You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. <strong>Testemiţanu</strong>”<br />
Asociaţia Medicilor Promoţiei 1982<br />
<strong>Ion</strong> MEREUŢĂ<br />
<strong>Ion</strong> CUVŞINOV<br />
PRIN TUMULTUL ANILOR<br />
NE FÃURIM ISTORIA...<br />
Cronica întîlnirii jubiliare a absolvenţilor<br />
Facultăţii Curative a Institutului de Stat<br />
de Medicină din Chişinău, promoţia 1982<br />
Chişinău, 2007<br />
<strong>Ion</strong> ARTENI<br />
Mihai ŢURCANU
CZU<br />
Această lucrare reprezintă un popas în timp a întîlnirii jubiliare a<br />
absolvenţilor ISM din Chişinău, promoţia 1982, la 25 ani.<br />
Sunt evidenţiate clipele emoţionale ale întîlnirii - 20 ani, apoi este<br />
redat Chişinăul - oraşul tinereţii şi, evident, file din galeria foto<br />
studenţească.<br />
Esenţa acestei lucrări este veşnica chemare a ALMA MATER de<br />
a învăţa şi a dărui sănătate oamenilor... Medicii promoţiei 1982,<br />
făuresc istoria...<br />
Descrierea CIP a Camerei de înregistrare<br />
© <strong>Ion</strong> Mereuţă, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, <strong>Ion</strong> Arteni, Mihai Ţurcan<br />
© USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”,<br />
Asociaţia Medicilor Promoţiei 1982<br />
2
CUPRINS<br />
Capitolul I.<br />
Cronica întîlnirii jubiliare – 20 de ani<br />
a absolvenţilor facultăţii curative, promoţia 1982<br />
(14 septembrie 2002)<br />
Pregătirea întîlnirii jubiliare...................................5<br />
Întîlnirea propriu-zisă..........................................8<br />
Capitolul II.<br />
Chişinău – oraşul tinereţii noastre<br />
Aspecte istorice......................................................30<br />
Chişinăul astăzi......................................................37<br />
Chişinăul în amintirea unui coleg.........................55<br />
File din galeria foto a amintirilor studenţeşti............58<br />
Capitolul III.<br />
Epigrame pentru colegi şi cei apropiaţi<br />
de Mihai Ţurcanu.....................................................86<br />
3
Dragă coleg(ă),<br />
Îţi revin în memorie anii tinereţii?<br />
Îţi aduci aminte de clipele fericite petrecute cu colegii tăi din<br />
anii studenţiei, de emoţiile din zilele examenelor, de dezamăgirea<br />
primului insucces?<br />
Deci, dacă vrei să te întâlneşti cu prietenii şi colegii din acei<br />
ani, să împărtăşeşti cu ei înţelepciunea şi practica vieţii, să te<br />
întorci în atmosfera irepetabililor ani ai studenţiei, să revezi<br />
auditoriile între pereţii cărora ai însuşit arta lecuirii sau dormitai<br />
după un serviciu de noapte şi erai trezit în timpul apelului de<br />
către grozavul şef al grupei, de succesele examenelor de la care<br />
ieşeai mândru de răspunsul corect sau insuccesul după care ieşeai<br />
cu capul plecat, însă totdeauna cu speranţă şi încredere în forţele<br />
proprii, Comitetul Organizatoric al întâlnirii absolvenţilor anului<br />
1982 vă invită la 15 septembrie 2007 în Universitatea natală<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”.<br />
Amintirile, discuţiile plăcute cu prietenii, colegii îţi vor fi izvor<br />
de energie încă pentru mulţi ani.<br />
Te aşteptăm, dragă coleg(ă).<br />
Să ne însoţească Bunul Dumnezeu,<br />
colegialitatea, bucuria şi fericirea!<br />
Comitetul Organizatoric<br />
4
CAPITOLUL I.<br />
Cronica întîlnirii jubiliare – 20 de ani<br />
a absolvenţilor facultăţii curative, promoţia 1982<br />
(14 septembrie 2002)<br />
Pregătirea întîlnirii jubiliare<br />
La începutul anului 2002, 15 ianuarie, la iniţiativa unor activişti, colegi,<br />
absolvenţi ai ISM din Chisinau, facultatea curativă, promoţia anului 1982<br />
a fost creat grupul de iniţiativă sub preşedinţia profesorului universitar <strong>Ion</strong><br />
Mereuţă. Grupul de iniţiativă, formîndu-se în următoarea componenţă:<br />
<strong>Ion</strong> Mereuţă, Nicolae Capros, Anatol Serbenco, Valentin Tatian, <strong>Ion</strong><br />
Cuvşinov, <strong>Ion</strong> Arteni, Iurii Moscalu, Alexandru Cornogolub, Alexandru<br />
Gherman. În luna ianuarie au avut loc două şedinţe a Grupului de iniţiativă,<br />
care la 14.01.2002 a decis prin vot formarea Comitetului Organizatoric:<br />
Preşedinte – <strong>Ion</strong> Mereuţă, Chişinău, Universitatea de Medicină şi Farmacie<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Institutul Oncologic; Vice-Preşedinte – I. Prisăcari,<br />
Râşcani, ; Vice-Preşedinte – I. Şevciuc, UTAG, Comrat, Direcţia Sănătăţii;<br />
Casier-responsabil – V. Tatian, Chişinău, IOM, Policlinica; Casieri –<br />
Iu. Moscalu, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”, SCR, secţia Gastrologie;<br />
A. Moruz, Chişinău, Spitalul de Copii “E. Coţaga”; Secretari – I. Arteni,<br />
Chişinău, Departamentul Sănătăţii; A. Nemirenco, Chişinău, USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”; Membrii comitetului: A. Serbenco, Chişinău, USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Spitalul Municipal nr.1, Clinica Obstetrică şi<br />
Ginecologie; Gr. Zapuhlâh, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>, Centrul<br />
Neurochirurgie şi Neurologie, Catedra Neurochirurgie; V. Moşin,<br />
Chişinău, Centrul Mamei şi Copilului;A. Gavriliuc, Chişinău, USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Spitalul Municipal nr.2, Catedra Terapie; I. Cuvşinov,<br />
Chişinău, Centrul de Medicină Legală; V. Cernat, Chişinău, IOM,<br />
Policlinica; V. Cazacov, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”, SCR,<br />
Catedra Chirurgie; O. Pulbere, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”,<br />
Spitalul Clinic Republican de Traumatologie; A. Gherman, Chişinău,<br />
Centrul Republican de Transfuzie; E. Evtodiev, Chişinău, Centrul<br />
Neurologic; M. Ouş, Chişinău, SCR; V. Pascari, Edineţ, CEVM;<br />
M. Lîsîi, Bălţi, SCR nr.2; B. Untu, Chişinău, Centrul Medical Privat<br />
5
“IREN-MARC ”; A. Cornogolob, Chişinău, Spitalul Municipal nr.1;<br />
N. Caproş, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Spitalul Republican de<br />
Traumatologie; Iu. Crasiuc, Ungheni, Direcţia Sănătăţii; T. Bilici, Chişinău,<br />
Direcţia Medicală a Penitenciarelor a MAI al RM; R. Chitic, Bender,<br />
Şcoala Medicală; B. Spânu, Cahul, Direcţia Sănătăţii; V. Gasnaş, Business<br />
Farmaceutic; P. Dutca, SA “Parcul de autobuze nr.1”, Chişinău;<br />
V. Bodianu, Ministerul Apărării;<br />
Pe parcursul lunii februarie Comitetul organizatoric a avut două şedinţe,<br />
la care s-a structurat Programul-invitaţie a întîlnirii jubiliare. S-a adoptat<br />
“adresarea către coleg”, “către profesor”, “ancheta participantului”. La aceste<br />
întîlniri s-a încercat de a primi decizia în privinţa finanţării întîlnirii jubiliare.<br />
La 8 martie 2002 la şedinţa Comitetului organizatoric, care a avut<br />
loc la catedra oncologie, în incinta Institutului Oncologic din Moldova<br />
s-a decis prin consens că întîlnirea jubiliară va avea loc la 14 septembrie<br />
2002. S-a adoptat Programul întîlnirii:<br />
1. Înregistrarea 10.00 — 11.00<br />
2. Vizitarea muzeului universitar 11.00 — 11.30<br />
3. Fotografierea 11.30 — 12.00<br />
4. Adunarea festivă împreună cu foştii profesori universitari<br />
12.00—16.00<br />
5. Depunerea coroanelor de flori la:<br />
• monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt<br />
• mormîntul savantului Nicolae <strong>Testemiţanu</strong> (Cimitirul Armenesc)<br />
• mormintele profesorilor 16.30 — 17.00<br />
6. Serata de întîlnire cu colegii 17.30<br />
S-a votat şi s-a adoptat proiectul programului-invitaţie n întregime.<br />
Tot la această şedinţă s-a decis taxa şi managementul finanţării întîlnirii<br />
jubiliare. În luna aprilie au avut loc deasemenea două întîlniri a Comitetului<br />
organizatoric. Au fost primite de la tipografie programele-invitaţie a<br />
colegilor şi programele-invitaţie a profesorilor la întîlnire. S-a decis<br />
difuzarea invitaţiilor prin intermediul curierilor Ministerului Sănătăţii,<br />
colegilor din teritoriu, informaţii prin telefon. S-a adoptat un program<br />
special de informare a colegilor prin scrisori, telefon, ziare, e-mail, etc.<br />
6
Au fost desemnaţi<br />
responsabilii pentru toate<br />
mecanismele realizării<br />
programelor. Au fost<br />
desemnaţi casierii<br />
responsabili – Valentin<br />
Tatian, Iurii Moscalu,<br />
Anatolii Moruz. S-au<br />
stabilit mecanismele de<br />
colectare financiară.<br />
Deasemenea au fost desemnaţi secretarii responsabili – <strong>Ion</strong> Arteni, Ala<br />
(Şvet) Nemirenco.<br />
La şedinta din 3 mai s-au găsit unele elemente de eficacitate managerială<br />
a procesului de realizare a întîlnirii jubiliare. S-au stabilit metodele de<br />
informare a colegilor din străinătate. Tot în luna mai a avut loc şedinţa<br />
comitetului organizatoric la care s-a încercat de a stabili lista invitaţilor din<br />
ştiinţă, cultură, etc. S-a determinat numărul şi lista concretă a invitaţilor:<br />
decani, prodecani, profesori universitari (la solicitarea şi sondajul colegilor).<br />
S-a stabilit comisia pentru organizarea seratei întîlnirii sub<br />
responsabilitatea conferenţiarului universitar, Nicolae Capros. La şedinţa<br />
din 20 mai s-a stabilit tot devizul de cheltuieli a întîlnirii, atît organizatoric<br />
cît şi a seratei: masa, meniul, muzica, artiştii, etc. S-a stabilit că serata va<br />
fi petrecută în incinta restaurantului “Struguraş”, Motel, or. Chişinău.<br />
Executor a fost desemnat dr. Valentin Tatian.<br />
La şedinţa din iulie<br />
s-a stabilit procedura<br />
întîlnirii, cadoul din partea<br />
promoţiei 1982 a<br />
Universităţii de Stat de<br />
Medicină şi Farmacie<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>” – o<br />
Vază cu înălţimea de cca<br />
1m cu inscripţia “Almei<br />
Mater”.<br />
7
În luna august şedinţa Comitetului organizatoric a avut loc în incinta<br />
Universităţii. S-a efectuat controlul deciziilor şi s-a stabilit în ansamblu,<br />
sistemic desfăşurarea întîlnirii.<br />
De asemenea, au fost numiţi responsabilii pentru fiecare etapă a<br />
întîlnirii – înregistrare, pregătirea sălii, florile, cadourile, întîlnirea oaspeţilor,<br />
raporturile, hrana, etc. S-a stabilit<br />
necesitatea informării colegilor<br />
prin televiziune şi în ziare.<br />
Televiziunea Nationala a informat<br />
în cadrul emisiunii “Ştirile serii”<br />
despre întîlnirea jubiliară a<br />
promoţiei ‘82, în incinta USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, la 14<br />
septembrie, începînd cu orele<br />
10.00. Deasemeni a fost publicată<br />
înştiinţarea şi în ziare.<br />
Întîlnirea propriu-zisă<br />
14 septembrie 2002, orele 10.00, în faţa USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”<br />
au început să se adune foştii colegi… Veneau unul după altul femei şi<br />
bărbaţi, unul mai frumos ca altul… Emoţiile colegilor, emoţii în atmosferă,<br />
zîmbet şi entuziasm studenţesc. Dialoguri, monologuri în grup, grupări<br />
mai mari şi mai mici. Încetul cu încetul se apropiau şi dascălii noştri,<br />
prodecanii, profesorii<br />
universitari, colegi,<br />
activişti de comsomol,<br />
de sindicate, etc.<br />
În holul Universităţii<br />
se înregistrează colegii,<br />
participanţi la întîlnirea<br />
jubiliară. S-au înregistrat<br />
între orele 10.00-12.00<br />
la 14.09.2002 următorii<br />
colegi:<br />
8
Nr.<br />
d/o<br />
Numele,<br />
prenumele<br />
Funcţia Locul de muncă<br />
1<br />
Zadonscaia<br />
Ludmila<br />
medic-oculist<br />
clinică particulară<br />
(or. Chişinău)<br />
2 Moscalu Iurii<br />
asistent Catedra<br />
Boli Interne nr.4<br />
SCR<br />
3 Gavriliuc Alexandru<br />
asistent Catedra<br />
Boli Interne nr. 2<br />
Spitalul clinic<br />
municipal nr. 2<br />
4 Gumeza Victoria medic-oftalmolog<br />
ATM, centru<br />
(Chişinău)<br />
5 Stratan Valentina<br />
obstetricianginecolog<br />
Călăraşi<br />
6 Ochişanu Vasile T. infecţionist Căuşeni<br />
7 Motruc Alexandru internist Căuşeni<br />
8 Nadvirneak Sergiu neurolog Spitalul MAI<br />
9 Cernev Pavel neurolog Vulcăneşti<br />
10 Prisăcaru Nina medic de familie Rîşcani<br />
11 Prisăcaru <strong>Ion</strong> chirurg Rîşcani<br />
12 Cernean Stelian medic de urgenţă Ştefan-Vodă<br />
13 Antohi Nicolae<br />
şef Catedra<br />
Chirurgie Plastica<br />
UMF Bucureşti<br />
14 Cojocaru S.I. medic-chirurg Huşi, România<br />
15 Pegza <strong>Ion</strong><br />
anesteziologreanimatolog<br />
Floreşti<br />
16 Capros Nicolae<br />
conferentiar<br />
Catedra<br />
Traumatologie<br />
USMF Chişinău<br />
Centrul de<br />
17 Tănase Mihai medic-coordonator Sănătate Bravicea<br />
(Orhei)<br />
18 Rusu Raisa medic-ginecolog Chişinău<br />
19 Cazacov Vladimir<br />
USMF (Catedra<br />
Chirurgie)<br />
SCR<br />
Centrul<br />
20 Cazacov Larisa medic-cardiolog Cardiologic,<br />
Chişinău<br />
21 Vîlcu Alexandru medic-acupunctor<br />
Spitaluk de<br />
Urgenţă, Chişinău<br />
22<br />
Nalivaico-Breahnă<br />
Tatiana<br />
hepatolog Bender<br />
23 Grebeniuc Anatolii<br />
asist. Catedra Boli<br />
Interne (alergolog)<br />
SCR<br />
9
24 Budişteanu Vasilii medic de urgenţă Anenii Noi<br />
25 Mereuţă <strong>Ion</strong><br />
Professor<br />
universitar,<br />
Catedra Oncologie<br />
Spitalul Oncologic<br />
26 Candiba Stelian chirurg<br />
Spitalul “Sf.<br />
Treime”<br />
27 Chiziţcaia Nina<br />
Medicreflexoterapeut<br />
conferentiar, cat.<br />
or. Белая Церковь<br />
(Ucraina)<br />
28 Pulbere Oleg Ortopedie<br />
(traumatolog)<br />
Chişinău<br />
29<br />
Covaliova-Pulbere<br />
Galina<br />
medic-radiolog<br />
Spitalul de urgenţă<br />
30 Erlih Mihail chirurg<br />
vice-director<br />
Spitalul “Sf.<br />
Treime”<br />
31 Arteni <strong>Ion</strong><br />
Departamentul<br />
Sănătăţii<br />
Chişinau<br />
Centrul republican<br />
32 Ita Olga Şef de laborator de transfuzie,<br />
Chişinău<br />
33 Pleşco Ala ginecolog<br />
Cabinet particular,<br />
Chişinău<br />
34 Racu Mihai psihiatru-narcolog Cimişlia<br />
35 Stavila Valeriu medic ATI România<br />
36 Pavelco Grigorii medic de familie<br />
Centrul Sănătate,<br />
Sipoteni<br />
37 Zatrica Natalia<br />
şef sectie, med. de<br />
familie<br />
Policlinica nr.3,<br />
Botanica, Chişinău<br />
38<br />
Guzun-Doruc<br />
Melania<br />
şef de secţie med.<br />
de familie<br />
Centrul Medicilor<br />
de familie nr.6<br />
39 Boţan Veronica endocrinolog<br />
Asociaţia teritorială<br />
Botanica<br />
40 Cuvşinov <strong>Ion</strong> medic-legist<br />
Centrul de med.<br />
legală<br />
41 Cuvşinov Ludmila medic-radiolog Spitalul de urgenţă<br />
42 Moghîldea Mihai chirurg Bender<br />
43 Moghîldea Silvia internist Bender<br />
44 Tauleanu Victor ginecolog Urziceni, România<br />
45 Pascaru Vasile internist Edineţ<br />
46 Stropşa Tatiana ginecolog Chişinău<br />
47 Stepanean Elena manager<br />
Тур. компания<br />
«Москова»<br />
10
48 Mandjii Zinaida<br />
şef policlinică,<br />
dermatolog<br />
Ceadîr-Lunga<br />
49 Spînu Boris chirurg Cahul<br />
50 Budăi Sergiu chirurg Leova<br />
51 Tatian Valentin medic-imagist Institutul Oncologic<br />
52 Moruz Anatol medic-oftamolog<br />
SCR de copii<br />
“Emilian Coţaga”<br />
53 Cocieru Maria vice-director<br />
Departamentul<br />
Sănătăţii Chişinău<br />
Dispensarul<br />
54 Cozac Irina medic<br />
dermatovenerologi<br />
c Tiraspol<br />
55 Cozac Valeriu M. medic ORL<br />
Spitalul orăşănesc<br />
Tiraspol<br />
56 Tonu Maria S.<br />
medic-obstetrician,<br />
ginecolog<br />
Spitalul nr.1,<br />
Chişinău<br />
57 Dutca Petru medic S.A.P.A. nr.1<br />
58 Mititiuc Vasile I. şef sectie Spitalul Feroviar<br />
59 Gasnas Vladimir<br />
Reprezentant<br />
medical<br />
Chişinău<br />
60 Nemerenco Ala director<br />
Clinica universitară<br />
USMF<br />
61 Tcaciuc Leonid medic<br />
Spitalul orăşănesc<br />
Tiraspol<br />
62 Borozan Andrei V. medic-ginecolog<br />
Policlinica nr. 2,<br />
63 Arapu Liuba V. medic-radiolog<br />
64 Borş Maria internist MAI<br />
65 Corolicova Natalia docent<br />
66 Grigore Maria I.<br />
ginecologconsultant<br />
67 Lutişina Svetlana medic-acupunctor<br />
11<br />
Botanica<br />
Spitalul judeţean<br />
Orhei<br />
Catedra de<br />
obstetrică şi<br />
ginecologie, USMF<br />
CMF Orhei<br />
Spitalul “Sf.<br />
Arhanghel Mihail”<br />
68 Gulpe Natalia G. şef maternitate Lipcani<br />
69 Chiric Vasile V. medic-oftamolog Floreşti<br />
70 Slivinscaia Ala medic de familie Soroca<br />
71 Bireman Mihai medic Spitalul de urgenţă<br />
72 Cretu <strong>Ion</strong> medic-anesteziolog Tîrgu-Jiu
73 Dragan Alexandru medic la urgenţă Chişinău<br />
74<br />
Cumiţchi<br />
Veaceslav<br />
chirurg<br />
12<br />
Spitalul<br />
“Arhanghelul<br />
Mihail”<br />
75 Bojic Liubovi <strong>Ion</strong><br />
medic-reflexoterapeut<br />
Spitalul MAI<br />
76 Ermolaeva Ina E. nefrolog SCR<br />
77 Danilo Eugenia L. medic-ginecolog Sîngerei<br />
78 Bîlhac Valeriu<br />
anesteziologreanimatolog<br />
Nisporeni<br />
79<br />
Bejenari-Rusu<br />
Veronica<br />
şef de secţie CCD Buiucani<br />
80 Ouş Mihai Alexei şef-adjunct SCR<br />
81 Ţurcan Mihai medic-ginecolog România, Botoşani<br />
82 Moloşag Vitalie medic-traumatolog<br />
Institutul de<br />
protezare<br />
83<br />
Melnic Blajin<br />
Valentina<br />
medic-coordonator Spitalul din Lipcani<br />
84<br />
Morari-Prisăcari<br />
Valentina<br />
medic de familie com. Varniţa<br />
85<br />
Cornea Gheorghe<br />
<strong>Ion</strong><br />
şef de sectie<br />
Spitalul de<br />
psihiatrie, Orhei<br />
86 Zolotco Irina<br />
şef laborator<br />
investigaţii<br />
biologice<br />
Centrul medicină<br />
