N. Testemiţanu - Ion Mereuta

Rusiei. La periferia de vest a oraşului sînt dislocate unităţi ale armatei
ruse. Isi fac apariţia noi instituţii şi organizaţii de stat.
1820-1850. Această perioadă se caracterizează prin evenimente şi
fapte remarcabile. La Chişinău se află în surghiun poetul rus A. S. Puşkin
(1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene.
1856. Arhitect principal al oraşului este confirmat Alexandru
Bernardazzi, datorită căruia Chişinăul se transformă într-un centru urban
de tip european. Curînd apar primele edificii de proporţii cu aspect modern:
blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf.
Treime (1869) s. a. Se pavează străzile şi pietele, se amenajează parcurile
şi scuarurile, pe arterele principale se instalează felinare cu gaz lampant.
1871. Se construieşte gara şi se deschide circulaţia pe linia de cale
ferată Chişinau-Tighina-Tiraspol.
1895. Este finalizată construcţia Capelei (Gimnaziului de Fete, astăzi
Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla (arhitect A. Bernardazzi). Se
află în stadiu de construcţie Biserica Sf. Dumitru, precum şi impunătoarea
sa clopotniţa cu 5 clopote.
1905-1917. Chişinăul devine centrul evenimentelor de rezonanţă
istorică: se intensifică mişcarea pentru drepturile naţonală; se regrupează
forţele democratice, formînd un front comum împotriva regimului ţarist
de asuprire; se formează Partidul Naţional Moldovenesc şi se creează
unităţi militare naţionale; îşi fac apariţia noi ziare şi reviste în limba
română; iau fiinţă societăţi şi instituţii publice; au loc întruniri ale
muncitorilor şi ţăranilor şi se convoacă congrese ale învăţătorlior, ţăranilor
şi ostaşilor; este creat Sfatul Ţării, organul suprem legislativ şi electiv al
Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimînd voinţa majorităţii
populaţiei din provincie, proclamă independenţa Republicii Democratice
Moldoveneşti (2 decembrie 1917).
1918, martie 27. Sfatul Ţării, prin votare parlamentara, adoptă
Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România. După semnarea Tratatului
de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia
recunosc Actul Unirii Basarabiei cu România.
1920-1935. Este perioada când Basarabia se încadrează activ în
viaţa politică, economică şi culturală românească. Se efectuează
34