Anexa 1 - Consiliul Judeţean Bihor

VIZAT
PREŞEDINTE,
Radu Ţîrle
Anexă la HCJB nr.______/_____________
MOTTO:
ET IN ARCADIA EGO
PROIECT DE MANAGEMENT
INTRODUCERE
„Daţi oamenilor mai multă educaţie prin cultură adevărată” este crezul
care mi-a condus cariera de decenii în sistem, crez de la care nu am abdicat
niciodată indiferent de presiunile exercitate asupra mea. Şi aşa va fi mereu
pentru că este credinţa mea pe viaţă.
Managementul este ştiinţa conducerii. Conceputul de management este
unul dintre cele mai prolifice în lumea ştiinţei. În anii ’70 preşedintele Asociaţiei
Managerilor Americani (ASA) a dat cea mai controversată interpretare a acestui
concept: „managementul este capacitatea unor oameni de a conduce alţi oameni,
pentru rezolvarea problemelor comune ale organizaţiei”. Definiţia de mai sus
este reluată şi de reputatul cercetător în management Peter Drucker: eficienţa
unei societăţi moderne, chiar capacitatea ei de supravieţuire depind din ce în ce
mai mult de eficienţa oamenilor care lucrează în calitate de conducători în
organizaţii”.
Managementul se bazează pe un set de funcţii, dintre care cele mai
importante sunt: planificarea (proiectarea pe termen lung a tuturor activităţilor
unei organizaţii), organizarea (stabilirea responsabilităţilor), comanda
(conducerea propriu-zisă), coordonarea, controlul.
Luarea deciziilor poate fi intuitivă dar întotdeauna pe baza unor
cunoştinţe, idei, reguli, principii morale respectiv experienţei. După aceste
scurte consideraţii privind managementul cultural general, voi trece la analiza
propriu-zisă a activităţii mele.
60 de ani ! Aceasta este vârsta instituţiei. O vârstă a adevăratei
maturităţi artistice. La peste jumătate de veac de existenţă Teatrul Arcadia şi-a
adus un aport major în educarea a câtorva generaţii de copii şi alături de familie
şi şcoală au alcătuit o triadă de aur poleind suflete şi caractere, definind peste ani
oameni care au contribuit mai apoi la dezvoltarea comunităţii din care face

parte. Artiştii şi angajaţii Teatrului Arcadia au prezentat în acest răstimp peste
18000 de spectacole în faţa a peste 4 milioane de spectatori dând dovadă de un
devotament fără margini faţă de arta teatrală autohtonă şi mondială respectând
tradiţiile naţionale, reuşind să răspundă pozitiv aşteptărilor publicului orădean şi
din teritoriu.
Teatrul de Stat pentru Copii şi Tineret Arcadia - în cuprinsul
materialului voi folosi denumirea prescurtată Teatrul Arcadia este o instituţie
publică de spectacole şi alte activităţi conexe destinate copiilor în special şi
tinerilor în general. Are ca scop principal educarea copiilor şi tinerilor – alături
de şcoală şi familie – prin promovarea unor valori morale, etice, universal
valabile: umanism, toleranţă, cinste, onestitate, înţelegere între oameni, prin
mijloacele specifice de care dispune. În acelaşi timp, se constituie ca o baricadă
împotriva propagării: vulgarului, gustului îndoielnic, necinstei, intoleranţei,
şovinismului, xenofobiei, etc. cultivate cu obstinaţie, inconştient uneori mai ales
în zilele noastre. Armele noastre (fiind vorba de o luptă! Nu?) sunt arta
spectacolelor adevărate: cuvânt, dans, imagine, mişcare, toate în combinaţii,
adică chintesenţa mesajului pozitiv cu adresabilitate directă spre publicul nostru
ţintă cel plasat pe o plajă – segment de vârstă de la 3 ani la 99 de ani. Slogan ce
pare oarecum exagerat, la capitolul longevitate, dar în nici un caz la demersul în
sine, fiindcă se ştie, omul cât trăieşte învaţă şi munceşte, cu rare excepţii care nu
fac decât să întărească regula generală.
După această introducere oarecum bombastică, dar succintă, voi
prezenta activitatea Teatrului Arcadia pragmatic pe capitole de interes general.
