtiu ce... ba mi se pare... de!... imi povesteai un vis... 

Mai spune-mi-1 Inc'o data... 

VIDRA (Ingenunehind) 

fp mulomesc, Doamne Sfinte, 

C'ai auzit cu 'ndurare o rugaciune fierbinte!... 

(se scoallt) 

to Crezut-ai dark Razvane, ca se poate speria 

De ni§te de§erte vise chiar o inima c'a mea? 

Gandit-ai oare, iubite, c'o naluca muiereasca 

Ar putea glasul maririi in pieptu-mi sa-1 nabu§easca?... 

Vantulewl, ce-adiaza printre vile din lästar, 

15 Rämane Mit' putere in faTa unui stejar, 

Pe care numai furtuna II sgudue 0-1 sfarama.. 4 

Furtuna? 

Cea nlai cumplita! 

RXZVAN 

VIDRA 

RXZVAN 

Evti Doamna, Vidro... 

19*


VIDRA 

Mut marnal... 

Aici copilul se misca... Singindu-1 In semul meu, 

Uit toate :pi vad acuma, vad ca-s femeie si eu!... 

(afarA se aud strigate: sli trAiascA RAzvan-Voda) 

RAZVAN 

Asculta, iubito Vidrà! Asculta, scumpo solid... 

5 SAngele nostru din leagan va mosteni o domnie!... 

(intrA oltuzul gi mai multi tArgoveti) 

'OLTUZUL (inchinAnd lui RAzvan pe o tabla de argint struguri §i 

spice de grail) 

Dupa datina strabuna, ramasa dela mai mari, 

Eu, soltuzul ot-Suceava cu cei doisprezeci pArgari, 

Alesi ca sa fim In fruntea targovetilor d'aice, 

Dorim Mariilor Voastre ani mul-ci si vieaca ferice, 

10 kat A 'ncingqi Moldova, asemenea unui brau, 

Numai cu livezi de struguri, numai cu cAmpii de grill; 

Caci norodul, &and domnia, se multumeste cu poame, 

Ca sa nu piara de sete si A nu mom% de foame, 

RIZVAN 

Primesc din mAinile Noastre prinosul de bun ogur, 

15 'a fi parintele lärii fagaduesc si ma jur: 

Nu voiu uita- niciodata, c'a RomAnului tarie 

Este plugul si cAntarul mai pre sus de boierie... 

$OLTUZUL 

Tot dupa vechi obicee, pastrate din veac in veac, 

Ales-am din sAnul nostru baiatul eel mai sarac, 

20 Pentru ca Mariei Tale din gura-i copilareasca 

SA dea, MI% sa se teama, o povata batrAneasca... 

Copile, saruta poala Imbracamintei domnesti, 

Si cum vei putea mai bine, oraIia s'o citesti!

5 

10 

15 

20 

25 

30 

35 

R1ZVAN SI VIDRA 293 

BAIATUL (dup l. ce szlruta mana ce-i Intinde RAzvan) 

Maria Ta! 

Nu te supara, 

Ci fii bun a ne asculta! 

Ii vom spune cam multe 

$i marunte, 

Dar tot lucruri plficute, 

SA fie drag ori6icui sA ne cumuli% 

0 suta de ani sA domne6ti, 

Pe du6mani si-i birue6ti, 

Pe vrAjma6i s1-i pedepsepi 

Pe -Turci 

SA-i pui n furci, 

Pe 'Mari 

SA-i pui In pari, 

Pe Legi i pe Cazaci 

SA-i dai la draci, 

Alta sA nu le faci; 

Pe Unguri i pe Nemti 

Tot acolo sA-i trimeti: 

S'a la mai depute, 

Ca toti aibA parte, 

S'a6a Inainte 

Ca toti sA 'nvete minte, 

S'a6a randuri-rinduri 

Ca tori sA se puie pe gAnduri!... 

Dar cu Moldovenii tai, 

MAcar de-o fi i rAi 

Maria Ta sA fii bun cu ei; 

5i 

de-i vedea unii i desculti, 

Maria Ta tot sA-i asculti; 

CAci norodul e cam nazdrAvan: 

Face multe pozne Inteun an; 

tara-i cam nebunA: 

Face multe pozne i 'ntr'o lunA. 

Ba la 'ndemilnit 

'ntr'o sAptamanA; 

Iar de nu te-i pAzi, 

Chiar Intr'o zi 

Multe-i auzi!

a 

10 

15 

294 


RXZVAN (clindu-i o punga) 

Destul! Sa traiqti, baiete !... 

(intri RAzagul, Tánase 0 mai multi capitani) 

RIZASUL 

Maria Ta! Sfinatate! 

Ispravit-am toata treaba fara multi greutate; 

P'Aron-Voda la raboare In spatarie 1-am pus; 

Boierii, Mitropolitul, pe to-0 la palat i-am dus; 

Mai In sfar0t, lucru-i gata! 

RXZVAN 

Unde-i Barth? 

RlizA.5m, 

El are 

Pe Vulpoiu cu toata ceata de vanatori in spinare. 

RXZVAN 

Bine, dragii mei tovar501... Stapanirea-mi in curand 

La to-ci 0 la fiecare va da rasplata pe rand... 

SBIEREA (intrand iute, speriat, pierzind rtisuflul, cu o Mita in mtua) 

Jupane!... Marite Doamne!... Scapa-ma! Norodul prada! 

Sinete, zapise, sara, lumea-i In aceasta lad& !... 

RXZVAN 

Lini0e0e-te jupane, Avereali chiar pe maidan 

0 poli rasa fara grija In zilele lui Rfizvan... 

SBIEREA (rAsufland mai ufjor §i. fAcind sernnul crucii) 

In lada tot e mai sigur!.... Para luIa cere paza: 

Mai bine s'o /ii sub cheie, ca nimene s'a n'o vaza... 

VIDRA 

Doamne, solule, stapane! Nu ma mai pot opri!... 

Intr'un glas cu sara intreaga, viu ali ura 0 a-si dori

RIZVAN E}I VIDRA 295 

0 domnie fericita... Ba Inc' aq mai vrea ca mane 

Tu sa legi inteo cununa. toate Ifirile romane, 

Incat dela Marea Neagra pan' la falnicul Carpat 

Stt nu domne§ti ca un Voda, ci ca Razvan fmparat! 

CAPITANH 

5 Da, da, da! Imparatie!... 

TANASE (trist) 

Ar fi bine d'ocamdata 

Sa ramânem cu Moldova! 

SBIEREA. 

Ce om fara judecatil I 

Dar Moldova-i saracita 1 Nu-i chip altfel s'o carpeoi 

10 Decat unind laolalta mai multe tari romane0i... 

Dotal. 0 doua fac patru: cea mai dreapta socoteala... 

15 

RAZAWL 

Vulpoiu avuse dreptate... Nu mai cred In poticnealal... 

Toate semnele sunt bune!... Maria Ta, la palat 

Ne-a0eapta Mitropolitul cu toti boierii din sfat... 

RAZVAN 

SA' mergem! Voiesc acuma din gura domniei mele 

Tara s'auda nadejdea d'a scapa din zile grele., 

SBIEREA (cu umilin0) 

Stapane prea-milostive, unde-i merge, merg 0 eu: 

Lacla mea e 'n siguranca numai langa Domnul meu... 

Pierduti!... 

20 Ce veste? 

(Tap se pregitesc a iesi) 

VTJLPOIU (intra eu spaima) 

TOT!


VULPOIU 

Vatavul... 

TOTI 

Ce-i?... 

VULPOIU 

TOTI 

Barth... 

Zi!. ,. 

VULPOIU 

5 Tradare! 

Scapa din mainile mele, deschise poarta cea mare, 

Le§ii au umplut cetateal... 

(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie) 

RXZASUL (clätind din cap) 

Poticnealal... 

TANASE 

Eu 9tiam 

10 Ca nu se cadea s'apuce scaunul Tarii mice neam. 

VIDRA (lutind pe Rfizvan de minA) 

Iubite! Nu sta pe gancluri... Mid soarta te prigonqte, 

Fii mandru chiar in cadere!... 

CAPITANII 

Maria Ta! Porunce§te!... 

Si 

VIDRA 

ce s'a§tepta/i voi oare dela viteazul Razvan, 

15 Deck palo§ul in mana, §i 'nainte la dupnan?

5 


RAZVAN (scWind sabia) 

Sa traiasca neagra moarte! Ne cunoWem foarte bine !... 

Cine vrea s'o stranga 'n brate, iata calea! Dupa mine !... 

Moartea-i mireasa, 

Mormantu-i cask 

Vierrnii sant nagi 

Hai la vrajmagi I. . . 

(iese urmat de apitani) 

VIDRA 

Moarte !... Moarte !... Dar se poate? Moult' oamenii cei mici, 

Precum calcaiul turtqte muproiul de furnici; 

Omul Irma, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte, 

10 Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismap moarte !... 

15 

20 

25 

(se gandegte) 

Dumnezeule puternic ! De ce mai faci uria§i, 

Daca 'n rand cu tori piticii, prada morlii vrei sa-i la§i? 

Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara: 

Vulturul trae§te veacuri, iar musca de-abia o vargt, 

numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osande§ti 

Ca sa moara d'opotriva cu mu§tele omene§ti!... 

(se cutremura) 

0, nu, nu! Razvan mi moare !... Oxide paiu In asta lume 

Trebui s'aiba vr'o ursitä, o lintà, vr'un scop anume, 

La care-i dator sa mearga, de vantul sorlii Impins, 

i cade numai atunci &and este semnul atins !... 

Calea lui Razvan e lunga §i. cle-abia se desfapargt: 

Pan' la capat e departe... Razvan nu poate a moara! 

Nici chiar Dumnezeu el Insu0 nu schimba ceea ce-i scris !... 

In genunchi, Vidro !... 

(iute) 

(Ingenunchiarli gi ridica ochii In sus) 

Iertare !...


(cu spaimi, punind mina la ochi) 

Visul men !. , . Grozavul vis 1... 

(sculindu-se cu tide) 

Si de ce eu stau aici, cand Razvan fnfrunta focul ! ? ... 

Da/i-mi arma ! Langa dansul, In primejdie mi-e locul.. . 

(se repede la armitura de pe perete gi se opregte) 

Dar copilul meu, o Doamne ! 

(se cutrernuri) 

5 Ce-aud ? 

(Din spatiu risuni o voce ca un ecou:) 

Dar copilul meu ? 

(Vidra cu groazi Igi intoarce fata spre uga, ca gi and ar vedea pe 

cineva acolo) 

Muma lui Razvan !... Ma 'ntreaba... Si ce-i pot raspunde eu ? 

(Maud semnul crucii) 

Piei, naluca, piei ! Sant mama! 

(face un pas Indirit) 

Nu te-apropia ! 

(risuni iarigi ecoul): 

10 Sant mama !... 

(Vidra sdrobitä de emotiune se aruna pe divan) 

Ea vrea dinte pentru dinte ! Muma mumei cere sama !. .. 

(face o migcare gi se scoali cu energie) 

Oare nu mai sunt eu Vidra ? 

(abituti) 

E cumplit al mumei dor !... 

(Pe prag apare Rizvan, greu rinit, tinut de Vulpoiu gi de Rizag. Vidra se 

repedc inainte-i) 

A 1 Scapat ! Ce fericire ! Tu!


RAZVAN (cu glas slab, pe- and Vulpoiu i Ritzaful fl pun pe divan) 

Am biruit i mor1._ . 

(arAtind la cadavrul lui Sbierea) 

Nu-mi ziceai tu oare Vidro, sa fiu Intocmai ea Sbierea ? 

Eu cu cinstea 9i marirea, el cu prada i averea! 

(Vidra Ingenunchiaza 0-0 ascunde &tit in miini) 

Dar ce-i mai trebuie acuma mii de galbeni in gramezi? 

5 Ce-mi folose9te domnia2 Pe-amandci aci ne vezi 

Praf, pulbere i cenu9al... Nebuni ce din lacomie, 

pentru o biata lescae, eu penteun ceas de mandrie, 

Necruland nemica 'n lume, ne9tiind nemica dant, 

Uitam ca viaIa-i o punte dintre leagan i mormant I 

(eu durere) 

to Mi se 'ntuneca vederea, dar vad ceva de departe... 

0 jumatate din mine de cealalta se desparte... 

Ah, veni%i, 

venici cu Unde-i batranul Tams? 

15 

El 

RAZMUL 

Aparându-te pe tine, mort In lupta a amas ! 

(Vulpoiu plinge) 

IlliVAN (in agonie) 

Tigan!... Tigan!... Apal... AIA! 

(wide mort peste Sbierea) 

RAZASTJL 

Deck o a9a domnie, 

Mii de tunete, mai bine-i un petec de raza9ie! 

Smeul smeilor sa 'neapa Inteo 9chioapa de mormant!... 

VULPOIU (cu spainatt) 

Nu vezi ca-i moart i Vidra? N'a zis un singur cuvant, 

Nicio vorba, niciun tipat, privind pe Razvan ea moare!...

300 


VIDRA (sculAndu-se linigtitA) 

Voi putei vorbi 'a plange!. 

VULPOIU 

VIDRA 

Doamnfi 

RAZAWL (en furie) 

Dar tu 1-ai ucis, ciocoaich! Tu la moarte 1-aduse§i! 

3 0 sfi mi-o plAtwi acuma, tune-fulgere! 

(Scoate cuitu1 i voiegte s'o loveascA) 

VIDRA (cu sling() rece arAtAnd la ugA) 

SA 141 

(11Azagul lAsA raAna In jos gi, pleacA capul) 

Pe voi nu va doare!...

° 

t 

p 

, 

. ;", " 

ALEXANDRU HASDEU 

(1811 1872) 

Portret in uleiu, coleqia Academiei Rom lite 

ES 

P

ADDENDA

POEZII 

ELOGIUL CASTRATIUNIP) 

D. Flechtemnacher e rugat a aranja muzica, aci attlel... 

Intr'o istorie turceasei 

Citit-am pe'ntre flori de cue, 

C'oricine burta vrea si-§i crease& 

Pe data faci-se eunuc. 

5 D'aceea, domnilor, d'aceea 

Sunt nacajit ,i tulburat: 

De mult z22.5 sbuciumg ideea 

Cu orice pre% sli fiu castrat! 

Un pfintecu% ce nu te lasa 

io S'aibi alta grija de nimic, 

Ili di un aer, ca nuli pasa 

De omul slab, celi pare mic. 

D'aceea, domnilor, d'aceea 

Sunt nacajit 0 tulburat: 

15 De mult ma sbuciuma ideea 

Cu orice pre% sfi fiu ca... Strat ! 

Istoria turceasca zice 

C'au fost eunuci viziri §i pali, 

$1na1ta Poarta fu ferice 

20 Având la dam& oameni gra§i. 

2) AghiuKt, an II, n. 10 [8 Ianuarie 1866], p. 78; semnat: 

u o 

u.



Sunt nActijit 0 tulburat: 

De mult mA sbuciumfi ideea 

Cu orice (pret] et fiu castrat f 

5 S'apoi eu unul crez ca'n dogma, 

CA individul rotofeu, 

Murind, In rai va merge toema ... 

Si ., raiui nu e'n drumul meu. 


to Sunt nAcijit 0 tulburat: 

De mutt mA sbuciumA ideea 

Cu orice pre% sA fiu ca ... Strat!. 

Soria in ziva de St loan.

1) 

ADDUNDA 805 

UN VIS1) 

Deputatii vin la treabli, 

Ca EA primeascA degiaba, 

Câte doi galbeni pe zi; 

In dealul Mitropoliei 

g Viitorul RomAniei 

Curand se va limpezi. 

De grabs usa'n laturi dati, 

SA intre domnii deputaIi! 

De 'nal, ei nu vor si creadi 

10 Ca %am se administreazi: 

Voesc un aspru control! 

Comisii parlamentare 

Se trimit din Adunare 

SA dea Guvernul de gol. 

15 De grabil usa'n laturi dati, 

SS 

intre domnii deputa-ci! 

Camera ipä cà Stege 

Finaniele nu 'ncelege, 

Deqi-i altfel bun Met; 

Aghiufd, an II, n. 11 [16 Ianuarie 1864] p. 81-82. 

Miezul nopcii s'a lyit 

,Fi prin lume-a reispanclit 

Ceata vieurilor &Lae: 

Visuri negre, V8uri albe, 

Ce Inge; Ind pllnifen zori 

Pe armanii muritori. 

Arecsandri. 

20


Dela el dan/ul se 'ncepe... 

Cauza lesne se pricepe: 

$ti-0 cri banii-s cu magnet 1 

Degraba uria'n laturi da/i 

5 SA intre domnii depute-0 ! 

Apoi se trece la Culte, 

Unde se zice cii multe 

$i mari abuzuri s'ascund ; 

MonAstirile 'nchinate 

10 Trebuie din scurt apucate 

Panfi'n al lazilor fund. 

Degrabil liven laturi deli 

SA intre domnii deputa0 I 

Acuma haidem la trupe, 

15 Catà a nu ne 'ntrerupe: 

Faci poate vom gasi 

Dela fan, dela ciuboate, 

Dela remont, dela toate, 

Vr'un clenciu d'a ne folosi. 

20 Degraba usa'n laturi da-0 

SA intre domnii deputa/i ! 

Nici chiar Orbescul nu scapi ! 

Ii vine rAndul sä 'ncapa 

Si dansul la rAfuiri: 

25 SA dea Camerei pe seamil 

Spre-a se zeciui la vamil 

$osele, poduri, clAdiri. 

Degrabl tqa'n laturi da/i 

SA intre domnii deputa/i! 

30 Acuma dup'atata trudà 

Boierii crapà de ciuda 

Ca nu mai au ce cfita ... 

Cer cuvant unul strigarA 

Partea penitanciarA 

35 Uitargm a constata.

ADDENDA 807 

Degraba usen laturi dali, 

Sa intre domnii deputaIi I 

Cinci comisari se trimete, 

Panu, Sturdza si Rosetti, 

s Iancu Ghica si Stirbei ; 

Inchisorile s a vaza, 

De-s bune, de aunt in pa za, 

Si costa pe an call lei. 

Degraba usen laturi dali, 

so Si intre domnii deputa/i ! 

15 

Visul aci se sfarseste : 

Un purice ma trezeoe : 

Incat chiar f ara sa vreau 

Am lasat in puscarie 

Cinci capi din Oligarhie, 

Inchisi prin refrenul meu I 

Degraba usa'n laturi chili, 

Sa intre domnii deputati ! 

20*

808 SCRIERI L1TERARE, MORALE ki1 POLITICS 

EVLAVIA1) 

Sunt un calugar pacfitos 

Ascuns supt trista rag: 

Imi place vinul spumegos 

&Unbind colea pe mass; 

5 Beau eel local din poloboc, 

Din sticlgt malvazie... 

*i toate astea la un kc 

Fac eii-la-vie ! 

Stint un calugär cersetor 

10 Purtfind desagi pe spate: 

Intrec in efirti pe-un cartofor, 

Intrec pe zece, hate ! 

Lanscnetul, stosul, orice joc 

Primesc cu veselie... 

15 *i toate astea la un loc 


Sunt un calm& umilit 

In cap cu comiinacul: 

Supt chip de puica de iubit 

20 Ma 'mpac cu insusi dracul; 

Pe Tinca o sfirut cu foc, 

Pe Safta cu belie... 

Si 

toate astea la tin kc 


1) Aghiuld, H, n. 13 [Februarie 1864], p. 97-98.

ADDENDA 309 

Sunt un &Mugr ar' de neam 

In mânii cu metanii ; 

Nemic mai slant pe lume n'am, 

Nemic mai sant ca banii; 

5 Cfici banii imi aduc noroc 

In orice-mi place mie... 

Si toate astea la un loc 

Fac eii-la-vie!

310 


D. COGALNICEANIP) 

1.. 

Lui Rosset 

Zice el: 

0 sa vezi 

Zice el 

5 Ca al men 

Zice el 

Minister 

Zice el 

Va urma 

to Zice el 

Orice sfat 

Zice el 

Ce-mi va da 

Zice el 

10 Foaia ta 

Zice el. 

2. 

Lui Boleac 

Zice el: 

Sa ma crezi 

20 Zice el 

C'ori,icand 

Zice el 

Fit orice 

Zice el 

1) Aghit4d, II, n. 14 [13 Februarie 1864J, p. 111. 

- 

-

ADDENDA 3t A 

Cu Rosset 

Lee el 

Bunt du§man 

Zice el 

5 lar al ttiu 

Zice el 

Serv plecat 

lice el! 

3. 

La boieri 

it: lice el: 

Sunt boier 

lice el: 

La -Omni 

lice el: 

15 Sunt Oran 

$i. 

lice el: 

oricui 

Zice el: 

Tiu cu voi - 

20 lice el... 

mereu 

Zice el 

Zice el 

lice ell!


0 DO INA PO STUMA 1) 

Nu aveam o 9chioapa de parnant sa-mi fie 

Locul meu... acuma-mi stapanesc mormantul; 

5i nu Indraznelte ciocoiuI sa vie 

Sa-mi stoarca pamantul! 

5 Alergam ca vita, manat de porunca... 

Ma desfat acuma'n ticna boiereasca: 

Ar vrea 9i nu poate ciocoiul la munca 

D'aci sa m'urneasca! 

Ma lakea boierul... acum nu ma bate 

10 Nici vantul, nici raza fierbintelui soare; 

Timpul n'a 'tars Inca semne de pe spate, 

Dar nu ma mai doare! 

Imi lipsea cama9a pe ger i pe ploaie 

Gaud 9edea ciocoiul rang& calda-i vatra; 

15 Acum port o haina, care nu se moaie: 

Tarana i piatra! 

FraIii i 

copiii, ce-au ramas In Okra, 

Din a lor durere auzindu-mi cantul, 

Dela ciocoime atata sa ceara 

20 Cat mi-a dat mormantul. 

1) Aghiulii, an II, n. 15 [20 Februarie 1864], p. 113.

ADDENDA 313 

DRUMUL DE FIER 1) 

FrunzA verde buruiene, 

Sfi traiascfi Mavroghene! 

De cAnd drumul cel ferat 

De Camera s'a votat, 

5 Fiecare deputat 

Vr'un pepheq a cAoigat 1 

Frunza verde treanca-fleanca, 

,Sfi traiased Salamanca! 

Nu-i destul c'avem ciocoi; 

10 Ne mai trebui laniuri noi: 

Sfi tot curgfi ca 9iroi 

CArduri de straini la noi! 

Fruned verde buruiene, 

SA traiasca Mavroghene! 

15 wild la plata inzecit 

Decum alIii au plfitit, 

0 s'avem un drum pocit, 

Cum nici nu s'a auzit. 

Frunzfi verde treanca-fleanca, 

20 SA traiasca Salamanca! 

Tara strigi pAn'la cer, 

Oameni'n robie pier: 

Cerem legi dela boier... 

El ne da un drum de fier ! 

1) Aghiug, an, II, n. 17 [5 Martie 1864), p. 129.

31( SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE 

ODA LA PLECAREA D-LUI BOTEZ-FLORESCU, 

SUPRANUMIT 0 TOLOLOI #1) 

De astrizi inceteaza toate, 

Si Camera nimic nu poate: 

Nici sa mai cerem in zadar ! 

Deci luni patru pin'acuma 

5 Ea a lucrat la drojdii numa 

Si i-a ramas de lucru spuma... 

Dar 

Cum oare Camera sit faca 

Cand Tololoi la /eara pleaca? 

to D'acuma chestia rurale 

S'a spravalit d'a dura 'n vale: 

Nici sa mai cerem in zadar ! 

Desi mereu taranii sbiara, 

Desi de mult intreaga .ceara 

Is E in primejdie sa piar5... 

Dar 

Cum oare Camera sa faca 

Cand Tololoi la Vara pleaca? 

Ma creaza cineva, nu creaza, 

20 Budgetul nu se mai voteaza: . 

Nici sii mai cerem in zadar ! 

Desi Guvernul nu mai stie 

Prin ce minune sfi se Ve 

Ffir'o lescae 'n visterie ... 

1) Aghiugi, an II, n. 17 [5 Martie 1864], p. 131.

ADDENDA 315 

Dar 

Cum oare Camera &a faci 

Când Tololoi la Tear& pleura 

Reforma cea electorali 

5 ,51 cea constitutionalfi... 

Nici sli mai cerem In zfidar I 

Sta Adunarea 'n nemiscare 

Lipsindu-i omul sttu cel mare 

Cu capul gol ca o spinare... 

io Dar 

Cum oare Camera sit faci 

Cand Tololoi la %Rail pleaci?

316 SCRIERI LITERARE, MORALE tg POLITICE 

TREISPREZECEP) 

0 balacki in genul lui Schiller 

Dela Gala0 la Kfirtimti 

Când drumul dfirâmatu-s'au, 

El cu condi%ii boiere§ti 

In antrepriet datu-s'au, 

5 Ca sti se &di o losea ! 

Coconul Lascar Catargiu, 

Mufluz c'un mare pfintece, 

Tot pltmuia de timpuriu 

Cum punga A §i-o vindece : 

10 El antreprizti a luat ! 

Ministrul, ce p'atunci a fost, 

Ceruse o gareinVe ; 

Dar Catargiu nu-i tocmai prost, 

Ctici dete drept cvitantie : 

15 Mispunde toatii starea mea ! 6. 

1) Aghiugi, II, n. 18 [12 Martie 1864] p. 143-144. 

1. 

2. 

3.

D'aci el banii a primit 

Din visteria Statului, 

S'acum se pune pe gandit 

La tactica furatului: 

s. SA dreaga ffir'a cheltui! 

ADDENDA 317 

Pe'n fabrice dela Gala '0 

Sunt case ce se leapaclii, 

$i care dela fabricanti 

Oricine vrea le capata 

10 Cu preluri ca 0 far' de preI! 

Coconul nostru cum sosea, 

Ia case dela fabrica, 

Si face, frate, o psea 

Ciclopica, cantabrica, 

15 Numeasc'o singur cum va sti! 

Dar oase lucru indracit! 

Tot nu ajung de-a-binele ; 

Si drumul nu s'a ispravit: 

Mi-I rad pan' si gainele... 

20 Habar nu are Catargiu! 

Istoria nu s'a curmat ; 

D'aci sa vezi frumoasele ! 

Ministrul eau s'a tntartat, 

S'au 1ntartat si oasele... 

25 Ce-a fi, n'o sa ghiciii In veci ! 

4. 

5. 

6. 

7. 

S.


Guvernul cere bani mereu: 

Dar Catargiu cu zambete 

Mi-1 tot amana ca Ovreu 

Din Sambete tn Sambete, 

5 Zicandu-i: I 

eu avere n'am ! *. 

9. 

10. 

Iar oasele mi-1 mustra 'n vis 

Supt chipuri prea-fantastice; 

Am auzit Ca el le-a zis 

Cuvinte cam sarcastice: 

to s Sunt came, 0 de oase rad ! *. 

11. 

Deci, pan'acum nici minister, 

Nici stafiile Iadului, 

Nu 'nfricoceaza pe boier, 

Semet ca varful bradului ! 

15 Dar a§teptati 0 yeti vedea! 

12. 

Caci este scris 'in prorocii: 

41Coconul cu coselele 

In casa pentru datorii 

0 sa-1 manance ielele s. 

20 .4a-i 0 scris, aca-i 0 drept ! 

13. 

Dela Galati la Mara§ecti, 

Nici iernile, nici verile, 

In veci sa nu calatorwi, 

Nici noptile, nici serile: 

25 Cad vai de capul tau!

ADDENDA 319 

CONJURATIUNEA LUI FIASCO') 

Epopeie In 156 de persuri 

Sumar: Sa prfing sau sa rfid? Si tac sau sa spui? Ce stint boierii 0 

unde e liens al d-lui Rosetti? Enumeratiunea luptatorilor Romfini 9i ... 

Ovrei, dar nu Turci, 9i nici Turlaci. Un nume Iiganesc, care nu se impaca 

cu poezia. Cum oglinzile servesc la formarea poporului. Discursul d-lui 

5 Manolache Epureanu din care se na§te un nor... fried ploaie. Discursul 

d-lui Costafor, care se sffirmte prin cuvantul i 

in War I t. Discursul 

d-lui Arsachi, alunecos ca 9i capul d-lui. D. Boierescu desleaga nodul 

lui Gordias. D, Cogalniceanu e responsabil chiar pentru pacatele lui 

Adam. Situaliunea d-lui Docan faca cu çampania, 0 efectele acestei 

10 situaliuni. Cine a ramas de rfis? 

15 

20 

Imi vine a pMnge ; dar trebui sa rod: 

Cad lucruri ciudate in Camera yid ; 

A9 tace... dar pofta-mi puind-o in cui, 

Cfind vorba-i de /eara nu pociu sa nu spui. 

Am limba, am gura, am voace, am piept: 

Voi rade, voi spune... ce dar mai (wept? 

Si 9tiii ca ciocoiul, in fapta'n cuvfint, 

Ca dracul, imeala supt forma de sfânt; 

*'ades, judeand de pe imbletul sau, 

Biet omul mi-1 crede cii-i chiar Dumnezeu! 

Rosetti, bun'oara, odata ni-a spus, 

Ca vede'n Bibesco un alt lisus ; 

, tare'n credin.ta-i, urmeaza d'atunci 

La zece,... mai multe zecimi de porunci I 

1) Aghiufa, n. 19 [19 Martie 1864], p. 148-150.


Rosetti-i o pada: aunt alti mai cu cap, 

Cari, toate ca toate, de laturi nu scap ; 

Deunazi poporul intreg romanesc 

Era si se... lasii sa vá povestesc. 

5 Boierii in tainfi tinned divan: 

Otetelesano i Iancu Docan, 

Arsachi, si Cornea si cel Costafor 

Pe care Ovreii de rabin 11 vor, 

Un domn Niculesco, un domn Boieresc, 

10 Doi frati Epureni (frati, nu ma 'ndoiesc), 

altii, pe care tu daca-i cunooi, 

*tii bine ca nu sunt nici ageri, nici prosti, 

Dar ceea ce se zice: nici-turc-nici-turlac, 

Ce dara ?... proverbul o spune, eu tac I 

15 S'aduna boierii la Otetele 

Un astfel de nume e chiar o bele: 

In dreapta, in stanga, U stramb, ii sucesc... 

Degiaba ! ca versul e tot tiganesc ! 

Voi spune dar numai, ca locul vestit, 

20 In care ciocoii acuma au venit, 

Era un salon cu atatea oglinzi, 

Incat nu vedeai nici parete, nici grinzi ! 

Se uita boierii in sus si in jos, 

Se uita din feta', se uita din dos : 

25 Oglinzile fac ca oricare ciocoi, 

Rasfrant de lumina, se schimba in doi, 

In patru, in zece ... mai multi Niculesti, 

Mai multi Costafori si mai multi Boieresti! 

Sarmanul Arsachi privea in oglinzi 

30 Vr'o zece ca dansul plesuvi si Mr' dinti, 

Iar fratii-Epurenii de sigur ca'n veci 

N'au dat pan' acuma de alti douazeci ! 

Boierii se 'ngamfa si striga in cor: 

t Aci in salon e intregul popor ! 

35 Apoi cel mai mare dintre doi Epureni 

Incepe : i Boieri moldoveni si munteni! 

Pan'azi cu Guvernul am fost noi prea buni, 

Facand11-1 o suma de concesiuni.

ADDENDA. 321 

Nu-i vorba, ca buna credinta era 

D'a nu da nemic 0 nemic d'a lucra, 

(1Nu-i vorba... dar fie oricum, e probat, 

a Ca multe am dat 9i prea mult am lucrat! 

5 Acuma va 'ntreb: de-om merge tot a9a, 

a Ei tot vor mai cere, 0 tot vor lua ; 

o Lida la sfarOt vom ajunge cci noi 

e A fi patrioti... cople§iIi de nevoi !* 

Tacere. Pe frunIi se Ifileqte un nor. 

to In fine, cuvantul li-1 ia Costafor: 

Eu crez, ca pozilia noastra oricum 

Nu-i tocmai a§a de grava acum. 

De 'ntAi sa vedem: ce-am fiicut? multe legi, 

Din cari pentru leara nimic nu alegi! 

15 Control? pensiuni? posturi? drumuri de fier? 

4 Acestea-s rnenite chiar pentru boier ! 

Mo§ii inchinate?... ne pasa inrcin, 

4 Cii doare p'un popa, 9'un popa strain ! 

Instruclia ?... vorba ! n'or merge la Icoli 

20 Claca0i batuci, fall parte 9i goli! 

Din legea penala am scos la pustii 

Constrangerea pentru... o 9tici... datorii! 

In fine, o zic, o repet, o deelar: 

4 Sri nu desperain de p'acum In zfidar !* 

25 Vorbi Epureanul, vorbi Costafor ; 

Vorbeite Arsachi de vorbele lor: 

De'ntai recunowe a ei arnandoi 

Sunt vrednici d'a fi 'mbrtuco9aIi de ciocoi; 

Ca unul li altul au spus adevfir, 

90 De0 se cam iau in opinii de par ; 

Apoi el urmeaza: a In oricare cas, 

o 

Mai mult de fficut de p'acum a ',tunas. 

E legea rurala, e votul intins... 

D'om da noi §i. astea, curat ca ne-am stins ! 

35 e Dar e §i mai eau, sa se afle cumva, 

Cii noi legi acestea nu vrem a le da. 

A9 vrea a le da, §i al vrea sa nu dam: 

Politica cere mereu s'amanam ! 

21

322 

SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE 

Adfinca tristeTe cuprinse pe to-0, 

Cfici tali d'opotriva sunt marl patrioli. 

D'odatfi se scoalfi cel om Boieresc 

Si zice: 41 Al vostru eu chiar ma numesc. 

5 a Admir ce-au vorbit oratorii tus-trei, 

* $i are dreptate oricare dintre ei. 

* Noi mult am lucrat... ne-am fficut populari ; 

Dar joeul a fost tot cam joc de colcari. 

Poporul repeta ca un papagal, 

10 C'al &Au Parlament e nespus liberal. 

4 

Da-ci jos ministerul, zicfind orice'ci vrea : 

Gfisirea de clenciuri, nu-i sarcinfi grea. 

Din noi sfi elegem un nou Cabinet, 

4 $i atunci vom lucre ... vom lucre la buget ; 

15 * Iar legea ruralfi si votul lfirgit 

* 

Vor sta 'n aoeptare d'un timp fericit ; 

* Si Camera tot din plamani va sbiera : 

Guvernul s'opune, Guvernul nu vra ! *. 

Aplaude ffisunfi. Oglinzile crap. 

20 a 

Halal Boerescu! ce cap, bre ! ce cap ! * 

Indatfi se scrie trei coale de blam, 

In care 'ncepfind dela tata Adam 

Pacatele toate fficute pan'az 

Lui Cogfilniceanu s'aruncii 'n obraz ! 

25 Boierii citesc, recitesc, iar citesc, 

Adaoga, schimbfi, ImbunfitdIesc, 

Pun virgule, puncturi, exclamaliuni ; 

In fine, fac sute si mii de minuni, 

Voind ca sfi fie perfect al lor op, 

30 i astfel s'ajung6 d'a-dreptul la scop, 

S6 cazfi ministrul, sfi mei in praf : 

CAci sufere teara prin lipsa de jaf, 

Cáci geme poporul vfizand cu fiori 

Ca i se anurk/fi un alt viitori ! 

35 Acuma ciocoii la masa se pun 1): 

Bucatele-s bune si vinul e bun ! 

Sfi bea, sfi mfinânce : hrisovul din ceri 

Atfita de lucru a dat la boieri ! 

1) In text:'Acuma ciocoii la masa 83 pun [Ed.].

ADDENDA 328 

Pe stridii Iampania curge spumAnd, 

Butelcele iute despare pe rand, 

$i iata, pAn'ce ea adus bla-rnanja, 

Docan bini9or sa 'mbatase deja, 

5 $'atuncea promite, crezAndu-se treaz, 

Ca'n Camera el va citi, ca viteaz, 

Chiar mAini matiunea ... Facestea zicAnd, 

Se plea pe masa Vadoarme curind ! 

In vis ii apare ministrul primar, 

to Ce-i cade 'n genunchi 9i-1 tot roagi 'n zfidar, 

Sa nu-1 vedepseasca, cii-i mare plicat... 

Dar mAndrul Docan doarme ne 'nduplecat ! 

Aci ma opresc, caci am vrut sa descriu 

Aceea ce alTii oH *tiu, oH nu ytiu ; 

15 Pe cAnd rezultatul e prea cunoscut: 

Ciocoii degiab'au mâneat Ili-au baut! 

A doua zi'n Camera, dupa-al lor plan, 

Citeqte propunerea bietul Docan 

$i cere ca blamul sa fie votat... 

20 Atunci prim-ministrul zAmbind s'a sculat, 

$i-a 9ters ochilarii, din ochi a clipit, 

$i zise: *mit credeti ca sunt fericit; 

e De nu WI mai plac §i de nu ma mai vre0 

a 

A merge p'acasa de indata puteci !* 

25 Ciocoii In clipa se moaie de tot 

$i blamul In fala muri fai' de vot, 

Incat chiar de rAs au ramas tuturor: 

Arsachi, Docan, Epureni, Costafor ... 

21*


P. 

SA VORBIM ROMANESTE! 

Cugetarea romaneasca 

Are portul romanesc: 

Nu lasaIi dar s'o ciunteascii 

Cei ce limba ni-o pocesc. 

5 Gaud Romanul se 'ndarje5te 

Din IaVana cand mi-1 scoti, 

El-li toarna romane5te 

Un blfistem de iiteapte colio. 

Cand de dragoste s'aprinde 

to El vorbe5te lin 5i bland, 

beat dorul te cuprinde 

Dulcea-i vorba ascultfind. 

Niciodata aka limba, 

De pre buze romangti, 

15 Nu se 'ndoaie, nu se schimba 

Dupl.& gandul ce gande5ti. 

La manie, la iubire, 

La suspin 5i chiuit, 

Dupa chiar a noastra fire 

20 Graiul nostru e croit. 

La iubire, la manie, 

La chiot 5i la suspin, 

România-i Romania 

Cu fagur 5i cu pelin. 

9 Amicut Farraliei (Gherla) cursul III, semestrul II, 4116 Decemvrie 1879, 

94-95, 

I)

ADDENDA 325 

Sucind limba romfineascfi, 

Stricfind graiul striimorsc, 

Dupfi moda fran/uzeascift, 

Sau cu modul latinesc, 

Ne-am strans mintile cu fracul 

Si simIul ne-am Imbrficat 

Cu haina, de unde dracul 

Copiii 9i-a in/fircat. 

Românimea cat trfiielte 

Graiul nu 9i-1 va rasa; 

Sec vorbim dar romdnefte. 

Orice neam in limba sal


ALEXANDRINAE NUGAE 1) 

Poetul nu mai este bun 

Dealt la regi sä fie slugfi 

Si sfi-i tot spele cu &Spun 

De lingu5ire §i. de rugs, 

5 Fficfind din pupfizi pfiun ! 

Iar de cumva el nu se 'njugfi 

A. eerie versuri kiar pe-un tun 

Sau pe vr'o brânzfi de Azugfi, 

Atunci semeltil cfipcfiun 

10 Se vede 'mpins cEi o svarlugfi 

Si Curtea-i striga cfi-i nebun ... 

Indrugá dar prostii, indrugfi, 

Trecand ca fumul de tutun ; 

Dar NeamIul tti va zice : Pun ! 

C.0 Baailtaxog 

9 0 copie transcrisi cu litere majuscule ca sa nu se recunoasca grafia autorului 

se gfisegte In Mapa I din manuscrisele lui Hasdeu, depuse la Academia 

Romani. Nu avem de gtire daca aceastä poezie a fost publicata undeva. Dupa 

continut, pare a fi scrisä Intre anii 1869-1871, cand Hasdeu purta cunoscutele 

polemici antidinastice in Traian vi Columna lui Traian. (Ed.).

APARAREA LUI B. P. HASDEU IN PROCESUL DE 

PRESA AL NUVELEI DUDUCA MAMIJCA* 

In procesul de presa, intentat * de catra d-1 procuror al cur%ii 

criminale, pentru epizodul Emiliei, in§irat in romantul s Duduca Mamuca t; 

pronunlat In 3 Iunie 18613. 

Maxima de nihilo nascitur hietorie . . . 

Propergius; II, I 

Dupre toate legile lumii, D-lor, o singura villa, fie ea cAt de grea, numeasca-sä 

ea crima, delict, contravenlie, sau altfel ; o singura villa, fie ea eta 

de pipaita, nu poate atrage asuprali douft pedepse. BazAndu-ma pe acest 

principiu juridic universal, a§ fi In dreptul meu a respinge din capul locului, 

5 in cAteva cuvinte, procesul, ce mi se ofere§te prin bunatatea d-lui procutor. 

A§ putea sa vii spui ca, fiind profesor la Colegiul Superior de aice, am fost 

destituit, Inca dela 18 a lunii trecute, tocmai din cauza pasagiului foii mele, 

pentru care voi%i sa ma mai judecaIi o data ; nenorocitul pasaj despre Emilia 

§i muma-sa! nefasta pagina 43 ! Destitucia mea, D-lor, este o amenda mai 

£0 mare decAt toate cAte le prevede o lege de presa, §i, pe de-asupra, ea este 

pentru mine chiar un fel de pedeapsa de moarte. D-voastra §tilicardupre legile 

scolastice, profesorii colegiali se numesc pe vieucti. Oare-i zip ? Deci, desti- 

tircia unui asemenea este curmarea vietii 

lui, ca §i taierea capului. Tot dupre 

acele legi, ca profesor colegial superior, eram indreptatit a avea Oat la 

15 moarte cAte 1000 lei pe luta. Am acuma 26 de ani §i, prin urmare, dupre 

teoria probabilitàii i dupre table de mortalitate, lesne pot sa mai traiesc, 

cu voia d-lui procuror, cel ptrcin 24 de ani. Aqa dark destituTia mea este 

o 

ca §i o amenda de 280.000 lei, cuveniti pe 24 ani. Unii din D-voastra nu 

mi-ar ingadui, poate, decAt 12 ani de viatil de acum Inainte ? Fie, D-lor, 

§i znai jos ! fie numai 6 ani ; §i tot Inca legea presei nu statornice§te nici 

pPntrn o criinä o amenda de 70.000 lei ! Iata ceea ce mi-au facut Emilia 

1) Lumina III, n. 17, p. 65-74; Apdrarea Redactorului. 

1)


9i cu mumg-sa! AO avea tot cuvfintul, D-lor, numai &mak a mg jell; iar 

nu ca sä mg aruncaIi colac peste pupget inteo pricing de mai 'nainte judecatg 

9i osanditg, ba Inca ce fel! 

Totu9i, D-lor, am trei puternice motivuri pentru a nu ma margini cu 

5 argumentul de mai sus: globirea 9i inmormfintarea mea prin destitutie. 

1. Am fost dat afarg larg 3 fi intrebat 9i ascultat, fail a se fi Implinit formalitg/ile 

prescrise, hurduz-burduz, cum nu se mai face nici peste Dungre ! 

Nu recunosc dar aceastg purtare a d-lui Ministru de Culte 9i. a feluritelor 

lo 

15 

20 

25 

30 

35 

40 

consilii 9i comitettui de instruc/ie publica mari 9i mici, dincoace 9i dincolo 

de Milcov ; n'o recunosc, fitrii numai ca un act ab irato, cum zic 1egi9tii, In 

contra cgruia Imi rezerv dreptul a protesta la oportunitate. 2. Procesul de 

faIä este pentru mine cel dint& proces de presg, adica, pentru un jurnalist 

el este ca 9i cea dintAi batalie pentru un osta9 sau cea dintai punere in aeu- 

zare pentru un procuror. N'a9i dori ca lupta mea sg se parg a fi prea uqoarg. 

Voesc eu insumi a-mi inchipui =leer, ci acuzatorul meu e un adversar 

primejdios 9i plin de putere ; 9i cg, pentru a veni la capgt, imi trebuie9te 

toatfi ghibacia unui bun gladiator ! 3. A fi acuzat nu este Inca a fi criminalist. 

Cine ar mai fi slant, deed o singurg para ar ajunge la rostirea osandei ; zicea 

impgratul Julian. A9a dar, un acuzator prime9te asupr5.-9i o sarcing foarte 

grea 9i adesea nepracutfi, citand pe cineva inaintea tribunalului: el trebuie 

sfi dovedeasea vine, sau altminteri devine vinovat el insu9i ! Nu ma voi 

mul/umi, D-lor, cu absolulia D-voasträ dacg ea nu va fi inso/itg de tragerea 

la rgspundere a d-lui procuror pentru neintemeiata cglcare a lini9tii unui 

cad-teen. Mai pe scurt, din cele spuse vg incredinla/i, nu numai a nu ma 

acac de destitu-cia mea din postul de profesor, ca de un mijloc de a scapa 

de nepgrtinitoarea D-lor voastre judecata, ci, tocmai din contra, Inca cer 

eu insumi a se desbate cu toatg scumpdtatea procesul, care mi-a procurat 

placerea de a ma afla Inaintea acestui respectabil tribunal ; o cer, D-lor, 

pentrucfi resping cu desiivfir9ire validitatea destitirciei mele ; pentruca 

prin apararea mea se va reinal/a caracterul foii mele; 9i, mai in sfar9it, 

pentru a cadea nevinovatia mea pe capul invinovittitorului meu. 

D-1 procuror zice cà pasajul de pe pagina 43, In Nr. 15, in care eu descriu, 

in ce mod o mama a economisit pe fiica-sa Emilia, inlocuind-o pe 'ntunerie 

in privirea amantului ; d-1 procuror zice cd acest pasai d la Paul de Kock, 

in9irat In romantul meu Duduca e 

Mamuca *, ar fi contrar moralitacii pu- 

blice, qi s'ar osfindi prin un articlu oarecare din legea presei. Deocamdatii, 

sa lasam insu9i articlul de o parte, pentru a reveni asupra-i mai in urma 

cu ni9te arme tot a-at mai lovitoare. 

Dintru intai sli cercetam numai: pasajul este el oare moral sau nemoral? 

§1 &keg voi isbuti si va probez, D-lor, ca el nu e nici decum nemoral, apoi 

atunci las pe to-ci d-nii procurori sa-mi gEseasa articli, prin care s'ar putea 

opri... ce? ceiace nu este nemoralitate ! Aflgm o singurd cale, pe care e cu

ADDENDA 329 

putinta a se constata moralitatea sau nemoralitatea publica a pasajului 

despre Emilia oi muma-sa ; anume sã cautam In ce mod primeau alte pasajuri 

de acest soiu popoarele vechi i noun, strainii i RonAnii. Aveti, D-lor, 

vreun alt mijloc de constatare? Cred ca nu mi-1 pute.ti arata ; cad, dad' 

5 pasajul in chestie are nenorocirea a mr placea in minutul de fall unui domn 

cutare sau cutare, aceasta e Inca departe i prea departe de a fi un argument 

de nemoralitate publica, ci numai de gust individual. Istoria literaturilor 

oi judecata cea sling/tolled, iata ceiace ma va ajuta a dovedi onorabilului 

tribunal ca lucrurile nu sunt atilt de negre, precum ele s'au phut a fi resit) 

pectabilului d. procuror ; i apoi, dupa aceia, bucuros voi trece i la legea 

presei, i la raspunderea acuzatorilor, 0 la orice yeti voi, D-lor ! 

Ar trebui sit vorbesc trei zile i trei nopti in oir, pentru a putea enumera 

o a miie parte din pasajurile analoage i Inca mult mai descoperite,..me_ne'ntfimpina 

In literatura veche Exemplul cel mai oboteote cunoscut i, totdeo- 

15 data, cel mai cu .greu_ de a se osAndi., este, faraindoiala, Cântarea Ciintarilor 

a a inteleptului Solomon. Citit-ati, D-lor, pe Grecul Aristofan?srt 

nu-1 citi cumva. caci yeti fi siliti altminte a inienta un Faces de presa 

cenusii celebrului comic. Din Latini, Ovidie, Petronie, Apuleiu, P1autratc., 

vor trebui amendati cu nu otiu eke mii de lei 0 surguniti l monastire pe 

28 nu otiu efite lunLpe temeiul articlilor d-lui procuror ! Apoi treand la lite- 

, , 

raturile moderne, nici yeti fi In stare a inchipui vreo pedeapsa destul de 

aspra pentru Francezul Rabelais. Italianul Boccacio, Englezul Shakespeare, 

Neamtul Goethe, etc. i cu toate astea, aceoti autori se numesc per 

excellentiam clasici §i se recunosc de toata lumea, ea modeluri, ca urieoi, 

ca luminile literelor ! In literatura romfina ao putea sa vä citez, D-lor, mai 

25 

30 

35 

40 

multe nemoralitaii din a Bondarul *, din a Niehipercea a, din scrierile d-lui 

V. Alexandrescu-Urechea, etc. ; dar ma tern, ea sa nu le tagaduiti, cam cu 

drept, insuoirea de literati 0 sa nu vi se para poznao a auzi aceste nume 

obscure dupa ce am insirat pe capeteniile literare antice oi moderne. Ala 

dark D-lor, voi alege numai pe fruntaoii. junei noastre literaturi: d-nii 

Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi. . oi, fara a ma multumi 

cu o simpla mentionare a opurilor acestor genii nationale, voi aduce chiar 

textele lor, deoi aunt sigur ca. nu se aflfi aice nimeni care sa nu le fi citit 91 

admirat in mai multe randuri. Eu unul otiu bine, D-lor, ea a, preferi a 

petrece in iad cu un d. Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi..., 

cleat sã casc gura In imparatia cerului in societatea unui a Bondar s, S 

Ni- 

chipercea a sau d-1 Alexandrescu-Urechea! Totuoi, mai inainte de a incepe 

cu citatiile mele, sunt dator a va preveni, D-Ior, ca mi s'a fost harazit prea 

putin timp, abia cfiteva zile, pentru a pregati apararea mea contra unei 

acuzatii care, de ar fi ea temeinica, rn'ar aduce la o osAndi de mai multe 

luni, in puterea articlilor d-lui procuror. Astfel, imi era de tot cu neputinta, 

inteo singura saptamana sau ceva mai bine, a extrage din autorii români

330 SCRIERI LITERARE, MORALE N POLITICE 

toate pasajurile de felul celui incriminat in foaia mea ; am cules dark' numai 

precilt imi adusei aminte in repejune ; doufi trei bucati.... insi tot Inca prea 

deajuns, pentru a demonstra deplin una din douA: sau pasajul meu e nevinovat 

i atunci e vinovata acuza/ia lui; sau pasajul e vinovat i atunci sunt 

5 vinovaci toi autorii noori cei mai de frunte, prin care se ffileoe literatura 

romini, ffiri care ea ar semana cu *Kea irocheza sau otentotfi, i cu care 

bucuros a impfirti, D-lor, in mice imprejurare, i laurul, i culpa! 

De curind s'a tipfirit aice, in E9i, vodevilul d-lui Alexandri, representat 

de mai 'nainte pe seen& i intitlat: *Rusaliile in satul lui Cremene*. Prive- 

10 ghetorul Resvrfitescu e zugravit curtenind pe frumoasa vätiviVa Susana. 

hart dialogul: 

15 

Respratescu. Susano, tii una? 

Susana. Ba nici doufi. 

