Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. <strong>Testemiţanu</strong>”<br />
Asociaţia Medicilor Promoţiei 1982<br />
<strong>Ion</strong> MEREUŢĂ<br />
<strong>Ion</strong> CUVŞINOV<br />
PRIN TUMULTUL ANILOR<br />
NE FÃURIM ISTORIA...<br />
Cronica întîlnirii jubiliare a absolvenţilor<br />
Facultăţii Curative a Institutului de Stat<br />
de Medicină din Chişinău, promoţia 1982<br />
Chişinău, 2007<br />
<strong>Ion</strong> ARTENI<br />
Mihai ŢURCANU
CZU<br />
Această lucrare reprezintă un popas în timp a întîlnirii jubiliare a<br />
absolvenţilor ISM din Chişinău, promoţia 1982, la 25 ani.<br />
Sunt evidenţiate clipele emoţionale ale întîlnirii - 20 ani, apoi este<br />
redat Chişinăul - oraşul tinereţii şi, evident, file din galeria foto<br />
studenţească.<br />
Esenţa acestei lucrări este veşnica chemare a ALMA MATER de<br />
a învăţa şi a dărui sănătate oamenilor... Medicii promoţiei 1982,<br />
făuresc istoria...<br />
Descrierea CIP a Camerei de înregistrare<br />
© <strong>Ion</strong> Mereuţă, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, <strong>Ion</strong> Arteni, Mihai Ţurcan<br />
© USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”,<br />
Asociaţia Medicilor Promoţiei 1982<br />
2
CUPRINS<br />
Capitolul I.<br />
Cronica întîlnirii jubiliare – 20 de ani<br />
a absolvenţilor facultăţii curative, promoţia 1982<br />
(14 septembrie 2002)<br />
Pregătirea întîlnirii jubiliare...................................5<br />
Întîlnirea propriu-zisă..........................................8<br />
Capitolul II.<br />
Chişinău – oraşul tinereţii noastre<br />
Aspecte istorice......................................................30<br />
Chişinăul astăzi......................................................37<br />
Chişinăul în amintirea unui coleg.........................55<br />
File din galeria foto a amintirilor studenţeşti............58<br />
Capitolul III.<br />
Epigrame pentru colegi şi cei apropiaţi<br />
de Mihai Ţurcanu.....................................................86<br />
3
Dragă coleg(ă),<br />
Îţi revin în memorie anii tinereţii?<br />
Îţi aduci aminte de clipele fericite petrecute cu colegii tăi din<br />
anii studenţiei, de emoţiile din zilele examenelor, de dezamăgirea<br />
primului insucces?<br />
Deci, dacă vrei să te întâlneşti cu prietenii şi colegii din acei<br />
ani, să împărtăşeşti cu ei înţelepciunea şi practica vieţii, să te<br />
întorci în atmosfera irepetabililor ani ai studenţiei, să revezi<br />
auditoriile între pereţii cărora ai însuşit arta lecuirii sau dormitai<br />
după un serviciu de noapte şi erai trezit în timpul apelului de<br />
către grozavul şef al grupei, de succesele examenelor de la care<br />
ieşeai mândru de răspunsul corect sau insuccesul după care ieşeai<br />
cu capul plecat, însă totdeauna cu speranţă şi încredere în forţele<br />
proprii, Comitetul Organizatoric al întâlnirii absolvenţilor anului<br />
1982 vă invită la 15 septembrie 2007 în Universitatea natală<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”.<br />
Amintirile, discuţiile plăcute cu prietenii, colegii îţi vor fi izvor<br />
de energie încă pentru mulţi ani.<br />
Te aşteptăm, dragă coleg(ă).<br />
Să ne însoţească Bunul Dumnezeu,<br />
colegialitatea, bucuria şi fericirea!<br />
Comitetul Organizatoric<br />
4
CAPITOLUL I.<br />
Cronica întîlnirii jubiliare – 20 de ani<br />
a absolvenţilor facultăţii curative, promoţia 1982<br />
(14 septembrie 2002)<br />
Pregătirea întîlnirii jubiliare<br />
La începutul anului 2002, 15 ianuarie, la iniţiativa unor activişti, colegi,<br />
absolvenţi ai ISM din Chisinau, facultatea curativă, promoţia anului 1982<br />
a fost creat grupul de iniţiativă sub preşedinţia profesorului universitar <strong>Ion</strong><br />
Mereuţă. Grupul de iniţiativă, formîndu-se în următoarea componenţă:<br />
<strong>Ion</strong> Mereuţă, Nicolae Capros, Anatol Serbenco, Valentin Tatian, <strong>Ion</strong><br />
Cuvşinov, <strong>Ion</strong> Arteni, Iurii Moscalu, Alexandru Cornogolub, Alexandru<br />
Gherman. În luna ianuarie au avut loc două şedinţe a Grupului de iniţiativă,<br />
care la 14.01.2002 a decis prin vot formarea Comitetului Organizatoric:<br />
Preşedinte – <strong>Ion</strong> Mereuţă, Chişinău, Universitatea de Medicină şi Farmacie<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Institutul Oncologic; Vice-Preşedinte – I. Prisăcari,<br />
Râşcani, ; Vice-Preşedinte – I. Şevciuc, UTAG, Comrat, Direcţia Sănătăţii;<br />
Casier-responsabil – V. Tatian, Chişinău, IOM, Policlinica; Casieri –<br />
Iu. Moscalu, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”, SCR, secţia Gastrologie;<br />
A. Moruz, Chişinău, Spitalul de Copii “E. Coţaga”; Secretari – I. Arteni,<br />
Chişinău, Departamentul Sănătăţii; A. Nemirenco, Chişinău, USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”; Membrii comitetului: A. Serbenco, Chişinău, USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Spitalul Municipal nr.1, Clinica Obstetrică şi<br />
Ginecologie; Gr. Zapuhlâh, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>, Centrul<br />
Neurochirurgie şi Neurologie, Catedra Neurochirurgie; V. Moşin,<br />
Chişinău, Centrul Mamei şi Copilului;A. Gavriliuc, Chişinău, USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Spitalul Municipal nr.2, Catedra Terapie; I. Cuvşinov,<br />
Chişinău, Centrul de Medicină Legală; V. Cernat, Chişinău, IOM,<br />
Policlinica; V. Cazacov, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”, SCR,<br />
Catedra Chirurgie; O. Pulbere, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”,<br />
Spitalul Clinic Republican de Traumatologie; A. Gherman, Chişinău,<br />
Centrul Republican de Transfuzie; E. Evtodiev, Chişinău, Centrul<br />
Neurologic; M. Ouş, Chişinău, SCR; V. Pascari, Edineţ, CEVM;<br />
M. Lîsîi, Bălţi, SCR nr.2; B. Untu, Chişinău, Centrul Medical Privat<br />
5
“IREN-MARC ”; A. Cornogolob, Chişinău, Spitalul Municipal nr.1;<br />
N. Caproş, Chişinău, USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”, Spitalul Republican de<br />
Traumatologie; Iu. Crasiuc, Ungheni, Direcţia Sănătăţii; T. Bilici, Chişinău,<br />
Direcţia Medicală a Penitenciarelor a MAI al RM; R. Chitic, Bender,<br />
Şcoala Medicală; B. Spânu, Cahul, Direcţia Sănătăţii; V. Gasnaş, Business<br />
Farmaceutic; P. Dutca, SA “Parcul de autobuze nr.1”, Chişinău;<br />
V. Bodianu, Ministerul Apărării;<br />
Pe parcursul lunii februarie Comitetul organizatoric a avut două şedinţe,<br />
la care s-a structurat Programul-invitaţie a întîlnirii jubiliare. S-a adoptat<br />
“adresarea către coleg”, “către profesor”, “ancheta participantului”. La aceste<br />
întîlniri s-a încercat de a primi decizia în privinţa finanţării întîlnirii jubiliare.<br />
La 8 martie 2002 la şedinţa Comitetului organizatoric, care a avut<br />
loc la catedra oncologie, în incinta Institutului Oncologic din Moldova<br />
s-a decis prin consens că întîlnirea jubiliară va avea loc la 14 septembrie<br />
2002. S-a adoptat Programul întîlnirii:<br />
1. Înregistrarea 10.00 — 11.00<br />
2. Vizitarea muzeului universitar 11.00 — 11.30<br />
3. Fotografierea 11.30 — 12.00<br />
4. Adunarea festivă împreună cu foştii profesori universitari<br />
12.00—16.00<br />
5. Depunerea coroanelor de flori la:<br />
• monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt<br />
• mormîntul savantului Nicolae <strong>Testemiţanu</strong> (Cimitirul Armenesc)<br />
• mormintele profesorilor 16.30 — 17.00<br />
6. Serata de întîlnire cu colegii 17.30<br />
S-a votat şi s-a adoptat proiectul programului-invitaţie n întregime.<br />
Tot la această şedinţă s-a decis taxa şi managementul finanţării întîlnirii<br />
jubiliare. În luna aprilie au avut loc deasemenea două întîlniri a Comitetului<br />
organizatoric. Au fost primite de la tipografie programele-invitaţie a<br />
colegilor şi programele-invitaţie a profesorilor la întîlnire. S-a decis<br />
difuzarea invitaţiilor prin intermediul curierilor Ministerului Sănătăţii,<br />
colegilor din teritoriu, informaţii prin telefon. S-a adoptat un program<br />
special de informare a colegilor prin scrisori, telefon, ziare, e-mail, etc.<br />
6
Au fost desemnaţi<br />
responsabilii pentru toate<br />
mecanismele realizării<br />
programelor. Au fost<br />
desemnaţi casierii<br />
responsabili – Valentin<br />
Tatian, Iurii Moscalu,<br />
Anatolii Moruz. S-au<br />
stabilit mecanismele de<br />
colectare financiară.<br />
Deasemenea au fost desemnaţi secretarii responsabili – <strong>Ion</strong> Arteni, Ala<br />
(Şvet) Nemirenco.<br />
La şedinta din 3 mai s-au găsit unele elemente de eficacitate managerială<br />
a procesului de realizare a întîlnirii jubiliare. S-au stabilit metodele de<br />
informare a colegilor din străinătate. Tot în luna mai a avut loc şedinţa<br />
comitetului organizatoric la care s-a încercat de a stabili lista invitaţilor din<br />
ştiinţă, cultură, etc. S-a determinat numărul şi lista concretă a invitaţilor:<br />
decani, prodecani, profesori universitari (la solicitarea şi sondajul colegilor).<br />
S-a stabilit comisia pentru organizarea seratei întîlnirii sub<br />
responsabilitatea conferenţiarului universitar, Nicolae Capros. La şedinţa<br />
din 20 mai s-a stabilit tot devizul de cheltuieli a întîlnirii, atît organizatoric<br />
cît şi a seratei: masa, meniul, muzica, artiştii, etc. S-a stabilit că serata va<br />
fi petrecută în incinta restaurantului “Struguraş”, Motel, or. Chişinău.<br />
Executor a fost desemnat dr. Valentin Tatian.<br />
La şedinţa din iulie<br />
s-a stabilit procedura<br />
întîlnirii, cadoul din partea<br />
promoţiei 1982 a<br />
Universităţii de Stat de<br />
Medicină şi Farmacie<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>” – o<br />
Vază cu înălţimea de cca<br />
1m cu inscripţia “Almei<br />
Mater”.<br />
7
În luna august şedinţa Comitetului organizatoric a avut loc în incinta<br />
Universităţii. S-a efectuat controlul deciziilor şi s-a stabilit în ansamblu,<br />
sistemic desfăşurarea întîlnirii.<br />
De asemenea, au fost numiţi responsabilii pentru fiecare etapă a<br />
întîlnirii – înregistrare, pregătirea sălii, florile, cadourile, întîlnirea oaspeţilor,<br />
raporturile, hrana, etc. S-a stabilit<br />
necesitatea informării colegilor<br />
prin televiziune şi în ziare.<br />
Televiziunea Nationala a informat<br />
în cadrul emisiunii “Ştirile serii”<br />
despre întîlnirea jubiliară a<br />
promoţiei ‘82, în incinta USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, la 14<br />
septembrie, începînd cu orele<br />
10.00. Deasemeni a fost publicată<br />
înştiinţarea şi în ziare.<br />
Întîlnirea propriu-zisă<br />
14 septembrie 2002, orele 10.00, în faţa USMF “N. <strong>Testemiţanu</strong>”<br />
au început să se adune foştii colegi… Veneau unul după altul femei şi<br />
bărbaţi, unul mai frumos ca altul… Emoţiile colegilor, emoţii în atmosferă,<br />
zîmbet şi entuziasm studenţesc. Dialoguri, monologuri în grup, grupări<br />
mai mari şi mai mici. Încetul cu încetul se apropiau şi dascălii noştri,<br />
prodecanii, profesorii<br />
universitari, colegi,<br />
activişti de comsomol,<br />
de sindicate, etc.<br />
În holul Universităţii<br />
se înregistrează colegii,<br />
participanţi la întîlnirea<br />
jubiliară. S-au înregistrat<br />
între orele 10.00-12.00<br />
la 14.09.2002 următorii<br />
colegi:<br />
8
Nr.<br />
d/o<br />
Numele,<br />
prenumele<br />
Funcţia Locul de muncă<br />
1<br />
Zadonscaia<br />
Ludmila<br />
medic-oculist<br />
clinică particulară<br />
(or. Chişinău)<br />
2 Moscalu Iurii<br />
asistent Catedra<br />
Boli Interne nr.4<br />
SCR<br />
3 Gavriliuc Alexandru<br />
asistent Catedra<br />
Boli Interne nr. 2<br />
Spitalul clinic<br />
municipal nr. 2<br />
4 Gumeza Victoria medic-oftalmolog<br />
ATM, centru<br />
(Chişinău)<br />
5 Stratan Valentina<br />
obstetricianginecolog<br />
Călăraşi<br />
6 Ochişanu Vasile T. infecţionist Căuşeni<br />
7 Motruc Alexandru internist Căuşeni<br />
8 Nadvirneak Sergiu neurolog Spitalul MAI<br />
9 Cernev Pavel neurolog Vulcăneşti<br />
10 Prisăcaru Nina medic de familie Rîşcani<br />
11 Prisăcaru <strong>Ion</strong> chirurg Rîşcani<br />
12 Cernean Stelian medic de urgenţă Ştefan-Vodă<br />
13 Antohi Nicolae<br />
şef Catedra<br />
Chirurgie Plastica<br />
UMF Bucureşti<br />
14 Cojocaru S.I. medic-chirurg Huşi, România<br />
15 Pegza <strong>Ion</strong><br />
anesteziologreanimatolog<br />
Floreşti<br />
16 Capros Nicolae<br />
conferentiar<br />
Catedra<br />
Traumatologie<br />
USMF Chişinău<br />
Centrul de<br />
17 Tănase Mihai medic-coordonator Sănătate Bravicea<br />
(Orhei)<br />
18 Rusu Raisa medic-ginecolog Chişinău<br />
19 Cazacov Vladimir<br />
USMF (Catedra<br />
Chirurgie)<br />
SCR<br />
Centrul<br />
20 Cazacov Larisa medic-cardiolog Cardiologic,<br />
Chişinău<br />
21 Vîlcu Alexandru medic-acupunctor<br />
Spitaluk de<br />
Urgenţă, Chişinău<br />
22<br />
Nalivaico-Breahnă<br />
Tatiana<br />
hepatolog Bender<br />
23 Grebeniuc Anatolii<br />
asist. Catedra Boli<br />
Interne (alergolog)<br />
SCR<br />
9
24 Budişteanu Vasilii medic de urgenţă Anenii Noi<br />
25 Mereuţă <strong>Ion</strong><br />
Professor<br />
universitar,<br />
Catedra Oncologie<br />
Spitalul Oncologic<br />
26 Candiba Stelian chirurg<br />
Spitalul “Sf.<br />
Treime”<br />
27 Chiziţcaia Nina<br />
Medicreflexoterapeut<br />
conferentiar, cat.<br />
or. Белая Церковь<br />
(Ucraina)<br />
28 Pulbere Oleg Ortopedie<br />
(traumatolog)<br />
Chişinău<br />
29<br />
Covaliova-Pulbere<br />
Galina<br />
medic-radiolog<br />
Spitalul de urgenţă<br />
30 Erlih Mihail chirurg<br />
vice-director<br />
Spitalul “Sf.<br />
Treime”<br />
31 Arteni <strong>Ion</strong><br />
Departamentul<br />
Sănătăţii<br />
Chişinau<br />
Centrul republican<br />
32 Ita Olga Şef de laborator de transfuzie,<br />
Chişinău<br />
33 Pleşco Ala ginecolog<br />
Cabinet particular,<br />
Chişinău<br />
34 Racu Mihai psihiatru-narcolog Cimişlia<br />
35 Stavila Valeriu medic ATI România<br />
36 Pavelco Grigorii medic de familie<br />
Centrul Sănătate,<br />
Sipoteni<br />
37 Zatrica Natalia<br />
şef sectie, med. de<br />
familie<br />
Policlinica nr.3,<br />
Botanica, Chişinău<br />
38<br />
Guzun-Doruc<br />
Melania<br />
şef de secţie med.<br />
de familie<br />
Centrul Medicilor<br />
de familie nr.6<br />
39 Boţan Veronica endocrinolog<br />
Asociaţia teritorială<br />
Botanica<br />
40 Cuvşinov <strong>Ion</strong> medic-legist<br />
Centrul de med.<br />
legală<br />
41 Cuvşinov Ludmila medic-radiolog Spitalul de urgenţă<br />
42 Moghîldea Mihai chirurg Bender<br />
43 Moghîldea Silvia internist Bender<br />
44 Tauleanu Victor ginecolog Urziceni, România<br />
45 Pascaru Vasile internist Edineţ<br />
46 Stropşa Tatiana ginecolog Chişinău<br />
47 Stepanean Elena manager<br />
Тур. компания<br />
«Москова»<br />
10
48 Mandjii Zinaida<br />
şef policlinică,<br />
dermatolog<br />
Ceadîr-Lunga<br />
49 Spînu Boris chirurg Cahul<br />
50 Budăi Sergiu chirurg Leova<br />
51 Tatian Valentin medic-imagist Institutul Oncologic<br />
52 Moruz Anatol medic-oftamolog<br />
SCR de copii<br />
“Emilian Coţaga”<br />
53 Cocieru Maria vice-director<br />
Departamentul<br />
Sănătăţii Chişinău<br />
Dispensarul<br />
54 Cozac Irina medic<br />
dermatovenerologi<br />
c Tiraspol<br />
55 Cozac Valeriu M. medic ORL<br />
Spitalul orăşănesc<br />
Tiraspol<br />
56 Tonu Maria S.<br />
medic-obstetrician,<br />
ginecolog<br />
Spitalul nr.1,<br />
Chişinău<br />
57 Dutca Petru medic S.A.P.A. nr.1<br />
58 Mititiuc Vasile I. şef sectie Spitalul Feroviar<br />
59 Gasnas Vladimir<br />
Reprezentant<br />
medical<br />
Chişinău<br />
60 Nemerenco Ala director<br />
Clinica universitară<br />
USMF<br />
61 Tcaciuc Leonid medic<br />
Spitalul orăşănesc<br />
Tiraspol<br />
62 Borozan Andrei V. medic-ginecolog<br />
Policlinica nr. 2,<br />
63 Arapu Liuba V. medic-radiolog<br />
64 Borş Maria internist MAI<br />
65 Corolicova Natalia docent<br />
66 Grigore Maria I.<br />
ginecologconsultant<br />
67 Lutişina Svetlana medic-acupunctor<br />
11<br />
Botanica<br />
Spitalul judeţean<br />
Orhei<br />
Catedra de<br />
obstetrică şi<br />
ginecologie, USMF<br />
CMF Orhei<br />
Spitalul “Sf.<br />
Arhanghel Mihail”<br />
68 Gulpe Natalia G. şef maternitate Lipcani<br />
69 Chiric Vasile V. medic-oftamolog Floreşti<br />
70 Slivinscaia Ala medic de familie Soroca<br />
71 Bireman Mihai medic Spitalul de urgenţă<br />
72 Cretu <strong>Ion</strong> medic-anesteziolog Tîrgu-Jiu
73 Dragan Alexandru medic la urgenţă Chişinău<br />
74<br />
Cumiţchi<br />
Veaceslav<br />
chirurg<br />
12<br />
Spitalul<br />
“Arhanghelul<br />
Mihail”<br />
75 Bojic Liubovi <strong>Ion</strong><br />
medic-reflexoterapeut<br />
Spitalul MAI<br />
76 Ermolaeva Ina E. nefrolog SCR<br />
77 Danilo Eugenia L. medic-ginecolog Sîngerei<br />
78 Bîlhac Valeriu<br />
anesteziologreanimatolog<br />
Nisporeni<br />
79<br />
Bejenari-Rusu<br />
Veronica<br />
şef de secţie CCD Buiucani<br />
80 Ouş Mihai Alexei şef-adjunct SCR<br />
81 Ţurcan Mihai medic-ginecolog România, Botoşani<br />
82 Moloşag Vitalie medic-traumatolog<br />
Institutul de<br />
protezare<br />
83<br />
Melnic Blajin<br />
Valentina<br />
medic-coordonator Spitalul din Lipcani<br />
84<br />
Morari-Prisăcari<br />
Valentina<br />
medic de familie com. Varniţa<br />
85<br />
Cornea Gheorghe<br />
<strong>Ion</strong><br />
şef de sectie<br />
Spitalul de<br />
psihiatrie, Orhei<br />
86 Zolotco Irina<br />
şef laborator<br />
investigaţii<br />
biologice<br />
Centrul medicină<br />
legală<br />