Proiectul de management l-am realizat conform prevederilor şi
criteriilor formulate în baza Hotărârii nr.190/28.10.2010 a Consiliului Judeţean
Bihor, ca organ ierarhic al Teatrului de Stat pentru Copii şi Tineret Arcadia
Oradea, prin HG nr.442/1994 şi OG nr.21/2007ca instituţie de spectacole,
funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Bihor, cu sediul în municipiul
Oradea, str. Vasile Alecsandri nr.8
A. Analiza socio-culturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea
instituţia privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent.
Situată geografic în vestul extrem al ţării la doar 8 km de graniţa cu
Ungaria, într-un cadru natural, câmpie, dar şi dealuri care îi dă un farmec aparte
tăiat de Crişul Repede cel..............molcom, Oradea a cunoscut încă din evul
mediu o dezvoltare şi o emancipare economică înfloritoare cu repercusiuni
benefice asupra demografiei, implicit cu o dezvoltare culturală importantă.
Acestea sunt reflectate de cronicarul italian Rogerius în lucrarea sa Carmen
mizerabile. Parcă prefigurând prezentul în cetatea magnovaradinesis la curţile
domneşti, în şcoli monahale se prezentau spectacole de trupe ambulante circari,
orchestre de menestreli.

Activitatea culturală de la acea vreme şi mai apoi era potenţată de
iluştri clerici cu rang episcopal care au dezvoltat o viaţă culturală intensă şi
variată. Însuşi marele rege Matei Corvin venea adesea la Oradea pentru a
viziona aceste spectacole.
În secolele următoare activitatea culturală a înregistrat progrese
constante întrerupte parţial doar de conflictele mondiale ale secolului XX. Dar
după încheierea lor, revitalizarea şi progresul s-au realizat aproape natural.
Clădirea Teatrului Arcadia care este poate cea mai veche locaţie
funcţională din Oradea, datează din anul 1760 când aici era inaugurat cu mare
pompă hanul „Arborele verde” în proprietatea Capitlului Romano-catolic. În
secolul XVIII hanul nu a avut decât două camere, o cafenea şi o cârciumă. În
această clădire, au locuit şi funcţionarii Capitlului dar a funcţionat şi o temniţă.
În timpul marelui incendiu din 1836 s-a distrus şi acest han după care a fost
reconstruit păstrând zidurile existente.
În anul 1877 era o clădire cu două etaje acoperită cu ţiglă având 87
camere de oaspeţi, cafenea, berărie, cârciumă, o sală mare şi una mai mică.
După 20 de ani hanul a fost modernizat şi transformat într-un hotel de categoria
I-a cu 40 de camere, o sală de bal luxoasă, restaurant, cafenea. Nu se ştie cu
exactitate când a trecut din proprietatea Capitlului în proprietatea municipiului,
însă în 1908 Adorjan Emil şi Kurländer Ede, architecţii care au construit
complexul Vulturul Negru au cumpărat clădirea hotelului „Arborele Verde”, tot
în acel an au transformat clădirea care a obţinut forma actuală. Hotelul a fost
desfiinţat, camerele de la etaj au fost transformate în locuinţe şi birouri iar
restaurantul în magazie, proiectantul şi executantul fiind Szteril Ferencz. Pentru
a asigura o ieşire a pasajului Vulturul Negru şi spre strada V. Alecsandri s-a
demolat casa scării exterioare a fostului hotel şi s-a construit o nouă scară în
interiorul clădirii , actuala intrare la Teatrul Arcadia. Fosta sală mare a fost
transformată în localul Cabaretului „Bonbonniere” , astăzi sala de spectacole a
instituţiei. Iar la parter s-a amenajat o serie de magazine şi cinematograful
„Urania”. Având în vedere vechimea istorică, architectura sa care intersectează
trei stiluri: baroc târziu, eclectic şi seccesion este o clădire aflată pe lista celor
protejate de UNESCO, organism specializat al ONU.
În anul 1955 este destinată a găzdui fostul Teatru de păpuşi aflat în plin
pionerat actualului Teatrul Arcadia. În anii 60 au fost modificate fosta sală mare
de bal în sala de spectacole după planurile scenografului de atunci Fuchs Pál.