legală<br />
87 Birsanu Mihail medic-ginecolog Sp. din Călăraşi<br />
88 Bodrev Valentin medic de urgenţă Chişinău SCMU<br />
89<br />
Velişco Larisa<br />
Nicolai<br />
şef sectie terapie Camenca<br />
90 Velişco Serghei <strong>Ion</strong> medic-terapeut Camenca<br />
91<br />
Vacarciuc <strong>Ion</strong><br />
Gheorghe<br />
traumatolog<br />
Catedra<br />
Traumatologie,<br />
Chişinău<br />
92<br />
Durnea-Muntean<br />
Elena <strong>Ion</strong><br />
medic de familie Bălţi<br />
93 Grigoriev Mihai dermatovenerolog CCD, Buiucani<br />
94<br />
Cecceva-Buzuc<br />
Eugenia<br />
medic şef dermatovenerologie<br />
Tiraspol<br />
95 Groza Svetlana medic de familie Chişinău<br />
96 Cazacov Larisa<br />
şef sectie<br />
diagnostic<br />
Institutul<br />
Cardiologic<br />
97 Feodoraş Larisa colaborator ştiinţific<br />
Institutul de<br />
Cardiologi
98<br />
Gherman<br />
Alexandru<br />
99 Florea Petru Leon<br />
100<br />
101<br />
Florea Maria<br />
Grigore<br />
Bejenaru<br />
Alexandru<br />
vice-director<br />
med. obstetricianginecolog<br />
13<br />
Centrul Republican<br />
de transf. a<br />
sîngelui<br />
Cimişlia<br />
Şef secţie terapie Cimişlia<br />
anesteziolog<br />
reanimate., şef<br />
secţie<br />
Rîşcani<br />
102 Gereghi Sergiu medic-radiolog Străşeni<br />
103 Crasiuc Iurie<br />
director Direcţia<br />
Sănătăţii<br />
Ungheni<br />
104 Bodeanu Vasile<br />
Locotenentcolonel,<br />
medic<br />
Ministerul Apărării<br />
105 Gheorghian Victor<br />
medic de familie,<br />
coordonator<br />
Anenii Noi<br />
106 Guşila Sofia<br />
director staţiunea<br />
judeţeana<br />
medic<br />
Tighina, Căuşeni<br />
107 Guşila Ilie<br />
anesteziolog, şef<br />
secţie<br />
Tigina, Căuşeni<br />
108<br />
Corneva Maria<br />
Petru<br />
medic terapeut<br />
Sanatoriul din<br />
Cahul<br />
109 Gurieva Ludmila medic-oftalmolog Spitalul MAI<br />
110 Cernat Victor<br />
vice-director,<br />
Institutul Oncologic<br />
Chişinău<br />
111<br />
Oleg Alexandru<br />
Mihai<br />
medic gastroenterolog<br />
Cimişlia<br />
112 Liutcenco Elena medic-endoscopist Odesa<br />
113 Bogatu Igor <strong>Ion</strong> locotenent-colonel Odesa<br />
114 Cuştiuc <strong>Ion</strong> medic de familie Leova<br />
115 Celac-Guţu Sofia medic ginecolog<br />
Chişinău NANT,<br />
Buiucani<br />
116<br />
Cotovan Chiril<br />
Vasile<br />
medic anesteziolog<br />
Spitalul judeţean<br />
Orhei<br />
117<br />
Cotovan Eleonora<br />
Vasile<br />
medic de familie CMF, Orhei<br />
118<br />
Cornogolov<br />
Alexandru<br />
medic-anesteziolog<br />
Spitalul nr.1,<br />
Chişinău<br />
119 Alexeev Andrei medic-chirurg Ungheni<br />
120 Untu Boris<br />
director centr.<br />
medical<br />
Chişinău
121 Serbenco Anatol<br />
122<br />
Butuc (Zocan)<br />
Sofia Dumitru<br />
prof. Catedra obst.ginecologie<br />
Mulţi colegi au sosit<br />
direct la masa colegială.<br />
La orele 12.00 toţi<br />
colegii, profesorii s-au<br />
adunat în aula nr.2,<br />
asezîndu-se la o<br />
prelegere ca din timpul<br />
studenţiei, îndeosebi<br />
caracteristică pentru anii<br />
întîi şi doi de studii, cînd<br />
lecţiile le aveam toţi împreună. În sală au fost prezenţi prodecanii – prof. univ.<br />
Dumitru Croitoru, prof. univ. Gheorghe Cazacu, academicianul Gheorghe<br />
Ghidirim, academicianul Boris Melnic, academicianul Vasile Anesteadi,<br />
academicianul, rectorul <strong>Ion</strong> Ababii, medicul, scriitorul <strong>Ion</strong> Cuzuioc.<br />
Adunarea Festivă s-a deschis în ritmurile muzicale ale tinereţii noastre<br />
studenţeşti.<br />
Cuvînt de deschidere a avut d-nul <strong>Ion</strong> Mereuţă, preşedintele<br />
Comitetului Organizatoric, d. h. m., profesor universitar.<br />
Multstimaţi colegi!<br />
Onoraţi dascăli, profesori universitari, academicieni!<br />
Excelenţă dle rector, academician <strong>Ion</strong> Ababii!<br />
Suntem toţi copleşiţi de emoţii… Vreau în numele comitetului<br />
organizatoric al întîlnirii jubiliare a absolvenţilor facultăţilor curative<br />
a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, promoţia anului 1982 să Vă felicit călduros cu<br />
reîntoarcerea la Alma Mater (aplauze furtunoase).<br />
14<br />
USMF<br />
medic de familie CMF Ciocana<br />
123 Dimitrova Stela medic ORL Chişinău<br />
124<br />
Luchina-Manico<br />
Nadejda<br />
medic ginecolog<br />
Anenii Noi<br />
125<br />
Mirgorodschi-<br />
Ceban Aurelia<br />
medic-obstetrician,<br />
ginecolog<br />
Chişinău
S-au depănat deja<br />
20 de ani. Dar nici<br />
tumoltul anilor, nici<br />
neantul uitării, nici<br />
negura vremurilor, nici<br />
schimbările politicoeconomice<br />
nu au şters<br />
din memoria noastră<br />
acele clipe frumoase ale<br />
tinereţii noastre alături<br />
de profesorii noştri dragi, care ne-au adus pe făgaşul medicinii. Unii<br />
dintre Dascălii noştri sunt şi astăzi, la acest popas, alături de noi. Rog<br />
să-i salutăm pe: <strong>Ion</strong> Ababii, academician, rector; Vasile Anesteadi,<br />
academician, rector ISM Chişinau; Gheorghe Ghidirim, academician,<br />
preşedintele Ligii Medicilor; Dumitru Croitoru, prof. univ., prodecan;<br />
Boris Melnic, academician, preşedintele CSA, <strong>Ion</strong> Cuzioc, medic, scriitor.<br />
Cu deosebită plăcere vreau să reamintesc numele celor ce ne-au<br />
fost dascăli: <strong>Ion</strong> Ababii, rector; Petru Galeţchi, vice-rector; Vasile<br />
Anesteadi, fost rector; Andrei Zorchin, fost vice-rector, Dumitru Croitoru,<br />
prodecan, Nicolae Esanu, decan, Victor Jita, histologie; Victor Bulgac,<br />
histologie; Pavel Gusac, histologie; Teodor Lupascu, anatomie; Mihai<br />
Ştefăneţ, anatomie; Vasile Ivanov, chimie; Gheorghe Ivasi, biochimie;<br />
Eugen Floca, biochimie; Profirii Cazac, patofiziologie; Andrei Ierovoi,<br />
patofiziologie; Serghei Rusu, patanatomie; Vasile Curagata, cultura<br />
fizică; V. Corovin, medicina internă, semiologie; Constantin Ţîbîrnă,<br />
chirurgie; Pavel Bîtcă, chirurgie; <strong>Ion</strong> Marin, traumatologie; Gheorghe<br />
Paladi, obstetrică; Diomid Gherman, neurologie; Boris Ianachevici,<br />
neurologie; <strong>Ion</strong> Antohii, ORL; Mircea Revenco, psihiatrie; <strong>Ion</strong><br />
Corcimaru, hematologie; Zinaida Anesteadi, endocrinologie; Constantin<br />
Eţco, medicina socială; N. Gheorghiu, Eva Gudumac, chirurgie<br />
pediatrică; Galina Rusu, boli infecţioase copii; L. Drobinschi, Constantin<br />
Andriuţă, boli infecţioase; Vitalie Beţişor, traumatologie; Stamatin, Eugen<br />
Gladun, obstetrică/ginecologie; Petru Moroz, traumatologie; Dumitru<br />
Lupan, oftalmalogie.<br />
15
Absolvenţ ii<br />
promoţiei anului 1982,<br />
care ulterior au devenit<br />
colaboratori ai USMF:<br />
Capros Nicolae, d. ş. m.,<br />
conferenţiar universitar,<br />
catedra traumatologie;<br />
Capros-Roşca Natalia,<br />
d. ş. m, conferenţiar<br />
universitar, catedra<br />
terapie; Cazacov Vladimir,<br />
d. ş. m., conf. univ., catedra chirurgie; Cornogolob Alexandru,<br />
d. ş. m., catedra anesteziologie, reanimatologie; Corolicov-Erlih Natalia,<br />
d. ş. m, conferentiar universitar, catedra ginecologie; Gavriliuc<br />
Alexandru, directorul Centrului de Testare a manoperilor practice;<br />
Gribiniuc Anatol, laboratorul imunologie; Mereuţă <strong>Ion</strong>, d. h. ş. m.,<br />
professor universitar, catedra oncologie; Moscalu Iurie, asistent<br />
universitar, gastrologie; Mosin Veaceslav, d. h. ş. m., ICSOMC;<br />
Nemerenco-Şveţ Ala, directorul Clinicii Universitare; Pulbere Oleg,<br />
d. ş. m., conf. univ., catedra Traumatologie; Serbenco Anatol,<br />
d. h. ş. m., prof. univ., catedra obstetrică şi ginecologie; Smeşnaia<br />
Mariana, d. h. ş. m, prof. univ. catedra semiologie; Valica Tatiana, asist.<br />
univ., catedra medicina de familie; Zapuhlîh Grigore, d. h. ş. m., prof.univ.,<br />
catedra neuro-chirurgie; Cuvşinov I., d. ş. m., conf. univ., catedra<br />
medicină legală.<br />
Onorată asistenţă, cu regret nu toţi profesorii noştri au ajuns pîna<br />
la această întîlnire şi nu toţi sunt în sala aceasta, dar noi ne închinăm în<br />
faţa lor, în memoria lor şi le purtăm stima şi respectul. În numele<br />
promoţiei 1982 le aducem buchetele noastre de flori ca semn de<br />
recunoştinţă. Rog ca colegii noştri, desemnaţi de comitetul organizatoric,<br />
să depună coroanele de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt,<br />
ca simbol Naţional şi al Integrităţii Ţării şi la mormintele profesorilor<br />
noştri, care zac în cimitirul central – Nicolae <strong>Testemiţanu</strong>, Eugen<br />
Papuşoi, Leonid Cobîleanschi, <strong>Ion</strong> Prisăcaru şi mulţi alţii.<br />
16
Stimaţi colegi, deşi suntem în floarea vieţii, soarta a fost crudă<br />
cu uniii dintre noi… Boala, nenorocirea, moartea subită i-a luat din<br />
rîndurile noastre pe unii colegi, cînd viaţa era atît de frumoasă, atît<br />
în aspect familial cît şi profesional.<br />
Au plecat în lumea celor drepţi: Besleaga Alexei, care a participat<br />
nemijlocit la acordarea ajutorului medical participanţilor la lichidarea<br />
avariei de la Cernobil, Bordei Nicolae, Cebotari Alexandru, Glebov<br />
Iurie, Ilinschi Oleg, Lavrinov Nelli, Mazur Igor, Malcoci Anatol,<br />
Minciună Viorica, Patina Vladimir, Revenco Cezara, Schiţanu Vasile,<br />
Scripliuc Gheorghe, Şendrea Constantin, Sepitco Nicolae, Sepitco-<br />
Rusnac Nadejda, Taban Anton, Tigolnic Nicolae, Ozun Nicoale, Gîsca<br />
Alexandru, Stepanschi Eduard, Drăgan Alexandru, Motruc Nicolae,<br />
Falisteanu Victor.<br />
În memoria lor, rog un minut de reculegere…<br />
Vă mulţumesc.<br />
Despre unii colegi nu avem informaţiile necesare, suntem în<br />
căutarea lor.<br />
Dar viaţa continuă. Alături de noi astăzi este medicul, scriitorul,<br />
poetul şi epigramistul <strong>Ion</strong> Cuzuioc, care doreşte să ne împrospăteze<br />
memoria cu clipe frumoase, lirice, satiră şi umor. O să-i ofer cuvîntul<br />
ulterior.<br />
Stimaţi colegi. Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul colegului <strong>Ion</strong><br />
Prisăcaru, care va prezenta raportul “Evoluţia promoţiei anului 1982”.<br />
Stimaţi colegi, profesori, în conformitate cu ordinul Rectorului<br />
Institutului de Medicină de Stat, academicianului V. Anesteadi, la<br />
1 septembrie 1976 au fost înmatriculaţi 454 studenţi – viitori medici. În<br />
perioada studiilor alături de moldoveni îşi făceau studiile studenţi ruşi,<br />
ucraineni, evrei, gruzini, etc. Acea atmosferă colegială, nepărtinitoare<br />
s-a păstrat şi pînă astăzi printre colegi. Primii trei ani de studii ne-am<br />
călit, ne-am maturizat, după anul III de studii – temelia medicului viitor<br />
era formată. După anul IV unii dintre colegi aveau aptitudinea faţă de<br />
medicina militară şi doctrina respectivă. După testările respective a<br />
catedrei de medicină militară (prof. Ţurcan) şi dialogurile susţinute cu<br />
17
profesorii medici militari de la academie şi în baza contractului dintre<br />
Institutul de Medicină şi Academia Militară din Kuibîşev, au fost<br />
înmatriculaţi şi au plecat să-şi facă studiile mai departe, în 1980,<br />
următorii colegi: Bogatu Igor <strong>Ion</strong>, Odesa; Bodeanu Vasile, Ministerul<br />
Apărării; Grigoriţă Valeriu Pavel, policlinica nr.2; Nogai, Condratev<br />
Arcadii, Lvov; Cobîleanschi Vlad Richard; Criganovschi Serghei<br />
Nicolae; Moscalciuc Alexandru, Siberia; Nazarenco Vladimir Emilian;<br />
Negruţă Vladimir Alexandru; Potapov Oleg; Pisarenco Alexandru;<br />
Rotari Andrei <strong>Ion</strong>; Rusu Leonid <strong>Ion</strong>; Suhovici Alexandru; Falisteanu<br />
Victor Mihai, Rostov pe Don; Fusa Andrei <strong>Ion</strong>; Şişchin Nicolae Grigore;<br />
Şveţ Petru; Ialonetchi Igor Alexandru.<br />
Pe parcursul studiilor am cunoscut multe personalităţi ale<br />
culturii naţionale, în primul rînd, primul decan, regretatul Nicolae<br />
Banaru, prodecanii prof. Dumitru Croitoru, Nicolae Eşanu, în prezent<br />
decan, prof. Grigore Bivol. Ne-au rămas în memorie prelegirile şi<br />
lecţiile practice ale profesorilor – V. Corovin la propedeutica<br />
terapeutică, prof. Ţîbîrnă C. la chirurgie, prof. Bîtcă la chirurgie,<br />
V. Neguleanu la fiziopatologie, prof. Ghiţă la histologie, prof. Stamati<br />
la traumatologie, regretatul prof. Floca la biochimie, acad.<br />
Gh. Ghidirim la chirurgie, acad. Gheorghe Paladi la obstetrică şi<br />
ginecologie, prof. D. Gherman la neurologie, regretatul<br />
prof. Gheorghiu Natalia şi acad. Eva Gudumac la chiururgie<br />
pediatrică, mult regretatul N. <strong>Testemiţanu</strong>, prof. Constantin Eţco şi<br />
Dumitru Tentiuc la medicina socială şi ocrotirea sănătăţii şi mulţi<br />
mulţi alţi profesori, care n-au fost pomeniţi, dar ne-au educat şi<br />
ne-au creat ca medici. În decursul studiilor colegii noştri au dat<br />
dovadă de o sîrguinţă extraordinară. Îmi amintesc pe unii dintre ei:<br />
Saşa Gavriliuc, <strong>Ion</strong> Vascanu, Iura Zubcov, Grigore Zapuhlîh, Gasnaş<br />
Vladimir, colegul de cameră Mereuţă <strong>Ion</strong>, Anatol Serbenco, Iura<br />
Moscalu, V. Cazacov, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, Eduard Eftodiev, Mihai Lîsîi şi<br />
mulţi alţii, care n-au fost numiţi dar sper că ne aduc frumoase şi<br />
plăcute amintiri.<br />
Am devenit medici, specialişti, activăm în satele şi oraşele<br />
Republicii Moldova şi ne aducem aportul direct la ocrotirea sănătăţii<br />
18
populaţiei în diferite domenii: terapie, chirurgie, ginecologie, etc.<br />
Pentru aportul deosebit adus la ocrotirea sănătăţii mulţi au fost<br />
decoraţi cu ordine şi medalii ale R.M. Ne putem mîndri că promoţia<br />
noastră a dat şi oameni de ştiinţă, doctori habilitaţi, doctori în<br />
medicină, profesori, conferenţiari şi asistenţi, care vor fi nominalizaţi<br />
de d-nul Rector, academician Ababii I. I.<br />
Stimaţi colegi, meritele colegilor noştri e imposibil să le redai în<br />
cîteva minute, dar vă doresc ca această zi să vă rămînă în amintire,<br />
spor în toate şi să vă păzească Domnul cel de sus pentru munca şi<br />
sîrguinţa de toate zilele, sa fiţi sănătoşi (aplauze).<br />
Dragi colegi, permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul Rectorului <strong>Ion</strong><br />
Ababii, prof. univ., academician.<br />
Multstimaţi colegi,<br />
am o deosebită plăcere<br />
să fiu prezent la<br />
întîlnirea foştilor<br />
studenţi, acelora care<br />
cu 20 ani în urmă au<br />
absolvit Institutul de<br />
Stat de Medicină din<br />
Chişinău, la întîlnirea<br />
celor care au îmbogăţit<br />
tradiţiile tineretului studios şi astăzi o spunem ferm – se pot mîndri cu<br />
realizări deosebite în dezvoltarea ştiinţei medicale şi medicinii practice,<br />
binecunoscute în republica noastră şi peste hotarele ei.<br />
Din partea rectoratului, cadrului profesoral-didactic şi a<br />
tineretului studios, Vă salutăm călduros în incinta Almei Mater şi<br />
Vă exprimăm alese felicitări în legătură cu frumosul jubileu de la<br />
absolvirea facultăţii.<br />
Absolvenţii anului 1982 îşi fac datoria sfîntă în raioanele şi<br />
oraşele Moldovei, în multe ţări din Orient şi Occident.<br />
Ne mîndrim cu toţii că din cei care au absolvit ISM cu 20 de ani în<br />
urmă au susţinut teza de doctor habilitat – <strong>Ion</strong> Mereuţă, Veaceslav Moşin,<br />
19
Grigore Zapuhlîh, Mariana Smeşnaia, Victor Cernat, Vasile Anestiadi,<br />
Anatolie Serbenco; doctori în ştiinţe medicale: Vladimir Cazacov, Nicolae<br />
Caproş, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, Oleg Pulbere, Eduard Eftodiev, <strong>Ion</strong> Arteni,<br />
Claudia Spînu, Larisa Blajin, Vladimir Gasnaş ş. a.<br />
Este greu de imaginat activitatea catedrelor fundamentale şi<br />
clinice fără consursul şefilor de catedră şi directorilor de Clinică:<br />
Grigore Zapuhlîh, şef Catedra Neorochirurgie, <strong>Ion</strong> Mereuţă, director<br />
de clinică Oncologie Generală.<br />
Dragi colegi!<br />
Ne-am încredinţat şi poate îndeosebi astăzi, în condiţiile<br />
economico-financiare complicate, dar şi în perioada cînd ca niciodată<br />
se cer reforme, cît de mult depinde în medicina practică de<br />
organizarea asistenţei medicale şi acest fapt este strîns legat de<br />
promoţia Dvs.<br />
O pot spune cu toată responsabilitatea că Domniile lor aduc un<br />
aport considerabil procesului didactic şi ştiinţific, sunt un sprijin în<br />
instituţiile medicale din Chişinău şi din republică.<br />
Atmosfera creată în cei 6 ani de studii a contribuit pe parcurs la<br />
creşterea multor talentaţi conducatori ai institutiilor medicale de rang<br />
republican, municipal, raional, circumscripţional. Este vorba despre<br />
specialiştii principali ai MS: Grigore Zapuhlîh, Vladimir Cazacov,<br />
<strong>Ion</strong> Cuvşinov, Veaceslav Moşin, Ala Nemerenco, Victor Cernat;<br />
medici-şefi şi adjuncţi ai instituţiilor medicale, promoţia 1982: Mihai<br />
Ouş, medic şef IMSP Spitalul Clinic Republican, Victor Cernat,<br />
vice-director Institutul Oncologic, <strong>Ion</strong> Arteni, vice-director Spitalul<br />
nr. 1, Alexandru Gherman, medic-şef adjunct, Staţia Republicană<br />
de Transfuzie a Sîngelui, Mariana Florea, medic-şef IMSP SRC<br />
Cimişlia, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, vice-director Centrul de Medicină Legală.<br />
Cunoaştem aportul Dvs. în organizarea asistenţei medicale şi<br />
ne mîndrim cu toţii de succesele colegilor Dvs, care activează în<br />
diferite domenii şi nu i-am numit.<br />
Cu mare satisfacţie menţionăm activitatea colegilor Dvs. în<br />