87 Birsanu Mihail medic-ginecolog Sp. din Călăraşi<br />
88 Bodrev Valentin medic de urgenţă Chişinău SCMU<br />
89<br />
Velişco Larisa<br />
Nicolai<br />
şef sectie terapie Camenca<br />
90 Velişco Serghei <strong>Ion</strong> medic-terapeut Camenca<br />
91<br />
Vacarciuc <strong>Ion</strong><br />
Gheorghe<br />
traumatolog<br />
Catedra<br />
Traumatologie,<br />
Chişinău<br />
92<br />
Durnea-Muntean<br />
Elena <strong>Ion</strong><br />
medic de familie Bălţi<br />
93 Grigoriev Mihai dermatovenerolog CCD, Buiucani<br />
94<br />
Cecceva-Buzuc<br />
Eugenia<br />
medic şef dermatovenerologie<br />
Tiraspol<br />
95 Groza Svetlana medic de familie Chişinău<br />
96 Cazacov Larisa<br />
şef sectie<br />
diagnostic<br />
Institutul<br />
Cardiologic<br />
97 Feodoraş Larisa colaborator ştiinţific<br />
Institutul de<br />
Cardiologi
98<br />
Gherman<br />
Alexandru<br />
99 Florea Petru Leon<br />
100<br />
101<br />
Florea Maria<br />
Grigore<br />
Bejenaru<br />
Alexandru<br />
vice-director<br />
med. obstetricianginecolog<br />
13<br />
Centrul Republican<br />
de transf. a<br />
sîngelui<br />
Cimişlia<br />
Şef secţie terapie Cimişlia<br />
anesteziolog<br />
reanimate., şef<br />
secţie<br />
Rîşcani<br />
102 Gereghi Sergiu medic-radiolog Străşeni<br />
103 Crasiuc Iurie<br />
director Direcţia<br />
Sănătăţii<br />
Ungheni<br />
104 Bodeanu Vasile<br />
Locotenentcolonel,<br />
medic<br />
Ministerul Apărării<br />
105 Gheorghian Victor<br />
medic de familie,<br />
coordonator<br />
Anenii Noi<br />
106 Guşila Sofia<br />
director staţiunea<br />
judeţeana<br />
medic<br />
Tighina, Căuşeni<br />
107 Guşila Ilie<br />
anesteziolog, şef<br />
secţie<br />
Tigina, Căuşeni<br />
108<br />
Corneva Maria<br />
Petru<br />
medic terapeut<br />
Sanatoriul din<br />
Cahul<br />
109 Gurieva Ludmila medic-oftalmolog Spitalul MAI<br />
110 Cernat Victor<br />
vice-director,<br />
Institutul Oncologic<br />
Chişinău<br />
111<br />
Oleg Alexandru<br />
Mihai<br />
medic gastroenterolog<br />
Cimişlia<br />
112 Liutcenco Elena medic-endoscopist Odesa<br />
113 Bogatu Igor <strong>Ion</strong> locotenent-colonel Odesa<br />
114 Cuştiuc <strong>Ion</strong> medic de familie Leova<br />
115 Celac-Guţu Sofia medic ginecolog<br />
Chişinău NANT,<br />
Buiucani<br />
116<br />
Cotovan Chiril<br />
Vasile<br />
medic anesteziolog<br />
Spitalul judeţean<br />
Orhei<br />
117<br />
Cotovan Eleonora<br />
Vasile<br />
medic de familie CMF, Orhei<br />
118<br />
Cornogolov<br />
Alexandru<br />
medic-anesteziolog<br />
Spitalul nr.1,<br />
Chişinău<br />
119 Alexeev Andrei medic-chirurg Ungheni<br />
120 Untu Boris<br />
director centr.<br />
medical<br />
Chişinău
121 Serbenco Anatol<br />
122<br />
Butuc (Zocan)<br />
Sofia Dumitru<br />
prof. Catedra obst.ginecologie<br />
Mulţi colegi au sosit<br />
direct la masa colegială.<br />
La orele 12.00 toţi<br />
colegii, profesorii s-au<br />
adunat în aula nr.2,<br />
asezîndu-se la o<br />
prelegere ca din timpul<br />
studenţiei, îndeosebi<br />
caracteristică pentru anii<br />
întîi şi doi de studii, cînd<br />
lecţiile le aveam toţi împreună. În sală au fost prezenţi prodecanii – prof. univ.<br />
Dumitru Croitoru, prof. univ. Gheorghe Cazacu, academicianul Gheorghe<br />
Ghidirim, academicianul Boris Melnic, academicianul Vasile Anesteadi,<br />
academicianul, rectorul <strong>Ion</strong> Ababii, medicul, scriitorul <strong>Ion</strong> Cuzuioc.<br />
Adunarea Festivă s-a deschis în ritmurile muzicale ale tinereţii noastre<br />
studenţeşti.<br />
Cuvînt de deschidere a avut d-nul <strong>Ion</strong> Mereuţă, preşedintele<br />
Comitetului Organizatoric, d. h. m., profesor universitar.<br />
Multstimaţi colegi!<br />
Onoraţi dascăli, profesori universitari, academicieni!<br />
Excelenţă dle rector, academician <strong>Ion</strong> Ababii!<br />
Suntem toţi copleşiţi de emoţii… Vreau în numele comitetului<br />
organizatoric al întîlnirii jubiliare a absolvenţilor facultăţilor curative<br />
a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente USMF<br />
“N. <strong>Testemiţanu</strong>”, promoţia anului 1982 să Vă felicit călduros cu<br />
reîntoarcerea la Alma Mater (aplauze furtunoase).<br />
14<br />
USMF<br />
medic de familie CMF Ciocana<br />
123 Dimitrova Stela medic ORL Chişinău<br />
124<br />
Luchina-Manico<br />
Nadejda<br />
medic ginecolog<br />
Anenii Noi<br />
125<br />
Mirgorodschi-<br />
Ceban Aurelia<br />
medic-obstetrician,<br />
ginecolog<br />
Chişinău
S-au depănat deja<br />
20 de ani. Dar nici<br />
tumoltul anilor, nici<br />
neantul uitării, nici<br />
negura vremurilor, nici<br />
schimbările politicoeconomice<br />
nu au şters<br />
din memoria noastră<br />
acele clipe frumoase ale<br />
tinereţii noastre alături<br />
de profesorii noştri dragi, care ne-au adus pe făgaşul medicinii. Unii<br />
dintre Dascălii noştri sunt şi astăzi, la acest popas, alături de noi. Rog<br />
să-i salutăm pe: <strong>Ion</strong> Ababii, academician, rector; Vasile Anesteadi,<br />
academician, rector ISM Chişinau; Gheorghe Ghidirim, academician,<br />
preşedintele Ligii Medicilor; Dumitru Croitoru, prof. univ., prodecan;<br />
Boris Melnic, academician, preşedintele CSA, <strong>Ion</strong> Cuzioc, medic, scriitor.<br />
Cu deosebită plăcere vreau să reamintesc numele celor ce ne-au<br />
fost dascăli: <strong>Ion</strong> Ababii, rector; Petru Galeţchi, vice-rector; Vasile<br />
Anesteadi, fost rector; Andrei Zorchin, fost vice-rector, Dumitru Croitoru,<br />
prodecan, Nicolae Esanu, decan, Victor Jita, histologie; Victor Bulgac,<br />
histologie; Pavel Gusac, histologie; Teodor Lupascu, anatomie; Mihai<br />
Ştefăneţ, anatomie; Vasile Ivanov, chimie; Gheorghe Ivasi, biochimie;<br />
Eugen Floca, biochimie; Profirii Cazac, patofiziologie; Andrei Ierovoi,<br />
patofiziologie; Serghei Rusu, patanatomie; Vasile Curagata, cultura<br />
fizică; V. Corovin, medicina internă, semiologie; Constantin Ţîbîrnă,<br />
chirurgie; Pavel Bîtcă, chirurgie; <strong>Ion</strong> Marin, traumatologie; Gheorghe<br />
Paladi, obstetrică; Diomid Gherman, neurologie; Boris Ianachevici,<br />
neurologie; <strong>Ion</strong> Antohii, ORL; Mircea Revenco, psihiatrie; <strong>Ion</strong><br />
Corcimaru, hematologie; Zinaida Anesteadi, endocrinologie; Constantin<br />
Eţco, medicina socială; N. Gheorghiu, Eva Gudumac, chirurgie<br />
pediatrică; Galina Rusu, boli infecţioase copii; L. Drobinschi, Constantin<br />
Andriuţă, boli infecţioase; Vitalie Beţişor, traumatologie; Stamatin, Eugen<br />
Gladun, obstetrică/ginecologie; Petru Moroz, traumatologie; Dumitru<br />
Lupan, oftalmalogie.<br />
15
Absolvenţ ii<br />
promoţiei anului 1982,<br />
care ulterior au devenit<br />
colaboratori ai USMF:<br />
Capros Nicolae, d. ş. m.,<br />
conferenţiar universitar,<br />
catedra traumatologie;<br />
Capros-Roşca Natalia,<br />
d. ş. m, conferenţiar<br />
universitar, catedra<br />
terapie; Cazacov Vladimir,<br />
d. ş. m., conf. univ., catedra chirurgie; Cornogolob Alexandru,<br />
d. ş. m., catedra anesteziologie, reanimatologie; Corolicov-Erlih Natalia,<br />
d. ş. m, conferentiar universitar, catedra ginecologie; Gavriliuc<br />
Alexandru, directorul Centrului de Testare a manoperilor practice;<br />
Gribiniuc Anatol, laboratorul imunologie; Mereuţă <strong>Ion</strong>, d. h. ş. m.,<br />
professor universitar, catedra oncologie; Moscalu Iurie, asistent<br />
universitar, gastrologie; Mosin Veaceslav, d. h. ş. m., ICSOMC;<br />
Nemerenco-Şveţ Ala, directorul Clinicii Universitare; Pulbere Oleg,<br />
d. ş. m., conf. univ., catedra Traumatologie; Serbenco Anatol,<br />
d. h. ş. m., prof. univ., catedra obstetrică şi ginecologie; Smeşnaia<br />
Mariana, d. h. ş. m, prof. univ. catedra semiologie; Valica Tatiana, asist.<br />
univ., catedra medicina de familie; Zapuhlîh Grigore, d. h. ş. m., prof.univ.,<br />
catedra neuro-chirurgie; Cuvşinov I., d. ş. m., conf. univ., catedra<br />
medicină legală.<br />
Onorată asistenţă, cu regret nu toţi profesorii noştri au ajuns pîna<br />
la această întîlnire şi nu toţi sunt în sala aceasta, dar noi ne închinăm în<br />
faţa lor, în memoria lor şi le purtăm stima şi respectul. În numele<br />
promoţiei 1982 le aducem buchetele noastre de flori ca semn de<br />
recunoştinţă. Rog ca colegii noştri, desemnaţi de comitetul organizatoric,<br />
să depună coroanele de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt,<br />
ca simbol Naţional şi al Integrităţii Ţării şi la mormintele profesorilor<br />
noştri, care zac în cimitirul central – Nicolae <strong>Testemiţanu</strong>, Eugen<br />
Papuşoi, Leonid Cobîleanschi, <strong>Ion</strong> Prisăcaru şi mulţi alţii.<br />
16
Stimaţi colegi, deşi suntem în floarea vieţii, soarta a fost crudă<br />
cu uniii dintre noi… Boala, nenorocirea, moartea subită i-a luat din<br />
rîndurile noastre pe unii colegi, cînd viaţa era atît de frumoasă, atît<br />
în aspect familial cît şi profesional.<br />
Au plecat în lumea celor drepţi: Besleaga Alexei, care a participat<br />
nemijlocit la acordarea ajutorului medical participanţilor la lichidarea<br />
avariei de la Cernobil, Bordei Nicolae, Cebotari Alexandru, Glebov<br />
Iurie, Ilinschi Oleg, Lavrinov Nelli, Mazur Igor, Malcoci Anatol,<br />
Minciună Viorica, Patina Vladimir, Revenco Cezara, Schiţanu Vasile,<br />
Scripliuc Gheorghe, Şendrea Constantin, Sepitco Nicolae, Sepitco-<br />
Rusnac Nadejda, Taban Anton, Tigolnic Nicolae, Ozun Nicoale, Gîsca<br />
Alexandru, Stepanschi Eduard, Drăgan Alexandru, Motruc Nicolae,<br />
Falisteanu Victor.<br />
În memoria lor, rog un minut de reculegere…<br />
Vă mulţumesc.<br />
Despre unii colegi nu avem informaţiile necesare, suntem în<br />
căutarea lor.<br />
Dar viaţa continuă. Alături de noi astăzi este medicul, scriitorul,<br />
poetul şi epigramistul <strong>Ion</strong> Cuzuioc, care doreşte să ne împrospăteze<br />
memoria cu clipe frumoase, lirice, satiră şi umor. O să-i ofer cuvîntul<br />
ulterior.<br />
Stimaţi colegi. Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul colegului <strong>Ion</strong><br />
Prisăcaru, care va prezenta raportul “Evoluţia promoţiei anului 1982”.<br />
Stimaţi colegi, profesori, în conformitate cu ordinul Rectorului<br />
Institutului de Medicină de Stat, academicianului V. Anesteadi, la<br />
1 septembrie 1976 au fost înmatriculaţi 454 studenţi – viitori medici. În<br />
perioada studiilor alături de moldoveni îşi făceau studiile studenţi ruşi,<br />
ucraineni, evrei, gruzini, etc. Acea atmosferă colegială, nepărtinitoare<br />
s-a păstrat şi pînă astăzi printre colegi. Primii trei ani de studii ne-am<br />
călit, ne-am maturizat, după anul III de studii – temelia medicului viitor<br />
era formată. După anul IV unii dintre colegi aveau aptitudinea faţă de<br />
medicina militară şi doctrina respectivă. După testările respective a<br />
catedrei de medicină militară (prof. Ţurcan) şi dialogurile susţinute cu<br />
17
profesorii medici militari de la academie şi în baza contractului dintre<br />
Institutul de Medicină şi Academia Militară din Kuibîşev, au fost<br />
înmatriculaţi şi au plecat să-şi facă studiile mai departe, în 1980,<br />
următorii colegi: Bogatu Igor <strong>Ion</strong>, Odesa; Bodeanu Vasile, Ministerul<br />
Apărării; Grigoriţă Valeriu Pavel, policlinica nr.2; Nogai, Condratev<br />
Arcadii, Lvov; Cobîleanschi Vlad Richard; Criganovschi Serghei<br />
Nicolae; Moscalciuc Alexandru, Siberia; Nazarenco Vladimir Emilian;<br />
Negruţă Vladimir Alexandru; Potapov Oleg; Pisarenco Alexandru;<br />
Rotari Andrei <strong>Ion</strong>; Rusu Leonid <strong>Ion</strong>; Suhovici Alexandru; Falisteanu<br />
Victor Mihai, Rostov pe Don; Fusa Andrei <strong>Ion</strong>; Şişchin Nicolae Grigore;<br />
Şveţ Petru; Ialonetchi Igor Alexandru.<br />
Pe parcursul studiilor am cunoscut multe personalităţi ale<br />
culturii naţionale, în primul rînd, primul decan, regretatul Nicolae<br />
Banaru, prodecanii prof. Dumitru Croitoru, Nicolae Eşanu, în prezent<br />
decan, prof. Grigore Bivol. Ne-au rămas în memorie prelegirile şi<br />
lecţiile practice ale profesorilor – V. Corovin la propedeutica<br />
terapeutică, prof. Ţîbîrnă C. la chirurgie, prof. Bîtcă la chirurgie,<br />
V. Neguleanu la fiziopatologie, prof. Ghiţă la histologie, prof. Stamati<br />
la traumatologie, regretatul prof. Floca la biochimie, acad.<br />
Gh. Ghidirim la chirurgie, acad. Gheorghe Paladi la obstetrică şi<br />
ginecologie, prof. D. Gherman la neurologie, regretatul<br />
prof. Gheorghiu Natalia şi acad. Eva Gudumac la chiururgie<br />
pediatrică, mult regretatul N. <strong>Testemiţanu</strong>, prof. Constantin Eţco şi<br />
Dumitru Tentiuc la medicina socială şi ocrotirea sănătăţii şi mulţi<br />
mulţi alţi profesori, care n-au fost pomeniţi, dar ne-au educat şi<br />
ne-au creat ca medici. În decursul studiilor colegii noştri au dat<br />
dovadă de o sîrguinţă extraordinară. Îmi amintesc pe unii dintre ei:<br />
Saşa Gavriliuc, <strong>Ion</strong> Vascanu, Iura Zubcov, Grigore Zapuhlîh, Gasnaş<br />
Vladimir, colegul de cameră Mereuţă <strong>Ion</strong>, Anatol Serbenco, Iura<br />
Moscalu, V. Cazacov, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, Eduard Eftodiev, Mihai Lîsîi şi<br />
mulţi alţii, care n-au fost numiţi dar sper că ne aduc frumoase şi<br />
plăcute amintiri.<br />
Am devenit medici, specialişti, activăm în satele şi oraşele<br />
Republicii Moldova şi ne aducem aportul direct la ocrotirea sănătăţii<br />
18
populaţiei în diferite domenii: terapie, chirurgie, ginecologie, etc.<br />
Pentru aportul deosebit adus la ocrotirea sănătăţii mulţi au fost<br />
decoraţi cu ordine şi medalii ale R.M. Ne putem mîndri că promoţia<br />
noastră a dat şi oameni de ştiinţă, doctori habilitaţi, doctori în<br />
medicină, profesori, conferenţiari şi asistenţi, care vor fi nominalizaţi<br />
de d-nul Rector, academician Ababii I. I.<br />
Stimaţi colegi, meritele colegilor noştri e imposibil să le redai în<br />
cîteva minute, dar vă doresc ca această zi să vă rămînă în amintire,<br />
spor în toate şi să vă păzească Domnul cel de sus pentru munca şi<br />
sîrguinţa de toate zilele, sa fiţi sănătoşi (aplauze).<br />
Dragi colegi, permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul Rectorului <strong>Ion</strong><br />
Ababii, prof. univ., academician.<br />
Multstimaţi colegi,<br />
am o deosebită plăcere<br />
să fiu prezent la<br />
întîlnirea foştilor<br />
studenţi, acelora care<br />
cu 20 ani în urmă au<br />
absolvit Institutul de<br />
Stat de Medicină din<br />
Chişinău, la întîlnirea<br />
celor care au îmbogăţit<br />
tradiţiile tineretului studios şi astăzi o spunem ferm – se pot mîndri cu<br />
realizări deosebite în dezvoltarea ştiinţei medicale şi medicinii practice,<br />
binecunoscute în republica noastră şi peste hotarele ei.<br />
Din partea rectoratului, cadrului profesoral-didactic şi a<br />
tineretului studios, Vă salutăm călduros în incinta Almei Mater şi<br />
Vă exprimăm alese felicitări în legătură cu frumosul jubileu de la<br />
absolvirea facultăţii.<br />
Absolvenţii anului 1982 îşi fac datoria sfîntă în raioanele şi<br />
oraşele Moldovei, în multe ţări din Orient şi Occident.<br />
Ne mîndrim cu toţii că din cei care au absolvit ISM cu 20 de ani în<br />
urmă au susţinut teza de doctor habilitat – <strong>Ion</strong> Mereuţă, Veaceslav Moşin,<br />
19
Grigore Zapuhlîh, Mariana Smeşnaia, Victor Cernat, Vasile Anestiadi,<br />
Anatolie Serbenco; doctori în ştiinţe medicale: Vladimir Cazacov, Nicolae<br />
Caproş, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, Oleg Pulbere, Eduard Eftodiev, <strong>Ion</strong> Arteni,<br />
Claudia Spînu, Larisa Blajin, Vladimir Gasnaş ş. a.<br />
Este greu de imaginat activitatea catedrelor fundamentale şi<br />
clinice fără consursul şefilor de catedră şi directorilor de Clinică:<br />
Grigore Zapuhlîh, şef Catedra Neorochirurgie, <strong>Ion</strong> Mereuţă, director<br />
de clinică Oncologie Generală.<br />
Dragi colegi!<br />
Ne-am încredinţat şi poate îndeosebi astăzi, în condiţiile<br />
economico-financiare complicate, dar şi în perioada cînd ca niciodată<br />
se cer reforme, cît de mult depinde în medicina practică de<br />
organizarea asistenţei medicale şi acest fapt este strîns legat de<br />
promoţia Dvs.<br />
O pot spune cu toată responsabilitatea că Domniile lor aduc un<br />
aport considerabil procesului didactic şi ştiinţific, sunt un sprijin în<br />
instituţiile medicale din Chişinău şi din republică.<br />
Atmosfera creată în cei 6 ani de studii a contribuit pe parcurs la<br />
creşterea multor talentaţi conducatori ai institutiilor medicale de rang<br />
republican, municipal, raional, circumscripţional. Este vorba despre<br />
specialiştii principali ai MS: Grigore Zapuhlîh, Vladimir Cazacov,<br />
<strong>Ion</strong> Cuvşinov, Veaceslav Moşin, Ala Nemerenco, Victor Cernat;<br />
medici-şefi şi adjuncţi ai instituţiilor medicale, promoţia 1982: Mihai<br />
Ouş, medic şef IMSP Spitalul Clinic Republican, Victor Cernat,<br />
vice-director Institutul Oncologic, <strong>Ion</strong> Arteni, vice-director Spitalul<br />
nr. 1, Alexandru Gherman, medic-şef adjunct, Staţia Republicană<br />
de Transfuzie a Sîngelui, Mariana Florea, medic-şef IMSP SRC<br />
Cimişlia, <strong>Ion</strong> Cuvşinov, vice-director Centrul de Medicină Legală.<br />
Cunoaştem aportul Dvs. în organizarea asistenţei medicale şi<br />
ne mîndrim cu toţii de succesele colegilor Dvs, care activează în<br />
diferite domenii şi nu i-am numit.<br />
Cu mare satisfacţie menţionăm activitatea colegilor Dvs. în<br />
