Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale AID Alba Iulia - Cjalba
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale AID Alba Iulia - Cjalba
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale AID Alba Iulia - Cjalba
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
5 Diagnosticul social al grupelor vulnerabile prioritare din Orașul<br />
Teiuș<br />
5.1 Copii cu dizabilități<br />
“O societate este puternică atunci când are grijă <strong>de</strong> cei care sunt cei mai vulnerabili, <strong>de</strong><br />
persoanele aflate la mare risc”.<br />
Situația financiară<br />
Veniturile familiilor care au copii cu dizabilități sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> reduse, în special în perioada<br />
actuală <strong>de</strong> criză economică, care presupune inclusiv situații în care părinții sunt disponibilizați.<br />
Deseori, veniturile din gospodăriei constau în diferite forme <strong>de</strong> ajutor social. Pentru familiile<br />
care primesc sprijin financiar sau prin bunuri din partea altor ru<strong>de</strong> (bunicii copiilor cu<br />
dizabilități, ru<strong>de</strong> plecate în străinătate), este în general mai ușor să suporte cheltuielile aferente<br />
dizabilității, care solicită în mod curent resurse financiare mai ridicate <strong>de</strong>cât pentru un copil fără<br />
probleme.<br />
Multe familii se bazează însă pe rezultatele propriilor eforturi, veniturile din terțe surse<br />
fiind sporadice: “Soțul are un venit <strong>de</strong> 600 lei plus tichetele <strong>de</strong> masă, și eu salariul <strong>de</strong> asistent<br />
personal... iar acum salariul <strong>de</strong> asistent personal sca<strong>de</strong> foarte mult”.<br />
Dificultăți în îngrijire<br />
În afara ajutorului financiar, familiile copiilor cu dizabilități resimt nevoie <strong>de</strong> un sprijin în<br />
procesul zilnic <strong>de</strong> îngrijire:“Nu am nici un fel <strong>de</strong> ajutor din partea altcuiva!”; “Trebuie să mă duc<br />
după ea peste tot, și la școală”. Este nevoie inclusiv <strong>de</strong> soluții pentru ca părinții să poată să aibă<br />
un timp <strong>de</strong> respiro, fie pentru a‐și recupera energia sau pentru a se ocupa <strong>de</strong> alte probleme: “Ar<br />
fi nevoie <strong>de</strong> un centru un<strong>de</strong> să îl mai pot lăsa”.<br />
Potrivit Primăriei Teiuș, în 2009 au fost 27 asistenți personali, iar suma cheltuită pentru<br />
salariile acestora a fost <strong>de</strong> 329587 lei.<br />
Relațiile cu comunitatea<br />
A fost semnalată tendința <strong>de</strong> ignorare a problematicii la nivel comunitar și nevoia unui mai<br />
mare accent pe integrarea socială a persoanelor cu dizabilități: “Trebuie să‐l scot în societate,<br />
nu trebuie să stea ascuns în casă. Dacă îl lași acolo ascuns, ascuns rămâne, nu faci nimic, pentru<br />
că și ei trebuie să trăiască cumva! E un om, trebuie ajutat, mai ales dacă e cu handicap!”.<br />
Servicii <strong>sociale</strong><br />
Pentru că în orașul Teiuș nu există servicii <strong>sociale</strong> <strong>de</strong>stinate persoanelor cu dizabilități, familiile<br />
apelează la centrele funcționale din vecinătate, în principal la cele din reședința <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ț: “În<br />
orașele mici nu ai un<strong>de</strong> și ce să faci cu o persoană cu dizabilități; am mers la centrul Ansberg din<br />
<strong>Alba</strong> <strong>Iulia</strong> <strong>de</strong> două ori pe săptămână. Marțea și joia îl duceam dimineața la 8 și la 12 îl luam.<br />
Centrul avea un microbuz dar acum nu îl mai are și acum nu mai e nici un fel <strong>de</strong> transport, nici<br />
chiar dacă părinții ar plăti ceva”.<br />
Probleme semnalate <strong>de</strong> aparținătorii copiilor cu dizabilități din Orașul Teiuș<br />
Lipsa unor centre pentru copii cu dizabilități, sau a facilităților <strong>de</strong> transport până în centre <strong>de</strong>ja<br />
existente;<br />
51