FISA DISCIPLINEI - Universitatea Spiru Haret

5. Axa - element esential in controlul campului compozitional cu principalele sale valeri:
vectoriala directionala, ordonatoare - corelativa, dominatoare, separativa; corelatia
axa - simetrie, asimetrie; arhetipulliniar: liniar, curb, mixt.
6. Cinetismul in campul ambiental interior si exterior (campul comportamental sau
"scintigrama miscarilor intr-un spatiu datil); corelarea forma - echipare - mobilare ­
miscare; interventia timpului ca a patra caracteristica esentiala a spatiului alaturi de
tridimensionalitatea ambientala.
7. Tipologii ambientale interioare In functie de deschiderea SI inchiderea spatiului:
inchise, deschise, acoperite.
8. Ambientul interior si exterior. Corelatia necesitate - functie - forma construita.
9. Ambientul interior - exterior in diversele programe: locuinta, social - cultural, educatie,
invatamant, sanatate, recreere - diatractie - divertisment, etc.
10. Incursiune in stilurile arhitecturii interiorului de la antichitate (Egipt, Grecia, Roma),
trecand prin Renastere, Neoclasicism, Romantism, Eclectism, Art Nuveau
(Secesion) - Arta 1900, Art Deco, Bauhaus,
11. Futurism, Constructivism, Arhitectura sfarsitului sec.XX, inceputul sec.XXI.
IX. Teme seminar
X. Teme laborator
XI Teme practice
Echipare - mobilare ambientaHi intr-un spatiu arhitectural dat
-Tehnica de lucru la alegere.
-Piese scrise: - comentariu critic asupra spatiului studiat
Studiul spatiului arhitectural interior
-Transpunerea intr-un desen finisat ar trei schite perspective la nivelul ochiului, ascendente sau
descendente (format A4)
- piesa scrisa - comentariu critic (+;-) asupra spatiului vizitat
Spatiul arhitectural interior
-Tehnici de lucru: creioane colorate, acuarela, tempera, tehnici mixte.
Camera pentru copii
-Tehnica de lucru la alegere (format A3)
Remodelarea spatiului existent - Reportaj grafic - notatii spatiale
-Tehnici de lucru la alegere. (format A3)
Studiul ambientului - Relatia interior - exterior
-Comentariu scris in care vor fi analizate principiiIe compozitionale ce stau la baza studiului.
-Traseul arhetipal ordonator al planurilor verticale si orizontale (patratul, cercul, diagonala,
tehnica de lucru, la alegere
-Macheta
XII. Proiecte J
xm. Forma de evaluare
Examen
XIV. Bibliografie
Colocviu
Verificare pe
parcurs
Lucrari
practice
Laborator

IXXIII. Forma de evaluare
Verificare pe Lucrari
Examen Colocviu
Laborator Proiecte
parcurs practice
x
XIV. Bibliografie
I. I Obligatorie minimala
Obiectul arhitecturii
Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010
Peter Zumthor - Atmospheres, Birkhauser, 2006
Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy
Editions 1980
Compozitie
Pierre von Meiss - De la forme au Iieu-Une introduction a letude de I'architecture, Presses
polytechniques et universitaires romandes, 1993
Locul
Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy
Editions 1980
Structura
Andrew W Charleson "Structure as Architecture" , Elsevier, 2005
Desenul de Arhitectura
Architects' Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith
Elsevier,2008
Arhitectura fragila
Juhani Pallasmaa Hapticity and Time - Notes on fragile architecture
http://iris. nyit.edu/-rcodylThesis/Readings/Pallasmaa%20­
%20Hapticity%20and%20Time.pdf
2. I Suplimentara
Read-write acts of drawing, or - the economy of treasure hunting: Gabriela Goldschmidt
http://www.lboro.ac.uk/departments/sota/tracey/somag/gabi.ht
The act of sketching in learning and teaching the design of environments: a total skill for
complex expression: Richard Hare
http://WWW.lboro.ac.Uk/departments/sota/traCey/edu/hare.htmI
DraWing as a means to design reasoning
Do, E. and M. D. Gross -Artificial Intelligence in Design '96 Workshop on Visual
Representation, Reasoning and Interaction in Design, Palo Alto, CA.1996
design machine group University of Washington Seattle WA USA 98195-5720
htto:l/deots.washinaton. edu/dmachine
[TI Facultativa
xv. Metode didactice
Predare: prelegeri insotite de suport de curs Power Point.
Examinare: Examen scris
Data
Titular disciplina: lect.dr. arh Ana Maria Harit