dezvoltarea ştiinţei medicale: 1500 publicaţii ştiinţifice, comunicări<br />
ştiinţifice la diferite foruri ştiinţifice naţionale, regionale şi<br />
20
internaţionale, 25 monografii, 7 manuale pentru studenţii<br />
universitari, peste 130 brevete de invenţii şi certificate de inovator.<br />
O pot spune cu toată certitudinea, stimati colegi, că activînd pe<br />
parcursul a 20 de ani cu un salariu foarte modest, făcîndu-vă zi şi<br />
noapte datoria la patul pacientului, aţi meritat o deosebită<br />
recunoştinţă şi stimă din partea pacienţilor, colegilor din partea<br />
statului, aţi lăsat în urmă o şcoală demnă de imitare pentru tinerii<br />
colegi.<br />
Plecăciuni adînci şi mare recunoştinţă pentru această muncă<br />
nobilă. Noi, cei care ducem responsabilitatea de pregătire a cadrelor<br />
de specialişti-medici calificaţi, avem o mare rugăminte: comunicînd<br />
cu studenţii, rezidenţii, doctoranzii şi tinerii specialişti, adresaţi-vă ca<br />
şi pînă în prezent cu prudenţă, exigenţă şi dragoste, îndrumaţi-i,<br />
transmiteţi-le fără reserve experienţa Dvs. bogată, creaţi-le condiţii<br />
de creştere, de a transmite din generaţie în generaţie frumoasele tradiţii<br />
ale medicinii. Ei sunt acei care îşi vor face datoria sfîntă faţă de poporul<br />
nostru în viitor. Experienţa vieţii şi, mai ales a ultimilor ani, a dovedit<br />
că numai relaţiile sănătoase şi sincere dintre colegi, caracteristice la<br />
etapele de formare a tradiţiilor pentru casta medicilor, permite<br />
îndeplinirea cu sfinţenie a jurămîntului lui Hipocrate.<br />
Şi nu este ceva mai nobil decît a sta de veghe la sănătatea<br />
poporului din sînul căruia am ieşit.<br />
Încă o dată vă mulţumim mult pentru munca care o faceţi!<br />
Va dorim mulţi ani, sănătate, voie bună şi succes!<br />
Petrecere plăcută! (aplauze)<br />
21<br />
Stimaţi colegi,<br />
permiteţi-mi să-i ofer<br />
cuvîntul prodecanului<br />
Dumitru Croitoru,<br />
profesor universitar.<br />
Dragii mei, cu cîtă<br />
omenie, suflet, responsabilitate<br />
şi cu un har
specific spre sfîrşit ţin să aduc aminte de disciplina studenţilor de pe<br />
timpuri şi să fac apelul, la început al starostelor de grupe, iar ulterior<br />
al studenţilor de pe o listă a studenţilor anului VI, facultatea curativă,<br />
anul de studii – 1981-1982.<br />
22
Au mai vorbit:<br />
- Academicianul, Rectorul Vasile Anestiadi, care felicitîndu-ne ne-a<br />
dat poveţe pe viitor.<br />
- Academicianul, Gheorghe Ghidirim, preşedintele Ligii Medicilor:<br />
le-a urat medicilor baftă şi mari succese în activitatea profesională.<br />
- Acedemicianul Boris Melnic, preşedintele Comisiei Superioare de<br />
Atestare, care şi-a îndemnat colegii să se ocupe cu cercetările ştiinţifice şi<br />
să susţină doctorante.<br />
- Medicul, scriitorul, <strong>Ion</strong> Cuzuioc, care şi-a înveselit colegii cu cîteva<br />
epigrame pipărate.<br />
29<br />
Dragi colegi, pe<br />
acestă notă melancolică,<br />
Vă invit să<br />
oprim clipa întîlnirii<br />
pentru a mai adăuga la<br />
filele amintirilor noastre<br />
o foto în faţa catedrei de<br />
anatomie.
Aspecte istorice<br />
Capitolul II.<br />
Chişinău – oraşul tinereţii noastre<br />
Chişinău - capitala<br />
Republicii Moldova, reprezintă<br />
o metropolă modernă, cu<br />
bulevarde şi străzi largi,<br />
construit conform tradiţiilor<br />
arhitecturale europene. Oraşul<br />
este amplasat în partea centrală<br />
a republicii, pe râul Bâc, are o<br />
suprafaţă de 160 km. şi o<br />
populaţie de peste 750 mii<br />
locuitori. Istoria Chişinăului este originală. Situat pe 7 coline, oraşul este<br />
menţionat în documente cu anul 1436, când cnejii Ilie şi Ştefan dăruiesc<br />
boierului Oancea câteva sate pentru slujbă bună (cu denumirea generală<br />
Cheşeni) aproape de Acbaş. A doua oară, deja despre satul Chişinău, se<br />
menţionează în anul 1466 în documentele pe pământ ale cancelariei lui<br />
Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde domnitorul trece satul Chişinău de lângă<br />
fântâna Albişoara unchiului său Vlaicu. Emblema oraşului constă din<br />
imaginea clădirilor din centrul oraşului, construite în stilul neoclasic şi<br />
neoromân, printre care Primăria (1902, arh. Eladi, Bernardazzi), Muzeul<br />
de Arte, Muzeul de Istorie al Naturii şi Etnografi e, Muzeul de Istorie<br />
(fostul gimnaziu pentru băieţi), Turnul de apă (actualmente Muzeul<br />
oraşului), Biserica Ciufl ea - Biserica sf. Mucenic Teodor Tiron), construită<br />
în anii 1850-1858, Biserica Mazarachi (1752-1757) – cea mai veche<br />
clădire din Chişinău. (În popor se zice că biserica a fost construită de<br />
boierul Mazarachi, şeful oraşului, în baza fundamentului unei cetăţi tătăreşti<br />
din sec. X-XII, care a fost distrusă de însăşi tătari în sec. XIV). Capitala<br />
ţării este unicală prin monumentele istorice, culturale şi de artă. Printre<br />
cele mai importante este monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (instalat<br />
în anul 1927, arh. A. Bernardazzi), simbol naţional plasat pe Piaţa Marii<br />
30
Adunări Naţionale. Acest mare patriot a apărat ţara de turci, tătari, unguri,<br />
polonezi şi alţi cotropitori cu ajutorul armei fără sprijinul domnitorilor din<br />
alte ţări. Înţeleptul domnitor, conducător iscusit de armată a înscris în<br />
letopiseţul ţării una din cele mai valoroase pagini, înscriind marile victorii<br />
cu mijloace minime. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt ornează<br />
intrarea în Parcul Orăşenesc, unde în anul 1957 a fost inaugurată Aleea<br />
Clasicilor, “panteonul duhovnicesc” care cumulează busturile celor mai<br />
de vază scriitori şi reprezentanţi ai culturii din sec. XIV-XX: M. Eminescu,<br />
V. Alecsandri, I. Creangă, B.P. Haşdeu, A. Haşdeu, D. Cantemir,<br />
A. Mateevici, A. Donici, O. Goga, etc. Tot în acest parc se afl ă bustul<br />
marelui poet rus A. Puşkin, care a făcut câţiva ani de exil în Moldova.<br />
Chişinăul modern este un oraş foarte verde, cu parcuri şi străzi curate, cu<br />
diverse centre de business şi agrement, restaurante ospitaliere în stil<br />
naţional şi ambianţă plăcută.<br />
Teritoriul Moldovei se află la răscrucea Europei de Vest şi Est şi este<br />
locuită din vremurile stravechi. Un cronicar a numit Moldova “ţara de pe<br />
drumul tuturor nenorocirilor”. Oraşul nostru este situat pe aceeaşi cale şi<br />
furtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singură dată<br />
Chişinăul a fost călcat în picioare de către hoardele tătaro-mongole şi ars<br />
de către turci. Îndeosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataromongolilor,<br />
care au continuat pînă în anii 90 ai sec. XIV, au fost nevoiţi să<br />
se retragă, sub presiunea popoarelor europene, de pe acest teritoriu.<br />
Cercetările arheologice şi investigaţiile documentare din ultimii ani au<br />
pus în evidenţă dovezi cu privire la vechimea şi continuitatea vieţii umane<br />
pe teritoriul oraşului Chişinău.<br />
Printre cele mai vechi<br />
descoperiri arheologice sunt<br />
considerate vetrele autohtonilor<br />
geto-daci din sec. VI- î. Ch. şi<br />
I-IV p. Ch., urmele cărora se<br />
mai păstrează pînă astăzi unele<br />
locuri din cuprinsul actualelor<br />
suburbii şi cartiere ale urbei<br />
noastre (Durleşti, Visterniceni,<br />
31
Rîşcani, Malina Mică). Vestigiile de cultură materială din secolele următoare<br />
probează faptul că procesul de romanizare a populaţiei dace s-a desfăşurat<br />
şi în această regiune.<br />
1436, iulie 17. Puţin probabil, că mai există un oraş, care ar fi<br />
sărbătorit de două ori jubileul de 500 de ani, iar Chişinăul l-a marcat de<br />
doua ori: la români în 1936 şi în anul 1966 pe timpul puterii sovietice.<br />
Aceasta a fost posibil datorită faptului, că data primei atestări documentare<br />
a numelui topic Chişinău (Cheşenău) se întîlneşte în anul 1436 în<br />
documentul voevodului Moldovei Ilie şi voievodului Ştefan Oancea -<br />
logofătului, conducătorului cancelariei domnitorului, în care se<br />
concretizează hotarele satelor la rîul Reut, înmînată lui pentru slujirea<br />
sîrguincioasă, acesta referindu-se la aşezare mai veche: „...de cealalta<br />
parte, pe valea ce cade în dreptut Cheşenăului lui Acbas”. Ca punct de<br />
plecare în crearea toponimului a servit un izvor. “Izvor, cişmea, fîntînă<br />
arteziană”-această semnificaţie ar fi avut-o străvechiul cuvînt românesc<br />
chişinău, dispărut astăzi, păstrat doar în toponimie. Denumirii oraşului<br />
Chişinău i s-au dat şi alte explicaţii (ung. Kis leno „leno cel Mic”, cuman,<br />
(tat.) kesene „capela pe mormînt”, „mausoleu” s. a.), care, din lipsa de<br />
dovezi sigure, au fost abandonate.<br />
1675-1700. Chişinăul creşte şi se dezvoltă treptat, ocupînd noi teritorii<br />
din cuprinsul moşiilor mănăstireşti. Locuitorii sunt obligaţi să plătească<br />
impozite pentru casele, beciurile şi dughenele construite în afara limitelor<br />
tîrgului.<br />
1683. Către sfîrşitul sec. al XVII-lea şi în prima jumătate a sec. al<br />
XVIII-lea Moldova devine arena unor războaie duse pe teriloriul ei de<br />
străini: între polonezi-turci, tătari; între ruşi-turci, tătari. La 1683 oraşul<br />
este ocupat şi devastat de cazaci. În 1690 turcii şi tătarii îl ard şi-l ruineaza<br />
în mare parte, ca în 1739 să-l treacă din nou prin foc şi sabie.<br />
1716. Dimitrie Cantemir, în opera sa istorico-geografică “Descrierea<br />
Moldovei”, aminteşte de Chişinău, dar nu-l tratează ca oraş de aceeaşi<br />
mărime şi importanţă ca Tighina şi Lăpuşna.<br />
1758. Din relatările unui călător străin aflăm că urbea medievală<br />
semăna cu „un tîrguşor de provincie, cu uliţi strîmte şi întortocheate, care<br />
tindeau să se urce în sus pe versantul apusean, cu case mici acoperite cu<br />
32
şindrilă sau stuf, împrejmuite de garduri improvizate din bîrne şi nuiele, cu<br />
turlele cîtorva biserici de lemn iţite printre copacii de salcîmi”.<br />
1772-1774. Recensămîntul populaţiei Moldovei fixeaza pentru<br />
Chişinău 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor<br />
ocupaţie era comertul, meşteşugăritul, dar şi agricultura, creşterea<br />
animalelor, pescuitul, vînatul. Aici trăiau băştinaşi romani, colonişti armeni,<br />
greci, evrei. Se stabilesc cu traiul şi îşi construiesc case cu etaj moşierii şi<br />
comercianţii bogati. Apar şi primele biserici zidite din piatră: Mazarachi<br />
(1732-1757), Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1777).<br />
1800. În a doua jumătate a sec. al XVIIIl-lea în oraş iau fiinţă primele<br />
şcoli organizate şi susţinute de stat şi de instituţiile ecleziastice. Case<br />
speciale penlru instruirea copiilor existau pe lîngă biserici (Mazarachi,<br />
1800) şi comunităţile obşteşti. Pe vremuri Chişinăul era înconjurat de<br />
satele Buiucani, Munceşti, Visterniceni, Hruşca, Vovinceni, treptat<br />
alipindu-se de oraş. În timpul razboaielor ruso-turce oraşul nostru a fost<br />
ars de două ori, în 1739 şi 1788, de către turcii care se retrăgeau.<br />
În rezultatul unui şir întreg de războaie ruso-turceşti teritoriul dintre<br />
rîurile Nistru, Prut şi Dunăre în 1812, mai 16, prin Tratatul de pace de la<br />
Bucureşti între Rusia şi Turcia este anexată la Rusia, primeşte denumirea<br />
Basarabia şi este declarată gubernie a Imperiului ţarist.<br />
1818. Chişinăul primeşte statutul de oraş şi devine centru administrativ<br />
al regiunii Basarabia. Dacă din 1812 pînă în 1818 populaţia Chişinăului<br />
a crescut de la 7 pîna la 18<br />
mii de oameni, atunci la sf.<br />
secolului populaţia creşte<br />
pîna la 110 mii locuitori.<br />
Această creştere se<br />
datorează în cea mai mare<br />
măsura proceselor de<br />
migraţie. În viaţa<br />
economică şi culturală a<br />
urbei au loc transformări<br />
esenţiale. Aici se stabilesc noi funcţionari de stat, duhovnici, negustori,<br />
meştesugari, s-au stabilit legături cu alte regiuni destul de dezvoltate ale<br />
33
Rusiei. La periferia de vest a oraşului sînt dislocate unităţi ale armatei<br />
ruse. Isi fac apariţia noi instituţii şi organizaţii de stat.<br />
1820-1850. Această perioadă se caracterizează prin evenimente şi<br />
fapte remarcabile. La Chişinău se află în surghiun poetul rus A. S. Puşkin<br />
(1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene.<br />
1856. Arhitect principal al oraşului este confirmat Alexandru<br />
Bernardazzi, datorită căruia Chişinăul se transformă într-un centru urban<br />
de tip european. Curînd apar primele edificii de proporţii cu aspect modern:<br />
blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf.<br />
Treime (1869) s. a. Se pavează străzile şi pietele, se amenajează parcurile<br />
şi scuarurile, pe arterele principale se instalează felinare cu gaz lampant.<br />
1871. Se construieşte gara şi se deschide circulaţia pe linia de cale<br />
ferată Chişinau-Tighina-Tiraspol.<br />
1895. Este finalizată construcţia Capelei (Gimnaziului de Fete, astăzi<br />
Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla (arhitect A. Bernardazzi). Se<br />
află în stadiu de construcţie Biserica Sf. Dumitru, precum şi impunătoarea<br />
sa clopotniţa cu 5 clopote.<br />
1905-1917. Chişinăul devine centrul evenimentelor de rezonanţă<br />
istorică: se intensifică mişcarea pentru drepturile naţonală; se regrupează<br />
forţele democratice, formînd un front comum împotriva regimului ţarist<br />
de asuprire; se formează Partidul Naţional Moldovenesc şi se creează<br />
unităţi militare naţionale; îşi fac apariţia noi ziare şi reviste în limba<br />
română; iau fiinţă societăţi şi instituţii publice; au loc întruniri ale<br />
muncitorilor şi ţăranilor şi se convoacă congrese ale învăţătorlior, ţăranilor<br />
şi ostaşilor; este creat Sfatul Ţării, organul suprem legislativ şi electiv al<br />
Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimînd voinţa majorităţii<br />
populaţiei din provincie, proclamă independenţa Republicii Democratice<br />
Moldoveneşti (2 decembrie 1917).<br />
1918, martie 27. Sfatul Ţării, prin votare parlamentara, adoptă<br />
Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România. După semnarea Tratatului<br />
de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia<br />
recunosc Actul Unirii Basarabiei cu România.<br />
1920-1935. Este perioada când Basarabia se încadrează activ în<br />
viaţa politică, economică şi culturală românească. Se efectuează<br />
34
eorganizarea administratei publice, se naţonalizează bancile, se traduce<br />
în fapt reforma agrară. La Chişinau încep sa Functioneze inntreprinderi<br />
ale industrei usoare si alimentare. Se înfiinţează Societatea Scriitorilor<br />
din Basarabia (1921). Se editează o serie de reviste (Arhivele<br />
Basarabiei, Luminătorul, Viaţa Basarabiei ş. a.) şi ziare (Basarabia,<br />
Cuvânt moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Ţării şi alte periodice),<br />
reapare cotidianul România nouă. La renovarea vieţii sociale si<br />
renaşterii spiritualităţii naţionale şi-au adus contributia eminente<br />
personalităţi ale istoriei şi culturii neamului: P. Halippa, I. Inculeţ, I.<br />
Pelivan, Al. Mateevici, O. Ghibu, N. Iorga, M. Sadoveanu, O. Goga,<br />
Gh. Madan, E. Alistar.<br />
1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din<br />
23 aprilie 1939, URSS ocupă forţat Basarabia, care este apoi (2 august<br />
1940) încorporată parţial (fără judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Izmail) în<br />
componenţa RSS Moldoveneşti. Chişinăul devine capitală a RSSM.<br />
Urmează un intens proces de sovietizare a vieţii publice.<br />
1941-1944. Basarabia este reintegrată în hotarele României.<br />
Chişinăul devine sediu al Guvernămîntului pentru organizarea provinciiior<br />
Basarabia şi Bucovina.<br />
1945-1960. Chişinăul, prin muncă inflăcărată şi abnegaţia<br />
băştinaşilor, se ridică treptat din ruinele pricinuite de război, îşi<br />
restabileşte forţele creatoare şi capacităţile de producţie. Îşi reiau<br />
activitatea vechile întreprinderi, intră în funcţiune noi fabrici şi uzine:<br />
Fabrica de Tricotaje, Uzina Mecanică, Fabrica de Confecţii, Uzina<br />
de Arhitectură şi Panouri Mari, Fabrica de Încalţăminte, Fabrica de<br />
Mobilă ş. a. Iau amploare învaţămîntul superior şi ştiinta prin<br />
deschiderea Universităţii de Stat, Institutului de Medicină, Filialei<br />
Moldoveneşti a Academiei de Ştiinte a URSS ş. a. Este creat Studioul<br />
Cinematografic Moldova-film, se înfiinţează Ansamblul de Dansuri<br />
Populare “Joc”, Teatrul Republican de Păpuşi “Licurici” ş. a. Se pun<br />
în funcţiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic<br />
Republican pentru copii. Se dă în exploatare Stadionul Republican.<br />
Se deschid Teatrul de Operă şi Balet, Cinematograful “Patria”. Se<br />
inaugurează Aleea Clasicilor.<br />
35
1961-1985. Aceşti ani se impun printr-un avînt sporit de muncă,<br />
prin speranţa şi străduinţele celor ce muncesc spre a pune temeliile unei<br />
vieţi mai bune şi mai drepte, acestea încununate de unele realizări şi succese<br />
pe plan economic şi cultural. Centrul oraşului este reconstruit, aici<br />
făcîndu-şi apariţia edificii impunătoare moderne: Casa Guvernului, Casa<br />
Sindicatelor, Palatul Naţional, Teatrul de Operă şi Balet, Circul de Stat,<br />
Casa Radio, hotelurile “Codru”, “Naţional” ş. a.<br />
1986-1990. Situaţia de stagnare în economia URSS, criza politică şi<br />
ideologică în sistemul totalitar-comunist, acţiunile de revoltă ale oamenilor<br />
muncii în diferite regiuni şi republici ale fostei Uniuni au avut drept<br />