dezvoltarea ştiinţei medicale: 1500 publicaţii ştiinţifice, comunicări<br />
ştiinţifice la diferite foruri ştiinţifice naţionale, regionale şi<br />
20
internaţionale, 25 monografii, 7 manuale pentru studenţii<br />
universitari, peste 130 brevete de invenţii şi certificate de inovator.<br />
O pot spune cu toată certitudinea, stimati colegi, că activînd pe<br />
parcursul a 20 de ani cu un salariu foarte modest, făcîndu-vă zi şi<br />
noapte datoria la patul pacientului, aţi meritat o deosebită<br />
recunoştinţă şi stimă din partea pacienţilor, colegilor din partea<br />
statului, aţi lăsat în urmă o şcoală demnă de imitare pentru tinerii<br />
colegi.<br />
Plecăciuni adînci şi mare recunoştinţă pentru această muncă<br />
nobilă. Noi, cei care ducem responsabilitatea de pregătire a cadrelor<br />
de specialişti-medici calificaţi, avem o mare rugăminte: comunicînd<br />
cu studenţii, rezidenţii, doctoranzii şi tinerii specialişti, adresaţi-vă ca<br />
şi pînă în prezent cu prudenţă, exigenţă şi dragoste, îndrumaţi-i,<br />
transmiteţi-le fără reserve experienţa Dvs. bogată, creaţi-le condiţii<br />
de creştere, de a transmite din generaţie în generaţie frumoasele tradiţii<br />
ale medicinii. Ei sunt acei care îşi vor face datoria sfîntă faţă de poporul<br />
nostru în viitor. Experienţa vieţii şi, mai ales a ultimilor ani, a dovedit<br />
că numai relaţiile sănătoase şi sincere dintre colegi, caracteristice la<br />
etapele de formare a tradiţiilor pentru casta medicilor, permite<br />
îndeplinirea cu sfinţenie a jurămîntului lui Hipocrate.<br />
Şi nu este ceva mai nobil decît a sta de veghe la sănătatea<br />
poporului din sînul căruia am ieşit.<br />
Încă o dată vă mulţumim mult pentru munca care o faceţi!<br />
Va dorim mulţi ani, sănătate, voie bună şi succes!<br />
Petrecere plăcută! (aplauze)<br />
21<br />
Stimaţi colegi,<br />
permiteţi-mi să-i ofer<br />
cuvîntul prodecanului<br />
Dumitru Croitoru,<br />
profesor universitar.<br />
Dragii mei, cu cîtă<br />
omenie, suflet, responsabilitate<br />
şi cu un har
specific spre sfîrşit ţin să aduc aminte de disciplina studenţilor de pe<br />
timpuri şi să fac apelul, la început al starostelor de grupe, iar ulterior<br />
al studenţilor de pe o listă a studenţilor anului VI, facultatea curativă,<br />
anul de studii – 1981-1982.<br />
22
Au mai vorbit:<br />
- Academicianul, Rectorul Vasile Anestiadi, care felicitîndu-ne ne-a<br />
dat poveţe pe viitor.<br />
- Academicianul, Gheorghe Ghidirim, preşedintele Ligii Medicilor:<br />
le-a urat medicilor baftă şi mari succese în activitatea profesională.<br />
- Acedemicianul Boris Melnic, preşedintele Comisiei Superioare de<br />
Atestare, care şi-a îndemnat colegii să se ocupe cu cercetările ştiinţifice şi<br />
să susţină doctorante.<br />
- Medicul, scriitorul, <strong>Ion</strong> Cuzuioc, care şi-a înveselit colegii cu cîteva<br />
epigrame pipărate.<br />
29<br />
Dragi colegi, pe<br />
acestă notă melancolică,<br />
Vă invit să<br />
oprim clipa întîlnirii<br />
pentru a mai adăuga la<br />
filele amintirilor noastre<br />
o foto în faţa catedrei de<br />
anatomie.
Aspecte istorice<br />
Capitolul II.<br />
Chişinău – oraşul tinereţii noastre<br />
Chişinău - capitala<br />
Republicii Moldova, reprezintă<br />
o metropolă modernă, cu<br />
bulevarde şi străzi largi,<br />
construit conform tradiţiilor<br />
arhitecturale europene. Oraşul<br />
este amplasat în partea centrală<br />
a republicii, pe râul Bâc, are o<br />
suprafaţă de 160 km. şi o<br />
populaţie de peste 750 mii<br />
locuitori. Istoria Chişinăului este originală. Situat pe 7 coline, oraşul este<br />
menţionat în documente cu anul 1436, când cnejii Ilie şi Ştefan dăruiesc<br />
boierului Oancea câteva sate pentru slujbă bună (cu denumirea generală<br />
Cheşeni) aproape de Acbaş. A doua oară, deja despre satul Chişinău, se<br />
menţionează în anul 1466 în documentele pe pământ ale cancelariei lui<br />
Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde domnitorul trece satul Chişinău de lângă<br />
fântâna Albişoara unchiului său Vlaicu. Emblema oraşului constă din<br />
imaginea clădirilor din centrul oraşului, construite în stilul neoclasic şi<br />
neoromân, printre care Primăria (1902, arh. Eladi, Bernardazzi), Muzeul<br />
de Arte, Muzeul de Istorie al Naturii şi Etnografi e, Muzeul de Istorie<br />
(fostul gimnaziu pentru băieţi), Turnul de apă (actualmente Muzeul<br />
oraşului), Biserica Ciufl ea - Biserica sf. Mucenic Teodor Tiron), construită<br />
în anii 1850-1858, Biserica Mazarachi (1752-1757) – cea mai veche<br />
clădire din Chişinău. (În popor se zice că biserica a fost construită de<br />
boierul Mazarachi, şeful oraşului, în baza fundamentului unei cetăţi tătăreşti<br />
din sec. X-XII, care a fost distrusă de însăşi tătari în sec. XIV). Capitala<br />
ţării este unicală prin monumentele istorice, culturale şi de artă. Printre<br />
cele mai importante este monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (instalat<br />
în anul 1927, arh. A. Bernardazzi), simbol naţional plasat pe Piaţa Marii<br />
30
Adunări Naţionale. Acest mare patriot a apărat ţara de turci, tătari, unguri,<br />
polonezi şi alţi cotropitori cu ajutorul armei fără sprijinul domnitorilor din<br />
alte ţări. Înţeleptul domnitor, conducător iscusit de armată a înscris în<br />
letopiseţul ţării una din cele mai valoroase pagini, înscriind marile victorii<br />
cu mijloace minime. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt ornează<br />
intrarea în Parcul Orăşenesc, unde în anul 1957 a fost inaugurată Aleea<br />
Clasicilor, “panteonul duhovnicesc” care cumulează busturile celor mai<br />
de vază scriitori şi reprezentanţi ai culturii din sec. XIV-XX: M. Eminescu,<br />
V. Alecsandri, I. Creangă, B.P. Haşdeu, A. Haşdeu, D. Cantemir,<br />
A. Mateevici, A. Donici, O. Goga, etc. Tot în acest parc se afl ă bustul<br />
marelui poet rus A. Puşkin, care a făcut câţiva ani de exil în Moldova.<br />
Chişinăul modern este un oraş foarte verde, cu parcuri şi străzi curate, cu<br />
diverse centre de business şi agrement, restaurante ospitaliere în stil<br />
naţional şi ambianţă plăcută.<br />
Teritoriul Moldovei se află la răscrucea Europei de Vest şi Est şi este<br />
locuită din vremurile stravechi. Un cronicar a numit Moldova “ţara de pe<br />
drumul tuturor nenorocirilor”. Oraşul nostru este situat pe aceeaşi cale şi<br />
furtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singură dată<br />
Chişinăul a fost călcat în picioare de către hoardele tătaro-mongole şi ars<br />
de către turci. Îndeosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataromongolilor,<br />
care au continuat pînă în anii 90 ai sec. XIV, au fost nevoiţi să<br />
se retragă, sub presiunea popoarelor europene, de pe acest teritoriu.<br />
Cercetările arheologice şi investigaţiile documentare din ultimii ani au<br />
pus în evidenţă dovezi cu privire la vechimea şi continuitatea vieţii umane<br />
pe teritoriul oraşului Chişinău.<br />
Printre cele mai vechi<br />
descoperiri arheologice sunt<br />
considerate vetrele autohtonilor<br />
geto-daci din sec. VI- î. Ch. şi<br />
I-IV p. Ch., urmele cărora se<br />
mai păstrează pînă astăzi unele<br />
locuri din cuprinsul actualelor<br />
suburbii şi cartiere ale urbei<br />
noastre (Durleşti, Visterniceni,<br />
31
Rîşcani, Malina Mică). Vestigiile de cultură materială din secolele următoare<br />
probează faptul că procesul de romanizare a populaţiei dace s-a desfăşurat<br />
şi în această regiune.<br />
1436, iulie 17. Puţin probabil, că mai există un oraş, care ar fi<br />
sărbătorit de două ori jubileul de 500 de ani, iar Chişinăul l-a marcat de<br />
doua ori: la români în 1936 şi în anul 1966 pe timpul puterii sovietice.<br />
Aceasta a fost posibil datorită faptului, că data primei atestări documentare<br />
a numelui topic Chişinău (Cheşenău) se întîlneşte în anul 1436 în<br />
documentul voevodului Moldovei Ilie şi voievodului Ştefan Oancea -<br />
logofătului, conducătorului cancelariei domnitorului, în care se<br />
concretizează hotarele satelor la rîul Reut, înmînată lui pentru slujirea<br />
sîrguincioasă, acesta referindu-se la aşezare mai veche: „...de cealalta<br />
parte, pe valea ce cade în dreptut Cheşenăului lui Acbas”. Ca punct de<br />
plecare în crearea toponimului a servit un izvor. “Izvor, cişmea, fîntînă<br />
arteziană”-această semnificaţie ar fi avut-o străvechiul cuvînt românesc<br />
chişinău, dispărut astăzi, păstrat doar în toponimie. Denumirii oraşului<br />
Chişinău i s-au dat şi alte explicaţii (ung. Kis leno „leno cel Mic”, cuman,<br />
(tat.) kesene „capela pe mormînt”, „mausoleu” s. a.), care, din lipsa de<br />
dovezi sigure, au fost abandonate.<br />
1675-1700. Chişinăul creşte şi se dezvoltă treptat, ocupînd noi teritorii<br />
din cuprinsul moşiilor mănăstireşti. Locuitorii sunt obligaţi să plătească<br />
impozite pentru casele, beciurile şi dughenele construite în afara limitelor<br />
tîrgului.<br />
1683. Către sfîrşitul sec. al XVII-lea şi în prima jumătate a sec. al<br />
XVIII-lea Moldova devine arena unor războaie duse pe teriloriul ei de<br />
străini: între polonezi-turci, tătari; între ruşi-turci, tătari. La 1683 oraşul<br />
este ocupat şi devastat de cazaci. În 1690 turcii şi tătarii îl ard şi-l ruineaza<br />
în mare parte, ca în 1739 să-l treacă din nou prin foc şi sabie.<br />
1716. Dimitrie Cantemir, în opera sa istorico-geografică “Descrierea<br />
Moldovei”, aminteşte de Chişinău, dar nu-l tratează ca oraş de aceeaşi<br />
mărime şi importanţă ca Tighina şi Lăpuşna.<br />
1758. Din relatările unui călător străin aflăm că urbea medievală<br />
semăna cu „un tîrguşor de provincie, cu uliţi strîmte şi întortocheate, care<br />
tindeau să se urce în sus pe versantul apusean, cu case mici acoperite cu<br />
32
şindrilă sau stuf, împrejmuite de garduri improvizate din bîrne şi nuiele, cu<br />
turlele cîtorva biserici de lemn iţite printre copacii de salcîmi”.<br />
1772-1774. Recensămîntul populaţiei Moldovei fixeaza pentru<br />
Chişinău 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor<br />
ocupaţie era comertul, meşteşugăritul, dar şi agricultura, creşterea<br />
animalelor, pescuitul, vînatul. Aici trăiau băştinaşi romani, colonişti armeni,<br />
greci, evrei. Se stabilesc cu traiul şi îşi construiesc case cu etaj moşierii şi<br />
comercianţii bogati. Apar şi primele biserici zidite din piatră: Mazarachi<br />
(1732-1757), Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1777).<br />
1800. În a doua jumătate a sec. al XVIIIl-lea în oraş iau fiinţă primele<br />
şcoli organizate şi susţinute de stat şi de instituţiile ecleziastice. Case<br />
speciale penlru instruirea copiilor existau pe lîngă biserici (Mazarachi,<br />
1800) şi comunităţile obşteşti. Pe vremuri Chişinăul era înconjurat de<br />
satele Buiucani, Munceşti, Visterniceni, Hruşca, Vovinceni, treptat<br />
alipindu-se de oraş. În timpul razboaielor ruso-turce oraşul nostru a fost<br />
ars de două ori, în 1739 şi 1788, de către turcii care se retrăgeau.<br />
În rezultatul unui şir întreg de războaie ruso-turceşti teritoriul dintre<br />
rîurile Nistru, Prut şi Dunăre în 1812, mai 16, prin Tratatul de pace de la<br />
Bucureşti între Rusia şi Turcia este anexată la Rusia, primeşte denumirea<br />
Basarabia şi este declarată gubernie a Imperiului ţarist.<br />
1818. Chişinăul primeşte statutul de oraş şi devine centru administrativ<br />
al regiunii Basarabia. Dacă din 1812 pînă în 1818 populaţia Chişinăului<br />
a crescut de la 7 pîna la 18<br />
mii de oameni, atunci la sf.<br />
secolului populaţia creşte<br />
pîna la 110 mii locuitori.<br />
Această creştere se<br />
datorează în cea mai mare<br />
măsura proceselor de<br />
migraţie. În viaţa<br />
economică şi culturală a<br />
urbei au loc transformări<br />
esenţiale. Aici se stabilesc noi funcţionari de stat, duhovnici, negustori,<br />
meştesugari, s-au stabilit legături cu alte regiuni destul de dezvoltate ale<br />
33
Rusiei. La periferia de vest a oraşului sînt dislocate unităţi ale armatei<br />
ruse. Isi fac apariţia noi instituţii şi organizaţii de stat.<br />
1820-1850. Această perioadă se caracterizează prin evenimente şi<br />
fapte remarcabile. La Chişinău se află în surghiun poetul rus A. S. Puşkin<br />
(1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene.<br />
1856. Arhitect principal al oraşului este confirmat Alexandru<br />
Bernardazzi, datorită căruia Chişinăul se transformă într-un centru urban<br />
de tip european. Curînd apar primele edificii de proporţii cu aspect modern:<br />
blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf.<br />
Treime (1869) s. a. Se pavează străzile şi pietele, se amenajează parcurile<br />
şi scuarurile, pe arterele principale se instalează felinare cu gaz lampant.<br />
1871. Se construieşte gara şi se deschide circulaţia pe linia de cale<br />
ferată Chişinau-Tighina-Tiraspol.<br />
1895. Este finalizată construcţia Capelei (Gimnaziului de Fete, astăzi<br />
Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla (arhitect A. Bernardazzi). Se<br />
află în stadiu de construcţie Biserica Sf. Dumitru, precum şi impunătoarea<br />
sa clopotniţa cu 5 clopote.<br />
1905-1917. Chişinăul devine centrul evenimentelor de rezonanţă<br />
istorică: se intensifică mişcarea pentru drepturile naţonală; se regrupează<br />
forţele democratice, formînd un front comum împotriva regimului ţarist<br />
de asuprire; se formează Partidul Naţional Moldovenesc şi se creează<br />
unităţi militare naţionale; îşi fac apariţia noi ziare şi reviste în limba<br />
română; iau fiinţă societăţi şi instituţii publice; au loc întruniri ale<br />
muncitorilor şi ţăranilor şi se convoacă congrese ale învăţătorlior, ţăranilor<br />
şi ostaşilor; este creat Sfatul Ţării, organul suprem legislativ şi electiv al<br />
Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimînd voinţa majorităţii<br />
populaţiei din provincie, proclamă independenţa Republicii Democratice<br />
Moldoveneşti (2 decembrie 1917).<br />
1918, martie 27. Sfatul Ţării, prin votare parlamentara, adoptă<br />
Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România. După semnarea Tratatului<br />
de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia<br />
recunosc Actul Unirii Basarabiei cu România.<br />
1920-1935. Este perioada când Basarabia se încadrează activ în<br />
viaţa politică, economică şi culturală românească. Se efectuează<br />
34
eorganizarea administratei publice, se naţonalizează bancile, se traduce<br />
în fapt reforma agrară. La Chişinau încep sa Functioneze inntreprinderi<br />
ale industrei usoare si alimentare. Se înfiinţează Societatea Scriitorilor<br />
din Basarabia (1921). Se editează o serie de reviste (Arhivele<br />
Basarabiei, Luminătorul, Viaţa Basarabiei ş. a.) şi ziare (Basarabia,<br />
Cuvânt moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Ţării şi alte periodice),<br />
reapare cotidianul România nouă. La renovarea vieţii sociale si<br />
renaşterii spiritualităţii naţionale şi-au adus contributia eminente<br />
personalităţi ale istoriei şi culturii neamului: P. Halippa, I. Inculeţ, I.<br />
Pelivan, Al. Mateevici, O. Ghibu, N. Iorga, M. Sadoveanu, O. Goga,<br />
Gh. Madan, E. Alistar.<br />
1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din<br />
23 aprilie 1939, URSS ocupă forţat Basarabia, care este apoi (2 august<br />
1940) încorporată parţial (fără judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Izmail) în<br />
componenţa RSS Moldoveneşti. Chişinăul devine capitală a RSSM.<br />
Urmează un intens proces de sovietizare a vieţii publice.<br />
1941-1944. Basarabia este reintegrată în hotarele României.<br />
Chişinăul devine sediu al Guvernămîntului pentru organizarea provinciiior<br />
Basarabia şi Bucovina.<br />
1945-1960. Chişinăul, prin muncă inflăcărată şi abnegaţia<br />
băştinaşilor, se ridică treptat din ruinele pricinuite de război, îşi<br />
restabileşte forţele creatoare şi capacităţile de producţie. Îşi reiau<br />
activitatea vechile întreprinderi, intră în funcţiune noi fabrici şi uzine:<br />
Fabrica de Tricotaje, Uzina Mecanică, Fabrica de Confecţii, Uzina<br />
de Arhitectură şi Panouri Mari, Fabrica de Încalţăminte, Fabrica de<br />
Mobilă ş. a. Iau amploare învaţămîntul superior şi ştiinta prin<br />
deschiderea Universităţii de Stat, Institutului de Medicină, Filialei<br />
Moldoveneşti a Academiei de Ştiinte a URSS ş. a. Este creat Studioul<br />
Cinematografic Moldova-film, se înfiinţează Ansamblul de Dansuri<br />
Populare “Joc”, Teatrul Republican de Păpuşi “Licurici” ş. a. Se pun<br />
în funcţiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic<br />
Republican pentru copii. Se dă în exploatare Stadionul Republican.<br />
Se deschid Teatrul de Operă şi Balet, Cinematograful “Patria”. Se<br />
inaugurează Aleea Clasicilor.<br />
35
1961-1985. Aceşti ani se impun printr-un avînt sporit de muncă,<br />
prin speranţa şi străduinţele celor ce muncesc spre a pune temeliile unei<br />
vieţi mai bune şi mai drepte, acestea încununate de unele realizări şi succese<br />
pe plan economic şi cultural. Centrul oraşului este reconstruit, aici<br />
făcîndu-şi apariţia edificii impunătoare moderne: Casa Guvernului, Casa<br />
Sindicatelor, Palatul Naţional, Teatrul de Operă şi Balet, Circul de Stat,<br />
Casa Radio, hotelurile “Codru”, “Naţional” ş. a.<br />
1986-1990. Situaţia de stagnare în economia URSS, criza politică şi<br />
ideologică în sistemul totalitar-comunist, acţiunile de revoltă ale oamenilor<br />
muncii în diferite regiuni şi republici ale fostei Uniuni au avut drept<br />