I.
FISA DISCIPLINEI
UNIVERSITATEA SPIRUHARET
FACULTATEA Arhitectura
DOMENIUL DE LICENTA Arhitectura
SPECIALIZAREA Arhitectura
Anul universitar 2010-2011
Forma de invatamant
II.
Invataman de zi
DENUMIRE DISCIPLINA STRUCTURI DIN LEMN METAL SI BETON ARMAT I
Anexa
III.
I'-C_o_d_u_l_d_is_c..... ip_h_·n_e_i
IV.
I_D_T_D _
Statut disciplina
V Structura d' lSClpJ . rmara
( numar are)
Facultativa
Semestrul Curs Seminar Laborator Lucrari practice Proiecte
(nr.ore/sapt. (nr.ore/sapt. (nr.ore/sapt. (nr.ore/sapt. (nr.ore/sapt.
si total si total si total si total si total
nr.ore/sem.) nr.ore/sem.) nr.ore/sem.) nr.ore/sem.) nr.ore/sem.)
I 2/28 - - - -
II
VI.
- -
Numar credite
2
- -
VII. Obiectivele disciplinei
• cunoasterea modului de comportare a structurilor constructiilor sub actiunea diverselor solicitari
verticale si orizontale ce pot actiona cu 0
exploatare a unei constructii,
intensitate semnificativa, pe perioada de existenta si
• cunoasterea comportarii, rolului si particularitatilor diverselor tipuri de structuri, ca baza pentru
insusirea de catre studentii arhitecti a principiilor de conformare si alcatuire, strict necesare in relatia
de colaborare cu inginerii structuristi, in vederea alegerii, impreuna cu acestia, a sistemului structural
adecvat unei anumite constructii, conform conceptiei arhitecturale,
insusirea, pe baza unei fundamentari stiintifiee, a prineipiilor si metodelor de determinare simplifieata,
eu un nivel aeeeptabil de aproximare, a starii de solieitare si de deformatie a strueturilor, pentru
predimensionarea rapida si optima a seetiunilor elementelor, in vederea realizarii eoordonarii
arhiteetural-strueturale a proieetului.
VIII. Continut tematic Nrore
1. Notiuni recapitulative
2
• Caracteristici geometrice ale sectiunilor.
• Modulul de elasticitate al materialului.
• Eforturi sectionale, eforturi unitare.
2. Notiuni generale privind calculul structurilor
• Modelarea (schematizarea) pentru calcul a structurilor.
• Conditii de determinare/nedeterminare statica a structurilor.
• Clasificarea structurilor plane dupa forma si mod de alcatuire.

5. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - 5tructuri static nedeterminate - Editura
Conspress Bucuresti, 2005
6. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- 5tructuri static nedeterminate ­
Editura Matrix Rom, 2003
7. Gabor, L., Albota, E., Zanfir. M., Rnache, R. - Statica Constructiilor - Aplicatii - Editura
ConspresS Bucuresti, 2003
8.. Vlad, I., Macavei, F!. - Calculul sistemelor structurale la actiuni statice, vo!.I, Editura
Tehnica, 2002
9. Pavel, c., Petre, D. - Aplicatii si probleme de statica constructiilor si beton armat, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
2. I Suplimentara
10.Rautu, 5., Banut, V. - Statica constructiilor - Culegere de probleme, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1969
[}] Facultativa
XV. Metode didactice
Predare • cursuri privind caracteristicile geometrice ale sectiunilor
elementelor structurale,
• cursuri privind schematizarea, din considerente de calcul, a
structurilor (modelarea materialelor, a elementelor structurale si a
incarcarilor),
• cursuri privind determinarea starii de eforturi si deformatii in
structurile elastice:
- static determinate,
- static nedeterminate.
• aplicatii ale cunostintelor teoretice predate.
Examinare • examen scris, avand ca scop verificarea cunostintelor obtinute
• evaluarea periodica a aplicatiilor (Iucrari si proiecte)

xv
Metade didactice (clasice/maderne)
Prelegeri /,
I
Titular disciplina
Canf. Dr. Ar. . Sarin MINGHIAT

14. ALTE UTI LITATI
14.1. Diverse utilitati oferite de acest program. 2
IX. Forma de evaluare
Examen Colocviu Verificare pe Lucrari Laborator Proiecte
parcurs practice
x - X - - -
x BObr fi
I lO2:ra Ie
Obligatorie minimala
Autodesk Viz 2008 - Tutorials.
Suplimentara
3D Studio Max 2.5: aplicatii
Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000.
3D Studio Max 3 : fundamente
Peterson Michael Todd / Bufu, lonel Valentin, Editura Teora 200l.
3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.
--
Titular curs
Conf. dr. arh. Constantin Rusu