consecinţe puternice manifestări cu caracter anticomunist şi antisovietic<br />
la Chişinău şi în alte oraşe din Moldova. Principalele revendicări şi cerinţe:<br />
revenirea la tradiţiile istorice şi valorile culturale naţionale, punerea în<br />
drepturile sale fireşti a limbii române şi scrisului românesc, recunoaşterea<br />
şi respectarea drepturilor omului la cuvînt şi libera cugetare. Curînd are<br />
loc prăbuşirea imperiului sovietic.<br />
1989, august 31. Este adoptată “Legea cu privire la oficializarea<br />
limbii române” si revenirea la alfabetul latin. În fiecare an la această dată<br />
se marchează sărbătoarea naţională „Limba noastră cea româna”.<br />
1990, aprilie 27. Intră în funcţiune “Legea cu privire la drapelul de<br />
stat - Tricolorul”.<br />
1990, iunie 23. Este adoptată Declaraţia despre suveranitatea<br />
Republicii Moldova.<br />
1991, august 27. Este adoptată Declaraţia despre Independenţa<br />
Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Naţională a Republicii<br />
Moldova.<br />
1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) şi<br />
membru al ONU (2 martie).<br />
1993-1998. Chişinăul găzduieşte ambasadele multor state,<br />
reprezentante ale instituţiilor şi organismelor internaţionale. Aici au loc<br />
reuniuni, conferinţe, sesiuni şi congrese ştiinţifice mondiale, se deschid<br />
expoziţii şi tîrguri.<br />
36
Chişinăul de astăzi<br />
Chişinăul este un oraş compact, centrul lui, prin care vom efectua o<br />
plimbare virtuală, are legatură cu toate sectoarele administrative. Dacă<br />
intraţi în Chişinău de la aeroport, atunci oraşul vă deschide porţile sale,<br />
situate pe bulevardul Dacia, în apropiere cu care se află muzeul satului,<br />
apoi pe viaduct ve-ţi nimeri repede în centru.<br />
Dacă ve-ţi ajunge la gara feroviară, atunci de la piaţa din faţa gării,<br />
de unde se vede Casa de Cultură a Feroviarilor, puteţi ajunge spre centru<br />
pe bulevardul Gagarin pe lînga monumentul lui Kotovschi şi pe bulevardul<br />
Negruzzi spre Piaţa Libertăţii (Piaţa Independenţei), care se mărgineşte<br />
cu clădirile hotelurilor “Naţional” şi “Chişinău”, de asemenea cu clădirea<br />
administrativă principală a Academiei de Ştiinţe. În centrul pieţei este<br />
instalată compoziţia de sculptură, consacrată luptătorilor Armatei<br />
Sovietice, care au eliberat Moldova de fascişti în anul 1944.<br />
Aici îşi are începutul artera principală a capitalei noastre – bulevardul<br />
Ştefan cel Mare, avînd o lungime de 3.8 kilometri. Pe parcursul secolelor<br />
el deseori îşi schimbă denumirea şi înfăţişarea sa. În anul 1944 sectorul<br />
central al bulevardului Ştefan cel Mare a fost aproape în întregime distrus,<br />
întregi au rămas doar 2-3 clădiri. Pe clădirile din ambele părţi ale<br />
bulevardului se desluşesc clar etapele reconstrucţiei.<br />
Bulevardul începe cu doua clădiri moderne, primele etaje ale cărora<br />
sînt ocupate de magazine, bănci, firme mari. Vizavi este situată sala de<br />
expoziţii a uniunii pictorilor, decorată cu sculpturi metalice ale muzelor.<br />
Partea remarcabilă a centrului o constituie Sala cu Orgă, care este<br />
situată pe partea impară a străzii. În dreapta Sălii cu Orgă – clădirea Teatrului<br />
37
Naţional Dramatic. Între ele – vernisaj sub cerul liber. În stînga – o clădire<br />
nu mai puţin frumoasă a Primăriei oraşului, iar vizavi se află Poşta Centrală.<br />
Dupa strada Puşkin se află piaţa principală a Chişinăului – Piaţa Marii<br />
Adunări Naţionale. Pînă la reconstrucţie ea avea cu totul alt aspect. Dintro<br />
parte piaţa este mărginită de un scuar, unde se află ansamblul Catedral.<br />
Una din clădirile cele mai vechi este Porţile Sfinte. De-a lungul scuarului<br />
este situată piaţa de flori.<br />
Vizavi de arcă se afla Clădirea Guvernului. Ea este construită pe<br />
locul, unde înainte se afla Eparhia Basarabească. Lîngă Clădirea<br />
Guvernului – clădirile Palatului Naţional şi a Bibliotecii Naţionale.<br />
La justa valoare este apreciată clădirea ce înfrumuseţează strada<br />
principală a Chişinăului – clădirea fostului muzeu de artă, construit de<br />
către meşterii din Viena în stilul rar de arhitectură - barokko rafinat.<br />
În toate cele patru direcţii de la intersecţia cu Calea Orheiului pe<br />
strada principală sînt situate clădiri, ce aparţin sistemului de ocrotire a<br />
sănătăţii. Acesta este spitalul republican de boli infecţioase „Toma Ciorbă”,<br />
care este situată în spatele gardului de ajur într-o clădire cu un etaj, clădită<br />
din cărămidă. La fel şi cea mai veche clădire a universităţii de medicină,<br />
urmaş al Institutului nr.2 de Medicină din Leningrad, adus la Chişinău în<br />
întregime din Peatigorsk împreună cu biblioteca, unde se afla acolo în<br />
evacuare. Tot atunci s-a copt idea necesităţii soluţionării problemelor vitale<br />
în domeniul ocrotirii sănătăţii în Moldova.<br />
Ultima clădire remarcabilă pe bulevardul Ştefan cel Mare este clădirea<br />
construită recent în stil modern – Palatul Tineretului.<br />
Aeroportul<br />
Aeroportul nou „Chişinău” este construit şi funcţionează din anul 1974.<br />
Este situat la 13 kilometri de la oraş şi la doi kilometri de la Gara Feroviara<br />
din Revaca. Aeroportul este utilat cu tot echipamentul necesar pentru a<br />
primi avioanele din străinătate. Suprafaţa totala a aerogării constituie 7279<br />
metri pătraţi. În afara de clădirea principală exista o sala separată pentru<br />
delegaţii oficiale. În anul 1996 este pus în funcţiune VIP-sala.<br />
În anul 1987 este pusă în funcţiune noua acoperire artificială de decolareaterizare<br />
la nivelul standardelor internaţionale pentru astfel de acoperiri. Ea este<br />
38
compusă din două straturi:<br />
beton armat si betonciment.<br />
Lungimea pistei de<br />
decolare-aterizare este de<br />
3590 metri, către ea duc 9<br />
piste-cîrme mai mici de<br />
decolare-aterizare. Pista<br />
este amenajata cu un<br />
sistem de lumini de o<br />
intensitate înaltă de tipul<br />
„Lumanare-3” şi cu mijloace tehnice moderne pentru aterizare şi pentru a-şi lua<br />
zborul în condiţii de vizibilitate rea în timpul zilei şi nopţii. Serviciul de carburanţi<br />
dispune de un rezervuar de un volum pînă la 7 mii metri cubi.<br />
Din anul 1998 conform Hotărîrii Guvernului se efectuează lucrări de<br />
reconstrucţie a aeroportului. Scopul reconstrucţiei - mărirea capacităţii şi<br />
calităţii de deservire şi amenajarea cu echipament modern, deoarece<br />
aeroportul a fost construit pentru scopuri interne şi nu este adaptat la un<br />
control operativ vamal.<br />
Porţile de sud ale oraşului<br />
Prin aceste porţi pe bulevardul Dacia ajungeţi în Chişinau de la<br />
Aeroport. Această idee de creare a porţilor iî aparţine arhitectului Iu.<br />
Tumanean. Arhitect - Scvorţova Iulia Borisovna.<br />
39
Viaductul<br />
Chişinăul este situat<br />
pe 7 coline, de aceea<br />
cîteva poduri unesc<br />
sectoarele administrative<br />
cu centrul oraşului. Acest<br />
viaduct este construit la<br />
începutul anilor 80.<br />
Mergînd pe el ajungeţi<br />
din bulevardul Dacia,<br />
sectorul Botanica, în centrul oraşului. De aici se deschide panorama unuia<br />
din cele mai frumoase locuri ale Chişinăului - parcul Valea Trandafirilor,<br />
peste care trece viaductul.<br />
Gara Feroviară<br />
Comunicarea pe<br />
calea ferata pe sectorul<br />
Tiraspol-Chişinău, care a<br />
pus începutul existenţei<br />
căilor ferate în Moldova, a<br />
fost deschisă în luna august<br />
anul 1871. Prima clădire a<br />
Gării Ferate a fost distrusă<br />
în timpul Războiului al IIea<br />
Mondial. Clădirea prezentă a Gării este construită în anul 1948 după<br />
proiectul arhitectului L. Ciuprin, fiind consultat de către A. Sciusev.<br />
Secvenţe ale istoriei bulevardului Ştefan cel Mare<br />
Se presupune că bulevardul a apărut în locul drumului, care unea cu<br />
oraşul tabăra subdiviziunilor militare ruseşti, dislocate în partea de est a<br />
Chişinăului în 1789.<br />
Construcţia străzii a început după aprobarea planului general al oraşului<br />
în anul 1834. În perioada anilor 40 ai sec. XIX pînă în anul 1877 - strada<br />
Moscovskaia.<br />
40
Din anul 1878 pînă în<br />
1924 - strada Alexandrovskaia.<br />
Pe această<br />
stradă au fost instalate<br />
doua monumente imperatorilor<br />
ruşi: Alexandru I şi<br />
Alexandru II.<br />
În perioada 1924-1944 ea se numea Alexandru cel Bun în cinstea<br />
domnitorului Moldovei<br />
(1400-1432).<br />
În anul 1934 strada a<br />
fost divizată în 2 părţi: de la<br />
piaţa din prezent (partea de<br />
sud a străzii) pînă la str.<br />
Armeană ea păstrează<br />
denumirea pieţei, care<br />
atunci se numea piaţa<br />
Naţuinilor Unite, iar de la str.<br />
Armeană purta numele<br />
regelui Carol II. Din anul 1944 pînă în 1952 chişinăuienii o cunosc ca strada<br />
Lenin, apoi - prospectul Lenin, actualmente prospectul Ştefan cel Mare şi Sfînt.<br />
Primaria oraşului<br />
O adevărată împodobire a capitalei<br />
noastre reprezintă clădirea Primăriei oraşului,<br />
care a fost construită în anul 1902 după<br />
proiectul arhitecţilor M. Elladi şi A.<br />
Bernardazzi. Această clădire în forma literei<br />
„L” cu două etaje cu intrarea principală la<br />
colţul clădirii în forma unui rizalit proeminent,<br />
evidenţiat cu un turn cu ceas, este realizată în<br />
stil gotic veneţian. Anume din acest loc fiecare<br />
oră răsună de asupra centrului oraşului bătăile<br />
orologiului, melodia compozitorului Eugeniu<br />
41
Doga „Esti floare de piatra, oraşul meu drag”. Pentru chişinăuieni primăria<br />
a devenit un simbol al timpului.<br />
Parcul Ştefan cel Mare şi Sfînt<br />
Parcul orăşenesc Ştefan cel Mare şi Sfînt (fostul Puşkin) - locul iubit<br />
pentru odihnă, plimbări, întîlniri pentru toţi locuitorii Chişinăului de toate<br />
vîrstele . O zonă verde în centrul capitalei noastre, cu care într-adevăr se<br />
mîndresc chişinăuienii. Mai mult de o jumătate de secol există acest parc<br />
în Chişinău. Ca şi omul, fiecare parc îşi are soarta sa, biografia sa, marcată<br />
de diverse evenimente. Pe parcursul ultimilor o sută de ani au fost<br />
publicate zeci de descrieri ale istoriei apariţiei parcului orăşenesc.<br />
Fondarea lui era atribuita generalului-gubernator Bahmetov (mai exact<br />
soţiei sale - mare amatoare de livezi), şi imperatorului Alexandru I, care<br />
în timpul vizitei la Chişinău şi-ar fi expus dorinţa să se puie începutul<br />
construcţiei parcului oraşului în acest loc pustiu. Versiunea nu este<br />
întemeiată, luînd în consideraţie amintirile contemporanilor lui A. Puşkin,<br />
care povestesc, că poetul dizgraţiat a îndrăgit această grădină (cu alte<br />
42
cuvinte ea exista deja<br />
cînd Puşkin locuia la<br />
Chişinău în perioada<br />
anilor 1821-1823), aici<br />
poetul se întîlnea cu<br />
prietenii săi, îi plăcea sa<br />
urmărească serbările<br />
populare din grădină.<br />
Cine, totuşi, este<br />
iniţiatorul şi fondatorul<br />
parcului nostru minunat? Posibil, primul lui proiect a fost elaborat de către<br />
inginerii militari ruşi necunoscuţi, care încă în sec. XIX au pus bazele<br />
planificării moderne a părţii de sus a Chişinăului vechi. Pe planul lor este<br />
evidenţiat un sector de formă pătrată a parcului prezent, unde pe vremurile<br />
celea, posibil, încă erau rămăşiţele codrului străvechi. Dar erau necesari<br />
şi specialişti care ar fi putut să planifice terenul, să-l amenajeze, să sădească<br />
plante decorative. Un astfel de specialist a fost un entuziast - organizator<br />
de terenuri al oraşului, Bogdan Eitner. Sub conducerea lui şi cu participarea<br />
lui au fost făcute primele alei existente acum, au fost sădiţi sute de salcîmi,<br />
tei, platani, primele straturi de flori. Anume atunci, în anul 1818, „pentru<br />
a nu admite pătrunderea în parc a vacilor, caprelor şi altor animale ale<br />
locuitorilor băştinaşi”, parcul a fost îngrădit. Este greu de imaginat cum<br />
arăta parcul în acel timp, îngrădit cu gard de nuiele. Dar anume aşa un<br />
gard a fost făcut în jurul livezii şi în jurul teritoriului, ce aparţinea eparhiei<br />
locale (cartierul, care acum este mărginit de bulevardul Ştefan cel Mare<br />
şi străzile Bănulescu-Bodoni, 31 August şi Puşkin). S-a decis să<br />
îngrădească parcul cu un perete de piatră, dar A. Bernardazzi a propus<br />
să fie turnată o îngrăditură din fontă, care, conform calculelor lui ar fi fost<br />
numai cu 1850 de ruble mai scumpă, în schimb ar fi fost mai trainică şi ar<br />
fi ţinut mai mult, ar fi arătat mai graţios.<br />
În anul 1885 pe banii strînşi de chişinăueni în baza hîrtiei semnate<br />
(1000 ruble în aur) a fost înălţat monumentul lui A. Puşkin, lucrat de<br />
sculptorul A. Opecuşin. Chişinăul a devenit al doilea oraş după Moscova<br />
din Imperiul Rus, unde a fost instalat monumentul marelui poet.<br />
43
În anul 1928 în baza proiectului lui A. Plămădeală la intrarea principală<br />
în parc este înălţat monumentul lui Ştefan cel Mare. În aniii Războiului al<br />
II-lea Mondial în parc a apărut mormîntul frăţesc al luptătorilor sovietici.<br />
După război pe locul monumentului lui Puşkin (mai inainte el era pe una<br />
din aleile de la marginea parcului) a apărut un cinematograf de lemn cu<br />
două săli, „Rodina”, la ieşirea la strada Bănulescu -Bodoni şi 31 August<br />
- sala sportivă, la ieşirea la străzile 31 August şi M. Cebotari - sere.<br />
În luna martie 1958 în parc a fost deschisă Alea Clasicilor literaturii<br />
moldoveneşti.<br />
Parcul este înfrumuseţat cu 4 fîntîni arteziene. Principala este situată<br />
în centrul parcului - la ea duc toate aleile şi cărările.<br />
Parcul are o notabilitate - intrarea pe Alea Clasicilor este păzită de<br />
doi lei din marmură. Nu se ştie nimic despre provenienţa lor, nu ştim nici<br />
cine este autorul leilor.<br />
În prezent asortimentul dendrologic al parcului include circa 50 de<br />
specii şi 6 forme ale copacilor, tufarilor, lianelor. În parc cresc şi specii<br />
foarte rar întîlnite în Moldova - cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei,<br />
ienupăr virginian.<br />
44
Parcul vechi a depăşit demult hotarele sale iniţiale, s-a contopit cu<br />
peisajul orăşenesc. Parcul arată minunat şi deosebit în zilele de iarnă,<br />
cînd se îmbracă în blană albă şi străluceşte argintiu în razele soarelui.<br />
Monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt<br />
Soarta monumentului<br />
Ştefan cel Mare şi<br />
Sfînt din Chişinău este<br />
poate nu mai puţin<br />
misterioasă şi dramatică,<br />
decît însăţi soarta<br />
domnitorului.<br />
În anul 1923 lui<br />
A. Plămădeală i s-a<br />
propus să elaboreze<br />
proiectul monumentului<br />
lui Ştefan cel Mare. În căutarea portretului lui Ştefan cel Mare el a cutreierat<br />
o mulţime de mănăstiri, pînă ce în una din ele - pe teritoriul României,<br />
mănăstirea de la Humor - el a descoperit o miniatură, datată cu anul<br />
1475, valoarea căreia consta în aceea, că autorul l-a pictat pe Ştefan în<br />
natură. Această imagine sculptorul a luat-o drept bază pentru lucrul asupra<br />
portretului.<br />
Plămădeală a prezentat trei variante ale monumentului. Cea mai bună<br />
a fost considerată acea variantă, care este instalată astăzi în centrul<br />
Chişinăului. Monumentul a fost turnat la Bucureşti. Sculptorului i s-a<br />
propus să aleagă singur terenul unde va fi instalat monumentul. Ştefan<br />
cel Mare a lui Plămădeală a apărut în faţa publicului în toată frumuseţea<br />
la 29 aprilie 1928.<br />
La 28 iunie 1949 unul din admiratorii înverşunaţi a lui Ştefan, generalul<br />
<strong>Ion</strong> Rîşcanu, a insistat ca monumentul să fie scos şi transportat în România.<br />
Monumentul a fost instalat în oraşul Vaslui, în apropierea bisericii sf. Ioan,<br />
construită de Ştefan cel Mare. La Chişinău au aruncat în aer piedestalul<br />
lucrat de Plămădeală şi în locul domnitorului „detronat” s-a instalat figura<br />
45
făcută în grabă din lemn şi colorată aprins şi ţipător a tatălui popoarelor<br />
de pe timpul acela. Locul sfînt pustiu nu este... Stalin „a căzut” în timpul<br />
ocupaţiei la 16 iulie 1941.<br />
La 25 august 1942 monumentul a fost readus la Chişinău. Antonescu<br />
avea principiile sale: el nu putea admite, ca monumentul domnitorului să<br />
fie instalat pe locul dezonorat de statuia duşmanului ideologic. El a dat<br />
indicaţii ca monumentul să fie instalat în alt loc - vizavi de Arca de Triumf,<br />
unde era situat cîndva Alexandru I.<br />
În anul 1944 monumentul iarăşi a fost transportat în România. În<br />
anul 1945 el a fost observat, din întîmplare, întrezărindu-se de sub zăpadă<br />
în sectorul de parc-pădure de eleva lui A. Plămădeală, sculptorul<br />
K. Kobzeva. In scurt timp monumentul a fost expediat la Chişinău.<br />
În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare şi instalare a unui<br />
postament nou, care ar corespunde ideii autorului. La început era vorba<br />
numai despre înnoirea lui. Dispoziţia referitor la mutarea monumentului în<br />
adîncul parcului a răsunat ca tunetul în zi senină. În aceste lucrări a fost<br />
implicat arhitectul, maestrul emerit în arte al Moldovei, R. Curta.<br />
Postamentul după schiţele autorului (cu excepţia stemei Moldovei şi<br />
frunzelor de acant) şi forma nouă a terenului este meritul lui. Monumentul<br />
a fost mutat în adîncul parcului cu 18 metri şi 20 centimetri.<br />
La 31 august 1989 monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost<br />
