SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

XXXVIII INTRODUCERE
Cervantes, Shakespeare, Rafael). Apoi, un sincer sentiment de colaborare,
de solidarizare in creqie; oricine era chemat si erau toii alesi
(o scriIi bfiiqi!*), pentruca intreg poporul romArtesc era un popor ales
(romanul era frate bun cu codrul, era viteaz, pur, 4 poet *). Nu ii se
cerea dealt sa te hotarästi; geniul si virtulile creatoare erau in tine,
intru cat faceai si tu parte dintr'un popor excepcional. Dar nu se hotarau
deck foarte pulini...
Optimismul civic si mesianismul romanesc se impacau de minune
cu aceasta nebuneasca voinIa de cremie, cu aceasta 4 traditie enciclopedica
* popularizata prin 1848 si devenita multa vreme aproape un
program oficial. Aceiasi voinIa de crealie care facea un Stat in douäzeci
de ani, nazuia sa realizeze reforme sociale care o A inmarmureasca
Europa s (batrana Europa o acintita cu ochii la noi #), inventa
o noua limba romaneasca (Arune Pumnul, Heliade Radulescu)
aceiasi voinfa de crealie si de monumental se intalneste si in opera
enciclopedistilor din secolul XIX romanesc. Este, de fapt, singurul
moment istorie and traditia enciclopedica coincide perfect cu misiunea
si programul pe care si-1 impune Romania moderna. Au fost
si mai inainte enciclopedisti, si chiar cel mai genial dintre ei, Cantemir;
au fost si dupa a doua jumatate a secolului dar niciodata n'au
cunoscut aceasta perfecta coincidenla cu 0 nevoile zilei )), niciodata
n'au avut inapoia lor totala aderen0 a elitelor si a tineretului.
S'a spus mai tarziu despre aceasta sete de monumental si megalomanie
programatica ci s'a spus cu mult talent ca era o simpla
u maimu/areala a Europei*. Cred ca e o judecata pripita ; oamenii
aceia voiau sa intreacd Europa, ei se simleau o zorile unei noi umanitali
s, incepeau o un nou ev )). Oamenii Renasterii nu aveau constiima
ca maimuIaresc antichitatea ci ca o restaureaza ; demnitatea lor
umana le spunea ca pot egala modèlele clasicitaIii. Din nefericire,
o Renasterea # noastra a fost mai pucin norocoasa ; umanismul nostru
(descoperirea limbii latine, caci pe cea greaca o cunosteam mai mult
sau mai puIin aproximativ prin clascalii fanariqi) s'a transformat
prea repede In filologie si istorie, ca sa ne aparam latinitatea si drepturile
istorice; orice valoare lating pe care o descopeream, o tranformam
in instrument de lupta si de afirmare, niciodata In obiect de