Resvratescu. Imi vine sfi mfi prind argat la voi. 

Susana. Pentru ce? 

Resvnitescu. Pentru vorba ceea: Decit a bfirbatului mai bine a argatului 

*. 

D-voastrfi tnçelegeçi foarte bine, D-lor, ce vra sfi zici: a cleat a bfirba- 

20 tului, mai bine a argatului *. Ma mir, zau, cum de nu strigfi d-1 procuror: 

acesta e un principiu anti-social ! iffirbaIii se desmooenesc in favoarea 

argalilor ! ian sä cfiutim la articlii legii presei ! ian un proces ! etc. *. 

In a 

Cirlanii *, vodevilul d-lui Negruzzi, jucat la teatru ielean in 1849 

si reprodus prin tipar in 1857, adicii deja sub aspra domnie a legilor de presa, 

25 un taniir cucona9, Lionescu, cere In versuri dela o tânfird Iarfinculi, Voichita, 

ca si-i deie... iatfi sa vedeli ce anume sfi-i deie: 

30 

Voichica. Nu te 'nteleg. Spune ce vrei dela mine, cuconalule? 

Lionescu. Cfind babaca la neneaca 

Vre un mic favor cerea, 

Neneaca cu. bucurie 

Dorinça Ii implinea ; 

Tu fä cum fficea neneaca, 

Eu voi face ca babaca *. 

Iati, D-Ior, in piesa d-lui Negruzzi, intalniti inca o neneaci ca i in 

55 romainul meu; ba Inca o heneactt, care face nu qtiu ce cu babaca, a9a ca 

s'o oie i copiii! Acest pasaj este el oare mai moral deck quasi-nemoralitatea 

mea ? Si insemna%i, D-lor, cá elevii gimnaziali au jucat in ist-an 

aceastfi pies& sub direclia d-lui Maiorescu! 

Dupfi d-nii Alexandri i Negruzzi, se cuvine un loc9or d-lui Bolintineanu, 

40 primul poet de peste Milcov, cum zic unii si altii. Ei bine ! in romantul sfiu

ADDENDA_ 

* Manoil i, tipfirit la Iaçi nu tocmai a5a de mult, eroul este zugrivit primind in 

odaia sa un card de acele fete ce n'au nume in societate, in urrnfitorul chip: 

e Abia intrartim In casti, i lacheul imi anunVii sosirea unei fiice a Vinerei. 

Zisei sk intre. 

5 - Cum te chiamä, draguliVi? * intrebai... 

Din ce taramuri vii, neiculita ? imi rtispunse ea. Aoleo ! una este Zlatca 

Evreica, dela munte pani la Dunfire, in %am Romaneasci... 

Dupfi aceasta veni una, Inca copi15, 1nc5 novice: timidfi i sperioasä ca 

o pfisfiricii prinstt in la/. Ea pleca ochii 5i 'Area cä ro5e5te de meseria ce 

to uneltea. Aceasta veni insolita de murnfi-sa. 0 mumfi ce-O aducea copila, 

stt o sacrifice pe altarul viciului! o mumal... 

U5a se deschise ; toatii adunarea batea in palme. 

Era Mfirioara. 

Cine-i stapanul casei? mtt Intrebti ea. 

15 - Iata-1! ii easpunse unul; Manoil... 

Vede? intreba ea pe un june. 

Vede, ii rfispunse acesta. 

Loveoe colea! imi zise Mfirioara, intinzandu-mi maim. 

Ce af intrebat de vtid? 

- 

.2o Nu imelegi limbajul nostru?... ai bani? iati ce am intrebat. Dar 

Rita* Crea-ca, Despinca, Fata-Cucoanei !... Sà traiasci Sultanul !... ah ! cat 

am si te iubesc!... 

De maine inainte. 

De maine ? nu voiu... din astä scarf ... *. 

25 0 mama, Ei-lor, care-O vinde fata, e mai nemorali deck acea care se 

jertfeoe gratis in locul ei, ca in romancul incriminat din foaia mea I D'apoi 

Zlatca, Marioara, Crewca, etc. !! De ce dari nimeni nu s'a sculat O nu se 

scoalà contra nemoralitaIii d-lui Bolintineanu? De ce d-le procuror ? 

Am ajuns acum 5i la ilustrul Eliad, until din parin/ii literaturii gi fun- 

30 datorii jurnalismului la Romani. Intr'una din foile sale, d-lui satirizeazg 

sistemul ortografic al unui oarecare ministru de finarrce, zicand: 

4 D-1 Sarsaila cu iataganul de brim scrise intr'o zi cantata, 5i dete unui 

subaltern s5 citeascti. Acesta era mai a5a de p5ctutos la scris O la citit ca 9i 

d-1 Sarsail5 (pentructt: tel maitre, tel palet, zice Francesul). Vorba li era despre 

.35 criza financialti ci despre crecterea dobanzilor sau a cametei; pe hartie era 

scris: a 

se intinde foarte mult camata... *. Subalternul citi: e se intinde 

foarte mult ca mka... *. 4 Ba ca mtai, strigi infuriat d-1 Senate_ *. 

Iatti dar, sub pana d-lui Eliad, o femee 4 care se intinde foarte mult *; 

ba Inca tocmai o mama, ca i In pasajul romanlului meu, cel ctizut in ochiul 

d-lui procuror ! Ce obscenitate ! Ce nemoralitate ! Ce delict 1 Revolta-se 

sty 

331

5 


acuzatorul meu i teargfi pe Alexandri, Negruzzi, Eliad, de pre fala pfimantului, 

inlocuindu-i prin doctori i 1icen0a0 de acei cari n'or sfi aibfi in 

veci procese de presfi dintr'o cauzfi foarte simplA: ei sau nu scriu nimica, 

sau scriu nimica! Inc At li se aplicA maxima cea strfibunfi: ex nihilo nail fit. 

Sunt acum doi ani, D-lor, de and d-1 ban Alecu Balica publicfi din manuscriptul 

rEteria* [al] celebrului nostru poet epic Beldiman. Nu mai departe 

decAt pe una din cele de 'ntAiu pagine, ma intampinfi urmfitorul portret 

al junelui fiu al postelnicului Rizu: 

4 Ingthnfat in a sa slava, ades la curte mergea, 

10 Iar maica-sa dupa dAnsul in gura mare plAngea ; 

Bocindu-se ruga grecii i pe mare i pe mie, 

SA nu-1 lase di se culce noaptea far& ghigilic, 

Franzolfi, pui de Oink ciorba sfi-i dea de mAncat, 

i noaptea doua saltele sa-i a9tearnA de culcat ; 

15 4 Un pruncar a9a in oaste, ce dracul ar fi lucrat ? 

t tiu, cfi dact-1 prindea Turcii prea mult s'ar fi bucurat s. 

0 Doamne ! i legea presei sfi fi suferit In 1861 o astfel de apologie a 

obiceelor turce9ti ! i editorul, venerabilul d. cavaler Balica, n'a fost tras 

inaintea fe-cei procurorului de atunci ! E vederat, D-lor, ea in doi ani RomAnia 

20 a facut un mare progres juridic: mai cleunAzi se trecea cu vederea dragostea 

turceasca ; astäzi se pune in acuza/ie pAn' i o intrigfi curet europeanfi, ca 

acea din Duduca MAmuca sI 

Dar cea ce intrece toate eitapile de mai sus, lAsAnd departe in urnifi pe 

d-nii Alexandri, Negruzzi, Bolintineanu, Eliad, Beldiman... ; cea ce covar- 

25 Sqte cu o mie de po9ti istoria Emiliei i cu mumii-sa ; sunt faimoasele poezii 

ale lui Conachi. Cine oare nu le cunowe ! Voi BA recitesc, D-lor, numai una 

din ele: 

Aseara, de-un veac trecut, 

SA gust hazul m'ai fiicut, 

30 

e 0 ! doamna mea cea miloasfi ; 

35 

40 

4 Si. s cred efi n'ai oprit 

o 

Nici un lucru nejertfit 

4 Din cAte ai mai frumoasä: 

Ochi, gurita, piept 0 sin, 

4 Voi la care en ma 'nchin, 

4 i tu rai ascuns prea tare, 

4 Pomeni0 necontenit 

4 CAt sbucium i vAnzolit 

e 

Ai avut cu luptA mare.

Cum simteam cã se bätea 

e Inima ei subt a mea, 

Cu rfisufluri Indesite: 

Piept pe piept tot apasfind, 

5 s Gurita guru muscand, 

Titisoare desvfilite.... . 

ADDENDA 333 

Poezia lui Conachi, precum vedati, D-lor, nu e o sadea-descriere a dragostei, 

ci Insl mecanica voluptfitii: un curs practic ! $'apoi stiti oare cine 

a fost editorul? o damit, principesti Vogoride, al direi simtfimant moral este, 

10 in ori-ce caz, mai desvoltat deck al ori-si-carui blirbat, fie si al mini... 

procuror. 

Scrierile lui Conachi sunt in mainile tuturor si nimeni nu se scandahzeazi 

! Fost-a vre-o-datfi macar o vorbfi despre procese de press, despre 

articlii legii, etc.? Intreb pe 1118110 acuzatorul meu si d-lui... tace ! 

15 Dupre ate am spus, judecati, D-lor, dacfi bietul pasaj de pe pagina 43 

a foii mele ar fi cfilcând cht de putin asa numita moralitate publicfi? Un 

romanist, un poet, un istoric sunt portretistii societfitii: vinovati-s ei oare, 

zugravind-o cum ea este? In vodevilul d-lui Alexandri e nemoral priveghetorul 

Resvrfitescu, iar nu d-1 Alexandri; In piesa d-lui Negruzzi e uemoral 

20 cuconasul Lionescu, iar nu d-1 Negruzzi; in epopeea lui Beldiman sunt 

nemorali Turcii, iar nu Beldiman; si ET( mai departe. In romantul meu 

eine oare este nemoral? acel tip studential, care e infaticat ea eroul intrigii ; 

tip, ce 'icor se poate adeveri, din nenorocire, in toate universitfitile Europei ; 

iar nici de cum romanistul! Desvfilind In toatfi golitatea lor, inaintea popo- 

25 rului atenian, mfirsavele desfranfiri ale lui Timarc, Eschin zice: I 

Nu e vina 

mea, dacii In tabloul unei asemenea vieti mi este cu neputintii a alege 

trasfituri i culori morale... o s fiu snit a-une-ori a-mi ingloda graiul *I 

lath' teoria scolii realiste in literaturii! Iatri pentru ce Cantarea cantfirilor, 

kristofan, Ovidie, Petronie, Apulei, Plaut, Boccacio, Shakespeare, Rabelais, 

so Goethe, Alexandri, Negruzzi, Eliad, etc. nu sunt rfispungitori pentru caracterele, 

depinse in opurile lor ; nu sunt si nu pot fi nemorali ! Nemorali 

sunt aceia ce se recunosc pe sine In atari caractere si le prigonesc sau defaimfi 

din egoism ! Nemorali sunt aceia, ce n'ar voi ca lumea sä-i afle cinel 

sunt ! 

35 Mai 'nainte de a pfisi in materie, o sfi vfi fac, D-lor, o observatie de prima 

importan, prin care se -va proba vfizAnd cu ochii, ce pret poate sh aibe 

acuzatia de nemoralitate publicfi, intentatfi pasajului despre Emilia si muma-sa. 

Dupa teoria d-lui procuror, ar fi nemoral a scrie despre lucruri nemorale. 

Oare puteti tgdui, d-le acuzator, acest rezumat al cuvintelor 

4o d-voastre? Nu puteti. 0 stiam de mai inainte! Ei bine, D-lor ; dacii d-voastre 

yeti gasi cu cale parerea d-lui procuror, apoi atunci parch inciva nu

334 SCRIEEI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

inscrien si publican pe toata ziva actele cele mai neertate, atfirnate de jurisdictia 

tribunalului. Eu am scris numai despre dragoste, pas grand'chose; 

pe and d-voastre desfasuran omorurile, furtisagurile, otravirile, incestele, 

etc., etc. Oare cine ar fi mai vinovat? Au de ce d-I procuror nu vfi inten- 

5 teaza d-lor voastre un infricosat proces de presa? Oricine ma acuza pe mine 

pentru a fi depins devergondajul unei babe cata numai cleat sli acuze si 

pe judecatorul, cel ce inregistreaza sute si mii asemenea petreceri ! D-voastre 

sunten confran ai mei, D-lor! D'apoi Inca insusi d-1 procuror, acuzand 

scrierea nemorafitanlor, scrie despre nemoralitan si, prin urmare, se acuza 

10 pe sine Insusi ! Iata la ce urmari conduce invinovanrea ce mi se face ! Oare 

va mai da mama, D-lor, a crede in nemoralitatea publica a paginei 43? 

Din desvoltarile de mai sus decurge, fireste, acea necesara consecinta, 

ca o lege de presa sau ca se zadarniceoe, lasand sa se furise In ea un articol 

opritor de a scrie despre vinurile societani; sau ca ea isi Imelege cercul de 

15 activitate, pastrand tacere asupra acestui punt. Legislana romana ne tufanseaza 

in treptata sa formare ambele aceste faze. Legea presei din 1856 

datorita lui Ghica Voda, opreste pe autori, § 44, lit. j a a ataca moralitatea 

publica s, si statorniceste la caz de delict, § 45, art. 9, a inchisoare la mona- 

stire dela 5 zile pana la 5 luni, iar arnenda dela 50 lei pana la 1000 lei *. 

20 Aceasta lege a avut puterea sa numai pana la promulgarea unei noua la 

1. Aprilie 1862. Intre 1856 si 1862, In curs de 6 ani, intamplatu-s'a vr'un 

singur proces de presa pentru scrieri nemorale? Nu! si nici a putut sa se 

intample, precum an vazut, D-Ior, caci ar fi trebuit sa cazii sub aceiasi 

osanda ton can scriu, mari si mici ! Legea presei de an a inlocuit pe acea 

25 veche, si astazi ea este singura in vigoare. Pastrat-a ea dispozinile § 44 

lit. j si § 45 art. 9 din legiurea lui Ghica Voda? Nici catu-i negru supt 

unghie ! Va intreb acuma, D-lor, care e mai bun argument al neaplicabilitani 

unei legi, cleat acela, cand ea se anuleaza fark a se fi aplicat vre-o-data? 

90 

35 

ao 

Aceasta e o recunoastere oficiala, D-lor ! Asa dar, si judecata cea sanatoasa, 

si istoria literaturilor, si pana si votul Obsteoii Adunfiri apara pe autori 

contra unei acuzani procuroriale de a fi atacat moralitatea publica. E curios 

acuma A aflam, pe ce oare s'ar fi bazand invinovantorul meu? 

§ 50 din legea presei din 1862 se rosteoe: a Publicarea sau reproducerea 

a facuta cu rea credinIa a unor veoi mincinoase, a unor documente inchi- 

a puite, falsificate sau pe nedrept atribuite altora, cand niste asemenea 

s vesti ar fi de natura a tulbura linistea publica, sau a vatama morala pu- 

Mica, sau ar fi de natura a aduce disprq asupra agennlor autoritani publice, 

va fi pedepsita cu o inchisoare de la o luna pana la un an, si cu 0 amenda 

a dela 50 pana la 1000 lei *. Iata pravila, D-lor, ce buna voinIa a d-lui pro- 

curor, in lipsa altora, a aplicat-o catre pasajul despre Emilia si muma-sa. 

Articolul repeteste de dour' oH cuvantul Ilve9ti e si apasa asupra zicerii 

documente s: un romanI ca 0 

Duduca Mainnca o, fire-ar el, D-lor, o colecne

ADDENDA 335 

de vefti 0 de documente? Uncle e glosarul juridic, care ar fi inzestrat pe d-I 

procuror cu aceastg curioasi definiIie? Articolul hotareste o pedeapsa 

minimum o Iunti 0 maximum un an, pe &And legea cea veche pentru atacuri 

contra moralitg/ii publice, rgsuflatil WA a se fi aplicat, nu cere cleat mi- 

5 nimum 5 zile 0 maximum 5 luni. Intre 5 zile si o lung, intre 5 luni si un an, 

ce mare deosebire, doveditoare totalei deferinli !titre delicte ! i nici e de 

mirare, D-lor, o pedeapsfi atAt de asprg pentru vela mincinoase 0 documente 

inchipuite, falfificate sau pe nedrept atribuite altora: §i nu numai atata, ci 

Inca publicate sau reproduse cu rea credingi 11 Acest delict e previzut prin 

10 insusi Codul Penal, § 253, Nr. I., 2, 3... *despre plastografie, jurgmfintul 

mincinos, mfirturia mincinoasti si vicleang *. Pentru mila lui Dumnezeu, 

D-lor, lgsaIi A se mai citeascg o datg, de doug, de zece ori pasajul incriminat ! 

Citici-1 din scoarVA 'n scoarftt, din stAnga in dreapta, din dreapta In stAnga, 

de sus in jos, de jos In sus, In toate direcliile putincioase... Cuprinde el 

15 oare mgcar o umbra de toate aceste imputfiri?! 

Acuma, D-lor, judecaIi intre mine si d-1 procuror. SfArsesc prin cuvintele 

lui Demostene in procesul &Au cu Mob: I 

Cer si rog, o ! judecatorilor, sit' vg 

amintiIi legile si jurgmAntul, ce 1-a1i depus mai 'nainte de a vil urca pe 

tribung !*. 

20 B. P. H. 

NOT.X. 

La rostirea acestei apgrgri a fost faIg un public nepilduit pang acuma 

in sala Curcii Crirninale, In cauze de presg: toads smintiina Esului, dupe 

espresia unui din auzitori ; peste doug sute de persoane, a cfirora simpatie 

25 pentru paritul isbucnea la tot pasul prin murmure de mulIumire. 

Dupg o desbatere, urmatfi in doug zile consecutive, 3 si 4 Iunie, majoritatea 

tribunaluhti, respingand pAra d-lui procuror, a venit la urmgtoarea 

incheere: 

eCurtea Criminala cunoaste pe D-I 1-1A5deu nevinovat de acuzalia, 

30 # ce i s'a Intins, si prin urmare, hotArecte: ea sA rAmAie liber de 

q reispundere in acest caz. 

4 Membrii: D. Gherghel, L. Catargiu, 

V. Forescu, S. Mano o. 

Intreb acuma pe toli RomAnii amici si neamici: cu ce drept destituitu-m'a 

35 D-1 fast ministru de Culte din postul de profesor colegial, pentru o scriere 

judecgtoreste recunoseutA ea nevinovatra Ina', acest tel ne pregAtim a-1 

descurca mai cu adinsul in unul din numerii viitori. 

B. P. H.

MICUTA 

TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT 

Un an mai thrziu, !In 1864, la Bucuregti, Hasdeu publicA In revista humoristicli 

pe care o conducea, Aghiuld, o noul versiune a nuvelei Duduca-Mamuca ; de astA 

datit, sub titlul Micufa. Trei zile i trei nopii din vieala unui student. In acelag an, 

nuvela apare In volum, la i Typografia Cesar Bolliac s, unde se tipArea vi Bu- 

b ciumul i Aghiuld. Este un volumag In 16 , de 102 pagini, care poarta sus, de-asupra 

titlului, indicatia: t Povegti d'a lui AghiutA *. Tot pe copertA, se gAsesc dot& 

citate: 

Da mihi fallere, da justum sanctumque videri... 

10 Was ever woman in this humour won? 

I'll have her... but I will not keep her tong 1 

0 scurtii prefatA prezintA aceastA not& versiune. 

Doamnelor i Domniloarelor! 

Horatius 

Shakespeare 

15 * FiindcA nu vA mai pot Ingela eu, invidia i egoismul nu-mi permit a lasa ca 

sA vfi ingele altii: aga darA m'am decis a vA Inchina o doftorie contra vicleniior 

« bArbAtegti. 

t Darurile, eroismul i suferinta sunt trei magnete pentru a atrage simpatia 

20 

o femeii. Ei bine! Feriti-vA a da peste daruri false, peste eroism fals, peste sufee 

rintd falsA... 

s 

SA nu o pAtiti ea Micuta, sau gi mai rAu! 

Autorul 

Doctor Artis amandi s.

POVEVI D'A LUI AGHIUTA. 

MICUTA. 

'FREI OLE SI TREI NOPTI 

MIL.V.I-1 UnTIIR LU171113:NT 

DE 

BOGDAN PETRIEIGO-INDEI 

Da mihi fallere, da justum sanetumque vediri., 

HORATIUS. 

Was ever woman in this humour won? 

I'll have her. . . butt will not keep herlong 

SHAKSPEARE. 

e` 0.1. 

1864 

Tqografia CesarBolliac Strada Scaune Nr 40. 

I Eh 

3I1DT 

. , 

-1 

!fp. 

10,,E;ri 

BUOTHESTI 

Coperta volumului 

MICUTA 

_

ADDENDA 337 

Micufa a fost republicata In foiletonul Epocei Literare In 1896.1i a aparut hie& 

o data In volum, cu ortografie hinoita, In 1923. In i Biblioteca Universala s, precedata 

de clout( notite ale lui Caragiale (54 pagini, petit in 8°). Textul este In 

general corect reprodus, cu exceptia catorva grave erori, care mutileazi uneori 

5 Intelegerea pasajului Intreg (cl. ex I te salut In asteptarea a treiei schimbdri 

la tap s este tiparit: te salut In asteptarea a trei schimböri la fag *, p. 25) . 

to 

Reprr1/,,,em versiunea din 1864., pastrand cat mai mult din particularitatile 

de lima sl de ortografie pe care le accepta Hasdeu atunci. Am pfistrat, tip dar, 

formele: Incungiurata, sum (sunt), catat (cautat), oara (oia), ochilari, giumatate, 

dupre, lampele, etc. N'am pastrat anumite monstruozitati grafice care nu corespundeau 

nici unui particularism fonetic demn de a fi mentionat (.z. din t do; 

i # si se # mut; diftongurile prin accent, etc.). Dealtfel, chiar Hasdeu, In vprsiunea 

1864, are ortografia nesigura i incoherenta. Scrie t frances si i franceza *;. 

cupea S si 4 

cupeui, etc. Greselile de tipar abunda; o parte din ele s'au transmis 

15 i retiparirii din 1923. 

22

M I CU TA 

TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT 

ZIUA INTAIA 

Aveam saptesprezece ani; eram student in drepturi la o Universitate 

germana oarecare, si Iineam cu chink trei odai au premier in casa d-nei Ana 

Pacht, veche actori/a in demisiune, a card unica fata, domnigoara Maria, 

copili/a de sasesprezece ani, aparuse atunci de curand pe scenfi, culegand 

s din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnisoare. 

Eu o numeam *Micula *, de9i era Nemloaieti, ba poate chiar pentru a 

era Nem/oaica: pe de parte, ca om, o iubeam; va sa zica o iubeam pe de o 

parte; pe de alt.& parte, ca Roman, nu-mi placeau lucrurile si chiar fetele 

nem/esti si, numind pe frumusica mea Micupi, prin inslisi aceasta o roma- 

10 nizam si o iubeam oarecum si pe de alta parte. 

Ce-i dreptul, era frumoasfi! Era frumoasä ca o Romanca! Avea niste 

ochi, .. culoarea si marimea nu imi aduc bine aminte ! Avea un par... 

de seama ochilor. Avea o guri/a... dar de atunci au trecut mul/i ani, si 'n 

mul/i ani am uitat multe feluri de guri/e ! n'am uitat numai ca Micula mea 

15 mi se parea a fi foarte frumoasii, neinchipuit frumoasa, frumoasa strasnic ! 

Contractul de chink se rostea ap: D-1 Ghi/a Taciune va plati d-nei 

Ana Pacht &ate patruzeci de fiorini pe luna, pentru trei odai si pentru ate 

cinci feluri de bucate la pranz pe zi, intre care s'un aluat ; idem cate o mancare 

serile *. 

20 A doua zi dupa mutarea mea in casa stimabilei doamne Pacht, intrai 

in apartamentele dumneaei, despar/ite de ale mele prin un lung, ingust 

si 'ntunecos coridor, facui o profunda reverinVi, zambii si...

I 

ADDENDA 339 

Ce mai faceci, cucoang? 

Sunt bine ; iar d-voastra ? 

Nu mai pulin. 

Mfi bucur. 

5 Duduca nu-i acasii? 

1i la repetiIie. 

Ma rog, cucoana ; la cite ceasuri sede-ci la masa? 

La doll& nesmintit. 

i mancati, ? 

10 Se incelege! 

Eram s va 'ntreb daca mancali tot aceea ce-mi trimeteti si mie? 

Da. 

MancaIi cu gust? 

Ce intrebare ! 

15 0, cat suntevi de fericita de a putea manca Cu gust ! 

D-voastra, pe semne, aye/IL stomah desorganisat? 

0 nu; dar imi lipseste gustul de mancare. 

Poate bucatele nu sunt bune ? 

Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoanii. Nu 

20 suM deprins a manca singur: in societate mancarea se pare a fi mai gustoasii, 

gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara. , . 

Sa sedeti la masa cu noi? 

Daca nu va fi cu suparare? 

Putem incepe chiar de astfizi. AO fost aseara la teatru? 

25 Am fost. 

Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei? 

Nu mi-a placut. 

Pentru ce? 

Domnisoara joaca cu prea mult foc. 

so Si de aceea nu va place? 

Da ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul positiv, 

rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca... 

Dar fi-va el atunci natural? 

Pentru mine. 

35 Cum asa pentru d-ta ? 

22*

340 SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE 

Natura mea fiind rem, receala pentru mine e naturalfi. 

Doamna Pacht trecuse paste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca veche 

actorica *Pune *, ea se socotea capabilfi a juca ori-gi-cand un rol tartar ; 

aga dar, pentru a vedea dacfi sofismul meu e sincer, ea imi puse maim pe 

a umfir gi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasi-dulce: 

Oare nu glumegti, amice? Egti rece? 

Am lásat ochii in jos gi m'am inchinat cu cea mai mare seriositate. 

Plecaciune, cucoanfi. 

Ira dump? 

10 IertaIi-ma, cucoanfi ; avevi prea mult foc. 

Eu? 

Nu sunteti naturala. 

Intrand in odaea mea, aprinsei o -cigar& gi ma pusei a medita asupra 

principiilor juridice ale lui Bentham, care cel dintai a descoperit ca omul 

15 poate sa facfi tot ce-i place ; de odatfi uga a scartiit gi s'a degchis ; intorc 

capul gi yid... un nas ! un nas in crapatura ugei, un nas antediluvian, 

adeca un nas a cfirui mfirime covargegte in acelag grad mfirimea nasurilor 

vulgare, precum mastodontele covargea pe elefante. Eram sfi ma sperii ; 

dar auzii tot inteo vreme, rfisunand de sub baldachinul nasului, o voace 

20 sau, aga zicand, o sbierare bine cunoscutfi, gi care ma fficu sfi ghicesc pe 

loc pe proprietarul colosalului nas. 

Aicea geade Tficiune? 

Intrfi, intra, feldegule ! raspunsei din odae, gi baronul Rosen se afla 

deja langa mine. 

25 Baronul Rosen, student jurist gi coleg al meu, era un june bogat, scurt, 

gros, alb, nfisos, gi cunoscut obgtegte In societatea universitarfi sub porecla 

de 4 felde9*. Cine nu mai avea porecle ! Pe mine, bunaoara, tovarfigii ma 

numiau e 

spiker 5, zfiu nu gtiu din care causa: sau pentruca iubeam parfu- 

murile gi pomazile, sau pentruca aveam cam adesea nevoe de feliurite dofso 

torii, ca unul ce ma deosibeam din copilarie prin slabidunea constituVunii ; 

sau pentruca curtasem pe doamna Benedeck, frumoasa spi/ereasa vfiduva, 

dela care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci-gi-gapte 

flacoane, mari gi mici, colorate gi necolorate... 

Rosen s'a pus inaintea mea intr'o posa foarte eroicfi, cu maim stanga 

zs in gold, cu maim dreaptfi intinsfi deasupra capului meu, cu piciorul stang

ADDENDA 341 

6 

Ina poi si cel drept Inaintat in departare ca de o palma; cu nasul radicat 

si gura cascata. Apoi convers4unea s'a inceput asa: 

Siretule! 

0! 

Desfranatule! 

A! 

Craiule! 

E l 

Vicleanule 1 

U! 

Dobitocule ! 

I! I! Mai stai si tu. Am sfarsit toate vocalele si am nevoie a recurge 

la consune. Mai, ai Inebunit tu? 

Cum de ai indraznit, spi/erule, sa te muli in casa Anicai? 

15 Ma tem cali place cucoana Ana? 

Te provoc la duel. 

Si la duel, si la quadrile! Desprquese numai solo si trio. 

Ia Iasi gluma la o parte; zise baronul asezandu-se. Iti place mademoiselle 

Marie? 

20 - Quelle idée ! 

Nu-/i place? 

Cum vrei sii-mi plea o copila, un ce nedesvoltat, necopt, neformat, 

25 

nematur, nedeplin, nesfarsit, nefinit, nepractic, nepragmatic... ça fait pitié I 

De ce dar te-ai mutat in casa Anicai? 

- 

Trebuia, frate, sa ma mut undeva. 

De ce n'ai fames In casa lui Klumpen? 

Vrea sa zica tu nu stii nemica? 

Despre ce? 

0 ! o istorie foarte lungfi! Afla ca Klumpen a capatat un gust foarte 

SO estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul urfciunii: les extremites 

se touchent. El line numai o slujnica, dar frumusicli ca o cadilnil mahoznetana, 

0 nu numai c'o line, dar Inca Tine prea mult la (Musa. Se pare ins& 

ca si Frosa lui are un gust nu mai pu/in estetic; bleat Klumpen, pe care 

numai doara tu il poli intrece In privin/a fisica, nu placea nicidecurn bietei 

S5 copile. Mutandu-mil in casa lui, sum norocos cu grisete ! veni, vidi,

a42 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

Pici ; mai pe lung vorbind, chiar dela cea dintai zi mi-am insusit ills servitutis 

quae in faciendo consistit asupra Frosei. Trei luni de zile Klumpen nu stia 

nimic despre co-proprietarul sail, si Incepeam deja a spera ca voiu capita 

In curand jus preseriptionis, cand deodatii. i 

asa mai departe. Precum 

5 vezi, Feldesule, mutarea mea In casa doamnei Pacht n'a fost de buna voe. 

M'ai recorit la inimii, spi/erule ! 

Mi-am facut datoria, ca spicer ; desi in faculta%i nu se 'nva%a farmacopeea 

feldesilor. Mai adaug a zice, ca sum atat de departe de a iubi pe papusica 

ta, Meat voi fi gata a-i vorbi in favoare-ti, a-i iperboliza meritele 

10 tale, iperbolice numai in profil ; a... a propos, de and oare te-au smintit 

gratiile ei ? 

De aseara la teatru. 

La teatru... Hm ! tii c'ar trebui sa-i faci un prezent ? 

Parbleu! dar n'o cunosc pan'acum. Introdu-ma. 

15 Mai tarziu. Nu esti frumos (c'est peu dire !) si deci, pentru a placea 

unei femei, trebui mai 'nainte de toate s'o previi far' a fi viizut, s'o faci 

s'admire caracterul si generozitatea ta, sa apari ca un ideal sublim Imbrobodit 

Intr'un real urit. De 'ntru'ntai trebui sa-i faci un prezent anonim, läsandu-mii 

pe mine a-i desvälui la ureche, par'ca un secret, numele galantului adorator, 

20 adliogand din parte-mi un lung comentariu despre ilustrele tale merite. 

Minunata idee ! Vino, spicerule, sa te strang in bra-W. 

Bucuros: numai Tine nasul mai departe. 

Ne-am sarutat, si Rosen, departe de a ghici pe buzele mele vicleana 

imbratisare a lui Lida, esi sau, mai de graba, sbura din odae, riimaind ca 

25 sa-mi trimica MI% zabava, spre inmanare, cadoul In cestiune. 

Dupa ce tovartisul despiiru, m'am uitat la ciasornic: era dotia fara un 

patrar. 

Domnule Ghila! cucoana Ana va pofteste la masa. 

Ah ! nici n'am auzit cum ai intrat, Cati ! Duduca s'a intors dela reso 

petiçie ? 

Da. 

Vorbitu-s'a ceva despre mine ? 

Cucoana Ana a spus ca i se pare cli nu sunteIi... adeca... 

In toate mimile ? 

35 Da.

ADDENDL 343 

$ cc a rfispuns duduca? 

Ca aceasta nu se poate spune despre un poet. 

Si ce a rfispuns cucoana? 

Ca inviilaIii sunt totdeauna nebuni. 

s Si ce a raspuns duduca? 

A tacut. 

Si ce a rfispuns cucoana? 

A neut. 

La masa gasii pe cucoana Ana gi pe duduca Micuilt gezand cu gervetele 

pe genunchi. 

Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, incepu 

duduca. 

Natura mea nu va place? 

Deloc. 

15 - Atunci nu sunteti femee. 

DaTi-mi voe a nu Ira 'nIelege, domnule filosof. 

Strabunei d-voastre, Evei, placuse gerpele, cel mai rece din toate 

fiinIele. In orice cas, daca natura mea nu WI place d-voastre, am fost destul 

de fericit pentru ca ea sa placa neneacai matale. Sii fi vazut azi dimineaTa 

20 cu ce ochi dulci... 

Cucoana Ana, langa care gedeam, m'a pigcat de genunchiu. 

De ce ma pigauci, cucoanii? 

Intrebarea men a fost pronunciata cu o naivitate perfecta. Duduca 

tficea, dar ochii ei, trecand dela mine la mumii-sa gi vice-versa, esprimau 

25 0 curiositate tragi-comicfi. 

D-ta vorbegti azi negte lucruri... incepu cucoana Ana. 

Ei bine ! sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat! 

Ii iepure, domnule! nu-i curcan ; intampina duduca. 

Se cunoagte ca n'aIi studiat filosofia. 

so De ce? 

Gustu-i subiectiv; gustul s'afla in noi; gi prin urmare, iepurele 

d-voastre e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte in acest 

minut un gust curcanesc! 

Cucoana Ana, degi cam bosumflatii, n'a putut relinea rasul. 

35 - Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul men.

344 SCRIERI LITERAREy MORALE SI POLITICE 

Contrazicerea e cu neputincl in naturii, doamna mea. D-voastri, 

n'ati citit pe Hegel ! 

Inta Ditrich a9a se numea feciorul meu. 

5 

A venit sluga dela domnul baron. 

- Ma ierta%i, cucoanelor ! sum silit a ma lipsi de societatea d-voastre ; 

sä lasiim pe maine discuOile noastre filosofice. 

Inca nu inchisei bine u9a, and am auzit asunAnd voacea doamnei Pacht: 

Ce natarau! 

Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natarai ! lmi zisei 9i 'ntrai 

10 in odaea mea. 

Baronul model de bunomie imi trimise, dupre vorba noasta, un 

prezent superb ; un a necessaire * femeesc d'eben, incrustat cu aur *smaltat. 

Ii rAspunsei priq urmAtoarele rAnduri: 

4 Feldeple ! 

15 a 

MAini la oara dreptului penale Içi voiu reporta despre resultat. 

Spi-cerul, inanu proprio s. 

P. S. Trimite-mi chiar acum sania ta: a vrea sA es niIel la aer. 

Stiu c'ai sA 9ezi la mask apoi o sA dormi... trfisura va fi liberA ; prin urmare, 

;wept *. 

20 PAnfi la acea zi, baronul nu acordase incA nimerui favoarea, ce-i ceream 

prin scrisoare. Peste o jumAtate de oarA o sanie sta la u9a mea. 

La bariera Blinde-Kuhi strigai viziteului. 

Prin acea barierA am fost facut prima mea intrare in ora9, viind a studia 

la universitate teoria Drept4ii, pentru-a nu o aplica apoi niciodaa in vieqa 

25 practia. 

In cei dentAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de papte ori din 

casA 'n casA. Voiam acum, pe conta baronului, a revedea cele 9ease locuinçi 

trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerei mele in fie-care din ele. 

Stanga ! 

30 Trecui lAng'o casA cu douA anduri a arei rez-de-chausee era ocupat 

prin cinci blAnArii. In andul de sus, cele douA ferevti din capAt, am 9ezut 

eu trei luni fArA patru zile. Celelalte odAi ocupa proprietareasa, femee frurnoasA, 

dar de patruzeci de ani ; viduva unui bogat negutitor. Am iubit-o

5 

to 

15 

20 

25 

30 

ADDENDA 345 

doufi luni; gi m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veci to femee de ani 

patruzeci, sau itt genere o blfinfireasfi. 

Dreapta! 

Iat'o casfi, care nu voiu uita-o niciodatfi. D'asupra gedeam eu, dedesupt 

Enrieta, modistfi fiance* creature oftigoask dar atfit de inefintfitoare, 

inefit m5 fficea a crede, di oftiga e boala ingerilor. Intr'o searfi trimite la 

mine, rugandu-mi a nu face vuet, d-ei fiind bolnavfi. Aga s'a inceput cunogtima. 

0, zeilor ! ce isvor de. volupaci, purure noue gi din ce in ce mai ferme- 

cfitoare ! Ea a murit, sau, znai bine zicAnd, s'a stins peste geapte septimfini 

pe braIele mele. Enrieta a fost singura femee, pe care mi pot lfiuda a fi iubit 

petal la moarte. 

. 

Stfinga ! 

Ha! iatfi gi fericita locuintfi a d-lui concilier-titular ! realisarea falan- 

sterelor lui Fourier. In casa din curte gedeam doi studen0 gi un impiegat, 

91 to.0 ne bucuram deopotriva, ffirfi gelosie, ffirfi certe, ffirfi intrigi, de nesecabilele 

favoruri ale doamnei, al cfirei bdrbat era al patrulea tovarfig -0 cel 

de pe urmfi ! 

Destulfi plimbare ! inapoi ! 

IntorcAndu-mfi acasfi, am gfisit un nou revfigel dela baron: 

41 Spicerule ! 

a Am gfindit mult despre modul, in care ai putea face mai nemerit, ea 

4 zina mea sfi poatfi ghici numele adoratorului sfiu. Dacfi ea Ili va putea 

4 conveni, iatfi-i esenIa. Vei pune in nicessaire aláturata aici march' a nea- 

o mului meu, ceea ce lesne va putea stfirni curiositatea ei, g'atunci ti vei 

putea esplica, efi, dupre cunoccintele tale eraldice, ea n'ar putea fi decfit 

o a baronilor Rosen. 

11 

Al tfiu pfinfi la moarte R. *. 

Scrisoarea o pfistrez pAn'acum ca model de originalitate gi de stil, mai 

cu seamfi de stil: ceva a la d-1 Rosetti! 

D'acum nu mai este indoealfi ca Feldeful iubegte pe Micuis : un om 

teaffir n'ar fi intrebuin/at atfitea a 

pot s. Islicessaire-ul ci saniea, lucruri la 

care nici m'atn agteptat din parte-i, vin a sprijini aceastfi evidenca.


M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capeIel de hartie parfumata 

couleur rose. Scutul stemei nu presinta dealt o stea §eptegrana, figura foarte 

ordinara In eraldica rezeascil. 

Am tras clopotelul. 

5 Marca mea, ca 0 numele meu, ca §i natura mea, infe%i§eaza un tliciune. 

0 intiparii pe ceara tare d'asupra scutului baronului, care, adeca scutul, 

iar nu baronul, s'a ascuns fript; 0 'nchisei 11'4'1,614a in nécessaire. 

Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit in minte fara scrisoarea Feldelului 

imi zisei in mine. Adevfirata dragoste e inventiva! Acum trebue A mai 

to pun lucrurile la cale a§a ca baronul sa fie incredin/at, ca Micula a primit 

darul &du, ca-1 iube§te (pe dar sau pe baron tot una!) incognito, ba cii el 

a 0 vorbit cu ea... 0 aot mistificaliune nu e tocmai grea ; sa recurgem la 

vre-o grizeta, care maini la bal-masgue... Ah, Doamne, ce inspiraIie ! Rosen 

are o amanta... Flea ma gandi mult, ma grabii a seri urmatoarea epistoll 

15 polona: 

Moja Kochana Pani ! 

4 Am dovezi autentice despre necredinIa amantului d-tale. Permite-mi 

a veni chiar indata, §i-li voiu proba lucrul, ba Inca iIi voiu da mijloace d'a 

te incredima in persoanfi. In a§teptarea raspunsului, care te intereseaza, 

20 crez, mai mult decal pe mine, sum al d-tale Anonim le. 

Intriga e legata de minune, par'ca intr'un roman dumasian. Sermana 

Le§cula va juca rolul Micutii. 

Au intrat Ditrich §i Cati. 

AO tras clopotelul? intreba Ditrich. 

25 - Da. 

Sfi v'asluc mancarea de seara? zise Cati. 

Nu, draga ; dar bine c'ai venit tocmai acum. Eram sii trimit sa te 

cheme. Iat'un lucru§or, CatincuIa: trebui sisi-1 dai in mana duducii. Spune-i 

ca si-a Inmanat pe 'ntuneric, in coridor, un om pe care nu 1-ai putut vedea 

30 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte: e 

La mademoiselle Marie 

pentru representaIia de aseara *. Tine secretul pan' la o vreme, adaosei 

varindu-i in mana o bancnota de cinci fiorini. 

Cati e§i cu nécessaire 0, fireoe, cu bancnota.

ADDENDA. 347 

Tu, prostule, du-te in ulita Lorch ; cauta casa nr. 86, intreaba pe 

doamna Victoria Przikszewska, cli-i In maul, auzi: In tank aceasta scrip 

soare, cerand sa rfispundfi. Ce Ii-am spus? 

Ca-s prost. 

5 Adevarat ; s'apoi? 

Ca A ma due in ulita Lorch. 

Minunat ! mai departe ? 

Sa ma due mai departe ? 

na spune mai departe ! 

to Sa caut casa nr. 68. 

86, gogomanule. 

86, cuconasule. 

Si ce mai faci? 

Sa'ntreb pe doamna Chiftoria Siesicsieska. 

15 - Victoria Przikszewska, mfigarule. 

Chiftoria Siscsicsicska, cuconasule. 

Intreabli dar numai de o doamna vaduva polona; crez ca doara n'o 

fi douli vaduve polone sub acelasi acoperimant. 

Vaduva polona nr. 86. 

20 - Casa, iar nu vaduva, nr. 86, tna'n%elegi acum? 

Si s'aduc un raspuns. 

Sa nu spui cumva cine te-a trimis. 

Atka ? 

Fuga 1 

25 Doamna Victoria Przikszewska sau, cum o numia Ditrich, Chiftoria 

Sicsicsicska, al patrulea personagiu principale al romanului meu, ego 

fiind cel dintai, vaduva unui capitan austriac ucis In Ungaria, primia 

dela recunoseatoarea ocarmuire o pensiune atat de mica, in cat, pentru a 

nu muri de foame spre economia financelor Statului, ea era silita a intreprinde 

30 negolul frumsacelor goale si lenge. In acest mod trecand, asemenea cascarei, 

dela om la om, Victoria, Inteuna din zile, a dat peste Feldef, ci. Feldeful 

tot atunci dete peste Victoria. Ah ! zise vieleana Polona, uitandu-se 

gales In ochii ceIui mai slut si mai bogat student al Universitacii, ah ! In 

zadar am catat pan'acum un barbat, care sa ma 'ineleaga! Oh ! rfispunse 

35 bunaticul baron, topindu-se de focul cochetarielor celor mai rafinate, oh,


In desert am visat pnà azi o femee, care sà m lubeascfi! Nu sum cu 

stare! Nu sum frumos ! Ai sim/iminte dulci, caH sunt destule pentru 

a aprinde amorul femeei ! Ai un chip ingerese, care e deajuns pentru a 

invfiptiia dorul barbatului!... Victoria a lesinat i Feldeful s'a apucat s'o 

5 trezeased prin o detunfiturà de eandfiri, inso/ite, fireste, de gfidilitoarea 

freed-tura a piramidalului sfiu nas. Resultatul melodramei a fost, c baronut 

10 

spre a inlfitura sfiracia Polonei, o lufi in Intrecmere cu doufi mii de fiorini 

pe an, o trfisurfi de birjfi si daruri neprevfizute in budget ; iar Polona, viceversa, 

spre a inlfitura diformitatea baronului, Ii hfirfizia de poruncealfi ceea ce 

s le beau sexe s, dupre dreptul naturei s'al nomenclaturii, ar trebui sfi hariizeased 

numai bfirbalilor frumosi sau, cel pu/in, nostimi. 

Rosen de mai multe oH invita pe intimii sai amici, intre cari eu eram 

primul actor, actor in ambe in/elesurile acestui cuvfint, la ceaiu, la Victoria. 

Polona cfinta din piano si din guru; vre-unul din musafiri o ajuta din flaut. 

15 sau din violinä ; vr'o doufi-trei amice si con-breslase ale gazdei, Intovarasite . 

de nenorocitorii kr, incingeau o poled sau un va4; vr'o c4i-va studen-ti sau 

militari se puneau la pichet sau la stos, si seara trecea pe nesim/ite spremulcumirea 

tuturor. Nu stiu clack incungiurata fiind de o societate atfit 

de variatfi, i scutitfi de gelosiea baronului, omul cel mai lesne-crezfitor 

20 din lume; nu stiu, zic, dacfi Victoria, alunecfindu-se pe calea virtu/ii s'aducandu-si 

aminte trecutul, n'a avut cumva ali aman/i, secundari, intâmpMtori 

sau gratis. Presum/iunea juridicä ma face a o presupune ca ideal 

de credin/A femeeased. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodatfi curter 

nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumusica vfiduvill nu mi-ar fi 

25 pläcut, ci simplu de lene; Victoria sedea prea departe. Odatii numai, dupre 

a sa dulce rugfiminte, i-am scris In album un sonet ex promptu, in care ziceam, 

pare-mi-se, cu o pompfi prea poeticfi, cä fericirea cea mai fericith, 

este de a fi fericit in fericire. 

Ditrich imi aduse dela Victoria un bilecel cu cuvântul t Czekam s, adecä,. 

30 leseste, astept *. 

Ad o birjfi ! 

Aveam pe masfi o masca: m'am mascat, am pus in buzunar scrisoarea 

baronului cu 4 pot *, din care am sters cuvântul I 

spiler 8, fiinded porecal mea 

era cam universalmente cunoscuth, am aruncat pe umere blana ; si... iatfi- 

35 mA inaintea intrigatei Polone, intr'un salon baroneste imbrficat, tête-cl-tête.

ADDENDA 30 

Doamna mea! eine sum, vei 9ti mai pe urma. Deocamdati, sa nu 

perdem timpul in vorbe. Cungti aceastli slova? 

Ii aratai scrisoarea. 

0, Doamne! slova lui Rosen. 

s Cite9te. 

Domnule! eine eoi? Spune eine e9ti? Om sau dimon? 

Sum prea moral pentru a fi drac; condiIia de om Imi convine mai 

degraba ; dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci numai despre necredinIa 

baronului: maini sau poimaini, doamna mea, ai sii fii delasata; o sa 

10 perzi acele mii de fiorini; ai sa ram& cum ai fost mai 'nainte, in intervalul 

vie.cei d-tale intre capitanie 9i, baronie... Eu unul sum in stare a &Irma 

planurile lui Rosen 9'ali intari pozilia ; dar trebui sa-mi dai o ascultare 

deplina 9i nemarginita. Te invoe9ti? Maini este balul mascat. Trebui sa fii 

acolo. Baronul are fa vie de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni 

55 pe noua sa amanta, pe care tot eu o voiu impiedeca a e9i din cask% Costumul 

lui voi 9ti maine 9i 0-1 voiu arfita in bal. Ceea ce ai et vorbe9ti, vei 9ti tot 

atunci. Dupa ce vei veni, abordeazil-mrt 9i spune-mi cuvantul czekam w 

pentru ca sa te pot recunoa9te. E9ti blonda ca 9i, iubita lui Rosen, esti de 

acee4 staturfi... lucrul va merge bine! Vino la noua oare tocmai; m'ai 

lo vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, 9'apoi am sa fiu 

necostumat, cum ma vezi acuma. 

Asculta, masa. Daca vei izbuti a-mi inlaqui pe Rosen, apoi... 

Apoi? 

Cum /i se pare, oare sum eu frumoasa? 

25 Sa presupunem ca-i a9a, pentru a ne feri de dispute economico-politice 

despre valoarea relativa a doled mii fiorini... 

ZIUA A DOUA 

Toatti noaptea am visat ni9te nazdravanii 9i fantasmagorii de cele mai 

curioase, precum se intampla, in genere, dup'o zi plina de agitaIiune. Mi 

se parea a fi soil cu doamna Przikszewska ; duduca Micu%a se metamor- 

30 fozase In barbat, ceea ce, in adevar, i se cam prilejuia cateodata pe seen& ; 

baronul Rosen ma curta pe mine, adeca pe exemplarul meu femeese ; duduca 

Micuta, se 'nlelege, ca un tanar ce era, curta pe Victoria. Nu mi-amintesc 

toate peripeVile dramei ; 9tiu numai ca ea s'a incheiat prin dour' cununii


de tot in caracterul visurilor; Micu/a s'a luso/it cu Przikszewska gi eu cu 

Feldeful. 

La 9 ceasuri me 'ndrumai spre universitate. Aveam oara dreptului 

penale. Profesorul nil june cu ochilari pe nas, cu nasul redicat in 

5 SUS de Mei se nu-i pice ochilarii, ceea ce redicarea nasului 

ii era lesne de flicut din causa uguritiqii cepfilanii intregi, profesorul 

ni esplica acum importanta cestiune de adulteris, i ne desvolta, 

ca de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach, 

cumcd violarea unei femei e fisiceoe cu neputinp. Spre incheiere, el a 

10 sures gi a zis cu un aer de profunditate: a eu unul, domnilor mei, me 

unesc cu opinia lui Feuerbach numai intrucfit privegte pe berbatii 

fisiceoe neputinciogi *. 

Domnule profesor ! mi4i da voe a cere o deslegare? deslegare in in/elesul 

juridic al cuventului ; zisei redicAndu-me. 

15 - Mai ales, domnule. 

Legile romane, in casul adulteriului, vorbesc numai de jure patris 

vel =rid. . . prin urmare, este iertat a viola o fate, adece o femee fere bfirbat 

care, totodate, ar avea numai o mume-veduvii? 

nand aceaste intrebare, eu gendeam firegte, la duduca 

Mieut.a. 

20 - Cestiunea e foarte gravel respunse profesorul, apesfind ochilarii 

care se pregeteau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a intempina la cazul 

meu prin un alt caz. Cestiunea e foarte grave. In leeciunea viitoare o voi 

desbate exegetic cu ajutorul testurilor positive gi filosofice. 

In acest moment resunà clopo%elul, i profesorul egi din clue buiguind 

25 fraza: cestiunea e foarte grave, foarte grave... . Pe semne, gi el avea 

vre'o duducti MicuIa! 

Ei bine, spicerule ! fecut-ai ceva ? gopti baronul Rosen abordendu-me. 

Mai mult decet s'ar fi 'putut agtepta ; ea 10 de un rendez-vous deseare 

la bal masque. 