reîntors pe locul istoric, ales de către Alexandru Plămădeală încă în anii<br />
46
douăzeci, şi a apărut în faţa publicului ca şi 62 de ani în urmă. Au fost<br />
restabilite inscripţiile iniţiale.<br />
Ştefan cel Mare şi Sfînt este întruchipat în coroană şi haine bogate<br />
de domnitor al Moldovei. Faţa lui este severă şi tristă. El presimte furtuna<br />
ce se abate asupra Ţării. De parcă s-ar mişca cu paşi înceţi şi solemni în<br />
întîmpinarea duşmanului, ridicînd în sus crucea şi ţinînd strîns în mînă sabia<br />
voinicească.<br />
* * *<br />
Chişinăul este menţionat pentru prima dată în documentele istorice<br />
din anul 1436.<br />
Chişinăul este situat chiar în centrul ţării pe 47 grade 2' latitudine<br />
nordica si 28 grade 50' longitudine de est, este situat pe şapte dealuri şi<br />
se întinde de-a lungul afluentului rîului Nistru - rîul Bîc. Suprafaţa oraşului<br />
este de circa 200 kilometri pătraţi. Pe harta oraşului se vede, că oraşul<br />
este divizat în cinci sectoare administrative: Centru, Botanica, Rîşcani,<br />
Ciocana, Buiucani.<br />
Chişinăul este situat într-o zona cu climă destul de moale, temperatcontinentală,<br />
se manifestă vecinătatea cu Marea Neagră.<br />
Sub aspect economic, Chişinăul este centrul industrial al ţării. Industria<br />
este reprezentată de mai mult de 34.500 agenţi economici, întreprinderi<br />
constructoare de maşini, de aparate, de electronică, întreprinderi ale<br />
industriei uşoare şi alimentare, este dezvoltată prelucrarea lemnului şi<br />
producerea mobilei, prelucrarea pieilor naturale şi producţia pielii artificiale,<br />
poligrafia.<br />
Investiţiile străine, crearea zonelor libere de antreprenoriat, utilizarea<br />
tehnologiilor moderne contribuie la ridicarea nivelului capacităţii de<br />
concurenţă a produselor noastre pe piaţa mondiala. Sunt foarte apreciate<br />
în toată lumea nu numai vinurile, şampania şi coniacurile produse în<br />
Chişinău şi Cricova, conservele din legume şi fructe, dar şi pompele cu<br />
vacuum, tractoarele, televizoarele, maşinile de spălat, covoarele, articolele<br />
tricotate, bomboanele, articolele de cosmetică şi parfumerie, încălţămintea,<br />
ţigările şi produsele de tutun, uleiurile eterice, hainele, la fel şi asortimentul<br />
mare de produse lactate şi de carne.<br />
47
La Chişinău s-au deschis reprezentanţe ale Fondului Valutar Mondial,<br />
ale Băncii Mondiale, Programe de dezvoltare în cadrul ONU, OSCE,<br />
ale Băncii Europene de Dezvoltare şi Reconstrucţii, activează filiale ale<br />
unor bănci din România şi Rusia.<br />
Chişinăul este un oraş cu un sistem dezvoltat de ocrotire a sănătăţii.<br />
În municipiul Chişinău sînt 205 gradiniţe de copii, 133 şcoli medii şi licee,<br />
16 instituţii superioare de învăţămînt şi 20 de colegii, numărul cărora creşte<br />
în continuu. În Chişinău funcţionează Academia de Ştiinţe a Moldovei,<br />
care dispune de o reţea ramificată de instituţii de cercetări ştiinţifice de<br />
profil larg.<br />
Viaţa culturală este menţinută de 11 teatre profesioniste, 9 muzee, 5<br />
săli de concerte, 48 biblioteci, 44 Case de Cultura, 8 cinematografe. În<br />
Chişinău îşi desfăşoară activitatea multe uniuni de creaţie: Uniunea<br />
Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea<br />
Compozitorilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Arhitecţilor, Uniunea<br />
Fotografilor şi altele.<br />
La dispoziţia turiştilor şi oaspeţilor capitalei - un ansamblu larg de<br />
hoteluri şi restaurante.<br />
Oraşul nostru dispune de stadioane moderne şi complexe sportive,<br />
hipodrom, bine cunoscutul traseu de motocros, recunoscut de specialiştii<br />
din acest domeniu ca unul din cel mai bun în Europa.<br />
Ocrotirea sănătăţii<br />
48
Chişinăul este un oraş cu un sistem dezvoltat al ocrotirii sănătăţii. În<br />
fotografia de sus sclipeşte cu lumina celor 16 etaje clădirea spitalului<br />
clinic republican, specialiştii căreia sînt mereu gata să acorde ajutor<br />
pacienţilor din toata republica.<br />
Scuarul Catedralei<br />
Este situat în centrul oraşului, din<br />
partea de sud-vest se alipeşte Pieţei<br />
Marii Adunări Naţionale. Suprafaţa -<br />
9 hectare. Întemeiat în anul 1836.<br />
Parcul are 8 intrări, de la care pornesc<br />
alei drepte spre spaţiul liber din faţa<br />
Catedralei. Zone verzi: ulmi, mesteceni,<br />
brazi obişnuiti si „albastri”, arţari, tei,<br />
scoruşi, o mulţime de flori şi tufişuri decorative.<br />
Parcul Valea Morilor<br />
Este situat în partea de sud-vest a<br />
oraşului. Suprafaţa - 114 hectare.<br />
Fondat în 1951. Proiectul parcului a<br />
fost elaborat de către colectivul de<br />
autori sub conducerea arhitectului R.<br />
Curt. Parcul este situat pe un teren cu<br />
un relief interesant şi neobişnuit. Are 4<br />
intrări.<br />
Lacul de o suprafaţă de 34 hectare<br />
reprezintă centrul compoziţiei<br />
peisajului. În jurul lacului este o alee<br />
circulară de o lungime de 2,5 kilometri.<br />
Aproape o jumătate din teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile<br />
predominante: plopi piramidali canadieni, salcia albă, castan, cîteva specii<br />
de arţar, tei, scoruşi, pini negri, sofora japoneză. Parcul este de profil<br />
larg. Aici se află Teatrul de Vara cu 5 mii locuri, cinematograful „De zi”,<br />
pavilionul de şah şi joc de dame, orăşelul pentru copii „Andries”, plaja,<br />
49
atracţioane. Pe teritoriul parcului este situată zona libera de antreprenoriat<br />
„Moldexpo”.<br />
Parcul Valea Trandafirilor<br />
Situat în partea de sud-est a<br />
oraşului. Are o suprafaţa de 145<br />
hectare. Cîndva pe locul parcului era un<br />
masiv verde natural, ce conţinea plantaţii<br />
de trandafiri. Diguri vechi de pămînt<br />
îngrădeau un rîuleţ destul de vioi,<br />
formînd o cascadă de heleştee. La<br />
sfîrşitul anilor 60 a început amenajarea<br />
parcului. Digurile au fost întărite şi<br />
îmbrăcate cu beton, lacurile au fost curăţite de mîl. Acum partea centrală<br />
a parcului este înfrumuseţată cu o cascadă de lacuri, suprafaţa oglinzilor<br />
de apa a cărora este de 9 hectare. În parc cresc aproape 50 de specii de<br />
copaci şi tufişuri - stejari, pini ghimpoşi, salcîmi albi, mesteceni, sofora<br />
japoneză ş. a. Tot aici este şi o estradă în aer liber pentru 1000 locuri, un<br />
orăşel de atracţiuni cu roată de vizionare, pavilionul aparatelor de jocuri<br />
distractive, restaurantele „Doina” si „Beciul vechi”, cinematograful<br />
„Columna”. Din anii 70 a început fondarea muzeului de sculptură in stil de<br />
gradină-parc, unde sînt expuse lucrările meşterilor Moldovei, Belarusi,<br />
Letoniei, Estoniei, Georgiei, Armeniei, Tadjikistanului.<br />
Parcul „La izvor”<br />
Situat în partea de nord-vest a<br />
oraşului, se alipeşte la partea de vest a<br />
sectorului Calea Ieşilor. Are o suprafaţă<br />
de 150 hectare. Fondat în anul 1972.<br />
Compoziţia parcului este determinată de<br />
o cascadă de heleştee, unite prin canale.<br />
Speciile principale de copaci: arţari,<br />
salcîmi, mesteceni, plopi. În parc este un<br />
havuz (fîntînă arteziana), de la care, pe<br />
50
alee, puteţi ajunge la un pod deosebit, de unde se deschide o privelişte<br />
minunată la Insula Poveştilor.<br />
Tot aici este restaurantul „La izvor”.<br />
Parcul Ghidighici<br />
Este situat la o distanţă de 12<br />
kilometri în partea de nord-vest a<br />
Chişinăului, pe malul lacului de<br />
acumulare Ghidighici. Este creat la<br />
începutul anilor 60. Suprafaţa de<br />
circa o mie hectare, din care 124<br />
sînt ocupate de zone verzi. Parcul<br />
este de profil de asanare şi sportiv<br />
(biciclete de apă, canotaj ş. a.). În<br />
acelaşi timp pe malul lacului pot să<br />
se odihnească pînă la 30 mii oameni.<br />
Are un relief de cîmpie-deluros. Plaja este bine amenajată, există o baza<br />
sportivă, staţie de închiriere a bărcilor, de pescuit. Din păsările înotătoare<br />
se întîlnesc: bîtlanul suriu, bîtlanul de balta (stîrcul), raţa sălbatică ş. a.<br />
Peşti: crapul, caracuda, şalăul, zglăvocul ş. a. Pe malul lacului este creată<br />
o zonă de odihnă.<br />
Parcul Alunel<br />
Este situat în partea de vest a oraşului. Suprafaţa - 11 hectare. Fondat<br />
la începutul anilor 60 pe locul sectorului vechi al cimitirului evreiesc. În<br />
centrul parcului se afla o piscină mare decorativă de formă dreptunghiulară<br />
cu fîntînă arteziană. Haina verde constă din copaci foioşi şi conifere -<br />
salcîmi, tei, pini, castani, plopi piramidali, mesteceni şi stejari. În partea<br />
de sud a parcului se află Palatul de Tenis.<br />
Parcul Rîşcani<br />
Parcul este situat în partea de nord-est a oraşului. Se află lîngă<br />
microsectoarele Rîşcani şi Ciocana. Suprafaţa de 32 hectare. Fondat în<br />
anul 1970 în baza zonei naturale verzi. În parc predomină specii de copaci<br />
51
din partea locului : salcîmul alb, teiul argintiu, plopul piramidal, salcia. În<br />
centrul parcului se află un lac pitoresc pe o suprafaţă de 12 hectare.<br />
Aleea clasicilor<br />
Aleea Clasicilor Literaturii Române - ansamblu sculptural în Grădina<br />
Publică Ştefan cel Mare. Pe ambele părţi laterale ale Aleii sunt instalate<br />
pe postamente din granit roşu poleit busturile din bronz ale clasicilor<br />
literaturii române. Aleea a devenit locul iubit de odihnă pentru orăşeni şi<br />
oaspeţii capitalei.<br />
Mihai Eminescu (1850 - 1889). Clasic al literaturii române, unul<br />
dintre cei mai mari reprezentanţi tîrzii ai romantismului european înaintat.<br />
Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).<br />
Alexandru Hajdeu (1811-1872). Cugetător moldovean, poet,<br />
publicist. Bustul a fost instalat în anul 1957 (sculptor B. Cracoveac).<br />
George Coşbuc (1866 - 1918). Bustul a fost instalat in anul 1994<br />
(sculptor Popovici).<br />
Nicolae Milescu – Spătaru (1636 - 1708). Învăţat român, activist<br />
politic al Moldovei şi Rusiei, scriitor, diplomat. Activitatea lui de bază<br />
este legată de misiunea diplomatica în China. Bustul este instalat în anul<br />
1957 (sculptor L. Averbuh).<br />
Tudor Arghezi. Bustul este instalat în anul 1995 (sculptor<br />
D. Verdeanu)<br />
Vasile Alexandri (1821 - 1890). Clasic al literaturii române, publicist<br />
şi colecţionar al folclorului. A condus un sir de reviste şi gazete progresiste.<br />
A fost unul din conducătorii mişcării revoluţionare din 1848 in principatul<br />
moldovenesc. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).<br />
Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838 - 1907). Clasicul literaturii<br />
române, istoric, lingvist, folclorist. Lui îi aparţin lucrările fundamentale în<br />
domeniul filologiei, folclorist, istoric. Bustul a fost instalat în anul 1957<br />
(sculptor I. Cheptanaru).<br />
Constantin Stamati (1786 - 1869). Scriitor român, publicist. În<br />
poeziile lui, în fabule, publicistică au fost oglindite diferite laturi ale realităţii<br />
timpului. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Fitov).<br />
52
Alecu Russo (1819 - 1859). Clasic al literaturii române. A fost<br />
revoluţionar - democrat. Autor al eseurilor şi literaturii despre starea şi<br />
dezvoltarea limbii române, literaturii, teatrului, folclorului. Bustul a fost<br />
instalat în anul 1957 (sculptor V. Larcenco).<br />
Lucian Blaga. Bustul este instalat în anul 1992 (sculptor<br />
A. Picunov-Tartau).<br />
Gheorghe Asachi (1788 - 1869). Scriitor român, activist obştesc,<br />
iluminist. Cu legendele sale istorice, balade, nuvele şi drame a încercat să<br />
trezească la contemporanii săi sentimentul de mîndrie naţională şi iubire<br />
faţă de patrie. Bustul a fost instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).<br />
Constantin Stere (1865 - 1936). Scriitor si politician român, ideolog<br />
al popularismului.<br />
Bustul este instalat în anul 1991 (sculptorul Gh. Dubrovin).<br />
Alexei Mateevici (1888 - 1917). Poet şi publicist moldovean.<br />
Asupra concepţiei lui despre lume şi creaţie a avut o mare influenţă<br />
evenimentele revoluţionare de la începutul sec. 20 din Rusia.<br />
Constantin Negruzzi (1808-1868). Clasic al literaturii române şi<br />
activist obştesc. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor A. Maico).<br />
Mircea Eliade (1907 - 1986). Scriitor si filozof. Bustul este instalat<br />
în anul 1957 (sculptor V. Cracoveac).<br />
<strong>Ion</strong> Creangă (1837 - 1889). Clasic al literaturii române, pedadog<br />
progresist. Autorul poveştilor scrise sub influenţa folclorului român şi care<br />
oglindesc conflictele sociale ale societăţii lui contemporane. Bustul este<br />
instalat în anul 1957 (sculptor L. Averbuh).<br />
Alexandru Donici (1806 - 1865). Scriitor moldovean, traducător,<br />
autorul fabulei naţionale moldoveneşti. Bustul este instalat în anul 1957<br />
(sculptor I. Cheptaru).<br />
Dimitrie Cantemir (1673 - 1723). Enciclopedist şi scriitor, domnitor<br />
al Moldovei (1693; 1710-1711, Activist de stat al Rusiei (din 1711).<br />
Autorul multor lucrări în domeniul istoriei, filozofiei, geografiei ş. a. Bustul<br />
este instalat în anul 1957 (sculptor N. Gorenişev).<br />
53
Mihai<br />
Eminescu<br />
Tudor<br />
Arghezi<br />
Alecu<br />
Russo<br />
Alexei<br />
Mateevici<br />
George<br />
Coşbuc<br />
Vasile<br />
Alexandri<br />
Lucian<br />
Blaga<br />
Constantin<br />
Negruzzi<br />
54<br />
Alexandru<br />
Hajdeu<br />
Bogdan<br />
Petriceicu-Haşdeu<br />
Gheorghe<br />
Asachi<br />
Mircea<br />
Eliade<br />
Nicolae<br />
Milescu-Spătaru<br />
Constantin<br />
Stamati<br />
Constantin<br />
Stere<br />
<strong>Ion</strong><br />
Creangă
Alexandru<br />
Donici<br />
55<br />
Dimitrie<br />
Cantemir<br />
Chişinăul în amintirea unui coleg...<br />
Pentru noi, cei care eram abiturienţi ai anului 1976, dar urma să<br />
devenim medici, Chişinăul reprezenta „un oraş de vis”, care a devenit<br />
o realitate în timpul studiilor: Palatul Naţional, Bibliotecile,<br />
Universităţile, Parcurile, Muzeele, Bisericile, Monumentele au apărut<br />
în viaţa noastră pas cu pas.<br />
O mahala
Am început să studiem Chişinăul pe Bîc, sectoarele oraşului, satele<br />
din împrejurimi. Citeam şi în geografie de Chişinăul de pe Botna, încercam<br />
să deducem chiar istoriceşte, dar aceasta o făceam facultativ.<br />
Trăia în noi un sentiment de mîndrie naţională, care ne impunea să<br />
studiem trecutul oraşului nostru. Ne interesa Chişinăul de la 1436, 1812,<br />
1940, 1976...<br />
Am început să studiem asistenţa medicală, aşezările în teritoriu a<br />
policlinicilor şi a spitalelor, părţile geografice ale Chişinăului. Aşa am<br />
cunoscut Buiucanii, Rîşcanii, Poşta Veche, Durleştii, etc.<br />
Cişmele de sub Biserica „Mazarake”<br />
Am căutat în literatură informaţii despre istoria Schinoasei şi îndeosebi<br />
a Malinei Mici, unde trăiam la cămin... Unii spuneau că aici a fost maliniş,<br />
alţii alcătuiau alte legende. În scrieri am găsit că la 30 ianuarie 1905,<br />
Chişinăul avea cîteva periferii:<br />
Buiucanii cu o bisericuţă,<br />
Schinoasa,<br />
Malina Mica, cu Biserica zidită de negustorul Ciufli,<br />
Malina Mare,<br />
56
Valea C...,<br />
Grădina Franceză,<br />
Tăbăcăria<br />
„Malina” - în jargonul hoţesc însemna „ascunziş”.<br />
Datele atestă că aici se ascundeau pe vremuri tîlharii, Ursul şi Tobultoc,<br />
care au fost omorîţi în bătăi (Gh. Bezviconi, 1996).<br />
Pentru noi, studenţii de la medicină, Malina Mică era totul - studii şi<br />
odihnă, bucurii şi mîhnire, era însăşi viaţa noastră.<br />
Studiile le petreceam în centrul oraşului, în blocul central, acolo erau<br />
situate unele catedre teoretice. Studiam de la 8 30 pînă la 17 00 . După studii ne<br />
înbulzeam în autobusul nr. 9, care lega or. Durleşti cu Malina Mică. Acest<br />
autobus nr. 9 era „extraordinar de încăpător”. Era incredibil, dar aşa era.<br />
Cum încăpeau aşa mulţi studenţi în el, nu ştiu. În momentul cînd ne<br />
apropiam de Malina Mică, de oprirea „staţie”, se simţea mirosul ospătăriei<br />
- miros de „cacaua cu lapte”, ştiam şi simţeam cînd venea ziua de joi -<br />
era „ziua peştelui”.<br />
Aşa s-a perindat viaţa studenţească.<br />
Chişinăul era verde, cu flori, curat, în timpul studenţiei noastre s-a<br />
dezvoltat, s-a extins, s-a construit. Acum peste 25 ani a devenit un oraş<br />
cu o populaţie de circa 1 milion locuitori. S-au dezvoltat şi suburbiile.<br />
Institutul de Stat de Medicină din Chişinău a devenit Universitate, dar tot<br />
ALMA MATER a rămas, care ne aşteaptă...<br />
O adevărată dăinuire în istorie...<br />
E greu să opreşti timpul...<br />
Negura vremii macină amintirile...<br />
Am căutat căi pentru a opri timpul pe cîteva clipe...<br />
Ele au fost imortalizate în cîteva momente foto, care cu mare<br />
greu le-am adunat de la unii colegi. Pozele reflectă sentimente,<br />
activităţi, viaţa studenţească, obştească şi unele clipe de relaxaţie...<br />
Unele din ele au chiar şi aspect socio-politic al vremii...<br />
Iată această călătorie...<br />
57
La început de an<br />
În pădurea Ivancea<br />
File din galeria foto a amintirilor studenţeşti<br />
58
La demonstraţia de 1 Mai<br />
Ne simţeam medici...<br />
59
În cabinetul de chirurgie, la ordinatura clinică<br />
Viitorii chirurgi (oncologi,<br />
traumatologi)<br />
60<br />
După examen
Udmurtia, Ijevsk<br />
Cartofii viitorului an, Sergheevca<br />
61
Odihna colegială<br />
Eram tineri...<br />
62
La plimbare...<br />
O clipă de meditaţie...<br />
63<br />
Un zîmbet pentru viitor...
