SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

INTRODUCERE XLIII
reconstitue orice realitate, vázufa, nevrtzuta sau chiar 4 pierduta s.
Instinctul saki romantic este, de fapt, o concemie magica pe care o
ggsea, de altfel, la o bung parte dintre marii sai contemporani europeni.
Hasdeu credea a poate 4 restaura * persoana istorica pe oare o studia
a9a cum a fAcut cu Vlad Tepm urmand numai trasfiturile figurii 9i
credea in acela9i timp di poate 4 restaura * trecutul legendar al neamului
a9a cum a facut in uimitorul sau studiu Perit-au Dacii? 4 Doutitrei
cuvinte dintr'o Iimbrt pot restaura o lungg obscurA faza inteo
istorie nalionaIa!* (Viata de codru in Dacia, # Columna lui Traian *,
IV, 1872, nr. 13, p. 247).
In acest sens poate fi numit Hasdeu (( romantic *; in sensul ca era
copIe9it de o intuicie magia a Lumii 9i a istoriei. Adia, gäsea 4 corespondenIe
* 9i. 4 armonii* intre toate ordinele existencii 9i credea ca
poate vedea # originile *, inceputurile, momentele acelea abisale in care
se nal9teau neamurile, se creiau legendele 9i. se lumina con9tiinca istorica.
Aeeasta viziune 4 romanticil z. 9i magicg explicit' pasiunea pe care a
consumat-o Hasdeu nu numai in plgnuirea lucrarilor monumentale
dar mai ales in cercetarea 4 inceputurilor * istoriei romaneoi. Motivele
acestea dominante 4 inceputuri * 9i (( monumental * se reggsesc,
dupg cum vom vedea, in intreaga opera a lui Hasdeu. In timp
insg ce la contemporanii din Igrile romane9ti pasiunile acestea 4 romantice
* se opreau la patriotism, libertate qi literatura Hasdeu experimenteaza
viziunea magicg a lumii in toata profunda 9i. primejdioasa
ei splendoare. Sarcasmul sgu e luciferic 9i faustic; setea lui
de 4 origini* depg9e9te simplul devotament pentru cauza romaneasa ;
planurile lucrarilor sale stint monumentale. Hasdeu cunoa9te o epoch*
de maturitate qi 4 clasicism* in gandire (chiar in timpul and Julia
se prezenta la Sorbona) dar moartea fulgeratoare a fetei il redg, mai
pasionat, viziunilor abisale. Hasdeu care, pang atunci, nu cgutase
cleat 4 inceputurile * 9i 4 corespondentele * dintre lucruri e cop1e9it
de problemele ultime, aproape apocaliptice. Vrea sä cunoasca etapele
din urma ale sufletului, vrea sg 9tie taina armoniei 9i a 4 coresponden-
Telor * cere9ti. Este a viziune tragia de amurg care culmineaza In
Sic cogito. Dar 9i atunci and a voit sa cunoasca lucrurile de dincolo,
Hasdeu a aplicat aceeni 4 metoda magicA *; de 4 restaurare n, de