90 Est-ce possible? 

I-am spus cä esti frumos ca un Persian, ce esti infocat ca un Arab, 

c'o iubegti ca un Turc, nici mai mult nici mai pu/in ; in fine, te-am prefficut 

inteo minune orientale. Spre a nu ma desmin/i, trebue se fii mascat gi se-ti 

cunosc costumul de mai 'nainte, pentru ca s'o pot preveni. 

35 - Voi fi drapat in flutur.

5 

10 

ADDENDA 351 

Admirable ! Vino 1)1a 9 trecute ; ea te va a§tepta. La bal te voiu lamuri 

mai bine despre toate. 

Prezentul i-a plicut? 

E Incantatil. 

-,- Nu §ezi azi cu mine la znasa ? 

Iarta-ma ; am mai multe trebi.. , uitat-ai amorul meu pentru Frosa 

lui Klumpen ? 

Fi dont i o slujnica, . , 

De gustibus non est disputandum. Mie imi plac florile campe§ti ; 

lie florile cu miros: nasul tau u§or inghite orice aromate, al meu se teme 

de guturaiu! Adio ! 

A revoir, mon cher ! a revoir ! 

Mai tfigaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa cau,sans a tuturor 

noroacelor ! Abia fficui caliva pa§i dela columnada universitaIii, intrand 

15 in uli.ca Milchbrei, cum deodata zaresc pe Micula e§ind dintr'un magasin 

urmata de Ceti, care lima inteo mfina o legfitura §i in cealaltä o pareche 

de papuci. Aleasa inimii mele mergea repede Inainte, Ifisand In stratul de 

zipada urmele unui picioru§ fabulos, ci ascunzanduli nisucorul in mo§on 

asemenea pasfiruicii, and hi adaposte§te capu§orul in cfildura aripioarei. 

20 Precum vedeTi, 0 iarna are o poezie a sa, diminutivii ca a lui Alecsandri, 

pe care trebui s'o cautam in zapada §i in mocon. 

1mi pare bine ca te-am intalnit, domni§oara. Sum sigur ca insuti 

ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tete, pentru ca sii-mi poli face doted intrebari 

despre care ai gandit Vai visat toata noaptea. 

25 - CUM ctii dumneata gandurile §i visurile mele, domnule Ghit.a? intreba 

MicuIa cu o voace tremuranda, care dovedia ca zisa mea, basata in parte pe 

un fapt positiv §i'n parte pe o indicare psicologica, a lovit-o drept in inima. 

Va-sa-zica am ghicit? nu-i aca ? zisei zambind. 

Eu n'am spus aceasta, apucii inainte Micu/a, lasend ochii In jos... 

30 Insa aerul de siguranIa cu care m'ai abordat a putut cu tot dreptul sa ma 

minuneze. 

Sa nu frifarnice§ti in zadar, domnicoara ; eu sum un feliu de nazdravan ; 

e prea greu ca nectine sa ascunda ori-§i-ce dela mine. D-ta ai gendit c'ai 

') In text: vine [Ed.].


visat toatii noaptea despre nécessaire d'eben, ce l'ai primit aseari si despre 

curtea ce mi-ar fi Mcut neneaca dumitale eri diminea0, cand erai la repeti/ie. 

Trebui sfi recunosti adevgrul. 

Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in cugetul 

5 meu ? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceastg schimbare in 

manierile dumitale? Eri as fi jurat crt esti.... 

- 11 Poet *, cum m'a numit doamna Ana. Eri nu fAceam deosebire 

intre curcan si iepure, si astgzi eitesc in fundul inimilor ; eri ma 

lgudam cu rgceala naturii mele sezand inteo odaie cAlduroasg si astgzi 

to vorbesc cu foc Oland pe ghiatii... Vrei oare sg-ti lgmuresc aceastä 

cimilitura? 

Cu orice preI! 

Seara la bal masque intreaba-ma si vei afla, cam pe la zece oare. 

Eri mg credeai prost, acum mg socoli geniu; peste puline ciasuri mg vei 

15 vedea nici una nici alta, dar ceva mijlociu. Asa dar te salut in asteptarea 

a treiei s schimbfiri la face e. 

Micula Imi intinse nafinnia sa, palpitind de frig sau de emoTiune, nu 

stiu ; o strânsei cu aprindere si ne desparIirtim pentru a nu intra in case 

mpreung. 

20 Tactica mea ostAseasci In privinTa duducgi MicuIei se baza pe-o observaIiune 

filosoficA foarte veche, ce o cunosteam in teorie prin studiu mai 

'nainte de a fi adeverit in practicA prin un gir de esperimente. Bfirbalii, 

afarg doarg de poqi, si Ina de poqii cei fameni, cand iubesc o femee, 

o iubesc numai ca pe o femee, si adesea o iubesc chiar mai pwcin ; femeile, 

25 din contra, iubesc deobste un ideal, un ce mai pe sus de natura omeneascg, 

un Inger sau un drac, ca Jannele d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodatg 

un bArbat cum sunt bArbatii. Scelerateta cea mai neagrA atrage mai degrabi 

amorul unei femei, decit o onestitate mediocrg a unui nici-turc-nici-turlac. 

De aceea holilor si tglharilor celor vestiti nu le-au lipsit amante de foc, pe 

so and un presedinte de municipalitate sau un prefect de poli/ie ordinarminte 

nu sunt iubili nici chiar de legiuitele lor jumatAIi. Voesti, oare cititorule, 

ca sA te iubeascg sexul, sau, cum zke d-1 Cipar, sepsul frumos ? o voecti ? 

fii totdeauna prea; prea in dreapta, prea in stânga, prea in mijloc, prea 

de 'nainte, prea de 'napoi, tot prea §i prea, in bunfitate in rgutate, in idei, 

s5 in fapte, in vorbe, in aprindere, in ricealfi, in omnibus rebus et aliis quibusdam I

ADDENDA 353 

Credincios sistemei mele, la masa am fost prea -Mout ; i mersul conversqiunei 

samana, prin monotonie i delicate%ã, cu al unei tragedii franeese 

in versuri ; bunaoarli: 

MICUTA (ccitre mine) VI duceti deseara la bal? 

5 EU (cäare Micup) Da. 

ANA (dare mine) Veti fi mascat? 

EU (ctitre Ana) Nu. 

MICUTA (dare mine) Sosu-i prea sarat, nu-i ma? 

EU (clitre Micula) Da. 

10 ANA (care mine) Poate vrevi mai bine castraveIi. 

EU (ciitre Ana) Nu. 

MICUTA (Are mine) Dimineata a fost foarte rece. 

EU (atm Micufa) Da. 

ANA (care mine) Ave.ci obiceiu de a dormi dupa masa? 

15 EU (cáare Ana) Nu... 

Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard acasg: 

sunt aqiunile care au umplut timpul meu panii la opt oare de searti. A9teptam 

cu nerilladare minutul bataliei, din care speram a e§i incununat... ba tocmai 

nu, caci cununiile nu-mi plac de fel: speram, cum ar zice Francesul, avoir 

20 le dessus: cu un simplu le dessus ma multamiam mai bine decit cu o mie 

de cununii ! Locul bataliei era planuit la bal masque, care se Ikea obipuit 

in cele trei saloane ale clubului ; du9manii mei, de naIii deosebite, erau 

numero§i: baronul, Przikszewska, Micuia ; stratagema mea consta, ca a 

tuturor hatmanilor mari, incepand dela Codes, intru a-i combate in timpuri 

25 §1 cu arme diferite dupre oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli, 

de a face astfel, ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramaind ca eu sä culeg 

apoi folosurile luptei. 

Punct la mat ciasuri stam lânga u§a salonului de'ntAiu. Aveam pe f 

un domino. Purtam paltonul, in care visitasem aseara pe Victoria, §i iineam 

SO mânile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la urechea mea cuvântul 

czekam *. 

Te wept, draga. 

Baronul e aice ? 

Trebui sa vie indatk o sa fie costumat in flutur. 

35 Aceea n'are sa vie? 

23


Amanta baronului se cbiama Maria Pacht, actorita, 

c--- Fii linioita. 

, 

9i 

totodatä, lucru de mirare, domni9oara. 0 cunooi? 

Ma mai intrebi! Cine nu cunoa§te creaturi de-acelea! 

Fii cu stmge rece. Baronul ti tramise en un scump nécessaire d'eben 

a incrustat cu aur. Para acum el e cunoaoe numai din vedere i n'are dela ea 

niciun sernn de intelegere. Cata sii joci bine rolul Mariei. Spune-i c'ai primit 

cadoul, multumeoe-i, fagfiduieoe-i, Ocaneaza-1, intrigheaza-1, fa ce-i vrea, 

eoi mWeri; numai... 

Numai? 

10 Vei strica totul de 'ndata ce 11 vei intreba despre numele meu; trebueoe 

numai atata, pentru ca el sa priceapa ca joci un rol strain. 

Si numele tau, oare nu-1 voi afla niciodata? 

Uitat-ai fagaduinta de aseara? Cand voiu cere implinirea ei, atu 

vei oi cum ma chiama. 

15 Ma iubeoi dara? 

Ba. 

Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis. 

Nu t.e.iubesc, dar Imi placi; 0 dela placere pen' la iubire e un singu 

pas; dar pune-te ceva In laturi: nu vezi cum ma cauta fluturul nostru? 

20 Victoria s'a departat. 

Iubite, domino! nu efti cumva spiter ? 

Tocmai, sum opiter din casa Anicai tale. 

Ea-i aici? 

Cine ? Anica ? 

25 DA-o dracului! mademoiselle Marie. 

Acum vad ca eoi un flutur din cuno0intele mde ; vreau sa zic, Un 

fe1de9 metamorfozat In flutur, un *avatar s, cum ar zice profesorul nostru 

de limba samscrita. 

Bravo! acum recomanda-ma, frate spitere, la ingerul meu. 

so Trebui sa te previn, mai 'nainte de toate, despre un lucru de prima 

importanta. 

Spune. 

I/i 

aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Klumpen? 

Scuteoe-mii I pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeti de treisute de 

35 on pe zi! nu te pot intélni fara ca sa auz indata numele acelei nenorocite!

ADDENDA S55 

Ce sa fac, drags Feldese ! o iubesc. Dar sa venim la vorba noastra. 

Mutfindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva s'ajunga la 

stirea-i scandalul meu cu Klumpen. Tu firfelegi ca, al/rid o fata mare, ea 

n'ar fi suferit pe un locatar... Deci, in contractul nostru mi-am schimbat 

5 personalitatea, incat muma i fataima cunosc sub nume porecla i profesie 

imaginare de Teopomp Perepetuevici, student de medicina. Cant& dara, 

pentru propriul tau interes, a nu ma desmin/i. 

promit. 

Mai bine de toate, nici sa vorbesti despre mine. 

to Fie si asa. 

Parola ? 

Parola. 

it II luai la bra% s'am inaintat la Przikszewska. 

Frumoasa masca! iata generosul tau adorator, celebrul flutur inaorat 

de floarea nurilor, tai, i insetat de dorinIa de a Intinde asuptivi 

splendidele sale aripi. 

Domino 1i-a spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele. 

DA-nii dar bra/ul tau, incantatorule fluturas, i uita pentru aceasta 

seara origina ta orientalk pentru a vorbi cum se vorbeoe In Europa. 

- Va las sa gustati placerea dialogului: m'asteapta alte maoi mai pu/in 

poetice. 

Zicand acestea, ma repezii in stalã unde ma aoepta Ditrich. 

Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe fa-0 acest 

domino, si plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbeoi et; nimene niciun cuvant, 

m 

chiar de ai asurzi de intrebari. Ma'n/elegi? 

Apoi reaparui in salon, ca un personaj din nou venit, lasand pe amwcitul 

Ditrich a juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare inteun mod foarte 

filosofic, vechiul men rol. 

Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma fra fi insemnat de dare Feldes, 

30 cape soptea nu stiu ce la urechea falsei sale Mime. 

Poete ! vous cherchez des iujets ? ma'ntreba o masa. 

J'en trouve un bien mauvais devant moi. 

Incongiurai salonul al treilea. 

Spi/ereasa Benedeck moare dupa tine, imi zise in fuga un 

35 domino. 

23°


N'are cleat sa citeasca pe BolnetPul itnaginar a lui Moliere: saignare, 

purgare, clystaelisarel 

Ma 'ntorsei in salonul al doilea. 

Vrei sa-Ii povestesc via/a ta dela leagan si pana'n seara de astizi? 

5 Imi zise o Circaziana. 

Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am fficut 

de eri si pana astazi. Vezi ca taci? esti dar mufluza de parolfi, si te las ca sa 

te indrep/i in opinia publica. 

Apropiindu-mti de usa salonului intaiu, vazui intrand doua mfisti proato 

spete. Una, mai inalta si mai grasa, purta o rochie lunga de atlas mohorit 

s'avea pe cap un feliu de coroana aurita cu din-0; cealaltii, mai sub/ire si 

mai mica, era imbracata In rochie scurta de atlas verde deschis, cu un 

spen/er de catifea pimbie s'o cununa de flori artificiale pe cap. Cate-va 

cuvinte, intrauzite din gura mascu/ei verzi si adresate catre masca mohorita, 

15 ma fficura a ghici pe ambe. 

Lasa-ma sa intrighez un pic pe nataraul dumitale, zice cea de'ntai 

Cum i/i place, dar sum incredinlata ca peste cinci minute o sfi incepi 

a casca ; raspunse cealalta, departandu-se. 

Apucai bra/u1 mascu/ei. 

20 Ai venit sfi-mi ceri seama, Marie? 

M'ai recunoscut ? 

Apoi luai bra/u1 Micu/ei, iertandu-mi, drept precuvantare, a-i strange 

manula, care tremura in palma mea, dupre o espresie nouft in asemenea 

casuri, ca un peoisor prins in re/ea ; si ne asezartim inteun col/ al salonului, 

25 unde o uriasa columna arunca asupra-ne binefacatoarea sa umbra. 

Mimi/a Vacea. 

Cand o femee amuleste deodata in ajunul unei rastalmaciri amoroase: 

cand, vesela si glumea/a Flank' atunci, ea pleaca ochii in jos, sau se face a 

juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun ! ea au deja iubeste, au preso 

simte rasaritul dragostei. Crescut in scoala poecilor latini, adapat la adancele 

izvoare eroticd ale lui Ovidie, Petronie, Propegie, etc., eu cunooeam din 

copilfirie, ca pe tatal-nostru, ineteorologia amorului ; si, vazand tulburarea 

fetei, imi zisei in gand: o am ! 

Manula Micutai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur si, insemnand 

35 numai dosul a doted masti cenusii, cari steteau mai aproape de locusorul

ADDENDA 357 

nostru, prin o repede mipare, o mioare, a cfirei repejune se poate alfitura 

doarfi cu lovitura unui pumnar italian, Intipfirii pe degetele copilei o sfirutare 

de foc, ca toate acelea prin cari se 'ncepe o iubire 0 cari, vai! aunt cu neputin/I 

in urmfi. 

s Micuta iute I9i retrase mâna 0 se sculfi in picioare: 

Viz, domnule, ci nu meriii increderea mea ; adio. 

Atka numai aOeptam, pentru a pine In lucrare planul, artisticeoe 

concertat de mai 'nainte. 

Adio ! Ti-am spus ffirrt cuvinte, prin o singurfi sfirutare, ceea ce trebuia 

10 sfi Oii: te iubesc ! Adio ! adio ! Marie! 

Zicând aceasta, mrt radial cu demnitate §i despfirui In vfilmii9agul mfi9tilor 

ce nfivfileau din ce in ce mai numeroase cu apropierea miezului nopIei. 

Apoi intorsei capul §i zfirii pe Micula rea9ezAndu-se ganditoare in misterioasa 

noastrii pozitie din dosul columnei. 

15 Tocmai atunci trecu langfi mine Feldeoll cu Przikszewska. 

Vi-to no-ta ca-ta am-tu sii-ta Ii-to spun-tu ce-to va-ta ; zisei baronului 

In argotul studemilor, care se cuprindea in aceea, ca silabele sii se despartfi 

O dupfi fiecare din ele sii se adauge unul din aceste trei postpuneri: to, ta, tu, 

anume: to dupfi vocalele e O i, ta dupä celelalte vocale ; Oi tu dupti consune ; 

20 inat frazul. meu insemna simplu: vino c'd am sa-ti spun ceva. Numai optsprezece 

burfi In Intreaga universitate vorbeau In perfectie O cu o iulealii 

neauzitO in aceasta limbä, ce o numeam totatuticii. Eu 0 Feldelul eram 

recunoscuti ca doctori Intre ceilalIi. 

Cum sil las pe Maria ? rfispunse baronul. 

25 Trebui si-mi faci aceastfi slujbfi pentru zece minute. 

Dar, scumpul men... 

Lasà-mfi darfi pe mine sfi-i spun eu oarece la ureche. 

5i trecfind din partea Victoriei, ii 9optii le9e9te: 

Domino o czekam s te aoeaptii In salonul al doilea, lângfi a treia 

so fereastrfi. 

Vra-sä-zicil d-ta Imi cunoOi secretul, domnule Chip? 

SO vede cfi a9a. Lasd braIul lui Rosen. 

Victoria simIi cli oriee impotrivire la cererea mea ar fi fost primejdioasfi 

0, strfingfind mina Feldeplui, ea li zise: 

A revedere, amorapl men ; Oa la viitorul bal mascat. 

35

358 SCRIER1 LITERARE, MORALE" al' PaL/TICE 

Cum? pan'atunci nu ne vom mai intalni, ingerul xneu? 

Nu etiu ; nu pot ffigadui: nu atarn de mine. 

Neomenosule ! cum sfi nu ai tu mita de patima mea, de focul meu, 

de chinul meu, de. 

5 

. 

Indatorire pentru indatorire, iubite Feldeee. Ti-a venit randul a-mi 

pruba amicilia ta. Vezi acea mama, verde-pimbie din dosul columnei ? 

0 viz; dar ce-mi pasa mie, , , 

Tie nu, fireete ; eaci ea , .ea nu este Micu/a! dar mutt Imi pasa mie, 

to 

fiindca Incep a o iubi 0 trebue sa-i dovedosc amorul meu, pana acum respins, 

prin nn ce eroic, care rfipeete ei supune inimile femeilor. Abordeaz'o 

ei fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci ei te voiu provoca 

la duel; tu-mi vei da carta 0 eu qi voiu raspunde cu a mea. Dela 

sine se 'n-celege di duelul va fi numai imaginar ! Se cere 

nemica mai mult ! 

efectul 0 

15 Vei fi mulcumit! 

$i baronul merse repede spre Micuta, pe cand eu insumi ma furieai dupa 

columna, auzind ei pandind totul, dar fiind totodata nevazut de clitra biata 

plisfiruica. 

Te cunosc, mfiscula, zise Rosen, acezandu-se langa MicuIa. Ce de mai 

20 fiorini stors-ai dela mine ! Ae vrea sa ne reinnoim cunoetinta, .. 

Sarmanul baron nu etia cu cine vorbeete. Auzindu-1, eu abia imi puteam 

racinea rasul. 

Te 'neeli, domnule ; raspunse Micuta cu o voace desprquitoare 0 

voia sa se scoale. 

25 Ia la* puica, marafeturile la o parte, Intampina baronul, apucand-o 

de talie. 

In acest moment apfirui eu, parca trecand din Intamplare, ffirli insi a 

ma uita la actorii scenei. 

Domnule Ghila! zise cu tulburare Micuta. D-ta ma cunocti ei, prin 

30 urmare, eeti dator a mA apAra. 

Para la moarte, domnicoara! Cine eeti, domnule ? adausei, puind 

mana pe umarul baronului ei masurandu-1 cu mandrie dela cap pana la 

picioare. Cine eeti? raspunde ! 

Ia sum o masa, precum ma vezi, ei te poftesc, prietene, sii-mi sla- 

35 beeti umarul, cfici, zati, nu sum prea rabdator !

ADDENDA 359 

Ma jur, ca nu te Voi lasa A faci un pas, auzit-m'ai ! mai 'nainte 

de a-mi declara numele tau. 

Aceasta declarare oare va avea ea urmari? Trebui s'o stiu pentru ca 

sa nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu. 

5 Baronul itni intinse carta sa, si eu, lasfindu-i umarul, ii detei p'a mea. 

MAini la opt ceasuri ne vorn intAlni, domnule baron. 

Pentru placerea dumitale, domnule Taciune. 

Am ramas iarlisi faIa 'n fala cu Micuta ; dar, mulcumita politicei mele, 

impregiurfirile s'au schimbat cu desavArsire. Acuma frumoasa mea privea 

to in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi zilele pentru o singura 

slahfi miscare a manucei sale. Cine stie gAndea ea in sine, daca-1 voiu 

mai vedea vreodata! eine. poate ghici daca mAini dimineala gloncul sau 

sabia adversarului nu-1 vor intinde mort pe climpul luptei: si eu, numai eu 

sum causa... 

15 - Ghila! zise cu 'nduiosare Micuça, tu nu trebui A te bali, eu nu 

vreau, eu nuli dau voie. 

Precum vedeVi, intr'o scurta minuta, din Domn * am devenit Ghita ; 

din a 

Dumneavoastra *, tu. 

Ce auz, Marie? Nu ma 'nsel oare? Tu ai vrea sä traiesc? tu ma iubesfi? 

20 - Fagadueste-mi ca nu te-i bate. 

E cu neputinta! onorul mai presus de toate ! fi-voiu demn de dragostea 

ta, daca m'ei vedea tremurAnd s'ascunzandu-ma de 'naintea armei unui 

om, provocat de catre mine insumi ? 

Dar dacii el te va ucide? 

25 - Voiu peri voios, ducAnd cu mine in mormAnt credima, ca mor iubit 

de tine ! 

0 Doamne ! 

Aceasta intAlnire, oh ! poate sa fie pentru noi cea de pe urtni, Marie ; 

de acea, am o rugaminte... 

30 Ce sa fac ! nu stiu ce sa zic ! 

Daca baronul ma va ucide, tramite la tatal meu, a carui adresti 

o vei gasi intre hArtiile mele, acest Mel cu marca familiei, care 

trece in nearnul nostru dela parinTi la fii. In saltarul de sus al biroului, 

vei afla zece mii de fiorini in bilete de banca si actul de danie pe 

35 numele tau...


Si nu ganditi, domnilor, cum ca, in adevar saltarele mele ar fi vazut 

vreodata macar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti care nu era 

sii se 'ntample, interesul meu cerea ca sa dau o idee cat mai frumoasa despre 

starea mea financiara. In asteptarea biletelor promise in nefiinta, presintai 

5 acum Micutai inelul meu ; ceea ce era inert o viclenie; cad de pe taciunele 

marcei, iubita mea recunostea, Para ca sa i-o fi spus eu Insumi, calcandu-mi 

oarecum fireasca modestie, cine anume e daruitorul celebrului nécessaire. 

Micuta plangea sub masa. 

Recondu-ma acum la mama ; ci. 

to Aici glasu-i s'a rupt ca o coarda, din care artistul voeste a scoate neste 

sonuri mai presus de puterea instrumentului, 

? ai zis §i s, sufletul meu ? n'ai sfarsit. 

i daca moartea te va cruta. , 

voiu jertfi ramasita vie56. 

15 - Nu-ti vei intoarce cuvantul? 

Nici in asta, nici in acea lume ! 

Dupfi un juramant atilt de pompos, incepuram a cauta prin saloane 

pe ratficita doamna Pacht, pe care am glisit-o, In fine, intrigand pe un consiliar-de-stat 

cu capul alb si plesuv ca al sfintilor. 

20 Aci ne-am mai strans de mann ea nealtadata, si ma departai, dupa ce 

auzisem cuvintele Micuçi catre d-na Ana: 

Hai acasa! ma doare capul... 

Bravo ! eata ce se cheama a face-treburi ! Ulise in Odisea n'a fost mai iste% 

in nfiscocirea i gruparea stratagemelor ! 

25 Astfeliu cugetam eu cu mandrie, cautand pe feciorul meu in toate unghiurile 

clubului, 'Ana ce-1 zarii, tocmai In salonul al treilea, stramtorat 

Inteun col; de efitra amagita Victoria, care, luandu-1 de pre costum drept 

mine, ii povestea ruseste, fran/uzeste, leseste i nemleste conversatia sa 

cu Rosen, si'n zadar cerea dela el povetuiri mai departe ; cfici asculso 

tfitorul Ditrich, %find aminte porunca, nu raspundea nici prin cel mai 

mic cuvant. 

Ah, iata si d-ta, domnule ! Fiindca-mi cunosti taina, spune-mi, 

pentru mile lui D-zeu, ce s'a imtamplat oare cu prietenul d-tale? Inchipuiegte-0, 

ca &e doua ciasuri intrebuintez In desert toata elocvinta mea pentru 

25 a scoate din gura lui maces un singur son.

ADDENDA 361 

Afa-i politica amicului meu, draga milscucti. El va vorbi la timpul 

oportun, iar pana atunci nu vei putea stoarce dela dAnsul nemic, cfici amicul 

meu e mare diplomat ! 

plecandu-ma la urechea lui Ditrich, care asculta ci uimire laudele 

5 ce-i dam fi cari el nu le inlelegea, Ii zisei: 

Ia blana f'afteapta-ma afara. 

Ditrich ei fuga. 

Ciudat Iucru ciliar de necrezut! zise Victoria, vazAnd alergarea 

lui Ditrich. De pe modul, in care el vorbi asearit si'n ia-searii, nu l-af fi 

10 putut socoti ca unealta unui alt ; fi cu toate astea, vfiz c d-ta, un copil, 

iarta-mi aceasta franche/fi, i-ai fi poruncind ! 

El e Mefistofeles al meu, neneaca! Citit-ai Faustul lui Goethe? Adio ! 

Si ma Mad nevazut. 

Efind aka, gasii pe Ditrich fara palton fi fara domino, afteptAndu-ma 

15 cu blana. 

Striga o birja ; iar singur du-te acasa fi culca-te: eu voiu dormi in 

tArg. 

tii unde fade doftorul Negus? intrebai pe drofcar, suindu-DA in sanie. 

Cum sa nu ftiu, cuconafule ! Chiar acum am dus la d-lui un boier la car/i. 

20 - lute dara! 

lungindu-ma in sanie, intonai antecul studen/ilor, fficAnd sa rasune 

pustiitele ulite fi sergen/ii poli/iei 

sa despere de a nu ma putea opri ca pe 

un pedestru... 

ZIUA A TREIA 

Doctorul Negus, un tAnar de donazeci fi trei sau patru de ani, naltut, 

25 sub/ire, smolit la fa/a, coroiat la nas, cu ochi mari, sprAncenat, cu o frunte 

destul de bine desemnata ; avea una din acele figuri care plac fi se par frumoase 

la intAia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, dar reaping 

pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mArfav, viclean ; un nu-stiu-ce 

sapat in liniile frunlii, in indoitura nasului, in trasaturile buzelor, in schi- 

30 mositura zAmbetului, in focul ochilor ; mai in sfArfit, un nultiu-ce intiparit 

In toate deodata fi cu neputin/a de a se analiza in amanun/ime. Nenorocirea 

femeilor e de a nu aprofunda nemica. JudecAnd lucrurile numai pe d'asupra,,

362- SCRIEILLLITERARE, MORALE 31 POLITICS 

ele strigau: Monsieur Négus est charmant !* 0 monsieur Negus devenise, 

5 

in cAteva luni, doctor favorit al damelor. 

Negus finea cursul de medicina, cAnd eu intrai la drepturi. Ne-am cunoscut 

la baronul Rosen, la care teci parazi0i universitii0i aveau facultatea 

lor... de a mAnca, fiindu-le urit sa pada la masa singuri... cheltuind 

din punga. De atunci incoace Negus, care n'a zabovit de a recunoacte in 

mine o naturà cu totul necapabilA de a crede in filosofia moralA, s'a %cut 

prietinul meu eel mai intim, deci nici-odata nu-1 invitam la masa, din 

cauza... ca budgetul nu prevedea cheltueli estraordinare ; ci peste o sAptAto 

meta el imi descoperi din amicie o tainA, cunoscutA de toata lumea, dar 

care m'a adus mai tarziu la descoperirea unei alte, necunoscuta de nemine. 

Negus avea o amantli, de care nu itia cum sA se desfaca. Am pro mis, 

zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea mea 

15 

am promis Inaintea marturilor... incelegi, c'ar fi o neiertatA nebunie din 

parte-mi d'a-mi inchide viitorul pentru totdeauna... Ea-i cusutoreasii... 

cum oare sA facem? Pentru ca sa te pot sffitui in cuno0in/a causei, ar 

trebui s'o Wad, sii-i pAtrund caracterul, Ac fi fericit de ai putea Inca 

placi... sa ma prinzi ; nu-i ace ? Hai la dAnsa! Sofiica era o 

ski i 

frumucica copila de 9asesprezece ani, delicata, melancolicA, sentimentalfi. 

20 Ea iubia pe Negus ca o nebuna. Dintru'ntAi, voiam s'o curtez; dar vazAndu-mi 

munca zadarnica, ma hotArii, cu o generositate cam silitA, a fi numai 

amicul bietei fete, cel pu%in pAn' la o vreme: Peste o bucatii de timp, Sofiica 

se irnbolnlivecte. Viind tocmai atunci, din intAmplare, eu ma acezai intr'o 

camfirulA invecinatA, cu capul plecat pe mAnA, pentru a nu auzi de aproape 

25 vaetele copilei §i plinsul mumei. luta Negus, scrie o recetfi i trimite pe 

bfitrAna la spicerie. SA iai, dragfi SofiicA, cAte o linguritA de ceaiu la 

jumAtate, numai decal la jumitate de oara ; iar eu ma due, voiu veni de- 

seara, ma grAbesc. ZicAnd acestea, Negus sarutfi pe Sofiica i c 0, fail 

a fi visat miicar despre presenIa mea. Dupa ce se 'ntoarse muma cu o sti- 

30 clu/A, ccii ci eu, promi/And a le revedea cat mai curAnd. Peste o zi mA abat 

la Sofiica! ea era moarta. Pe fereastra se afla sticluIa cu receta de-asupra. 

Azardul m'a impins a-mi arunca ochii pe eticheta sticlu/ei: elite o lingurifd 

de ceaiu dimineaya fi seara. Crime lui Negus apfiru intreagA Inaintea ochilor 

mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu 0iu cum sA seep de ea! Fara a rosti 

us un cuvAnt, ma svArlii din odae afarA c mA repezii drept la locuinTa lui Negus.

ADDENDA- a6 

Stiu totul, Negus ! oiu totul! Ce fel de ton ? Sofiica a murit ! Fatalitate 

! o iubeai? Si iai, dragit Soflica, ate o lingurita de ceaiu la jumfitate.. 

, Aici Negus a sant de pe scaun ca oparit i m'a apucat de mina. 

s 

Cine ti-a spus aceste cuvinte ? 

ceaiu dimineata ci seara, 

Mai oiu csi altele: eke o lingurita de 

20 

Alergand In goana calului dela Sofiica la Negus, eu ma aflam sub Mawrirea 

unei voci interne, strigAnde: ritsbuna peirea nevinovatei jertfe. Eram 

o simpla unealta a sentimentului. Cugetarea n'a avut nici o parte, cat de 

mica, in purtarea mea, pana la minutul, cAnd ma vfizui fata cu Negus 9i 

pus in trista alternativa: sau de a4 acuza inaintea dreptatii, cerAnd autopsia 

raposatei, sau de a mistui in sAnu-mi cunoctinta crimei, devenind parta§ 

prin interesata mea tficere. Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Negus, 

au din aceasta va urma invierea Sofficai? Ca acusator al doftorului, In casul 

de fata, in loc de a doiga in opinia publica, oare nu voiu fi eu inca banuit 

itS pentru nefasonabila mea familiaritate cu nioe cusutorese? i apoi, oare 

judecatorul nu ma va intreba: de ce n'ai cercetat receta lui Negus chiar and 

ai auzit cuvintele lui? de ce o aot idee ti-a venit in cap tocmai dupa moartea 

Sofiicai ?.. , Mi-a trebuit ateva secunde pentru a vedea realitatea pozitiei 

in care m'am vArit. Propriul folos mai 'nainte de toate ! imi zisei drept 

incheere. Vieata sociala decurgAnd din combinarea intereselor individuale, 

urmai mai departe in mine datoria omului e d'a-0 pazi cameaca sa ; 

treaba Provediutii e d'a face ca pazitorii cameOlor individuale art aibe 

nevoe unul de altul. Eu unul mi-oiu implini misia ; Provedinta implineasca-0 

pe a sa, cunt va cti mai bine, Acuma lutelegeti, in ce mod, ingropAnd 

25 in mine misteriul sticlutei, am ajuns a fi creditor de nu iubit ceea ce ar 

fi contra naturei, cel putin temut i ascultat. 

IntrAnd in salon, vazui numai tot Mese de joc. Stosul, pichetul, 

no 

vistul, domniau despoticecte in aceasta societate, impacandu-se 

urmAnd unul dupa altul, ca boerii adunfirii oboecti. CautAnd un lo- 

30 cupr mai retras, zfirii inteun colt al odaii un individ, care se caracterisa 

prin aceea ca in toata vieata sa el n'a fost nemica alta deck 

numai sadea jurnalist. 

Nemine n'a putut afla vreodata, unde 0 din ce parinti s'a nfiscut, sau 

unde ci and a studiat, sau ce oia 9i ce nu 9tia domnul Wahlstimme. CAnd 

35 d-lui scrise primul sau articol inteo foaie periodica oarecare, lumea a citit 

a 

9i


cele dintki rfinduri, apoi a aruncat ochii asupra iscaliturii, ,i asvarli numarul 

ziarului, ziand numai atata: ce secatura! 

Wahlstimme a urmat a seri, oamenii au urmat a nu citi scrierile lui; 

9i cu toate astea, el ajunse in fine ali face 6 reputa/ie de jurnalist ! ajunse 

5 la aceia, ca semnatura lui sa devina in ziar un hicru tot atilt de neaparat 

ca titlul sau ca indica/ia tipografiei I ajunse a fi respectat chiar de acei 

0 mai cu seama de acei cari nu 1-au citit niciodata! 

Atunci Wahlstimme a inceput a purta pantaloni infinitamente scurti 

0 plete infinitamente lungi, ca semne de liberalism estrem; a inceput a 

io nu raspunde la nemica 0 a intreba despre toate, dupre obiceiul oamenilor 

mari; 0 s'a otarit a funda o foaie a sa proprie, in care se cuprindeau regulat 

urmatoarele: 

1. 0 revista politica interioara, al carei in/eles era: &di nu ma yeti 

asculta, ve/i peri. 

is- 2. Un articol de fond, care voia sa zica: veli peri, daca nu ma ve/i asculta. 

3. 0 revista esterioara, in care se afirma, pe basa depe§ilor telegrafice 

sau a foilor straine celor mai veridice, ea, bunaoara, Garibaldi a incetat 

din view/a. 

20 4. Corespondinle, adeca minciuni iscalite de catre autorii lor, ceea ce 

dovedeoe, ori9icum, un mare curaj moral. 

5. Indemnari de a subscri in favoarea, de pilda, a Beduinilor cari n'au 

mijloace de a infiima o Opera in centrul Africei; dar mai adevarat numai 

in favoarea redacliunii. 

25 6. Facte-diverse... 

Eu credeam a nu fi de prisos, ca duelul men cu Rosen sfi figureze in 

factele diverse ale domnului Wahlstimme; aiadar il abordai cu aerul de 

acea profunda admiraliune, ce se cuvine unui mare literat, mare patriot, 

mare om de Stat, mare filantrop ! 

30 Imi pare bine ca va intfilnesc, domnule Wahlstimme ! poate nu ne 

vom mai revedea. 

De ce? 

MAini diminea/a ma bat in duel. 

Cu eine? 

35 Cu Finlandezul baron Rosen, coleg al meu de facultate.

ADDENDA 365 

Nu-1 cunosc. 

Un june temerariu, care a cutezat sa susIina odati in societate, ea 

dumneata ... 

Ce? 

s 0! dar lucrul nu meritti d'a fi raportat. 

Din contra, din contra! a sustinut, zici d-ta, ca eu... 

Voiu repeta darfi chiar cuvintele baronului: d-1 Wahlstimme a 

isbutit sa putt a fi ceea ce nu este i. 

Jurnalistul s'a facut a nu aude cuvintele mele, si reincepu interogato 

toriul: 

Cu ce arma va bateIi? 

Cu carabina. 

Curios! si la cati pasi? 

La zece. 

115 Care e motivul duelului? 

Baronul a cutezat si fure dela mine papucul amantei mele. 

Cine e amanta dumitale? 

0 junil Albinosä, cu ochii rosii ca trandafirul si cu pfirul mai alb 

decat crinul! 

20 Imi dnci voe a anunin evenimentul chiar in foaia de maine? 

Daca aceasta va face placere ! 

Eu voi presupune in articolul meu ca d-ta ai ucis pe baronul Rosen; 

intamplandu-se cumva altminte, voiu rectifica factul in foaia de poimaini. 

Atunci sa presupuneli mai bine, a baronul m'a ucis pe mine. 

25 Ma unesc si cu asta. 

Wahlstimme ceru o bucata de hartie, scrise cateva randuri, si rugi pe 

Negus de a le trimite pe data la tipografia ziarului... 

lath dar, ca dela a doua zi eu nu mai esistam pentru publicul Germaniei 

intregi, si chiar pentru oricine citea nem/este ! 

.30 Dupa ce to-0 musafirii s'au imprastiat unul ate unul; dupa ce slugile 

au strans mesele verzi si lampele, si au asezat scaunele in giurul odaii; dupa 

ce am ramas numai eu si doctorul, i-am povestit scurta mea intrigi 

cu Micuta, scopul falsului men duel cu Feldesul, si cerui stt-mi faca o 

amputa-cie. 

35 Amputalie? Innebunit-ai, spiterule? d'apoi nu esti ranit?


Vrei s zici, doctore, ca am o rant'. imaginarfi? Ei bine ! ffi-mi o arnputaVe 

tot a-at de imaginarfi ! Inchipuievteli, bunfioarfi, cfi vezi o gaurfi catcolea 

in fruntea mea, vi urmeazfi cu regularitate dupre cum te invath chirurgia. 

Tapoi indatfi, ffirfi zfibavfi ; sunt acum vase ceasuri i la opt vi gins 

mfitate trebue sfi ma' duci acasfi in cupeul tfiu, lungit fàrA miveare ea Gustav 

Adolf dupii bfitfilia dela Lutzen. Apucfi-te, parbleu! Micua ma avteaptfir 

cum te aoepta inteo vreme raposata Sofiica 

Numele Sofiicfii a produs un efect nedescris. Din negru, Negus deveni 

radficiniu. Ffirfi a intampina prin un singur euvânt, el evi In odaea de alfituri, 

to aduse un plastir, o bucatfi de panza ceruita vi bortelith ca o sitfi, corpii, 

comprese, bandaj si peste cateva minute eram imbodolit la cap ca un 

pava turcesc cu trei cozi, vi mfi studiam cu macumire pe mine insumi in 

toate oglinzile salonului, zicand, ea junele d-lui Maiorescu in cursul su 

public: s Lumea este o ilusiune !*. Erau doi ini amputali, unul in oglinda, 

15 celalalt inaintea oglinzii vi niciunul rfinit ! 

Mai trebuevte ceva, Negus? Sum prea rumen la fath pentru un rfinit 

in frunte ! N'ai cumva vr'o bilosealfi? 

Doctorul aduse o sticla cu prafuri i ma prefficu inteo mumie din timpul 

lui Ramses: ma vfizui galben ca vi c5nd imi mai ramaneau numai trei secunde- 

20 de viath. 

Nu mai era timpul de a ne culca ; soarele s'a radicat sus. Ni s'a servit 

ciocolath vi Negus ordonift a se inhfima caii. Tocmai atunci un curieriu ne 

aduse ziarul Wahrheit (Adevfirul), foaia celebrului Wahlstimme, unde am 

gash intre altele: 

25 t Un evenement deplorabile a avut loc chiar in momentul in care scriem 

aceste randuri. Doi studerrp sträini, Finlandezul baron Rosen vi Moldovalahul 

Ghith Tficiune s'au certat din causa papucului unei june Albinose. 

Lucrul a ajuns la o provocaliune, i duelul a urmat asthzi in zori de 

zi, la zece pavi cu carabina. D-I Tficiune a cfizut mort. Noi de- 

30 plAngem aceastà catastroffi, cu a-at mai mult cfi nenorocitul june Moldovalah 

a fost un arnic intim al nostru i un admirator sincer al ideilor 

noastre politice s. 

Abia avui timpul a striga 4 

bravo !* vfizandu-ma ucis cu atilta sange- 

rece de catre viteazul jurnalist, cum iatfi sosind o alth novitate: un jandar 

35 cu dou5 scrisori, una de o marime i culoare ordinara, alta in o mica coperth 

.

ADDENDA 367 

trandafirie 9i pecetluitä cu o inimei de bulinfi. Doctorul deschise pe cea 

de 'ntAi §i citi cu glas: 

s 

41 Iubite Esculape! 

Femeea mea se aflã un peu mal de cfiteva zile; simte une migraine 

5 terrible ; gise§te dar là-dessus o oarà liberfi pour la voir. 

Al Domniei Tale amic §i serv, 

Mapppsch* 

Spune ca voiu veni la 9 O. jumAtate, zise Negus jandarului, care etji 

indatä, cu toatA vederata sa dorin/fi de a studia mai indelungat cadavroasa 

10 mea faca 0 legfitura dela cap. 

Ascultfi, badit.fi; urma el cfitre mine, eu ii-oi citi 0 celfilalt 

eaves, nu-i vorbfi; insA te rog din amide, sa /ii secretul. 

Fireoe! cum se /in toate secretele de amor intre prieteni. 

Negus amirosi scrisoarea, zicfind: 4 mine fleurs !* 0 apoi citi: 

15 Tiranule, 

\Paz, cum ma rasp1ate9ti pentru sacrificiile mele. Iatfi o sfiptamfinfi 

decAnd nu mai vii. Te a§tept sau... te voiu desprqui! 

PAnA acuma a ta credincioasfi 

Fani* 

20 Postscriptum. Stii ea bArbatul nostru se duce la tribunal dela 9 ciasuri. 

Te sarut de o mie de ori, scumpul meu! 

F. s 

Scrisorile procurorului cu so.cia sa ne sosesc foarte la timp; rise Negus 

dupa o pausa de rasgfindire. Falsul täu duel §i. imaginara ta ranfi o sfi feat 

25 munai dead o mare zvonfi prin tArg; deci, pentru ca ea' nu urmeze cumva 

vreo cercetare legalä, eu voiu auta sii previu pe Mapppsch, cum Ca totul 

e o glumfi, un ramapg, o jucarie... Ginditu-te-ai la aceasta, bre? 

Ba n'am avut and, frate; 0 ma 'ncredinIez, cfi eram sfi fac cAt pe 

ce o stra§nica dobitocie, cu toate ca sunt legist ! 

30 Negus sulfa clopoIelul. 

I


Tu, Max, t}i cu Johann ve/i merge cu mine; dupil ce vom ajunge la 

casa d-lui, 11 veli scoate din cupeu 9i-1 ve-ci duce pe sus, ca 9i and ar trage 

de moarte. MI 'n-celegi? zise el caraerdinerului, care-1 asculta cu gura 

cfiscatfi, ca pe un predicator latinesc dela biserica papista9ii. Hai acuma! 

5 adause Negus &titre mine, 9i am e9it. 

eztind in triisurfi, am improvizat urinfitorul cAntec In felul tuturor 

improvisaVilor, 91 care zugriivia planul meu in priviqa Micmei: 

Dracul, petrecdnd pe'n lume, 

,i-a facut un groznic nume: 

to Tori fugia, fugia, fugia 

Cum de dzinsul auzia I 

15 

20 

In sfdrfit, de ciuda mare, 

El se zise bolnew tare, 

,Yi, lungindu-se pe pat, 

Pielea popii a fi dat ! 

Oarnenii cu bucurie, 

S'au grabit pe loc sa' vie, 

ii ' ngropeindu-1 cu alaiu, 

L-au trimis departe'n rails / 

De atunci, cu-ocaua mica 

El se plimba fara fried: 

i lucranduli dupa plac, 

Striga: doara nu sum drac I *. 

Aci am ajuns la poarta casei doamnei Pacht. 

25 PAnfi acum n'am avut trebuinifi de a descrie edificiul respectabilei mele 

gazde 9i personalit4ile celorlalci chiria9i, amabili ai mei megie9i. UrmAnd 

inetodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul; de aci nu-mi 

va fi greu a plimba o mei imprejur, din punt in punt, 91 'ndatii veTi avea 

o circonferinci! 

30 Zidirea intreagfi se alciituia din rfindul de jos, rfindul de sus 9i o mansardfi. 

In rAndul de sus locuiam peste salfi eu 9i lns5.9i stfipfina casei cu 

prfisila. In rAndul de jos se afla sub mine o bficfineasii vfiduvil dupfi trei

ADDENDA 369 

blicani, dela care toti studencii -cfartalului luau pe datorie âri, sardele, 

etc. ; sub d-na Pacht un Frances parfumar cu sofa, §apte fete §i trei 

bAeci, vristaci treptat, itneepAnd dela patru luni §i p&n la nouisprezece 

5 

ani. In mansardi petreceau eu locuin%á, deasupra mea: floui modiste, §i 

deasupra d-nei Pacht: trei studenci dela §coala veterinari. 

CAnd cupeul lui Negus s'a oprit la poarti, parfumarul, Monsieur Jules, 

deschise ua, scoase capul dela care se rispindea mirosul a nu §tiu cite 

sute de essence, li aptisä pe ceafi scufica de lint( albastri, i rosti cu un 

aer de Talleyrand: s ç doit etre que' que chose! b. 

Tot atunci o mini nu 

to tocmai de cele mici a inceput a §terge de sudoare unul din giamurile dela 

o ferestruici a mansardei, §i apoi zirii migfilind ea In lampa magici figura 

imei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu ochi-de-bou, dupti cum bitrinul 

Omer numia pe blonde Minerva. 

Max al lui Negus deschise portica cupeului. 

15 - Mai Incet ! striga doctorul. Nu vezi in ce stare se afM rinitul, dobitocule 

? Mon cher monsieur Jules ! adause el; pritez-nous votre secours 

0 mon Dieu! quel malheur ! 

Que vois-je ! M'sieur Ghitza blesse ! 

In acest minut amindoui modistele, cite §i trei veterinarii, propriet5.- 

20 reasa trilor, cei zece mo§tenitori ai parfumeriei cu mancele §i muma lor, 

Cati §i feciorul meu erau deja afarfi ! 

Bietul Ditrich, ce-§i inchipuia acuma pe stfipinul siu In gura morcii, 

Ii fringea minile §i i§i smulgea parul, aducanduli aminte, pe semne, ci 

riposatul nu i-a plitit leafa pe trei luni. 

25 Veterinarii au Inceput a esplica modistelor diferenca dintre un om glut 

§i un cane Impu§cat. 

FraMuzimea nficäjia pe Negus pentru a afla le pourquoi al ranei. 

Cati alergi ca o ciprioari sus §i se 'ntoarse cu doamna Pacht §i Mictica. 

Dar stirmana duduci nici a avut cind s watt' bine pe cavalerescul siu apio 

ritor dela balul-mascat: ea a le§inat pe pragul u§ii, cizind ffirfi simciri pe 

scari; §i Indatti grupa privitorilor s'a frnpilit in doui: modistele, biefineasa 

ci Francezele au rfimas lingi mine, veterinarii §i Francezii s'au aruncat 

si ajute Micucei: atraccia sexului fiind o lege fisici ea §i atraccia newtoniani! 

Max m'a ridicat de suptsuori, Johann m'a luat de picioare, Negus Imi 

35 sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mina dreaptii, uitindu-se la 

24


mine cu o nespusa ingrijire, plink' de o sensibilitate curet nengeasca ; Fräulein 

Annehen, modiste cea mai tanara, Mae ca un pudel, Imi %inea mane stanga, 

strangand-o convulsiv din o prea mare simpatie ; Francesele ciripiau; Meineasa 

sforiiia: cu astfel de alaiu am fost scos din trasurii, Micula, Cati 0 

5 d-na Pacht se facurA deja nevAzute odatA cu partea bArbAteascA a societa/ii. 

Cu ochii aproape de tot inchi§i, fui suit in odaea mea li. lungit in a0ernut. 

Negus a rugat apoi pe toti si iasa, a tras zfivorul u§ii, 0 am rAmas numai noi. 

Nebun de beucurie, am sfirit din pat. 

M'ai in datorat, Negus, Oat la mormant ! ii zisei, sarutandu-I in gurfi 

10 CU incantare. Ha, ha, ha! era sti mor de ras ... nu de mai ! Deacuma ma 

desbrac 9i mA culc. Tu sit treci la d-na Pacht §i s'o rogi, s'o rogi foarte mult 

a mA priveghea In lipsa ta. 

Las' pe mine ! 

Poate -ti se va infA/i9a prilejul de a 9opti vr'o doui cuvinte la urechea 

15 Micupi. Spune-i di presinIa sa mi-ar utpra durerea ... cA-ti e cunoscutA 

causa duelului. 

Si celelalte ! 

Eram deja desbracat 0 intins pe perne, cand Negus luA ziva buni, imi 

dori isprava, 0 e9i. 

20 Ditrich, intrand pe varful degetelor, se apropiA de mine. 

Cuconaqule ! 

Of ! 

Cuconaqule ! 

Uf ! 

25 - Cuconaple ! 

Ah ! 

Cuconapie ! 

Tu... e0i... chiama ... pe... Ca-ti ... Oh ! 

Ditrich reveni peste un minut cu slujnica d-nei Pacht. 

SO Fficui lui Ditrich semn cu mane ca sA iasa. 

Ce nenorocire s'a Intamplat cu d-voastrA, domnule ! a inceput 

Cati, oergand lacrimile ce-i curgeau din ochi, caqi &and ea ar fi mancat o, 

oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De ali oi cat de mult sufere duduca! D-ei, 

de asearil mi-a spus tot ! n'a dormit toati noaptea ..., astfizi vfizandu-v4 

85 emit, a leqinat ; se pare c'o sfi aiba friguri, de slfibiciune nu poate sta in,

ADDENDA 371 

picioare... Doftorul, care v'a adus pe d-voastrA, fi randueste acum nista 

doftorii . . . 

Doftorii? 

Eram cat pe ce sa ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui Negus 

5 0 reamintindu-mi In o clipa istoria Soflicai ! Abia m'am putut stapani, 

qi urmai cu vorba mai linioit, tragand glasul cu limba de moarte *: 

Dra-ga ... a-du... rece-ta ... s'o... vad... ca ... sa ... nu... oie... 

nime... D'ar... veni... du-du-ca ... de... seara. 

Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce receta. Fiind prea bolnav pentru 

10 a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o lie fnaintea ochilor 

si apoi citii: 

15 

20 

Bp. Ambrae levant. 

Scrap. 1. 

Pulp. Cantharid. 

Scrup. jfl. 

Acet. Morph. 

Drachm. jfl.. 

Sacchar. albi. 

Unc. j. 

M. f. atque divide in XII partes aequales. 

D. u. La un cias un praf. 

18 7 XII Dr. Negus. 