Astăzi este o locaţie primitoare care îmbină caracteristicele vechii clădiri cu
implanturi moderne armonios realizate care îi conferă un farmec aparte remarcat
de toţi care trec pragul.
a.1. Instituţia noastră îşi propune să colaboreze cu diferite instituţii din
municipiul Oradea şi cu cele din judeţ: Teatrul de Stat, Filarmonica de Stat,
Centrul Judeţean de Conservarea şi promovarea Culturii Tradiţionale Bihor,
Biblioteca Judeţeană Gh. Şincai, Şcolalade Artă Fr. Hubic, Revista Familia şi

Nagyvarad, Muzeul Tării Crişurilor , casele de cultură din Salonta, Marghita,
Beiuş, Ştei.
Relaţii de parteneriat cu instituţiile de învăţământ preşcolar şi
preuniversitar, Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Teatrul Arcadia îşi va face datoria de onoare activând intens şi în zona
celor defavorizaţi de soartă: centrele de plasament, casele de tip familial:
Curcubeul Albastru, Pasăre măiastră, Iepuraşii, Peştişorul auriu, Hamburg,
Ghiocelul, Steaua norocoasă, , Albăstrelele, Buburuzele, Piticul, Casa noastră,
Fluturaşii,Trinitate, Plopii fără soţ, Centru Sf.Ştefan (Sâniob) Iulia, Belfir.
Participarea la diferite evenimente organizate pentru comunităţile
locale în calitate de partener proactiv:-zilele comunelor, Toamna Orădeană,
Tîrgul de turism un week-end în Bihor , Zilele fermierilor, Festivalul
Varadinum, Gala tinerelor talente, Gala muzicii culte, Festivalul Orăşelul
copiilor, Festivalul Judeţean Noi umblăm a colinda , Zilele Homer, Zilele
bastonului alb, Festivalul naţional a Centrelor de educaţie incluzivă.
Expoziţii de artă plastică cu artişti plastici consacraţi şi cu cei la
început de drum.
Parteneriate prin programe de caritate cu: Direcţia de Protecţie a
Copilului Bihor, ASCO, cluburile: LIONS, ROTARI, KIWANISS.
a.2. Teatrul Arcadia îşi propune şi pe viitor participarea la programe,
proiecte internaţionale şi europene.
Programul Copii pe scenă împreună cu DAS WIENER KINDER
TEATHER (Teatrul Vienez de Copii).
Proiectul are ca scop principal atragerea tinerilor spre teatru ca
modalitate educaţională şi recreativă de petrecere a timpului liber. Se vor pune
în scenă spectacole din dramaturgia autoctonă (I.L.Caragiale, Delavrancea) cât
şi universală (Shekespeare, Carlo Goldoni). Evenimentul se va desfăşura sub
înaltul patronaj al primarului şi Guvernatorului Landului VIENA .
Coordonatorul european este distinsa actriţă şi regizor Silvia Rotter directorul
Teatrului Vienez de Copii.
Festivalul şi tabăra de la Esztergom din Ungaria.
Realizarea unui parteneriat cu judeţul Bekes - Ungaria pentru
realizarea unor turnee în comunităţile româneşti din Gyula, Mikerechi, Apateu.
Cred că ar fi posibilă realizarea a 2-3 turnee pe an cu spectacole din
dramatrurgia românească, singura problemă reală ar fi structura precară a
autobuzului din dotarea instituţiei care nu face posibilă utilizarea sa înafara
graniţelor ţării.
Organizarea în premieră la Oradea a unui Festival internaţional de
teatru pentru copii. Este un mai vechi deziderat al meu de a aduce la Oradea
unele din cele mai prestigioase teatre de profil de pe mapamond. Proiectul în
sine ar aduce mari beneficii municipiului Oradea şi judeţului Bihor, care s-ar
plasa astfel pe harta restrânsă de altfel a acestor evenimente de amploare.

Costurile ar fi evident ridicate dar pe lângă finanţarea C.J.B. voi
încerca să accesez şi fonduri europene, beneficiind în acest sens şi de expertiza
departamentului de specialitate al forului nostru tutelar.
participarea la festivaluri internaţionale de profil;
proiecte realizate în cadrul programului Euroregiunii- Bihor- Hajdu Bihar;
Participarea la festivalul teatrelor de limba maghiară din lanţul Carpatic
de la Kisvarda (Ungaria)
a.3. Cunoaşterea activităţii noastre de către publicul orădean şi
judeţean se face printr-o muncă asiduă de marketing care a fost mult
îmbunătăţită.
