Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale AID Alba Iulia - Cjalba

cum este Alba Iulia, chiar și pentru cei care nu trebuie să întrețină familii foarte numeroase, ci
familii cu câte unul sau doi copii: “Depinde de locul de muncă pe care îl găsești, pentru că altfel,
indiferent câte calificări ai, dacă ai copii mulți nu poți să ai grijă de ei cu 600 de lei pe lună,
salariul pe care îl poți acum lua”. Există scepticism în a găsi un loc de muncă suficient de bine
plătit care să asigure o șansă în cadrul programului “Prima casă”, sau cel puțin garanția că pot
plăti o chirie pe termen lung.
Educația
În situații în care deși locuiesc în gazdă sau chirie, nu au un loc stabil de muncă și au venituri
foarte mici, părinții romi au o preocupare constantă pentru viitorul copiilor, fiind conștienți de
importanța educației în viețile acestora. Relația pe care copiii romi o au cu ceilalți copii este
urmărită atent de către mame ‐ “cum se împacă cu ceilalți români” sau cum sunt apreciați de
profesori: “Copiii noștri se înțeleg bine cu ceilalți și chiar au note bune, profesorii îi iubesc și nu îi
discriminează”. Grădinița însă pare să nu fie considerată suficient de importantă pentru a face
un sacrificiu financiar: “La grădiniță nu îi dăm că nu sunt posibilități”.
O mare parte dintre romii adulți nu au studiile finalizate sau sunt analfabeți. Primăria a
creat un program special pentru a‐i determina să meargă la şcoală în cadrul programului „A
doua şansă”: cei care erau beneficiari ai Legii venitului minim garantat erau obligați să meargă
la şcoală în loc să presteze zilele obligatorii de muncă. Potrivit consilierului pe probleme de romi
de la Primărie, după o campanie de mediatizare a programului în comunitate, s‐au înscris 260
de persoane, dar la deschiderea programului s‐au prezentat doar 7 persoane.
Există însă și cazuri de copii care nu au urmat niciodată școala sau care au întrerupt
frecventarea școlii din cauza deciziilor părinților. Un exemplu concret este al unui copil rom
crescut până la vârsta de 9 ani în cadrul sistemului DGASPC, la un asistent maternal, care
mergea la școală și avea rezultate mulțumitoare. La 9 ani, DGASPC a redat copilul familiei
naturale. Potrivit unui manager de caz, copilul a abandonat imediat școala și a preluat
mentalitatea familiei: „tot ce am investit în el 9 ani am pierdut (s‐a risipit) în câteva săptămâni”.
Potrivit consilierului pe probleme de romi, unii copiii nu merg la şcoală în afara comunității
deoarece părinții spun că nu au bani pentru rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, pentru
pachețel şi atunci preferă să îi țină acasă. Pentru a răspunde acestei probleme Primăria a vrut să
facă un Centru educațional multifuncțional (grădiniță şi şcoală) în comunitatea romilor, dar
adulții romi nu au acceptat ideea, pentru că au considerat că intenția este, de fapt, de a închide
comunitatea romă și de a o izola de români.
Școala este importantă pentru cei intervievați, cu toate că: “Poți să stai și cu diplomele
să nu‐ți găsești de lucru. Este important să ai un loc de muncă după ce ai făcut școala, asta e de
fapt principala problemă”. Observarea cazurilor în care școala eșuează să asigure un loc de
muncă atrage o părere negativă privind utilitatea educației aprofundate, fiind considerate mai
importante cunoștințele de bază: “Când eşti copil e bine să înveți să citeşti şi să socoteşti dar
după aceea înveți o meserie şi te abați. După aceea contează să fii meseriaş că acum se caută
meserii la munca de jos. Pe vremea asta degeaba mai faci şcoală că sunt unii în şomaj şi cu
şcoală”.
Ocuparea
Potrivit consilierului pe probleme de romi angajat la Primăria Alba Iulia, mulți dintre romi se
complac în situația de a sta acasă, fără loc de muncă, întrucât sunt ocrotiți de lege şi primesc
diferite tipuri de prestații sociale. Dintre cei care sunt apți de muncă şi au un venit mediu
garantat, nu toți vin la Primărie să presteze orele obligatorii de muncă. Unii dintre romii din
comunitate mai muncesc cu ziua pentru a‐şi suplimenta veniturile.
27