Un mic popas înainte de plecarea la muncă<br />
Un prînz studenţesc la natură<br />
64
1 Mai, înainte de manifestaţie<br />
1 Mai<br />
65
22 Aprilie 1978, înainte de subotnic<br />
Toamna la culesul roadei<br />
66
Serata de Anul Nou<br />
La o nuntă studenţească<br />
67
O secvenţă din viaţa de la cămin<br />
Galeria serviciului militar<br />
68
Promoţia - 82 după 20 de ani de la absolvire<br />
70
Promoţia anului 1982, absolvenţi ai Institutului<br />
de Stat de Medicină din Chişinău<br />
(ordine aleatorie)<br />
73
Capitolul III.<br />
Epigrame pentru colegi şi cei apropiaţi<br />
de Mihai Ţurcanu<br />
De la glumă la satiră<br />
FRATE CU BUNA DISPOZIŢIE<br />
Mihai Ţurcanu s-a născut în 1953 în satul Petreni,<br />
raionul Drochia, Republica Moldova. Este absolvent<br />
al Liceului Sanitar din Tighina (1982) şi al Facultăţii<br />
de Medicină din Chişinău. Dupa facultate lucrează<br />
medic în Basarabia (la spitalele din Moara de Piatră<br />
şi din Drochia), iar din 1997, când se stabileşte în<br />
România - la Spitalul Orăşenesc Săveni, judeţul<br />
Botoşani.<br />
Are un spirit de gospodar bun. Dovada cea mai<br />
convingătoare, în acest sens, rămâne complexul<br />
medical (farmacie şi cabinet medical) al familiei sale<br />
din comuna Ungureni - o modernă bijuterie<br />
arhitectonică, unica prin felul ei pe plaiurile<br />
botoşenene, inaugurat în 2006 - nu întâmplător! de<br />
Ziua Marii Uniri.<br />
Familist exemplar şi tată a trei copii, Mihai<br />
Ţurcanu cochetează din tinereţe cu teatrul de amatori<br />
şi cu versul umoristic. Prin urmare, poate fi considerat<br />
frate cu buna dispoziţie.<br />
Prof. doctor <strong>Ion</strong> I. Berghea, Iasi.<br />
86
Lui M. Ţurcanu de la colegii<br />
<strong>Ion</strong> Mereuţă (1) şi <strong>Ion</strong> Cuvşinov (2)<br />
De la vârsta studenţească<br />
Versul meu îl cant demult,<br />
Sunt din viţă românească<br />
Dorul ştiu să vi-l ascult<br />
* * *<br />
Istoriei îi este cel mai dor<br />
De adevăr şi nume,<br />
Iar mie de-aici îmi este dor<br />
De toţi colegii revărsaţi în lume.<br />
La braţ cu poezia, am înaintat<br />
pe drumul anevoios al medicinii...<br />
Mihai Ţurcanu, EPIGRAME<br />
Acasă în România<br />
Vine-un zvon din raisoviet<br />
C-am plecat în Occident!<br />
Eu… trecui doar peste Prut:<br />
Sunt mai mut sau par mai slut?<br />
Prima poezie<br />
Ţie…<br />
Luna peste Nistru se ridică<br />
Razele-i se scaldă-n a lui apa<br />
Şi-n această linişte adâncă<br />
Eu te-am cunoscut întâia dată…<br />
87<br />
(1)<br />
(2)
De la prima noastră întâlnire<br />
Tu… un drum în viaţă mi-ai deschis<br />
Şi pe-această cale împreună<br />
Am pornit acuma fericiţi.<br />
Tu acum eşti totul pentru mine<br />
Soarele şi cerul meu, şi luna<br />
Omul ce l-am întâlnit în tine<br />
Fericit va fi cu mine-ntruna.<br />
Tighina, mai, 1971.<br />
La facultate<br />
Fizică am învăţat,<br />
Fizic ne-am epuizat:<br />
Ameţiţi eram toţi după!<br />
Noroc de o minijupă…<br />
Reclamă<br />
De nu ai un trai decent,<br />
Bea un ceai mai consistent.<br />
Soartă dulce vrei sa ai?<br />
Bea un ceai şi-ajungi in Rai.<br />
Moda slăbirii<br />
Cu regimuri austere<br />
Prind la minte, pierd putere<br />
Şi, târziu, ajuns acasă,<br />
Cad sub masă…<br />
88
Atenţionare<br />
Cu slănină şi sarmale<br />
Burta creşte tot mai mare!<br />
Vai de minte, vai de leac<br />
Care-ascultă de stomac.<br />
Româneşte<br />
Amicului Valentin Tatian<br />
Îmblânzind un ecograf,<br />
Ai ajuns în grad de graf;<br />
Dac-o ţii mai îndesat,<br />
Sigur ai să fii pişcat.<br />
Tata ascensiunii<br />
Amicului <strong>Ion</strong> Mereuţă<br />
Studiind glanda mamară,<br />
N-o găsi deloc amară<br />
Ci o sursă ce-l îmbie<br />
L-a slujba-n Academie…<br />
La Iurceni de Nisporeni<br />
Tudor Spanu, zis Fedot,<br />
Marinar voinic de tot<br />
A-ngropat ocean şi mare:<br />
Crede că ceva-i răsare…<br />
Unei colege tocilare<br />
Tamara Ganenco<br />
Hamatum, hamatum, capitatum,<br />
Uitatum, iar nu datum.<br />
89
Hamatum, capitatum, capitatum:<br />
Datum, saturatum, bum.<br />
Unei colege aproape perfecte<br />
Parcă toate-i sunt la loc:<br />
Minte, corp frumos, şarm, carte…<br />
Are doar puţin noroc<br />
Şi-un prieten: Hipocrate!<br />
Farmecul eterului<br />
Colegului M. Ouş<br />
Ani în şir a transpirat<br />
Fără barem a se-ascunde,<br />
Pururi gata de-nălţat,<br />
Astăzi… nu mai are unde.<br />
Pretenţii teritoriale<br />
Colegei Liuba Bojic<br />
Este neam cu Ucraina,<br />
Însă alta îi e vina:<br />
Ochii cu ţintire fină<br />
De fiziomedicină.<br />
M-aş scălda-n adâncul lor<br />
Pe Insula Şerpilor…<br />
Un legist în toată legea<br />
Lui <strong>Ion</strong> Cuvşinov<br />
Medic e cum altul nu-i,<br />
Educat şi cu putere;<br />
Când ajungi pe mâna lui,<br />
Nu mai simţi nici o durere.<br />
90
Culoare tradiţională<br />
Cernev fost-a botezat.<br />
Lumea, spre-a-l deosebi,<br />
I-a zis simplu, răspicat:<br />
Negru – Gagauz – Yery.<br />
Amicului Moruz – Bec<br />
Din Moldova a plecat<br />
Şi s-a stabilit la Riga:<br />
E occidentalizat,<br />
Da-l trădează… mămăliga.<br />
Banul mic doboară medicul mare<br />
Dacă stai cam prost cu capul,<br />
De-ai ajuns să faci ca ţapul,<br />
Dar un ban nu gramădeşti<br />
La ce bun te-nbolnăveşti?<br />
Colegului Mişu Lâsâi<br />
Dacă ai prea multe vene<br />
Ce-arată ca nişte pene…<br />
Cu Salvarea…, la baiatul,<br />
Că la el îţi găseşti leacul:<br />
Dezbrăcat şi operat,<br />
La cinci zile, externat!<br />
Ei, aşa un doctor, frate,<br />
Pe mai toţi îi dă pe spate;<br />
Asta, da! profesionist<br />
Şi mereu îi optimist…<br />
91
Colegului Tudor Bâlici<br />
Tudor B. s-a realizat:<br />
E expertul consacrat,<br />
Stă în umbră, marunţel,<br />
Dar să te fereşti de el!<br />
Când îţi face-o expertiză,<br />
Nu-ţi trebuie nici analiză;<br />
De te strânge mai vârtos,<br />
Eşti aproape sănătos!<br />
Mereu la răscruce<br />
Un coleg, <strong>Ion</strong> Şevciuc,<br />
S-a-ntrebat; unde s-apuc?<br />
Multe posturi am schimbat:<br />
În ERY şi la COMRAT…<br />
Şi ministru-am fost cândva…<br />
Ce e drept, de mahala…<br />
Cu aşa un palmares,<br />
Pot să mă opresc şi-n Vest!<br />
Dar nu plec… şi-acum prefer<br />
Să mă plimb prin minister.<br />
Colind<br />
Domnului Romeo Ungureanu,<br />
Societatea “Natura Nova”,<br />
Botoşani<br />
Trei păstori se întâlniră<br />
Şi aşa se sfătuiră:<br />
La “Natura Nova” mergem<br />
Floricele să alegem.<br />
92
Flori de măr şi tei,<br />
Pentru subalternii săi;<br />
La “Natura Nova” mergem,<br />
Floricele să alegem<br />
Şi să facem o cunună,<br />
Pentr-un domn şi-o doamnă bună.<br />
Flori de mar şi tei<br />
Pentru subalternii săi.<br />
Pentru Domnul Ungureanu,<br />
Ce s-a consacrat tot anul<br />
Şi cu ce el s-a ales<br />
Este lesne de-nţeles…<br />
Flori de măr şi tei<br />
Penru subalternii săi.<br />
Numai ceaiuri dac-om bea,<br />
De toate ne-om vindeca,<br />
Dar să nu-ntrecem măsura…<br />
Să nu ni se us’ce gura.<br />
Flori de măr şi tei<br />
Pentru subalternii săi.<br />
Vrem un ceai mai consistent<br />
Şi-un salariu mai decent.<br />
Nu uitaţi că este-un leac:<br />
Totul trece prin stomac!<br />
93
Flori de măr şi tei<br />
Pentru subalternii săi.<br />
25 decembrie 2002<br />
La 40 de ani<br />
Pentru Petrică Ababei,<br />
Regizorul Teatrului<br />
Râşniţa-Drochia<br />
Suntem la etajul patru,<br />
Unde şede “Împăratul”;<br />
Şede chipeş şi frumos<br />
În apartament luxos.<br />
Cine-i, oare, Impăratul?<br />
Iată cine este:<br />
Este Petrea diplomatul,<br />
Şi regizor… peste!<br />
El, păşind încet prin timp,<br />
Pe-ale anilor poteci,<br />
Reuşit-a toamna asta<br />
Ca să facă patruzeci!<br />
Totdeauna-n orice toamnă<br />
E alăturea de el<br />
Mult stimata noastră doamnă<br />
Doina şi Cătălinel.<br />
La aşa aniversare,<br />
Zău că merită baieţi,<br />
94
Să-i dea domnul tot ce n-are<br />
Şi încă vreo şaptezeci.<br />
8 octombrie 1995<br />
Lui <strong>Ion</strong> Stamati<br />
Spectator la meciul de fotbal<br />
Germania-Moldova<br />
Octombrie 1995,<br />
Franckfurt pe Main<br />
Vin cu un salut fierbinte<br />
Chiar din Franckfurt, dacă vreţi,<br />
Să vă spun că, după mine,<br />
Tare-i bine aici, băieţi!<br />
Eu sunt, fraţilor, <strong>Ion</strong>;<br />
Printre nemţi m-am dizolvat<br />
Să vă spun din stadion:<br />
Moldovenii-au câştigat!<br />
Câte-o bere şi-o alună,<br />
C-au uitat de fotbal, zău!<br />
Viaţa-aici e tare bună…,<br />
Mulţumim lui Dumnezeu!<br />
Iar lui Petrea, regizorul,<br />
De la Râşniţa, îl ştiţi?<br />
Dăruiescu-i tot umorul<br />
Redescoperit la “Fritzi”<br />
Fiindcă sunt aşa departe<br />
Şi nu sunt printre băieţi,<br />
95
Îi doresc şi sănătate<br />
Şi vre-o doi covrigi muieţi…<br />
Iar acuma, măi Petrică,<br />
Îţi trimit de-aici, cu dor<br />
Ca să ai, la o adică,<br />
O căldare cu sol’dor.<br />
Şi-ncă una cu benzină,<br />
Poate ţi-i lua maşină,<br />
Şi-un buchet de flori nemţeşti,<br />
La mulţi ani, să ne trăieşti!<br />
Aproape ca la A.S.I.A.<br />
Scumpei noastre mămici<br />
la 40 de ani<br />
Ia cu tine şi inima, inima mea<br />
Şi o poartă pe-aicea, prin Drochia<br />
Şi-apoi pune-o-n bagaje pe undeva,<br />
Pentru America…<br />
V-aţi iubit, ştie oricine<br />
Fără teamă şi fără pastile,<br />
Doar noi trei, acum, ştim bine<br />
Ce-a-nsemnat această iubire…<br />
Tati vine abia pe la nouă,<br />
La Săveni e-ntuneric şi plouă,<br />
Ce ne pasă asta nouă<br />
Vă lăsăm noaptea vouă…<br />
Ia cu tine şi inima, inima mea<br />
Şi o poartă pe-aicea, prin Drochia<br />
96
Şi-apoi pune-o-n bagaje pe undeva<br />
Pentru America…<br />
22 august 2001<br />
Mămicăi noastre, bucătăreasa<br />
Mămică, ce dragă-mi eşti!<br />
Mereu tânără şi frumoasă,<br />
Îţi faci griji şi te gândeşti,<br />
Ce să ne pui zilnic pe masă...<br />
Nu suntem pretenţioşi<br />
Când pe masă avem cărniţă<br />
Şi suntem chiar bucuroşi<br />
Când servim şi-o tocăniţă<br />
Dar din toamnă-ţi garantăm<br />
Să mâncăm noi numai mere,<br />
După ce le terminăm,<br />
Ne-ndreptăm spre mici şi bere.<br />
Cu regimuri austere,<br />
N-ai nici minte, nici putere,<br />
De-aia, c-am ajuns acasă,<br />
Te rugăm... pune pe masă!<br />
Nu slănină, nici sarmale,<br />
Şi fără exces de sare.<br />
Să ne fie ca un leac<br />
Tot ce trece prin stomac<br />
97
Pentru mâncarea gustoasă,<br />
Să trăieşti, bucătăreassă:<br />
Pentru tot ce ne vei da<br />
Sărut mâna, mama mea!<br />
La mulţi ani!!!<br />
22 august 2001<br />
ODĂ MĂMICĂI, LA ANIVERSARE<br />
Pamflet<br />
Într-un sat, lângă Făleşti,<br />
În centru de te opreşti<br />
Şi mai faci un pic la dreapta,<br />
Exact cum arată harta,<br />
De ajungi la o răscruce,<br />
Drumul drept aici te duce:<br />
La o casă părintească,<br />
Cu obloane la fereastră.<br />
Aici socrul meu, odată,<br />
Îşi creştea şi el o fată<br />
Cu ochi negri, sprâncenată<br />
Cum n-aţi mai văzut vreodată.<br />
Se juca pri mahala,<br />
Pe mămica o ajuta<br />
Şi-ntr-o zi, la un pârău<br />
A căzut, vai, foarte rău...<br />
Strigau babele prin sat:<br />
— Săriţi, mă, că s-a-necat!<br />
Un bătrân avea să ştie<br />
Ce urma apoi să fie<br />
Şi o taie răspicat<br />
98
De-a calmat babele-n sat:<br />
“Cine-o nimerit sub gheaţă”<br />
O să aib’ noroc în viaţă!<br />
Şi fetiţa a crescut<br />
Şi o şcoală a făcut...<br />
Lăsând gluma la o parte,<br />
Intră ea la facultate<br />
Şi fiind tare-n chimie<br />
Merge ea la farmacie.<br />
Printre atomi şi molecule,<br />
Prin reacţii şi formule,<br />
Decolând de pe o pistă,<br />
În scurt timp e farmacistă.<br />
Nu trecu o săptămână,<br />
Cu bagajele în mână<br />
Se opreşte, zice stop!<br />
Eu nu plec din acest loc.<br />
La Ungheni, la farmacie<br />
Tocmai bine o să-mi fie...<br />
Şi s-a apucat de treabă<br />
C-a mirat o lume-ntreagă<br />
Cu soluţii şi-unguente<br />
Deservea ea paciente.<br />
Prepara şi pentru tineri<br />
Ce iubeau de luni pân’ vineri;<br />
Pe babe şi pe moşnegi<br />
Îi întinerea, să vezi...<br />
C-o pastilă şi-un sirop<br />
De dansau cu toţi pe loc.<br />
Activând ea la Ungheni,<br />
Gându-i era la Petreni,<br />
99
Unde aştepta tot satul<br />
Să se însoare băiatul<br />
Într-o toamnă argintie,<br />
Uite-aşa a fost să fie:<br />
A fost mare veselie<br />
La o nuntă ţurcănească<br />
Cu un rachiu şi cu o fetească<br />
Şi c-un peşte afumat<br />
De-a mers vestea-n lung şi-n lat!<br />
Şi-a mai fost bine odată<br />
Şi la moara cea de piatră...<br />
Şi acum îmi amintesc<br />
De-acel rai împărătesc.<br />
Stau aşa şi mă gândesc…,<br />
Tare -aş vrea să-l retrăiesc…<br />
Tocmai a venit momentul<br />
Să continuăm subiectul:<br />
Au pornit şi ei odată<br />
De la moara cea de piatră<br />
Unde a curs multă apă…<br />
Au trecut pe la Petreni<br />
Prin Drochia şi Săveni;<br />
La-nceput au fost ei doi,<br />
Apoi trei, apoi patru, apoi cinci<br />
Asta-i viaţa, ce să-i zici?<br />
Noul secol a venit<br />
Treburile s-au limpezit…<br />
Unul are altul n-are,<br />
Iar al treilea - habar n-are<br />
Toate-n viaţă vor urma<br />
Sănătate de-om avea…<br />
100
Epilog<br />
Uite-aşa crescând fetiţa,<br />
Pomenindu-i despre greci,<br />
A intrat în vara asta<br />
Şi-a făcut ea patruzeci.<br />
La aşa aniversare ,<br />
Zău că merită, baieti,<br />
Să-i dea Domnul tot ce n-are<br />
Şi incă vreo 70<br />
Ca să nu întrec masura<br />
Îmi închid aici eu gura…!<br />
C-o sarmală şi-un pahar,<br />
C-un cântec de lăutar,<br />
Cu respect şi plecăciune,<br />
Pentru rele, pentru bune,<br />
Pentru dreptul de a fi,<br />
A trăi şi a iubi<br />
Pentru tot ce e mai sfânt,<br />
Pentru viaţa pe pământ…<br />
La mulţi ani, mămică!!!<br />
22 august 2001<br />
Doamnei Elena Mocanu<br />
La 50 de ani<br />
Să vă povestesc ceva<br />
Ce s-a întâmplat cândva,<br />
Când eram noi toţi mai tineri,<br />
Când făceam din ochi la fete,<br />
Le strângeam pe la perete,<br />
101
Tot părea o veşnicie…<br />
Dulcea mea copilarie!<br />