Mijloacele clasice, tradiţionale de promovare : flyere, mash-uri,
programe, caiete de sală, afişe sunt realizate de artişti plastici ai instituţiei cu
talent, sunt viu colorate deosebit de estetice încât atrag privirile potenţialilor
spectatori. Ele sunt expuse în locuri publice cu mare vizibilitate, în şcoli,
grădiniţe.
În premieră în Ardeal am produs 3 plotter – afişe gigant de 4/2 care în
peisajul orădean au adus o notă hollywoodiană.
Şi în viitor vom organiza numeroase spectacole în beneficiul
persoanelor cu dizabilităţi, singuri sau în parteneriat cu diferite ONG-uri.
Astfel că sintagma et in Arcadia ego nu este o simplă vorbă în vânt ci
un adevărat brand de ţară a fericirii, aceste acţiuni aducând o faimă naţională şi
nu numai instituţiei noastre.
De asemenea organizarea spectacolelor gratuite în beneficiul
persoanelor în vârstă fără posibilităţi materiale.
Vom organiza întâlniri între actori şi spectatori, după spectacole în care
la cald se vor dezbate temele preluate din reprezentaţia tocmai vizionată.
Actorii Teatrului Arcadia vor îndruma unităţile şcolare în realizarea
spectacolelor - serbări proprii.
Pentru vizualizarea optimă a locaţiei instituţiei şi noaptea am reuşit în
ultima perioadă să montez pe frontispiciul clădirii şi la intrare două reclame
luminoase cu neon cu litere volumetrice în culorile oraşului şi judeţului
inscripţionate Consiliul Judeţean Bihor - Teatrul Arcadia –Szinhaz.
Toate aceste activităţi mă îndreptăţesc să cred că vor produce efecte
benefice în viitor în atragerea unui număr mai mare de spectatori plătitori.
a.4. Cu toate că instituţia nu are din nefericire un P.R profesionist
încerc să suplinesc eu lipsa acestuia şi cred că mă descurc mai mult decât
onorabil.
Vom continua să îmbunătăţim activitatea de promovare a activităţii
noastre prin strategii media prin care să ne facem cunoscuţi şi auziţi, să fim o
voce puternică în peisajul cultural naţional şi internaţional.

Avem întâlniri regulate cu mass-media locală şi naţională, audio-video,
scrisă, informând despre toate acţiunile noastre. Realizatorii importanţi invitaţi,
regizori, scenografi sunt obligaţi prin contract să aibă întâlniri cu presa.
Având rubrici permanente în mass- media informăm programul
spectacolelor: ziua, ora, titlul spectacolului, principalii protagonişti.
Particip bianual la consfătuirile cadrelor didactice în care prezint
repertoriul teatrului punând accent pe bibliografia şcolară transpusă ulterior pe
scenă.
Oferirea de abonamente gratuite cu titlu de premii la diferite concursuri
şcolare de cultură generală.
Amplasare afişelor în instituţiile şcolare şi în locuri strategice cu
maximă vizibilitate din municipiu şi din judeţ.
a.5. Reflectarea activităţii instituţiei, în presă este rezultatul unei noi
abordări (ieşind dintr-o închistare păgubitoare) deschisă şi de transparenţă
maximă. Acest tip de comunicare încerc an de an să-l îmbunătăţesc prin
mijloace şi strategii media de la cele simple la cele sofisticate, după toate
regulile adevetising- ului. Programele şi activităţile instituţiei sunt promovate în
rubricile permanente dedicate în mass-media locală: Jurnal Bihorean, Regeliujsag,
Crişana, Bihari- Naplo, Bihoreanul, JDD. 24 Fun, Zile şi Nopţi etc. audiovizual:
TVS, TTV, Radio Transilvania, dar şi din media centrală, PRO TV,
Antena 1, Realitatea TV, TVR Cultural, TVR, dar şi străină: M1, DUNA TV.
Relaţiile cu mass-media sunt în general bune, normale cu mici derapaje
neesenţiale. Premierele au parte de cronici obiective, dar nu întotdeauna
profesioniste. Lucru explicabil şi datorită unei slabe specializări ale jurnaliştilor
locali privind fenomenul teatral în sine.
De asemenea am creat web-site-ul instituţiei pentru o promovare
eficientă şi promptă a programelor noastre, este un site programatic dar în
acelaşi timp atractiv cu sute de fotografii şi clip-uri video. Adresa:
www.teatrularcadia.ro.