Pana aci am reprodus din cuvant In cuvant, chiar din litera fn litera, 

25 manuscriptul lui Ghita Tficiune, coleg al meu dela universitatea ***, carele 

s'a Impuscat sunt acum cateva saptamani, si cum s'a Impuscat! tocmai 

in noaptea cununiei sale cu o domnisoara, frumoasa ca un Inger, de spirit 

ca un demon, si fnzestrata ceea ce lipseste si Ingerilor si demonilor, 

cu cincizeci mi.' de galbeni in numaratoare !! 

ao 4 Micula * s'a gash pe masa rfiposatului, fnteo coperta sub adresa mea 

si cu urmatoarea epistola: 

24*

872 


5 Prietene, 

Sinuciderea mea este un anacronism. Adevfiratul ei moment a trecut 

aunt deja geapte ani. Deatunci eram mort tn idee, i clack' nu mg ucideam 

In realitate, cause era ca nu voiam ca lumea sg poatfi presupune din parte-mi 

5 mficar o umbra de pusillanimitate. Oamenii ar fi zis: el s'a ucis pentruca 

nu gi-a putut face o positie In societate, pentruca suferia de lipse, pentruca... 

gi aga mai departe. Ei bine! Imi trebuia cincizeci mii de galbeni; imi trebuia 

o setie ca fecioara cariia Ii las numele meu, i nemica al meu afara de mine ; 

imi trebuia toate astea pentru ca sa capat, In fine, dreptul de a ma impugca. 

to L-am castigat scump acest drept ! Ce va spune lumea ? A9 dori prea mult 

s'o pot ghici. Nu-i ramane pan/ nici clenciul de a ma declare de nebun, 

caci atunci o vor desminti lungile mele diplome de doctor in legi i licentiat 

In litere !I Aga dar, oamenii vor fi siliçi a crede, farg alte comentarie, cg 

m'am Impugcat simplu pentrucfi am obosit de a trgi. Causa ti se pare, poate, 

15 

a fi cam curioasa? Crede-mg, amice, cine trgegte prea-repede, osteneoe 

int9cmai aga, ca acela care alearga prea iute ; gi unul gi altul ajung la scopul 

lor mai curand deck broaoele testoase ale umanitatii ! dar odatg ce au 

ajuns la scop, ei nu mai au ce face ... 

Ili las un manuscript pe care nu 1-am sfgrgit, fiindca m'am oprit, din 

20 Intfimplare, pe descrierea recetei; gi atunci mi-a venit ideea de a ramanea 

comic pang gi In ajunul sinuciderii: e foarte natural a muri vorbind de 

recete ! Tu ai cunoscut toate personajele Micutei r; deci, aduna-ti suvenirile, 

i sffirgegte singur acest scurt epizod din scurta mea vieata! 

Al tau vorbg di fie Ghitg ! s. 

25 Am primit cu bucurie amicala insarcinare a nenorocitului meu vorba 

sil fie Ghitg, gi, cu ajutorul hirtiilor sale postume, am reugit a complecta 

cele a 

Trei zile gi trei nopti din viata unui studinte s. 

Mimica a clizut in latul lui Tgciune chiar in ziva imaginarului duel cu 

baronul Rosen. Receta lui Negus, compusg din opium gi gandaci de turbat, 

so a fficut minuni in aceastg imprejurare. 

A doua zi, Táciune s'a sculat teafgr din pat, dar n'a egit din casa vr'o 

si... 

doua zile, pastrind astfel buna cuviintg legatura dela cap. Aceste 

cloak zile au fost pentru el un adevarat paradis al lui Mahomet, redus la 

o singurfi hurie. 

In a treia zi Micuta incepu sfi-i aminteasca despre necesitatea cununiei

ADDENDA 878 

Ai uitat, iubito, a nu am varsta legiuita; sti mai agtepttim un an, 

sau... doi ani. 

Promite-mi inaintea mamei: nu-/i cer altceva, scumpul meu I 

S promit?... bine !... cbiar maine o sä vorbim cu cocoana Ana. 

5 Dupti mask Ghi/rt lgi deslegil capul gi alergil la baronul Rosen. 

Ce nou, Spiterule? Tot targul vuegte despre duelul nostru gi despre 

rana ta. Vgzut-ai astäzi pe Maria? 

Ai un noroc fabulos, Feldegule! 

Spune mai degrabil! 

10 - A9teapt-o pe ea azi In odaia mea, pe la unsprezece de searl. 

Pe ea? 

Ti-am spus odatL 

Nu glumegti? 

Pe cinste; totusi... 

15 ? 

Sfi nu cumva si aprinzi lumtmarea. 

Oare s fiu aga de urit? 

MA poti crede, ca eu unul nu te voiu maguli in astä privinIA. 

10 

Fie cum zici; ma invoesc; n'am ce face! 

Mai este ceva. 

Mai este? 

Sri nu vorbegti cu Micula. 

Nu te pociu trgelege! 

La bal-mascat toate glasurile sunt acoperite gi se par deopotrivii; 

25 acolo sub masa', ai putut scripa cu una cu douL.. dar trebui sfi-li spui 

cu franchecd, cã ai o voace foarte nemusicalift, gi mil tern ca domnigoara si 

nu se sperie ! E cam deprinsii a legina. 

S'apoi tot aga are sa fie? 

30 

38 

Ba numai la Inceput, bàdi, pinti ce-ti vei face o cale 

bAtutti... 

Primesc gi asta; lnsä, clack ea singuri va incepe a vorbi? 

Urmeazfiii drumul frtrà a rilspunde! 

0 dragoste originala! 

Cu Wit mai romantical 

Dar tu, unde vei dormi? eu unul te previu cfi-mi plistrez postul pilna 

dimineaca. 

A la bonne heure! eu mfi voiu pitula unde va da targul gi norocul 

l

874 

SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE 

Baronul, parfumat ca o calfa de negulator, intra intr'amurg in apartamentul 

lui Ghita, unde-1 a§tepta Ditrich, prevenit de catre stapanu-sau ; 

pe and lnsui Ghica juca in biliard, palavragia §i radea ea un nebun, curtand 

trei arfoniste in cafineaua Chateaux aux fleurs C 

5 La unsprezece ore punct, Micula ei pe varful degetelor din odaia sa, trecu 

cu mare paza coridorul, deschise inceti§or o u§a O iat-o cuprinsa in bracele 

baronului. Tot atunci, Ghitã e§ia din iChdteaux aux fleurs *, cantand: 

Marlborough s'en va-t-en guerre, 

Miroton 

10 Si-§i indrepta pa§ii acasa! 

Dupfi ce se sui pe scara, eroul nostru avea inaintea sa doufi u§i: cea din 

dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile d-nei Pacht. El se 

opreoe, pare a sta pe ganduri, apoi bate de trei ori la u§a vechei actori/e, 

care odihnea de un ceas pe salmi Morfeului. 

15 - Cine-i acolea ? rasuna dinfiuntru o voace speriata. 

Ghiti deschise u§a, §i d-na Ana il recunoa§te la slaba lucire a candelei 

dinaintea icoanei sfantului Sigfried, eel cu istoria zmeului. 

Ce sä fie; Domnul meu? o tragedie ! 

Ba numai o melodrama, doamna mea! 

20 Ghica Ii arfita cu mama patul de§ert al Miculei. 

Unde-i Maria ? o Doamne ! 

Fiica d-voastre e in odaia mea, in convorbiri misterioase cu baronul 

Rosen. 

Doamna Pacht sari din pat, uitanduli de tot costumul de noapte, vreau 

25 si zic lipsa costumului, §i se rapezi la u§e. 

Ghirti o re%inu. 

-- Inca un pas §iii perde pe sarmana fetila, care se afla acuma foarte 

inaintata pe calea norocului. 

Adevarat spui ! voiu strange pe to-ci chiria§ii, voiu intra cu marturi 

SO - M'a0 inleles de minune ; Insa mai este ceva la mijloc. Mai 'nainte 

de a fi a baronului, Maria a fost a mea §i chiar acuma ea i§i inchipueoe, 

pe 'ntuneric, ca se afla langa mine ! Eu am vandut-o baronului, am vandut-o 

doamna mea, precum se vinde un faeton puin usat, dar e§it din moda. 

Necessariul de abanos a fost din partea baronului §i eu I-am presintat in 

...

ADDENDA. 375 

numele meu; duelul de mai deunlizi a fost o- poveste; in starlit, am Intrebuintat 

mii de viclenii pentru a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebui 

s'o 9tie! Catati ca Maria sa nu ma dea de gol: altfel, ea este perduta. 

D-na Ana isbi up 0 sbura pe scara ce duces la mansarda; de aci ea se 

5 pogori in randul de jos, O'n cateva secunde reaparu insotita cu doua modiste, 

trei veterinari, bacaneasa 0 Monsieur Jules cu tot neamul! Se inlelege 

dela sine ea' hainele nopturne ale acestei societati nu erau nici de 

cum 4 ca Inteo zi de sfirbatoare *. 

Ghita redeveni nevazut: el merse liniOit Inapoi la 4 Chateau aux fleurs 6 

10 pentru a dal* o partida de chegle, cantand astadata: 4 Te souviens-tu? 

disait un capitaine... #. 

Cand gloata chiriaOlor doamnei Pacht se ivi cu o multime de lumanari 

inaintea baronului 0 a Micutei... simtul de pudoare 0 frica legii de presa 

nu-mi permit a descri starea in care se afla tocmai fericita pareche. Ovidiu 

15 a zugrfivit-o de mult latineoe: 

4 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis; 

Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... 0. 

Duduca a leOnat, dupre obiceiul pamantului. Felde§ul se Invalatuci In 

plapuma, se scull in picioare ea status lui Dante, 0 Incepu: 

20 - Protestez... 

Nu §tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, dart' numai de resultatul care 

a fost indatorirea baronului de a lua pe Micuta de so-tie. 

Pe la dour* dupa miezul noptii, Obi-0, obosit ca un cal de pooh' 0 tacut 

ca un peoe, reintra In stapanirea apartamentelor sale, porunci lui Ditrich 

25 sa afume, nu oiu pentruce, in toate colturile iatacului, 0 adormi 

apoi, planuind modul in care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul, 

cu Micuta, cu Victoria, etc. 

Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata d'a se indoi de buna-tredinta 

a amicului sau: interesul d-nei Ana 0 al Micutei a fost, fireoe, d'e a nu-1 

30 desminti in aceasta privinta. Peste o saptamttna, Baronul zice adio universitatii 

0 se cununa cu duduca. Ghita a asistat la -biterica, a jucat 0 a 

baut la nunta, a fost cel intaiu a ferici pe tineri. 

Oricat de nepasatoi In alegerea inijloacelor, eroul nostru avea o inima 

buna. Cununia Micutai era o fatalitate pentru vechea amanta a FeIde§ului,


ei el, Ghi/a, se simlea a fi singura causa a fatalita/ii. Peste cateva zile, el 

vine la noua baroneasfi, pe and baronul sfiu nu era acasii. 

A, vicleanule! tot nu ma uili? 

Nu uit niciodatfi pe amicii mei ei tocmai de aceea am venit la tine 

5 cu o rugfiminte. 

Refuz, orice sa fie. 

Vom vedea, cuctr/o, daca 1i-a da metna. Mai 'nainte de a te lua, baronul 

a avut o Intre/inuta... 

$i d-ta cutezi a-mi povesti nioe asemenea marefivii? 

- 

10 Fara D-ta ei Fara a 

mirgwii*, dragfi baroneasa: ne cunoaoem 

de aproape. Aeadar, biata Intrelinuta, ki povera ragazza, a rfimas acuma, 

din pricina ta, lipsita de paine ei murind de foame. Pficat ! Cer dela tine, 

dela d-ta, dela d-voastrfi, sfi faci sau a' face/i ca baronul sa-i dea pentru 

asigurarea viitorului_ ease mii de fiorini! 

15 $1 oare cum crezi tu ca eu voiu starui In favorul unei... 

Te Intreb odata pentru totdeauna: vrei sau nu? da ori ba? 

Nu; de o mie de oH, nu! 

Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevfirul intrigei noastre: ne 

vom bate, vei ramânea poate vfiduva... eu unul Iiu prea putin la viea/a ... 

20 GhicEi s'a sculat sa iasfi. 

Opreoe-te ! Inca un minut! cat eeti de sfilbatic! 

Dupfi mai multe vorbe ei rfisvorbe, Micupt s'a Indatorat a stoarce dela 

barbatu-sfiu cele vase mii de fiorini. Ghi/a a fost Insa'rcinat din partea Feldeeului 

d'a duce banii la Victoria. 

25 Peste noufi luni dup'acest eveniment, frumoasa Polonfi a nfiscut un fiu, 

care fu botezat sub numele romanesc de s $erban E. 

Ghi/a n'a trait cu Victoria mai mult de-un an ei a lfisat-o, drept mogtenine, 

lui Negus. Inteo zi, and ea era dusa de-ac asa, doctorul deschise cu 

o cheie falsa sipe/elul de sub pat, scoase cele ease mii de fiorini, ei de atunci 

30 n'a mai dat cu ocliii de sfiraca jertfii. Astazi ei se judeca. Cu aceasta ocasiune, 

un mare numar de Invinovii/iri, pana acum dosite, s'au gramadit 

asupra capului lui Negus. Unii zic ca se va osandi la lucrfiri publice ; al/ii 

sus/in, cumca va scfipa, fiind sprijinit de cucoanele cutare, cutare ei cutare. 

Jurnalistul Wahlstimme e unul din aparatorii lui Negus pe calea pu- 

35 bliCitriiii . .

NOTE $1 VARIANTE

POEZII 

Hasdeu publica cea dintai culegere de poezii in 1873. Este un volum de 

IV + 140 pagini, in 160, intitulat: Poesie (Bucuresci, Typographia Laboratorilor 

Romani, 19 Strada Academiei). Pe coperta se aflä urmlitorul motto 

din Pettifi: S ki IV utat tiir ; gaz es alike vdrja... Cine rumpe o cale nouti, 

5 a§teaptii pulbere 0 scae/i...*. Volumul se deschide cu o Prefagi a autorului, 

pe care o reproducem: 

* Niciodata n'a fi cutezat a scoate la lumina aceasta anatomie a 

suferiucelor mele, daca nu 9tiam ea unora le place sumbra 0 violenta 

pictura a lui Caravaggio, in care vezi numai oase 0 mu§chi in loc de 

to frageda 0 catifelata came. 

Genul imperios al inspira%iunii mele poetice ofera aspra idee sub o 

forma dull. 

Mai multe buca-ci din colecIiunea de falii, bunioara s Viersul *, i Lui 

N. Nicoleanu*, 0 altele, explica /Ana la un punct Vitânele sociale, pe 

15 cari se mi9ca acest fenomen psihologic. 

De ate ori mi s'a intamplat a fi dulce 0 molatec, ma miram eu insumi. 

Tata o prefala, in care un autor se face fara milli propriul Mu critic !* 

In edivia noastra am publicat textul definitiv, a§a cum se afM el in cube- 

= gerea de Poesie. Variantele care urmeaza arata deosebirile dintre versiunile 

prime tiparite in periodice 0 volumul din 1873. 

MUZA. Tiparita in Foifa de istorie f i literaturd, Ia0 1860, p. 117. N'a 

fost publicata in volum. Dupa 9tiinca noastra, n'a mai aparut in'alta revisal 

condusa de Hasdeu, sau la care colabora el.

5 

10 

15 

20 

25 

SO 

380 SCRIER/ LITERARE, MORALE glI POLITICE 

IONAKU VODA. Cea dintfii versiune publicatti in Din Moldova, vol. / 

(lagi, 1862), P. 12: 

Sdngele rofefte cdmpul din belfug, 

Otomanii fug 

Iata ca-i ajunge oastea romdneasca 1 

*Zmeilor, ucicle;i1 * suna tot mereu : 

Vai, amar ?alert! 

D'o a§ct neivala I3omnul te fereasceil 

Robi sa nu se prinze i : nu voiu P ma'ncurc l 

Taie tot ce-i turd * 

Astfel Ionafcu-Voda poruncefte. 

Pala duce hora, al sagetei cdnt 

S'acordeaza'n veint 

i in piept de dufman falnic amulefte : 

Nu mai vezi pagelni ; prau sa zic, de-i caci, 

Ii privefti culcaçi 

larba innegrita d'azi li-i afternutull... 

Inima-mi tresare, cdnd in carli citesc, 

Cdt de barbeitesc 

Fostu-ni-a odata', fostu-ni-a trecutull 

D'uncle 'Ana unde un boier : 

Zanea vistier, 

Aducdnd eu sine un vizir eau pap. 

41 Doamnel D catre Vocla zice umilit 

e 

Focu-i potolit: 

t Sit' deschidem dares' punga cea Priiimapi I 

Bogatalul ista, capuli spre-a pastra, 

Poate numara 

Pietro scumpe, aur f i argint comoare 1 * 

Domnul cu iulealei striga : Miii fartayil 

41 Dracului sa da;i 

Turcul ci boierul pe-o spdnzuratoare 1 * 

FEMEIA INNECATA. Prima varianti, publicatti in Din Moldova, 

an. 1 (1862), n. 2, p. 27-28:

2 

10 

15 

20 

25 

20 

25 

10 

NOTE $1 VARIANTS 381 

Era Bahluiul mare. 

Pe f arm 9ezand, 

In gand, 

Pe rand, 

Treceam niajunsurile vieIii solitare, 

- 4 D'a§ fi casatorit I* 

Spusei atunci destul de tare 

I 

4 

I 

Ce trai 

De rai 

Si tot iubeoi O tot sa fii iubit 

Neadormit ! 

Ce dulce armonie ! 

e De-acuma dar, oricum sr: fie, 

Imi trebui mie 

4 0 suck 

Nurhe, 

Durdulie, 

Hazlie, 

e Vie, 

e In scurt, cu merite o mie: 

Si mor de bucurie ! * 

D'o data 

Iata 

C'alearga in spre mal 

Un oarecine, 

Dand busna peste mine: 

La fal.fi om, la fuga cal, 

Altminteri nilt5.räu 1 

Bre, ce-ai patit, vecine ? 

Pe semne doagele nu si-s depline ? 

Rau 0 eau 

(Raspunde calfitorul meu) 

Nevasta mi-a luat-o dragutul de park:: 

S'o dus ! tot mari-dus ! 

Si-i caut trupul eu 1 

Ti-a fi, prietene, cam greu ; 

Cad trebuia s'apuci la vale 

A cursului batuta cale, 

lar nu pe-aici in sus ! 

InvaIti alcii, mai ;


Doar pe Mai 

Ca tine ! 

Femeea mi-o cunosc prea bine ! 

Ziceam ea t sant *, /ipa ca e nu-s I; 

5 Mergeaxn spre rasarit, striga ca spre Apus *; 

L'amiaz i se prima ca-i noapte ; 

$i astfel pentru toate! 

Deci 

Sa '14e1egi 

10 Ca ea pe veci 

Nu poate 

In chip obicinuit sli 'nnoate ; 

$i rfiul si fi fost oricat de furios. 

15 

20 

Saracul val 

Fu nevoit s'o traga nu in jos, 

Ci tot la deal: 

Sa scape bucuros. 

Versiunea pe care o tiparim noi a aparut in Columna lui Traian, an. III, 

Nr. 11, (13 Martie, 1872), p. 81, 0 a fost republicata in volumul Poesie (p. 

122-124) cu o singurisi varianta: 

p. 7, r. 12: InvaIa allii, mai, 

ADEVARATUL POET. Publicata in Din Moldova (Lumina), H, n. 7, 

p. 9-10. 

STEFAN TOM$A VODA. 5! VORNICUL ION MOTOC. Publicatfi 

25 intaiu in Lumina, II (Ia0, 1863), n. 11, p. 84-85. 

SO 

35 

BRADUL. Prima versiune publicata in Lumina, III (Ia0, 1863), n. 17, 

p. 80, republicatri intocmai in AghiuKt, n. 24 (Bucure0i, 3 Mai 1864), p. 182: 

Vfizut-a0 mandrul brad in plaiu 

Stand verde 'n orice vreme, 

Sau arde soarele de Maiu, 

Sau vantul iernei geme ! 

El falnic sufere pe rand 

$i ar0ca 0 ghiala, 

$i fulgerul pe 'n stanci sburand, 

$i viforul 0 ceaia ...

NOTE $1 VARIANTE 383 

Acuma 'n douazeci de ani 

De chinuri ne'ntrerupte, 

El s'o deprins cu-ai sal dusmani, 

S'o inrudit cu lupte ! 

5 

Sa-i daçi odihna 'n locul ses, 

In linistita vale... 

Lipsit de traiul ski ales, 

El s'ar usca de jale ! 

Versiunea din Poesie (p. 119-121), pe care am tiparit-o in edicia noastra, 

is a aparut intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 17, 24 Aprilie 1872. 

ts 

TABLOU FLAMAND. Versiunea din Lumina, III, n. 17, P. 80 intitulata 

Un tablou Flamand a fost reprodusii si in Aghiuld, n. 24 (3 Mai, 

1864), p. 181, sub titlul: Un tablou de familie. FaVi de textul din Poesie 

(p. 107-108), care se afla in ediçia noastra, versiunea din 1863 prezinta 

urmatoarele variante 

p. 14, r. 

r. 

4: Osdndea pe Turcul, zicand ca-i un dine, 

5: Franta se preface de azi 'Ana maine, 

20 

r. 6: Neamiu-i jár1 cuget, Moscovitu-i hoI. 

r. 9: Care 'n nerdbdare himala mereu. 

r. 11: Ii rusine, draga, gura sa null taca! 

r. 12: Apoi zetu, Jujucti, nu fii asa ran ... 

to 

Restul poemei p. 14, r. 13-20, p. 15, r. 1-4 este complet schimbat: 

Fata, dulcea floare, neatinsii de-albine, 

$edea tang' o masa, cu faca in mine, 

Cu foc de purpura pe obraji de crin ; 

Eu -cineam in man& o carte uitata: 

Cand priveam la mama, and pandeam pe tata, 

Si 'nnotam cu ochii 'n al popilei sin !.. 

Tablou Flamand a mai fost publicat in Columna lui Traian, an. III, n. 

30 18 (3 Mai 1872), de asta data inteo forma foarte apropiata de cea pe care 

o va avea in volumul Poesie. Sunt numai doua variante: 

p. 14, r. 16: Privia pe fereastrd in mica gradina, 

p. 15, r. 2: Insit and bdtrdnul nu bdga de seama, 

LUI N. NICOLEANU. Aparuta intaiu In Satyrut, n. 5 (Bucuresti, 6 

95 Martie, 1866) sub titlul Amicului meta San-Huang-Ki i semnata Puang- 

Hon-Ki. (Dupa cum se stie, San-Huang-Ki era a 

pseudonimul chinezesc * 

al lui N. Nicoleanu, iar Puang-Hon-Ki, al lui Hasdeu). Reprodusfi apoi in

5 

10 

15 

20 

25 


Familia, V (1869) n. 29, p. 338-339, sub titlul Amicului meu N. N. Fa la 

de textul din Poesie (p. 138-140), versiunea din Satyrul prezinta nrmatoarele 

variante: 

p. 16, r. 1: Cdt e june, omul pldnge 

r. 2: Rdde omul, cdt e june 

r. 4: El in dintec pldnsu-i *tinge, 

r. 5: Rdsu-i in ctintec depune: 

r. 7 : Rdsul e speranta plina 

r. 8: Plansu-i razd de speranca 

r. 9: Pdnii n'a opus 

r. 11: D'unde Cantecul se ' nalid 

r. 18: Oare cum sd cdntP 

r. 19: Dar eu sum... eorice fiinça 

r. 20: Are-un env in armonie 

r. 21: Cu destinul sdu: 

r. 22: Desbracat de suferinfd, 

p. 17, r. 1: Nemilcat in bucurie 

r. 2: Voi 8O cuget eu ! 

r. 4: Care altd soartd 'n lume 

r. 5: Vrei sd-mi nimereftiP 

r. 6: Fdrei numai, tot ce trece 

r. 12: Nu e astfel cum se pare 

r. 13: Totul are o mfisurti! 

r. 20: Ies din carnaval! 

r. 21: Pdn' atunci, En rds fi 'n jale, 

r. 22: Prin sperançoi te imbata 

r. 24: Cantecul deschide cale 

ODA LA CIOCOI. e In Februarie 1869 Oda la boieri a fost publicatii in 

ziarul Romdnul ; coaliciunea cu aristocralia din 1868 se rupsese i acea din 

30 1870 nu se Incordase Inca. 

Reprodusa In brosura, aceasta poezie s'a vandut atunci numai in Bucure9ti 

in trei mu de exemplare. 

4 

Acum este timpul s'o scoatem din nou la lumina, de astadata In Co- 

lumna lui Traian, un organ decis a nu se contrazice In vecii vecilor s. 

35 Cu aceste cuvinte era prezentata Oda la boieri In 4 Columna lui Traian * 

an. I, nr. 23 (28 Mai, 1870), p. 2. Inteadevar, aceasta satira politica avusese 

un deosebit succes la apari/ie. Textul din Romdnul (19 Februarie 1869,) 

fusese retiparit inteo bro§ura aparte: Oda la Boiari. 1848-1869 de B. Petriceicu-Hajdeu 

(Bucuresci, Tipografia C. A. Rossetti, Str. Colcei No. 42; 

40 14 pagini in 1.6°). Pe coperta, se afla urmatorul citat din Ioan Neculcea:

NOTE SI VARIANTE 885 

Acia socotescg eg cu firea mea acesta prosti: candO va vré Dumneslefi 

se faca se nu fie ruging pe felt, ci Turci in TarigradO se nu fie, 

ci lupif se nu minance oile in lume, atunci pâte nu vorti fi nicl Fanariollin 

Moldova ci nici In Ora Muntenésca, nicT vort fi bear!, nici 'volt pute 

5 manca aceste doue %err acia cum le minanca... *. 

, 

Paginile 3-4 ale brocurii cuprind justificarea politic& a autorului: 

In ultimele cedinte ale fostei Camere, ajungand ci eu a inIelege 

perfecOunea nouei sari de lucruri in Romania, am aparat cu mult zel 

ministeriul actual. 

to Am demonstrat atunci, cu procesele-verbale ale Parlamentului in 

mana, cum ca cabinetul d-lui Dimitrie Ghica pacatuise la fiecare pas 

contra naliunii ci contra ConstituOunii, numai din dorinca de a-ci realiza 

programa primitivii, impacand toate partidele. 

Astfel amicii politici ai d-lor Beust ci Andrassy au fost trimici si ne 

15 reprezinte la Paris ci la Constantinopole: naliunea romana insultati 

pentru impacarea partidei austro-maghiare. 

Astfel desfiintarea districtului de Bolgrad, propusa ci patronata in 

modul cel mai imperativ, pan'a a face din ea o cestiune ministeriala: 

20 

25 

constituliunea roman& insultatil pentru impicarea partidei guberna- 

torului dela Chicinau. 

Astfel d-1 Macedonski pus contra legii in capul armatei ci devenit 

apoi singura cauza a dizolvarii unei reprezentgiuni nalionale: tam ci 

pactul fundamental insultate pentru impacarea unei particle anonime, 

in misterele careia iniIiase pe 4-1 prim-ministru o epistola oculta dela 

Paris... 

Incetand de a fi deputat ci persistand totuci in simpatiile mele pentru 

oamenii astazi la putere, de vreme ce nu-i mai pot apara de pe tribuni, 

m'am decis da a le adresa o oda *. 

Inainte de a fi republicata in oColumna lui Traian *, Oda la Boiari a 

30 fost reprodusä de revista t 

Familia i, an. V (1869), n. 9, p. 98-100. 

FaIii de versiunea din Poesie (p. 48-55) unde este intitulati i Oda 

la Ciocoi s, ci pe care am tiparit-o in edipa noastra Oda -la Boiari prezinta 

urmatoarele variante: 

p. 18, r. 5: Boiarule 1 cinci Yeacuri, cinci yeacuri fi mai bine 

35 r. 7: Sugeai tu 'n frunza sucul ci sangele din vine 

r. 11: De jaf f i umilinVa, 

p. 19, r. 1: Ce vede capul jertfei sburat dintr'o izbire, 

r. 5: Cad nu credeai c'un suflet se face mult mai tare, 

r. 15: Ca un satrap, /a umbra lungit intr'o gradina 

r. 17: Privind cum se ivecte mind ziva e seninfi 

40 

25

386 SCRIBE! LITEEARE, MORALE I POLITICE 

r. 21: i iati intr'o elipd furtuna sparge cerul 

r. 22: Cu flacara urgiei. 

r. 19: Afa din adormire nesocotea boiarul 

r. 20: Suspinul Romaniei!.. 

a [randurile 19-20 din versiunea definitiva sunt, in prima versiune, randurile 

21-22, si viceversa]. 

p. 19, r. 26: Un abure ce piere!.. 

p. 20, r. 1: Un abure 6 norul, suspinu-i o suflare 

r. 51 A doud zecea iarna, a doudzecea vara 

10 r. 8: Raspunse lumea toata 

r. 19: Cad vremea este totul: 

r. 21: A doudzecea vara 'mbracase ieri campia 

r. 22: In busuioc 0 'n gram 

r. 25: A cloudzecea iarnii in haina-i de mireasa 

15 p. 21, r. 9: Dar ce privesc, o Doamne! Eu cant 0 deodatd 

r. 13: Boierii se raclica, ca hoituri invechite 

p. 22, r. 1: Cand teancuri de verdeaça, din mfi de flori lesute, 

r. 2: Cdmpiile asterne 

r. 6: a5i teama inceteazd I .. 

20 r. 15: Sau poate a cadaprul se 'ntampla cateodata 

r. 23: 0 nu! E viu boiarul I Nu-i vis, nu-i rtricire, 

r. 25: Nu-i spaima sburatoare, nascutfi 'n zapacire 

T. 26: Grabitif sa dispara! 

r. 27: Nu-i chiar nici letargia ldsdnd o paloare 

25 p. 23, r. 1: 0 nu! E viu boierul I La trai 0 la culoare 

r. 6: Si pripasi/i p'aice ; 

r. 7: Aceea0 goliciune de inina, de minte, 

r. 8: De tugete romane; 

r. 11: 0 nu! E viu boierul I Nu-i mumie, nu-s moaste! 

30 r. 23: N'om mai gresi d'acuma! Trecutul !fa ne'nveIe 

r. 25: La vanatoare! Insfi... nu pustele si bele: 

La sfarsitul Odei la boiari este indicata data precisa a compunerii: 11 

Februarie 1869. 

Versiunea publicata in 4 Columna lui Traian * cuprinde cateva noi va- 

35 riante, In afara de acelea pe care le-am notat mai sus; se observa insa si 

forme care au fost pastrate in redactiunea definitiva. Pentru simplificare, 

vom Insemna cu A textul Odei la boiari, ci cu B textul definitiv, care se 

dia. In editia noastra. 

p. 48, r. 5: varianta A 

40 r. 7: * * 

r. 10: * *

5 

P. 

10 P. 

15 

20 

9.3 

SO 

35 

40 

NOTE gI VARIANTE 387 

r. 17: Si tu radeai jupane; rddeai cu fericire 

19, r. 1: var. A 

r. 2: Se bucurii i rade 

r. 5: var. B 

r. 8: Sau p'un polog de spice, 

r. 15: var. A 

r. 17: * * 

r. 19-23: var. A 

r. 26: var. B 

20, r. 1: Un abur este norul, suspinu-i o suflare 

r. 5: var. A 

r. 7: De and prin mii de glasuri suspinului din tag 

r. 8: var. A 

r. 19: Caci timpul este totul: o oarii dinteun secol 

r. 22: var. A 

r. 23: * * 

r. 25: 

P. 21, r. 8: i cu puterea noua 

r. 9: Dar ce Viresc, o Doamne! Eu cant 9i deodati 

r. 13: var. A 

r. 25: Au nu cumpa natura, sarind din cai batute, 

P. 22, r. 1: Cand teancul de coPoare, din mii de flori /esute, 

r. 2: var. A 

r. 3: Si filomela cânt, i soarele clipefte 

r. 6: var. A 

r. 12: Din bolta 'ngrozitoare 

r. 15: var. A 

r. 23: var. A 

r. 25: Nu-i spairna sburfitoare, nascdnd din zapacire 

r. 26: var. A 

r. 27: Nu-i chiar nici letargia ce'nfige o paloare 

P. 23, r. 1: var. A 

r. 6: * * 

r. 7: * * 

r. 8: * 

* i 

* 

r. 12: * * 

r. 17: Chemand Evrei i Unguri sá salts pe morminte 

r. 20: Locusta cea 'ngropata, 

r. 21: De nu-i strivefti chiar oul, din fundul negrei groape 

r. 22: Reisare mai turbate I 

r. 23: Am mai OP adesea I Trecutul sä ne 'nve/e 

r. 26: Ci sacra libertate!.. 

25*


COMPLOTUL BUBEI. Intaiul titlu al acestei balade era: Congiuraliunea 

leprofilor. A9a se tipare9te in ziarul Traian, n. 97 (31 Decemvrie 

1869), p. 391-92. Titlul Complotul Bubei apare la publicarea celei de a 

doua versiuni, in Columna lui Traian, an. II, nr. 20 (82) din 24 Mai 1871. 

5 Aceast& versiune, cu o singura modificare, trece In volumul Poesie (p. 37-45). 

Congiuraciunea leprofilor, din Traian, incepe cu o stroM care a fost suprimati 

in versiunea ulterioara: 

0 cronicii, sctisd de manes 

Pe-un petec de piele beitrdnd, 

so Ni spune un lucru ciudat. 

Cinci Peacuri f i tease decade, 

Din care un an se mai scade, 

Cu 'ncetul de-atunci au sburat. 

p. 24, r. 1: Era 'ntr'o peche padure, 

15 r. 7-12: [complet schimbate]: 

In cuibul acel neferice 

Precum cronicarul ii zice 

La leatul mai sus arei tat, 

A lost o petrecere mare ; 

20 Leprofii din patru hotare 

Venires' in cdrduri la sfat l 

p. 25, r. 8: Trecand pintre ele in dunga 

r. 13: Ca 'n lume sa nu mai domneasci 

r. 15: [se termin& cu un semn de intrebare] 

25 r. 22: Se umfla sea scoagi cuvantul, 

r. 30: [lipswe] 

p. 26, r. 5: [lipse§te] 

r. 10: pipse§te] 

r. 15: [lipse9te] 

SO r. 16: Unde-i sfdntul ca s'arunce 

r. 21: In codrul cel uitat; 

p. 27: r. 3: Pe ldnga os de cane 

r. 13: StrigaIi cu bucurie, 

35 

r. 14: SaltaIi cu veselie, 

r. 23: Acum se mai ascunde 

Stdpdnul tremurand: 

r. 32: Cad lepra e pe tron ! 

p. 28, r. 22: Se va porni din data 

r. 23: Pe lumea cea curet&

1 25 

, 

r. 24: .Rebelul nesupus 

r. 28: Cfind buba este sus! 

NOTE 1 VARIANTE 389 

Versiunea publicati in Columna lui Traian, 24 Mai 1871, are urmatoarea 

indicatie: Se dedicti d-lor Costaforu, Maprogheni, Maiorescu, 1Vegruzzi, Pogor, 

s etc. 

Singura variantfi a acestei versiuni este: 

p. 26, r. 16: Unde-s sfinlii ca s'arunce 

r. 17: Cu pietrele 'n poi?. . 

S.KRACIA. Pub heath In Columna lui Traian, an. I, nr. 14 (20 Aprilie 

so 1870), p. 4. Fa/fi de textul din Poesie (p. 59-61), o singurfi variantfi: 

p. 30, r. 2: stei ca un pygmy la /Ana, 

VORNICUL IANCU MOTOC. Publicatii in Colurnna lui Traian, an. I. 

nr. 16 (30 Aprilie 1870), P. 2-3. Republicatfi, fried variante, In Poesie (p. 

62-65). 

15 STEFAN SI RADU. Publicat4 in Columna lui Traian, an. I, n. 41 (23 

August 1870), P. 2-3. Este una din pircinele poezii pe care Hasdeu le datealfi: 

Puscdria din Vticcire.si, 16 August. Asupra arestfirii sale ilegale, 

Hasdeu a scris In Columna lui Traian, an. I, n. 40 (19 August 1870) un articol, 

pe care il reproducem in al doilea volum al acestei edilii. Numfirul 40 al 

2o Columnei, apfirut cu mare intfirziere nunfarul precedent poart4 data 

de 2 August 1870 educe aceastrt informa-cie abonaIilor: $ In curs de opt 

zile d. frasdeu a suferit toatrt rigoarea arestului. Nu voim totuv's ca abona/ii 

novtri sti se poatii plfinge s, etc. Se oferfi Istoria tolerangi religioase abonacilor 

pe un an 0 vase luni, 0 Rayon fi Vidra celor pe trei luni. 

Versiunea scrisfi in 

Cid-Campeador ; 

Puvcfiria din Irficarevti e are urmrttorul motto din 

Asis' parten unos d'otros 

como la unia de la carn e..., 

pe care tot Hasdeu 11 traduce: a Ava se despart unii de altii, ca unghia dela 

50 came ...e. 

tefan fi Radu, Inteo nourt versiune, apare In RePista Nouti, an. I, nr. 5 

(15 Aprilie 1888), purtfind data: s Mfircivor 1888 it. Aceastfi forma, In afar'fi 

de o singurk neinsemnatk modificare, se retipfirevte In volumul Sarcasm 

35 

fi. Ideal (Bucurevti, 1897), p. 160-166. Fa/rt de versiunea definitivk pe 

care am reprodus-o In edicia noastrk textul din Columna lui Traian prezintfi 

ursn'atoarele variante:

390 


p. 35, r. 15: Ii pune 'n cale 

p. 36, r. 1: Mare 0 mare 

r. 2: E fiecare 

r. 7: In loc d'a bate 

5 r. 10: Vor sa se beta... 

Inainte de r. 11, un vers care Jipseoe in versiunea definitiva: 

Frunza verde de bujor ! 

r. 14: Pan' ce kat a lovefte 

r. 15: Intalneoe §i lovefte 

10 r. 17: Cu cumplitu-i buzdugan 

r. 19: $i.-1 izbefte, mfiri drept 

[rAndurile 21-22, inversate] 

r. 24: Cdci la piept e infasat 

Cu pieptarul ferecat 

15 r. 25: Ferecat 0 fa'rmecat; 

r. 26: Buzduganul aboard 'n vant 

r. 28: Iar pe unde se proptea 

r. 29: Pfimantul se desfetcea, 

p. 37, r. 2: I9i aruncd mane jos 

20 r. 4: 0 mliciucti s'a gi dus, 

r. 6: Ca un lemn de radficinfi, 

r. 8: Ci strabate pliseirefte 

Dupa r. 10: De nimene biruit, 

r. 19: Mficiuca s'a potrivit 

25 r. 21: De o data 

r. 26: $i pe unde se trdntea 

r. 27: La pdmiint toate turtea, 

r. 28: Pdn' ce s'a turtit fi ea l 

Dupfi r. 28, urmatoarele versuri care lipsesc in versiunea definitiva: 

so Ca tulpina bradului 

Buzduganul Radului I 

Ca trunchiul stejarului 

Mliciuca $tefanului ! 

Dar sa fie mud brazi, 

35 Nu se teme un viteaz; 

$i stejarii la voinic, 

De-ar fi nota, tot nemic; 

r. 29: Cii pe cine-i puiu de zmeu 

p. 38, r. 1: Pe un pisc, pierdut in nor, 

40 r. 3: Carele finea aminte

NOTE ga VARIANTE 391 

r. 6: De and mi-sa I-a ndscut, 

r. 8: In munti 0 'n lunci 

r. 13: &imuleanul cel Martin 

r. 15: Se uita cu he de jale 

5 r. 17: ,i gdndea En gdndul sdu 

r. 19: Nici Muntean 

r. 20: Nici MoldoPean 

[lipsesc r. 21-22] r. 23: Inca nu oiam En lume 

10 r. 24: Cáci aPeau un singur num... 

Versiunea aceasta, din Columna lui Traian, se Incheie cu rindul 26. 

Lipsesc, a9a dar; 59 de versuri ; aproape douA pagini din textul editiei noastre. 

Hasdeu avea dreptate faili dateze a doua versiune din Repista Noud 

4 Mar'cipr 1888 e, cAci era, inteadevfir, nu numai o redactare revizuiti, 

15 dar rti o considerabili sporire a acestui t 

cAntec bAtrAnesc i. 

Textul din .RePista Noud are o singurA variantri bilk' de forma definitivA: 

p. 39, r. 2: Cil 0 foimii plang de jale ! 

DORUL. Publicatii in Columna lui Traian, an. I, nr. 52 (19 Octomvrie 

1870), p. 4. FatA de textul din Poesie (p. 56-58), prima versiune prezinti 

20 urmiitoarde variante: 

p. 41, r. 12: Din care 1-am primit, 

r. 17: CAnd razele din soare, 

p. 42, r. 15: 5i unda cea d'azur, 

LUNTREA. Publicatá in Columna lui Traian, an. I, nr. 53 (25 Octomvrie 

.2s 1870), p. 2. Variante fatii de textul definitiv (Poesie, p. 66-67): 

p. 43, rAndurile 2, 3, inversate 

p. 43, r. 6: Afa leganatli 

r. 7 : Ajunge odatd 

r. 9: ii sulletu-rni are o tintA, dar timpul ce sboard 

so r. 14: CAnd luntrea se 'ntAmplA ca groaznicul vAnt o doboara, 

MUNTELE I VALEA. PublicatA in Columna lui Traian, an. I, n. 55 

(19 Noemvrie 1870). Variante fata de textul din Poesie, (p. 33-34): 

p. 45, r. 6: D'abia rode,te cu shall 

r. 18: Poporul care geme jos 

FRUNZELE. Tipäritfi in Columna lui Traian, an. II, nr. 7 (69), 15 

35 Februarie 1871. Republicatä, fag nicio modificare, in Foaia Societdiii Romanismul, 

an. II, U. 2-3, p. 149, apoi in Poesie, p. 1-2.


FEMEIA CU CATELUL. Apare Intaiu hi Columna lui Traian, an. II, 

nr. 32 (94), 30 August 1871 ; retipfirito. in Foaia Societagi Romdnismul, an. 

II, n. 2-3, p. 150. Variante fara de textul din Poesie, (p. 26-27): 

p. 48, r. 10: Fara ajutor de nime 

5 Dupfi r. 14, urmAtoarele doufi versuri: 

.5i pe ea o priveghia 

Sa nu para numai ea, 

C.A.INII 1 LUPIL Apare intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 4 

(24 Ianuarie 1872). Fa/5 de textul definitiv din Poesie (p. 116-118), pe 

10 care 1-am reprodus in edi/ia noastrfi, versiunea din Columna prezinti urmitoarele 

variante: 

p. 50, r. 7: Buldogi, dullii, prepelicari, zAvozi, 

r. 18: Ce-i mogtenità 

p. 51, r. 9: i ei stint cdni 

15 r. 12: Avand strAmog pe mopsul, ce-a scapat 

r. 23: Frumos En teorie, 

Ultimele doted versuri lipsesc. 

Pentru a arfita legfitura dintre Eviei gi Nem/i, Hasdeu in Poesie 

scrie: Kestia israelita. 

20 VIERSUL. Tipfiritfi intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 15 (11) 

Aprilie 1872), p. 1.13. Retiparitil in Poesie (p. 23-25). Variante: 

p. 52, r. 6: $i 

eu ate odatfi smulg harpa-mi din tficere 

OVIDIU LA GURILE DUNARIL TipAritfi in Columna lui Traian, an. 

III, nr. 29 (15 August 1872), p. 233; apoi tot acolo, in textul Istoriei Critic& 

25 (4 Columna , III, nr. 34, p. 318-319; 1 Decemvrie 1872). Retipariti in 

Familia, an. IX, nr. 32 (19/31 August 1873), p. 369-370. Fa/5 de versiunea 

definitivfi (Poesie, p. 111-115), textul din Columna lui Traian prezintfi urmritoarele 

variante: 

p. 54, r. 8: Nedemni sa le rdepunza un echo 'n versul meu! 

30 r. 9: Cat mai adie vantul ricoritor al verii, 

p. 55, r. 7: Cat din a lui ffiptura abia se vfid obrajii, 

r. 14: i 'n loc a soarbe spuma, rainanci bucrili de yin! 

r. 17: $i-atunci din obosealfi de vrei sali stdmperi setea 

r. 18: C'un strop de apa' vie, spargi IntArita ghia/fi 

Bs p. 56, r. 1: De necrezut, gi totugi sunt martorul pe care 

Nemica nu-1 impinge s'ascunza adevarul, 

$i trebui sa ma crezi ; eu am vfizut chiar marea

xoTE g VARIANTE 393 

r. 5: Pe culmile marine calcind ca pe /arina 

r. 16: Vezi pectii ce se 'ncrusteazd, ci unii mai Wiese! 

Textul din Familia prezinta variantele: P. 55, r. 17-18; P. 56, r. 1, 5, 

16. Varianta p. 56, r. 1 este ucor modificatA: 

5 Si trebui sa ma credefi ; eu am vazut chiar marea... 

DARUL DUNARII. Tipirita intaiu in Columna lui Traian, an. III, nr. 

30 (1 Septemvrie 1872), P. 249; ibidem, nr. 34, (1 Decemvrie 1872), P. 319, 

in textul Istoriei Critice. Fairi de textul din Poesie (p. 129-131), versiunea 

din Columna are urmatoarea varianta: 

10 p. 58, r. 17: Hameiul singur numai inform imbraca tlesul 

CIOCARLIA. In volumul de Poesie, (p. 127-128). Nu §tim daci, ci 

unde, aceasta poezie a mai fost publicati inainte. 

MATER DOLOROSA. Tiparita in Reyista Nola, an. I, nr. 2 (15 Ianuarie 

1888), p. 76; republicata in Amicul Copiilor, an. II, nr. 5 (August 1892), 

15 p. 159. FaIrt de versiunea definitiva (Sarcasm 0 Ideal, 1897, p. 159), textul 

din &piaci Nola prezinta urmatoarele variante: 

p. 61, .r. 2: Prin moartea ce dli yiard la noile idei 

r. 8: Piroane, ea le simte; ofetul, ddnsa-1 bea 1 

r. 12: Inaripat In sboru-i, spre sferele de sus. 

20 r. 14: Ca din acele picuri albina s'a nascut 

ALB SI NEGRU. Publicata, sub titlul Din lanai, in Reyista Nouk 

an. 1, n. 3 (15 Februarie 1888), p. 103; tiparità din nou In Amicul Copiilor, 

an. I, m.. 13 (Octomvrie 1891), p. 306. In volumul Sarcasm fi Ideal (p. 154), 

are titlul Alb f i Negru. 

25 Variante din Reyista Noud ; 

P. 62, r. 3: Moarta-i lumea sarbezitd, peste care, lira fa/rt, 

r. 7: In eider priyirea mai negre bengiuri in albeala! 

MULTIPLICAMINI. Tiparita in Reyista Noud, an. I, nr. 4 (15 Martie 

1888), p. 149; are subtitlul e Baladi realist& c Fali de textul definitiv (Sal,. 

30 cam )ci Ideal, p. 155-157), versiunea din &vista Nola are urmitoarele 

variante: 

p. 63, r. 2: Si-a logodit acuma fata; 

r. 3: Caci, de era de mult ea gata, 

r. 4: Si-o cere mai ales un graf. 

35 p. 65, dupa r. 4: 

« De cdt un mare capital, 

i Mai dulce-i camdta, chiar mica, 

a Cita fard muncei se rádicd, 

o 

Crescdnd ca spuma /gra val.

394 SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICS 

p. 67, r. 7; Un striinepot acum dore§te 

A$TEPTAND. Tipriritii hitaiu In Revista Noud, an. II, nr. 3 (15 Martie 

1889); republicatä in Sarcasm fi Ideal, p. 170-178. Este cea mai realizati 

9i mai Intinsii poemi scrisli in desnfidejdea mor/ii Iuliei pe care Hasdeu 

5 se 'ndurii s'o publice. Din aceea9i epoci dateazi §i poezia inediti Afard 

vdfdia furtuna (t Flaciira s, 17 Ianuarie 1913 ; reprodusi de Barbu Lizfireanu, 

Umorul lui Hasdeu, p. 132-33, notri). De fapt, se poate considera Afar& 

vdfdia furtuna ca cea dintAi ciorni a poemei tragice de mai tarziu, Afteptdnd. 

Dar attä deosebire 1ntre versurile sillbatece, crude, exasperate din Afard 

10 velidia furtuna §i. forma dull, 9i impficarea filosofici, din Ayteptdnd I 

Mari vAjaia furtuna 

Lucind zigzaguri de scantei; 

El cugeta, ca 'ntotdeauna, 

Cu ochii pe portretul ei, 

15 Portretul moartei lui copile, 

Portretul 1ngerului sfiu! 

El cugeta: De-atAtea zile, 

De-atAtea nomi chem moartea eu! 

Cfici moartea-i viea0 pentru mine, 

20 Oki vieqa-mi este un blestem, 

Caci vreau sit' mor, 9i nu mai vine 

Dorita moarte ce-o tot chem ! 

25 

SO 

.35 

Furtuna vaitlia mai tare 

$i fulgeri mai indesat ; 

El cugeta cu 'nduio§are 

La triisnetul ne 'nduio9at: 

Ah, doar i se va face mill 

De chinul meu nemärginit ! 

Mai roagfi-1 tu, a mea copili, 

Sii-mi curme dorul cel cumplit. 

Caci moartea-i vieafa pentru mine, 

Caci viewca-mi este un blestem, 

Cifici vreau si mor 0 nu mai vine 

Dorita moarte ce-o tot chem ! 

Furtuna urlä mai turban' 

*i 

fulgerele se 'ntacesc ; 

El cugeti la dulcea-i fatfi 

Privind la chipu-i ingeresc

NOTE 131 VARIANTS 395 

Si murmuri; De-ar vrea tri dee 

Din cele trisnete ce sbier 

In pieptu-mi numai o santeie, 

Atata rog, atAta cer ! 

3 Ctici rooartea-i yieapi pentru mine 

Clici vieata-mi este un blestem, 

Cad vreau stt mor §i. nu mai vine 

Dorita moarte ce-o tot chem! 

Furtuna iata a 'nceteazi 

10 Si-acum pe cerul lirnpezit 

Se plimbä 'nvoiosat o razti 

A soarelui desbrobodit. 

Dar mai grozav in pieptu-i tuna, 

Ii sparge inima de tot 

15 i strigfi mintea lui nebunti: 

Trisneasca-mtt, aci nu mai pot ! 

Clici moartea-i vieaVa pentru mine, 

Ctici viewca-mi este un blestem, 

Caci vreau sii mor 0 nu mai vine 

20 Dorita moarte ce-o tot chem ! 

Variante din Revista Noud, fatet de textul definitiv: 

p. 66, r. 13: Un Or de ani, ca rindunici 

r. 14: Pe varrt tu veneai la noi. 

p. 71, r. 14: Si dinIii mei ed-i simgi scrAsnind In capul lull.. 