consecinţe puternice manifestări cu caracter anticomunist şi antisovietic<br />
la Chişinău şi în alte oraşe din Moldova. Principalele revendicări şi cerinţe:<br />
revenirea la tradiţiile istorice şi valorile culturale naţionale, punerea în<br />
drepturile sale fireşti a limbii române şi scrisului românesc, recunoaşterea<br />
şi respectarea drepturilor omului la cuvînt şi libera cugetare. Curînd are<br />
loc prăbuşirea imperiului sovietic.<br />
1989, august 31. Este adoptată “Legea cu privire la oficializarea<br />
limbii române” si revenirea la alfabetul latin. În fiecare an la această dată<br />
se marchează sărbătoarea naţională „Limba noastră cea româna”.<br />
1990, aprilie 27. Intră în funcţiune “Legea cu privire la drapelul de<br />
stat - Tricolorul”.<br />
1990, iunie 23. Este adoptată Declaraţia despre suveranitatea<br />
Republicii Moldova.<br />
1991, august 27. Este adoptată Declaraţia despre Independenţa<br />
Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Naţională a Republicii<br />
Moldova.<br />
1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) şi<br />
membru al ONU (2 martie).<br />
1993-1998. Chişinăul găzduieşte ambasadele multor state,<br />
reprezentante ale instituţiilor şi organismelor internaţionale. Aici au loc<br />
reuniuni, conferinţe, sesiuni şi congrese ştiinţifice mondiale, se deschid<br />
expoziţii şi tîrguri.<br />
36
Chişinăul de astăzi<br />
Chişinăul este un oraş compact, centrul lui, prin care vom efectua o<br />
plimbare virtuală, are legatură cu toate sectoarele administrative. Dacă<br />
intraţi în Chişinău de la aeroport, atunci oraşul vă deschide porţile sale,<br />
situate pe bulevardul Dacia, în apropiere cu care se află muzeul satului,<br />
apoi pe viaduct ve-ţi nimeri repede în centru.<br />
Dacă ve-ţi ajunge la gara feroviară, atunci de la piaţa din faţa gării,<br />
de unde se vede Casa de Cultură a Feroviarilor, puteţi ajunge spre centru<br />
pe bulevardul Gagarin pe lînga monumentul lui Kotovschi şi pe bulevardul<br />
Negruzzi spre Piaţa Libertăţii (Piaţa Independenţei), care se mărgineşte<br />
cu clădirile hotelurilor “Naţional” şi “Chişinău”, de asemenea cu clădirea<br />
administrativă principală a Academiei de Ştiinţe. În centrul pieţei este<br />
instalată compoziţia de sculptură, consacrată luptătorilor Armatei<br />
Sovietice, care au eliberat Moldova de fascişti în anul 1944.<br />
Aici îşi are începutul artera principală a capitalei noastre – bulevardul<br />
Ştefan cel Mare, avînd o lungime de 3.8 kilometri. Pe parcursul secolelor<br />
el deseori îşi schimbă denumirea şi înfăţişarea sa. În anul 1944 sectorul<br />
central al bulevardului Ştefan cel Mare a fost aproape în întregime distrus,<br />
întregi au rămas doar 2-3 clădiri. Pe clădirile din ambele părţi ale<br />
bulevardului se desluşesc clar etapele reconstrucţiei.<br />
Bulevardul începe cu doua clădiri moderne, primele etaje ale cărora<br />
sînt ocupate de magazine, bănci, firme mari. Vizavi este situată sala de<br />
expoziţii a uniunii pictorilor, decorată cu sculpturi metalice ale muzelor.<br />
Partea remarcabilă a centrului o constituie Sala cu Orgă, care este<br />
situată pe partea impară a străzii. În dreapta Sălii cu Orgă – clădirea Teatrului<br />
37
Naţional Dramatic. Între ele – vernisaj sub cerul liber. În stînga – o clădire<br />
nu mai puţin frumoasă a Primăriei oraşului, iar vizavi se află Poşta Centrală.<br />
Dupa strada Puşkin se află piaţa principală a Chişinăului – Piaţa Marii<br />
Adunări Naţionale. Pînă la reconstrucţie ea avea cu totul alt aspect. Dintro<br />
parte piaţa este mărginită de un scuar, unde se află ansamblul Catedral.<br />
Una din clădirile cele mai vechi este Porţile Sfinte. De-a lungul scuarului<br />
este situată piaţa de flori.<br />
Vizavi de arcă se afla Clădirea Guvernului. Ea este construită pe<br />
locul, unde înainte se afla Eparhia Basarabească. Lîngă Clădirea<br />
Guvernului – clădirile Palatului Naţional şi a Bibliotecii Naţionale.<br />
La justa valoare este apreciată clădirea ce înfrumuseţează strada<br />
principală a Chişinăului – clădirea fostului muzeu de artă, construit de<br />
către meşterii din Viena în stilul rar de arhitectură - barokko rafinat.<br />
În toate cele patru direcţii de la intersecţia cu Calea Orheiului pe<br />
strada principală sînt situate clădiri, ce aparţin sistemului de ocrotire a<br />
sănătăţii. Acesta este spitalul republican de boli infecţioase „Toma Ciorbă”,<br />
care este situată în spatele gardului de ajur într-o clădire cu un etaj, clădită<br />
din cărămidă. La fel şi cea mai veche clădire a universităţii de medicină,<br />
urmaş al Institutului nr.2 de Medicină din Leningrad, adus la Chişinău în<br />
întregime din Peatigorsk împreună cu biblioteca, unde se afla acolo în<br />
evacuare. Tot atunci s-a copt idea necesităţii soluţionării problemelor vitale<br />
în domeniul ocrotirii sănătăţii în Moldova.<br />
Ultima clădire remarcabilă pe bulevardul Ştefan cel Mare este clădirea<br />
construită recent în stil modern – Palatul Tineretului.<br />
Aeroportul<br />
Aeroportul nou „Chişinău” este construit şi funcţionează din anul 1974.<br />
Este situat la 13 kilometri de la oraş şi la doi kilometri de la Gara Feroviara<br />
din Revaca. Aeroportul este utilat cu tot echipamentul necesar pentru a<br />
primi avioanele din străinătate. Suprafaţa totala a aerogării constituie 7279<br />
metri pătraţi. În afara de clădirea principală exista o sala separată pentru<br />
delegaţii oficiale. În anul 1996 este pus în funcţiune VIP-sala.<br />
În anul 1987 este pusă în funcţiune noua acoperire artificială de decolareaterizare<br />
la nivelul standardelor internaţionale pentru astfel de acoperiri. Ea este<br />
38
compusă din două straturi:<br />
beton armat si betonciment.<br />
Lungimea pistei de<br />
decolare-aterizare este de<br />
3590 metri, către ea duc 9<br />
piste-cîrme mai mici de<br />
decolare-aterizare. Pista<br />
este amenajata cu un<br />
sistem de lumini de o<br />
intensitate înaltă de tipul<br />
„Lumanare-3” şi cu mijloace tehnice moderne pentru aterizare şi pentru a-şi lua<br />
zborul în condiţii de vizibilitate rea în timpul zilei şi nopţii. Serviciul de carburanţi<br />
dispune de un rezervuar de un volum pînă la 7 mii metri cubi.<br />
Din anul 1998 conform Hotărîrii Guvernului se efectuează lucrări de<br />
reconstrucţie a aeroportului. Scopul reconstrucţiei - mărirea capacităţii şi<br />
calităţii de deservire şi amenajarea cu echipament modern, deoarece<br />
aeroportul a fost construit pentru scopuri interne şi nu este adaptat la un<br />
control operativ vamal.<br />
Porţile de sud ale oraşului<br />
Prin aceste porţi pe bulevardul Dacia ajungeţi în Chişinau de la<br />
Aeroport. Această idee de creare a porţilor iî aparţine arhitectului Iu.<br />
Tumanean. Arhitect - Scvorţova Iulia Borisovna.<br />
39
Viaductul<br />
Chişinăul este situat<br />
pe 7 coline, de aceea<br />
cîteva poduri unesc<br />
sectoarele administrative<br />
cu centrul oraşului. Acest<br />
viaduct este construit la<br />
începutul anilor 80.<br />
Mergînd pe el ajungeţi<br />
din bulevardul Dacia,<br />
sectorul Botanica, în centrul oraşului. De aici se deschide panorama unuia<br />
din cele mai frumoase locuri ale Chişinăului - parcul Valea Trandafirilor,<br />
peste care trece viaductul.<br />
Gara Feroviară<br />
Comunicarea pe<br />
calea ferata pe sectorul<br />
Tiraspol-Chişinău, care a<br />
pus începutul existenţei<br />
căilor ferate în Moldova, a<br />
fost deschisă în luna august<br />
anul 1871. Prima clădire a<br />
Gării Ferate a fost distrusă<br />
în timpul Războiului al IIea<br />
Mondial. Clădirea prezentă a Gării este construită în anul 1948 după<br />
proiectul arhitectului L. Ciuprin, fiind consultat de către A. Sciusev.<br />
Secvenţe ale istoriei bulevardului Ştefan cel Mare<br />
Se presupune că bulevardul a apărut în locul drumului, care unea cu<br />
oraşul tabăra subdiviziunilor militare ruseşti, dislocate în partea de est a<br />
Chişinăului în 1789.<br />
Construcţia străzii a început după aprobarea planului general al oraşului<br />
în anul 1834. În perioada anilor 40 ai sec. XIX pînă în anul 1877 - strada<br />
Moscovskaia.<br />
40
Din anul 1878 pînă în<br />
1924 - strada Alexandrovskaia.<br />
Pe această<br />
stradă au fost instalate<br />
doua monumente imperatorilor<br />
ruşi: Alexandru I şi<br />
Alexandru II.<br />
În perioada 1924-1944 ea se numea Alexandru cel Bun în cinstea<br />
domnitorului Moldovei<br />
(1400-1432).<br />
În anul 1934 strada a<br />
fost divizată în 2 părţi: de la<br />
piaţa din prezent (partea de<br />
sud a străzii) pînă la str.<br />
Armeană ea păstrează<br />
denumirea pieţei, care<br />
atunci se numea piaţa<br />
Naţuinilor Unite, iar de la str.<br />
Armeană purta numele<br />
regelui Carol II. Din anul 1944 pînă în 1952 chişinăuienii o cunosc ca strada<br />
Lenin, apoi - prospectul Lenin, actualmente prospectul Ştefan cel Mare şi Sfînt.<br />
Primaria oraşului<br />
O adevărată împodobire a capitalei<br />
noastre reprezintă clădirea Primăriei oraşului,<br />
care a fost construită în anul 1902 după<br />
proiectul arhitecţilor M. Elladi şi A.<br />
Bernardazzi. Această clădire în forma literei<br />
„L” cu două etaje cu intrarea principală la<br />
colţul clădirii în forma unui rizalit proeminent,<br />
evidenţiat cu un turn cu ceas, este realizată în<br />
stil gotic veneţian. Anume din acest loc fiecare<br />
oră răsună de asupra centrului oraşului bătăile<br />
orologiului, melodia compozitorului Eugeniu<br />
41
Doga „Esti floare de piatra, oraşul meu drag”. Pentru chişinăuieni primăria<br />
a devenit un simbol al timpului.<br />
Parcul Ştefan cel Mare şi Sfînt<br />
Parcul orăşenesc Ştefan cel Mare şi Sfînt (fostul Puşkin) - locul iubit<br />
pentru odihnă, plimbări, întîlniri pentru toţi locuitorii Chişinăului de toate<br />
vîrstele . O zonă verde în centrul capitalei noastre, cu care într-adevăr se<br />
mîndresc chişinăuienii. Mai mult de o jumătate de secol există acest parc<br />
în Chişinău. Ca şi omul, fiecare parc îşi are soarta sa, biografia sa, marcată<br />
de diverse evenimente. Pe parcursul ultimilor o sută de ani au fost<br />
publicate zeci de descrieri ale istoriei apariţiei parcului orăşenesc.<br />
Fondarea lui era atribuita generalului-gubernator Bahmetov (mai exact<br />
soţiei sale - mare amatoare de livezi), şi imperatorului Alexandru I, care<br />
în timpul vizitei la Chişinău şi-ar fi expus dorinţa să se puie începutul<br />
construcţiei parcului oraşului în acest loc pustiu. Versiunea nu este<br />
întemeiată, luînd în consideraţie amintirile contemporanilor lui A. Puşkin,<br />
care povestesc, că poetul dizgraţiat a îndrăgit această grădină (cu alte<br />
42
cuvinte ea exista deja<br />
cînd Puşkin locuia la<br />
Chişinău în perioada<br />
anilor 1821-1823), aici<br />
poetul se întîlnea cu<br />
prietenii săi, îi plăcea sa<br />
urmărească serbările<br />
populare din grădină.<br />
Cine, totuşi, este<br />
iniţiatorul şi fondatorul<br />
parcului nostru minunat? Posibil, primul lui proiect a fost elaborat de către<br />
inginerii militari ruşi necunoscuţi, care încă în sec. XIX au pus bazele<br />
planificării moderne a părţii de sus a Chişinăului vechi. Pe planul lor este<br />
evidenţiat un sector de formă pătrată a parcului prezent, unde pe vremurile<br />
celea, posibil, încă erau rămăşiţele codrului străvechi. Dar erau necesari<br />
şi specialişti care ar fi putut să planifice terenul, să-l amenajeze, să sădească<br />
plante decorative. Un astfel de specialist a fost un entuziast - organizator<br />
de terenuri al oraşului, Bogdan Eitner. Sub conducerea lui şi cu participarea<br />
lui au fost făcute primele alei existente acum, au fost sădiţi sute de salcîmi,<br />
tei, platani, primele straturi de flori. Anume atunci, în anul 1818, „pentru<br />
a nu admite pătrunderea în parc a vacilor, caprelor şi altor animale ale<br />
locuitorilor băştinaşi”, parcul a fost îngrădit. Este greu de imaginat cum<br />
arăta parcul în acel timp, îngrădit cu gard de nuiele. Dar anume aşa un<br />
gard a fost făcut în jurul livezii şi în jurul teritoriului, ce aparţinea eparhiei<br />
locale (cartierul, care acum este mărginit de bulevardul Ştefan cel Mare<br />
şi străzile Bănulescu-Bodoni, 31 August şi Puşkin). S-a decis să<br />
îngrădească parcul cu un perete de piatră, dar A. Bernardazzi a propus<br />
să fie turnată o îngrăditură din fontă, care, conform calculelor lui ar fi fost<br />
numai cu 1850 de ruble mai scumpă, în schimb ar fi fost mai trainică şi ar<br />
fi ţinut mai mult, ar fi arătat mai graţios.<br />
În anul 1885 pe banii strînşi de chişinăueni în baza hîrtiei semnate<br />
(1000 ruble în aur) a fost înălţat monumentul lui A. Puşkin, lucrat de<br />
sculptorul A. Opecuşin. Chişinăul a devenit al doilea oraş după Moscova<br />
din Imperiul Rus, unde a fost instalat monumentul marelui poet.<br />
43
În anul 1928 în baza proiectului lui A. Plămădeală la intrarea principală<br />
în parc este înălţat monumentul lui Ştefan cel Mare. În aniii Războiului al<br />
II-lea Mondial în parc a apărut mormîntul frăţesc al luptătorilor sovietici.<br />
După război pe locul monumentului lui Puşkin (mai inainte el era pe una<br />
din aleile de la marginea parcului) a apărut un cinematograf de lemn cu<br />
două săli, „Rodina”, la ieşirea la strada Bănulescu -Bodoni şi 31 August<br />
- sala sportivă, la ieşirea la străzile 31 August şi M. Cebotari - sere.<br />
În luna martie 1958 în parc a fost deschisă Alea Clasicilor literaturii<br />
moldoveneşti.<br />
Parcul este înfrumuseţat cu 4 fîntîni arteziene. Principala este situată<br />
în centrul parcului - la ea duc toate aleile şi cărările.<br />
Parcul are o notabilitate - intrarea pe Alea Clasicilor este păzită de<br />
doi lei din marmură. Nu se ştie nimic despre provenienţa lor, nu ştim nici<br />
cine este autorul leilor.<br />
În prezent asortimentul dendrologic al parcului include circa 50 de<br />
specii şi 6 forme ale copacilor, tufarilor, lianelor. În parc cresc şi specii<br />
foarte rar întîlnite în Moldova - cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei,<br />
ienupăr virginian.<br />
44
Parcul vechi a depăşit demult hotarele sale iniţiale, s-a contopit cu<br />
peisajul orăşenesc. Parcul arată minunat şi deosebit în zilele de iarnă,<br />
cînd se îmbracă în blană albă şi străluceşte argintiu în razele soarelui.<br />
Monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt<br />
Soarta monumentului<br />
Ştefan cel Mare şi<br />
Sfînt din Chişinău este<br />
poate nu mai puţin<br />
misterioasă şi dramatică,<br />
decît însăţi soarta<br />
domnitorului.<br />
În anul 1923 lui<br />
A. Plămădeală i s-a<br />
propus să elaboreze<br />
proiectul monumentului<br />
lui Ştefan cel Mare. În căutarea portretului lui Ştefan cel Mare el a cutreierat<br />
o mulţime de mănăstiri, pînă ce în una din ele - pe teritoriul României,<br />
mănăstirea de la Humor - el a descoperit o miniatură, datată cu anul<br />
1475, valoarea căreia consta în aceea, că autorul l-a pictat pe Ştefan în<br />
natură. Această imagine sculptorul a luat-o drept bază pentru lucrul asupra<br />
portretului.<br />
Plămădeală a prezentat trei variante ale monumentului. Cea mai bună<br />
a fost considerată acea variantă, care este instalată astăzi în centrul<br />
Chişinăului. Monumentul a fost turnat la Bucureşti. Sculptorului i s-a<br />
propus să aleagă singur terenul unde va fi instalat monumentul. Ştefan<br />
cel Mare a lui Plămădeală a apărut în faţa publicului în toată frumuseţea<br />
la 29 aprilie 1928.<br />
La 28 iunie 1949 unul din admiratorii înverşunaţi a lui Ştefan, generalul<br />
<strong>Ion</strong> Rîşcanu, a insistat ca monumentul să fie scos şi transportat în România.<br />
Monumentul a fost instalat în oraşul Vaslui, în apropierea bisericii sf. Ioan,<br />
construită de Ştefan cel Mare. La Chişinău au aruncat în aer piedestalul<br />
lucrat de Plămădeală şi în locul domnitorului „detronat” s-a instalat figura<br />
45
făcută în grabă din lemn şi colorată aprins şi ţipător a tatălui popoarelor<br />
de pe timpul acela. Locul sfînt pustiu nu este... Stalin „a căzut” în timpul<br />
ocupaţiei la 16 iulie 1941.<br />
La 25 august 1942 monumentul a fost readus la Chişinău. Antonescu<br />
avea principiile sale: el nu putea admite, ca monumentul domnitorului să<br />
fie instalat pe locul dezonorat de statuia duşmanului ideologic. El a dat<br />
indicaţii ca monumentul să fie instalat în alt loc - vizavi de Arca de Triumf,<br />
unde era situat cîndva Alexandru I.<br />
În anul 1944 monumentul iarăşi a fost transportat în România. În<br />
anul 1945 el a fost observat, din întîmplare, întrezărindu-se de sub zăpadă<br />
în sectorul de parc-pădure de eleva lui A. Plămădeală, sculptorul<br />
K. Kobzeva. In scurt timp monumentul a fost expediat la Chişinău.<br />
În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare şi instalare a unui<br />
postament nou, care ar corespunde ideii autorului. La început era vorba<br />
numai despre înnoirea lui. Dispoziţia referitor la mutarea monumentului în<br />
adîncul parcului a răsunat ca tunetul în zi senină. În aceste lucrări a fost<br />
implicat arhitectul, maestrul emerit în arte al Moldovei, R. Curta.<br />
Postamentul după schiţele autorului (cu excepţia stemei Moldovei şi<br />
frunzelor de acant) şi forma nouă a terenului este meritul lui. Monumentul<br />
a fost mutat în adîncul parcului cu 18 metri şi 20 centimetri.<br />
La 31 august 1989 monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost<br />