De altfel mass - media locală şi naţională îşi aduce un aport important
în reflectarea muncii noastre (unul necosmetizat) efort pe care-l întreprindem zi
de zi în vederea ridicării nivelului de cultură educaţională a comunităţii căreia ne
adresăm.
a.6. Beneficiarii activităţilor celor două secţii (română şi maghiară) se
pot structura astfel:
publicul alcătuit din preşcolari (3-6 ani) care beneficiază de producţii la
nivelul lor de percepţie, spectacolele au o durată de 45-50 min.;
publicul de vârstă şcolară cl.I-a – IV-a (7-10 ani) spectacolele au un
timming mai mare 60 min. (fără pauză);
publicul pre adolescentin până în 18 ani este segmentul de vârstă pe care
am reuşit să-l atragem în ultimul timp astfel se justifică egida de teatru de

tineret. Pentru a da un exemplu în această direcţie amintesc producţia
teatrală Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Miguel de Cesvartens ,
beneficiarii eterogeni care nu pot fi aşezaţi pe un palier de vârstă;
de o mare importanţă pentru noi sunt beneficiarii proveniţi dintr-un
mediu şcolar defavorizat, copii şi adulţi din centrele de plasament, case de
tip familial, case şi azile de bătrâni.
Teatrul Arcadia şi-a construit clar strategia pe termen lung pentru
sprijinirea lor, considerând că liberul acces la educaţie prin cultură adevărată nu
trebuie îngrădit. Pentru noi acest public este foarte important, astfel încât anual
vom organiza 20-25 de spectacole în beneficiul lor. Pe lângă reprezentaţiile
gratuite le oferim şi mici cadouri datorită unor sponsori inimoşi.
Un aport însemnat la organizarea publicului îl aduc cadrele didactice şi
Inspectoratul Şcolar Judeţean cu care am semnat de altfel un parteneriat global
pe 5 ani intitulat „Toate drumurile duc la ......Arcadia” .
a.7. Beneficiarii ţintă al activităţii Teatrului Arcadia sunt toţi cei care
iubesc teatrul ca instituţie de cultură şi educaţie în cazul copiilor,
extraculiculară.
Teatrul Arcadia este gândit de mine ca un adevărat centru de cultură
cu adresabilitate directă spre cei aflaţi pe o plajă de vârstă de 3-99 ani, evident o
exagerare mai ales având în vedere speranţa de viaţă la naştere. Dar evident
primează copii şi tinerii din municipiu cât şi din judeţ unde ne deplasăm
frecvent.
Programele noastre se alcătuiesc prin repertoriul stagional ( pe termen
scurt) cât şi pe cicluri de învăţământ (preşcolari, preuniversitari) pe termen lung,
în care primordial este evaluarea extraculiculară, la terminarea unui ciclu, de
către cadrele didactice împreună cu conducerea Arcadiei .
a.8 Cunoaşterea cerinţelor beneficiarilor muncii noastre s-a făcut prin
diferite mijloace.
Eu realizez constant studii privind categoriile de beneficiari ai
produsului cultural pe care-l emitem în special în unităţile de învăţământ, fapt
care mă ajută pregnant în alcătuirea programului repertorial stagional. Utilizez
în această muncă de prospecţie culturală atât dialogul direct prin întâlnirile
frecvente pe care le am cu copii şi cadrele didactice, inspectori de specialitate,
discuţii purtate la cald după vizionarea spectacolelor între elevi şi actorii tocmai
coborâţi de pe scenă.
Voi deschide un caiet de impresii în care spectatorii îşi exprimă liber
opiniile în legătură cu spectacolul abia vizionat.
De asemenea am deschis pe site-ul instituţiei un forum dedicat
comunicării şi cunoaşterii reciproce.

a.9 Locaţia este relativ mică iar spaţiile componente sunt utilizate la
maximum uneori de la orele 8-21.
În sala de spectacole cu o capacitate de 190 de locuri au loc:
reprezentaţii la propriu zilnic de luni până duminică, înclusiv repetiţiile celor 2
secţii, alte spectacole din exterior, diferite activităţi: conferinţe, simpozioane,
etc. Cu alte cuvinte este zona cea mai „fierbinte” a teatrului.
Sala mică de repetiţii – este o sală multifuncţională foarte elegantă,
unde au loc repetiţiile la masă – lectură, repetiţiile de mişcare scenică, de
socializare dar şi de desfăşurare a activităţii de dans clasic şi modern a şcolii de
dans „Feeling Dance” serveşte şi ca loc pentru simpozioane, conferinţe de mai
mică amploare putând să cuprindă cca. 100 de persoane pe scaune.
