Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale AID Alba Iulia - Cjalba

Gruparea cazurilor pentru fiecare îngrijitoare într‐un perimetru geografic mai restrâns, pentru
evitarea drumurilor lungi între cazuri. Eventual, ar fi necesar un mijloc de transport pentru a
ajunge la beneficiarii care locuiesc cel mai departe.
Vârstnicii instituționalizați ‐ Căminul pentru persoane vârstnice din Sebeș
Căminul pentru persoane vârstnice din Sebeș funcționează din 1963, capacitatea lui fiind de 40
de locuri (în prezent, un loc nu este ocupat). Personalul constă din 29 de persoane: director,
contabil șef, medic, asistent medical, asistent social, 6 îngrijitoare, alt personal administrativ și
paznicul de noapte. Rolul asistentului social este în principal cel de mediator între vârstnici dar
și în soluționarea problemelor legate de pensie sau proprietăți.
Evaluarea potențialilor beneficiari de către SPAS Sebeș se face conform grilei de
evaluare (Legea 17) și a anchetei sociale; viitorul beneficiar trebuie să fie independent.
Contribuția vârstnicilor este de 60% din pensie.
Beneficiarii sunt în general foarte multumiți de modul în care sunt îngrijiți, de mâncare și
condițiile de trai, și se simt foarte protejați în instituție. În general, motivele pentru care au fost
interesați de înscriere sunt singurătatea, dorința de a trăi într‐un colectiv alături de alți oameni
și faptul că odată ajunși în cămin au o anumită stare de securitate și siguranță a modului în care
își vor petrece zilele, departe de stresul zilnic legat de viața cotidiană de acasă: “Eu posibilitate
mai bună și trai mai bun ca aici nu am găsit nicări”.
În general, relația cu familia este foarte rară, dar vârstnicii mai păstrează legătura cu unii
membrii ai familiei, uneori mai sunt vizitați de copii, de alte rude sau cunoștințe. Lipsa acestor
contacte se compensează însă cu socializarea făcută în cadrul instituției, cu membrii
personalului sau cu alți vârstnici. Relația cu angajații căminului și cu medicii (medicul din cămin
și medicul de familie) este declarată a fi foarte bună.
“În timpul liber mai mergem la piață, citim, ne plimbăm în oraș, stăm la umbră sau
facem excursii organizate... dimineața îmi fac patul și după aia nu mai fac nimic, am facut
destule”. În general, cititul este o activitate răspândită, dar unii practică și grădinăritul sau
pictura.
La nivel de personal, în cămin există o evidentă duplicare a responsabilităților mai
multor profesioniști. Medicul instituției îngrijește cele 39 de persoane fără a le putea însă
elibera bilete de trimitere sau rețete, motiv pentru care vârstnicii sunt înscriși și la un medic de
familie pe care îl vizitează în oraș. În caz de urgență, cazurile grave sunt trimise la spital, sau se
fac solicitări medicului de familie care eliberează trimiteri pentru medicul specialist. Medicul nu
are așadar alte atribuții decât controlul clinic periodic și eventualele boli acute survenite; însă
este practic izolat în sistem, neputând trimite bolnavii la spital sau la anchete medicale
specializate. Asistentul social are un rol clar definit, dar încărcătura de muncă și normarea ar
trebui mai bine definite la nivelul SPAS.
4.4 Romi
Educația
“Prima și cea mai importantă problemă este educația. De aici apar și problemele de sănătate,
de aici și traiul precar”.
Frecventarea și absolvirea școlii este o etapă a dezvoltării personale care nu a fost îndeplinită
de toate persoanele rome de vârstă adultă din Sebeș. Cei care nu au fost la școală sau care au
abandonat studiul, au făcut‐o în special datorită:
43