N. Testemiţanu - Ion Mereuta

1961-1985. Aceşti ani se impun printr-un avînt sporit de muncă,
prin speranţa şi străduinţele celor ce muncesc spre a pune temeliile unei
vieţi mai bune şi mai drepte, acestea încununate de unele realizări şi succese
pe plan economic şi cultural. Centrul oraşului este reconstruit, aici
făcîndu-şi apariţia edificii impunătoare moderne: Casa Guvernului, Casa
Sindicatelor, Palatul Naţional, Teatrul de Operă şi Balet, Circul de Stat,
Casa Radio, hotelurile “Codru”, “Naţional” ş. a.
1986-1990. Situaţia de stagnare în economia URSS, criza politică şi
ideologică în sistemul totalitar-comunist, acţiunile de revoltă ale oamenilor
muncii în diferite regiuni şi republici ale fostei Uniuni au avut drept
consecinţe puternice manifestări cu caracter anticomunist şi antisovietic
la Chişinău şi în alte oraşe din Moldova. Principalele revendicări şi cerinţe:
revenirea la tradiţiile istorice şi valorile culturale naţionale, punerea în
drepturile sale fireşti a limbii române şi scrisului românesc, recunoaşterea
şi respectarea drepturilor omului la cuvînt şi libera cugetare. Curînd are
loc prăbuşirea imperiului sovietic.
1989, august 31. Este adoptată “Legea cu privire la oficializarea
limbii române” si revenirea la alfabetul latin. În fiecare an la această dată
se marchează sărbătoarea naţională „Limba noastră cea româna”.
1990, aprilie 27. Intră în funcţiune “Legea cu privire la drapelul de
stat - Tricolorul”.
1990, iunie 23. Este adoptată Declaraţia despre suveranitatea
Republicii Moldova.
1991, august 27. Este adoptată Declaraţia despre Independenţa
Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Naţională a Republicii
Moldova.
1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) şi
membru al ONU (2 martie).
1993-1998. Chişinăul găzduieşte ambasadele multor state,
reprezentante ale instituţiilor şi organismelor internaţionale. Aici au loc
reuniuni, conferinţe, sesiuni şi congrese ştiinţifice mondiale, se deschid
expoziţii şi tîrguri.
36