Spaţiul administrativ – cuprinde 3 birouri:
1 birou directorial
1 birou secretariat - tehnic, resurse umane, impresariat artistic, secretariat
literar;
1 birou financiar – contabil, contabil şef, şef producţie, economist referent;
Este stringentă realizarea unui nou spaţiu dată fiind densitatea pe m²
dar din nefericire structura clădirii nu îmi crează nici o oportunitate în această
direcţie.
Foayerul principal – având idei şi fantezie, dar bani puţin l-am
transformat dintr-un spaţiu insalubru într-o cochetă galerie de artă, căutată de
mulţi artişti plastici datorită şi poziţionării sale excelente în centrul vechi al
oraşului dar şi a penuriei cu care se confruntă urbea de pe Crişul Repede în
aceste privinţă.
Ateliere de creaţie artistică– 3 la număr: croitorie, pictură-scenografică,
tâmplărie şi sculptură.
2 cabine – femei + bărbaţi
Depozitul de decoruri, costume, recuzită: a devenit neîncăpător şi nu
prezintă condiţii de microclimat specific unei depozitări în siguranţă în special al
costumelor de scenă şi păpuşilor care tind să se deteriorizeze datorită factorilor
exteriori care acţionează perfid: umezeală, temperatură inconstantă. Din lipsa de
fonduri nu am mai reuşit decât să fac mici intervenţii. Rămâne prioritate zero,
sper într-un viitor cât mai apropiat să găsesc o rezolvare favorabilă.
Studioul de înregistrări – o adevărată mană cerească în special în
condiţii de criză şi mai ales a preţurilor prohibitive, practicate de studiourile
private. Aici se înregistrează sound- track- urile spectacolelor şi vocile actorilor.
Un spaţiu mic de cca 12 m² - plasat în pasaj având intrarea separată
este dat în chirie.
a.10. La finalul anului 2008 instituţiei iau fost alocate pe fond de
rulment suma de 22 miliarde lei vechi pentru modernizări interioare, modificări
şi extinderi. Proiectul în opinia mea trebuia să ducă în final la o locaţie de 5
stele. Am realizat studiul de fezabilitate, studiu de rezistenţă, proiectul

arhitectural care prevedea: construcţia unui balcon, a unei cabine de sunet şi
ecleraj, mărirea scenei, construcţia unei magazii noi de păpuşi, decor, costume,
estetizarea tuturor spaţiilor, dotarea cu aparatură modernă de sunet şi lumini,
înlocuirea scaunelor cu fotolii, realizarea în mansardă a 2 garsoniere duplex
pentru cazare colaboratorilor externi (regizori, scenografi) dar şi oaspeţi ai CJB.
Având în vedere costurile prohibitive percepute de hoteluri, amortizarea
investiţiei s-ar fi făcut rapid. Deasemenea era prevăzut instalarea unui lift pentru
persoanele cu dizabilităţi locomotori conform cerinţelor Uniunii Europene.
B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind
îmbunătăţirea acesteia.
b.1. Fiind un om, care a crescut şi s-a format aproape simultan, cu
instituţia, cunosc în cele mai mici detalii Arcadia.
Proiectele şi programele proprii şi cele de parteneriat au fost
îndeplinite cu rigoare şi cu entuziasm juvenil (o tempora). Conceptul Arcadia-
ţară a fericirii nu este unul livresc ci o realitate palpabilă.
Colectivul este unul mic dar deosebit de activ, participativ, urmând
managerul care conduce prin puterea exemplului ce-l insuflă subordonaţilor.
Proiectele viitoare care se regăsesc în anexe vor continua să
dezvolte brandul de centru cultural pentru toate vârstele fără să fie necesară o
rebrenduire având în vedere impactul extraordinar asupra targetului propus.
b.2. Participarea la festivalurile de gen se va face în continuare
selectiv. Astfel spectacolele noastre de altfel de excepţie vor fi văzute la
festivaluri de excepţie (şi nu la orice caricatură festivalieră): Guliver- Galaţi,
Puck-Cluj, Ion Creangă –Bucureşti, Esztergom şi Kisvarda - Ungaria.
În următorii ani îmi propun să participăm şi la unele întâlniri externe în
spaţiul U.E. şi nu numai, dar va fi şi un lucru dificil având în vedere starea
deplorabilă a autobuzului instituţiei care nu are clasificarea necesară circulării pe
drumuri europene.