reîntors pe locul istoric, ales de către Alexandru Plămădeală încă în anii<br />
46
douăzeci, şi a apărut în faţa publicului ca şi 62 de ani în urmă. Au fost<br />
restabilite inscripţiile iniţiale.<br />
Ştefan cel Mare şi Sfînt este întruchipat în coroană şi haine bogate<br />
de domnitor al Moldovei. Faţa lui este severă şi tristă. El presimte furtuna<br />
ce se abate asupra Ţării. De parcă s-ar mişca cu paşi înceţi şi solemni în<br />
întîmpinarea duşmanului, ridicînd în sus crucea şi ţinînd strîns în mînă sabia<br />
voinicească.<br />
* * *<br />
Chişinăul este menţionat pentru prima dată în documentele istorice<br />
din anul 1436.<br />
Chişinăul este situat chiar în centrul ţării pe 47 grade 2' latitudine<br />
nordica si 28 grade 50' longitudine de est, este situat pe şapte dealuri şi<br />
se întinde de-a lungul afluentului rîului Nistru - rîul Bîc. Suprafaţa oraşului<br />
este de circa 200 kilometri pătraţi. Pe harta oraşului se vede, că oraşul<br />
este divizat în cinci sectoare administrative: Centru, Botanica, Rîşcani,<br />
Ciocana, Buiucani.<br />
Chişinăul este situat într-o zona cu climă destul de moale, temperatcontinentală,<br />
se manifestă vecinătatea cu Marea Neagră.<br />
Sub aspect economic, Chişinăul este centrul industrial al ţării. Industria<br />
este reprezentată de mai mult de 34.500 agenţi economici, întreprinderi<br />
constructoare de maşini, de aparate, de electronică, întreprinderi ale<br />
industriei uşoare şi alimentare, este dezvoltată prelucrarea lemnului şi<br />
producerea mobilei, prelucrarea pieilor naturale şi producţia pielii artificiale,<br />
poligrafia.<br />
Investiţiile străine, crearea zonelor libere de antreprenoriat, utilizarea<br />
tehnologiilor moderne contribuie la ridicarea nivelului capacităţii de<br />
concurenţă a produselor noastre pe piaţa mondiala. Sunt foarte apreciate<br />
în toată lumea nu numai vinurile, şampania şi coniacurile produse în<br />
Chişinău şi Cricova, conservele din legume şi fructe, dar şi pompele cu<br />
vacuum, tractoarele, televizoarele, maşinile de spălat, covoarele, articolele<br />
tricotate, bomboanele, articolele de cosmetică şi parfumerie, încălţămintea,<br />
ţigările şi produsele de tutun, uleiurile eterice, hainele, la fel şi asortimentul<br />
mare de produse lactate şi de carne.<br />
47
La Chişinău s-au deschis reprezentanţe ale Fondului Valutar Mondial,<br />
ale Băncii Mondiale, Programe de dezvoltare în cadrul ONU, OSCE,<br />
ale Băncii Europene de Dezvoltare şi Reconstrucţii, activează filiale ale<br />
unor bănci din România şi Rusia.<br />
Chişinăul este un oraş cu un sistem dezvoltat de ocrotire a sănătăţii.<br />
În municipiul Chişinău sînt 205 gradiniţe de copii, 133 şcoli medii şi licee,<br />
16 instituţii superioare de învăţămînt şi 20 de colegii, numărul cărora creşte<br />
în continuu. În Chişinău funcţionează Academia de Ştiinţe a Moldovei,<br />
care dispune de o reţea ramificată de instituţii de cercetări ştiinţifice de<br />
profil larg.<br />
Viaţa culturală este menţinută de 11 teatre profesioniste, 9 muzee, 5<br />
săli de concerte, 48 biblioteci, 44 Case de Cultura, 8 cinematografe. În<br />
Chişinău îşi desfăşoară activitatea multe uniuni de creaţie: Uniunea<br />
Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea<br />
Compozitorilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Arhitecţilor, Uniunea<br />
Fotografilor şi altele.<br />
La dispoziţia turiştilor şi oaspeţilor capitalei - un ansamblu larg de<br />
hoteluri şi restaurante.<br />
Oraşul nostru dispune de stadioane moderne şi complexe sportive,<br />
hipodrom, bine cunoscutul traseu de motocros, recunoscut de specialiştii<br />
din acest domeniu ca unul din cel mai bun în Europa.<br />
Ocrotirea sănătăţii<br />
48
Chişinăul este un oraş cu un sistem dezvoltat al ocrotirii sănătăţii. În<br />
fotografia de sus sclipeşte cu lumina celor 16 etaje clădirea spitalului<br />
clinic republican, specialiştii căreia sînt mereu gata să acorde ajutor<br />
pacienţilor din toata republica.<br />
Scuarul Catedralei<br />
Este situat în centrul oraşului, din<br />
partea de sud-vest se alipeşte Pieţei<br />
Marii Adunări Naţionale. Suprafaţa -<br />
9 hectare. Întemeiat în anul 1836.<br />
Parcul are 8 intrări, de la care pornesc<br />
alei drepte spre spaţiul liber din faţa<br />
Catedralei. Zone verzi: ulmi, mesteceni,<br />
brazi obişnuiti si „albastri”, arţari, tei,<br />
scoruşi, o mulţime de flori şi tufişuri decorative.<br />
Parcul Valea Morilor<br />
Este situat în partea de sud-vest a<br />
oraşului. Suprafaţa - 114 hectare.<br />
Fondat în 1951. Proiectul parcului a<br />
fost elaborat de către colectivul de<br />
autori sub conducerea arhitectului R.<br />
Curt. Parcul este situat pe un teren cu<br />
un relief interesant şi neobişnuit. Are 4<br />
intrări.<br />
Lacul de o suprafaţă de 34 hectare<br />
reprezintă centrul compoziţiei<br />
peisajului. În jurul lacului este o alee<br />
circulară de o lungime de 2,5 kilometri.<br />
Aproape o jumătate din teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile<br />
predominante: plopi piramidali canadieni, salcia albă, castan, cîteva specii<br />
de arţar, tei, scoruşi, pini negri, sofora japoneză. Parcul este de profil<br />
larg. Aici se află Teatrul de Vara cu 5 mii locuri, cinematograful „De zi”,<br />
pavilionul de şah şi joc de dame, orăşelul pentru copii „Andries”, plaja,<br />
49
atracţioane. Pe teritoriul parcului este situată zona libera de antreprenoriat<br />
„Moldexpo”.<br />
Parcul Valea Trandafirilor<br />
Situat în partea de sud-est a<br />
oraşului. Are o suprafaţa de 145<br />
hectare. Cîndva pe locul parcului era un<br />
masiv verde natural, ce conţinea plantaţii<br />
de trandafiri. Diguri vechi de pămînt<br />
îngrădeau un rîuleţ destul de vioi,<br />
formînd o cascadă de heleştee. La<br />
sfîrşitul anilor 60 a început amenajarea<br />
parcului. Digurile au fost întărite şi<br />
îmbrăcate cu beton, lacurile au fost curăţite de mîl. Acum partea centrală<br />
a parcului este înfrumuseţată cu o cascadă de lacuri, suprafaţa oglinzilor<br />
de apa a cărora este de 9 hectare. În parc cresc aproape 50 de specii de<br />
copaci şi tufişuri - stejari, pini ghimpoşi, salcîmi albi, mesteceni, sofora<br />
japoneză ş. a. Tot aici este şi o estradă în aer liber pentru 1000 locuri, un<br />
orăşel de atracţiuni cu roată de vizionare, pavilionul aparatelor de jocuri<br />
distractive, restaurantele „Doina” si „Beciul vechi”, cinematograful<br />
„Columna”. Din anii 70 a început fondarea muzeului de sculptură in stil de<br />
gradină-parc, unde sînt expuse lucrările meşterilor Moldovei, Belarusi,<br />
Letoniei, Estoniei, Georgiei, Armeniei, Tadjikistanului.<br />
Parcul „La izvor”<br />
Situat în partea de nord-vest a<br />
oraşului, se alipeşte la partea de vest a<br />
sectorului Calea Ieşilor. Are o suprafaţă<br />
de 150 hectare. Fondat în anul 1972.<br />
Compoziţia parcului este determinată de<br />
o cascadă de heleştee, unite prin canale.<br />
Speciile principale de copaci: arţari,<br />
salcîmi, mesteceni, plopi. În parc este un<br />
havuz (fîntînă arteziana), de la care, pe<br />
50
alee, puteţi ajunge la un pod deosebit, de unde se deschide o privelişte<br />
minunată la Insula Poveştilor.<br />
Tot aici este restaurantul „La izvor”.<br />
Parcul Ghidighici<br />
Este situat la o distanţă de 12<br />
kilometri în partea de nord-vest a<br />
Chişinăului, pe malul lacului de<br />
acumulare Ghidighici. Este creat la<br />
începutul anilor 60. Suprafaţa de<br />
circa o mie hectare, din care 124<br />
sînt ocupate de zone verzi. Parcul<br />
este de profil de asanare şi sportiv<br />
(biciclete de apă, canotaj ş. a.). În<br />
acelaşi timp pe malul lacului pot să<br />
se odihnească pînă la 30 mii oameni.<br />
Are un relief de cîmpie-deluros. Plaja este bine amenajată, există o baza<br />
sportivă, staţie de închiriere a bărcilor, de pescuit. Din păsările înotătoare<br />
se întîlnesc: bîtlanul suriu, bîtlanul de balta (stîrcul), raţa sălbatică ş. a.<br />
Peşti: crapul, caracuda, şalăul, zglăvocul ş. a. Pe malul lacului este creată<br />
o zonă de odihnă.<br />
Parcul Alunel<br />
Este situat în partea de vest a oraşului. Suprafaţa - 11 hectare. Fondat<br />
la începutul anilor 60 pe locul sectorului vechi al cimitirului evreiesc. În<br />
centrul parcului se afla o piscină mare decorativă de formă dreptunghiulară<br />
cu fîntînă arteziană. Haina verde constă din copaci foioşi şi conifere -<br />
salcîmi, tei, pini, castani, plopi piramidali, mesteceni şi stejari. În partea<br />
de sud a parcului se află Palatul de Tenis.<br />
Parcul Rîşcani<br />
Parcul este situat în partea de nord-est a oraşului. Se află lîngă<br />
microsectoarele Rîşcani şi Ciocana. Suprafaţa de 32 hectare. Fondat în<br />
anul 1970 în baza zonei naturale verzi. În parc predomină specii de copaci<br />
51
din partea locului : salcîmul alb, teiul argintiu, plopul piramidal, salcia. În<br />
centrul parcului se află un lac pitoresc pe o suprafaţă de 12 hectare.<br />
Aleea clasicilor<br />
Aleea Clasicilor Literaturii Române - ansamblu sculptural în Grădina<br />
Publică Ştefan cel Mare. Pe ambele părţi laterale ale Aleii sunt instalate<br />
pe postamente din granit roşu poleit busturile din bronz ale clasicilor<br />
literaturii române. Aleea a devenit locul iubit de odihnă pentru orăşeni şi<br />
oaspeţii capitalei.<br />
Mihai Eminescu (1850 - 1889). Clasic al literaturii române, unul<br />
dintre cei mai mari reprezentanţi tîrzii ai romantismului european înaintat.<br />
Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).<br />
Alexandru Hajdeu (1811-1872). Cugetător moldovean, poet,<br />
publicist. Bustul a fost instalat în anul 1957 (sculptor B. Cracoveac).<br />
George Coşbuc (1866 - 1918). Bustul a fost instalat in anul 1994<br />
(sculptor Popovici).<br />
Nicolae Milescu – Spătaru (1636 - 1708). Învăţat român, activist<br />
politic al Moldovei şi Rusiei, scriitor, diplomat. Activitatea lui de bază<br />
este legată de misiunea diplomatica în China. Bustul este instalat în anul<br />
1957 (sculptor L. Averbuh).<br />
Tudor Arghezi. Bustul este instalat în anul 1995 (sculptor<br />
D. Verdeanu)<br />
Vasile Alexandri (1821 - 1890). Clasic al literaturii române, publicist<br />
şi colecţionar al folclorului. A condus un sir de reviste şi gazete progresiste.<br />
A fost unul din conducătorii mişcării revoluţionare din 1848 in principatul<br />
moldovenesc. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).<br />
Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838 - 1907). Clasicul literaturii<br />
române, istoric, lingvist, folclorist. Lui îi aparţin lucrările fundamentale în<br />
domeniul filologiei, folclorist, istoric. Bustul a fost instalat în anul 1957<br />
(sculptor I. Cheptanaru).<br />
Constantin Stamati (1786 - 1869). Scriitor român, publicist. În<br />
poeziile lui, în fabule, publicistică au fost oglindite diferite laturi ale realităţii<br />
timpului. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Fitov).<br />
52
Alecu Russo (1819 - 1859). Clasic al literaturii române. A fost<br />
revoluţionar - democrat. Autor al eseurilor şi literaturii despre starea şi<br />
dezvoltarea limbii române, literaturii, teatrului, folclorului. Bustul a fost<br />
instalat în anul 1957 (sculptor V. Larcenco).<br />
Lucian Blaga. Bustul este instalat în anul 1992 (sculptor<br />
A. Picunov-Tartau).<br />
Gheorghe Asachi (1788 - 1869). Scriitor român, activist obştesc,<br />
iluminist. Cu legendele sale istorice, balade, nuvele şi drame a încercat să<br />
trezească la contemporanii săi sentimentul de mîndrie naţională şi iubire<br />
faţă de patrie. Bustul a fost instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).<br />
Constantin Stere (1865 - 1936). Scriitor si politician român, ideolog<br />
al popularismului.<br />
Bustul este instalat în anul 1991 (sculptorul Gh. Dubrovin).<br />
Alexei Mateevici (1888 - 1917). Poet şi publicist moldovean.<br />
Asupra concepţiei lui despre lume şi creaţie a avut o mare influenţă<br />
evenimentele revoluţionare de la începutul sec. 20 din Rusia.<br />
Constantin Negruzzi (1808-1868). Clasic al literaturii române şi<br />
activist obştesc. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor A. Maico).<br />
Mircea Eliade (1907 - 1986). Scriitor si filozof. Bustul este instalat<br />
în anul 1957 (sculptor V. Cracoveac).<br />
<strong>Ion</strong> Creangă (1837 - 1889). Clasic al literaturii române, pedadog<br />
progresist. Autorul poveştilor scrise sub influenţa folclorului român şi care<br />
oglindesc conflictele sociale ale societăţii lui contemporane. Bustul este<br />
instalat în anul 1957 (sculptor L. Averbuh).<br />
Alexandru Donici (1806 - 1865). Scriitor moldovean, traducător,<br />
autorul fabulei naţionale moldoveneşti. Bustul este instalat în anul 1957<br />
(sculptor I. Cheptaru).<br />
Dimitrie Cantemir (1673 - 1723). Enciclopedist şi scriitor, domnitor<br />
al Moldovei (1693; 1710-1711, Activist de stat al Rusiei (din 1711).<br />
Autorul multor lucrări în domeniul istoriei, filozofiei, geografiei ş. a. Bustul<br />
este instalat în anul 1957 (sculptor N. Gorenişev).<br />
53
Mihai<br />
Eminescu<br />
Tudor<br />
Arghezi<br />
Alecu<br />
Russo<br />
Alexei<br />
Mateevici<br />
George<br />
Coşbuc<br />
Vasile<br />
Alexandri<br />
Lucian<br />
Blaga<br />
Constantin<br />
Negruzzi<br />
54<br />
Alexandru<br />
Hajdeu<br />
Bogdan<br />
Petriceicu-Haşdeu<br />
Gheorghe<br />
Asachi<br />
Mircea<br />
Eliade<br />
Nicolae<br />
Milescu-Spătaru<br />
Constantin<br />
Stamati<br />
Constantin<br />
Stere<br />
<strong>Ion</strong><br />
Creangă
Alexandru<br />
Donici<br />
55<br />
Dimitrie<br />
Cantemir<br />
Chişinăul în amintirea unui coleg...<br />
Pentru noi, cei care eram abiturienţi ai anului 1976, dar urma să<br />
devenim medici, Chişinăul reprezenta „un oraş de vis”, care a devenit<br />
o realitate în timpul studiilor: Palatul Naţional, Bibliotecile,<br />
Universităţile, Parcurile, Muzeele, Bisericile, Monumentele au apărut<br />
în viaţa noastră pas cu pas.<br />
O mahala
Am început să studiem Chişinăul pe Bîc, sectoarele oraşului, satele<br />
din împrejurimi. Citeam şi în geografie de Chişinăul de pe Botna, încercam<br />
să deducem chiar istoriceşte, dar aceasta o făceam facultativ.<br />
Trăia în noi un sentiment de mîndrie naţională, care ne impunea să<br />
studiem trecutul oraşului nostru. Ne interesa Chişinăul de la 1436, 1812,<br />
1940, 1976...<br />
Am început să studiem asistenţa medicală, aşezările în teritoriu a<br />
policlinicilor şi a spitalelor, părţile geografice ale Chişinăului. Aşa am<br />
cunoscut Buiucanii, Rîşcanii, Poşta Veche, Durleştii, etc.<br />
Cişmele de sub Biserica „Mazarake”<br />
Am căutat în literatură informaţii despre istoria Schinoasei şi îndeosebi<br />
a Malinei Mici, unde trăiam la cămin... Unii spuneau că aici a fost maliniş,<br />
alţii alcătuiau alte legende. În scrieri am găsit că la 30 ianuarie 1905,<br />
Chişinăul avea cîteva periferii:<br />
Buiucanii cu o bisericuţă,<br />
Schinoasa,<br />
Malina Mica, cu Biserica zidită de negustorul Ciufli,<br />
Malina Mare,<br />
56
Valea C...,<br />
Grădina Franceză,<br />
Tăbăcăria<br />
„Malina” - în jargonul hoţesc însemna „ascunziş”.<br />
Datele atestă că aici se ascundeau pe vremuri tîlharii, Ursul şi Tobultoc,<br />
care au fost omorîţi în bătăi (Gh. Bezviconi, 1996).<br />
Pentru noi, studenţii de la medicină, Malina Mică era totul - studii şi<br />
odihnă, bucurii şi mîhnire, era însăşi viaţa noastră.<br />
Studiile le petreceam în centrul oraşului, în blocul central, acolo erau<br />
situate unele catedre teoretice. Studiam de la 8 30 pînă la 17 00 . După studii ne<br />
înbulzeam în autobusul nr. 9, care lega or. Durleşti cu Malina Mică. Acest<br />
autobus nr. 9 era „extraordinar de încăpător”. Era incredibil, dar aşa era.<br />
Cum încăpeau aşa mulţi studenţi în el, nu ştiu. În momentul cînd ne<br />
apropiam de Malina Mică, de oprirea „staţie”, se simţea mirosul ospătăriei<br />
- miros de „cacaua cu lapte”, ştiam şi simţeam cînd venea ziua de joi -<br />
era „ziua peştelui”.<br />
Aşa s-a perindat viaţa studenţească.<br />
Chişinăul era verde, cu flori, curat, în timpul studenţiei noastre s-a<br />
dezvoltat, s-a extins, s-a construit. Acum peste 25 ani a devenit un oraş<br />
cu o populaţie de circa 1 milion locuitori. S-au dezvoltat şi suburbiile.<br />
Institutul de Stat de Medicină din Chişinău a devenit Universitate, dar tot<br />
ALMA MATER a rămas, care ne aşteaptă...<br />
O adevărată dăinuire în istorie...<br />
E greu să opreşti timpul...<br />
Negura vremii macină amintirile...<br />
Am căutat căi pentru a opri timpul pe cîteva clipe...<br />
Ele au fost imortalizate în cîteva momente foto, care cu mare<br />
greu le-am adunat de la unii colegi. Pozele reflectă sentimente,<br />
activităţi, viaţa studenţească, obştească şi unele clipe de relaxaţie...<br />
Unele din ele au chiar şi aspect socio-politic al vremii...<br />
Iată această călătorie...<br />
57
La început de an<br />
În pădurea Ivancea<br />
File din galeria foto a amintirilor studenţeşti<br />
58
La demonstraţia de 1 Mai<br />
Ne simţeam medici...<br />
59
În cabinetul de chirurgie, la ordinatura clinică<br />
Viitorii chirurgi (oncologi,<br />
traumatologi)<br />
60<br />
După examen
Udmurtia, Ijevsk<br />
Cartofii viitorului an, Sergheevca<br />
61
Odihna colegială<br />
Eram tineri...<br />
62
La plimbare...<br />
O clipă de meditaţie...<br />
63<br />
Un zîmbet pentru viitor...