25 p. 73, dupti r. 6, urmeala aceste versuri, care au fost suprimate hi versiunea 

definitivg : 

Cea de pe urmei foaie din nutndrali moftenire 

Sli fie f i din vieafti-mi cea de pe urmä zi; 

.i cdnd voi pune . Fine IP, 

oo S'adorm cu fericire, 

Ca numai sus cu tine 

Sei mei mai pot trezi I 

LA CASA DE NEBUNI. Publicatti in Revista Noud, an. II, nr. 8 (15 

August 1889), p. 287-291; datatti 17 Septemvrie 1889 (?). Versiunea aceasta 

95 prezintti, fa-cil de textul definitiv (Sarcasm f i Ideal, p. 179-185) urmtitoarele 

variante: 

p. 74, r. 2: Mei sui teictlnd, ri-alt semn mai fac 

r. 5: Ctici dobitoacelor cu minte 

r. 6: La ce ad le mai 'pi un spiciu 

40 r. 8: Pricep din deget sau din biciu ?


r. 10: $i plec la casa de nebuni, 

r. 11: La f alansteru 'n care unii 

r. 12: Sunt mari poeli gi mari tribuni. 

r. 13: Eu n'am venit la dumneata; 

5 r. 14: Din cei cu mints n'am ce face, 

r. 15: 5i-a9 vrea pe toli sa-i pot uita! 

r. 18: Cu flori si pomi, amestec din umbra si lumina ; 

r. 19: Iar printre ele falnic, fneet, nepasatori, 

r. 20: Parse, albind ca spectri, mdrefii visfitori. 

10 p. 75, r. 1: In fund, tot alb la !mind, saleamul Infloreste. 

r. 2: Nebun si el, mirosu-i degeaba-1 rdspdndegte. 

r. 7: 0 frunte mai mareata, in care cu fiori 

r. 11: Dar totul gingas, palid, electro-straveziu... 

r. 12: Il vdd fi-acuma 'mi pare, fi nu pot sti-1 descriu I 

15 r. 14: Ramai ca stan de piatrd. El gales ma priveste: 

r. 15: Fun glas ce te strabate prin noate-i fecioregti 

r. 16: Ma 'ntreaba: Vii la mine? Ce vrei gi cine evil' 

[r. 20 In locul r. 21, si viceversa] 

r. 28: Ndramze, trandafiri fi crini ! 

20 p. 76, r. 14: 41: sd md 'nfigd iar pe cruce 

r. 15: Iubesc gi sufdr, cdci sunt Crist. 

r. 17: Prin moartea-mi omul se 'nnoeste 

r. 18: Si tu sd-mi lii evanghelist. 

r. 25: In cer ne-agteaptd plata. 

25 r. 30: Mil ' nnal; la Taal meu!.. 

p. 77, r. 8: E numa 'n capul meu ; grddind, casd, poi, 

r. 9: Eu vd PLsez pe to/4 pd les ca 'ntr'o poveste ; 

De nu m'ag degtepta, c'ali gi pierit apoi. 

r. 11: Ce-s eu? Nu prea gdsesc cuvinte. 

30 r. 12: [Ali spune tocmai ce-s,... lipseste] 

r. 17: In vis m'am sdturat gi nu m'auzi urland. 

r. 21: Atunci visez ca tree pe Mnga cel brutar. 

r. 24: 0 jimbla i-o gtersei. Ma prinde 9i m'apuca. 

r. 25: Md duc la comisar. in judecii prin vis. 

ss p. 78, r. 7: Ca-i vis, o oiu, dar totugi e nostimd ideea 

r. 11: Tapoi visez c'adorm visand vai ! ca mi-e foame. 

r. 16: S'adormi si tu. Rdzdnd, de nu m'as destepta ! 

r. 20: Pe-un Capsa sa-I visez cleat p'alde Isus ! 

r. 23; De-aci goptegte'n aer, privind cu ochii Iinta 

40 r. 26: IV'am auzit ye nimeni... 

p. 79, r. 5: Tu nu stii, caci -karana te 'nlän/ue 'n Musa, 

r. 10: E fiul meu, pe care 'n bdtaie la Vidin

NOTE *I VARIANTE 397 

r. 12: Din ceasul morcii, clasul traie§te mai deplin. 

r. 20: Ca firea si-a dat ochii sa vezl cum A mananci ! 

r. 23: Nu-I vezi ?" E falnic, mandru, cu nimbul tot lumine, 

r. 24: Pe-o frunte-cer sub care doi gemeni curcubei 

5 r. 27: Sub stele... ah! ce zambet ! 0 piatrii Ificrameaza, 

r. 29: Dar ar zdmbi 9'o piatra, de i-ar fi dat sa vaza 

p. 80, r. 2: Sunt buze 'n care ifi pare cd vezi Intregul Mai! 

r. 3: Iar ca parfum cuvfintul se 'ntinde it i te 'mbatd ; 

r. 11: De fiu-sau el Imi vorbea 

to r. 15: Plutind ufor cdtre plimdrit 

r. 21: Lan jos corpul pe pamant 

r. 30: Cum Inca nu-s nebun l 

GAUDEAMUS. Tiparita In Revista Noud, an. II, nr. 9 (15 Septemvrie 

1889), P. 335-36. Variante faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p. 

15 

20 

25 

168-169): 

p. 81, r. 1: Cdnd o fi ca se& duce0 la criptd 

r. 2: Nu pe mine, cad eu nu ma las, 

r. 3: Dar pe vasu-mi, in care-i Infiptif 

r. 4: Cea *lie sclipind din cel vas 

r. 9: De iubire, sau altfel oricum, 

r. 10: Ce se fin la tofi pa. morminte, 

r. 11: Ba la unii se spun f i pe drum 

r. 15: AI dori sti paz fele voioase 

r. 18: i din care scApat-a cel gaud 

p. 82, r. 9: Ce de lacrimi vfirsai pan 'sft pled 

TABLE-D'HOTE. Tiparita In Sarcasm fi Ideal, p. 187. 

DUMNEZEU. Aparuta intaiu In Revista Noud, an. VII, nr. 3 (Decemvrie 

1894), p. 83-84. Faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p. 193-201) 

aceasta versiune prezinta urmatoareIe variante: 

30 P. 84, r. 

r. 

r. 

r. 

2: i5i cel mai de pe urma, ascuns ca un copil 

3: Ce nu se poats nctfte ,i totu§i, plin de vieaTa 

6: Ca Fat-frumos din basmul c'o baba §'un morteag 

8: Miratei lumi sii-i zicii; dinteinsul m'am nascut. 

P. 85, r. 8: Ca zidul cel ciclopic durat far' de ciment? 

35 p. 86, r. 12: Cel mic se 'nzorzoneaza, cad este mititel 

p. 87, r. 16: Ce-adie peste capu-mi, 9optindu-i: s omu-i musca )1 

p. 88, r. 2: Cu toate ce-s in ele 9i printre ele sunt, 

r. 11: Miracol fara care in veci nu s'ar pricepe 

r. 24: Dar nu-i Intreg: finalul riimase pribegit. 

40 p. 90, r. 5: 4 Mi-e draga chiar o piatrA; dar un arhanghel! care 

p. 91, r. 6: Le raspandea prin suflu-i, 9i fiecare punct.

898 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE 

RAZVAN I VIDRA 

[Razvan-Voda incepe sa apara in foiletonul ziarului Perseveranca Joi 

23 Martie 1867 (an. I, nr. 6), si continua Oat in nr. 33 (29 Iunie 1867). 

Se tipfireste In volum in cursul aceluiasi an. Nu cunoastem cleat edicia 

a II-a: Razvan-Voda. Drama istorica in 5 acte in versuri (Bucuresci, Tipografia 

5 Lucratorilor Asocia/i, 1867; VI + 152 pagini, in 8°). Cu toate incercarile 

noastre, n'am putut gig un exemplar din edi-cia I ; in bibliografiile publicate 

'Anti in prezent, nu sunt indicate decfit edi/ia II si ediciile ulterioare. De 

altfel, raman cateva lucruri turburi in ceea ce priveste prima tiparire a 

acestei drame istorice ; ediçia I I este indicata pe o bucata de hartie, lipitil 

10 pe coperta interioara, deasupra urmatoarelor cuvinte: Edicia II, revazuta, 

indreptata gi adausa cu arii ronuinegti de d. Flechtenmacher. 

Intr'adevar, textul acestei edicii a II-a mi difera prea mult de versiunea 

publicata in foiletonul Perseverancei. Revizuiri radicale si adaugiri impor- 

15 

20 

25 

SO 

sa 

tante apar de abia cu ediiia a III-aj unde pia.* i titlul este schimbat: Razvan 

ci Vidra, Poema dramatica En cinci canturi (Bucuresci, Typographia Lucatorilor 

AssociaIi, 1869; VI+ 186 pagini, in 160). Dupa salsprezece ani. 

Hasdeu publica o noua edi%ie, cu mici schimbari de text: .Razvan gi 

Vidra, Poenta dramatica in cinci cdnturi (Ediciunea IV, Bucuresci, 

Editura Librariei Socec, 1895; 203 pagini, in 160). Aceasta ultima redaciiune 

a fost reprodusa in edilia noastra. Dupa moartea lui Hasdeu, Razvan 

gi V idra a mai fost reeditata, dar aceste reeditari (in special cea din I 

Biblioteca 

pentru toi 8) cuprind grave erori. 

Toate ediliile aparute in timpul vieii lui Hasdeu Bunt insolite de note. 

In edicia II, aceste note se gasesc in josul paginilor ; in ediIia III si IV, notele 

aunt tiparite la urma. De asemenea, edicia III 9i IV cuprind, tot la urma 

volumului, un: Apendice. Modeluri de vechea limbt ci ersificaçiune romdniz. 

Sunt publicate texte din Psaltirea Diaconului Coresi, Miron Costin, Dosoftei 

si Varlaam. In ediIia noastra n'am mai reprodus acest Apendice. Am tiparit 

insa integral toate notele din ediIia II, III si IV, indicand in care ediIie au 

fost introduse fiecare din ele. 

EdiIia a II-a are urmatoarea Prefala : 

4t Aceasta drama este, sau cel pu/in a fi dorit sa fie, o producere literara, 

psihologica si istorica. 

Din punctul de vedere literar, am avut a ma lupta cu dificultatea versifica%iunii, 

sporitä asta data prin o altä dificultate si mai mare, anume 

acea de a seri in limba romaneasca din secolul XVI, ffira neologisme 9i fara 

inversiuni moderne. 

In privinla psihologica, ma ingreuia varietatea caracterelor ce le introdusei 

in cadrul dramei mele: caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil

NOTE ei TARIANTE 399 

al lui Razvan ; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei; 

caracterul avar si las al lui Sbierea ; doua caractere de Oran romanese, 

personificate in Mos-Tanase si in Razasul; in fine, nu oiu claca am -reusit, 

dar intentia mea a fost de a da fiecarui personagiu, chiar si dintre cele mai 

5 secundare, cite o nuanta proprie si obiectiva. 

In fine, in privinta istorica, avui In vedere doll& preocupatiuni de o potriva 

importante: istoria epocii In genere si istoria lui Razvan In parte. 

Din cronicarii noon noi oim numai atata, ca finitul seoolului XVI a fost 

unul din perioadele cele mai oligarchice din analele Romaniei. Aceasta lupti 

10 de urii intre boieri si popor, Intre cei avuti si cei saran, intre cei apasati si 

cei ce apasau, eu m'am Incercat a o face pe cat se putea mai plastici In 

actele I si IL In zadar ar voi cineva sfi ma acuze de aluziuni la actualitate: 

mai repet o data, eu am voit a depinge aristocratia si democratia romaneasca 

din secolul XVI, iar nici de cum maraiturile partidelor de astazi. Mara 

15 de aceasta, pentru a eompleta tabloul istoric al epocii, am gasit loc de a 

schita unele institutiuni si obiceie, neatinse de cronicarii nostri, dar conservate, 

din intimplare, in documente, in legislatie, sau in traditiuni. 

Cat priveste istoria lui Razvan In specie, raposatul Balcescu scrise In 

Romdnia Literard o biografie foarte erudita a acestui bray aliat al lui Mihai. 

20 I-a scapat insa din vedere dourt Imprejurari destul de interesante ; anume, 

de 'ntai ca muma lui Razvan fusese Romanca ; si al doilea, ca Rfizvan a fost 

pe Monet Aron-Voda nu aga, ci batman, dupti marturia lui Miron Costin. 

In sfargit, ma vor intreba unii: de ce n'am Meat pe Razvan sa domneascli 

cinci luni, precum a domnit in realitate? si de ce nu i-am permis a mun 

25 in teapa?.. Rfispunsul e lesne de facut. Pe de o parte, Inteo drama cinci 

luni este un singur moment, iar pe de alta parte nemic nu poate fi mai putin 

dramatic cleat o teapa. Istoria ne spune in bloc ca Razvan domni foarte 

pufin ci muri Enteun mod tragic in urma and heitalii cu inpazia polond; ex 

bine ! opera mea nu contrazice deloc aceste doua fapte sintetiee 1 *. 

SO In editia a III-a, Hasdeu renunta la aceasta interesanta Prefafd, muitumindu-se 

numai cu cateva randuri de prezentare: 

4 0 opera curat literara, care dobandeste onoarea unei a treia editiuni 

dupa un interval d'abia de un an, nu are trebuinta de o prefata ; caci chiar 

daca scrierea ar fi rea, si tot Inca autorul se multumeste, ca opiniunea publica 

95 s'a inselat de 'mpreuna cu clansul si, prin urmare, nu are cui face scuze, 

obiectul ordinar si stereotip al tuturor introductiunilor P. 

Editia a IV-a are urmatoarea Prefald: 

a A treia editiune din Reizpan f i Vidra de vreo zece ani si mai bine nu 

se mai afla In vanzare. Acuma, and Casa Socec et Cie mi-a propus de a 

40 scoate aceasta a patra editiune, fusei intrebat daca nu cumva doresc a face


o noun prefali. Atunci mi-am adus aminte cli am o veche socoteali de 

limpezit cu 4-1 P. P. Carp, de pe vremea &And domnia-sa fficea pe grozavul 

* in literaturn. Sunt aproape treizeci de ani, amAndoi tineri Inca, noi 

am lucrat fiecare ce a oiut §i cat a putut: eu scrisesem pe loan-Vodii cel 

5 Cumplit 0 pe Rasvan ; iar d-1 Carp le-a criticat pe ambele, asigurand cu 

seriozitate cli ele 9i autorul lor nu pretuesc la un loc douA parale. Este invederat 

ca eu nu puteam sA mA supiir 5i n'am rAspuns. Cu timpul, Than- 

Vodel cel Cumplit a devenit o carte clasicA, pe care invalA elevii in rota. 

Raspan, la rAndul sfiu, ajunge la a patra edi/iune, dupa ce mai in to.ci anii 

to s'a reprezentat pe scenfi, rtimAnAnd pAnA Astlizi in repertoriul teatral. S'a 

intamplat insA inteun mod sistematic o poznii: de cAte ori se afi9a Rdsvan, 

se ghee la moment vreo foiIri care, chiar in ajunul primei reprezentaIiuni, 

reproducea articolul d-lui P. P. Carp, ca BA hien adeci cunoscut CA: Aristotele 

0 Schopenhauer au spulberat pe Hasdeu. Pentru ca foicele de acest 

15 50111 sti nuli mai dea in zadar o asemenea ostenealfi, public eu insumi, in 

fruntea editiunii de faIii, acel memorabil articol; 0-1 public intocmai, din 

literA in literfi, cu logica lui, cu erudiciunea lui, cu stilul lui, cu ortografia 

lui, cu toate ale lui, iarligi farti a-i rAspunde. CiteascA-1 oricine, citeascA-1 

o dati, de douA ori, de trei ori, pentru a se monta astfel sub impresiunea 

20 hii, o impresiune direct& 0 imediati, 9i apoi montat si citeasci pe Retsvan 

fi Vidra. SA vedem, ce o sA se zicil atunci despre pretinsul verdict al lui 

Schopenhauer 0 al lui Aristotel, pe langa cari, cu aceia9i drept, s'ar mai 

putea invoca autoritatea lui Confucius. Eu unul, mai de 'nainte, nu mA 

sfiesc de a mulIumi d-lui Carp, platindu-i cu legiuta dobindii, acum &And 

25 amAndoi suntem bAtrâni, o polill din tinere-ce ; plAtind-o cu aceea9i franchevli 

0 cu ace1a0 cavalerism care ne-au distins boier-boiereoe totdeauna pe 

amAndoi, fie in bine, fie in rAu, fie cu 9tiinIA, fie cu pospaiu, dupa cum e 

§i boierul *. 

Incepand cu edi-cia III care, repeam, prezintA mari deosebiri fel& de 

30 textul anterior, 9i poate fi consideratfi ca o versiune noun Reizyart fi 

Vidra poartii pe coperta 0 pe pagina de gardA urmitorul motto din Cazania 

(1644) Mitropolitului Teofil: Märirea defartei f i iubirea de argint, acestea 

sunt neve neputinfe ii4i ale sufletului motto care se pAstreazA 0 in ediIia IV. 

FaIii de textul definitiv ediIia IV, reprodus intocmai in edicia noastrA 

95 existA deci trei texte anterioare, pe baza cfirora am alcfituit variantele: 

1) textul din Perseveranta care in Iipsa unui exemplar din edilia I, 

poate fi considerat ca reproducAnd aidoma aceastA edilie ; 

2) textul din ediIia II (1867) ; 

3) textul din editia III (1869).

NOTE SI VARIANTS 401 

Versiunea din Perseveranca si versiunea publicatii In edicia a II-a sunt 

aproape identice ; acelasi lucru se poate spune despre versiunile ediciei III 

si IV. 

In variantele care urmeazi, am notat intdiu deosebirile Intre edicia II fi 

5 textul de/initiy; cid toate aceste deosebiri se giisesc Intocmai si In textul 

din Perseveranca. AcoIo unde textul din Perseveranca prezinti variante PO de 

edicia II, le-am indicat prin paranteze [ 3, indicind Intotdeauna titlul 

revistei, d. ex.: [Perseverança, p. ... r. ...]. Deci, de cite ori se intfilneste 

o indicaVe la Perseverania, sa se stie a forma aceasta este mai veche decal 

10 edicia II. In ceea ce priveoe variantele textului ediVei III faIi de versiunea 

definitivii, le-am notat tot in paranteze: [Edi%ia III]. 

Textul ediViei noastre este reprodus aidoma dupi editia IV. Am pfistrat 

cat mai multe din grafiile care aveau o justificare fonetici; d. ex. caliu, 

pfirfiu, vitav, rims, sant (Bunt), litvi, etc. 

15 Dedicaliune. Se tipireste de abia In el:14k III-a, ea lipsind in edi- 

Iiile anterioare. Fatii de textul definitiv al acestei poezii, asa cum il aflim 

In ediiia a IV-a, versiunea ediciei III prezinti urnatoarele variante: 

20 

25 

30 

p. 155, r. 5. Tu insi, ca o lampii rismasii'n mfingaiere 

r. 13. In oarele d'acelea de sumbri poezie, 

r. 17. Precum se 'nchiagii unda, de veacuri picurati 

p. 156, r. 9. Ai unor viscoli rani, cu tine de'. mpreund 

r. 10. Atuncea le-am simfit? 

Editia a II-a, spre deosebire de cele ulterloare, are la inceputul dramei, 

imediat dupa prefutii, tabloul tuturor personagiilor ( Persoanele; in editiile 

ulterioare, Fefele) ; in timp ce la celelalte edicii se indici personagiile fiecfirui 

Cdnt in parte (edicia a II-a cunoaoe Acte, nu Cdnturi). 

Rizvan, /igen 

Vidra, nepoata lui Motoc 

Sbierea, boier bfitrfin 

Mos rinase 

Bapti, mare vititaf 

Rizasul f 

1 

Vulpoi 

Holi 

Hatmanul polon 

.85 Minski I 

Piotroski 

oficeri poloni 

Un boier tfinir 

Un spion muscalesc 

Un cioban 

26


Un 9oltuz 

Un copil 

Burgezi, burgeze 

Haci, osta9i poloni, etc. 

5 Actia se raporta la anii 1580-1595. Actele I, H gi V se petrec In Moldova 

; actele III gi IV In Polonia. 

ACTUL I 

Ed. II: Scena reprezintii o piagi in Ialti. In fund latada unei biserici de 

stil bizantin bastard. Pe avantscend, de'naintea bisericei, o piatrei. In laturi 

to se zdresc edificii de arhitecturd tura 

TANASE (9ezand pe piatra, cu capul plecat fi cu desagii la picioare) 

SBIEREA (venind incet 0 numeirdnd pe degete). 

p. 159, r. 1. Miluefte-mei jupdne ; nu 'ntoarce privirea ta 

r. 2. Pentru una, Cd ce vede cu inzecit tçi va da I 

15 SBIEREA (oprindu-se): 

r. 3. Ce spui P Zece pentru una? 0 cameitei minune 

r. 4. Insii altfel este fapta, fi altfel in vorbd se spune .. . 

Aflii dard cd, &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gfise§ti ! 

[Ed. III: p. 159, r. 3. Cum? Ce spui? Miia la sutei? 0 camatri minunatii 1.] 

20 TANASE (sculfindu-se 0 stdnd in lap lui Sbierea) 

r. 6. fin blintz; Ina va ajunge, di de trei zile in gurei 

SBIEREA: r. 9. De trei zile ? Ce minciuna !.. ,Fapoi eu nu-s vinovat ! 

r. 11. Un Minn% ! Cum nu! E lesne !.. Banii'n vdnt nu se aruncd I 

r. 12. Decdt sec' cerfefti, mai bine ia toporul §i la mune& 

25 [Ed. III: r. 10. Pentru mine-i chiar tot una, de-ai mfineat sau n'ai mancat...] 

Ed. II lipseqte: Rfizvan se arata In fund 0 se opre9te din dosul lui Sbierea. 

r. 14. Cdt mai are'n cap o lintel sau vreo nadejde 'n san ! 

[Ed. III: r. 15. Nu cerqe9te cat mai are vreun pai de nadejde 'n san !] 

p. 160, r. 1. Am lucrat 0 en, jupane, cad avusei vitipare, 

BO r. 4. ,,Tacum, vai jupdne 1 d'abia cu zile am rdmas 1.. 

r. 5. Copi1a9ii plang de foame, trei beiieçi 0 o fetid I 

Dupa p. 160, r. 5, In ed. II se indica: 

Scene II 

TOT ACEIA 0 RAZVAN (venind cu un aer distrat 0 oprindu-se din 

35 dosul boierului):

. 6," lipseste In Ed. II. 

r. 8. Auzi! Ili trebui copii! 

r. 9. Un neam de calici I .. 

NOTE BI VARIANTE us 

TANASE (cleitindnd din cap fi reafezdndu-se). 

a (Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii si se depirteazi fancof...) 

Inainte de r. 11, indicalia: 

Scena III 

MOS TXNASE ci RAZVAN 

RAZVAN (arlitdnd in urma lui Sbierea) 

so r. 11. Asa cruci evlavioase, asa fa/A umilitd. 

r. 12. Ala ?nchineiri prea-plecate, /Ana la bthu si mai jos. 

r. 13. Nu fficea nici sffintul Petre, nici chiar lisus Christos I 

r. 15. Pe cfind dracul dupfi &maul cu limba scoasfi aleargl L. 

[Ed. III, r. 15: Pe cAnd dracul dupA dfinsul cu limba scoasfi mi-aleargA !..) 

15 r. 16. Aoleu! 0 punguliffi !.. Ba un sficule/ cam greu!.. 

r. 17. 11 va fi pierdut jupdnul cu /rim lui Dumnezeu... 

(strigei tare) 

r. 18. Mfii, opreste-te, jupfine L. Jupdne, steii de m'ascultfi L. 

r. 21. Fugi ! N'am bath ! Du-te incolo I N'am nemic, nemic, nemic! 

20 RAZVAN (cu ironie) 

r. 22. N'are nemic sfirficulul ! TrAui 8114 crez I.. Prin urmare 

r. 23. Omul neputfind sA piarzfi tocmai lucrul ce nu are, 

p. 161, r. 1. Punga nu-i a lui? El insufi mi se leapddei de ea 

r. 2. lar alt stlipan nu s'aratei... Sci fie darei a mea I .. 

25 r. 3. Galbeni doutizeci, din care cei geiuriçi sunt de veste, 

r. 4. C'or fi fest ei alai data in salba unei neveste 

r. 5. Sau pe sinul unei puice dela card... ci apoi 

r. 6. Au trecut prin jaf gi silei in sacul unui ciocoi I .. 

r. 8. Pe cei albi i-ar face negri, ca cel mai negru ciirbune I .. 

so [Perseverança, r. 8: Ar face pe omul alb negru ca cel mai negru carbime ! . .] 

r. 10. Painea, ce mi-ac cumpeira-o cu doi bani, m'ar otrfivi !. . 

(Cdtre Teinase) 

r. 15. TANASE (considerdnd pe Mayan cu atencie) 

Dela un Tigan pomanfi ? Nu / 

35 r. 16. RAZVAN 

Cum ? .. Si p'acel boier 

26*

404 SCRIERI LITERARE) MORALE SI POLITICE 

r. 17. Pentr'o singurii grofitd l-ai fi sldvit pdn' la car? 

[Perseveranca, r. 18: E Roman, oricum sei fie] 

r. 19. Ciocoiul e Roman? Vai, ce ocara! 

[Perseveranca, r. 19: E Roman? Vai, ce ocarii] 

5 r. 20. Te 'n§eli, mo§ule! El este ori o piatrd, sau o fiard, 

[Perseverança, r. 20: El Romtin? Te'npeli ! El este sau o piatra, sau o 

fiara] 

r. 21. Dar Romdn nu, niciodata I .. Mai Romiln, o da, sum eu 1.. 

p. 162, r. 1. Nu cata ca este oache i parlit obrazul meu, 

10 r. 2. C qi noaptea nu e alba, dar pamantul odihne§te, 

r. 3. Ca §i painea de secara nu e albd, dar hrane§te L. 

[Perseverança, r. 3: Cad. §i painea de secara nu e albd, dar hrane§te 

r. 4. 'apoi, mo§ule, eu nu sum un Tigan de rand, ma jur ! 

r. 5. Nu, nu, crede-ma! In pieptu-mi bate-un suflet de vultur! 

15 [lipsesc r. 10-15]. 

r. 15. 0 porumbila ad' ai6 un barbat cioroi... 

[Ed. III, r. 15: 0 porumbi/a sali aibe de barbat cioroi...] 

[Perseveranfa, r. 17: Taci, mofule I Taci I]. 

r. 19. N'atinge trâna mamei, ca nu oiu, zdu, ce-o sa fie: 

20 r. 20. Nu mai rdspund pentru mine, and sum cuprins de manie 

[Ed. III, r. 20: Mi se 'ntampla multe pozne, cdndu-s cuprins de manie !..] 

r. 21. Eu nu sum Tigan... /i-am spus-o!.. Nu mei mai nediji I .. 

r. 22. Mai pe scurt, na, iata banii!.. pleaca odatii d'aci!.. 

r. 23. TANASE (cu despre0 

25 Dela un rob nici voiu cere, nici voiu lua vreodata : 

r. 24. Soarta mea e neferice, dar a ta e blastemata! 

r. 25. Sd Oiu c'oiu muri de foame, mama mea nu voiu pfita 

r. 26. Primind mila dintr'o mana, care nici ea nu-i a ta! 

p. 163, r. 1-9. Eu rob? Dar bata-te focul, eu sum slobod ca oricine ! 

30 Kir Anastase vlddicd, murind, m'a iertat pe mine, 

35 

$i 

d'atunci, mofule, Lad cloud erne 0 trei veri 

Gust mandria d'avea aripi, ca o pasere in ceri 1 

Sbor la sttinga,.sbor la dreapta, ca voioasa ciocarlie, 

Pe care n'o mai popre§te ferecata colivie !.. 

r. 13. Mai este ceva. Vaut-ai vreun Tigan grdmeitic? 

r. 16. Gramatic?.. nu!.. Sd-fi spui verde, ca n'am vazut pdn' acunza... 

r. 17. Gramatic in ;am noastrd este om I chiar om ! .. nu gluma ! 

r. 19. TANASE (cu indignqiune) 

p. 164, r. 2. Dar gramatici, nu L. Ei bine ! afla ca 

eu avui parte 

40 r. 3. La monastire la Putna sá ' vat tot felul de carte 

..


r. 4. Serbeasc i româneasca, i-astfel fusel de mic 

r. 5. La kir Nastase pldict cel mai iste% gmmatic!.. 

r. 7. Ti-am dopedit cd eu nu sum un Tigan ca to.ci Tiganii... 

[Ed. III, r. 7: Si te rog a nu ma pune d'ardndul Cu. to%i Tiganii!..] 

5 r. 8. Dar acesti bani, mai baiete, por fi fungi... nu-s ai tei 

r. 9. Vor fi furafil Ai dreptate... Vor fi furafi de acei 

r. 10. Ce tot furd dela card, dela mine, dela tine ; 

r. 11. D'acei ce mandrecd mierea mun.citoarelor albine ; 

r. 12. D'acei ce ne store pimp ; eapoi unui biet sdrnian 

10 r. 13. Nu se'ndurd sd-i arunce n obraz un gologanL. 

r. 14. Vor fi furc4i. 1 Ai dreptate I Vor fi furaci de acelea 

r. 15. Japre la cari omeneascd este numai doard pielea, 

r. 16. Iar sufletul cu dobfinda e luat dela Satan, 

[Ed. III: r. 16: Iar sufletul En dobancla fu luat dela Satan]. 

15 r. 17. Pentru ca ad se 'ntoarcd mai murdar j mai viclean!.. 

TANASE (emocional) 

r. 19. RAZVAN (continudnd) 

Vor fi furati 1 Ai dreptate! 

r. 20. Insa nu sum eu acela care fur dela un frate! 

20 [Ed. III, r. 20: Insa n'oiu fi eu acela care despoaie p'un Irate!] 

r. 21. Mama, buna maiculi%a, ar tresdri In mormdnt, 

r. 22. Dacd m'ar crede in stare a fura mdcar prin gdnd I.. 

r. 23-24. 'apoi judecd tu singur, nu furd nimeni in lame 

Pentru ca sd dea la altul, fdrd sd-I tie pe nume, 

25 

Fdrd ca preodinioare sd-1 fi pcizut undepa, 

Fdrd ca din toatd punga sdli lase 'ncai o pard I.. 

Dar zdu, nu mei tot aprinde I Ce sã mai porbim degiaba! 

Iata banii: multumeste, du-te qi catd-fi de treabli! 

[Perseperanca, r. 23: Dar ce sd porbim degiaba 1 Sdngele in cap mi se urea 

30 r. 24. Ian banii: mu1cume9te, du-te fi nu md incurcd I..] 

(pdzdnd indoiala lui Tdnase) 

r. 25. Mofule sei-ci spui attita: de-ar fi banii chiar fur* 

r. 26. Copi1a9ii tai te-a9teapti goi, fldrndnzi f}ii Insetaii!.. 

p. 165, r. 1. TANASE (ludnd punga) 

35 Bogdaprosti, mai baiete Ce pdcat, ce raiz mi pare, 

r. 2. C'un Tigan poate sd aibe un suflet a9a de mare! 

r. 4. (strdnge dasagii 0 se scoald) 

Tat'-tau va fi 

lost, bbiete, un ftrengar, un blastemat 

r. 5. De s'a aprins md-ta sdrmana in lingusirile lui! 

I


[Ed. III: De-au intortochiat pe mii-ta 'n lingufiturele lui!..] 

r. 7. Dragoste I curat o boalci, ce de om and se lipeoe 

r. 9. Toate lucrurile 'n lume puns cu susul in jos : 

r. 10. Ingerul urit se pare, dracul se pare frumos 1 .. 

5 [Perseverança, r. 9: Toate lucrurile 'n lume mi le reistoarnti pe dos 1..1 

[Ed. III: r. 9. Toate lucrurile 'n lume pune cu susul in jos]. 

r. 11. (vrea sel piece, apoi 88 oprefte) : 

Dar eram IA uit, baiete, a te 'ntreba cum te chiama! 

r. 13. Muri an... ba nu! traie9te ! trilieoe 'n inima rnea 

10 r. 14. 8i va trai totdeauna ca intr'un leaglin in ea ! .. 

r. 15. Dumnezeu sei te ajute, precum tu m'ajuti pe mine 

r. 16. Zilele tale sei fie tot zile lungi 9i senine ; 

r. 20. Mi-ajunge un singur galben, zau, a9a Razvane dragii! 

15 

20 

P. 

r. 21. Mai sunt mulci saraci, 9i nu poiu ca eu sei am de prisos 

r. 22. Pe cand se sbuciuma alcii, simtind cutitul la os. 

r. 23. RAZI(AN (cu despleicere) : 

166 dupa r. 2. (Ia o monetei 0 clii punga lui Razvan) 

r. 3. Fa cum eu gi spui, cfici altfel, zau, nu primesc nici un ban... 

Scena IV 

RAZVAN (singur) : 

r. 5. Bietul om!.. Ce fudulie! Ce apuceituri meirete I 

r. 6. Cineva 1-ar putea crede, ca-i un imparat in zdrenle I .. 

r. 7. Ce desprel! Ce Porbe late I .. Tatii-seiu n'a fost Tigan L. 

r. 8. Lumea-9i bate joc de mine! Lumea nide de Razvan!.. 

25 dupa r. 10 (Lipeoe hartia de un stalp fi se retrage, pe cand u9a bisericii se 

deschide, iefind mai multi burgezi fi burgeze). 

Scena V 

Mai mulci burgezi fi burgeze 

[Inainte de ediIia III, : Dascalul * nu era notat aparte printre personagii; 

so el era a 

Burgesul I s. A9a dar, In primele redactiuni nu erau trei I targove/i I, 

ci patru burgesi *; gi anume: 

burgezul I Dascalul 

burgezul II targoveIul I 

burgezul III targoveIul II 

35 burgezul IV targovetul III 

Trebue sai se Iinfi seama de aceasta intervertire de personagii, pe care noi 

nu o putem semnala la tot pasul, ci numai in acele pasagii unde am reprodus 

varianta versului. Ed.].

NOTE SI VARIANTE 

(Burgezul I se oprefte kingli placard, iar cella4i formeazd grupe). 

BURGEZA I 

r. it Uf. Nu mai sthu pe picioare de obositii ce sant! 

r. 12. Mu, nu-mi prea place abava, fie locul at de dant! 

5 r. 13. Pdrintele Ionicd est un preot cu minte 

r. 16. In douii vorbe Ii-arata calea ,/a iad i La vaiu; 

r. 17. S'apoi ici zice: alege I i cu aceasta sMrgegte. 

[Ed. III, r. 17. S'apoi 4i zice: ia mama I i 'ntr'o suflare sfatle§te I 

10 

intre r. 17-18 (BURGEZUL I, stdnd ldngX placard,lncepe a rade cu hohot). 

p. 167, r. 1. BURGEZUL II (abordlind per Burgezul I) 

15 

Ma I Dar tu ce rdzi acolo, singur, chiar ca un amintit? 

[Ed. III, p. 167, r. 1. Dar tu ce-mi rdzi, mai ffirtate, singur, chiar ca un 

smintit?]. 

r. 3, Spune, ce scrie acolo? 

r. 5. Nu cumva iar Pr'un nou cantec, rdzand de biata Domnie? 

BURGEZUL I (cu ironic) 

Veni7i, eititi, inceleggi, qi atunci o 8 edefi. 

*intro r. 11-12. BURGEZUL III 

Nici eu nu prea. 

20 

BURGEZUL IV 

Ba eu de loc I 

BURGEZUL I 

Ha I ha I Nici unul? 

r. 13. Nu, vezi bine! 

25 p. 168 dupti r. 5. CELELALTE BURGEZE 

SO 

intre r. 6 9i p. 169, r. 12: BURGEZUL I 

Minded voi nu sti-ci carte; fiinda voi faceti gurd ; 

Ri 

fiindcli, din plicate, a Romtinului fdpturd 

Este d'a fi mai obraznic, eine e mai nlitlirliu ; 

Mi-e mild de voi... 

TOTI 

Ei bine? 

BURGEZUL I 

Ei bine, voiu citi eu ; 

407;

408 SCRIERI LITERARB, MORALE SI POLITICE 

Citeste I 

BURGEZUL H 

BURGEZUL III 

Da / da ! 

5 BUR GEZUL IV 

Incepe I 

BURGEZELE 

Ascultare ! Ascultare I 

BURGEZUL II 

10 Eu port land En ureche ! Rddicd glasul mai tare... 

BURGEZUL III 

Dar nu sbiera, cd pe mine md cam supdrd la cap ... 

BURGEZUL IV 

Mai En sfdrsit, tu citeste nici prea tare, nici prea slab ! 

15 BURGEZUL I (tuseste, apoi Encepe a citi) 

P. 

170, r. 3. Petru-Voda schiopfiteazil ; dar slut nici de cum nu este! 

[Perseveranfa, r. 3 ; ... dar slut nicidecum nu este 1. 

r. 5. Ba e frumugel la fa-0, chiar ca Fiitul din poveste I 

p. 171, r. 1. BUR GEZUL I 

20 Mai l Vre0 s'ascultafi sau nu prefiP 

r. 2. BURGEZUL II 

Negresit ! Ce mai Entrebi I 

r. 4. BURGEZUL IV 

Ei bine 1 De ce nu 'ncepi? 

25 r. 5. BURGEZUL I (citeste) 

r. 11. BURGEZUL I (citeste) 

p. 172, r. 1. lath.' I .. Iar50 frunzi de nägará ? 

r. 2. Ce Doamne ! Tot numai una ? Par'cli n'ar fi Intl.%) vari. 

r. 4-9. BURGEZA II 

30 Rosmarin sau busuioc I 

BURGEZUL II 

Pe semne cd la muiere limba nu-si afla un loc I

NOTE El VARIANT); 

r. 10. BURGEZA I (cu indigna;le) 

r. IL BURGEZUL IV 

Bre! Doar! nu Pei fi o doamnd 1 

p. 173, r. 1. BURGEZUL I (citefte) 

5 r. 7. BURGEZUL II 

Mai! oare Porba la dracu scl nu fie /carte groa? 

r. 8. BURGEZUL III 

Nu, nu ! Nici decum! La dracu! 


10 Fie 0 la draeu, totiqi n'ar strica cuvinte dulci; 

[Ed. III, r. 10: Fie 0 la draeu, totufi mie-mi plac porbe mai dulci] 

r. 11. De pildi: la cel cu coarne fi cu coadd si te duci; 

r. 12. Se 'ntelege cri-i tot dracul, dar vorba e mai cioplitii... 

r. 13. BURGEZUL I 

is Ba cu coarne §i cu coedit poate si fie 9'o vita! 


Mai bine, pre legea mea I 

[Ed. HI, r. 15. Mai bine, pre legea mea!]. 

r. 16. Ho ! Ineet! Vine vfitavul!.. Sii nu dam de vet) belea 1 

20 p. 174, r. 1-2. BURGEZUL I 

Sose§te nenorocitul, toemai cind vorbeam de vite 

Se 'ntdmpla cdte o data vorbe foarte nimerite I 

Scena IV 

dupi r. 2. (Tot aceia, BA5OTA. mai multi slujitori), 

25 r. 3. Oameni buni! Ce stali aice? Ce este? Ce v'aIi oprit? 

r. 4. Cu ce scop?.. A! o hirtie!.. Si vedem, ce afi citit? 

[Ed. III, p. 174, r. 4. Cu ce scop?.. A! o !Artie !.. Si vedem, ce-i de 

citit ?]. 

BURGEZUL II 

30 r. 5. la, o porunca domneasci. 

r. 9. Sunt sigur, di este iargsi vr'un cintee neru9inat!.. 


Ba nu, .zau I.. 

409



Nu mai citeste ! 

r. 14. Voi toti sunteli laolaltd partasi ai nelegiuirii! 

p. 175, r. 1. V4 am in mdinile mele I .. Vi-i draga vieata sau nuP 

5 r. 2. Spunefi-mi dar adevfirul! lute 1 .. Mdi, rdspunde tit / 

r. 3. Tu ai o faVi cam proasta ; fruntea jos, gura cascati, 

r. 4. Semnele cele mai bune d'o inimi nestricata... 

[Ed. III, p. 175 r. 4. Semnele cele mai bune d'o inima nestricata ...] 

r. 5. Pune dar mama pe cuget, f i spune-mi, eine a scris 

10 r. 6. Acest cantec, ce cuteazi pe Voda si-1 ia In ras? 

[Ed. III, p. 175 r. 6. Acest cantec, ce cuteaza p'un Voda sfi-1. ia In ras ?] 

r. 8. Eu nu 9tiu nemic... zdu nemic... de nu-i asa, BA fiu caine !.. 

r. 11. A citit ? Care anume? Cine a cititP Aratii ! 

r. 12. BURGEZUL II (aräkind la BURGEZUL 1) 

15 Acesta jupan vatave... chiar acesta 1 .. uite, iatei 1.. 

r. 15. Dar, zeiu, nu de buns voe: tot dumnealor m'au silit... 

r. 16. Cerceteazei 0 intreabii... Nu stint eu cel cu pricind 1 

[Ed. III, p. 175 r. 16. Cerceteazet §i-i intreabti . . . N we eu acel cu pricina I] 

r. 17. A citi and nu te lasa, nu crez ed fie veo vinei! 

20 [Ed. III, p. 175 r. 17. A citi and nu te la* a fie oare (leo vineiP] 

dupa r. 17: Scena VII 

Tot aceia fi RAZVAN (mestecandu-se in grupa burgezilor) 

BA*OTX (ceitre popor) 

25 p. 176, T. 1. A citit moldovena,9te... 

r. 3. Nu e aci intrebarea. Eu oiu, a moldoveneste ! 

3. 4. Dar citit-a oare iute? Far' a se impedeca? 

[Ed. III, p. 176, r. 4. Dar citit-a oare iute? Fara d'tt se 'nvalmasa?] 

r. 5. Ingirat? Limpede? Neted? Repede ? Cu foe? 

30 r. 6. Da, da ! 

r. 7. BASOTA. (cdtre Burgezul I) 

Cu foc, hofuleP.. Ei bine! La asta ce-mi vei rhspunde? 

Cu foe? Auzi I . . 

35 

40 

r. 8. HoI, jupane ! Eu nu vreau a met ascunde ! 

r. 9. Am citit cum se cuvine, at' doarg nu in eider 

[Ed. III, p. 176, r. 9. Citit-am cum este rdndul ; vezi bine, ca nu 'n zadar] 

r. 11. Obraznicule I Cum, Doamne, nu Ii-e greu? Nu Ii-e rusine 

r. 12. Sa-mi spui tu aste palavre ? Sei vorbeoi astfel cu mine? .. 

[Ed. III, p. 176, r. 12. Sa-mi spui tu mie palavre, and vorbesti tocmai 

cu mine?)

NOTE $1 VARIANTS 

41'1 

r. 13. Eu! eu vatavul cel mare! mi 'n/elegi, cine sum ad 

[Ed. III, p. 176, r. 14. Mane dreaptfi a lui Hatman, earele la locul sfiu] 

r. 17. Eu nu pociu eiti prea iute ceea ce un altul a saris! 

[Ed. III, p. 176, r. 17. N'as putea citi prea iute ceea ce tin altul a &Cris 1 

5 r. 21. Deci, judecata e scurtfi. Este foarte vederat, 

[Ed. III, p. 176, r. 21. Deci, judecatali e scurtfi, Rind foarte vederat,1 

r. 22. Cd tu efti foarte obraznic fi esi foarte vinovat, 

p. 177, r. 1. Tu ai scris cantecul fista! Te Pad eu dupfi spranceanfi! 

r. 2. Tu ai nas ca de vulpe, ai o barbie vicleaiii, 

10 r. 3. Ochi mici, buzd sub/ire... chiar un chip de fariseu! 

r. 4. Vezi, di te cunoscP Pe mine a rra'rtfela este greu 1.. 

r. 6. RAZVAN (cu naivitate): 

Mai stali! De ce a§a grad? Turd, Tfitari sunte/i voi oare, 

r. 7. De vit ardtaci Indatd gata a ne spanzura?.. 

15 r. 9. Sfi fie oare cu cale, pentru'o goald secdturd 

r. 10. A spdnzura afa de lesne un puiu de mit? o fiipturd?.. 

[Ed. III, p. 177, r. 14. El nu-i faraon, nu-i cioarti; fi Roman, Ili este 

frate...] 

r. 16. 0 sfi-1 invfil eu dreptate 1 sr, ma 'nfrunte un netot?.. 

20 r. 19. Atunci ldsaci dar pe dascfil si lua/i-mfi pe mine; 

r. 20. El nu-i vinovat, sfirmanul; cantecul i-am fficut eu; 

p. 178, r. 1. Chiar eu, yezi bine ! 

r. 3. Un Tigan sfi scrie stihuri, eu n'af fi crezut ! .. Ce-i drept, 

r. 4. Mutra ta par'cli aratfi ceva ager si destept... 

25 r. 6. RAZVAN (intre)updndu-l) 

Foaie verde maieran, 

30 

r. 10. Ciudat! si stie carte un blasternat de Tigan! 

r. 15. C'ar fi bine ea boierii sä umble goi si desculli; 

r. 17. Sli nu fi fost nici un dascfil, ca sfi-1 tnveça scrisoare!.. 

[Ed. III, p. 178, r. 17. S'd nu fi fost aid un dascfil, ca sfi-1 punfi la serisoare!..] 

r. 18. Cats dar, ditscfiIe, cats! Ai acapat cum ai scapat, 

r. 19. Dar pfizeste-te de mine, c'o sit' dai de vr'un pleat!" 

r. 20. Acuma tu, faraoane, raspunde-mi deocamdatd, 

35 r. 21. De ce te-apuci tu d'o treabii oprita si neiertatfi? 

r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva ge-a fi pus? 

[Ed. III, p. 178, r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva fi-a fi spus?] 

p. 179, r. 1. RAZVAN (cu bonomie) 

4 0 

Apoi de, jupan vfitave, unui-i jos altu-i sus ! 

(Ed. III, p. 179, r. 1. Apoi de, jupan vfitave, unu-i los, altu-i sus 1


5 

r. 2. Dumneata mereu tot spanzuri Vastfel trgeoi boierefte, 

r. 3. Eu fac cdntece i doine, ca s5-mi petrec Iigiineoe; 

r. 4. Fiecare cu ce poate!.. Nu este dat ori§icui 

r. 5. Dreptul d'a ucide oameni n mijlocul tfirgului!.. 

(se scarpind la cap) 

10 

r. 6. Vapoi acest drept, jupane, uite I de mi s'ar da mie, 

r. 7. Eu n'a, ucide niciunul, ca sã pociu ierta o mie! 

[Ed. III, p. 179, r. 7. Eu n'aq omori niciunul, ca sá pociu ierta o mie! 

r. 8. iret Tigan L. Nu e lesne a ierta p'un osandit! 

[Ed. III, p. 179, r. 7. iret Tigan!.. Dar nu-i lesne d'a sciipa p'un 

osandit!] 

r. 9. Fapta, ce tu ai fäcut-o este un lucru cumplit I 

[Ed. III, p. 179, r. 9. Fapta, ce tu ai f5cut-o, ti un lucru de gAndit 6 

r. 10. A necinsti cirmuirea, a nesocoti divanul, 

15 dupii r. 11. (dupd o pauzei) 

r. 12. Cu toate astea o lege, un vechiu 

r. 14. Nu sunt insurat, jupane... 

i dant obicei, 

20 

r. 16. Ai putea sfi scapi cu zile !.. Este o lege, ce zice, 

[Ed. III, p. 179, r. 16. Ai putea sâ fii cu zile !.. In pravila Wei zice,1 

r. 17. Ca de osAndri se iartri, pe cine-1 prea de bfirbat 

[Ed. III, p. 179, r. 17. Cum-ch de osandil se iartrt, pe cine-1 urea de 

bfirbat] 

r. 19. Aga este obiceiul, datina cea striimo§eascrt! 

r. 22. FATA I (iese inainte, complimentdnd) 

25 r. 23. FATA II (iese Enainte cu rndiniie in folduri) 

p. 180, r. 2. Suntefi fete cum se cade? Nu-i aok? De mfiritat? 

r. 7. D'o moarte grea fi grozavii p'acest baiat priceput? 

[Ed. III, p. 180, r. 7. D'o cazni foarte cumplith, acest bäiat priceput?] 

r. 10. FATA I (ldsdnd ochii in jos) 

30 r. 12. FATA II (cu mdndrie) 

35 

nici eu!.. Fereasat Sfântul !.. 0 copfand I un rob I.. 

[Ed. III, p. 180, r. 12. i nici eu!.. Fereasa Sfântul !.. 0 batjocurd I 

un rob I..] 

r. 14. Acct? Atunci de ce doarä aui iefit voi amfindouii, 

r. 15. Cu atdta fudulie, ca 8ä ne rdspunde-fi noud, 

r. 16. Cdntand din lobe fi surle, cd sunteii de intiritat? 

r. 17. FATA (cu confuzie) 

De ce!.. afa !.. sà se oie

NOTE SI VARIANTS US 

r. 18. FATA II (cu insolengi) 

p. 181, r. 1. RAZVAN (there popor) 

r. 2. Afa dar d'acum'nainte sd Oiti bine fiecare, 

[Ed. III, p. 181, r. 2. Astfel dar d'acum' nainte, veci §ti bine fiecarej 

s r. 3. ,i sci mai spunefi f' altora, spre 9tiiiria tuturor, 

[Perseperanp, r. 3: Sri spunefi fi altora ad fie Oiut tuturor]. 

r. 5. Fete de neam f i de cinste, ce-ar vrea 1)160 ott-gi gEtseascA...] 

r. 7. Scena VIII 

to Tot aceia fi SBIEREA 

SBIEREA (intrdnd) 

r. 8. Fara dobdndcl, degiaba, fiat nici un folos ! 

r. 9. RAZVAN (cu melancolie): 

Ai vfizut, jupfin vatave, a nu este fatil'n lume 

ts r. 10. Care sci nu s'oferascd auzind de al meu nume I.. 

[Ed. III, p. 181, r. 10. Ca si nu se 'nfioreze, and aude d' al meu nume !..] 

r. 11. E frumoasci acea lege, ce iartii p'un vinovat, 

[Ed. III, p. 181, r. 11. Frumoasfi-i legea stribuni, ce iartit p'un 

vinovat,] 

20 r. 13. E frumoctsd acea lege, care oie, a o ceaVi 

r. 14. Se pierde, când o strdbate o raza de dimineapi; 

r. 15. E frumoasd acea lege, care erede, crt nu-i rftu 

r. 16. Omul ales d'o fiinfri, curatd ca Dumnezeu!.. 

r. 17. E frumoasd acea lege . dar nu este pentru mine, 

25 r. 18. Precum Inteo florfirie nu-i loc penteun mriracine 1.. 

[r. 19-22 lipsesc]. 

r. 23. Eu Tigan ! eu... o jupâne ! Deat tot vai fi amar, 

r. 25. Pentru cea de 'ntiiiu gresalii moartea'n streang ar fi prea mare 

r. 26. Slujitori ! deocamdata ducefi-1 la lnebisoare ! 

30 p. 182, r. 2. BA*OTA. (cu asprime, clitre Rtizvan) 

r. 3. 

Cum? A§a eft fie oare? Ai furat? Tu?.. 

RAZVAN (cu linioe) 

35 

r. 5. Tiganul iqi dil in petec! 

r. 7. Un ticalos ! Un desmetec! 

