N. Testemiţanu - Ion Mereuta

cuvinte ea exista deja
cînd Puşkin locuia la
Chişinău în perioada
anilor 1821-1823), aici
poetul se întîlnea cu
prietenii săi, îi plăcea sa
urmărească serbările
populare din grădină.
Cine, totuşi, este
iniţiatorul şi fondatorul
parcului nostru minunat? Posibil, primul lui proiect a fost elaborat de către
inginerii militari ruşi necunoscuţi, care încă în sec. XIX au pus bazele
planificării moderne a părţii de sus a Chişinăului vechi. Pe planul lor este
evidenţiat un sector de formă pătrată a parcului prezent, unde pe vremurile
celea, posibil, încă erau rămăşiţele codrului străvechi. Dar erau necesari
şi specialişti care ar fi putut să planifice terenul, să-l amenajeze, să sădească
plante decorative. Un astfel de specialist a fost un entuziast - organizator
de terenuri al oraşului, Bogdan Eitner. Sub conducerea lui şi cu participarea
lui au fost făcute primele alei existente acum, au fost sădiţi sute de salcîmi,
tei, platani, primele straturi de flori. Anume atunci, în anul 1818, „pentru
a nu admite pătrunderea în parc a vacilor, caprelor şi altor animale ale
locuitorilor băştinaşi”, parcul a fost îngrădit. Este greu de imaginat cum
arăta parcul în acel timp, îngrădit cu gard de nuiele. Dar anume aşa un
gard a fost făcut în jurul livezii şi în jurul teritoriului, ce aparţinea eparhiei
locale (cartierul, care acum este mărginit de bulevardul Ştefan cel Mare
şi străzile Bănulescu-Bodoni, 31 August şi Puşkin). S-a decis să
îngrădească parcul cu un perete de piatră, dar A. Bernardazzi a propus
să fie turnată o îngrăditură din fontă, care, conform calculelor lui ar fi fost
numai cu 1850 de ruble mai scumpă, în schimb ar fi fost mai trainică şi ar
fi ţinut mai mult, ar fi arătat mai graţios.
În anul 1885 pe banii strînşi de chişinăueni în baza hîrtiei semnate
(1000 ruble în aur) a fost înălţat monumentul lui A. Puşkin, lucrat de
sculptorul A. Opecuşin. Chişinăul a devenit al doilea oraş după Moscova
din Imperiul Rus, unde a fost instalat monumentul marelui poet.
43