Un mic popas înainte de plecarea la muncă<br />
Un prînz studenţesc la natură<br />
64
1 Mai, înainte de manifestaţie<br />
1 Mai<br />
65
22 Aprilie 1978, înainte de subotnic<br />
Toamna la culesul roadei<br />
66
Serata de Anul Nou<br />
La o nuntă studenţească<br />
67
O secvenţă din viaţa de la cămin<br />
Galeria serviciului militar<br />
68
Promoţia - 82 după 20 de ani de la absolvire<br />
70
Promoţia anului 1982, absolvenţi ai Institutului<br />
de Stat de Medicină din Chişinău<br />
(ordine aleatorie)<br />
73
Capitolul III.<br />
Epigrame pentru colegi şi cei apropiaţi<br />
de Mihai Ţurcanu<br />
De la glumă la satiră<br />
FRATE CU BUNA DISPOZIŢIE<br />
Mihai Ţurcanu s-a născut în 1953 în satul Petreni,<br />
raionul Drochia, Republica Moldova. Este absolvent<br />
al Liceului Sanitar din Tighina (1982) şi al Facultăţii<br />
de Medicină din Chişinău. Dupa facultate lucrează<br />
medic în Basarabia (la spitalele din Moara de Piatră<br />
şi din Drochia), iar din 1997, când se stabileşte în<br />
România - la Spitalul Orăşenesc Săveni, judeţul<br />
Botoşani.<br />
Are un spirit de gospodar bun. Dovada cea mai<br />
convingătoare, în acest sens, rămâne complexul<br />
medical (farmacie şi cabinet medical) al familiei sale<br />
din comuna Ungureni - o modernă bijuterie<br />
arhitectonică, unica prin felul ei pe plaiurile<br />
botoşenene, inaugurat în 2006 - nu întâmplător! de<br />
Ziua Marii Uniri.<br />
Familist exemplar şi tată a trei copii, Mihai<br />
Ţurcanu cochetează din tinereţe cu teatrul de amatori<br />
şi cu versul umoristic. Prin urmare, poate fi considerat<br />
frate cu buna dispoziţie.<br />
Prof. doctor <strong>Ion</strong> I. Berghea, Iasi.<br />
86
Lui M. Ţurcanu de la colegii<br />
<strong>Ion</strong> Mereuţă (1) şi <strong>Ion</strong> Cuvşinov (2)<br />
De la vârsta studenţească<br />
Versul meu îl cant demult,<br />
Sunt din viţă românească<br />
Dorul ştiu să vi-l ascult<br />
* * *<br />
Istoriei îi este cel mai dor<br />
De adevăr şi nume,<br />
Iar mie de-aici îmi este dor<br />
De toţi colegii revărsaţi în lume.<br />
La braţ cu poezia, am înaintat<br />
pe drumul anevoios al medicinii...<br />
Mihai Ţurcanu, EPIGRAME<br />
Acasă în România<br />
Vine-un zvon din raisoviet<br />
C-am plecat în Occident!<br />
Eu… trecui doar peste Prut:<br />
Sunt mai mut sau par mai slut?<br />
Prima poezie<br />
Ţie…<br />
Luna peste Nistru se ridică<br />
Razele-i se scaldă-n a lui apa<br />
Şi-n această linişte adâncă<br />
Eu te-am cunoscut întâia dată…<br />
87<br />
(1)<br />
(2)
De la prima noastră întâlnire<br />
Tu… un drum în viaţă mi-ai deschis<br />
Şi pe-această cale împreună<br />
Am pornit acuma fericiţi.<br />
Tu acum eşti totul pentru mine<br />
Soarele şi cerul meu, şi luna<br />
Omul ce l-am întâlnit în tine<br />
Fericit va fi cu mine-ntruna.<br />
Tighina, mai, 1971.<br />
La facultate<br />
Fizică am învăţat,<br />
Fizic ne-am epuizat:<br />
Ameţiţi eram toţi după!<br />
Noroc de o minijupă…<br />
Reclamă<br />
De nu ai un trai decent,<br />
Bea un ceai mai consistent.<br />
Soartă dulce vrei sa ai?<br />
Bea un ceai şi-ajungi in Rai.<br />
Moda slăbirii<br />
Cu regimuri austere<br />
Prind la minte, pierd putere<br />
Şi, târziu, ajuns acasă,<br />
Cad sub masă…<br />
88
Atenţionare<br />
Cu slănină şi sarmale<br />
Burta creşte tot mai mare!<br />
Vai de minte, vai de leac<br />
Care-ascultă de stomac.<br />
Româneşte<br />
Amicului Valentin Tatian<br />
Îmblânzind un ecograf,<br />
Ai ajuns în grad de graf;<br />
Dac-o ţii mai îndesat,<br />
Sigur ai să fii pişcat.<br />
Tata ascensiunii<br />
Amicului <strong>Ion</strong> Mereuţă<br />
Studiind glanda mamară,<br />
N-o găsi deloc amară<br />
Ci o sursă ce-l îmbie<br />
L-a slujba-n Academie…<br />
La Iurceni de Nisporeni<br />
Tudor Spanu, zis Fedot,<br />
Marinar voinic de tot<br />
A-ngropat ocean şi mare:<br />
Crede că ceva-i răsare…<br />
Unei colege tocilare<br />
Tamara Ganenco<br />
Hamatum, hamatum, capitatum,<br />
Uitatum, iar nu datum.<br />
89
Hamatum, capitatum, capitatum:<br />
Datum, saturatum, bum.<br />
Unei colege aproape perfecte<br />
Parcă toate-i sunt la loc:<br />
Minte, corp frumos, şarm, carte…<br />
Are doar puţin noroc<br />
Şi-un prieten: Hipocrate!<br />
Farmecul eterului<br />
Colegului M. Ouş<br />
Ani în şir a transpirat<br />
Fără barem a se-ascunde,<br />
Pururi gata de-nălţat,<br />
Astăzi… nu mai are unde.<br />
Pretenţii teritoriale<br />
Colegei Liuba Bojic<br />
Este neam cu Ucraina,<br />
Însă alta îi e vina:<br />
Ochii cu ţintire fină<br />
De fiziomedicină.<br />
M-aş scălda-n adâncul lor<br />
Pe Insula Şerpilor…<br />
Un legist în toată legea<br />
Lui <strong>Ion</strong> Cuvşinov<br />
Medic e cum altul nu-i,<br />
Educat şi cu putere;<br />
Când ajungi pe mâna lui,<br />
Nu mai simţi nici o durere.<br />
90
Culoare tradiţională<br />
Cernev fost-a botezat.<br />
Lumea, spre-a-l deosebi,<br />
I-a zis simplu, răspicat:<br />
Negru – Gagauz – Yery.<br />
Amicului Moruz – Bec<br />
Din Moldova a plecat<br />
Şi s-a stabilit la Riga:<br />
E occidentalizat,<br />
Da-l trădează… mămăliga.<br />
Banul mic doboară medicul mare<br />
Dacă stai cam prost cu capul,<br />
De-ai ajuns să faci ca ţapul,<br />
Dar un ban nu gramădeşti<br />
La ce bun te-nbolnăveşti?<br />
Colegului Mişu Lâsâi<br />
Dacă ai prea multe vene<br />
Ce-arată ca nişte pene…<br />
Cu Salvarea…, la baiatul,<br />
Că la el îţi găseşti leacul:<br />
Dezbrăcat şi operat,<br />
La cinci zile, externat!<br />
Ei, aşa un doctor, frate,<br />
Pe mai toţi îi dă pe spate;<br />
Asta, da! profesionist<br />
Şi mereu îi optimist…<br />
91
Colegului Tudor Bâlici<br />
Tudor B. s-a realizat:<br />
E expertul consacrat,<br />
Stă în umbră, marunţel,<br />
Dar să te fereşti de el!<br />
Când îţi face-o expertiză,<br />
Nu-ţi trebuie nici analiză;<br />
De te strânge mai vârtos,<br />
Eşti aproape sănătos!<br />
Mereu la răscruce<br />
Un coleg, <strong>Ion</strong> Şevciuc,<br />
S-a-ntrebat; unde s-apuc?<br />
Multe posturi am schimbat:<br />
În ERY şi la COMRAT…<br />
Şi ministru-am fost cândva…<br />
Ce e drept, de mahala…<br />
Cu aşa un palmares,<br />
Pot să mă opresc şi-n Vest!<br />
Dar nu plec… şi-acum prefer<br />
Să mă plimb prin minister.<br />
Colind<br />
Domnului Romeo Ungureanu,<br />
Societatea “Natura Nova”,<br />
Botoşani<br />
Trei păstori se întâlniră<br />
Şi aşa se sfătuiră:<br />
La “Natura Nova” mergem<br />
Floricele să alegem.<br />
92
Flori de măr şi tei,<br />
Pentru subalternii săi;<br />
La “Natura Nova” mergem,<br />
Floricele să alegem<br />
Şi să facem o cunună,<br />
Pentr-un domn şi-o doamnă bună.<br />
Flori de mar şi tei<br />
Pentru subalternii săi.<br />
Pentru Domnul Ungureanu,<br />
Ce s-a consacrat tot anul<br />
Şi cu ce el s-a ales<br />
Este lesne de-nţeles…<br />
Flori de măr şi tei<br />
Penru subalternii săi.<br />
Numai ceaiuri dac-om bea,<br />
De toate ne-om vindeca,<br />
Dar să nu-ntrecem măsura…<br />
Să nu ni se us’ce gura.<br />
Flori de măr şi tei<br />
Pentru subalternii săi.<br />
Vrem un ceai mai consistent<br />
Şi-un salariu mai decent.<br />
Nu uitaţi că este-un leac:<br />
Totul trece prin stomac!<br />
93
Flori de măr şi tei<br />
Pentru subalternii săi.<br />
25 decembrie 2002<br />
La 40 de ani<br />
Pentru Petrică Ababei,<br />
Regizorul Teatrului<br />
Râşniţa-Drochia<br />
Suntem la etajul patru,<br />
Unde şede “Împăratul”;<br />
Şede chipeş şi frumos<br />
În apartament luxos.<br />
Cine-i, oare, Impăratul?<br />
Iată cine este:<br />
Este Petrea diplomatul,<br />
Şi regizor… peste!<br />
El, păşind încet prin timp,<br />
Pe-ale anilor poteci,<br />
Reuşit-a toamna asta<br />
Ca să facă patruzeci!<br />
Totdeauna-n orice toamnă<br />
E alăturea de el<br />
Mult stimata noastră doamnă<br />
Doina şi Cătălinel.<br />
La aşa aniversare,<br />
Zău că merită baieţi,<br />
94
Să-i dea domnul tot ce n-are<br />
Şi încă vreo şaptezeci.<br />
8 octombrie 1995<br />
Lui <strong>Ion</strong> Stamati<br />
Spectator la meciul de fotbal<br />
Germania-Moldova<br />
Octombrie 1995,<br />
Franckfurt pe Main<br />
Vin cu un salut fierbinte<br />
Chiar din Franckfurt, dacă vreţi,<br />
Să vă spun că, după mine,<br />
Tare-i bine aici, băieţi!<br />
Eu sunt, fraţilor, <strong>Ion</strong>;<br />
Printre nemţi m-am dizolvat<br />
Să vă spun din stadion:<br />
Moldovenii-au câştigat!<br />
Câte-o bere şi-o alună,<br />
C-au uitat de fotbal, zău!<br />
Viaţa-aici e tare bună…,<br />
Mulţumim lui Dumnezeu!<br />
Iar lui Petrea, regizorul,<br />
De la Râşniţa, îl ştiţi?<br />
Dăruiescu-i tot umorul<br />
Redescoperit la “Fritzi”<br />
Fiindcă sunt aşa departe<br />
Şi nu sunt printre băieţi,<br />
95
Îi doresc şi sănătate<br />
Şi vre-o doi covrigi muieţi…<br />
Iar acuma, măi Petrică,<br />
Îţi trimit de-aici, cu dor<br />
Ca să ai, la o adică,<br />
O căldare cu sol’dor.<br />
Şi-ncă una cu benzină,<br />
Poate ţi-i lua maşină,<br />
Şi-un buchet de flori nemţeşti,<br />
La mulţi ani, să ne trăieşti!<br />
Aproape ca la A.S.I.A.<br />
Scumpei noastre mămici<br />
la 40 de ani<br />
Ia cu tine şi inima, inima mea<br />
Şi o poartă pe-aicea, prin Drochia<br />
Şi-apoi pune-o-n bagaje pe undeva,<br />
Pentru America…<br />
V-aţi iubit, ştie oricine<br />
Fără teamă şi fără pastile,<br />
Doar noi trei, acum, ştim bine<br />
Ce-a-nsemnat această iubire…<br />
Tati vine abia pe la nouă,<br />
La Săveni e-ntuneric şi plouă,<br />
Ce ne pasă asta nouă<br />
Vă lăsăm noaptea vouă…<br />
Ia cu tine şi inima, inima mea<br />
Şi o poartă pe-aicea, prin Drochia<br />
96
Şi-apoi pune-o-n bagaje pe undeva<br />
Pentru America…<br />
22 august 2001<br />
Mămicăi noastre, bucătăreasa<br />
Mămică, ce dragă-mi eşti!<br />
Mereu tânără şi frumoasă,<br />
Îţi faci griji şi te gândeşti,<br />
Ce să ne pui zilnic pe masă...<br />
Nu suntem pretenţioşi<br />
Când pe masă avem cărniţă<br />
Şi suntem chiar bucuroşi<br />
Când servim şi-o tocăniţă<br />
Dar din toamnă-ţi garantăm<br />
Să mâncăm noi numai mere,<br />
După ce le terminăm,<br />
Ne-ndreptăm spre mici şi bere.<br />
Cu regimuri austere,<br />
N-ai nici minte, nici putere,<br />
De-aia, c-am ajuns acasă,<br />
Te rugăm... pune pe masă!<br />
Nu slănină, nici sarmale,<br />
Şi fără exces de sare.<br />
Să ne fie ca un leac<br />
Tot ce trece prin stomac<br />
97
Pentru mâncarea gustoasă,<br />
Să trăieşti, bucătăreassă:<br />
Pentru tot ce ne vei da<br />
Sărut mâna, mama mea!<br />
La mulţi ani!!!<br />
22 august 2001<br />
ODĂ MĂMICĂI, LA ANIVERSARE<br />
Pamflet<br />
Într-un sat, lângă Făleşti,<br />
În centru de te opreşti<br />
Şi mai faci un pic la dreapta,<br />
Exact cum arată harta,<br />
De ajungi la o răscruce,<br />
Drumul drept aici te duce:<br />
La o casă părintească,<br />
Cu obloane la fereastră.<br />
Aici socrul meu, odată,<br />
Îşi creştea şi el o fată<br />
Cu ochi negri, sprâncenată<br />
Cum n-aţi mai văzut vreodată.<br />
Se juca pri mahala,<br />
Pe mămica o ajuta<br />
Şi-ntr-o zi, la un pârău<br />
A căzut, vai, foarte rău...<br />
Strigau babele prin sat:<br />
— Săriţi, mă, că s-a-necat!<br />
Un bătrân avea să ştie<br />
Ce urma apoi să fie<br />
Şi o taie răspicat<br />
98
De-a calmat babele-n sat:<br />
“Cine-o nimerit sub gheaţă”<br />
O să aib’ noroc în viaţă!<br />
Şi fetiţa a crescut<br />
Şi o şcoală a făcut...<br />
Lăsând gluma la o parte,<br />
Intră ea la facultate<br />
Şi fiind tare-n chimie<br />
Merge ea la farmacie.<br />
Printre atomi şi molecule,<br />
Prin reacţii şi formule,<br />
Decolând de pe o pistă,<br />
În scurt timp e farmacistă.<br />
Nu trecu o săptămână,<br />
Cu bagajele în mână<br />
Se opreşte, zice stop!<br />
Eu nu plec din acest loc.<br />
La Ungheni, la farmacie<br />
Tocmai bine o să-mi fie...<br />
Şi s-a apucat de treabă<br />
C-a mirat o lume-ntreagă<br />
Cu soluţii şi-unguente<br />
Deservea ea paciente.<br />
Prepara şi pentru tineri<br />
Ce iubeau de luni pân’ vineri;<br />
Pe babe şi pe moşnegi<br />
Îi întinerea, să vezi...<br />
C-o pastilă şi-un sirop<br />
De dansau cu toţi pe loc.<br />
Activând ea la Ungheni,<br />
Gându-i era la Petreni,<br />
99
Unde aştepta tot satul<br />
Să se însoare băiatul<br />
Într-o toamnă argintie,<br />
Uite-aşa a fost să fie:<br />
A fost mare veselie<br />
La o nuntă ţurcănească<br />
Cu un rachiu şi cu o fetească<br />
Şi c-un peşte afumat<br />
De-a mers vestea-n lung şi-n lat!<br />
Şi-a mai fost bine odată<br />
Şi la moara cea de piatră...<br />
Şi acum îmi amintesc<br />
De-acel rai împărătesc.<br />
Stau aşa şi mă gândesc…,<br />
Tare -aş vrea să-l retrăiesc…<br />
Tocmai a venit momentul<br />
Să continuăm subiectul:<br />
Au pornit şi ei odată<br />
De la moara cea de piatră<br />
Unde a curs multă apă…<br />
Au trecut pe la Petreni<br />
Prin Drochia şi Săveni;<br />
La-nceput au fost ei doi,<br />
Apoi trei, apoi patru, apoi cinci<br />
Asta-i viaţa, ce să-i zici?<br />
Noul secol a venit<br />
Treburile s-au limpezit…<br />
Unul are altul n-are,<br />
Iar al treilea - habar n-are<br />
Toate-n viaţă vor urma<br />
Sănătate de-om avea…<br />
100
Epilog<br />
Uite-aşa crescând fetiţa,<br />
Pomenindu-i despre greci,<br />
A intrat în vara asta<br />
Şi-a făcut ea patruzeci.<br />
La aşa aniversare ,<br />
Zău că merită, baieti,<br />
Să-i dea Domnul tot ce n-are<br />
Şi incă vreo 70<br />
Ca să nu întrec masura<br />
Îmi închid aici eu gura…!<br />
C-o sarmală şi-un pahar,<br />
C-un cântec de lăutar,<br />
Cu respect şi plecăciune,<br />
Pentru rele, pentru bune,<br />
Pentru dreptul de a fi,<br />
A trăi şi a iubi<br />
Pentru tot ce e mai sfânt,<br />
Pentru viaţa pe pământ…<br />
La mulţi ani, mămică!!!<br />
22 august 2001<br />
Doamnei Elena Mocanu<br />
La 50 de ani<br />
Să vă povestesc ceva<br />
Ce s-a întâmplat cândva,<br />
Când eram noi toţi mai tineri,<br />
Când făceam din ochi la fete,<br />
Le strângeam pe la perete,<br />
101
Tot părea o veşnicie…<br />
Dulcea mea copilarie!<br />