[Ed. III, p. 182, r. 7. Un tictilos ! Un desmetec l] 

r. 8. Au lost dou5zeci de galbeni... D'abia nouti-spre'ci mai sant !.. 

r. 9. Unde-i unul? unul? unul ? .. Sri mi-1 dai de supt prunant: 

r. 11. Un ga1bana9 ca un soare !

414 SCRIERI LITERARE, MORALE tig POLITICE 

P. 183, r. 3. In locu-i este o paine Inteo colibi. sfiraci... 

r. 7. SBIEREA (iute apucdnd pe Ba.gotei de wind) 

r. 9. Ciudat, boierule dragi ! Apoi ce vrei sei-fi fac euP 

r. 10. SBIEREA (cu aprindere) 

5 CUm ce? Vreau sfAnta dreptate !.. Cum ce? Vreau galbinul 

men !.. 

r. 12. In ce gurrnceipu legea 

r. 13. SBIEREA (gesticuldnd) 

10 

r. 14. Jupdn vatave, ascultI.. Nu m läsa pAgubag!.. 

r. 16. Ori de nu; atunci, jupAne, stapdnu-sau sei-mi plateasca 1.. 

[Ed. III, p. 184, r. 1. Al cui e9ti tu, mäi Tigane? Cum se chiamd domnul 

tifuel 

r. 2. RAZVAN (cu mdndrie) 

r. 3. SBIEREA (cu bucurie) 

15 r. 4. Sci mi-1 dai rob chiar pe &mut n kc de despAgubire !.. 

r. 6. Furul se dd aceluia, dela care a furat ! 

r. 7. RAZVAN (cu groazei) 

r. 9. Firefte I 

20 

[Ed. III, p. 184, r. 9. Fireftel] 

r. 10. Vrei, boierule, sA-1 capeti foarte ieften In robie. 

[Ed. III, r. 10. Vrei, boierule, sA4 capeli oarte lesne ' n oblicie I] 

r. 16. .tie bine. 

r. 18. SBIEREA (cu mulfumire) 

25 

33 

r. 20. Apt este legea %firei... 

[Ed. III, p. 185, r. 5. Cam cutezator, cam falnic, dar destept i cArturar.] 

r. 6. Nu 'n/eleg, nu pociu pricepe, 0 nu voiu, ca el at fie 

r. 7. BunA pradA pentr'un altul, pe and Imi place 0 mie I.. 

r. 8. Deci, Içi dau eu acel galben, i robul a fi al meu. 

[Perseveranfa, r. 8: Chilipir, 4i dau eu acel galban, i robul vs fi al meu!) 

[Ed. III, p. 185, r. 8. Deci galbAnul din parte-mi, f i robul pa li 

al meu] 

r. 9. SBIEREA (cu iufeala) 

35 

r. 11. Boierule! tii prea-bine, ca sunt vtitavul cel mare... 

r. 12. Decl i eu la visterie am lost ftori-ctimiira§! 

r. 13. Boierule ! Aflä ins, ca postelnicul mi-e nay L. 

p. 186, r. 1. Boierule ! Taci din gura, cd mei fac leu-paraleu I .. 

[Ed. III, p. 186, r. 1. Boierule I Taci din gura, cá ma fac un paraieu 1 ..]

NOTE 4I VARIANTE 415 

r. 2. RXZVAN (cu amardciune clitre popor) 

r. 4. Asa este I 

r. 5. TOP (cu sgomot) 

r. 7. Taie-i pe toIi! Nimice5te p'acefti mojici en narav ! 

5 r. 10. Nu m'e/i robi voi pe mine! Mil jur cd nu 1 Mai de graba 

[Ed. III, p. 186, r. 10. Nu m'e-ci robi voi pe mine! Mci jur cli nu 1 Mai 

de graba] 

r. 16. Dar de voda, nu... Ei bine!.. Voesc sd-mi dal: streangul meu 1 

r. 18. (1u4nd pe Sbierea la o parte) 

to r. 19. Sd uitdm cearta I Pe cinste, a lost o gluing, o 

p. 187, r. 2. Cu nwe raza0!.. Un petec... Nu-i tocmai un lucru mare... 

r. 4 (se strang de maini en afectatie) 

RXZVAN (iritat) 

[r. 6 lipse§te]. 

15 r. 7-8: A pedea trebele tdrei d'aproape nu li se cade 1 

(Slujitorii gonesc pe burgezi si burgeze, cari se departeaza 

cu nennillumire). 

BURGEZUL II 

Lasa-ma, jupan vatave, sa viz Tigan spanzurat I 

20 r. 11. Ba afarti ! afard, neam bldstemat 1 

dupa r. 11: Scena IX 

Tot aceia, lard burgezi si burgeze 

r. 13. Ca sa fipe c'd-i dreptate sau ca nu este dreptate... 

r. 14. Slujitorilor; la lucru!.. ApucaIi p'acest Tigan! 

25 r. 15. RXZVAN (cu liniste dandu-se In mainile slujitorior) 

Ma las eu singur, jupâne ! 

p. 188, r. 2. Legati-mi-I gi sa-i duceli drept... 

r. 3. RXZVAN (pe cdnd slujitorii tl leagd) 

Drept la spanzuratoare ! 

sag., 

SO r. 4. Un orn ce vrea om sd fie, decal rob mai bine moare !.. 

[Ed. III, p. 188, r. 4. Omul ce ()Iva orn sd fie, cleat serb mai bine moare !] 

r. 6. SBIEREA (cu trigrijire) 

Pdcat 1 Vorbe9te 'ntr'aiurea I.. &I nu fi innebunit 1.. 

r. 7. Prietene ! Ia-Ii Tiganul, f i sd aibi de ddnsul parte... 

95 [Ed. III, p. 188, r. 7. Prietene ! Ia-ri Tiganul, c'asa i-a lost scris tn soartd 1 

r. 8. Ducefi-1 drept la boierul 1. .


[Ed. HI, p. 188, r. 8. Duceri-1 drept la boierul I..] 

r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I 

[Ed. III, r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I] 

ACTUL II 

5 Scena prezintii un crdng in codrul Orheiului in Basarabia nordicd. In 

fund se vede printre arbori un pdrdu, curgdnd de pe o sands', iar pe apanecenii 

un trunchiu, rdsturnat in chip de la94ei. 

Scena I 

MAI MULTI HOTI (lungici pe iarbil) 

to p. 191. r. 1. Ian spunefi-mi, ce si facem, ca et* mai treacd din vreme? 

r. 2. Sil facem ce face frunza, and prin codru vantul geme; 

r. 3. Ori sd facem ca izvorul, and arunca unda lui, 

F. 4. Scaparand argint din spume, pe verdea-ca codrului; 

r. 6. i copaciul nu se Iasi, luptandu-se harbate0e ! 

15 dupa r. 8. HOTUL II 

Sd trdieoi I Afa imi place. 

[Ed. III, p. 191, r. 10. Bland ca dulcea sarutare, crunt 0 groaznic ca 

furtuna!] 

r. 9-11. HOTUL I 

20 Dar cine din noi sd cdnte? 

HOTUL II 

Cine? Mai incape vorbd ! Cine arde mai fierbinte I 

Eu. 

RAZA$UL (sculdndu-se) 

25 TOT! 

Da. Si cdnte Razaful I 

r. 12. Jalea mea o sd 9d spui, 

r. 13. Ca sa-mi oerg pkinsul cu pldnsul, cum se scoate cuiu cu cuiu, 

r. 14. Dar ce zic! Nu sum eu singur, care sufere 0 plange ; 

30 p. 192, r. 1. Nu sum singur eu, pe care doina mea il va atinge ; 

[Ed. III, p. 192, r. 1. N'oiu fi singur eu, In care doina-mi inima va 

frange ;] 

r. 4. Toli acei ce, ca o moa9te, plistreazd in sdn urice, 

r. 6. Cei streimofii lor, in lupte rduri de sdnge veirsdnd,

NOTE SI VARIA/4TE 411 

[Ed. III, p. 192, r. 6. Ca strarnofii /or n lupte, rduri de sdnge Parsdnd,] 

r. 7. Au castigat ca rfispIata cate-o brazda de parnetni L. 

r. 9. Mu lt mare mi-este mania ! mutt mare mi-este amarul 1.. 

r. 10. Eu am auzit, blidiVa, cum ca ci pe la Munteni 

o r. 15. Tot vecinii Ei inseara, tot vecinii Ei desbraca! 

r. 16. Vecini de cei cu putere, cu caftane aurite 

r. 18. Vecini dintr'aceia care, cu o yorba, c'un cuvfint 

r. 19. Un sat Entreg, plin de vieala, El prefac intr'un mormant! 

r. 20. Vecini, dintre cari acuma de Wiz pre unul, mi-1 spintec, 

io r. 21. Si tot zdmbesc spintecdndu-l... 

r. 23. Ba n'am uitat! Am prut numai sa-mi puiu. sdngele In foc, 

r. 24. Vorbind de trecut, ca astfel sa pociu -Uinta mai cu foc! 

P. 193, r. 27. HOTUL III 

Uf, uf, at 1 Rau ma framing 1 

15 

HOTUL IV 

Mi-e c cald mi-e c racoare 

p. 194, r. 17. Scena II 

Tot aceia, un boier tartar c1 un cioban, apoi Razvan 

HOTUL I (sdrind n picioare) 

20 r. 18. CEILALTI (sculdndu-se c1 apucdnd armele) 

r. 19. LinistiIi-va, c doara ma cunoafteci... suntem frayi 1 

25 

r. 20. Eu vi-1 aduc pe credinta: eu sum cheza i povaIä! 

r. 22. BOIERUL 

Care este capitanul? 

r. 23. RAZVAN (iefind dintre arbori) 

p. 195, r. 2. BOIERUL (cu mirare) 

Dumneata ? Aca set fie? Dumneata biciul de spaima, 

[Ed. III, p. 195, r. 2. Dumneata? Si fie oare! Biciul de groaza f i de 

spaima.1 

30 r. 3. De care se teme 

i I 

fara?.. 

r. 4. Numai cei rai set se teamd. 

[Ed. III, p. 195, r. 4. Numai rail sei se teamed. 

r. 6. Ei bine, acum stii cine sum eu; 

r. 7. Spune-mi dar si tu, jupfine, cum este numele tauP 

ss r. 12. BOIERUL (cu impaciença) 

r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit 

[Ed. III, p. 195, r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit indatfi., .] 

21

418 BCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE 

r. 15. RAZVAN (intrerupdnd) 

p. 

r. 19. Ca sal cunun d'al de tine numai cu duhul de moarte !.. 

196, r. 5. La ei haina, mintea, fa%a, inima, totu-i subOre!.. 

r. 6. RAZVAN (liniftindu-se) 

5 r. 7. Apoi 1i ziceam, 

r. 8. Ca iubesc pe oarecine, fireste fata de neam. 

r. 9. Din nenorocire Irma, ea n'are mama fi tata 

[Ed. III, p. 196, r. 9. Din nenorocire totusi, n'aveind nici mama, nici 

tata,] 

to r. 10. *i unchiu-sau, vrdnd s'apuce o avere insemnata, 

[Ed. III, p. 196, r. 10. Unchiu-sau vrea sfi-i rapeasca mostenirea cea 

bogata,] 

r. 11. S'a hotdrit s'o Enchiza calugarifa la schit... 

r. 12. Ce faptd neomenoasd I Ce lucru neauzit ! 

15 r. 13-16. RAZVAN (cu ironie) 

20 

Sarmanal.. Dar zestrea-i mare !.. Iubefti prea mult 

pe orfanaP.. 

Sarmana I . . Mori dupa ddrzsa 1. . 0 vrei cu zestre?. . Seirmana / 

r. 17. Iata trei sute de galbeni. Al%i trei sute, i mai mult, 

r. 18. 0 sa-ti aduca ciobanul, crind lucrul va fi facut... 

p. 197, r. 2. BOIERUL (cu desplacere) 

r. 3. CIOBANUL (intrerupdnd) 

25 

30 

r. 4. Cine care n'o cunoaste 

r. 6. Un fatoiu ce calarcste si impufca ca un smeu 

r. 9. *tiut! Dupa ce-i nepoata acelui vornic Movie, 

[Perseverança, r. 10: De care tremura ;am i pgdnii ca de f oc I] 

r. 10. De care se ferea lara i pdgdnii ca de foc! 

r. 12. Negrefit 1.. Te arde setea s'apuci zestrea mai in graba !.. 

r. 14. Ce lucru vrei tu anume dela codru 'ntunecat? 

[Perseverania, r. 14: Ce fel dorefti tu anume dela codru 'ntunecat? 

[Ed. III, p. 7, r. 14. Care lucru vrei anume dela codru'ntunecat?] 

r. 15. Chiar acuma, capitane, zece calarasi cu sila 

p. 198, r. 2. CIOBANUL (rdzdnd) 

35 

Asa ! Nu-i lucru usor 

r. 3. Vidra-i o feta semealfi, umplutd cu fudulie, 

[Ed. III, r. 3. Vidra-i o fata semeafa, ticsitd cu fudulie,] 

r. 4. Care n'ar belga in seeing nici chiar pe sfantul lie !.. 

r. 6. Dumnealui stiu c'o iubeste, dar nu ea pe dumnealui... 

r. 9. Ha, ha 1 Dupfi cununie!

5 

NOTE RI VARIANTE 

r. 10. Adevarat! Eu uitasem, c'afa-i legea pe la voi: 

[Ed. III, r. 11. Numai zestrile 'nainte, iar iubirea mai apoi!..3 

r. 13. Unde dintre douit inimi una este cumparatal.. 

[Ed. III, r. 13. Unde dintre doug inimi una-i martd cumpfirata !...] 

dupg r. 18. Dar pe Vidra s'o aduceii dintru'nteli in acest kc, 

Ca sd vliz ci eu nepoata acelui vornic Moçoc, 

Ce-mi tot rdsturna En lard domnie peste domnie, 

Cum se rdstoarnd pldcinta dupd tavii pe tipsie I 

r. 19. CIOBANUL (vrdnd a piece) 

10 r. 20. Slufba cea mare, ce astazi mi-o 96i face dumneata. 

199, r. 1. Iti ffigaduesc pe cinste ca, daca din Intimplare 

13r. 

2. Vei fi prins de carmuire, te seep eu din inchisoare: 

r. 4. Imi sunt rude de departe... 

r. 5. RAZVAN (cu desgust) 

15 r. 7. Ce poruncepiP 

r. 8. RAZVAN (incet, luandu-1 la-o-parte) 

i. 9. De-i pricepe cà miroase a &Mare... 

r. 10. RA.ZAWL (puruind mdna pe cugt) 

Las' pe mine! 

20 r. 13. Razavul nu se pogoara a se bate cu femei! 

(Rdzvan face semn cu nutria, ci tog ies). 

Scena III 

RAZVAN (singur) 

r. 15. Ava m'aprinde pe mine numai cuvdntul: femeie!.. 

25 r. 16. Femeie ! De and pe dome a facut-o Dumnezeu, 

p. 200, r. 1. i privind cu mulwmire la inveselita lume, 

[Ed. III, r. 1. *i privind cu mulwmire cdtre 'nbobocita lume,] 

r. 2. Zice: eu sant ziditorul, dar femeia este culme I .. 

[Ed. III, r. 2. Zice: eu stint temelia, dar femeia este culme I ..] 

30 r. 3. Femeie !.. 8i totuvi omul, de lacomie orbit, 

r. 4. Iubevte nu pe femeie, ci aurul cantarit... 

r. 5. Pentru dansul e femeie o mofie masurata. 

[Perseverança, 2-5: Ce-i femeia pentru &mut? o movie masurata] 

419 

27*


r. 8. Scena I V 

RXZVAN gi MO5 TXNASE 

TXNASE (aratAndu-se hi fund) 

r. 9. RXZVAN (oprindu-l) 

5 r. 12. Te cunosc, de9i d'atuncea a trecut un veac intreg: 

r. 14. TXNASE (migcat) 

r. 16. Bfitanduli joc de robie... nu! nu mai pricep nemica... 

r. 19. Am lost rob, am lost in lan/uri, s'acum inima-mi suspina 

r. 20. Intalnindu-te pe tine, carele ai lost pricind I.. 

10 [Ed. III, r. 20. Intfilnindu-te pe tine, carele fusegi pricind ..] 

r. 21. TXNASE (cu mirare) 

p. 201, r. 1. Tu, mosule ! Tu singur ! .Fapoi tot din vina ta 

r. 2. I ata-mil 's haiduc de codru, numai pentru a scdpa I 

r. 4. Tot tu o sli lii pricina... tot ti 4. ! .. 

15 r. 5. TANA SE (exasperat) 

Eu?. , Glumegti tu oare?.. 

r. 7. A-ti da pieptul meu drept fintil, rugdndu-te a lovi !.. 

r. 8. Tu! Numai tu egti de vind, indemnat de oarba soarte, 

[Ed. III, p. 201, r. 8. Tu! Numai tu esti uneaLta, indemnat de cruda soarte,) 

20 r. 9. Ce arnestecei; Impletefte fi Intortocheazd Zoate, 

[Ed. III, r. 9. Ce amestecd gi'npletegte gi'ncurcd faptele toate,] 

r. 10. Astfel cil adesea omul, bun ca blândul mielusel, 

r. 11. Face mii de fapte rele, far' s'o stie insufi el!.. 

r. 13. RXZVAN (continuind) 

25 

30 

Ti-aduci aminte afurisita de punga, 

r. 15. Ca sunt mul%i sarmani ; cd nu vrei, ca tu sá aibi de prisos 

r. 16. Pe and se sbuciuma allii, simiind cutitul la os ?.. 

r. 17. Mosule ! facand aceasta, puteai a gdndegti tu oare, 

r. 18. C'o sa mai cufunzi pe mine in robie'ngrozitoare?.. 

r. 20. De luai tu punga 'ntreagfi, eu scapam nebdnuit ! .. 

r. 21. Ha, ha, ha! 5'apoi mai strige capetele facelepte, 

r. 22. Cd omul qtie ce face gi la ce sd se astepte, 

r. 23. Uitdnd cd'n luine adesea un fluture, ce trece'n sbor, 

r. 24. E in stare sfi rästoarne toata prevederea kr !.. 

35 r. 26. Invalefte cdte o datd o amdgire grozapd I .. 

p. 202, r. 1. TXNASE (cu durere) 

r. 2. Tu nu m'ai vestit in clipa, pentru ca in locul tdu

NOTE SI VARIANTE 42! 

r. 6. zica lumea tot ce-i place, este, zciu, ca v'un Roman !.. 

r. 7. Haide ! Ce-a fost, nu mai este ! Spune-mi, mofule, mai bine, 

r. 8. De ce taravti tu la codru oasele tale beitrdneP 

r. 10. TANASE (ldcrelmzind) 

5 r. 14. Sunt Romani, ce mor de foame ! sunt Romani, ce mor de sete 

r. 15. Astfel in toata Moldova lui piiceitos mof-Tdnas 

r. 16. Nici un sprijin, nici un razam, nici un scut nu i-a rämas, 

r. 18. i zicdnd s Doarane-ajuta! i calea codrului s'apuce !.. 

r. 19. De o bucatii de vreme, cervitorind pe maiden, 

10 p. 203, r. 1. Unii te lauda foarte, ea pe-un mare viteaz; 

r. 2. AAR, adica boierii, te oardsc cu Micaz; 

r. 4. CA orice alta i-a9 face, degeaba 1 ea nu se schixnbli 

[Ed. III, r, 4. C'alta orice nu i-a9 face, degiaba! tot nu se schimba I..] 

r. 7. Tu o sa-i eco.ci din rufirie, tu o sa-i speli de pttcate, 

15 r. 14. Dar nu e vorba de asta !.. Apoi, precum Ici spuneam, 

r. 15. Ramaind singur in lume, fara copii, ftird neam, 

r. 18. M'am pus pe ganduri, Miete! m'am gdndit, m'am rdegdndit, 

r. 19. Vacum iatii-ma-s in codru, bucuros cä te-am gash 

r. 22. Cu Levi, cu pagani, en Unguri, cu Nenqii d'ai lui Despot. 

20 [Ed. III, r. 23. i ce-am invacat p'atuncea, n'am uitat Inca de tot !..] 

r. 24. Ma vezi prapadit, dar altfel aceastii mânit uscatd 

r. 27. Mai bine aice'n codru prin mine sci moard ei I 

p. 204, r. 1. 0 fiinVii cat de slaba, e tare cand Ii razbuna ! 

r. 2. 0 sa m yezi i pe mine ! Sunt haiduc, vi pace buna 

25 r. 3. RAZVAN (cu entuziasm) 

Ava te Poi, barbd alba ! $'e sa vezi peste pu%in, 

90 

r. 4. C1 l. ortqu-i leghioana i numai codru-i Romdn I .. 

[Ed. III, r. 5. In oras totu-i ferbie; cel mai mic i cel mai mare,] 

r. 7. Fiecare este slugd, i nici unul nu-i stapan ; 

r. 8. Insuvi Domnul cu ruvine se robefte la pagan!.. 

r. 12. Omoará sdrmana jertffi, pe care o nemeresc, 

r. 13. Dar n'o injuga 'n robie ca fiara cea omeneascfi, 

35 

40 

[Ed. III, r. 13. Dar n'o 'njuga 'n obacie, ca fiara cea omeneascii] 

r. 14. Care prada-i n'o ucide, i n'o lases' s trAiascal.. 

r. 22. Ce insafi firea 11 /ese din ierburi vi floricele 

r. 23. Lumea bad de depute ne numecte cu fiori 

r. 24. Holi si ucigaci de oameni, talhari vi omoratori... 

r. 25. 0 nu, movule ! Nu crede ! Ava a lost totdeauna. 

r. 27. Precum mucchiul se lacevte pe copaciu, pe care-1 tai, 

r. 29. Saracul Oran, ce pierde vitivoarele sau plugul,


r. 30. Neferice rob, ce fuge bliisternand biciul gi jugul, 

r. 31. To li cei slabi, izbili de soartii, mai* gi apasayi, 

[Ed. III, r. 31.. To/i cei slabi, izbiii de soartA, de napdfti 

Enconjurali,] 

5 r. 33. Cand priveoi toatd Moldopa aruncata 'n jaf 9i 'n silA; 

[Perseverança, r. 33: Cand privegti intreaga lard aruncatd 'n jaf 

p. 205, r. 5. 0! atunci gi pare bine, and d'o data se ridicil 

r. 9. Unda euvintelor tale m'aling, ma linigtegte!.. 

[Ed. III, r. 9. Unda cuvintelor tale m'alinA, mii linioegte L.] 

10 r. 11. (cu un tel de nacaz) 

0 Doamne! set iasd ele din gura unui Tigan!.. 

15 

r. 13. Ce este? 

r. 14. 

r. 16. 

r. 17. 

Scena V 

Tot aceia, VULPOIU, SBIEREA 

VULPOIU (de departe) 

VULPOIU (tarand pe Sbierea) 

RAZVAN (cu mirare) 

SBIEREA (speriat) 

20 r. 18. TXNASE (posomordt) 

p. 206, r. 2. De aramei poleita cu aur... ba cu argint !.. 

r. 

r. 

r. 

4. L-am gAsit pe drum la stânga, Intr'o ciiruIfi stricatfi; 

6. Dar fiindcA vrea sA -fugA, 1i dedei un bobarnac. 

7. i simIii atunci d'aproape, di roata are un sac !.. 

zs r. 10. SBIEREA (murmurd frangandu-gi mainile) 

Taleri trei mii patru sute opt-zeci 0 9apte g'un ort!.. 

r. 12. TANASE (cu indignaçie) 

Dati-mi cineva o armi, cAci poftesc cu poftfi mare 

r. 13. SA-i numAr eu cdte unul vr'o zece mii pe spinare! 

30 r. 14. RAZVAN (cu tristete) 

[Perseverança, r. 14: Eu Tigan gi iatA eine e boier f i e Roman] 

r. 15. Eu rob la un om ca dansul, fi 

el sa-mi fie stdpdnl.. 

r. 16. TANASE gi VULPOIU (consterna;i) 

DdnsulP.. 

35 r. 18. Ca sa 'agenunehezi, stdpdne, ldngd robul dumitale! 

r. 19. Un boier, ce are dreptul d'a cedea chiar in Divan, 

§i sila]


r. 21. Scoalri dar ca altd data., scuipti-mfi '0. pfilmue9te, 

p. 207, r. 1. Scoara dar ca altd datd, 9i pune p' arga/ii trii, 

r. 2. Ca pi cliinfii sd-mi dea palme! ca sfi mii scuipe li ei! 

r. 3. Tara 'ntreagri e a voasträ L. Codru sau ora9? Celi pasrt! 

I r. 4. Orificdnd §i orifiuncle, efti tot la tine acasti!.. 

Scena VI 

Tot aceia, boierul cel tdndr, Vidra, mai multi kr* 

(Boierul foptayte cepa Vidrei, care nu-i rdspunde nemica, 

ci se uitd cu sfiald fi cu curiozitate En toate pörtile) 

to r. 16. Xst boier, pe care astdzi il pripili Ingenunchiat, 

p. 208, r. 1. SBIEREA (trernurdnd) 

r. 2. VULPOIU (ameninidndu-l) 

r. 5. Ca painjinul, ce Iese Ent?' ascuns vicleanu-i ciur, 

r. 6. 11 Intinde, 9i-1 anink 9i-1 am-0 imprefur 

15 r. 8. A9teptând a cazd musca in capcana cea sub/ire 

r. 10. aFo tot rumpe eo Indeasci In stomacu-i desfundat, 

r. 11. Si iar I9i arpe9te ciurul, 9i iar se pune la panda, 

r. 12. Si iar ochecte o pradd sd &mai ca sei se princld... 

r. 13. Astfel boierul acesta, de-1 pedefi gray fi urnflat, 

20 [Ed. III, r. 13. Astfel pi boierui dsta, de-1 vede;i plin f i rotund,3 

r. 14. Sci ftici bine, cd 0 ddnsul multe mum a nuincat I.. 

[Ed. III, r. 14. Sti Ai bine, di f i 'ntednsul musculiple s' ascund 1 . .] 

r. 19. Cu nestampärul mai grabnic, cu focul mai dwmanesc, 

r. 20. Cu setea de rdzbunare, cu care eu It urdsc I 

25 r. 22. El, cu pravila In mita pi pe buzii eu dreptate, 

p. 209, r. 3. Unde ma linea In zgarda, ea pe-un crtine 'n britatura .. , 

r. 4. I! urrise cu o nespusd 0 nepovestith ural.. 

(Vidra face o rnipare (le oroare) 

TANASE (exasperat) 

30 r. 12. RAZASUL (cu bruschefe) 

r. 13. Mai bine acum indatii sa -i dau ea milciuca In piept! 

r. 14. RXZVAN (ardtdnd la Sbierea) 

r. 15. SBIEREA (cdnd it scoald Vulpoiu, cu desperare) 

35 

r. 16. Ma jur c'am lasat acasá socoteli netncheiate I.. 

r. 17. Iarth-ma !.. Tocmai pe tocmai !.. Mi-ai lost rob: te iert 9i oil.. 

r. 18. De vrei, Ili voi da c'un zapis!.. Martur este Dmnnezeu I..

10 

15 

424 SCRIERI LITERARE. MORALE R1 POLITICE 

P. 210, r. 1. Vulpoiule du-1 din codru! Scoate-1 Oa la rtispânte. 

[Ed. HI, r. 4. Alege la deal, la vale, in rfisarit, in apus I 

r. 5. Rtizvan te avuse 'n palmä i numai c'un semn de inini 

r. 7. Totuqi uite ! nu-fi 

lipse§te un fir dintre peril taq!.. 

P. 

(Vidra e foarte emolionatd) 

r. 10. RAZAWL (cu asprime) 

r. 11. Ca tu 4i petreci cu glume 9'ai uitat de razbunare ! 

r. 15. Ca sa cred cà rázbunarea e un fel de sdrutare ! 

[Ed. III, r. 15: Ca sã cred cã razbunarea fi un ileac de sdrutare !I 

r. 16. Ciocoiul este al nostru fi nu e numai al tau ! 

r. 17. Nu-1 iert eu, bata-1 ndpastea 1.. 

r. 20. Tine minte, capitane, Cd noi n'am ales pe tine 

211, r. 1. 0 VOC _1 DIN GRUPA HOTILOR 

r. 4. RAZVAN (cu demnitate) 

D'azi inainte Tiganul nu mai este capitan 

r. 5. bdnd m'afi pus vatap de codru, clându-mi In mana securea 

r. 6. Afi jurat, c'o sa m'asculte lunca, drumul i padurea! 

(aruncd barda fos) 

[Ed. III, r. 6. Jurardli c'o sã m'asculte lunca, drumul i paclurea!] 

20 r. 7. Iata arma, ce-a patat-o juramântul cel viclean ; 

r. 9. Punqi dintre voi p'acela, cine-i me9ter sa vä Invele 

r. 10. A lovi in sldbiciune, a izbi in batranete 

[Ed. III, r. 10. A navali 'n slàbiciune, a se izbi 'n batrfinete] 

r. 11. Sau p'o singurà furnica a da iurq ate doi ! 

25 dupfi r. 12. (voefte a ie,7i) 

r. 13. R.A.ZAUL (oprindu-l) 

r. 1. TANASE (cu muliumire) 

Da, da! i de Vganie sá nu i se mai vorbeasca ! 

r. 3. SBIEREA (cu neincredere) 

so Sd plec?.. E adevdrat ! 

r. 7. RAZVAN (cu indignare) 

r. 10. SBIEREA (impotrivindu-se) 

r. 13. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte 9'un ort !

NOTE I YARIANTE 425 

Scena VII 

Tot aceia, fdrii Sbierea fi Vulpoiu 

VIDRA_ (Inaintand cu demnitate 

atre Rfizvan) 

6 r. 14. A§ fi mandrä, cdpitane, de a strange maw, care 

r. 15. .tie sd ierte dufmanul fi nu ftie sii-1 omoare... 

§i Intinzand 'Tana 

10 

15 

RXZVAN (cu confuzie) 

r. 18. Spàlatà nurnai de ploaie, neagrd fi asprd din fire, 

r. 19. Sd cuteze a atinge mAna-Ii albri §i subcire? 

[Ed. III, r. 19. Cuteza-va ea s'atingfi manaii dalbd i subcire?..] 

p. 213, r. 1. De and oameni din codru m'au rdpit mergand pe drum, 

r. 2. N'am oftat, n'am zis o vorbd, am fost mutri pfind acum, 

r. 5. Dar nu-i pasdre pe lume ca sci nu ante cu dor, 

r. 6. Când ziva e luminoasli i cerul e Med nor; 

r. 7. Nu-i femeie sd nu simla In inima-i o mifcare, 

r. 8. Când s'a§terne de 'nainte-i strdlucind o faptrt mare!.. 

r. 9. Rob, Tigan, orice f'oriunde soarta sã te fi adus 

[Ed. III, r. 9. serb, Tigan haiduc, d'oriunde soarta s. te fi adus,1 

20 

dupd r. 10. (Rdzvan rdmane extaziat de emofie) 

r. 11. Aferim! Ce mai muiere! latd o Romanctl verde 1 

[Ed. III, r. 11: Aferim! Ce mai muieri! Iat'o Rorniincup verde .] 

r. 12. BOIERUL (cu indignatie) 

Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rwine ! Cine-ar crecle!.. 

[Ed. III, r. 12: Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rugine I Cine-ar crede!..] 

zo r. 15. RAZAWL (cu furie) 

Cdpitane! Cripitane!.. Fd-mi i mie o pomand!.. 

r. 16. Dd-mi voie mficar dintr'finsul siiii fac de prânz o tocand! 

r. 19. Aga ca sd nu se vazd, de-a lost boier sau viIel!.. 

[Ed. III, r. 19. lucid nici sd nu se pazd, d'a fost boier sau vi/el!..] 

so r. 20. RAZVAN (ie§ind din distractie) 

Cum?. . De ce astd urgie?.. Lasati-1 in bunk' pace !.. 

r. 21. El nu ne-a fficut nemica... 

1. Cum nu ! Ce are a face. 

L'ai auzit i tu £nsui, Ca te nume§te talhar !.. 

Eu tfilhar ?.. Cine-a zis-o?.. Rdzvan nu putea s'auza, 

Caci simfirea-mi se pierduse, ratficita pe o buzrt 

Cd tot mai rasund Inca f i ' n mine i 'n giurul meu!.. 

p. 214, r. 

r. 3. 

95 r. 4. 

r. 5. 

r. 7. 

(cdtre Vidra)


5 

r. 14. Care s'arunce privirea-i, sub gunoiu de umilinla, 

r. 15. La un om, ce 'n toatd viap n'a gustat de nicairi 

r. 16. Deat despre/ 9i. nemilk batjocura 0 ocdri 1.. 

[Ed. III, r. 16. Dealt despre/ 0 nemila, batjocura 0 'mbrdnciri . . .1 

r. 17. Dar 9tii tu oare puterea, ce au cuvintele tale, 

r. 18. Luminandu-ma, ca raza, ce pdtrunde Inteo pale, 

[Ed. III, r. 18. Luminandu-ma, ca raza, stracurata prtnteo Pale,] 

r. 19. Uncle umbra cea de noapte, sub pdlu-i intunecos, 

r. 20. Ascundea In adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?.. 

10 r. 21. Tu mi-ai dat o viafd noug, mi-ai deschis o noua cale! 

r. 24. Ce putere! Ce putere I 

r. 25. RA.Z4UL (cu nemulcumire) 

P. 

215, r. 1. RAZVAN (dupd o pauzd, cu descurajare) 

15 

Dar tu tad / Tu taci acuma?.. Ii pare rau dumitale, 

(Vidra intoarce capul) 

r. 3. Poate cdli aduci aminte, cine e§ti? Ei bine dar, 

r. 4. Sd-mi aduc §i eu aminte, Ca Razvan e un talhar 

[Ed. III, r. 4. Sd n'uit dar nici eu atuncea, a Razvan ii un Valhar!) 

20 

E. . 5. (cdtre boierul cel tartar) 

r. 6. Acuma oiu cum ma chiamii, Vo A ma port talharqte... 

r. 8. BOIERUL 

Ba nu!.. Ia-o dumneatal.. 

25 

r. 10. Ciobanul ii-i pa aduce!.. 

(urmeazd recitarea) 

p. 216, dupa r. 10. Pciunalcul codrilor, 

r. 27. Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i romdn I 

r. 28. BOIERUL (cu confuzie) 

r. 29. RAZA.8UL (frecdnduli indinile) 

r. 30. BOIERUL (cu naivitate) 

so p. 217, r. 1. RAZA8UL Luptd voiniceasca 

35 

r. 2. Unul pe altul s'apuce, si apoi sd mi-1 tranteasca! 

[Ed. III, r. 2. Unul p'altul sa-mi apuce, q'apoi sa mi se tranteasca 5 

r. 3. Dar capitanu-i mai tare... e mai spdtos... mai cu piept!.. 

r. 4. Lesne poate di ma bata... nu se cade... nu e drept l .. 

RAZVAN (cu ironie) 

r. 7. Pentru mine e tot una: ne vom bate cum va vrea ; 

r. 8. D'oiu muri, nu-i mare treaba ; de nu, Vidra e a mea l

-NOTE SI VARIANTE 427 

(scoate sabia, pe and Rfiza§ul da. pe a sa Boierului) 

r. 9. Apua arma, jupane L. 

[r. 10-11, lipsesc]. 

VIDRA (cu energie, descoperindu-fi fafa fi pundndu-se 

5 Entre Rdzvan 0 boier) : 

Nu 1 Oprici-vd indatei 1 

Lupta voastrei pentru mine d'ar fi cdt de 'nfricofatd, 

Ea totufi e o nemica pe lagei lupta, ce eu 

0 simtesc cum rdsucefte, cum reidicei sdnul meu 1 .. 

10 Nu, Retzvane 1 Nu te bate I Nu, Mei Vidra nu-ii a 908 1. . 

Las' boierul sei treliasce i : tu de moartea-i n'ai nevoe 1 .. 

Aruncli arma din matt 1. . Reavane, ici poruncesc 1.. 

RAIVAN (Wand jos sabia) 

Imi porunceftd. . 

15 VIDRA (dupli o sforfare) 

Ah, Reizvane 1.. Reizvane, eu te iubesc I.. 

[Ed. II, r. 13. Nu, Reavane !.. Nu, Reizvane 1.. Nu te bate.. A 

20 

P. 

ACTUL III 

221. Scena prezintli un cdmp in apropierea unui loc de bdtdlie, in partea 

nordicd a Poloniei, la marginile Moscovei. ln fund se vad corturi. 

Scena I 

Trei osta9i poloni (din earl I §i II duc in litierd pe eel d' al treilea, greu 

anit). 

[Ed. III: Trei osta§i, din cari 1 si II duc pe eel d'al treilea, greu rgnit.] 

25 r. 1. Multi Muscali ucis-ai mead 

r. 2. Cu ce armed 

r. 4. Cu sul4a doug sute ci cu sabia vr'o trei ! 

r. 5. Cinci-fease sute En totul... poate gi mai mult !.. 

[Ed. III, r. 5. Opt sau noud sute 'n totul . . . Poate 9i mai mult!..1 

30 r. 6. Suns sigur ! 

[Ed. III, r. 6. Sunt sigur 13 

r. 9. Inset am remit vr'o mie... Tu mii ctii, a sum voinic !.. 

p. 222, r. 3. Muscalul de-ar fi ca dracul, tot nu-i chip 84 biruiasa 1. . 

35 

r. 4. OSTAWL III (Cu POGO murindd) 

Of !.. Eu ma sfArcesc cu totul... 0 voi, ca neste nebuni, 

[Ed. HI, r. 4. Of ... Eu ma sfarcesc cu totul... 0 voi, ca nicte nebuni,)


r. 5. Cand nu tremurati in tufe, yd'ntrecefi spuind minciuni!. . 

r. 6. Ah! duceil-ma la doftor !.. Mai de grabd... mai de graba... 

[Ed. III, r. 6. Ah I duceli-ma la doftor !.. Incai sii mor mai de grabd I ..] 

Scena I I 

s r. 7. Uite I inima in mine moare, plesneyte fi crapd I .. 

[Ed. III, r. 7. Uite, mai ! Inima '11 mine plesneqte, fierbe 0 crapfi !..] 

r. 8. Sangele mi se ridica, mi se wed in obraz, 

[Ed. III, r. 8. Sangele mi se ridica 0 mi se suie 'n obraz] 

r. 9. De ciudii, de amdrire, de durere, de necaz! 

10 r. 10. Cum 1i se pare aceasta l inteo aytire craiasca, 

[Ed. III, r. 10. Cum .cio se pare, iubite, ca Inteo tabara craiasca,] 

r. 11. Tocmai in mijlocul nostru, in ;am noastra 1e9easca, 

r. 13. Un Moldovean.. . el sti fie totdeauna cel de 'ntdi, 

r. 17. Ca acest Talaehus este vir fortissimus ... 

15 r. 18. MINSKI (cu mdnie) 

20 

25 

[Ed. III, r. 23. Aceasta m'arunca 'n friguri, In furie fi 'n turbare !...] 

13. 223, r. 1. Sa patrunza el In cortul voevodului rusesc L. 

r. 3. Spune singur tu, iubite, daca nu era mai bine 

r. 4. Neste asemenea lucruri sa se fi facut de tine? 

[Ed. III, r. 4. Ne§te asemenea izbande sa se fi facut de tine ?] 

r. 5. Sau de orificare altul?. . iar de mine mai ales !.. 

[Ed. III, r. 5. Sau d'un altul ori9icare ... iar de mine mai ales !..] 

r. 8. Dar, carissime amice, aqa va fi totdeauna, 

r. 9. Ca virtus nu este alta cleat prospera fortunat 

r. 10. Razvan e felix ad easum! Toate ii merg &tan ! 

r. 13. Tabara noastra intreaga II inalfa 9i-1 ridica, 

r. 19. (se uitel in fur, apoi cu o poce misterioasd) 

Eu sum sigur Vaq fi gata a jura, c'acest Razvan 

r. 23. PIOTROWSKI (cu curiozitate) 

80 r. 24. MINSKI (incet) 

P. 

224, r. 1. PIOTROWSKI (speriat) 

r. 

Ce spui, Domine mi Deus !.. De uncle o f tii aceasta ?.. 

4. & care 'ntovaYamte mereu pe acest Razvan?.. 

r. 7. MINSKI (cu un aer triumflitor) 

35 r. 9. Ca acea muiere este dracul sub chip femeesc! 

r. 11. Are putere p'oricine 4A 'ntunece, sa-I in§ale,

NOTE el VARIANTE 420 

r. 17. Dracul e foe, iar femeea se poate zice ca-i /um... 

[Ed. III, r. 19. Orice-i. vrea, ii Insu9i dracul...] 

r. 21. Alii duo Va loch') ce-i tot viz mai de un an 

r. 22. Conjunetissime vivere pe langa acel Rfizvan... 

5 p. 235, r. 1. MINSKI (privind cu groaza In partea de unde Pin Reizayul 

pi Vulpoiu) 

10 

r. 2. Ce m4criri neornenoase I Ce obrazuri necioplite!.. 

r. 4. Lucrul este cu putin-ca - ei bine! atuncea vai 

r. 5. Ce legi aspre a mai face, ca sa dau peste hotel% 

r. 6. Si sá gonesc inteo clipa tir5i Moldovenii din card I 

[Ed. III, r. 6. Si sa gonesc intr'o clipa toi Moldovenii din ;aril I 

dupa r. 8. 

Scena III 

Tot aceia, RAZASUL VULP. IU 

15 r. 15. 

RAZASUL (fredonand de departe) 

MINSKI (cu o voce duke) 

20 

r. 18. Cfici sanatatea In lume e mai bunii deck toate! 

r. 19. Ma bucura intalnirea., . Doream sa va vaz de mult... 

r: 21. Intreaba, dar mai pe .scurt I 

[Ed. III, r. 21. Intreaba, dar mai pe scar t I] 

r. 23. E saracie de crieri si saracie de punga! 

-p. 226, r. 1. A§ dori sa aflu numai I .. liazvan imi este /carte drag 

[Ed. HI, r. 1. A9 dori s'aflu... Ei bine... Razvan al vostru mi-i drag] 

25 

r. 

r. 

r. 

2. Si vorbind cu oarecine, am facut un ramasag, 

3. Ca sa nu-1 pierd... ma pricepe/i... adeca, Erni trebuie mie 

4. Sa-mi spuneci, ce fel de slujba sau ce fel de boierie 

r. 

r. 

5. Avusese in Moldova acest viteaz stralucit, 

7. Podoaba otirii noastre, mai In sfarsit o minune I 

r. 8. VULPOIU (cu naivitate) 

r. 10. Ba sa-i spui! Dece saracui sit piarza un ramasag 

30 [Ed. III, r. 11. Mai vartos, tiind acuma, ca Rfizvan Ii este drag !..3 

r. 13. Este in %era Moldovei dintre cele mai alese; 

r. 14. 0 treapta atat de mare, luck era mititel 

[Ed. III, r. 14. 0 treapta atfit de mare, inefit era mititel I] 

r. 15. Boierul cel mai puternic, cfind se alla Mnga el!.. 

35 r. 18. RAZASUL (silindu-se a stapani mania) 

Mai, ajunga I 

r. 19. Ca ne-am !Melee odata a nu face vorba lungal.. 

I

430 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE 

P. 227, r. 1. VULPOIU (cu ironie) 

5 

10 

r. 2. La toate cede mei 'ntreabli, sa-i pociu rfispunde pe chat' ! 

[Ed. III, r. 2. La toate ate doreoe sa-i pociu rfispunde pe 91eau ff 

r. 3. Ca doar nu cearca ell afle cu vr'un scop de rautate, 

r. 4. Mai cu seama ell iubegte pe Razvan ca pe un frate!.. 

r. 7. Dar sluiba e mai de fnmte prin putere 0 simbrie 

r. 8. De, cum pe la voi aice este o cdpianie... 

r. 10. Ba fi ceilare ades : 

[Ed. III, r. 10. Ba gi calare -i ades :] 

r. 12. In codru se pedestreoe, iegind Incaleca iara: 

r. 13. Aga este randuiala ooilor la noi in vara l.. 

r. 15. Ha drace! La asta nu m'am gdndit ! .. 

r. 16. (dupa o pauzii) 

Cat poate da o mo0e, el cipata inzecit ... 

15 r. 17. Adeca ceva 0 ca dijma, in bani, En vite, in grdne, 

[Ed. III, r. 17. Adeca ceva0 ca dijmii, in bani, En pite f i ' n grdne,1 

r. 18. Ce era dator pe dard sei-i numere origicine ! .. 

[Ed. III, r. 18. Ce trebuia la porunca sii-i dea pe too origicine 1.1 

r. 20. 0! se 'ntampla cateodata trite() zi cloud 0 trii... 

20 r. 21. Cat %inea vremea de vara gi pe urmei, la iernatec! 

r. 22. Ne odihneam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec! 

[Ed. III, r. 22. Ne reposam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec !] 

P. 228, r. 2. RXZASUL (intrerupdnd cu furie) 

r. 4. MINSKI (cu mirare) 

25 Ce este? Ce vrei, voinice?.. 

r. 5. RAIASUL (lovind cu piciorul in peimint) 

r. 7. Ba nu; am vrut sa 9tiu numai... 

SO 

95 

dupa r. 12: Scena IV 

VULPOIU 0 RAZAWL 

p. 229, r. 2. De cand peirdsi Moldova 0 codrul blagoslovit! 

r. 9. Aci o ell suffir toate, eaci e cuibul men!.. 

r. 11. Aca se ceidea a face gi rnie gi origicui ; 

r. 12. lar nu sa caut orbeoe capiltul pamantului! 

[Ed. III, r. 12. far nu sa caut orbeoe capiitul pamantului r] 

r. 13. Sli-mi uit eu de rdzeigie ! .. Poate ca prin judecatä, 

r. 14. Hrisoagele mele iata-s ! 

[Ed. III, r. 14. Hrisoagele mele iati-s!]


r. 18. Ce eu le tot spell cu lacrixni meitur de praf cu suspine, 

[Ed. III, r. 18. Pe cari le stropesc cu acrimi, meitur de praf cu suspine,1 

r. 21. Ii ziceam eu: mai Rfizvane, n'asculta ce alcii spun 1 

[Ed. III, r. 21. II ziceam eu: mi lifizvane, n'asculta tu ce spunll 

5 r. 22. Decit orice traiu In lume, traiu'n codru e mai bun... 

p. 230, r. 4. Aqa-i and bfirbatu-i coada, fi muierea este cap!.. 

r. 6. N'are cusur ea femeie... Celelalte vai! 

[Perseverança, r. 10: Pe care Vidra-1 tot miIca, invdrtindu-1 fara preget.] 

r. 10. Pe care Vidra Ii miqa gi-I 

1ntoarce fara preget, 

10 r. 12. 'apoi eu nu dau cu gandul, oricat de mult nu1 gdndesc, 

r. 14. M'am gandit i eu la asta, 9'am ajuns /a Incheere, 

r. 15. Cumcd Vidra e nebund, ca oriOcare muiere, 

[Ed. III, r. 15. i cred c Vidra-i nebund, ca ori9icare muiere,] 

r. 16. Iar Razvan, d'a lost vrodatd cu o minte de barbat, 

15 r. 17. De and asculta pe Vidra, cu totul s'a deochiat; 

r. 21. Este vederat, a Lefii n.0 prea fae haz de Mayanr. 

22. Dar apoi ce-ar mai fi oare, sei mai afle cli-i Tigan I.. 

r. 24. kali ce ne face Vidra, ducdndu-1 de nas ! 

p. 231, r. 2. Le9ii au o lege myth*, c'un om de neam ligfinese 

20 r. 4. Alte neamuri sà pofteasa, oriOcand ci oriOcine 

25 

30 

dupa r. 6. Scena V 

-Tot aceia, spionul muscalesc, apoi Retzvan 

r. 12. Nu ma 'mpac! Iarta-ma Doamne! Eu nu ftiu ce este ure 

r. 15. Uncle af putea sa-1 aflu, in numele lui Hristos?.. 

(zdrind pe Razvan, care se aratei fn fund) 

r. 18. Ecti sabia lui arhanghel, efti toiagul lui Aron, 

r. 1.9. Piatra lui David prorocul, sau meiciuca lui Samson... 

p. 232, r. 2. E de nevoie ca s'd vorbim fdrei marturi, 

[Ed. III, r. 2. E de nevoie, ca sa vorbim fdrei marturi,] 

r. 3. Precurn vorbise Iehova cu Moise... 

[Ed. III, r. 3. Precum vorbise Iehova cu Moise...] 

r. 4. RAIVAN (ceitre Vulpoiu fi Reizaful) 

Dafi-vei'n laturi. 

[Ed. III, r. 4. RAZVAN (cdtre Vulpoiu fi reizgul) Dafi-an laturi.] 

95 r. 5. RA.ZAWL (cu o jumdtate-voce) 

r. 10. Bra-cul meu e langa mine §i paloful langfi bra%...


dupa r. 12. Senna VI 

Mayan gi spionul muscillesc 

dupa r. 15. (Mayan face un semn afirmativ) 

p. 233, r. 5. Sa-mi juri mai intai de toate, cd la Leg'i n'o s mTs dai.. . 

5 r. 12. RXZVAN (intrerupdndu-l) 

r. 15. Tocmai atunci and li-i gandul sit ne 'nhafe mai ugor... 

[Ed. III, r. 15. Chiar atuncea and li-i gandul s ne ' nhaçe mai ugor!..] 

r. 16. De ce ai venit aice? Dela eine fi de uncle? 

[Ed. III, r. 1en Ce vrei? Ce cau/i p'aice? Dela eine vii i d'unde?] 

10 r. 17. Ce cag in oastea legeasca? Ce vrei cu mine?.. Raspunde!.. 

Scena VII 

Tot aceia i Vidra (imbriicata bürbilteyte) 

SPIONUL (vazand pe Vidra, care se apropiase gi se 

pu.se in fain lui): 

15 [Ed. III intre r. 17-18: Iscoada (valand pe Vidra, care se apropiase gi se 

puse in fain lui.)] 

r. 18. Acest om... asta muiere... muierea nu este om, 

r. 19. Pupa cum marturisegte sfdntul Ion Chrisostom... 

r., 20. RXZVAN (posomorindu-se) 

20 r. 21. SPIONUL (continuind) 

Ferneia e limbutd : ea nu pricepe ce-i taina! 

25 

30 

p. 234, r. 3. RXZVAN (consternat) 

Zici cä egti preot?.. Dar spune-mi, un preot poate el oare 

[Ed. III, r. 3. Zici cã egti preot?.. Dar spune-mi, preotul iertatu-i oare] 

r. 4. S'd lepede jos vesnnantul, cäland rasa sub picioare, 

r. 6. Iscoada in towel lumea, pop& numai in altar? 

[Ed. III, r. 6. Iscoadfi 'n intreaga lume, popd numai in altar ?] 

r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVit 

[Ed. III, r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVa] 

r. 14. S'apoi fliednd toate astea ai vre un folos, ma rog? 

[Ed. III, r. 14. S'apoi fdcdnd toate-acestea unde-i folosul, ma rog?] 

r. 16. Cinste. Acestea aunt vorbe. 

r. 17. Folos, cinste, e tot una, judeceind mai de aproape... 