Tot în jur era ca-n vis<br />
Mai pe scurt, - un paradis!<br />
Pe loc tot s-a spulberat,<br />
Timpul ne-a maturizat<br />
Şi-am devenit mai frumoşi,<br />
Responsabili, mai voioşi,<br />
Încărcaţi de mai mult dor,<br />
De dragoste şi amor…<br />
Inima arde ca focul,<br />
Cine-i el, unde-i norocul?<br />
Şi norocul auzi<br />
Şi-ntr-o buna zi veni…<br />
Pân- aici, de-aţi ascultat<br />
Va zic ce s-a întâmplat:<br />
O istorie frumoasă,<br />
Despre o pereche aleasă:<br />
El, lucrând la Hăsnăşeni,<br />
Ea, domniţă din Petreni<br />
Într-o zi s-au întâlnit,<br />
S-au privit, s-au potrivit…<br />
Au urcat în autobus<br />
Şi i-a dus şi i-a tot dus…<br />
La Făleşti şi la Petreni<br />
Cu oprire-n Mărăndeni<br />
El: ştii ce mie mi-ar plăcea…?<br />
De acord îi zice ea;<br />
Tu ce ai? - pedagogie<br />
Iară tu? - economie<br />
Vai, ce treabă o să fie!<br />
102
Eu cred că voi calcula,<br />
Iara eu voi profesa…,<br />
Deci în doi ne-om descurca!<br />
Cred că da.<br />
Toata vorba-aşa era:<br />
– Ce zici? Facem o tocmeală<br />
Pentru nunta-aici, la ţară?<br />
Da, aş zice bucurii<br />
Şi s-avem noi doi copii…<br />
– Ştii, eu tot am calculat<br />
Şi de fete doar am dat<br />
– Cred că pentru un băiat,<br />
Nu esti bun de calculat…<br />
De atunci, când s-au văzut,<br />
Multa vreme-a mai trecut<br />
Şi s-a scurs, vai, multă apă<br />
Pe la moara cea de piatră,<br />
Prin Făleşti şi Mărăndeni,<br />
Prin Soroca şi Petreni.<br />
Pe toate le-au calculat<br />
Pe toate le-au rezolvat<br />
Şi acuma-n ,,99,,<br />
Nu e ca în ,,49,,!<br />
Epilog<br />
O Ileană Cosânzeană<br />
De prin anii ‘40,<br />
Tot frumoasă,<br />
Neagră-n geană<br />
A rămas şi la 50.<br />
La aşa aniversare,<br />
103
Zău că merita, băieţi,<br />
Să-i dea Domnul tot ce n-are<br />
Şi încă vreo 70.<br />
Bucuraţi-vă de toate,<br />
De viaţă şi sănătate,<br />
De părinţi şi de cumnaţi,<br />
De prieteni şi de fraţi,<br />
De surori şi de nepoţi ,<br />
Bucuraţi-vă de toţi.!<br />
Săveni, 20.01.1999<br />
Domnului Ilie Mocanu,<br />
La 50 de ani<br />
Iată a venit momentul<br />
Să punem aici accentul,<br />
Şi să-i zicem cum a fost<br />
Cred că totuşi are rost.<br />
Într-un sat lângă Făleşti,<br />
În centru de te opreşti<br />
Şi mai faci un pic la dreapta<br />
Exact cum arată harta,<br />
De ajungi la o răscruce,<br />
Drumul drept aici te duce…,<br />
La o casă părintească,<br />
Cu obloane la fereastră.<br />
Iată-aicea socrul meu<br />
Îşi creştea primul flacau.<br />
Se zvonea cam des prin sat:<br />
Tare-i neastâmpărat<br />
Şi cand este de lucrat<br />
104
Pare tare agitat…<br />
Totuşi… era calculat!<br />
Când băiatul a crescut<br />
A plecat la Institut<br />
N-a-nvăţat să risipească,<br />
Ci să economisească;<br />
Şi trimis din capitală<br />
A ajuns iarăţi la ţară.<br />
A lucrat la Hăsnăşeni,<br />
Nu departe de Petreni,<br />
Dar i-a mai plăcut ceva:<br />
Dragostea şi baştina.<br />
Şi-atunci soarta-i zice-aşa:<br />
Ascultă, Măria ta!<br />
Hai să mergem la Făleşti<br />
Că mai bine-o să trăieşti;<br />
Fii atent şi ia aminte,<br />
Te alege preşedinte!<br />
Pui tot lucrul ca pe roate,<br />
O să ai, să vezi, de toate!<br />
Şi prieteni şi duşmani,<br />
Nu mai zic nimic de bani!<br />
Tare-a fost bine cândva<br />
Lucrând la “Puti Lenina,,<br />
Şi acum îmi amintesc<br />
De-acel rai împărătesc…<br />
C-un caş dulce-n primăvară<br />
Şi cu-n miel prăjit la ţară<br />
C-un vin alb, cu unul roşu<br />
De cânta mereu cucoşul…<br />
Te surzea prin lunci şi văi…<br />
105
Asta-i viaţa, ce zici, mai?!<br />
Nu luaţi drept utopie,<br />
Cred c-aşa n-o să mai fie.<br />
Când lumina lui Ilici<br />
Lumina din plin pe-aici,<br />
Fericit fiind poporul,<br />
Mulţumit conducătorul.<br />
Vine un fulger ezploziv,<br />
Ordin: la Executiv.<br />
– Te numim şef pe raion,<br />
Mai pe scurt, să fii patron.<br />
Ştim că este grea povară,<br />
Dar fiind baiat de ţară,<br />
Credem c-o să te descurci<br />
Şi atuncea, o să urci.<br />
O umbră din Chişinău<br />
Îi şoptea cuiva mereu:<br />
– Fiindcă multe ăsta ştie,<br />
Merge la Academie.<br />
Ca să mai înveţe carte<br />
Şi-o să meargă mai departe.<br />
Atunci, Moscova, frăţică,<br />
Era bună bucăţică<br />
Şi era aşa de-aproape<br />
Puneai mâna pe ea, frate!<br />
După un pahar de vin<br />
Punea mâna pe Kremlin,<br />
Tretiacovca, Sorocovca,<br />
Şi Petrovca, si Zubrovca,<br />
De le încercai pe toate,<br />
Tot poporul-ţi era frate.<br />
106
Ce-a făcut doi ani cu cartea<br />
Ştie doar securitatea.<br />
Dar i-au spus atuncea clar:<br />
– Te intorci prim secretar!<br />
La Grosu în cabinet<br />
O dispută berechet:<br />
Te trimitem la Soroca,<br />
Unde nici-un tren nu vine,<br />
Unde sunt prea multi ţigani,<br />
Opt evrei şi mulţi golani<br />
Şi vre-o patru, cinci haholi<br />
Şi-au rămas şi trei mongoli.<br />
Trebuie să-i împaci pe toţi<br />
Că de nu, ştii sa înoţi?<br />
El s-a apucat de treabă,<br />
Îl vedea o lume-ntreagă;<br />
Construia, mai repara,<br />
Asfalta, ce-i vechi schimba<br />
Şi fiind băiat de ţară<br />
N-a uitat şi cum se ară,<br />
Cum se strânge-apoi recolta,<br />
Când e prea bogată holda…<br />
Era bine-n medicină,<br />
Erau bani, era benzină,<br />
Un nivel nalt de cultură,<br />
Întâlniri de anvergură…<br />
Jumate de Românie<br />
A cântat atunci, se ştie,<br />
În cluburi şi în palate<br />
Şi la Ştefan la cetate;<br />
La niveluri oficiale<br />
107
Se mâncau şi-atunci sarmale<br />
Şi carne de căprioare<br />
Şi-un cârnaţ din Bădiceni<br />
Şi-un vin bun de la Petreni:<br />
Încă de pe-atunci, se ştie,<br />
Mirosea-a democraţie…<br />
Uniunea garanta<br />
Şi de toţi grijă avea,<br />
De cel mic şi de cel mare<br />
Şi de cela care n-are.<br />
Şi-am luat-o îndărăt,<br />
Hăisa înspre occident,<br />
S-o luam mai la concret:<br />
Trebuia un parlament…<br />
Dupa lupte-nverşunate,<br />
Fără tancuri si blindate,<br />
Domnul primul-secretar<br />
Deveni parlamentar<br />
Şi pe piept c-un tricolor,<br />
Face legi pentru popor…<br />
Să vă spun acuma eu:<br />
Orice început e greu -<br />
Drepturi şi facilităţi.<br />
Legi pentru minorităţi;<br />
Multe s-au mai adunat,<br />
Multe s-au şi promulgat<br />
Şi puţine au lucrat.<br />
Şi-ncă ceva să vă spui:<br />
Orice om, cu legea lui…!<br />
Toţi am fi noi gospodari<br />
108
Dac-am fi parlamentari…<br />
Patru ani să faci tu legi<br />
Şi nimic să nu culegi?<br />
Se gândeşte-atunci băietul<br />
Şi descoperă secretul…<br />
Mai apoi, ca-n occident,<br />
Nu ratează-acest moment:<br />
O soluţie reală<br />
Este Banca Socială.<br />
În birou se discuta,<br />
Leu-n bancă tot venea…<br />
Debit, credit, sold cu plus,<br />
Cifrele urcau mai sus;<br />
Oamenii mai gospodari<br />
Mai veneau şi cu dolari;<br />
Toţi pe la colţuni umblau<br />
Şi în bancă-i depuneau.<br />
Când s-a calculat procentul,<br />
Banca noastră-i occidentul<br />
Cu salarii mari, decente,<br />
Ba mai mult – au şi procente…<br />
Un buchet de flori alese<br />
Din Făleşti, de-aici culese<br />
Şi-n mijloc un trandafir<br />
E cumnatul meu-banchir…<br />
A ajuns în varf băiatul<br />
N-o facea, sunt sigur, altul<br />
Şi uite-aşa, în primăvară<br />
Ce-a pornit pe-un drum de ţară,<br />
Pomenindu-i des pe greci,<br />
109
S-a oprit la o răscruce<br />
C-un indicator “50”<br />
Sincere felicitări şi la mulţi ani!!!<br />
Săveni, martie1998<br />
Unei colege,<br />
La locul ei<br />
Liuba Bojic “ce divcină”!<br />
Reprezint-o Ukraină<br />
Este tandră, este fină,<br />
Face fiziomedicină.<br />
De te uiţi cumva la ea,<br />
Te îndrăgosteşti lulea;<br />
Ochi albastri şi senini<br />
Sinceri sunt şi sunt divini,<br />
Sînt o mare, daca vrei,<br />
Poţi să te îneci în ei.<br />
Unui coleg înalt,<br />
Aflat la înălţimea carierei<br />
După ani de pregătire,<br />
Pe pământ acum se stie –<br />
Băiatul s-a conformat,<br />
Hotărât a decolat<br />
Din fotoliu şi-a zburat.<br />
Trecând nori şi ceaţă deasă,<br />
Înfruntând curenţi şi gheaţă.<br />
Foarte sigur a planat<br />
Şi lin a aterizat…<br />
Este sus şi-i şade bine<br />
110
N-are rău de înălţime<br />
E în vârf dar orişicând<br />
Picioarele-i sînt pe pământ<br />
Lui Stelian Cernean<br />
Atunci, când l-am cunoscut<br />
Parea un băiat tăcut,<br />
Mă-ntrebam: Oare vorbeşte?<br />
Cu ce oare ne uimeşte?<br />
După ce l-am studiat,<br />
Uite ce am constatat:<br />
Era un băiat discret,<br />
De-ajutor şi chiar corect;<br />
Când tăcea-i vorbea privirea,<br />
Şi nu cunoştea mâhnirea.<br />
Da, era băiat cuminte,<br />
Păpa carne şi plăcinte,<br />
Legea nu o încălca,<br />
Şi nicicând nu dispera.<br />
La caracterizare –<br />
Nu spunea doar vorbe goale:<br />
– De Coliţă, ce mai ştii ?<br />
– Are şi doi şi tlii…<br />
La Bender când studia<br />
Bine se mai descurca,<br />
Apoi, după facultate,<br />
Toate i-au mers “ca pe roate”<br />
Chiar şi astăzi la salvare<br />
Roţile se-nvârt la vale…<br />
111
Unei bune colege, ghinioniste<br />
La fizică, la facultate<br />
Erau cerinţe aparte;<br />
Învăţam de rupeam cartea<br />
Ziua toată, chiar şi noaptea.<br />
Dacă nu mai copiam,<br />
Rău de tot ne descurcam;<br />
De eram poftiţi la tablă,<br />
Toata lumea ne era dragă;<br />
Uite aşa Maria iese,<br />
Asistentul, nici să-i pese…<br />
După ce a admirat,<br />
I-o tăie cam răspicat:<br />
– Vîşe Creţu vî pişite<br />
– Im ne vidno,vseo sotrite…<br />
Şi cât ea se înălţa<br />
Asistentu-o admira<br />
Şi mereu se tot uita<br />
Nu la tablă, ci la ea,<br />
Iar e ploho, satiditesi – dva!<br />
… măti, iac – aşa!<br />
Asta e din partea mea!<br />
Şi cât el bodogănea<br />
Până-n bancă-l declina…<br />
Câtă fizic-am învăţat,<br />
Fizic ne-am epuizat<br />
Şi mereu ne-am întrebat:<br />
La ce bun ne-a ajutat!?<br />
112
Pe lângă plopii cei cu soţi…<br />
(Aproape ca la Eminescu)<br />
Viceprimarului localităţii<br />
Ungureni, judeţul Botoşani<br />
Pe lângă plopii cei cu soţi,<br />
Adesea eu treceam…<br />
La întoarcerea din Botoşani<br />
Din nou îi număram…<br />
Şi într-o zi când am trecut,<br />
Eu nu i-am mai văzut…<br />
Doar vicele ştia atunci<br />
Cu plopii ce a făcut.<br />
Şi astăzi în amintirea lor<br />
Mai curge un izvor<br />
Şi tot în jur e admirat<br />
De orice trecător<br />
1 decembrie 2006<br />
Unui coleg, viitor director<br />
Doctorul Victor Cernat<br />
Fulger a mai avansat;<br />
Este “şef de stat în stat”.<br />
Cu ambiţie şi spor<br />
Mâine-i mare director!<br />
Doamne ajută!<br />
113
Lui Petru Ababii, la 50 de ani<br />
Dintr-un mare patriot,<br />
La 8 ani e poliglot;<br />
7 limbi scapă prin gură<br />
Şeful secţiei cultură.<br />
La concursuri “TVK”<br />
Drochia tot câştiga;<br />
Regizorul şi actorul<br />
A mirat atunci poporul,<br />
Iar în teatru Râşniţa<br />
Mult am mers cu bişniţa.<br />
Tot ce-a regizat Petrică<br />
S-a jucat pe scena mică;<br />
Tot ce n-avea căutare<br />
Am vândut în piaţa mare<br />
Promovând aţa cultura,<br />
Combinând-o cu haltura.<br />
Şi scriind şi regizând,<br />
Iata-l pe 50 bătând.<br />
Dupa-aceea, vine 6<br />
Nu-i mai numeri… cui îi pasă?<br />
Tu râşneşte şi te ţine,<br />
Că poate şi suta vine…?!<br />
Octombrie 2005<br />
Povestea unui sfânt îndrăgostit<br />
După Bălţi, mai spre apus,<br />
Trenul aici te-a adus;<br />
Gara cu peronul mic<br />
Este staţia Catranic…<br />
114
Iat-o casa părintească,<br />
Cu obloane la fereastră,<br />
Unde-n vara unui an<br />
Moş Vasile Tatian<br />
S-a pornit la-nsămânţat<br />
Ca să dea şi de-un băiat.<br />
Şi iată că-ntr-un sfârşit,<br />
Gospodaru-a reuşit…<br />
La un an, pe timp de coasă,<br />
Când lumea stătea la masă,<br />
Zice mosu’ răspicat:<br />
– Fratilor, am un băiat!<br />
Voinicel, chipeş, ochios,<br />
Parc-ar fi chiar Făt-Frumos<br />
Babele din mahala<br />
Tot bârfeau mereu aşa:<br />
– O sa fie lung la plete<br />
Şi-o sa dea de hac la fete;<br />
– O sa plece la oraş<br />
Şi-o să fie doctoraş;<br />
– Fa, Catincă, tacă-ţi gura,<br />
Ca să nu-ţi sluţesc figura…!<br />
O să fie tractorist<br />
Şi de ce nu, poate-artist?<br />
Ce ţi-i scris şi ce ţi-i dat...<br />
Ţaca Olea-a încheiat.<br />
Când băiatul a crescut<br />
A plecat la Institut.<br />
Multă şcoală a făcut,<br />
A avut succes la fete<br />
Şi frumoase şi cochete;<br />
115
Într-o zi, îmi spune-aşa:<br />
Ştii că nu le pot rata…<br />
Şi-n sfârşit, a nimerit,<br />
Vreau să spun c-a reuşit…<br />
Cucereste-o copiliţă,<br />
Viitoare doctoriţă;<br />
I-a spus vorbe dulci, de dor.<br />
Ca celui mai scump odor.<br />
– Hai, amice, fă ceva<br />
Până când te-i însura<br />
Institutu-i termina…<br />
Nu-i nimic mai delicat<br />
Decât doctor însurat…<br />
Şi acum, vară de vară,<br />
Coboară din tren în gară,<br />
Pe peronul ăla mic<br />
Cel ce mâine-a fi bunic…<br />
Amicului meu V. Cazacov<br />
La 50 de ani<br />
Era băieţel cam mic<br />
Eu aş zice chiar pitic,<br />
Dar era năzbâtios,<br />
Ba-l vezi sus, ba iata-l jos!<br />
Pe-acest tânăr, mititel<br />
Frumuşel şi cuminţel<br />
Un gând veşnic îl seduce:<br />
Cum pe fete sa le-apuce…<br />
De o mână, de- un picior,<br />
116
Să le spună că-i e dor<br />
De iubire şi amor…<br />
Nu mai are acum răbdare<br />
Să se facă băiat mare…!<br />
Şi la şcoala sa din sat<br />
Mulţi neuroni a consumat<br />
Rupând carţi el şi caiete<br />
Şi făcând din ochi la fete…<br />
“Bucurându-i” pe părinţi<br />
Care tot crişcau din dinţi…<br />
După cruci şi dumnezei,<br />
A plecat de lânga ei.<br />
Busuiocul din gradină<br />
Mirosea a medicină…<br />
Dupa ce a colindat<br />
Tot Bugeacu-n lung şi-n lat,<br />
La Bender a ancorat<br />
Patru ani să facă carte<br />
Medicină şi de toate…<br />
În armată, ca-n armată,<br />
A purtat şi cizme-odată…<br />
Cum n-a fost atunci război,<br />
Împuşca el pentru doi…;<br />
Şeful lui s-a speriat<br />
Şi în grad la avansat…<br />
117
Încă-un timp a mai trecut<br />
Şi-a ajuns la Institut<br />
Ca să facă doctorie<br />
Şi pe urmă, cine ştie?..<br />
S-a crucit el ce-a văzut…<br />