Tot în jur era ca-n vis<br />
Mai pe scurt, - un paradis!<br />
Pe loc tot s-a spulberat,<br />
Timpul ne-a maturizat<br />
Şi-am devenit mai frumoşi,<br />
Responsabili, mai voioşi,<br />
Încărcaţi de mai mult dor,<br />
De dragoste şi amor…<br />
Inima arde ca focul,<br />
Cine-i el, unde-i norocul?<br />
Şi norocul auzi<br />
Şi-ntr-o buna zi veni…<br />
Pân- aici, de-aţi ascultat<br />
Va zic ce s-a întâmplat:<br />
O istorie frumoasă,<br />
Despre o pereche aleasă:<br />
El, lucrând la Hăsnăşeni,<br />
Ea, domniţă din Petreni<br />
Într-o zi s-au întâlnit,<br />
S-au privit, s-au potrivit…<br />
Au urcat în autobus<br />
Şi i-a dus şi i-a tot dus…<br />
La Făleşti şi la Petreni<br />
Cu oprire-n Mărăndeni<br />
El: ştii ce mie mi-ar plăcea…?<br />
De acord îi zice ea;<br />
Tu ce ai? - pedagogie<br />
Iară tu? - economie<br />
Vai, ce treabă o să fie!<br />
102
Eu cred că voi calcula,<br />
Iara eu voi profesa…,<br />
Deci în doi ne-om descurca!<br />
Cred că da.<br />
Toata vorba-aşa era:<br />
– Ce zici? Facem o tocmeală<br />
Pentru nunta-aici, la ţară?<br />
Da, aş zice bucurii<br />
Şi s-avem noi doi copii…<br />
– Ştii, eu tot am calculat<br />
Şi de fete doar am dat<br />
– Cred că pentru un băiat,<br />
Nu esti bun de calculat…<br />
De atunci, când s-au văzut,<br />
Multa vreme-a mai trecut<br />
Şi s-a scurs, vai, multă apă<br />
Pe la moara cea de piatră,<br />
Prin Făleşti şi Mărăndeni,<br />
Prin Soroca şi Petreni.<br />
Pe toate le-au calculat<br />
Pe toate le-au rezolvat<br />
Şi acuma-n ,,99,,<br />
Nu e ca în ,,49,,!<br />
Epilog<br />
O Ileană Cosânzeană<br />
De prin anii ‘40,<br />
Tot frumoasă,<br />
Neagră-n geană<br />
A rămas şi la 50.<br />
La aşa aniversare,<br />
103
Zău că merita, băieţi,<br />
Să-i dea Domnul tot ce n-are<br />
Şi încă vreo 70.<br />
Bucuraţi-vă de toate,<br />
De viaţă şi sănătate,<br />
De părinţi şi de cumnaţi,<br />
De prieteni şi de fraţi,<br />
De surori şi de nepoţi ,<br />
Bucuraţi-vă de toţi.!<br />
Săveni, 20.01.1999<br />
Domnului Ilie Mocanu,<br />
La 50 de ani<br />
Iată a venit momentul<br />
Să punem aici accentul,<br />
Şi să-i zicem cum a fost<br />
Cred că totuşi are rost.<br />
Într-un sat lângă Făleşti,<br />
În centru de te opreşti<br />
Şi mai faci un pic la dreapta<br />
Exact cum arată harta,<br />
De ajungi la o răscruce,<br />
Drumul drept aici te duce…,<br />
La o casă părintească,<br />
Cu obloane la fereastră.<br />
Iată-aicea socrul meu<br />
Îşi creştea primul flacau.<br />
Se zvonea cam des prin sat:<br />
Tare-i neastâmpărat<br />
Şi cand este de lucrat<br />
104
Pare tare agitat…<br />
Totuşi… era calculat!<br />
Când băiatul a crescut<br />
A plecat la Institut<br />
N-a-nvăţat să risipească,<br />
Ci să economisească;<br />
Şi trimis din capitală<br />
A ajuns iarăţi la ţară.<br />
A lucrat la Hăsnăşeni,<br />
Nu departe de Petreni,<br />
Dar i-a mai plăcut ceva:<br />
Dragostea şi baştina.<br />
Şi-atunci soarta-i zice-aşa:<br />
Ascultă, Măria ta!<br />
Hai să mergem la Făleşti<br />
Că mai bine-o să trăieşti;<br />
Fii atent şi ia aminte,<br />
Te alege preşedinte!<br />
Pui tot lucrul ca pe roate,<br />
O să ai, să vezi, de toate!<br />
Şi prieteni şi duşmani,<br />
Nu mai zic nimic de bani!<br />
Tare-a fost bine cândva<br />
Lucrând la “Puti Lenina,,<br />
Şi acum îmi amintesc<br />
De-acel rai împărătesc…<br />
C-un caş dulce-n primăvară<br />
Şi cu-n miel prăjit la ţară<br />
C-un vin alb, cu unul roşu<br />
De cânta mereu cucoşul…<br />
Te surzea prin lunci şi văi…<br />
105
Asta-i viaţa, ce zici, mai?!<br />
Nu luaţi drept utopie,<br />
Cred c-aşa n-o să mai fie.<br />
Când lumina lui Ilici<br />
Lumina din plin pe-aici,<br />
Fericit fiind poporul,<br />
Mulţumit conducătorul.<br />
Vine un fulger ezploziv,<br />
Ordin: la Executiv.<br />
– Te numim şef pe raion,<br />
Mai pe scurt, să fii patron.<br />
Ştim că este grea povară,<br />
Dar fiind baiat de ţară,<br />
Credem c-o să te descurci<br />
Şi atuncea, o să urci.<br />
O umbră din Chişinău<br />
Îi şoptea cuiva mereu:<br />
– Fiindcă multe ăsta ştie,<br />
Merge la Academie.<br />
Ca să mai înveţe carte<br />
Şi-o să meargă mai departe.<br />
Atunci, Moscova, frăţică,<br />
Era bună bucăţică<br />
Şi era aşa de-aproape<br />
Puneai mâna pe ea, frate!<br />
După un pahar de vin<br />
Punea mâna pe Kremlin,<br />
Tretiacovca, Sorocovca,<br />
Şi Petrovca, si Zubrovca,<br />
De le încercai pe toate,<br />
Tot poporul-ţi era frate.<br />
106
Ce-a făcut doi ani cu cartea<br />
Ştie doar securitatea.<br />
Dar i-au spus atuncea clar:<br />
– Te intorci prim secretar!<br />
La Grosu în cabinet<br />
O dispută berechet:<br />
Te trimitem la Soroca,<br />
Unde nici-un tren nu vine,<br />
Unde sunt prea multi ţigani,<br />
Opt evrei şi mulţi golani<br />
Şi vre-o patru, cinci haholi<br />
Şi-au rămas şi trei mongoli.<br />
Trebuie să-i împaci pe toţi<br />
Că de nu, ştii sa înoţi?<br />
El s-a apucat de treabă,<br />
Îl vedea o lume-ntreagă;<br />
Construia, mai repara,<br />
Asfalta, ce-i vechi schimba<br />
Şi fiind băiat de ţară<br />
N-a uitat şi cum se ară,<br />
Cum se strânge-apoi recolta,<br />
Când e prea bogată holda…<br />
Era bine-n medicină,<br />
Erau bani, era benzină,<br />
Un nivel nalt de cultură,<br />
Întâlniri de anvergură…<br />
Jumate de Românie<br />
A cântat atunci, se ştie,<br />
În cluburi şi în palate<br />
Şi la Ştefan la cetate;<br />
La niveluri oficiale<br />
107
Se mâncau şi-atunci sarmale<br />
Şi carne de căprioare<br />
Şi-un cârnaţ din Bădiceni<br />
Şi-un vin bun de la Petreni:<br />
Încă de pe-atunci, se ştie,<br />
Mirosea-a democraţie…<br />
Uniunea garanta<br />
Şi de toţi grijă avea,<br />
De cel mic şi de cel mare<br />
Şi de cela care n-are.<br />
Şi-am luat-o îndărăt,<br />
Hăisa înspre occident,<br />
S-o luam mai la concret:<br />
Trebuia un parlament…<br />
Dupa lupte-nverşunate,<br />
Fără tancuri si blindate,<br />
Domnul primul-secretar<br />
Deveni parlamentar<br />
Şi pe piept c-un tricolor,<br />
Face legi pentru popor…<br />
Să vă spun acuma eu:<br />
Orice început e greu -<br />
Drepturi şi facilităţi.<br />
Legi pentru minorităţi;<br />
Multe s-au mai adunat,<br />
Multe s-au şi promulgat<br />
Şi puţine au lucrat.<br />
Şi-ncă ceva să vă spui:<br />
Orice om, cu legea lui…!<br />
Toţi am fi noi gospodari<br />
108
Dac-am fi parlamentari…<br />
Patru ani să faci tu legi<br />
Şi nimic să nu culegi?<br />
Se gândeşte-atunci băietul<br />
Şi descoperă secretul…<br />
Mai apoi, ca-n occident,<br />
Nu ratează-acest moment:<br />
O soluţie reală<br />
Este Banca Socială.<br />
În birou se discuta,<br />
Leu-n bancă tot venea…<br />
Debit, credit, sold cu plus,<br />
Cifrele urcau mai sus;<br />
Oamenii mai gospodari<br />
Mai veneau şi cu dolari;<br />
Toţi pe la colţuni umblau<br />
Şi în bancă-i depuneau.<br />
Când s-a calculat procentul,<br />
Banca noastră-i occidentul<br />
Cu salarii mari, decente,<br />
Ba mai mult – au şi procente…<br />
Un buchet de flori alese<br />
Din Făleşti, de-aici culese<br />
Şi-n mijloc un trandafir<br />
E cumnatul meu-banchir…<br />
A ajuns în varf băiatul<br />
N-o facea, sunt sigur, altul<br />
Şi uite-aşa, în primăvară<br />
Ce-a pornit pe-un drum de ţară,<br />
Pomenindu-i des pe greci,<br />
109
S-a oprit la o răscruce<br />
C-un indicator “50”<br />
Sincere felicitări şi la mulţi ani!!!<br />
Săveni, martie1998<br />
Unei colege,<br />
La locul ei<br />
Liuba Bojic “ce divcină”!<br />
Reprezint-o Ukraină<br />
Este tandră, este fină,<br />
Face fiziomedicină.<br />
De te uiţi cumva la ea,<br />
Te îndrăgosteşti lulea;<br />
Ochi albastri şi senini<br />
Sinceri sunt şi sunt divini,<br />
Sînt o mare, daca vrei,<br />
Poţi să te îneci în ei.<br />
Unui coleg înalt,<br />
Aflat la înălţimea carierei<br />
După ani de pregătire,<br />
Pe pământ acum se stie –<br />
Băiatul s-a conformat,<br />
Hotărât a decolat<br />
Din fotoliu şi-a zburat.<br />
Trecând nori şi ceaţă deasă,<br />
Înfruntând curenţi şi gheaţă.<br />
Foarte sigur a planat<br />
Şi lin a aterizat…<br />
Este sus şi-i şade bine<br />
110
N-are rău de înălţime<br />
E în vârf dar orişicând<br />
Picioarele-i sînt pe pământ<br />
Lui Stelian Cernean<br />
Atunci, când l-am cunoscut<br />
Parea un băiat tăcut,<br />
Mă-ntrebam: Oare vorbeşte?<br />
Cu ce oare ne uimeşte?<br />
După ce l-am studiat,<br />
Uite ce am constatat:<br />
Era un băiat discret,<br />
De-ajutor şi chiar corect;<br />
Când tăcea-i vorbea privirea,<br />
Şi nu cunoştea mâhnirea.<br />
Da, era băiat cuminte,<br />
Păpa carne şi plăcinte,<br />
Legea nu o încălca,<br />
Şi nicicând nu dispera.<br />
La caracterizare –<br />
Nu spunea doar vorbe goale:<br />
– De Coliţă, ce mai ştii ?<br />
– Are şi doi şi tlii…<br />
La Bender când studia<br />
Bine se mai descurca,<br />
Apoi, după facultate,<br />
Toate i-au mers “ca pe roate”<br />
Chiar şi astăzi la salvare<br />
Roţile se-nvârt la vale…<br />
111
Unei bune colege, ghinioniste<br />
La fizică, la facultate<br />
Erau cerinţe aparte;<br />
Învăţam de rupeam cartea<br />
Ziua toată, chiar şi noaptea.<br />
Dacă nu mai copiam,<br />
Rău de tot ne descurcam;<br />
De eram poftiţi la tablă,<br />
Toata lumea ne era dragă;<br />
Uite aşa Maria iese,<br />
Asistentul, nici să-i pese…<br />
După ce a admirat,<br />
I-o tăie cam răspicat:<br />
– Vîşe Creţu vî pişite<br />
– Im ne vidno,vseo sotrite…<br />
Şi cât ea se înălţa<br />
Asistentu-o admira<br />
Şi mereu se tot uita<br />
Nu la tablă, ci la ea,<br />
Iar e ploho, satiditesi – dva!<br />
… măti, iac – aşa!<br />
Asta e din partea mea!<br />
Şi cât el bodogănea<br />
Până-n bancă-l declina…<br />
Câtă fizic-am învăţat,<br />
Fizic ne-am epuizat<br />
Şi mereu ne-am întrebat:<br />
La ce bun ne-a ajutat!?<br />
112
Pe lângă plopii cei cu soţi…<br />
(Aproape ca la Eminescu)<br />
Viceprimarului localităţii<br />
Ungureni, judeţul Botoşani<br />
Pe lângă plopii cei cu soţi,<br />
Adesea eu treceam…<br />
La întoarcerea din Botoşani<br />
Din nou îi număram…<br />
Şi într-o zi când am trecut,<br />
Eu nu i-am mai văzut…<br />
Doar vicele ştia atunci<br />
Cu plopii ce a făcut.<br />
Şi astăzi în amintirea lor<br />
Mai curge un izvor<br />
Şi tot în jur e admirat<br />
De orice trecător<br />
1 decembrie 2006<br />
Unui coleg, viitor director<br />
Doctorul Victor Cernat<br />
Fulger a mai avansat;<br />
Este “şef de stat în stat”.<br />
Cu ambiţie şi spor<br />
Mâine-i mare director!<br />
Doamne ajută!<br />
113
Lui Petru Ababii, la 50 de ani<br />
Dintr-un mare patriot,<br />
La 8 ani e poliglot;<br />
7 limbi scapă prin gură<br />
Şeful secţiei cultură.<br />
La concursuri “TVK”<br />
Drochia tot câştiga;<br />
Regizorul şi actorul<br />
A mirat atunci poporul,<br />
Iar în teatru Râşniţa<br />
Mult am mers cu bişniţa.<br />
Tot ce-a regizat Petrică<br />
S-a jucat pe scena mică;<br />
Tot ce n-avea căutare<br />
Am vândut în piaţa mare<br />
Promovând aţa cultura,<br />
Combinând-o cu haltura.<br />
Şi scriind şi regizând,<br />
Iata-l pe 50 bătând.<br />
Dupa-aceea, vine 6<br />
Nu-i mai numeri… cui îi pasă?<br />
Tu râşneşte şi te ţine,<br />
Că poate şi suta vine…?!<br />
Octombrie 2005<br />
Povestea unui sfânt îndrăgostit<br />
După Bălţi, mai spre apus,<br />
Trenul aici te-a adus;<br />
Gara cu peronul mic<br />
Este staţia Catranic…<br />
114
Iat-o casa părintească,<br />
Cu obloane la fereastră,<br />
Unde-n vara unui an<br />
Moş Vasile Tatian<br />
S-a pornit la-nsămânţat<br />
Ca să dea şi de-un băiat.<br />
Şi iată că-ntr-un sfârşit,<br />
Gospodaru-a reuşit…<br />
La un an, pe timp de coasă,<br />
Când lumea stătea la masă,<br />
Zice mosu’ răspicat:<br />
– Fratilor, am un băiat!<br />
Voinicel, chipeş, ochios,<br />
Parc-ar fi chiar Făt-Frumos<br />
Babele din mahala<br />
Tot bârfeau mereu aşa:<br />
– O sa fie lung la plete<br />
Şi-o sa dea de hac la fete;<br />
– O sa plece la oraş<br />
Şi-o să fie doctoraş;<br />
– Fa, Catincă, tacă-ţi gura,<br />
Ca să nu-ţi sluţesc figura…!<br />
O să fie tractorist<br />
Şi de ce nu, poate-artist?<br />
Ce ţi-i scris şi ce ţi-i dat...<br />
Ţaca Olea-a încheiat.<br />
Când băiatul a crescut<br />
A plecat la Institut.<br />
Multă şcoală a făcut,<br />
A avut succes la fete<br />
Şi frumoase şi cochete;<br />
115
Într-o zi, îmi spune-aşa:<br />
Ştii că nu le pot rata…<br />
Şi-n sfârşit, a nimerit,<br />
Vreau să spun c-a reuşit…<br />
Cucereste-o copiliţă,<br />
Viitoare doctoriţă;<br />
I-a spus vorbe dulci, de dor.<br />
Ca celui mai scump odor.<br />
– Hai, amice, fă ceva<br />
Până când te-i însura<br />
Institutu-i termina…<br />
Nu-i nimic mai delicat<br />
Decât doctor însurat…<br />
Şi acum, vară de vară,<br />
Coboară din tren în gară,<br />
Pe peronul ăla mic<br />
Cel ce mâine-a fi bunic…<br />
Amicului meu V. Cazacov<br />
La 50 de ani<br />
Era băieţel cam mic<br />
Eu aş zice chiar pitic,<br />
Dar era năzbâtios,<br />
Ba-l vezi sus, ba iata-l jos!<br />
Pe-acest tânăr, mititel<br />
Frumuşel şi cuminţel<br />
Un gând veşnic îl seduce:<br />
Cum pe fete sa le-apuce…<br />
De o mână, de- un picior,<br />
116
Să le spună că-i e dor<br />
De iubire şi amor…<br />
Nu mai are acum răbdare<br />
Să se facă băiat mare…!<br />
Şi la şcoala sa din sat<br />
Mulţi neuroni a consumat<br />
Rupând carţi el şi caiete<br />
Şi făcând din ochi la fete…<br />
“Bucurându-i” pe părinţi<br />
Care tot crişcau din dinţi…<br />
După cruci şi dumnezei,<br />
A plecat de lânga ei.<br />
Busuiocul din gradină<br />
Mirosea a medicină…<br />
Dupa ce a colindat<br />
Tot Bugeacu-n lung şi-n lat,<br />
La Bender a ancorat<br />
Patru ani să facă carte<br />
Medicină şi de toate…<br />
În armată, ca-n armată,<br />
A purtat şi cizme-odată…<br />
Cum n-a fost atunci război,<br />
Împuşca el pentru doi…;<br />
Şeful lui s-a speriat<br />
Şi în grad la avansat…<br />
117
Încă-un timp a mai trecut<br />
Şi-a ajuns la Institut<br />
Ca să facă doctorie<br />
Şi pe urmă, cine ştie?..<br />
S-a crucit el ce-a văzut…<br />
