N. Testemiţanu - Ion Mereuta

Aspecte istorice
Capitolul II.
Chişinău – oraşul tinereţii noastre
Chişinău - capitala
Republicii Moldova, reprezintă
o metropolă modernă, cu
bulevarde şi străzi largi,
construit conform tradiţiilor
arhitecturale europene. Oraşul
este amplasat în partea centrală
a republicii, pe râul Bâc, are o
suprafaţă de 160 km. şi o
populaţie de peste 750 mii
locuitori. Istoria Chişinăului este originală. Situat pe 7 coline, oraşul este
menţionat în documente cu anul 1436, când cnejii Ilie şi Ştefan dăruiesc
boierului Oancea câteva sate pentru slujbă bună (cu denumirea generală
Cheşeni) aproape de Acbaş. A doua oară, deja despre satul Chişinău, se
menţionează în anul 1466 în documentele pe pământ ale cancelariei lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde domnitorul trece satul Chişinău de lângă
fântâna Albişoara unchiului său Vlaicu. Emblema oraşului constă din
imaginea clădirilor din centrul oraşului, construite în stilul neoclasic şi
neoromân, printre care Primăria (1902, arh. Eladi, Bernardazzi), Muzeul
de Arte, Muzeul de Istorie al Naturii şi Etnografi e, Muzeul de Istorie
(fostul gimnaziu pentru băieţi), Turnul de apă (actualmente Muzeul
oraşului), Biserica Ciufl ea - Biserica sf. Mucenic Teodor Tiron), construită
în anii 1850-1858, Biserica Mazarachi (1752-1757) – cea mai veche
clădire din Chişinău. (În popor se zice că biserica a fost construită de
boierul Mazarachi, şeful oraşului, în baza fundamentului unei cetăţi tătăreşti
din sec. X-XII, care a fost distrusă de însăşi tătari în sec. XIV). Capitala
ţării este unicală prin monumentele istorice, culturale şi de artă. Printre
cele mai importante este monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (instalat
în anul 1927, arh. A. Bernardazzi), simbol naţional plasat pe Piaţa Marii
30