E ceva de necrezut<br />
Un ocean imens de fete<br />
Şi mai blonde şi brunete…<br />
“Nişte flori, şi sunt plăcute<br />
Le-aş lua şi, zău, le-aş rupe”!<br />
Tot grăbit şi răsucit,<br />
Zice: “Cred c-aici am nimerit!”<br />
Gata, nu mai pot de dor<br />
Bă, chiştocilor, mă-nsor!<br />
Între blonde şi brunete,<br />
Am găsit şi alte fete…<br />
Asta e aleasa mea,<br />
Două fete vom avea…<br />
Cu iubire şi mult dor<br />
Noi vom merg-n viitor.<br />
Studiind aşa, paţanu,<br />
Iaca a crescut bostanu!<br />
Logic spus şi, evident,<br />
Băiatul e azi docent.<br />
Zi de zi, neobosit,<br />
Mai în toate-a reuşit.<br />
118
Şi aşa scriind cu pixul<br />
Iata va schimba prefixul…<br />
După patru vine cinci,<br />
Asta-i viaţa ce să-i zici?<br />
Ca să vezi, mai ieri pitic<br />
Astazi este şi bunic!<br />
La mulţi ani!!!<br />
Săveni, august 2005<br />
Unui coleg “nomad”,<br />
Boris Untu,<br />
doctor în medicină<br />
Borea Untu-a colindat<br />
Uniunea-n lung şi-n lat<br />
Uite-aşa, un an şi-o vară,<br />
A făcut multă vrăjeală…<br />
În Caucaz şi Turkestan,<br />
La Bischek în Kîrgîstan;<br />
Ars de soare şi de vânt,<br />
Urcând munţi şi coborând,<br />
Înţepat de scorpioni,<br />
Urmărit fiind de spioni<br />
Gâdilind la tăpli reptile,<br />
Multe nopţi şi multe zile<br />
Si cu riscuri, din senin,<br />
A tot colectat venin…<br />
Şerpii n-au mai rezistat<br />
Şi foaie de drum i-au dat;<br />
119
L-au lăsat cu coaste rupte.<br />
Fără dinţi şi-urechi mai scurte.<br />
C-un proiect ambiţios<br />
În glumă şi-n serios,<br />
Băiatul s-a realizat:<br />
Este doctor habilitat<br />
(Cred ca untul l-a salvat…)<br />
Doi anestezişti din Valea Jiului<br />
Despre doi anestezişti<br />
Buni profesionişti<br />
Valera & <strong>Ion</strong><br />
Ambii sunt dintr-un raion.<br />
Cu mult soare, cum e vara<br />
Au pornit să vadă “ţara”.<br />
Şi-au făcut prea mare vânt<br />
De-au ajuns cât de curând<br />
Hopa-hopa, pas cu pas,<br />
La olteni … făcu popas.<br />
– Uite bre, c-am nimerit<br />
La cărbune şi lignit,<br />
Mai pe scurt in-minerit!<br />
Cozma i-a avertizat<br />
Şi aşa le-a ordonat:<br />
“Să-mi trataţi atent ortacii<br />
Altfel, din pământ eu scot burlacii<br />
120
Şi de nu, peste un an<br />
Eu va bag în subteran”!<br />
După ce-au reanimat<br />
Valea Jiului în lat,<br />
Aşteaptă singuri de-un an<br />
Să coboare-n subteran…<br />
…Le dorim să facă faţă<br />
Celor de la suprafaţă…<br />
Motto: “Tot ce se poate întâmpla<br />
Să ne închipuim că se va întâmpla”<br />
Seneca<br />
Unui amic la jubileu:<br />
Petru Dutca<br />
Calatorie prin destin…<br />
Din Borisovca – sat,<br />
Tu odată te-ai lansat<br />
Făcând carte, medicină,<br />
Întalneşti una “divcină”<br />
Şi, din dragoste, de-odată,<br />
Apăruse şi o fată…<br />
În războiul din Afgan,<br />
Fosta-i, bate, capitan<br />
Cu ochi mici şi cu turban,<br />
Arătai ca Chingishan.<br />
Vremurile s-au schimbat,<br />
121
Hipocrate te-a salvat…<br />
Medicina de “pe roate”<br />
Este cea mai sfânta,…poate!<br />
Lui Vitalie Psenicnii<br />
La cinzeci de ani<br />
De te doare rău un dinte<br />
Sau măseaua cea de minte…?<br />
Vitas nu-i de neglijat!<br />
Cască gura-n lung şi-n lat<br />
Şi priveşte – ncrucişat;<br />
Mai întâi, îţi bag-o mână<br />
După cum ii la-ndemână,<br />
După aia-ţi bag-o sculă,<br />
Vai şi amar de biata gură!<br />
Cade-un dinte cariat,<br />
Altul cade speriat…<br />
Dacă eşti şi norocos<br />
Zboară unul sănătos.<br />
În maxilo – facială<br />
El e cheia ideală.<br />
În concluzie şi deci:<br />
Vitas este la 50!!!<br />
Sanatate la multi ani.<br />
Te astept la botosani!<br />
Dr. misu t. 17.02.2006<br />
122
Amicului Tudor Spânu (alias fedot)<br />
Medic – marinar<br />
Din codru când a venit<br />
Un haiduc parea, vădit,<br />
Că era şi marinar<br />
Dat cu greul, călit chiar<br />
Tot aşa, la facultate,<br />
A facut el multă carte<br />
Şi uitându-se la soare,<br />
Se simtea chemat de mare<br />
A tratat el cu avânt<br />
Multă lume pe pământ.<br />
– Sunt un peşte pe uscat,<br />
Măi băieţi, m-am săturat!<br />
Şi s-a dus el la Odesa<br />
Dupa cea a dat ochii cu presa,<br />
S-a urcat el pe un vapor<br />
Şi a plecat în viitor…<br />
A plutit el pe oceane,<br />
Pe mări negre şi mai albe<br />
Încolţit şi de rechini,<br />
De balene şi delfini<br />
Şi aşa a rezistat …<br />
Într-o zi a ancorat<br />
La vârful maturităţii,<br />
La statuia libertăţii:<br />
– America-i visul meu!<br />
…Pe apă îmi e cam greu…<br />
Capitane vânt la pupă!<br />
123
Nu ştiu ce-o să fie după…<br />
Şefule,… la Nisporeni!<br />
Mai concret, chiar la Iurceni!<br />
Vreau sa ajung eu la pământ<br />
Unde-i locul cel mai sfânt…<br />
Nenea Simi la 60!!!!<br />
Gospodarul universal din Ungureni<br />
Pentru toţi, şi mic şi mare,<br />
Azi în sat e sărbătoare:<br />
Merg sătenii şi, zâmbind<br />
Parcă-l văd chiar botezând<br />
Şi pe unul şi pe altul,<br />
Că tot satu-i zice naşul.<br />
În concluzie şi deci:<br />
Naş iî şi la 60!!!<br />
“Americanul”<br />
De ieri Saşa Damaşcan<br />
E cetăţean american<br />
La cinci ani pe vreme bună<br />
Cred că ajunge şi pe lună<br />
Unui “african” desăvârşit<br />
Colegul Saşa Munteanu<br />
A tot colindat Sudanu,<br />
Cautând petrol şi gaze<br />
Pârjolit de soare, raze.<br />
După ce s-a săturat,<br />
124
S-apucat de operat<br />
Pe cei negri-i înălbea,<br />
Pe cei albi îi înegrea:<br />
A avut succes băietul<br />
A schimbat tot continentul.<br />
Amicului Nicolae Caproş<br />
Fără o zi profesor<br />
Dacă eşti cam cotonog,<br />
Consulţi un traumatolog.<br />
La coloana vertebrală<br />
El e cheia ideală.<br />
Logic spus şi evident<br />
Băiatul este azi docent.<br />
Zi de zi dacă-i dă zor<br />
Până-n toamnă-i profesor.<br />
Colegului Gheorghe Zapuhlâh<br />
Dacă stai c-am prost cu capu’<br />
Nu-l schimba, mergi la băiatu:<br />
Îl gaseşti printre neuroni<br />
La cravată, pantaloni<br />
Evident - examinează<br />
La nevoie - operează<br />
De te ştii băiat cuminte<br />
El te lasă tot cu minte<br />
Dacă eşti ca-m şmecherel<br />
Umbl’un pic la cerebel<br />
Neuronii îi ghionteşte<br />
Creierul se linişteşte<br />
125
Eşti în vârf şi te-ai oprit<br />
Ştii de unde a-i pornit?<br />
Colegului Sosic Cojocaru<br />
E chirurg, e cu mănuşi<br />
Bustul lui este la Husi;<br />
La câţi romi a operat<br />
Monumentu-i meritat…<br />
Colegei Eugenia Şură<br />
Multe semne de-ntrebare<br />
Medicul legist le are:<br />
Este crimă sau viol<br />
Armă albă sau pistol;<br />
Individu-i spânzurat<br />
Sau poate s-a înecat<br />
Altul e carbonizat<br />
Şi-a dat foc şi-a explodat<br />
Fără cap şi un picior<br />
E strvit de un tractor…<br />
Cu-aşa cazuri frate, zău<br />
Poate să-ţi fie şi rău<br />
Numai nu Jenei ce ştie,<br />
Amănunte să descrie<br />
Să pronunţe un verdict:<br />
Este crimă sau delict<br />
E legistă -n legea sa<br />
Nu te poţi pune cu ea!<br />
126
Unui “campion” la mondiale<br />
şi olimpiade<br />
Amicului Nicolae Ambrosi<br />
Comitetul Naţional Olimpic<br />
Ai zburat cât ai zburat<br />
Şi un glob ai colindat<br />
Ce ţi-e scris şi cum ţii dat<br />
La Drochia ai aterizat…<br />
Lui Victor Pavalenco,<br />
Pictor consacrat, meşter popular<br />
(In memoriam)<br />
Un băiat pe nume Victor<br />
S-a facut odata pictor<br />
A intrat între vopsele<br />
Şi n-a mai ieşit din ele…<br />
A pictat şi a sculptat<br />
Cu mult gust şi tot cu cap<br />
În final au ieşit bine<br />
Lucruri simple şi divine<br />
…Boala insă l-a răpus<br />
Şi-a-ntrerupt acel apus…<br />
127
Proverbe răstălmăcite<br />
Cine râde la urmă, gândeşte mai<br />
încet.<br />
Cine se scoală de dimineaţă cască<br />
toată ziua.<br />
Fie pâinea cât de rea, tot mai bun e<br />
cozonacul.<br />
Decât sărac şi bolnav, mai bine<br />
bogat şi sănătos.<br />
Nu te pune cu prostul că are mintea<br />
odihnită.<br />
Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se<br />
culcă în locul tau.<br />
Cine are carte, are ce citi.<br />
Cine se scoală de dimineaţă, n-are<br />
decât!<br />
Ce-i al tău, e pus… departe!<br />
Omul înţelept îşi face vara sanie şi<br />
iarna o pune pe foc.<br />
Fetele bune se duc în rai, dar fetele<br />
rele se duc unde vor.<br />
A fi lipsit de prieteni e mai rău decât<br />
a avea duşmani.<br />
Albina bună nu se pune pe flori<br />
vestejite.<br />
Bărbatul este capul familiei, iar<br />
femeia gâtul.<br />
Boala lungă moarte sigură.<br />
Ce nu te omoară, te întăreşte.<br />
Boala cunoscută e pe jumătate<br />
vindecată<br />
128
Cere şi ţi se va da.<br />
Din beţie te mai trezeşti, din prostie<br />
niciodată.<br />
Domnia şi prostia se plăteşte.<br />
Ieri e istorie, azi e realitate şi mâine e<br />
misterios.<br />
O mână spală pe alta şi amândouă<br />
obrazul.<br />
Să fii domn e-o-ntâmplare, să fii om<br />
e lucru mare.<br />
Răzbunarea e arma prostului, dar e<br />
dulce.<br />
Când eşti tânăr, vrei să schimbi toată<br />
lumea; când ai îmbătrânit, vrei să-i<br />
schimbi pe cei tineri!<br />
Cel ce scrie transmite, cel ce<br />
vorbeşte comunică, cel ce<br />
gesticulează convinge.<br />
Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea<br />
să nu le-atingem, dar ne pot călăuzi în<br />
viaţă.<br />
Poţi pierde banii – e rau. Poţi pierde<br />
un prieten – e şi mai rău, dar dacă<br />
ţi-ai pierde curajul şi speranţa – ai<br />
pierdut aproape totul.<br />
E foarte bine că eşti un om cu<br />
picioarele pe pământ, dar nu uita că<br />
trebuie să te şi mişti.<br />
Sfaturi putem da, dar minte nu!<br />
Cele cinci simţuri ale noastre sunt cu<br />
totul insuficiente dacă ne lipseşte<br />
bunul simţ şi… simţul umorului.<br />
129
Unii oameni vorbesc din experienţă,<br />
alţii, din experienţă nu vorbesc!<br />
Intuiţia este o calitate a femeii care o<br />
ajută să-şi contrazică bărbatul înainte<br />
ca acesta să apuce să deschidă gura.<br />
Natura nu a prevăzut să ne închidem<br />
urechile, dar cu gura a făcut o treabă<br />
foarte bună.<br />
Diplomaţia este arta de a spune<br />
“cuţu, cuţu…” până ce apuci să pui<br />
mâna pe o piatră.<br />
Experienţa este cel mai prost<br />
învăţător: ea ne dă întâi examenul şi<br />
numai după aceea lecţiile.<br />
Pe masură ce îmbătrâneşte cineva<br />
vorbeşte puţin şi spune mai mult.<br />
Este uimitor ce repede ajungi să fii<br />
convins de un lucru, de îndată ce afli<br />
care este părerea şefului!<br />
Bărbatul care ghiceşte corect vârsta<br />
unei femei s-ar putea să fie<br />
perspicace, dar nu este prea…<br />
deştept.<br />
Mai bine să taci şi să pari prost,<br />
decât să vorbeşti şi să spulberi<br />
îndoielile.<br />
Dacă timpul ar vindeca toate, n-ar<br />
trebui să mergem mai departe de sala<br />
de aşteptare a medicului!<br />
Verigheta este cea mai mică cătuşă<br />
din lume.<br />
130
Animalele nu sunt chiar atât de<br />
proaste cum par; ele nu au nici<br />
doctori şi nici avocaţi.<br />
Legile lui Murphy<br />
Zâmbeşte! Mâine va fi mai rău!<br />
Dacă ceva poate merge prost, va<br />
merge prost.<br />
Dacă ceva nu poate merge prost, va<br />
merge prost.<br />
Dacă te simţi bine nu fi ingrijorat, va<br />
trece.<br />
Legea entropiei<br />
Dacă pui o lingură de vin într-un<br />
butoi cu apă de canal obţii un butoi<br />
cu apă de canal.<br />
Dacă pui o lingură de apă de canal<br />
într-un butoi de vin, obţii apă de<br />
canal.<br />
Dacă un obiect se poate împrumuta<br />
şi sparge, atunci îl vei împrumuta şi îl<br />
vei sparge.<br />
Academiologie<br />
Nu o să-ţi dai seama niciodată în ce<br />
parte s-a dus trenul doar uitându-te la<br />
sine.<br />
131
Originalitatea este arta de a nu-ţi<br />
dezvălui sursa.<br />
Niciodată nu o să spui tot ceea ce<br />
ştii.<br />
Expertul este o persoană care a<br />
făcut toate greşelile posibile într-un<br />
domeniu foarte restrâns de activitate.<br />
Afaceri de stat<br />
Chiar dacă un milion de oameni cred<br />
într-o prostie, tot o prostie rămâne.<br />
Un om trebuie să-şi ierte duşmanii,<br />
dar nu înainte ca aceştia să fie<br />
spânzuraţi.<br />
Politica este arta de a obţine voturi<br />
de la săraci şi fonduri electorale de la<br />
bogaţi, promiţându-le unora protecţie<br />
faţă de ceilalţi.<br />
Un politician onest este acela care,<br />
după ce a fost cumpărat, rămâne<br />
cumpărat.<br />
Un diplomat este cineva care-ţi<br />
poate spune să te duci la dracu în aşa<br />
fel încât să aştepţi cu nerăbdare<br />
călătoria.<br />
Tot ce e bun: Ori e imoral, ori e<br />
ilegal, ori îngraşă.<br />
Ideea este să mori tânăr, dar cât mai<br />
târziu posibil.<br />
Dacă nu ai nevoie de ceva şi nici nu<br />
132
îţi doreşti acel ceva întotdeauna se<br />
gaseşte din belşug.<br />
Banca este o instituţie care îţi<br />
împrumută totdeauna o umbrelă când<br />
e timp frumos şi ţi-o cere mereu<br />
înapoi când plouă.<br />
Toţi avem taina să îndurăm<br />
nefericirea altora.<br />
Nimeni nu stie ce este adevărata<br />
fericire până nu se căsătoreşte,… dar<br />
atunci e prea târziu.<br />
A fura idei de la cineva este plagiat.<br />
A le fura de la mai mulţi este<br />
cercetarea.<br />
Munca în echipă este esenţială. Îţi dă<br />
posibilitatea de a da vina pe alţii.<br />
Ce a trecut a disparut, ceea ce speri<br />
este absent, doar prezentul este al<br />
tău.<br />
Proverbe<br />
Lacrimile de ceapa nu ating inima<br />
(prov. israelian)<br />
Chiar şi-atunci când cazi în nas te<br />
mişti tot inainte (prov. american)<br />
Cere sfatul unui duşman şi fă invers<br />
(prov. evreiesc)<br />
Orice şut în fund e un pas înainte<br />
(prov. românesc)<br />
133
Lui M. Ţurcan de la soţia unui coleg<br />
Aţi scris demult<br />
Cum aţi putut:<br />
“Mi-e dor de voi<br />
Şi vă sărut!!!”<br />
134
135
![Limfadenopatiile [i importan\a lor ]n vigilen\a oncologic= - Ion Mereuta](https://img.yumpu.com/42386293/1/167x260/limfadenopatiile-i-importana-lor-n-vigilena-oncologic-ion-mereuta.jpg?quality=85)
Change language