Situaţia este surmontabilă prin achiziţionarea unui autocar nou,
sigur, care să nu pericliteze chiar viaţa celor care-l folosesc: colectivul artistic,
tehnic şi copii pe care-i transportăm din cartiere la sediul instituţiei.
b.3. Misiunea instituţiei va fi în continuare aceia de a participa în
continuare (alături de familie şi şcoală) la educarea prin cultură adevărată a
micilor spectatori din toate mediile şcolare fără discriminare, mai mult cred că
avem o misiune de apostolat în a pătrunde cu producţiile noastre în zona gri a
copiilor năpăstuiţi de soartă (orfani, cu dezabilităţi etc.).

Pentru a vă oferi un exemplu sugestiv în lună noiembrie a acestui an
Arcadia s-a deplasat pe cheltuiala proprie în localitatea Telechiu unde în
parteneriat cu Fundaţia Ruhama a prezentat în exclusivitate pentru copii rromi
spectacolul Făt frumos cel mofturos şi un zmeu întors pe dos, feed-beckul a fost
miraculos şi a etuziasmat până la lacrimi atît a unor actori cât şi unor oficialităţi
guvernamentale prezente la eveniment.
b.4. În concluzie Teatrul Arcadia îşi propune şi în următorii 5 ani ca să
dezvolte proiectul Arcadia centrul de cultură pentru toate vârstele cu
preponderenţă evidentă spre micii spectatori.
Pe lângă activitatea proprie de bază (repertoriu) va avea misiunea de a
lupta (viaţa este o luptă deci luptă ! F. Nansen), împotriva propagării vulgarului,
gustului îndoielnic, manelismului, împotriva rasismului, xenofobiei,
şovinismului, toate aceste deziderate regăsindu-se în Cartha drepturilor omului.
Vom organiza în continuare diverse activităţi conexe de amploare,
expoziţii de artă plastică, conferinţe tematice, simpozioane, lansări de carte,
festivaluri şcolare etc.
C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare
şi/sau de reorganizare.
c.l. Având în vedere reglementările legislative cu privire la cheltuielile
de personal în anul 2010 am fost nevoiţi să reducem şase posturi de aceia am
propus Consiliului Administrativ şi reprezentatului sindical o regândire a
Organigramei a Statului de funcţii şi Regulamentului de funcţionare.
Conform O.G.34/2009 şi a adreselor primite de la C.J.B este interzisă
angajarea, de altfel în urma reducerilor de personal nu mai avem posturi vacante.
c.2. S-a făcut redistribuire de sarcini de serviciu în urma reducerii de
personal cât şi a salariaţilor care au contractul individual de muncă suspendat
fiind în concediu pentru îngrijirea copilului.
S-au întocmit fişele de post pentru posturile existente în statul de
funcţii conform HG 763/2010 şi fişele de evaluare a performanţelor profesionale
individuale pentru anul 2009.
c.3. Consiliul Administrativ este constituit din directorul general, şefii
de secţii, contabilul şef, şeful de producţie (ateliere) şi invitat este reprezentantul
sindical. Se întruneşte lunar pentru a dezbate problemele de pe ordinea de zi
referitoare la activitatea instituţiei are rol deliberativ.
Consiliul artistic are rol consultativ şi dezbate problemele artistice ale
celor două secţii deciziile fiind transmise Consiliului Administrativ.

Pentru o mai bună colaborare şi activitate, în fiecare luni şefii de secţii,
şefii din compartimente, participă la şedinţele de lucru operative în care se face
analiza activităţii săptămânii trecute şi se dezbate programul săptămânii în curs.
Lunar contabilul şef prezintă în cadrul şedinţelor Consiliului
Administrativ situaţia economică a instituţiei, cât şi problemele cu care se
confruntă din punct de vedere financiar.
c.4. În urma restructurării din anul 2010 instituţia noastră are un număr
de 52 de posturi, la această data fiind toate ocupate şi funcţionăm la limită de
avarie.
Având în vedere criza financiară în care suntem la cursuri de
perfecţionare sunt trimise doar persoanele obligate prin legislaţie să urmeze
aceste cursuri ( ex. pompierii, protecţia muncii).