[Ed. III, r. 17. Folos, cinste, tot aceea, degi se numefte altminteg

NOTE 1 VARIANTE 433 

5 

dupa r. 21, Lovind ceata musaleascii, ce fuge d'un singur om, 

Cum se sparg stoluri cle vrdbii de'naintea unui foim 

Sau precum o sligeard sboard la vdnettoare, 

Se izbesc din deal la vale iepurii fi cdprioare, 

care e mulcumirea fi rdsplata ce-o prirnefti? 

[Ed. III, dupa r. 21. Lovind oastea muscdleascii, ce fuge d'un eingur om, 

Sparta ca stoluri de vrdbii, de'naintea unui foim, 

Sau precum, cdnd o sageata sbdrndie la vdndtoare, 

Se trdntesc din deal En vale iepurii fi cdprioare I ..] 

ul p. 235, r. 2. Pe cand tu Emprcifti spaima, dand cu pieptul la nfivalli, 

r. 3. Alti mai multi s'ascund In umbra, de unde iefind cu fala 

[Ed. III, r. 3. Alti mai multi s'ascund in umbra, d'unde rasarind cu fala] 

r. 

r. 

7. Jupaneasa a vorbit dumnezaeste I 

9. Precum prin Ana, Iudita, Estera, mai in sfarsit 

15 r. 13. VIDRA (imperios) 

r. 18. VIDRA (emoçionatd) 

p. 236, r. 1. Si pe. d'asupra, pentru crestineasca fapta, 

[Ed. III, r. 11. Deci, mitropolitul nostru pe data va sa-I des1ege,1 

r. 13. Precum sunt scrise anume /a sfantul Nomocanon 

20 [Ed. III, r. 13. Precum anume mint scrise In Sfantul Nomocanon] 

r. 14. De pada cap. paisprezece soborul din Halkedom 

[Ed. III, r. 18. Fugi, si spune tzaurora, ce la mine te-au trimis,1 

r. 20. Pentru care lumea toata e marfa negustoreasca ; 

r. 21. Pentru care omul este o vita, ce-un precupet 

5 r. 22. 0 cumparti f i pe urrnd o vinde 9i mai cu pre% 

r. 23. Pentru care vrednicia prin cumpinfi se cunoaoe... 

r. 24. Voi ce argui0 cu dramuI pana si sfintele moaste 

p. 237, r. 1. Si cu mana vdnziitoare ramasita unui sant. 

[Ed. III, r. 2. A schimba, dupa tocmeala, En aur sau in argint l..1 

30 r. 5. Muscalii Eli dau indata cinstea de capitanie 

[Ed. III, r. 5. Muscaliiii dau chiar Indata cinstea de capitanie I. .1 

dupti r. 8. Scena V II 

Rdzvan, Vidra, Vulpoiu 

[Ed. III, r. 13.-De toata cdpitdnimea-i ocolit si 'nconjurat?] 

-35 r. 14. Spionul se uita la dreapta uncle arta& Vulpoiu si disports 

In partea opusd. 

[Ed. III, r. 17. De mine? Ce reitdcire 1 

p. 238, r. 4. Al treilea chiar din lume ar vrea 85 te dea afard 

r. 5. Iar hatmanul ii asculta' neclintit ca un butuc; 

28

434 


[Ed. III, r. 7. Vezi Razvane ce greseala d'a ne vesteji p'aice,) 

r. 10. Te-asteaptii capitania, de-i face un singur pas..4 

r. -13. RAZVAN (decisis,) 

r. 16. $i d'o data cu be/ia, rasuflata En uitarea: 

5 r, 19. VIDRA (sarcastic, pundndu-se la o parte) : 

Ba mai bine o unealta, o pfipuse, o momeala, 

dupa r. 20: Scena IX 

Tot aceia, hatmanul, Piotroski, Minski, mai mulli of iferi poloni fi in urma lor 

Riizapl 

lo r. 21. MINSKI (continuilnd conversalia cu hatmanu) : 

Sum sigur 9i. foarte sigur, hatmane prea-luminat, 

r. 22. Ca oftirea n'o sa guste Itotararea ce-ai luat... 

[Ed. III, p. 239, r. 1. Asciscere peregrines, multe primejdii ni-aduce:] 

r. 2. Pe straini lasa-i la urmd, sapientissime Duce.. 4 

15 r. 3. Oricine apdril ;am, se numefte pamantean... 

r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan ! 

[Ed. III, r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan !] 

dupa r. 4. RAZVAN (salutdnd) 

r. 7. Aceasta e pufin ; dupa dreptate. 

20 r. 10. RAZVAN (cu confuzie) 

E prea mult... 

r. 14. In feta oftirei mele 0 in numele craesc! 

r. 15. (Auzind aceasta Vulpoiul sare in sus, Razaful ifi freacd 

mdinile). 

25 [Ed. III, r. 15. Vulpoiul care in sus, Rdzaful ifi freacd mdinile.] 

RAZVAN (pe cdnd ofiferii li strang ma* 

Eu?.. Dar cum... Prin ce cuvinte... 

r. 16. MINSKI (co efusiune) 

r. 17. Ca sa te facil polcovnic !.. As lesina de placere... 

[Ed. III, r. 17. Sit te mai faca polcovnic! As lesina de placere L.] 

so r. 18. 0 dorinVa 'nvapäiata ma muncia necontenit, 

r. 19. Ca dup' atatea rasboaie sit te vedern mulfumit l .. 

p. 240, r. 1. Satisfactionis te sdrut f i eu acuma,


5 

r. 3. Insii nici apitfinia nu mi se pare a fi 

r. 4. 0 treapta' destul de mare pentru a te rdspldti; 

r. 5. La seinul cel mai d'aproape, %are o sä te primeascii, 

[Ed. III, r. 5. La seimul cel mai d'aproape, sara-mi o si te primeasc5,1 

r. 6. Drept rdsplatii mai deplind, in boierimea 

r. 10. A da! o sdli mai dau Med cevapi pe neafteptate... 

r. 11. In tabara muscilleasci.am geisit un Moldovean; 

r. 12. E de tagma boiereascd, socotind dupd caftan, 

r. 14. i din ceprazuri rdmase d'abia yea cdte.Ya a fd... 

io dupi r. 15 ( Rdzyan salutd. Hatmanul fi ofiterii incep a se retrage). 

MINSKI (intoredndu-se iute, cu o figura' radioasd) 

15 

r. 17. Toate bunurile lumii a-si dori i a-li ura ; 

r. 19. Inima-mi de bucurie, uite ! salt, saki salti... 

dupti r. 19. (Iese. Rfizvan Incruci5eazi mainile pe piept i rfinifine nemi5cat, 

pe gfinduri. Vidra 11 observd In acere) 

Scena X 

Mayan, Vidra, Vulpoiu, .1711utful 

VULPOIU (cu gesturi de o satisfacge burleascd) 

20 p. 241, dupfi r. 1. (Tarfi5te afail pe Vulpoiu, fredondnd). 

r. 6-7 [lipse5te]. 

25 

so 

dup5 r. 7: Scena XI 

Razvan ci Vidra 

(Vidra se apropie) 

RAZVAN (iefind din confuzie) 

[Ed. III, dupti r. 7, RAZVAN (iefind din uitare i ydzdnd-o pe Vidra)] 

r. 8. Iarta-mri scumpo fericirea ne apasi, 

r. 10. Sims In mine-o greutate... al yrea fi nu pociu sd crez... 

r. 13. C5pitan! Ce mare lucru ! . . 

Cfipitanu-i o furnicfi!.. 

[Ed. III, r. 13. Cfipitan! Ce mare lucru I.. Cfipitanu-i o furnici!..1 

r. 15. Care pentr'un paiu sunt gata sä moard bdnd 0 cânteind!.. 

[Ed. III, r. 15. Care pentr'un paiu aunt gata a muri band rti cfintAnd!..) 

r. 17. Sunt aticia c 'n mulSime nici unul nu se cunoafte... 

[Ed. III, r. 17. Sunt atfisia cà 'n mulsime nici unul nu se cunoafte...) 

ss r. 18. Capitan !.. 0 juarie !.. Capitan . E un cdrlig, 

[Ed. III, r. 18. Cripitan L. 0 jucSrieL. Capitan !. . E un cdrlig,] 

r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic I .. 

[Ed. III, r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic!..] 

28.


r. 20. RAZVAN (cu mirare) 

Cum? Ciipitanu-i o gIum ntio oftire crgiascg? 

dupg r. 21. VIDRA: 

Cdnd omul, urcand o 8car5, ca 8'a7ung5 undeva, 

5 N'a trecut dealt o treaptd sau cloud trepte d'abia, 

partea de sus a scdrei de trecut Ii mai thmilne, 

S'oprefte el oare'n 55100, zicdnd: destul pentru mine? 

[Ed. III, dupg r. 21 VIDRA: 

Cdnd omul urc5 veo scar5, 1)o/dud s'ajungli undeva, 

10 .Y a trecut d'abia o treaptd sau doud trepte d'abia 

Iar partea de sus a sceirei de plifit ii mai r5mdne, 

El nu se poprefte'n cale-i, zicdnd: destul pentru mine .1 

r. 22. Dar nu mei'nvalai tu Ins*, ca s mergem la dusman, 

[Ed. III, r. 22. Dar nu ma'nvtiçai tu, Vidro, d'a merge chiar la &Ismail,' 

15 r. 24. Nu-mi spuneai mai dineoare, cu mfinie si mustrare, 

r. 25. Cg 'nteo oftire domneascg capitan e lucru mare ?.. 

r. 27. Nu e mult de cfind In codru, En fruntea .unor haiduci, 

p. 242, r. 1. Numele-mi suna departe, ca o secerg, ce sung, 

r. 2. Cfind taie iarba stricatd, ca sa scape pe cea blind I 

20 [Ed. III, r. 2. Când reteazd buruiana, de creste iarba cea bung !J 

r. 3. Eu credeam atunci, cS n lume nu mai poate fi aiuri 

[Perseverenja, r. 3: i credearn lume nu mai poate fi aiuri.1 

an cfi 

[Ed. III, r. 3. Eu credeam atunci, 'n 

lume nici nu poate fi p'aiurij 

r. 4. 0 zodie mai doritä ca vieaça unei pgduri, 

25 r. 5. Unde brazii i stejarii viteji lard de pareche, 

r. 6. Ce ' nfrunta mu l. de furtune, uriafi din vremea veche, 

[Ed. III, r. 6. Ce ' nfrunta mii de furtune, viteji lard de pareche,] 

r. 7. Mi se ' nchina cu rgbdare, mSapgra si m'asculta, 

r. 10. Am ldsat cgrgri inguste s'am iesit la calea largg, 

30 r. 11. Am uitat codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut, 

r. 12. ,Fam venit in can i. sträine, cum ai ("rut si cdnd ai vrut !.. 

r. 13. Acum norocu-mi zambeste: sunt cgpitan si pe cale... 

r. 14. VIDRA (intrerupdnd) 

r. 16. Numai tu. pe bucuria-mi tragi un val neafteptat, 

35 ' r. 17. Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de alai pgrere... 

[Ed. III, r. 17. Pe and c'un ceas mai 'nainte erai d'o aka parere...] 

r. 18. Nu sum un copil, cu care s5 se joace o muiere! 

r. 19. Dar acea muiere este neamul acelui barbat, 

[Ed. III, r. 19. Da! 0 muiere ce-i neamul acelui groaznic bärbat,] 

40 r. 20. Carele in ;am noastra patru domni a disturnat,

NOTE V VARIANTE 437 

r. 22. Ca talazurile ' n mare, in pieptul meu de muiere! 

r. 23. Ah, ascula-mi, Rfizvane ! Pintre oamenii de jos 

r. 24. Foarte mu4i aunt tari la mâni ci c'un suflet inimos, 

r. 25. i totikyi stau ca o broasca, cufundatil inteo bah's, 

5 [Ed. III, r. 25. Dar totu§i amân ca o broascci, ce-i cufundi 'ntr'o baltfi,] 

r. 26. De-unde numai ateodatti iqind la raza cea calda. 

[Ed. III, r. 26. D'unde numai citeodatà iese La raza cea calda,] 

p. 243, r. 2. i nu poate si mai guste intunericul i tina, 

[Ed. III, r. 2. $i nu poate sá mai guste Intunericul oi tina,] 

to r. 3. Dar vai /.n'a trecut o cbpfi: uite broasea inapoi 

[Ed. III, r. 3. Pe and n'a trecut o ; iatti ca broasca'napoi] 

r. 6. Mii de bungtali cu care intdmplarea te 'nzestreaa, 

r. 8. Pfinr1 ce nu'ncape'n mana unui lucator istet 

[Ed. III, r. 8. Panfi and nu ' ncape 'n mana lucatorului isteI,] 

15 r. 9. Care-1 apuca cu clayte, II curali pe arbune, 

r. 10. i dintr'o gamadfi neaga U peziscoVind o minune, 

[Ed. III, r. 11. Straluciat ea oglinda ci ging* 'ncdt suflând,] 

r. 12. Suflarea se 'ntipareyte pe luciul cel plripand! 

r. 16. Acea sete, care arde oi.'nghiea0 inima meal.. 

20 [Ed. III, r. 16. Acea sete, care fierbe i 'ngheacti inima mea I] 

r. 18. Atunci and buzele Vidrei de obrazul taw s'atinge, 

[Ed. III, r. 18. Atunci and buza Vidrei d'obrazuli parht s'atinge,1 

r. 19. Ochii mei in ochigi eatti, mana-mi pe mane ta strange, 

r. 20. Din sufletu-mi cate-o parte se deslipeote mereu, 

25 r. 22. i pe furi, se strecoara adânc in sufletul au!.. 

r. 24. Vidra este pentru tine ea izvoarele de munte, 

r. 26. Ce fac Dunarea spumoasa din paraiele milrunte... 

dupti r. 27. Scena XII 

Tot aceia i Vulpoiu (gopaind) 

so p. 244, r. 5. *tii cela ce-%i stangea mina ?.. $tii un magar tncalfat?.. 

[Ed. III, r. 5. *tii cela 00-51 

stangea mama ?.. tii, asinul incalcatP.. 

r. 7. Hi, hi ! 9tii Leahul acela ?.. tii, c yrea pe jupaneasa? 

[Ed. III, r. 7. Hi, hi! ftii Leahul acela ?. tii, cil yrea pe jupaneasaP] 

dupil r. 7. RXZVAN (turburat) 

r. 13. Hi, hi, hi !.. Mi-e somn... mi-e lene I. . Mai Leahule I Te ia dracul I 

dupfi r. 13 (iese rdnjind ci ameninfand de departe pe Minski).


Scena XIII 

Rdzvan, Vidra fi Minski 

RAZVAN (mergand iute inaintea lui Minski 0 apucandu-I 

de mana cu violenpi) 

is r. 14. Ascultit-xna, cum te chiamal.. Stii tu un lucru sau ba? 

dupa r. 15. MINSKI (speriat) 

p. 245, r. 1. RAZVAN (scuturdndu-1 de indal) 

r. 5. Eu nu ti-am facut nimica... A ne bate nu-i cu cale.., 

r. 9. Numai atat? Ei bine... De ate ori m'oiu thri, 

io Intre r. 10-11 (profitclnd de mirarea lui R'dzvan care ti lath mina). 

Intre r. 11-12 (iese jute cu salutdri repezite). 

Scena XIV 

Ravan, Vidra 

r. 13. Ma mir, Razvane, vazandu-te rdvnitor I 

15 [Ed. III, r. 13. Ma mir, Rfizvane, vazandu-te rdvnitor I] 

Intre r. 14-15. RATVAN (luand-o de Tana' cu pasiune) 

r. 17. Rdvna este foc, iar focul, d'origiunde ar veni, 

[Ed. III, r. 17. Myna este foc, iar focul, oricat de jos ar veni,] 

r. 20. Dar dragostea fara rdvnis nu se poate, nu se poate!.. 

20 [Ed. III, r. 20. Dar dragostea Rini rdvnd nu se poate, nu se poate!..1 

p. 246, dupa r. 2. E thpitan ca fi tine, ba incd mai cu vechime ! 

Vezi dard, cd bucuriali a lost chiar o micforime ! 

Scena XV 

Tot aceia, un ostaf fi Sbierea (care intra cu capul plecat si numeirdnd pe 

25 degete) 

r. 3. kali robul, cdpitane, pe care in dar fi l-a dat 

.5'i li-1 trimite acuma hatmanul prea luminat... 

(salutd fi se retrage). 

30 Scena XV I 

Tot aceiafi fard ostaf 

r. 4. Sbierea! Rob al meu ! .. 

r. 5. Tu qti, Rdzydna.,se draga?.. 

[Ed. III, r. 5. Tu wi, Reizvdnafe draga?..] 

95 r. 6. Si dumneata, jupaneasa?.. Parca vaz o punga intreaga !.. 

r. 7. Te rog sa ne spui si noua, prin ce poznd incapusi

NOTE $1, VARIANTE 489 

r. 9. SBIEREA (cu naivitate) 

5 

r. 10. Ca tabara muscaleasca e foarte incapatoare? 

r. 11. S'apoi, avlind f i necazuri, am gait mai mult d'un 9fert: 

r. 13. Eu te 'ntreb, prin ce minune te gase9ti In esti Tara 

p. 247, r. 2. Prin mo9ia mea... grepald I.. prin o mapie /a Prut 

[Ed. III, r. 2. Prin mo9ia , grepald I.. prin o mopie la Prut I] 

r. 5. Un numai cu taleri, altul numai cu florinti, 

[Ed. III, r. 5. Cel dintai numai cu taleri, altul nurnai cu florintij 

r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu 

to [Ed. III, r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu 

r. 7. Ce chimir !.. De piele neagra, eam 'Aga bine de seama, 

r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de Edema , 

[Ed. III, r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de alama...] 

r. 11. Dela Leah sa te ia altul, !neat astfel inteo zi 

15 r. 12. D'odata eine mai gtie n ce lug te-ai trezi 

r. 14. Sa te rascumperi din lanturi i s scapi de reivelleald. 

r. 15. SBIEREA (cu spaimel) 

Cum? SA mai platen? Vai mie ! /V'af fi facut-o tn veci 

r. 16. Sunt de doi ani En robie, i d'ar fi fi doudzeci, 

Ao r. 19. 5'apoi eu am totdeauna nddejde En Dumnezeu, 

r. 20. Ca Sfantul o sci met scape, Vara sa-i dau nici un leu, 

r. 21. Decat numai doarei poate vr'o lumanare de ceari, 

r. 23. 

RAZVAN (cu ironie) 

oda:411.. 

p. 248, r. 1. RAZVAN (continwind) 

25 r. 2. SBIEREA (iute) 

r. 3. Razvfinase, cer dreptate ! Nu este chip ca sa tac... 

r. 4. Ho-pi tái atunci in codru ma despoiarli de sac! 

r. 6. Nu te bucura draguta, de o avere streina 

r. 8. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte s'un zlot 

so intre r. 8-9. VIDRA (luand pe Razvan la o parte cu aprindere) 

r. 14. VIDRA (continudnd) 

$i fiecare adaos de bogdfie 

35 

r. 16. 0 dorinta mai setoasa, un avant mai arzator 

r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde peinuintul, 

[Ed. III, r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde plimdntul,] 

r. 20. i pietrele nestimate, i aurul, i argintul... 

[Ed. III, r. 20. ,57. pietrele nestimate, auru ' n grdmezi, argintul . . .] 

I

440 SCRIERI LITERARE, MORALE eI POLITICE 

r. 21. SBIEREA (cu voluptate) 

5 

10 

si. fi 

p. 249, r. 1. DAnsul n'o säli spuie : acuma sum mulIumit! 

[Ed. III, r. 1. DAnsul tot n'o sA-ti spue : stai I acuma-s multumit!] 

r. 2. Haide-de-de-de I Fireoe ! DoarA n'am Inebunit! 

[Ed. III, r. 2. Haide-de-de-de I Firegte ! DoarA n'am Inebunit !] 

r. 3. Daca f i tu, o Razvane, ai simli aga de tare 

r. 4. Dulcea patim d'a creoe tot mai mare gi mai mare, 

[Ed. III, r. 4. Dulcea patima d'a creoe tot mai mare gi mai mare,] 

r. 5. Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a adunat, 

[Ed. III, r. 6. Tu dintr'o cApitfinie ridicate-ai ImpArat I..] 

r. 9. RäzvAnicA ! Sufleiele ! Nu uita, ca egti cregtin... 

[Ed. III, r. 9. RAzvänicii! SufleIele! Nu uita, cA eoi cregtin...] 

r. 10. Numai canatfi ar face noted sute pe putin ... 

15 r. 11. RAZVAN (cu salrba) 

dupfi r. 12, In edilia II, se terminA actul. 

[Ed. III, r. 15. Du-te dar de te 'nvArtegte 'n pticatoasali vizuira:] 

[Ed. III, r. 16. Ceara mintea 'n Intunerec, scaldöli sufletul in tinil.] 

ACTUL IV 

20 p. 253. Scena prezinta o camera modesta in locuinfa lui Razvan, intr'un 

orafel polon La hotarele Moldovei. 0 ufti in fund, alta la skinga, 

o fereastra la dreapta. 

[Ed. III. Locuinça lui Razvan Elite un ortifel lapse la marginea Moldovei.] 

Scena 1 

25 Razaful fi. Vulpoiu 

r. 1. Nu mai pociu batA-I nApastea, de attita timp in gir 

[Ed. III, r. 1. Nu mai pociu, batfi-I nApastea, d'atatica timp in gir] 

r. 2. Sfi nu Pa o sArmfilu/A, ci tot numai borg cu gtir ! 

[Ed. III, r. 2. SA nu Jaz o sArmAlutà, ci tot numai borg cu oir !] 

BO r. 5. De amara ce mi-e viewca, nu mai oiu cum i-ag mai zice !.. 

r. 6. Sase yen qi fase ierni, nu o lunA, nu un an, 

[Ed. III, r. 6. Sase veri f i vase ierni, nici-o luna nici-un an,] 

r. 7. De cad, Entocmai ca umbra, ma lin lipca de Razvan ; 

35 

r. 8. Ba chiar f i umbra, fArtate, &And nu-i luminfi s'ascunde, 

[Ed. III, r. 8. Ba zAu chiar f 'umbra, fArtate, cad nu-i lumina* s'ascunde,] 

r. 9. lar eu tot amAn cu dAnsul, orificcind f i orifiunde !


r. 10. Am haiducit £mpreun i 'npreuni am trecut 

r. 12. Cu Muscalii, cu paganii, nu un an gi nu o /and, 

r. 13. $ase veri gi vase ierni ne-am beitut tot fmpreuna I.. 

[Ed. III, r. 13. $ase yen i vase ierni bitutu-ne-am impreuni] 

r. 14. Haide ! Cineva ar crede, ca numai voi amandoi 

[Ed. III, r. 14. Haide! Cineva te-ar crede, cumcei numai amandoi] 

r. 15. AO facut gi mari gi late) Dar uncle pui pe VulpoiP 

r. 16. Oricum st fie, acuma fostul nostru harambaga 

r. 17. A ajuns obraz de cinste, cat un vizir sau un paga: 

10 p. 254, r. 1. li polcovnic, fi om mare, gi ea maini o sa-1 privim 

[Ed. III, r. 1. 1i polcovnic, h om mare, gi ea mani o sa-1 privim] 

r. 2. lacatei afa d'o data mai de-hai, mai ajerimL. 

[Ed. III, r. 2. InalSandu-se deodata gi mai pe sus 1. Aferim I. .1 

r. 3. Nu-i vorba... i se cuvine... nu cdgtigei de pomana! 

15 r. 4. Chiar saptamana trecuta a ceiplitat qi o rana 

[Ed. III, r. 4. Chiar saptamâna trecuta cdpdtat-a chiar o rani] 

r. 6. Ag! D'abia s'a sgariat! 

r. 7. II seirutd o seigeatei... Nu-i luau de speriat !.. 

r. 10. Dar sa lasam toate asteal.. Nu gtiu, ce eram sa-si zic... 

20 r. 22. reirigoara e aproape: de-i arunca cu toporul, 

[Ed. III, r. 22. Tarigoara-i chiar aproape: de-i asvarli cu toporul,] 

r. 23. Dai de brazda romfineascal.. Nu mai sum pe unde fui: 

r. 25. .Facuma nici En Moldova nu mai este Petrea $cbiopul, 

[Ed. III, r. 23. $'apoi astazi In Moldova nu mai fade Petrea $chiopul] 

25 r. 27. Nu, nut Este un alt Vodd, un Vodei mai omenos, 

r. 28. Care gade sus, dar Sine tot cu norodul de jos! 

.[Ed. III, r. 28. Care degi-i sus, dar sine tot cu norodul de jos !] 

p. 255, r. 1. $tii! Cel Alexandru-Voda, ce manca ciocoi de vii, 

r. 2. luck fi facea de groaz th fugei pe la pustii!.. 

30 r. 3. Aga dar, p'aci mi-e drumul! Nu reirnein 0 pace build I 

r. 4. Sa mai stea Razvan i singur... Ce naiba tot tmpreund I... 

r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage... 

[Ed. III, r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...] 

r. 7. Zapise gi ipisoace chiar dela $tefan cel Mut 

95 r. 9. Dar n'o las de langa mine, ult.°, cu capul o data! 

[Perseperanla, r. 11. i 'n urmá, Eland pielea popei, o voi duce gi 'n 

mormant...] 

r. 12. Voi merge la Aron-Vodd, o sfi vorbesc eu domnia, 

[Ed. III, r. 12. Voi merge dar l'Aron-Vodei, o s vorbesc cu domnia] 

40 r. 13. Doara va da Sfantulesul sa-mi dobdndesc rfiza9ial.. 

[Ed. III, r. 13. Doara va da Sfantulesul ca sd-mi cdgtig razfigial..] 

r. 14. Drace ! Nu cumpa ai crede, c'o sa rfinafii numai eu?


[Ed. III, r. 14. Drace! Nu cumva lu-i crede, c'o sti riimAi numai eu?] 

r. 16. Orice om En astd lume are un sfânt sau o sfanta 

r. 17. Vezi pe tine, bunioare, riizrisia te friimantli, 

[Ed. III, r. 17. Aga bundoare pe tine rii zrt§ia te friimântii] 

5 [Ed. HI, r. 20. Tu a tale, eu a mele, fie-cine 'fi ale sale !..] 

r. 21. Uite, lam, and mi se 'ntAmpli a'ntdlni cumm in cale 

[Ed. III, r. 21. Uite, zilu, and mi, se 'nttunplfi eel 'ntdlnesc cumpa 'gi 

in cale] 

r. 23. Lins la ceafä, alb la faIii, sprintenel si spalgIel, 

10 [Ed. III, r. 23. Lins la ceafti, slab la fao, sprintenel si spglfit,el,] 

r. 27. Cu crfingi roase de omidti §i. cu trunchiul gaunos, 

p. 256, r. 3. Mi se pare ciripirea-i cd nu are niciun haz, 

r. 5. Cum ciripia altddatd, cum ciripia mai 'nainte, 

dupii r. 7. (igi verge ochil cu maneca). 

15 Scena II 

Tot aceia f i Rdzvan (cu bra/ul stâng legat) 

RAZASUL (intdmpinandu-1 la uga din fund) 

[Ed. III, dui:4 r. 7. Intril Razvan cu braIul stfing legal] 

r. 9. Ha? Ce este? 

20 r. 13. VULPOIU (cu confuzie) 

Ba nu... ins'd... cum s'ar zice... 

r. 14. Ce? Acug nu WI mai place al armelor mestesug? 

p. 257, r. 4. RAZASUL (cu bruschefd) 

r. 8. Dar eu? Ce sum eu? licispundeçi I .. Sum o gadina? 0 fiari? 

25 [Ed. III, r. 8. Dar eu? Ce-s eu? Ce-s? Räspunde/i!.. Sunt o gadinft? 

0 fiaril?] 

r. 10. Nu plange si ea, sfirmana, de acel puternic dor? 

r. 13. Ca silt se 'ntoarcfi voioase iar la cuiburile lor, 

[Ed. III, r. 13. Ca sfi se 'ntoarcii voioase iar la cuiburile lor,] 

30 r. 14. ,i omul se poate oare sit nu simgi acel dor ! 

[Ed. III, r. 14. ,5''omul poate oare singur a nu simIg nici un dor !..] 

p. 258, dupg r. 2. (Rfizasul si Vulpoiu ies prin u.fa din fund, pe când Vidra 

intrii prin ufa din stdnga). 

35 

Scena III 

Mizvan gi Vidra

dupa r. 8. 

p. 259, r. I. 

NOTE RI VARIANTE 443 

Scena IV 

Tot aceia i Vulpoiu (intreind cu sfiala) 

RAZVAN (strdngdnd rnana lui Vulpoiu) 

VULPOIU (cu vesetie) 

5 dupa r. 1. Scena V 

Rdzvan fi Vidra 

r. 

r. 

6. Draga, o 08.50 

spui indatd lucrurile ce-am vorbit ; 

7. Ajunga acum atdta, c iegii foarte mahnit... 

10 

15 

r. 1.5. Ingropand du5manii Orli in vellvoarele-i adanci ! 

[Ed. HI, r. 15. Ingropand dupnanii %aril tn vdlvoarele-i adanCi !) 

r. 16. Nistru, ale and unde n zilele cele grele 

r. 17. Aparau in loc de arndi hotarele trei mele ! 

r. 18. Nistru !.. Nistrul. . Pdnd astdzi am gtiut sa mA feresc 

r. 21. Pe cand scumpa mea Moldova e aice hingit mine 

r. 23. Caci dorul Iarii razbate pdnd gi suflet de cal !. 

r. 25. Holde i campii, In care pintre spicele de aur 

[Perseveranfa, p. 260, r. 1, Se zareau, ca pietricele ce 'nconjoard un inel] 

20 

25 

r. 2. Bosoioc i garofitfi, rosmarin gi ghiocel, 

[Ed. III, r. 2. Bosoioc i garofica, rosmarin i ghiocel,] 

r. 5. Le vazui acele locuri, 0 din Viz o sarutai 

r. 6. Tara, unde Insu0 iadul s'ar putea preface 'n rail.. 

r. 10. s$i eu i ei /gra (vie, amandoi ne-am departat 

r. 11. Viu acasfi d'abia insa pusei piciorul, i kVA 

[Ed. III, r. 11. Viu acasa d'abia insti pusei piciorul i iatii] 

r. 12. Vulpoiu i Rdzagul vine In fa;a mea deodatit, 

r. 13. Ne5tiind ca. 'n pieptu-mi arde un pojar Ingrozitor, 

[Ed. III, r. 13. Ne5tiind ca 'n pieptu-mi arde pojarul ingrozitor,) 

r. 14. Si-mi vorbesc de sera noastra, de a! farii noastre dor ! 

[Ed. III, r. 14. 5i-mi vorbesc de %era noastrii, gi-mi vorbesc d'alfdrei dor .9 

30 r. 17. VIDRA (sarcastic) 

[Ed. III, r. 18. Sunteli to/i chiar d'o potriva, tot un fel 0 tot un soiu?] 

intre r. 18-19. RAZVAN (cu mirare) 

35 

r. 22. Un pamant rece cj Limed, de ierburi acoperit, 

[Ed. III, r. 22. Un pamant umed i rece, de ierburi acoperit,) 

r. 23. Printre care din tntiirnplare o /loam a rasfirit 

r. 26 RAZVAN (cu impacientd)


P. 261, r. 1. VIDRA (cu mAndrie) 

Vise!.. Nu poate oricine d'a visa al Vidrei vis!.. 

r. 5. Cand te-am smuls la lumea larga din ascunsul addpost, 

[Perseveranja, r. 9. Cela ce-§i iubeste sera cu adevaratul dor] 

5 r. 10. Nu cata' la lutul %rei, ci l'al carei viitor ! 

[Ed. III, r. 10. Nu catd la lutul Varei, ci l'al Virei viitor !] 

r. 11. Inalid-te, pte mare, rulzuefte pdn' la stele, 

[Ed. III, r. 11. Inalreke, fd-te mare, ncizuefte pdn' la stele.1 

r. 12. $i slavali o sã se verse f i asupra ccirei tele. 

10 lEd. III, r. 12. Si slavali o sfi se verse f'asupra iffoldovei tele,) 

[Ed. III, r. 17. Sci fie Razvan oriunde, el tot iara si-o iubeste,] 

r. 19. Incat face Imprejuru-i pe strain i pe pagan 

[Ed. HI, r. 19. Incat Endeamnd 'mprejuru-i pe strain si pe pagan] 

r. 21. Scena VI 

10 Tot aceia fi Sbierea (intrdnd pe lila din fund fi oprindu-se) 

r. 21. Cum, jupane? i ice?.. 

r. 22. i aice I i aice I 

r. 25. Cd uncheful dumitale nu mai este? S'a sfarsit, 

r. 27. Caci si vieaia omeneascd e un fel de socoteala... 

ao r. 28. VIDRA (cu indiferenrd) 

A murit? Ce spui, jupane? Dumneata de uncle ftii? 

[Ed. III, r. 28. A murit? Ce spui jupane? i dumneata cum d'o §tii?} 

p. 262, r 5. Deplina stapanitoare a averii parintesti: 

r. 9. SBIEREA (iute) 

25 

90 

sa 

Ba nu, nu ! Eu sum sdrac ! 

[Ed. III, r. 9. Ba nu, nu ! Eu sunt sdrac I] 

r. 10. Af dori cu trup i suflet, dar vai I nu-i chip ca s'o fac... 

Totufi s'ar gdsi indatd un altul, om mai cu stare, 

Care sd cumpere dacd... n'o sci c scumpili prea tare: 

Acum timpurile-s grele, bani En ;ard nu-s ci nu-s ; 

Cu Turcii, cu una cu alta, tori gellbenalii s'au dus I.. 

[Ed. III, r. 10 : Af dori cu trup i suflet, dar nu gdsesc chip s'o fac... 

Tot*. s'ar afla prea lesne altul cineva cu stare, 

Inc& sea' cumpere dacd... n'o s vli 

scumpi0 prea tare: 

Acum timpurile-s grele, bani En lard nu-s i nu-s ; 

Cu Turcii, c'una, cu alta, toçi gdlbenafii s'au dus I..] 

r. 13. VIDRA (cu ironie) 

r. 14. Gus-rand vieaia de campie si aerul cel curat


5 

r. 15. Dintr'o cwa mojiceasca, plina cu miros de varza 

r. 18. Eu purtand grije de turme, de arie §i de stupi, 

r. 21. Frumos traiu! placuta soarta! 0 Vidrt i un Razvan 

r. 22. Sei 'nlemneascei la o parte, nemilca0 ca un bultean!.. 

In Moldova sunt En totul trei mii de boieri de card, 

Cari, ne aptind altei treabii, se ceartd pentru hotar 

Cu tine o sei se facet' cu unul mai multifor... 

O sei fie trei mii unul I.. Ce strdlucit viitor I.. 

[Ed. III, intre r. 22 23. In Moldova runt in totul trei mii de boieri 

de card, 

Care n'avdnd altd Ireabei, se ceartd pentru hotard: 

Prin tine cisla lor crefte c'un trdntor mai multifor : 

O set fie trei mii unul I.. Ce streilucit viitor I..) 

r. 23. SBIEREA (cu gravitate) 

Is Este foarte potrivita socoteala dumisale: 

[Ed. III, r. 23. Este foarte potrivita socoteala dumisale 

r. 24. Decat a sta la molie, mai bine set' ai parale... 

p. 263, r. 3. Hem! s'ar putea i acolo sa te primeasca polcovnic... 

r. 5. Sa pliz eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan 

20 

25 

30 

[Perseverança, r. 5. 0 I Da I sd se ceiciuleascii cu died. un Razvan] 

r. 6. Pe langa cei depe urmil boierali dela divan, 

r. 7. Pentru ca apoi vreunul, cu inima mai miloasa, 

r. 10. 0 sa ma trimii cu lacrimi sa ma pldng fi s m rog 

r. 11. La nevasta unui vornic sau la o logofeteasa, 

r. 12. Care n'ar putea la mine sei fie fatd din cash' I .. 

r. 13. Asa se capata slujba, cand vii singur ca s'o cei, 

[Ed. III, r. 13. Asa se capita slujba, and vii insufi ca s'o cei,] 

r. 14. in loc d'ai sili prin fapte ca sd te caute ei I.. 

[Ed. III, r. 14. In loc d'ai sili prin fapte sa te cats singuri eij 

r. 15. Nu I Lasä ca /ara noastra sa simvi durerea cruda, 

r. 17. Si din cupa desnadejdii band ocara i amar 

r. 20. i p'oricine nu le place, El respinge f i-1 omoard I.. 

r. 21. SBIEREA (zdrnbind ceitre Vidra) 

Ca unul fi unul cloud, ai vorbit drept 1i frumos! 

35 r. 22. i pe mine tot mifeii din visterie m'au scar I.. 

r. 25 (intorceindu-se catre Razvan) 

Asa 

dar, vinde molia, sa n'ai bataie de cap... 

40 

P. 264, r. 1. RAZVAN (cu confuzie luand pe Vidra la o parte) 

lubito Vidra, mai lasa... De ce asta grabi mare? 

r. 2. Eu nu /i-am spus Inca toate... Este o imprefurare...


r. 3. SBIEREA (salutdnd cu umilin0) 

r. 6. (se deptirteaz5, apoi se opreoe in uot din fund, mai salutil odat5 

O iese). 

Scena VII 

Razvan 0 Vidra 

5 VIDRA (cu energie) 

Fie! Eu si-am spus, Rfizvane, am spu..0 eo mai spui iara, 

r. 9. Cat de mare e putereali, gi cat de mult te iubesc... 

r. 10. Dar vieala-mi intreaga oare nu-i destul sii--ci dovedeascra 

r. 11. La tot minutul, cil Vidra poate 9i ea el iubeasa? 

10 [Ed. III, r. 11. In toatii clipa, cfi Vidra poate 0 ea sii iubeasc5?] 

r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, cleat 1n51iarea ta... 

[Ed. III, r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, decal infilçarea ta...] 

r. 15. Lumea e IncApatoare; s'alegem o altii cale; 

r. 16. La Nemii, la Turci sau aiurea, oriunde vei porunci, 

15 r. 17. Dar este cu neputinVa d'a mai ramâne aci... 

p. 265, r. 3. Acura el n'o mai ascunde, ci o spune la oricine, 

r. 4. C'o sit aibe cu Moldova un razboiu Infricopt... 

r. 5. Astfizi la dansul acas5 ne chema pe to0 la sfat... 

r. 7. &, avdnd pace cu Turcii, ar dori ca s'o pazeasci; 

20 r. 9. Sta. impotriva Turciei cu imparatul nemIesc: 

r, 10. Ne-a mai spus altele multe, In Orand vr'o douli oare, 

r. 11. Si 'n sfarOt, ca incheere, ne-a arlitat o scrisoare, 

r. 12. In care craiul ii zice a fi gata, ca pe Mc 

r. 13. a poata trece hotarul cu sabie 0 cu foe... 

25 r. 15. Un piept de Roman? Sa arza o colibil romaneascfi? 

dup5 r. 15. VIDRA (cu confuzie) 

Nu, Razvane... inset... Ewa 

RIZVAN 

Atunci alta cale nu-i, 

30 Decat sa plecam departe. 

VIDRA (cu o voce dulce) 

Ba mai 'nainte sa-mi spui, 

Dacii hatmanul nu poate... ca sali dea sTIO naintare?.. 

RAZVAN (cu indignalie) 

35 ..Yi de-ar da?.. 

VIDRA (cu sfiala) 

Atuncea... Atuncea...

Scena VIII 

Tot aceia fi Rau qui 

[Ed. III, dupA r. 15: VIDRA 

Nu, Havana... Ens& .. Ens& .. 


5 RAZVAN 

Atunci alai cale nu-i, 

Deed sa plectim departe... 

VIDRA (duke) 

Ba mai 'nainte sa-mi spui, 

10 Dacci hatmanul nu poate... ca sali dea veo naintare? 

RKZVAN 

i d'ar dai 1.. 

VIDRA 

Atuncea... atuncea...] 

15 r. 16. Polcovnice ! Lucru mare 

Vine hatmanul! El insu§i! 

[Ed. III, r. 16. Polcovnice ! Lucru mare 

Vine hatmanul ! El Insu§i q 

r. 17. (iese, Wand ufa din fund deschisa). 

20 VIDRA (cu o jumatate de voce) 

lubitul meu I Nu uita, 

[Ed. III, r. 17. Eu plec, scumpul meu ! .. N'uita,] 

r. 18. al fi ramdind aicea, tu pofi iubi fara ta . . . 

[Ed. III, r. 18. Ca fi ramesind aicea, tu pog iubi lara ta...] 

23 dupti r. 18. Scena IX 

Razvan, Hatmanul 

( Razvan merge la ufa din fund Entru Entrimpinarea hatmanului. 

Hatmanul intreind saluta pe Vidra, care Ei Entoarce salutarea fi iese 

prin ufa din stdnga, dupa ce facuse cu mina un semn persuasiv 

30 lui Razvan). 

HATMANUL (privind cu admiralie in urma Vidrei) 

r. 20. Ce te 'nso-mte in lupte, infrunti moartea, vegheazi 

p. 266, dupfi r. 3 (se apaza, se gfinde§te, apoi dupä o pauza) 

r. 4. Ffind ca azi diminewp ne certasem oarecum, 

35 r. 5. Nu te afteptai, de sigur, d'a ma mai vedea acum?.. 

[Ed. HI, r. 5. Tu nu te-a9teptai, sunt sigur, sii ne mai vedem eacumil

448 


r. 6. RAZVAN (cu modestie) 

Hatmane I Nea9teptati e numai cinstea cea mare 

r. 9. RAZVAN (iute) 

Fo mai spui Inca o data, ca-mi dau vieata pentru Legi, 

5 r. 13. Eoi dator tocmai acuma a te jertfi chiar nevrand. 

r. 15. Ne este mai de nevoie in astd Imprejurare. 

r. 16. Dumneata cunogti Moldova ; tare, oamenii cunooi, 

r. 19. Adesea braftil nu face cdt poate o diblicie... 

[Ed. III, r. 19. Ades mai mult ca prin braIe se poate prin dibacie.] 

lo p. 267, r. 3. Dupli cum zice Latinul, iar nu mai egti Moldovean, 

r. 4. ii. poli sti lovefti Moldova, far' a te numi viclean... 

r. 6. (aplisdnd asupra vorbelor ) 

r. 16. 0 mai spui Inca odata: 

r. 17. Insufl dumneata ai face tot aga la locul meu... 

15 r. 19. HATMANUL (realezdndu-se dupa o pauza) 

Pe castelanul Piotrowski El ftii, cd-i ruda cu mine; 

[Ed. III, r. 19. Pe castelanul Piotrowski-1 cunooi, cd-i rudi cu mine,] 

r. 21. Este un ostaf de frunte gi la lupta gi la sfat, 

r. 22. Nu-i batran, are avere, este foarte invaIat... 

20 p. 268, r. 1. Ei bine! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale, 

[Ed. III, r. 1. Ei bine ! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,] 

Intre r. 2-3. RAZVAN (cu turburare) 

[Ed. III, Intre r. 2-3. RAZVAN (ca turburare)] 

r. 6. Piotrowski o sa m'asculte: este un tdndr supus ... 

25 r. 7. Bine ! 0 sa 'ntreb pe Vidra ... Vom vedea ce o sd zica! .. 

r. 11. Eu, eu hatmanul, sunt gata ct-ti da in casatorie 

r. 13. RAZVAN (emofionat) 

Cum? Pe filed ... 

[Ed. III, r. 13. Cum? Pe flica...] 

N p. 269, r. 1. RAZVAN (dupd o sforiare) 

,yo 

sd uimeasca pe toli! 

r. 6. 1401 de codru! Sa rapeasca, sii omoare, 

r. 7. Braçul meu facea atdta I .. Imi mai dai pe fiicali oare?.. 

r. 8. Trecutul nu ne privegte ... Sd cdtdm ce este azi : 

35 [Ed. III, r. 8. Trecutul nu ne priveoe... Sd cdtdm ceea ce-i azi:] 

r. 10. Tara mea £0 datoreaza multe zile stralucite 

r. 11. ,i ne efti de trebuingi f i de p'acum inainte...

NOTE RI VARIANTE 449 

r. 15. RAZVAN (dupA o pauzii) 

[Ed. III, r. 15. Hatmane prea luminat! In Biblie-i fi cititj 

r. 16. Cum Faraon din Eghipet se 'nfundli cu pctoii 

p. 270, r. 3. Numai vr'o &give scrtparA din acel grozav canon; 

s r. 4. fried o altA pedeapsA dela urgia cereascA, 

r. 7. Mii de ani 85 colindeze, fArA Tina, Fara' scop, 

r. 8. Mdnati din Tara in Tara, din loc in loc ea o turma, 

r. 9. Despretuili de noroade ca lucrul cel dup5 urmi 

r. 11. Cand trambita judecAtii din cer se va auzi 

io r. 12. 'astil lume despletitii, ea muierea vinovatti 

15 

to 

r. 13. 0 sal strige: Doamne ! Doamne! iartd-md Inca o data I .. 

r. 17. Sufere d'atunci incoace mania ursitei sale! 

r. 19. Scdtddndu-se in minciunA, in migelii cufunda/i; 

r..20. Iar femeile ajutA ci intrece pe bArbati, 

[Ed. III,, r. 22. S'apoi sufletul Satanei, cand nemic nu se mai vindej 

r. 23. CAci soarta lor e sA vanza orifice fi origicui I .. 

p. 271, r. 2. Ce vrei sd spui? 

r. 11. De loc nu se socotegte gi nu se bag n seamA!.. 

r. 13. Rabdd dureri lard nume, pedeapsa lui Dumnezeu I 

r. 14. Cu eantecul sdu ne 'ovate, cu laptele-i ne nutregte I 

r. 16. Si plange de bucurie, pe dind ne vede zAmbind! 

r. 17. Maica, ce iubind vegheazd I Maica, ce doarme iubind: 

r. 18. Maica I Maica nu-i nemica I.. Totu-i tatd, tatd, tag I 

p. 272, r. & 0 Doamne! Tu Tigan?.. Ce prea th zicd? 

25 r. 5. Hatmanul (Iai pune mAna la frunte, se gandegte, apoi dupli o pauzd, 

in cursul cAreia RAzvan i observA cu anxietate) 

Tara legeascd intreag5... 

[Ed. III, r. 6. Taci, hatmane Taci t N'uita,] 

r. 7. Cine sum, g'adu-ti aminte gi eine esti dumneatal.. 

20 r. 8. In vieatii numai odatil intalnii in trista-ini calé. 

[Ed. III, r. 8. In vieatA numai o data intalnii in trista-mi cale] 

r. 9. Una singurA fiintA cu inima dumitale, 

[Ed. III, r. 9. Una singura rapture' cu sinrcirea dumitale,] 

r. 10. Ce din trufaga nAltime a nagterii boieregti, 

35 

[Ed. III, r. 13. Aceastd fdpturd-i Vidra ... nu soru-mea, ci solie 

intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se i rdzemdndu-se pe umdrul lui 

Rizvan). 

[Ed. III, intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se gi rAzemandu-se pe 

umdrut lui RAzvan)] 

40 r. 15. i orice alte mifloace din parte-mi n'ag fi crutat, 

r. 17. Dar nu-i chip !.. SA fim prieteni I.. Ldedndu-te, 4i spui 

fat*, 

29


r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L. 

[Ed. III, r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.] 

dupa r. 18. Scena XI 

Tot aceia, fi Vulpoiu 

5 Intre r. 19 0 p. 273. r. 1 Scena X I I 

(Razvan face o mirare de mirare la intrarea lui Bartel, care vazand pe 

hatman, se opre§te In u0). 

HATMANUL (abordand pe Rafael) 

[Ed. III, r. 1. HATMANUL (apropidndu-se de Ba§ota)] 

le r, 2. i totu9i te rog da-mi voie a-0 spune o vorbli numa... 

r, 4. i s'ar trage tocmai-tocmai dela Rdmul cel vestit ; 

[Ed. III, r. 4. *i s'ar trage tocmai-tocmai din Ramul cel prea vestit ;] 

r. 5. Dar cum oare vreIi ca allii sä v'asculte fi sa creaza, 

[Ed. III, r. 5. Dar cum oare vreli voi, alcii sa v'asculte f i sa creazaj 

15 r. 6. De vreme ce traiul vostru cu totul se departeaza 

[Ed. III, r. 6. Pe cdnd toatii firea voastrd cu totul se departeaza] 

r. 7. Dela pildele acelor oameni ageri 0 varto0, 

r. 8. Pe care voi cu Engdmfare Ei socotici de stramoO? 

ze 

25 

30 

r. 11. Incat la plug i la sapa adesea &eau barbati, 

r. 13. La voi frisk and un soare lucefte cum-va in larä, 

r. 15. Vd facqi punte f i Iuntre ca sd-1 dc4i afard ! .. 

intre r. 16-17. (arata la Razvan 0 iese, pe and Ba.lotd strdnge din umeri 

cu mirare). 

Scena XIII 

Rdzvan, Bafota 

r. 17. BA5OTA (salutdnd) 

r. 19. RAZVAN (intrerupdnd) 

r. 21. B40Tet (salutdnd) 

r. 22. Ai umplut Moldova toata de numele dumitale, 

r. 23. *i slava, ce-o caqtigase0 atuncea, a mai crescut 

r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata 

[Ed. III, r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata] 

r. 27. Maria sa Aron-Voda o line 'n palatul ski., 

p. 274, r. 1. Unde cu multi placere am putut s'o viz 0 eu; 

..


r. 2. 8i cum o vzui, End-eta zisei : iata omul mare 1 

r. 3. Nas de 9oim! frunte inalta 1 En ochi inima tresare ! 

r. 5. Cfici pe cei aleli de soartil eu unul Ei ctiu pe loc, 

Intre r. 5-6. Precurn tot pe loc descopar fi firile eels proaste... 

5 Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte? 

Nu ne-am vazut nici o data 1 

RAZVAN (cu mirare) 

Nici o data? 

BA$OTX (salutand) 

10 

RAZVAN (cu amaraciune) 

Crez di nu... 

Adevarat I Eu uitasem 1. . Cand boierul ma vazu, 

[Ed. TH, intre r. 5-6. Precum tot pe loc descopar ci firile cele proaste... 

Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte? 

15 Nu ne-am vazut nicaireal 

RXZVAN 

Nicairea? 

BA8OTA (inchinandu-se) 

Cred ea nu... 

20 RAZVAN (cu amaraciune) 

r. 

r. 

r. 

Adevarat 1 Eu uitasem 1.. 