E ceva de necrezut<br />
Un ocean imens de fete<br />
Şi mai blonde şi brunete…<br />
“Nişte flori, şi sunt plăcute<br />
Le-aş lua şi, zău, le-aş rupe”!<br />
Tot grăbit şi răsucit,<br />
Zice: “Cred c-aici am nimerit!”<br />
Gata, nu mai pot de dor<br />
Bă, chiştocilor, mă-nsor!<br />
Între blonde şi brunete,<br />
Am găsit şi alte fete…<br />
Asta e aleasa mea,<br />
Două fete vom avea…<br />
Cu iubire şi mult dor<br />
Noi vom merg-n viitor.<br />
Studiind aşa, paţanu,<br />
Iaca a crescut bostanu!<br />
Logic spus şi, evident,<br />
Băiatul e azi docent.<br />
Zi de zi, neobosit,<br />
Mai în toate-a reuşit.<br />
118
Şi aşa scriind cu pixul<br />
Iata va schimba prefixul…<br />
După patru vine cinci,<br />
Asta-i viaţa ce să-i zici?<br />
Ca să vezi, mai ieri pitic<br />
Astazi este şi bunic!<br />
La mulţi ani!!!<br />
Săveni, august 2005<br />
Unui coleg “nomad”,<br />
Boris Untu,<br />
doctor în medicină<br />
Borea Untu-a colindat<br />
Uniunea-n lung şi-n lat<br />
Uite-aşa, un an şi-o vară,<br />
A făcut multă vrăjeală…<br />
În Caucaz şi Turkestan,<br />
La Bischek în Kîrgîstan;<br />
Ars de soare şi de vânt,<br />
Urcând munţi şi coborând,<br />
Înţepat de scorpioni,<br />
Urmărit fiind de spioni<br />
Gâdilind la tăpli reptile,<br />
Multe nopţi şi multe zile<br />
Si cu riscuri, din senin,<br />
A tot colectat venin…<br />
Şerpii n-au mai rezistat<br />
Şi foaie de drum i-au dat;<br />
119
L-au lăsat cu coaste rupte.<br />
Fără dinţi şi-urechi mai scurte.<br />
C-un proiect ambiţios<br />
În glumă şi-n serios,<br />
Băiatul s-a realizat:<br />
Este doctor habilitat<br />
(Cred ca untul l-a salvat…)<br />
Doi anestezişti din Valea Jiului<br />
Despre doi anestezişti<br />
Buni profesionişti<br />
Valera & <strong>Ion</strong><br />
Ambii sunt dintr-un raion.<br />
Cu mult soare, cum e vara<br />
Au pornit să vadă “ţara”.<br />
Şi-au făcut prea mare vânt<br />
De-au ajuns cât de curând<br />
Hopa-hopa, pas cu pas,<br />
La olteni … făcu popas.<br />
– Uite bre, c-am nimerit<br />
La cărbune şi lignit,<br />
Mai pe scurt in-minerit!<br />
Cozma i-a avertizat<br />
Şi aşa le-a ordonat:<br />
“Să-mi trataţi atent ortacii<br />
Altfel, din pământ eu scot burlacii<br />
120
Şi de nu, peste un an<br />
Eu va bag în subteran”!<br />
După ce-au reanimat<br />
Valea Jiului în lat,<br />
Aşteaptă singuri de-un an<br />
Să coboare-n subteran…<br />
…Le dorim să facă faţă<br />
Celor de la suprafaţă…<br />
Motto: “Tot ce se poate întâmpla<br />
Să ne închipuim că se va întâmpla”<br />
Seneca<br />
Unui amic la jubileu:<br />
Petru Dutca<br />
Calatorie prin destin…<br />
Din Borisovca – sat,<br />
Tu odată te-ai lansat<br />
Făcând carte, medicină,<br />
Întalneşti una “divcină”<br />
Şi, din dragoste, de-odată,<br />
Apăruse şi o fată…<br />
În războiul din Afgan,<br />
Fosta-i, bate, capitan<br />
Cu ochi mici şi cu turban,<br />
Arătai ca Chingishan.<br />
Vremurile s-au schimbat,<br />
121
Hipocrate te-a salvat…<br />
Medicina de “pe roate”<br />
Este cea mai sfânta,…poate!<br />
Lui Vitalie Psenicnii<br />
La cinzeci de ani<br />
De te doare rău un dinte<br />
Sau măseaua cea de minte…?<br />
Vitas nu-i de neglijat!<br />
Cască gura-n lung şi-n lat<br />
Şi priveşte – ncrucişat;<br />
Mai întâi, îţi bag-o mână<br />
După cum ii la-ndemână,<br />
După aia-ţi bag-o sculă,<br />
Vai şi amar de biata gură!<br />
Cade-un dinte cariat,<br />
Altul cade speriat…<br />
Dacă eşti şi norocos<br />
Zboară unul sănătos.<br />
În maxilo – facială<br />
El e cheia ideală.<br />
În concluzie şi deci:<br />
Vitas este la 50!!!<br />
Sanatate la multi ani.<br />
Te astept la botosani!<br />
Dr. misu t. 17.02.2006<br />
122
Amicului Tudor Spânu (alias fedot)<br />
Medic – marinar<br />
Din codru când a venit<br />
Un haiduc parea, vădit,<br />
Că era şi marinar<br />
Dat cu greul, călit chiar<br />
Tot aşa, la facultate,<br />
A facut el multă carte<br />
Şi uitându-se la soare,<br />
Se simtea chemat de mare<br />
A tratat el cu avânt<br />
Multă lume pe pământ.<br />
– Sunt un peşte pe uscat,<br />
Măi băieţi, m-am săturat!<br />
Şi s-a dus el la Odesa<br />
Dupa cea a dat ochii cu presa,<br />
S-a urcat el pe un vapor<br />
Şi a plecat în viitor…<br />
A plutit el pe oceane,<br />
Pe mări negre şi mai albe<br />
Încolţit şi de rechini,<br />
De balene şi delfini<br />
Şi aşa a rezistat …<br />
Într-o zi a ancorat<br />
La vârful maturităţii,<br />
La statuia libertăţii:<br />
– America-i visul meu!<br />
…Pe apă îmi e cam greu…<br />
Capitane vânt la pupă!<br />
123
Nu ştiu ce-o să fie după…<br />
Şefule,… la Nisporeni!<br />
Mai concret, chiar la Iurceni!<br />
Vreau sa ajung eu la pământ<br />
Unde-i locul cel mai sfânt…<br />
Nenea Simi la 60!!!!<br />
Gospodarul universal din Ungureni<br />
Pentru toţi, şi mic şi mare,<br />
Azi în sat e sărbătoare:<br />
Merg sătenii şi, zâmbind<br />
Parcă-l văd chiar botezând<br />
Şi pe unul şi pe altul,<br />
Că tot satu-i zice naşul.<br />
În concluzie şi deci:<br />
Naş iî şi la 60!!!<br />
“Americanul”<br />
De ieri Saşa Damaşcan<br />
E cetăţean american<br />
La cinci ani pe vreme bună<br />
Cred că ajunge şi pe lună<br />
Unui “african” desăvârşit<br />
Colegul Saşa Munteanu<br />
A tot colindat Sudanu,<br />
Cautând petrol şi gaze<br />
Pârjolit de soare, raze.<br />
După ce s-a săturat,<br />
124
S-apucat de operat<br />
Pe cei negri-i înălbea,<br />
Pe cei albi îi înegrea:<br />
A avut succes băietul<br />
A schimbat tot continentul.<br />
Amicului Nicolae Caproş<br />
Fără o zi profesor<br />
Dacă eşti cam cotonog,<br />
Consulţi un traumatolog.<br />
La coloana vertebrală<br />
El e cheia ideală.<br />
Logic spus şi evident<br />
Băiatul este azi docent.<br />
Zi de zi dacă-i dă zor<br />
Până-n toamnă-i profesor.<br />
Colegului Gheorghe Zapuhlâh<br />
Dacă stai c-am prost cu capu’<br />
Nu-l schimba, mergi la băiatu:<br />
Îl gaseşti printre neuroni<br />
La cravată, pantaloni<br />
Evident - examinează<br />
La nevoie - operează<br />
De te ştii băiat cuminte<br />
El te lasă tot cu minte<br />
Dacă eşti ca-m şmecherel<br />
Umbl’un pic la cerebel<br />
Neuronii îi ghionteşte<br />
Creierul se linişteşte<br />
125
Eşti în vârf şi te-ai oprit<br />
Ştii de unde a-i pornit?<br />
Colegului Sosic Cojocaru<br />
E chirurg, e cu mănuşi<br />
Bustul lui este la Husi;<br />
La câţi romi a operat<br />
Monumentu-i meritat…<br />
Colegei Eugenia Şură<br />
Multe semne de-ntrebare<br />
Medicul legist le are:<br />
Este crimă sau viol<br />
Armă albă sau pistol;<br />
Individu-i spânzurat<br />
Sau poate s-a înecat<br />
Altul e carbonizat<br />
Şi-a dat foc şi-a explodat<br />
Fără cap şi un picior<br />
E strvit de un tractor…<br />
Cu-aşa cazuri frate, zău<br />
Poate să-ţi fie şi rău<br />
Numai nu Jenei ce ştie,<br />
Amănunte să descrie<br />
Să pronunţe un verdict:<br />
Este crimă sau delict<br />
E legistă -n legea sa<br />
Nu te poţi pune cu ea!<br />
126
Unui “campion” la mondiale<br />
şi olimpiade<br />
Amicului Nicolae Ambrosi<br />
Comitetul Naţional Olimpic<br />
Ai zburat cât ai zburat<br />
Şi un glob ai colindat<br />
Ce ţi-e scris şi cum ţii dat<br />
La Drochia ai aterizat…<br />
Lui Victor Pavalenco,<br />
Pictor consacrat, meşter popular<br />
(In memoriam)<br />
Un băiat pe nume Victor<br />
S-a facut odata pictor<br />
A intrat între vopsele<br />
Şi n-a mai ieşit din ele…<br />
A pictat şi a sculptat<br />
Cu mult gust şi tot cu cap<br />
În final au ieşit bine<br />
Lucruri simple şi divine<br />
…Boala insă l-a răpus<br />
Şi-a-ntrerupt acel apus…<br />
127
Proverbe răstălmăcite<br />
Cine râde la urmă, gândeşte mai<br />
încet.<br />
Cine se scoală de dimineaţă cască<br />
toată ziua.<br />
Fie pâinea cât de rea, tot mai bun e<br />
cozonacul.<br />
Decât sărac şi bolnav, mai bine<br />
bogat şi sănătos.<br />
Nu te pune cu prostul că are mintea<br />
odihnită.<br />
Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se<br />
culcă în locul tau.<br />
Cine are carte, are ce citi.<br />
Cine se scoală de dimineaţă, n-are<br />
decât!<br />
Ce-i al tău, e pus… departe!<br />
Omul înţelept îşi face vara sanie şi<br />
iarna o pune pe foc.<br />
Fetele bune se duc în rai, dar fetele<br />
rele se duc unde vor.<br />
A fi lipsit de prieteni e mai rău decât<br />
a avea duşmani.<br />
Albina bună nu se pune pe flori<br />
vestejite.<br />
Bărbatul este capul familiei, iar<br />
femeia gâtul.<br />
Boala lungă moarte sigură.<br />
Ce nu te omoară, te întăreşte.<br />
Boala cunoscută e pe jumătate<br />
vindecată<br />
128
Cere şi ţi se va da.<br />
Din beţie te mai trezeşti, din prostie<br />
niciodată.<br />
Domnia şi prostia se plăteşte.<br />
Ieri e istorie, azi e realitate şi mâine e<br />
misterios.<br />
O mână spală pe alta şi amândouă<br />
obrazul.<br />
Să fii domn e-o-ntâmplare, să fii om<br />
e lucru mare.<br />
Răzbunarea e arma prostului, dar e<br />
dulce.<br />
Când eşti tânăr, vrei să schimbi toată<br />
lumea; când ai îmbătrânit, vrei să-i<br />
schimbi pe cei tineri!<br />
Cel ce scrie transmite, cel ce<br />
vorbeşte comunică, cel ce<br />
gesticulează convinge.<br />
Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea<br />
să nu le-atingem, dar ne pot călăuzi în<br />
viaţă.<br />
Poţi pierde banii – e rau. Poţi pierde<br />
un prieten – e şi mai rău, dar dacă<br />
ţi-ai pierde curajul şi speranţa – ai<br />
pierdut aproape totul.<br />
E foarte bine că eşti un om cu<br />
picioarele pe pământ, dar nu uita că<br />
trebuie să te şi mişti.<br />
Sfaturi putem da, dar minte nu!<br />
Cele cinci simţuri ale noastre sunt cu<br />
totul insuficiente dacă ne lipseşte<br />
bunul simţ şi… simţul umorului.<br />
129
Unii oameni vorbesc din experienţă,<br />
alţii, din experienţă nu vorbesc!<br />
Intuiţia este o calitate a femeii care o<br />
ajută să-şi contrazică bărbatul înainte<br />
ca acesta să apuce să deschidă gura.<br />
Natura nu a prevăzut să ne închidem<br />
urechile, dar cu gura a făcut o treabă<br />
foarte bună.<br />
Diplomaţia este arta de a spune<br />
“cuţu, cuţu…” până ce apuci să pui<br />
mâna pe o piatră.<br />
Experienţa este cel mai prost<br />
învăţător: ea ne dă întâi examenul şi<br />
numai după aceea lecţiile.<br />
Pe masură ce îmbătrâneşte cineva<br />
vorbeşte puţin şi spune mai mult.<br />
Este uimitor ce repede ajungi să fii<br />
convins de un lucru, de îndată ce afli<br />
care este părerea şefului!<br />
Bărbatul care ghiceşte corect vârsta<br />
unei femei s-ar putea să fie<br />
perspicace, dar nu este prea…<br />
deştept.<br />
Mai bine să taci şi să pari prost,<br />
decât să vorbeşti şi să spulberi<br />
îndoielile.<br />
Dacă timpul ar vindeca toate, n-ar<br />
trebui să mergem mai departe de sala<br />
de aşteptare a medicului!<br />
Verigheta este cea mai mică cătuşă<br />
din lume.<br />
130
Animalele nu sunt chiar atât de<br />
proaste cum par; ele nu au nici<br />
doctori şi nici avocaţi.<br />
Legile lui Murphy<br />
Zâmbeşte! Mâine va fi mai rău!<br />
Dacă ceva poate merge prost, va<br />
merge prost.<br />
Dacă ceva nu poate merge prost, va<br />
merge prost.<br />
Dacă te simţi bine nu fi ingrijorat, va<br />
trece.<br />
Legea entropiei<br />
Dacă pui o lingură de vin într-un<br />
butoi cu apă de canal obţii un butoi<br />
cu apă de canal.<br />
Dacă pui o lingură de apă de canal<br />
într-un butoi de vin, obţii apă de<br />
canal.<br />
Dacă un obiect se poate împrumuta<br />
şi sparge, atunci îl vei împrumuta şi îl<br />
vei sparge.<br />
Academiologie<br />
Nu o să-ţi dai seama niciodată în ce<br />
parte s-a dus trenul doar uitându-te la<br />
sine.<br />
131
Originalitatea este arta de a nu-ţi<br />
dezvălui sursa.<br />
Niciodată nu o să spui tot ceea ce<br />
ştii.<br />
Expertul este o persoană care a<br />
făcut toate greşelile posibile într-un<br />
domeniu foarte restrâns de activitate.<br />
Afaceri de stat<br />
Chiar dacă un milion de oameni cred<br />
într-o prostie, tot o prostie rămâne.<br />
Un om trebuie să-şi ierte duşmanii,<br />
dar nu înainte ca aceştia să fie<br />
spânzuraţi.<br />
Politica este arta de a obţine voturi<br />
de la săraci şi fonduri electorale de la<br />
bogaţi, promiţându-le unora protecţie<br />
faţă de ceilalţi.<br />
Un politician onest este acela care,<br />
după ce a fost cumpărat, rămâne<br />
cumpărat.<br />
Un diplomat este cineva care-ţi<br />
poate spune să te duci la dracu în aşa<br />
fel încât să aştepţi cu nerăbdare<br />
călătoria.<br />
Tot ce e bun: Ori e imoral, ori e<br />
ilegal, ori îngraşă.<br />
Ideea este să mori tânăr, dar cât mai<br />
târziu posibil.<br />
Dacă nu ai nevoie de ceva şi nici nu<br />
132
îţi doreşti acel ceva întotdeauna se<br />
gaseşte din belşug.<br />
Banca este o instituţie care îţi<br />
împrumută totdeauna o umbrelă când<br />
e timp frumos şi ţi-o cere mereu<br />
înapoi când plouă.<br />
Toţi avem taina să îndurăm<br />
nefericirea altora.<br />
Nimeni nu stie ce este adevărata<br />
fericire până nu se căsătoreşte,… dar<br />
atunci e prea târziu.<br />
A fura idei de la cineva este plagiat.<br />
A le fura de la mai mulţi este<br />
cercetarea.<br />
Munca în echipă este esenţială. Îţi dă<br />
posibilitatea de a da vina pe alţii.<br />
Ce a trecut a disparut, ceea ce speri<br />
este absent, doar prezentul este al<br />
tău.<br />
Proverbe<br />
Lacrimile de ceapa nu ating inima<br />
(prov. israelian)<br />
Chiar şi-atunci când cazi în nas te<br />
mişti tot inainte (prov. american)<br />
Cere sfatul unui duşman şi fă invers<br />
(prov. evreiesc)<br />
Orice şut în fund e un pas înainte<br />
(prov. românesc)<br />
133
Lui M. Ţurcan de la soţia unui coleg<br />
Aţi scris demult<br />
Cum aţi putut:<br />
“Mi-e dor de voi<br />
Şi vă sărut!!!”<br />
134
135
![Limfadenopatiile [i importan\a lor ]n vigilen\a oncologic= - Ion Mereuta](https://img.yumpu.com/42386293/1/167x260/limfadenopatiile-i-importana-lor-n-vigilena-oncologic-ion-mereuta.jpg?quality=85)
Change language