Cand boierul ma vazu,] 

6. Nasul meu, fruntea ci ochii vor fi fost de tot altminte 

8. Tapoi mai este fi alta eu eram atAt de mic, 

9. Inat viitavul eel mare, vazand un Barman pitic, 

25 r. 10. Nu vrea sa-1 bage In seamli sau d'aproape sfi-1 priveasck 

r. 11. Tar fi putut cu piciorul ca p'o muscli si1-1 striveascd 

r. 13. N'a uitat i n'o sa uite pe acel mare vfitav 

r. 14. Dar lfisilnd toate acestea, spune-mi, cinstite jupane 

r. 15. Ce 'ntamplare, ce furtunii te aduce astazi /a mine? 

so r. 16. BA80TX. (salutand) 

r. 19. Imi facts nespusa cinste de-a-mi boteza o copili, 

r. 23. BA5OTA. (continuand) 

r. 26. Un rlizboiu atilt de strapic nu este lucru u9or 

p. 275 r. 4. Maria sa Aron-Vodfi la dumneata s'a 

95 r. 5. Cum ai spas? Ce zici? Eu batman ?.. Mai spune Inca odatii 

r. 6. Hatman ?.. Hatman in Moldova ? . . Cc soarta nea9teptati 1.. 

29°

452 SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICS 

r. 7. BAKITA. (salutand) 

Sarut mem. Merg la gazda, fiind gata origicand 

(iese cu multi umilin0). 

Scena XIV 

5 RAZVAN gi VIDRA (care se arata fi se opregte pe pragut 

wei din stanga ffirà a fi vazuta de Rfizvan). 

RAZVAN (dupd o pauzei cu emoge) 

r. 10. Eu n'ag fi citat lumina Er/ codru gi 'n haiducie; 

r. 11. De nu ma ducea norocul in umbra unei paduri, 

10 r. 12. Pe Vidra, /aril 'ndoialei, n'ag fi 'ntalnit-o aiuri; 

[Ed. III, r. 12. Pe mult iubita mea Vidrd n'ag fi 'ntalnit-o p'aiuri ;] 

r. 13. De nu iubeam o femeie cu inimä mare**, 

r. 15. Acest om fara sci oie, m'a ridicat pan' aci: 

r. 17. Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ti faci o unealtfi, 

15 r. 21. VIDRA (cu voluptate) 

p. 276. r. 3. Si patruzeci mii de oaste s'aftepte cu ascultare, 

r. 4. Bucurogi a 'nfige arma, oriunde-i va indrepta 

r. 10. Asta rani ?.. Dar ce este? SA vedem ! 

r. 15. Afcs, Razvane, ca-i dulce? 

29 r. 19. Jos la picioarele mac toata lumea sa priveascal.. 

[Ed. III, r. 19. Jos la picioarele mele toatii lumea si priveascal..] 

p. 

277, r. 3. RAZVAN (cu aprindere) 

r. 4. Voiegte a strange aur numai la dansul n lada 

(Sbierea scoate capul prin uga din fund). 

25 [Aici se sfargegte ACTUL IV.] 

[Ed. III, r. 5. Ina rana! rana ! rana I . . 0 sageata en venin !..] 

Bralu-mi arde ! . . Da ! . . Mei mufcei I . . Ca fi c.dnd ar fi un spin . 

SBIEREA (inaintand) 

[Ed. III, r. 6. Hatmane prea luminate 1 0 sd-ci aduc eu in grabd 

so Un vraciu iscusit f i ieften, sau fi mai bine vr'o babei, 

Care descantil 'ntr' o clipd orice urmei de venin, 

,Fapoi nici o lescae pentr'un pdhar de pelin ! . .1 

ACTUL V 

p. 281. Scena prezintei camera lui Rdzvan in cetatea Sucevei. Doug 

uge

NOTE *I VARIANTE 453 

Scena I 

RAZAFJL (singur) 

(ade gfinditor, fluierand o doina cu capul plecat pe lama. Mara se aude 

din departare impuvcaturi de tun). 

5 Scena II 

Rdzaful. Vulpoiu 

VULPOIU (intrdnd prin uga din fund) 

r. 6. Ca s te 'nveci a nu zice nici Vulpoiule), nici e m51 *I 

10 

[Ed. III, r. 6. Si te 'nvell a nu-mi mai zice nici 4 Vulpoiule *, nici I mai *!] 

r. 9. Auzi treabd I.. 

[Ed. III, r. 9. Auzi tread I..] 

r. 11. Mai avteapta! D'ocamdatii, tfi vei pune pofta 'n cui !.. 

r. 12. Leahul ne trimite hojma ghiulele peste ghiulele, 

p. 282, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o & avem, 

15 [Ed. III, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o Bes avem,] 

[Perseveranfa, r. 4: Sci fac lege vi porunca, ca eu Ali zic capitane?..] 

r. 5. VULPOIU (£mbundndu-se) 

[Ed. III, r. 6. Noi ne-am InfraIit cu elangii I.. 

Aga-i I..] 

hare r. 6-7. RAZAFIL (cu mirare) 

20 intre r. 7-8. VULPOIU (triumfgtor) 

25 

r.. 9. Maria sa Aron-Voda trimise azi diminea Va. 

r. 12. Cu buna seamil! Crez gi nu ma lndoesc!.. 

r. 15. $i prin urmare, nici astazi a o lua nu-i uvor; 

[Ed. III, r. 15. i prin urmare, nici astazi nu se ia de tot uvor 

r. 16. D'aci Bavota vatavul este un bun vorbitor, 

[Ed. III, r. 16. Apoi Bavota vatavul este faimos vorbitor,] 

r. 17. Incdt cu una cu cloud pe Levi o sa-i ame/easca, 

[Ed. III, r. 17. Incdt indrugand la fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca ;3 

r. 18. Ca-i oiut ce fel de poamd inielepciunea leveasca ; 

30 r. 20. Cunoscandu-1 prea d'aproape ca-i suflet de holoman 

r. 22. Targu-i rupt, pacea-i facuta, mai lipsegte adahnavul; 

r. 23. Dar carvmareasa-i aproape: o masura doi valai, 

p. 283, r. 2. VULPOIU (intrerupdnd cu supgrare) 

r. 4. Bre! N'am mai vazut pan' acuma o faptura mai devarta! 

35 r. 5. Trasni-te-ar capitania, cd doar' oiu fi eu ce-fi spui: 

[Persevere*, r. 5: Trdsneascd capitania, cX doar gtiu fi eu ce-ci 3.194. 

[Ed. III, p. 5. Trasni-te-ar capit5nia, cd dote' oiu gi eu ce-fi spui:]

464 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLLTICE 

r. 6. Sunt Bute de semne rele, fi bune nici unul nu-t I 

[Ed. III, r. 6. Sunt sute de semne rele, fi buns nici unul nu-i ! 

r. 8. Mereu se tot poticne0e, iefind fi intrdnd hi mi... 

[Ed. III, r. 8. Mereu se tot poticne9te, iefind fi intrdnd in casi...] 

5 r. 10. RAZASUL (cu mirare) 

r. 12. Va fi rfiu mind omul cade, iar nu cand s'a poticnit... 

[Ed. III, r. 12. Este rliu and omul cade, dar nu and s'a poticnit...] 

r. 13. Insii altceva mai este... 

r. 14. VULPO1U (intrerupdnd) 

10 r. 14. Ori0cAte Ina vei spune, 

r. 15. Talmácind cu dibdcie, toate semnele sunt bune ! 

[Ed. III, r. 15. Tfilmficind cu diMcie, toate semnele sunt bune!] 

r. 16. Scena III 

Tot aceia, mof Tlinase 

15 p. 284, r. 1. VULPOIU (cu importanfd) 

r. 

r. 

3. Am ajuns 9j 

en odatfi a fi un obraz in lume, 

7. Impaci treaba cu Leii, i Vocid a iscilit... 

r. 10. VULPOIU (cu bucurie) 

20 

25 

90 

r. 12. Haida-de! Ei aunt departe!.. Le porfi grijd in ifidar... 

[Ed. III, r, 12. Haida-de! Ei aunt departe !.. Le porfi grijd in zfidar 

r. 13. Nu-i vorbd cd sunt departe, dar Le0i se 'ndatoreazfi ; 

p. 285, r. 1. Adeck orice s'ar zice, este Vod6 cum se cade: 

[Ed. III, r. 1. Ade* orice s'ar zice, Ii un Voda cum se cade:] 

r. 3. Iar nu lasfi ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob, 

[Ed. III, r. 3. Iar nu 1as6 ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,] 

r. 8. Despot-Vod6 sà trfiiascrt, i d'aci 1-au omorât ; 

r. 9. S6 trfiiasc6 Stefan Tom,a, i.1 goniffi cu rufine ; 

[Ed. III, r. 9. Sfi triiiascá Stefan Tomga, gonir6 cu rufine ;] 

[Ed. III, r. 11. Intr'o clip6 Lfipu5neanu1, Tomga, Depotul ?Ion] 

r. 13. Una crede, alta spune, v.. face din zapacire 

J 

r. 15. RAZASUL (meditcind) 

r. 15. Bine ar fi s'avern pace I Dup6 ce dela Divan 

r. 17. Cum a9 mai merge acuma si-mi caut de r6z69ie 

r. 18. VULPO1U (cu indignafie) 

35 Nuii este greu, apitane a spune o nerozie ?.. 

r. 20. Am uitat nu rfizfilia, ci insufi codru 'verzit !..

NOTE SI VANIANTE 455 

r. 21. $'aici sunt ca 0 'it padure, avand puterea d'a face 

r. 22. Tot ce'n minte imi plesnefte, tot ce vreau si tot ce-mi place! 

r. 23. Orificine nu m'asculta, stau la panda de-1 ochesc, 

r. 24. Apoi mi-I iau la bataie, mi-1 inchid si mi-/ globesc!.. 

5 [Ed. III, r. 24. Apoi mi-i iau la bataie, mi-i inchid si mi-i globesc!..] 

r. 26. Cei ce nu aunt dintr'ai rwori nu ne (thing nici pdn' la glezne, 

[Perseveranfa, r. 26. Acei ce Illi-s dintr'ai noftri nu ne-ajung nict pdn' 

la glezne !] 

r. 27. Ne-a venit apa la moara! Vom macina cat putem: 

10 r. 29. Ce te mai plangi tu atata pentr'un paiu de razasie, 

P. 286, r. 1. Scena IV 

Tot aceia, Rdzvan 

RAZVAN (intra' foarte turburat fi vorbind cu Intreruperi) 

r. 2. Merge/i L . Pe toli capitanii in data sa mi-i chemalil.. 

15 r. 3. Eu v'am fost ca un parinte!.. Aduna/i-i mai in pripal.. 

r. 5. Scena V 

Tot aceia /cirri Illizvan 

VULPOIU 

Ha, ha! Inteles-aci oare un singur cuvant macar?.. 

20 r. 6. Ma tern, ca hatmanul nostru are trei roate la car I.. 

r. 10. Noi pierdem vremea, verzi euscate insirand!... 

[Perseverança, r. 10. Nu ne privefte a'nfira toate pe rdnd...] 

r. 13. Datoria noastrd este a-I ajuta orifiunde... 

r. 15. Pacat ca-i Tigan... accasta este singuru-i cusur !.. 

ss intre r. 15-16 (ies tori prin usa din fund, pe &and prin cea din stanga intra 

Razvan si Vidra, continudnd conversafia). 

Scena VI 

Rdzvan, Vidra 

r. 16. Da! S'a impacat cu Lesii... 

30 p. 287, r. 3. Cu atdt mai rau!.. Iubito, cata drept In ochii mei! 

r. 9 (strangand pumnii si cu o voce neibufitd) 

r. 11. VIDRA (cu confuzie) 

r. 13. RAZVAN (iute) 

Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata! 

35 [Ed. III, r. 13. Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata !]


r. 15. Se 'ntfire5te in domnie, pe and eu sughi% i mor ! 

r. 17 Prin dwmani dea o slap, iar slava duce la toate !.. 

dupti r. 19. VIDRA 

Steipdnefte-te Illizvane I.. Tu uiçi c'o astfel de faptd 

5 

Cere mulUi chibzuiald... lubite, mai afteaptd I 

Trebue mai intdi ca Lefii sei se poatii depdrta, 

Leisdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n volt& ta I. 

[Ed. III, intre r. 19-20. VIDRA: 

. 

Steipdnefte-te litizvane I. N'uita c'o astfel de faptd 

10 Cere multd chibzuiald. lubite, mai afteaptei I 

Trebuie dinteuntdi ca Lefii a se poatd depdrta I .. 

Lösdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n poia ta I..] 

p. 288 [Iipse9te r. 1.] 

r. 2. Douti nomi in fir, iubite, ieri fi astfizi am visat 

15 

20 

25 

r. 3. 0 vedenie cumplitli, un lucru infrioosat... 

[Ed. III, r. 3. 0 vedenie grozavfi, un lucru de ' nfricof at . . .] 

r. 4. Maicei ta, En haine negre, din mormânt papa spre mine, 

r. 8. Sunt vise, nemica alta I Luptfitorul care 'n viaIfi 

r. 11. Nu-I supeird o naluca, ce sperie pe copii !.. 

[Ed. III, r. 11. Nu-1 suparei o nfilua, ce sperie pe copii 

r. 12. S'apoi unde-i acea Vidrfi, care End spunea odatfi 

r. 15. Cti Enseifi iubirea Orli e pofta d'a se 'nfilta? 

r. 21. liddiciEndu-se ea bradul eel cu o stud de brace? I.. 

r. 23. Ce de spaimfi vede umbre i plfinge de spaima lor !.. 

r. 27. Te 'ngrozqte fa-%a apei, ce anima val pe val ?.. 

p. 289, r. 2. El va merge inainte sau la tron, ori la mormânt 1.. 

intre r. 2-3. Scena V II 

Tot aceia, Reizaful, Vulpoiu, Mof Teinase, mai mulci ceipitani 

intre r. 4-5. Scena VIII 

30 Tot aceia, fra Vidra 

r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele romfine, 

[Ed. III, r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele rom'fine,] 

r. 10. 37 

el de groaza Turciei strans cu Maul la os, 

r. 12. Pe and Nemfii, Frfincul, Papa, Virile cre0ine toate (ed. III, id.) 

35 r. 15. Iar Vodei Aron al vostru este inchinat la Lefi I.. 

intre r. 15-16. TANASE 

Afa-i I

TOTI 

Aga-i 1 Ai dreptate I.. 

VULPOIU 

0 dreptate foarte mare 1.. 

NOTE ei VARIANTE 457 

8 RAZVAN 

111.4 o sd-mi spuneg, poate, cd aceastd impel:care 

Va fi smulsd färd voie de veun biciu Dumnezeesc? 

De pr'o urgie, la care bietul pitic omenesc 

Nu-i chip sli-i stea Empotrivd, gi ne avdnd at sd face, 

10 Tace, primwe pedeapsa, gi de nevoie se pleaed?.. 

Nu frafilor I Nu-i urgie I.. Nu frafilor 1 Nu e bic i I.. 

Cetatea noastrd e tare gi'n cetate aunt voinici 1.. 

Ajunge cd pdnd astdzi Swam mai sta'n picioare, 

Cdci peste doud-trei zile ne mai sosegte ajutoare... 

Vedgi dard, c'Aron-Vodd ne-a trddat fi ne-a vandutP 

TANASE 

Sigur 1.. 

TOT! 

Ne-a ucis migelul 1 

20 VULPOIU 

Acum ce-i de facutP.. 

[Ed. III, Intre r. 15-16. TANASE 

Aga-i 1 

23 

TOT! 

Aga-i 1 Ai dreptate 

VULPOIU 

0 dreptate foarte mare I.. 

RAZVAN 

Totugi o sd-mi spunqi, poate, c' astd jalnicd ' npdcare 

30 A lost smulsd feird voie de verin biciu dumnezeescP 

De peo urgie, la care bietul pitic omenesc 

Nu-i mijloc sii-i stea'npotrivii, f i n'avdnd ce sit mai facd, 

Prirnegte cruda pedeapsd gi de nevoie se pleacd? 

35 

.Nu, fracilor I Nu-i urgie I.. Nu, iubitilor I.. Nu-i bici I.. 

Cetatea noastra-i prea tare, gi 'n cetate sunt voinici 1 . . 

Slava domnului, pdn' astazi Suceava mai eta ' n picioare,


lar peste douli-trei zile ne mai sosesc ajutoare... 

Vedgi dard, c'Aron-Vodel ne-a trildat 0 ne-a mindut? 

TANASE 

Sigur I.. 

5 TOTI 

Ne-a ucis mifelul 

VULPOIU 

Acuma ce-i de feicutP. .3 

r. 18. Un Vodfi este un doftor, gi norodul, fraIii mei, 

10 r. 20. Mul/i domni avuse Moldova: cei buni domnird o viealfi, 

lEd. HI, r. 23. Poporul da jos p'aceia, pe care dasul i-a pus !..] 

p. 290 1ntre r. 2-3. (Cipitanii ies cu tumult, afarfi de Vulpoi vi mof Tfinase). 

Scena IX 

Rdzvan, Vulpoi, MSc Teinase 

15 r. 5. S'aseamfinfi cu strigoii, ce umbra, dar nu trfiesc... 

r. 9. a'adunandu-se in gloatfi, mic vi mare pe maidan, 

r. 12. atiu! Cu dansul chiar eu voi avea a face: 

r. 13. De mult II pasc de departs, a nici de fricfi mi-mi place!.. 

Intre r. 13-14. Scena X 

20 Rdzvan, Mof Teinase 

p. 291, r. 10. Dar orivicum pdn' acuma, din mila dumnezeeascrt, 

r. 11. N'am avut fried un Voda... vtii!.. Tara o si carteascri! 

[Ed. III, r. 11. Noi n'am avut nici un Vodfi... vtii!.. Tara pa sfi 

cârteascliq 

25 r. 15. Scena Xl 

RAZYAN (singur) (face cu agitafie caliva pavi prin 

odaie, apoi se oprevte pe kc meditlind) 

Nu e greu veo patru zile a mai reibda in cetate, 

r. 16. Pan' ce oftile lui Jigmond vor lovi pe Levi la spate... 

90 [Ed. III, r. 16. Pan' ce tabfira lui Jigmond va lovi pe Levi la spate...] 

p. 292, r. 2. Ramazanul kr mai sine incd doufi sfiptfimani...

Intre r. 6-7. Scena XII 

Razvan, Vidra 


VIDRA (intrAnd Incet prin ufa din stdnga) 

r. 10. Privind cu sdnge rece la rasplata fi osindfi ! .. 

s [Ed. III, r. 10. Privind cu sdnge rece la asplatä, la osandA...] 

r. 14. Care din cupa maririi a ftiut ca sA te 'nbete!.. 

[Ed. III, r. 14. Care din cupa miiriri s'au straduit sA te 'mbete L.] 

r. 16. In cari Dumnezeu sfideqte cdte un addnc pdcat, 

r. 17. Ce toli de acelafi sAnge 11 mo§tenesc neincetat ! 

[Ed. III, r. 18. Neamul lui Mo-coc nu poate s'aibe nici o cugetare,] 

r. 19. DecAt numai-numai-numai pofta d'a ajunge mare!.. 

RAZVAN (distrat fard s'o fi ascultat) 

r. 20. Tu n'ai auzit pistolul? .. Pistolul n'ai auzit?.. 

15 

20 

p. 293, r. 1. A L . Acuma s'a sfAr9it ! 

r. 6. Nu 9tiu ce... ba mi se pare... da, Imi povesteai un vis... 

[Ed. III, r. 6. Nu 9tiu ce ... ba mi se pare... dec I imi povesteai un vis ...] 

r. 7. Mai spune-1 inca o data... 

r. 10. Crezut-ai oare, Räzvane, cr* se poate speria 

[Ed. III, r. 10. Crezut-ai oare RAzvane, ca se poate speria] 

r. 11. De n4te vise delarte o inima ca a inea? 

[Ed. III, r. 11.. De niqte dgerte vise chiar f'o inima c'a mea ?] 

r. 13. Ar putea glasul maririi In pieptu-mi sic' nabu'eascii?., 

p. 294, r. 3. Uit toate, 0 via acuma, cci sunt femeie 9i eu!.. 

r. 4. RAZVAN (cu exaltare) 

25 ?nue r. 6. Scena XIII 

Tot aceia, pltuzul 0 mai mulIi burgezi 

SOLTUZUL (prezentad lui Rfizvan pe o tablä de argint 

struguri §i spice de grin) 

r. 16. Nu voiu uita niciodata c'a Ronufnilor tarie 

SO r. 19. Am ales din sAnul nostru bgatul cel mai sArac, 

chip& r. 39. .i de-i zice: lasa-ma sa te las, 

0 sd paleoi fi'ntr'un ceas . . . 

p. 296, r. 2. Scena XIV 

Tot aceia, Razaful, Mo§-Tanase, mai mulci cdpitani 

95 r. 3. Am ispravit toatá treaba fail multi greutate: 

r. 9. Pe Vulpoiu cu toata ceata de armafei in spinare ! 

r. 10. Bine, dragii mei tovarAgi L. Domnia mea In curand

460 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

r. 12. Scena XV 

Tot aceia, Sbierea 

r. 15. Sinete, zapise, Tara, lumea e aci n ladal.. 

r. 16. SBIEREA (respirdnd mai u§or i facand semnul crucii) 

5 r. 18. Doamne, squle, stapane I Nu mai pociu a md opri. 

r. 19. eu inteun glas cu cara ura dori 

p. 297, r. 1. 0 domnie fericita... ba Inca a vrea, ca mane 

r. 2. Sd'mpletelti Intr'o cununa toate /aside romfine, 

[Ed. III, r. 2. Sd se lege 'ntr'o cumma toate ri1e române,} 

so r. 4. Sd domneascd nu un Voda, ci un Razvan Imparat 

r. 5. CXPITANIT (cu entuziasm) 

Da, da! 0 impdrdçie I.. 

[Ed. III, r. 5. Da, da, da ! 0 'mpdralie I . .] 

Intre r. 7-8. SBIEREA (iute) 

15 [Ed. III, r. 8. Ce mai om far' judecatd I..] 

r. 9. Moldova e sarficita! Nu-i chip altfel s'o carpeoi, 

r. 11. Unul §i cu unul aid: cea mai dreapta socoteala! 

r. 12. RAZA$UL (meditdnd) 

r. 15. se.. mergem! Voesc ca astdzi din gura domniei mele 

20 r. 19. Scena XV I 

Tot aceia, Vulpoiu 

25 

VULPOIU (intrdnd cu precipitaliune, sufocat de spaimil) 

r. 20. Ce este?. . 

p. 298, r. 5. VULPOIU (ludnd rdsuflare) 

r. 10. Ca nu se adea domnia s'o apuce orice nearn !.. 

r. 14. Si care alai poruncd pa poate da un Rilzvan, 

r. 15. Dealt sabia in mana i 'nainte la dupnan ! 

p. 299, r. 1. 

r. 3. 

Si o5i gi o.51 

RXZVAN (cu exaltare, scoVand sabia) 

CXPITANII (in cor apucand armele) 

30 Mormlintu-i casd 

Moartea-i mireasd 

intre r. 6-7 (iese cu sgomot, repetdnd dintecul, care se mai aude cdtva timp gi 

apoi se pierde in departare).

NOTE V VA.RIANTE 46i 

Scena XVII 

VIDRA (singurS) 

r. 7. Moarte I Dar se poate oareP... Moare oamenii cei mici, 

r. 9. Inset, omul, care lumea ar urea pe palm& s'o poarte, 

5 r. 11. (se gandeoe, apoi cu indignaçiel 

Dumnezeule puternic ! De ce fad tu uriaci, 

r. 12. Daci in rand cu piticii prada morlii vrei sa-i la0?.. 

r. 15. Si numai omul cel mare, tu, Doamne, il osandecti 

r. 16. A muri des o potriva cu muctele omeneoll . - 

to intre r. 16-17 (se cutremura ci dupti o pauzS) 

r. 18. Are un fel, o ursitti, un scop, o Ontti anume, 

r. 19. La care trebue di mearga, de oarba soarta Impins, 

r. 20. Si cade numai atuncea, ednd semnul este atins I.. 

p. 300, r. 2 (sculandu-se cu energie) 

15 $i. de ce a stau aice... Da;i-mi un arc o stigeatii : 

[Ed. III, r. 2. Si de ce sii stau aice... Daci-mi un arc o stigeati i:] 

r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sa se batii I.. 

[Ed. III, r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sei se bag I..] 

r. 4. Dar copilul meu!.. 0 Doamne ! e cumplit al mumei dor I .. 

20 [Ed. III, r. 4. Dar copilul meu!. . 0 Doamnel Cumplitu-i al murnei dor I . .] 

[randurile 5-13, lipsesc]. 

r. 14. (Pe prag in Ma Vidrei, apare Razvan, greu rani; sus;inut de 

Vulpoiu §i. de Razac) 

r. 13. A ! Scapat !.. Ce fericire I.. 

is (apucandu-1 de mdnii cu efuziune) 

Tu I . . 

p. 301, r. 1. Scena XVIII 

Vidra, Ram», Retzasul, Vulpoiu 

RAZVAN (cu o voce slabs, pe cand Vulpoiu rli Rfizasul 

10 11 depun pe divan) 

r. 3. lubind cinstea ci marirea, precum el iubea averea? 

[Ed. III, r. 3. lubind cinstea 0 marirea, cum iubea ddnsul averea?..] 

r. 4. Ce-i trebuie lui acuma aural strdns in gramezi? 

r. 5. Ce-mi foloseoe domnia ? .. Aci p'amAndoi ne vezi 

15 r. 6. Praf, pulbere ci cenuce, acei ce din leicomie, 

r. 7. El penteo biata Ifiscaie, eu pentr'un ceas de domnie 

r. 9. Uitam ca viea/a-i o clipti intre leagan ci mormant L. 

[Ed. III, r. 9. Uitam ca via-ca-i o clipS dintre leagan 0 mormant !..] 

r. 10. Mi se 'ntunecti vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I.. 

40 [Ed. III, r. 10. Mi se 'ntunecd vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..]

5 

to 

15 


r. ii. Jumatatea rtt mele de cealaltä se desparte . 

[Ed. III, r. 11. Junaltatea firii male de cealalta se desparte ...] 

r. 12. E grozav I.. Nu-mi place moartea I.. Ins% unde-i ma; TaaaseP . 

[Ed. III, r. 12. Ah, venii, Veni%i cu to[ii . E grozav 1.. Unde-i Tdnase 

dupli r. 13. Eu, n'am murit I.. Proasta vie* bat'o trasnetul s'o batd I .. 

Mult elf fi dat miculi, s mor eu d4nsul odata' I .. 

.] 

(Vulpoiu phi ). 

RAZVAN (in agonie) 

Nu mai vaz... Ah capul I.. Capul I.. Moartea... o privesc... 

ma chiamd I 

Vidro I.. Iubito !.. ascultd... 0 rugdminte... Efti mamd... 

(face o sforcare f i se scoald En picioare). 

I rward copilul nostru, ca sa nu doreasc'd ' n yea 

Bunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci ! 

(foviiind) 

Tigan !.. Tigan ! Apt !.. Apt). !. . (cade mort laugh' cadavrul lui 

Sbierea). 

[Ed. III, intre r. 13-14: 

Apdrandu-te pe tine, mort de palof a rdmas I.. 

20 Eu n'am murit 1.. Proastd piafd, bat'o tra'snetul .s'o batd I.. 

23 

80 

Mult fire-as eat, mdiculiça, ca s murim topi o datd 1 .. 

(Vulpoiu pMnge). 

RA2VAN (in agonie) 

Nu mai vat/. . . Ah, capul I.. Capul I.. Moartea... 0 privesc... 

M'd chiamd 1. . 

Vidro I.. Draga mea... Ascultd... 0 rugaminte... Efti mama... 

(face o silinrd f i se scoald En picioare) 

In9ard copilul nostru, ca s nu doreasca'n (Jed 

Bunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci 1 ..] 

(for,dind) 

Tigan !.. Tigan !. , Apt !.. !.. 

(cade mort peste Sbierea). 

r. 16. Smeul smeilor sfi 'ncapii Entr'un stdnjen de mormant !.. 

[Ed. III, id.] 

85 p. 302, r. 1. VIDRA (sculfindu-se palida, dar finittitt). 

r. 3. VIDRA (cu dispref) 

Pe voi nu vä doare !.. 

[Aici se sfar§este actul V] 

[Ed. III, r. 5. 0 sii mi-o p1teti acuma, Enghicitea-ar iadul 1] 

[Ed. III, r. 6. Iefi I..] 

40


NOTELE LIU HASDEIJ LA 

RAZVAN 1 VIDRA 

p. 164, r. 1. Adecel, nu-i porbei, nici caláii nu aunt rani... 

Despre aceastii ocupaIiune a Tiganilor, vezi: Toppeltinus, Origines Transsylvanor., 

ed. 2 4 Vien. 1762, op. 6, p. 56. Benko, Transsylvania, Vindob. 

1778, t. 1, p. 502. Miron Costin, Letop., t. 1, p. 231. Grellmann, etc. 

5' p. 165, r. 4-5. Tae-teiu va fi lost, beiiete, o groaza' de bldstemat 

De-au intortochiat pe ma-ta in lingufirile lui I 

Despre prinii lui Rfizvan, vezi:_ Heidenstein, Rerum Polonicar. lib. 

XII Francof. 1672, p. 315: Rozvanum quemdam, qui matre Valacha, 

patre fex eo, genere hominum, quos tiganos vulgo vocant, natus s. 

io p. 170, r. 4, Petru-Vodd schiopliteazd, dar nu-i slut I.. 

Despre frumselea lui Petru cM chiop, vezi: Crusius, Turco-Graecia, 

Basil. 1584, p. 275. Hammer, Geschichte d. Osmanisch. Belches, t. 3, D. 205. 

:s 

20 

To'. 1.74, r. 9. Par'c'af fi sigur ca-i iareifi veun cdntec nerufinat I 

In pravila lui Vasile Lupul, publicatri in 1643, dar bazati pe neste materialuri 

cu mult mai vechi, se preVede deja pedeapsa pentru cela ce va scrie 

versuri sau va scoate cantece intru ocarà cuiva s. Vezi: Misail, Epoca lui 

Vasile Lupul, p. 54. E remarcabil cã asemeni satire au fost familiare 

striibuniler noori chiar in timpii cei primitivi ai Romei; dovadfi cele XII 

Table: e 

qui malum carmen incantasset..... 

p. 178, r. 7. Logofeitul e viclean... 

Mare-logoffit era pe atunci Luca Stroici, unul din oamenii cei mai invii- 

TaIi i cei mai perfizi ai timpului, despre care vezi monografia mea: Luca 

Stroici, peirintele filologiei latino-romdne, Bucuresti 1864. [Nota aceasta lipseste 

in ed. In. 

25 p. 178, r. 18. Catec dar, dascdle, catei I .. 

Vezi opiniunea lui tefan Tomsa despre oamenii cei Inväça%i, in Miron 

Costin, Letop., t. 1, p. 231.-{In edicia II, se -reproduce 0 textul lui-Miron 

Costin. Ed.): 

p. 179, r. 16 Cum-cd de-oscindei se land, pe cine-1 ia de beirbat 

30 0 copilá, o fecioard, un suflet nevinovat...

5 

464 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE 

Acest sublim obicei a existat in Moldova pana la itnceputul secolului 

nostru, dupre cum Ii mai aduc aminte batranii. El se pare a fi o reminiscinta 

a supremei veneratiuni ce avusese anticii Romani pentru virginitate. 

p. 182, r. 4, 5. Tiganul la mal se'nneaca I.. 

Tiganul fyi dete in petec. 

0 multime de asemenea proverbe si anecdote despre Tigani, vezi in Anton 

Pann, Popestea porbei. [In editia II-a, urmeaza: s 0 colectie si mai numeroasii 

posedii In manuscript d. Fundescu *. Ed.]. 

p. 184, r. 6. Furul.se da acelui dela care a furat... 

10 Acest obicei a existat deja In pravila cea perdua a lui Alexandru eel 

Bun, precum arata un calator, care it trecut prin , Moldova in anul 1420. 

Vezi: Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy, Mons 1840: 

a 

les larrons jusques a neuf furent prins et a moy livrez la hart au col 

Pasagiul intreg noi 1-am reprodus In Arhiva latorica, t. 1, part. 1, p. 129 

15 30. In documente scrise romaneste aceasta se numeste: t a da pe fur de grumazl. 

Originea obiceiului se refera la legislatiunea romana din celle XII 

-Table. Vezi Gaius, Comment. II, § 189: a liber verberatus addicebatur ei, 

cui furtum fecerat...*. 

p. 192, r. 11. Ar fi raza.yi ca §i-ai noftri, numii acolo 

20 Rza i mosnean suit sinonime in toata puterea cuvantului. Razes 

vine dela a redire *, verb juridic, care inseamna la anticii Romani mooenirea 

averii teritoriale in marginile unei singure familii. .Vezi:' Terentius apud 

Heinecc, Antiquitates Romanae jurisprudentiae, Argentor. 1734 t. 2, p. 11. 

[Ed. II, urmeaza: a Din redire s'au format haereditas, adeca mostenire in 

25 genere, si haeredium, un petec de camp J. 

p. 192, r. 13. Le zice chineji, dar este chiar o breasla raztifeasca... 

Vezi Puscar, Dissertq. despre impargrea Ardealului, p. 15, 16, etc. 

Kemeny, Ueber die ehemal. Kn.eien und Kenesiate der Walachen, In Kurz, 

Magazin, t. 2, p. 286-339. Vizsgálodfis az erdelyi kenézségekról, Enyed, 

30 1846., etc. [In ed. II, nu exista deck referinta la Purariu. Ed.]. 

p. 192, r. 25. Doina Rriza'sului am cusut-o din fragmentele cantecelor 

nationale, publicate de D. Alexandri in Romania Literara,.suplem., p. XIX 

si XXIII. [Nota aceasta exista numai in 'ed. II. Ed.]. 

p. 197, r. 9. tiut I Dupes' ce-i din osul acelui Pornic 

mayneni... 

Motor 

35 Despre acest Motoc, care a rasturnat unul dupa altul pe tefan Rares, 

pe Joldea-Voda, pe Alexandru Lapusneanu si pe Basiliu Despote, vezi Urechie,

NOTE tg VARIANTE 465 

Letopis., t. 1, p. 176, 182 etc Engel, Geschichte der Moldau, p. 192, 202, 

etc., $incai si 

p. 204, r. 8. Insufi Domnul cu rapine pleacd Iruntea /a pagdn.... 

Botero, Rdazibni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120: I Vaivodi di 

e Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne' loro principati 

t a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei di Valachia e di 

Moldavia, perchè si danno a quel che pii offerisce, e per poter mantener 

t quel che si e offerto, consumano i popoli ...b. 

p. 205, r. 7. Toate aceste principii ale haiduciei romthie din secolid XVI, 

to vezi-le in baladele na.cionale despre Codrean, Grue Grozovan, Mihu, i chiar 

balada mai moderna despre Bujor, In Alexandri, Balade, t. I, p. 16, 31, etc.; 

t. 2, p. 41, 97, etc. [Nota aceastai numai In ed. IL Ed.]. 

15 

p. 216, dupa r. 10. In ed. II acesi vers este: 

Stdnd in calea ler, 

Pdanaful codrilor. 

Numai in ed. 11, Hasdeu are urmatoarea nota: 

Deja d. Alexandri observa, pa pauna,u1 codrilor e 

deriva dela Pan, 

divinitatea silvestra a Romanilor. Justificarea acestei opiniuni, vezi-o In 

Dionys. Halle., lib. I, § 31 (ed. Kiessling): 

20 inSyxcu B di WT8 TO Paoadav zdo,'Afloptyfvcov, naesilippeig (1)a&og., 'Awn 

16g palm, andyovoc, &Tie path Top ii2aas7J9lov seal oustelg, vat atkelv ths tar knowelan, 

zaa `Pwpalos dcuaóran, (bolas; 'cal Vick yeectleopatv. 

25 

p. 216, r. 26. Forma acestei balade aparline autorului ; idea Insi e luata 

din -numeroasele poesii nalionale despre pduna,cii codrilor, din care unele 

s'au publicat de D. Alexandri. [In ed. III-1V, aota aceasta lipse§te]. 

n 

85 

p. 217, r. 6. La Romanii rimitivi insuqi resbelul fusese dinteuntaiu o 

lupta intre doi, de unde i cuvantul duellum, din care mai tarziu s'a format 

bellum : 4 duellum id postea bellum * zice Varro, de lingua lat., VII, 49. 

Aceasta institulie se conserva la Romani sub feluritele forme de lupta va- 

niceasca, mocaneasca, dreapta, etc.; despre care vorbesc baladele popo- 

Jere. Insit duelul modern, bazat pe a§a numitul a punt de onoare *, si supus 

regulelor precise In privinta armelor, marturilor, nobleIei i altele, este de 

origina pura germank i pfitrunse la Romani din Moldova prin intermedia 

Poloniei, unde In secolul XVI aceasta t lupti rieznleasca I luase n4te propoqiuni 

irnense. Vezi Lelewel, Pojedynki w Polszcze, Poznan 1856, p. 12. 

[Note aceasta, numai in ed. H. Ed.]. 

30


p. 222, r. 17. C'acest yir Valachus este strenuissimus... 

A amesteca cuvinte, loeuTiuni si chiar fraze intregi latine, a fost in Po Ionia 

o modfi de elegan0 si de erudiciune, mai ales pe la finele secolului XVI. 

Din acest punct de vedere, personagiul lui Piotrowski este un tip istoria. 

5 p. 225, r. 3. Eu unul ffi spui atilta, cd de-oi fi yeo datd crai... 

In Po Ionia, dup5, stingerea dinastiei Jagellonilor, toli nobilii, pfinfi si 

eei mai de jos, erau eligibili la tron. Proverbul favorit al acelei epoce erea: 

tIaranul nobil este egal Voevodului * (szlachcie na zagrodzie, r6wien wojewodzie...). 

[In editia II, nota nu are cleat prima frazii. Dela Proverbul 

10 favorit ...*, se adaogii in ediliile ulterioare. Ed.]. 

p. 225, r. 13, 14. La marginea drumului 

In calea Armeanului... 

Tot comerciul Moldovei din secolul XVI se afla in mfiinile Armenilor, 

ceiace explicti sensul acestei doine, publicate de D. Alexandri. Pentru 

15 citqiuni, vezi scrierea mea: Istoria toleranfei religioase in Rorndnia, p. 61 

65. [In ed. II, nota are numai prima frazà. Ed.]. 

p. 227, r. 12. In codru se pedestreyte, pe cdmp incalecd iard.. , 

Vezi fralcescu, Arta militard la Moldoyeni, in Magaz. Istoric, t. 2, p. 52. 

p. 229, r. 17. Dela Alexandru-Vodd fi dela .5tefan cel SIdnt... 

20 Asa munea poporul pe Stefan cel Mare. Vezi Ureche, Letop., t. 1, p. 145. 

Strykowski, Kronika Polska, Warszawa 1846, t. 2, p. 320. 

p. 231, r. 2. Lefii au o lege-anume : un om de neam çiganesc 

Vezi legile din 1565 si 1578, In Volumina Legum, t. 2, p. 608 si 691. 

Cf. Czacki, 0 Cyganach in Dziela, Poznan 1845, t. 3, p. 300. 

25 p. 231, r. 5. Iar Jidovii, mai cu seamd, sunt ca'n ;am lor... 

Despre Evreii in Polonia vezi o interesana scrisoare din 1601 in Burmann, 

Sylloge epistolarum, Leidae 1727, t. 2, p. 69-71. 

p. 233, r. 14. Dupd cum mdrturiseyte fericitul Chrisostom... 

Vezi Konigswarter, Hist. de l'organisation de la famille, Par. 1851, p. 

30 337, unde mai citeazá un canon synodal: Mulier non est facta ad imaginem 

Dei i.

a 

NOTE $1 VARIANT& 467 

p. 234, r. 6. Iscoada'n tntreaga lume, pope% numai in altar... 

cum a preqii greci si rusi din secolul XVI jucau In adevfir asemeni 

roluri, vezi Akty Zapadnoi Rosii, t. 4, p. 1.59-160, 203-236 0 Acta Tomiciana, 

t. 1, p. 154. [Aceasta nota lipseste In ed. II. Ed.], 

p. 236, r. 13. Precum anume aunt scrise In sfdntul Nomocanon... 

Vezi .Nomocanon Photii cum comment. Balsamonis, ed. Justelli, Paris, 

161.5, p. 186-197. 

p. 240, r. 6. Spre mai deplind rasplatd, In boerimea lefeascd... 

Despre aceastrt inaintare a lui Mizvan in armata polong sub regele Stefan 

10 Batori, vezi Heidenstein, loco laudato: pro gregario primum milite inter 

pedites meruerat, postea a Stephano Rege virtutis causa ad ordinem per, 

o ductos fuerat ...*. 

p. 246, r. 15. Dela Mari ma' luard 

Despre tot ce suferea Moldova in secolul XVI din cauza invaziunilor 

tätgresti, vezi Gratiani, De Despota Vallachorum Principe, Varsaviae, 1759, 

p. 19, 75: a senibus atque imbelli aetate occisa, aedificiis incensis, quindecim 

millia capitum Christiani nominis in servitutem abduxere *. 

pie 

p. 253, r. 2. Si; nu pa'd o sfirmalugi, ci tot borf cu 

Pang la introducerea cucuruzului sub primul Mavrocordat, varza sau 

so curechiul forma mancarea nalionala a Igranului roman, dupre cum zice 

Miron Costin, Letop., t. 1, p. 9: 4 in toatg vitqa in mancare cu dulcettIa curechiului 

s. 

Despre origina slavonicg a borsului cu stir, vezi Golembiowski, 

Domy i dwory, Warszawa, 1830, p. 32-3. 

p. 254, r. 20. A.ceasta sublimg doing, ceva modificatg, am luat-o din 

25 Grandee, Miosotis, p. 128. [Nota aceasta lipseste in ed. III si IV. Ed.]. 

p. 254, r. 28. Care fade sus, dar fine tot cu norodul de jos I 

Despre cruzimea lui Aron-Vodg in privinca boerilor vezi Urechie, Letopis. 

t. 1, p. 205-209. [Nota aceasta, numai in ed. II. Ed.]. 

p. 254, r. 30. 0 vita leiptifneneasca: feciorul lui Alexandru... 

80 Asa se 1ntjtu1eaz hnsui Aron-Vocla in crisoavele sale. Vezi Wickenhauser, 

Moldawa oder ein Urkundenbuch, Wien 1862, t. 1, p. 93. 

30*


p. 262, r. 3. Cumpdrai pe ldngd 1Vistru nepe dimpuri nelucrate. 

Avt era pe atunci mai tot litoralul Nistrului din cauza invaziunior 

atiirecti, 

precum aratrt cratoria Olandeznlui Douza, De itinere suo Constantinopolitano, 

Lugduni Bat., 1599, p. 16. 

5 p. 262, r. 6. ... mii de vite rdmeitoare... 

Ufa din principalele resurse de bogatie in zona de mijloc n Basarabiei 

nistrene. Vezi Kantemir, Beschreibung der Moldau, Leipz. 1771, p. 69. 

p. 262, intre rândul 22-23; vers care lipse9te In ed. IV: 

In Moldova sunt in totul trei mii de boieri de fard.. . 

10 Vezi notia statistia din 1566, pe care eu am publicat-o in a mea 4rchivii 

Istoricd a Romdnieiot. 3, p. 14. [Suprimandu-se patru versuri in ed. IV, 

nota aceasta ca ci cea urpiritoare nu se gase9te dealt in ed. II, III. Ed.]. 

15 

20 

25 

p. 262, intre rfindul 22-23: 

Care, n'avdnd alti treabd, se ceartd pentru hotard.. . , 

Aproape toate procesele la Romfini erau pentru hotare, sau e per for-, 

mulam finium regundorum a, dupre expresiunea dreptului-roman, de unde 

ins'60 sentiaca judeatoreasa lua numele de s hotärfire *. Acest fapt, confirmat 

prin mii de documente, probeaa ca la -strabunii noctri predomina 

sistema proprietalii mice. 

Despre Montesquieu observii Esprit des lois, lib. XVIII, cap. 13: a c'est 

le partage des terres qui grossit principalement le code civil , ...a. [Nota 

aceasta a fost suprimatã in ed. IV, suprimandu-se patru versuri ; cf.varia-nte. 

Ed.]. 

p. 267, r. 6. In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvalli ldtinefte. 

Cantemir, op. land., p. 340. [Nota aceasta, suprimat5. In ed. III, IV, Ed.]. 

p. 270, r. 2. Astlel pieri Faraon, etc. 

Din aceasta opiniune poporanA despre origina Tiganilor a derivat la noi 

numele lor a Faraon * sau a Baraon a. E remarcabil cã autorii romani de 

ate ori vorbesc despre vechii Egipteni, parcà descriu pe Tiganii de. asazi, 

30 bunã-oara: Amm. Marcell, I, XXII, § 6 gi 16, Ariston ap. Aula-Gell., I, 

XI, cap. 18 etc. Cronicarul gsesc Weyss, carele cunoscuse personalmente 

pc Rfizvan, zice: a Resovan war gewiss nationis aegyptiacae ...a. Vezi Trausthenfels, 

Deutsche Fundgruben z. Gesch. Siebenburgens, Kronstadt, 1860, 

p. 145.

NOTE El VARIANTS 469 

p. 282, r. 242. Tdrgu-i rupt, pacea-i lava, mai lipsefte alddmapil. 

0 belie asa zicand juridica, prin care se incheiau toate tocmelile la Romani. 

Cuvantul e ungurese, insemnand 4\ bine-euvantare s, dar noi 11 gasith deja In 

crisoavele romanesti din secolul XV. [Nota aceasta lipseste In ed. III, IV. Ed.]. 

5 p. 285, r. 2. Pe seirdcimea o crucd, pe cei cu caftan ti rade. 

Asa desclie o cronica greeeasea pe Voda Stefan Tomsa, atat de maltratat 

in letopiseol eel aristocratic al lui Miron Costin: t Stefan, don= bun si incelept, 

cum aratara faptele 1n urma, bun mai ales pentru saraci, dar aspru 

okra', boeri, pentruca acestia erau nedrepji ctr sfiracime ; Stefan tns 9tiu 

to sa-i uinblnzeasc i sa-i faci miei, taind din ei, averile 

15- 

20 

25 

SO 

lulndu-k 

si desolându-le casele: saracii Mareau pe imparatul Christos, ert nu mai erau 

suparaj1 tle nimenea ...*. Vezi Papiu, Tesaur de monumentel t. i p. 338. 

Cf. cronioa saseasca a lui Peter Banfi, In Trauschenfels, op. laud.; p. 264,- 

Tot aceasta linie de purtare linurii in politica- lor interioara Petru Rares, 

Iosimael-Cumplit si Aron--Voda. [Nota aceasp, suprimata In ed. HI, IV. Ed.]: 

p. '288, r. 4. Mdica-ta, In haine negre; din morytuint pdyia spre mine. 

A se cerni este un euvant slavont care Insemneaza a se Imbrfica lo negru ; 

cu toate astea,-etrabunii,nostri au luat dela Slavi numai expresid, iar nu si 

obiceijul, eare este curat Itii, cohsacrat prin 1nsui dreptul roman :. t qui 

luget, abstinere debet ab OW. veste *. Vezi J. Paul, Sentent., lib. I, tit. 21, 

§14. [Nota suprimata in ed. III, IV. Ed.]. 

p. 289, r. Z. Poporul da jos p'aceia -pe cari poporul i-a pus.. . 

Cum ca la Romani rea existat nicialata aid mficar umbra asa numitului 

I 

clrept divin *, dovada cchiar Stefan cel Mare, desi cucerise tronul cu 

sabia hi mana i desi era fiu de domn, totusi a fost silit sä convoace adunarea 

poporului si i-a intrebat pe toii, este cu voia tuturora sa le fie domn?* 

Vezi Urechie, Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, care nu pot avea aci 

locul lor, au fost desvoltate in Cursul public de dreptul constitujional al 

Romanilor, pe care 11 Iinusem in sala Ateneului Roman ln Septembrie- 

Novembre 1866. 

p. 294, r. 7. Eu, foltuzul ot Suceava, cu cei doi-spre-zeci pdrgari... 

Despre soltuzi, pargari i -toata organizqiunea vechilor municipalitäji 

romane, vezi In a mea Archivit istonica, t. 1., part. I, darea de seamä, p. VH--c 

VIII. Despre obiceiul de a oferi principelui la intrare In domnie struguri 

55 i grau, cata Heidenstein, op. cit., p. 318.

470 

SCRIERI LITERARE, MORALE Ig POLITICS 

p. 295, r. 39: 

Aceasta sublima orafie noi am auzit-o in Besarabia dela batranul boier 

Vasile Cristea. Lipsa men/iunii despre Muscali demonstra ca ea este ante- 

rioara secolului XVIII, iar prezenla Nem/ilor se pare a face o aluzie anume. 

5 la epoca lui Mihai Viteazul ci a lui Razvan. Cuvantul 4 ora/ie * este o curioasa 

mostenire juridica dela Romani, care a lamas in limba noastra fara-a adopta 

obicinuita finala ciure. Pang scum ne-am fost cunoscute numai 4,ora/iile * 

de casatorie, adica 4 oro uxorem *, chip& expresia lui Terentius ; .oralia insa, 

pe care o dam aci, este cu-totul politica. In privin/a formei, confrunteaz-o 

lo cu acea publican de D. Fundescu in Calendarul lui Warta pe 1866, p. 86 

89. Plota suprimata in ed. III-, IV. Ed.].

TABEA DE MATERII 

Prefata . . . ...... .. . V 

CUrriculum vitae XI 

Introducere XXXVII 

POEZII 

Muza 

Ionapu Vocla . 

3 

4 

Femeea innecata 

Adevaratul poet 

$tefan Tomp Voda ci Vornicul Ion Motoc 

Bradul 

6 

8 

0 

12 

Tablou flamand 14 

Lui N. Nicoleanu 16 

Oda la Ciocoi 18 

Complotul Bubei 24 

Sfiracia 30 

Vornicul Iancu Motoc 32 

$tefan 0 Radu 35 

Dorul 41 

Luntrea 43 

Muntele ci Valea 45 

Frunzele 

46 

Femeia cu catelul 48 

Cainii 0 lupii 50 

Viersul 52 

Ovidiu la gurile Dwarii .. 54 

Darul Dunarii 

58 

Ciocarlia 

60 

Mater Dolorosa 

61 

Pag.

4'72 

TABLA DE MATERII 

Alb ci negru i 62 

Multiplicamini P 63 

Acteptand 4 .4 66 

La casa de nebuni ., 74 

Gaudeainus 81 

Table d'hate 

Dumnezeu . . - 

f33 

84 

PROZA LITERARA 

Duduca Manuca . 95 

DRAMA 

Razvan §i Vidra 151 

Dedicatiune 153 

Cantul I: Un rob pentr'un galben 155 

Cantul II: Razbunarea 187 

Cantul III: Nepoata lui Mo toe 217 

Cantul IV: Inca un pas 249 

Cantu! V: Marirea 277 

ADDENDA 

POEZII 

Elogiul castratiunii 303 

Un vis 305 

Evlavia .. 308 

D. Cogalniceanu- 310 

0 doina postuma 312 

Drumul de fier 313 

Oda la plecarea d-lui Botez-Florescu, supranumit a Tololoi * 314 

Treisprezece ! 316 

Conjuratiunea lui Fiasco 319 

Si vorbim romanecte ! . . 324 

Alexandrinae Nugae 326 

PROZA 

Apararea lui P. B. Hasdeu In procesul de presa al nuvelei s Duduca Mamuca 

327 

Micuta .- 336 

Pag.

SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?