Ducem lipsă de personal dar sperăm ca în viitorul nu prea îndepărtat să
ne fie suplimentat statul de funcţii cu urătoarele posturi: două posturi de actori la
secţia română, un consilier juridic, un organizator de spectacole la secţia
română, un muncitor tâmplar i un plasator.
D. Analiza situaţiei economico financiare.
Analizând situaţiile din anii anteriori 2009-2010, faţă de bugetul de
venituri şi cheltuieli asiguraţi din fondurile Consiliului Judeţean se vede că avem
asigurat pe anii 2011 -2015 – Salariile şi în mod decent, şi de întreţinere –
bunuri şi servicii. La fel posibilităţile de realizare a veniturilor extrabugetare
depind de potenţialul de plată a partenerilor.
Întrucât în prezent suntem constrânşi şi de Ordonanţa 34/2009,
funcţionăm cu un număr mai redus de personal faţă de 60 de posturi, conform
organigramei avem ocupate 52 de posturi. De aceea cred că dacă în anii următori
vom avea posibilitatea de a angaja până la numărul de 60 de posturi vor fi
suficienţi pentru buna funcţionare a instituţiei.
Pentru acest fapt voi prezenta un buget de venituri şi cheltuieli
estimativ pe anul 2011-2015.
Prin tabelul de venituri şi cheltuieli se observă că veniturile proprii
cresc în aceşti cinci ani şi aceasta datorită că indicii creşterii de acoperire din
caietul de obiective a fost stabilit foarte mobilizator. Aceasta face ca fiecare
angajat al instituţiei dar mai ales conducerea să găsească forme şi metode noi de
a atrage surse bugetare sigure:
Se va preconiza creşterea numărului de bilete vândute pe stagiune.
Vom analiza posibilităţile de a creşte veniturile din alte activităţi ale
instituţiei (închirieri sala, spaţii de repetiţii, etc.)

Prin creşterea numărului de spectatori vom încerca să scădem
cheltuielile pe beneficiar.
După cum reiese din tabelele de mai sus, se observă că veniturile cresc
în procent cu posibilităţile revigorării veniturilor financiare şi a Consiliului
Judeţean. Veniturile proprii sunt prognozate la realităţile şi posibilităţile
partenerilor de activităţi, cât şi a eligibilităţii proiectelor pe care le-am depus la
diferitele instituţii. Preconizăm ca prin munca noastră de marketing şi PR să
crească numărul de spectatori la toate evenimentele organizate de cele două
secţii, reuşind ca până în 2015 gradul de ocupare a sălii să fie 75% din
capacitatea sălii.

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază,
specifică instituţiei
Perioada Nr. de
proiecte
proprii
Nr. de
beneficiari
Nr. de
bilete
Venituri
propuse
(mii lei)
2011 200 19.000 19.000 95
2012 205 20.000 20.000 100
2013 215 21.000 21.000 105
2014 216 22.000 22.000 110
2015 220 23.000 23.000 115
TOTAL: 1056 105.000 105.000 525
În următorul tabel vă prezint posibilităţile de acoperire a
veniturilor proprii din cadrul cheltuielilor instituţiei

Nr.
Crt.
Categoria
1. Venituri proprii realizare din
activitatea de bază, pe categorii
de bilete/tarife practicate, din
care :
- preţ întreg
- preţ redus
- bilet profesional
- bilet onorific
- abonamente
- alte facilităţi practicate
2. Venituri proprii realizate din
alte activităţi ale instituţiei
3. Venituri realizate din prestări de
servicii culturale în cadrul
parteneriatelor cu alte autorităţi
4. Gradul de creştere a surselor
atrase şi/sau a veniturilor proprii
în totalul veniturilor (%)
5. Ponderea cheltuielilor de
personal din totalul cheltuielilor
6. Ponderea cheltuielilor de capital
din bugetul total
7 Gradul de acoperire a salariilor
din subvenţie (%)
8. Ponderea cheltuielilor efectuate
în cadrul raporturilor
contractuale, altele decât
contractele de muncă (drepturi
de autor, drepturi conexe,
contracte şi convenţii civile)
9. Cheltuieli pe beneficiar, din
care:
Anul
2011
(lei)
Anul
2012
(lei)
Anul
2013
(lei)
Anul
2014
(lei)
Anul
2015
(lei)
95.000 100.000 105.000 110.000 115.000
18.000 28.000 38.000 48.000 58.000
10% 14% 15% 15% 16%
68,20% 70,64% 70% 69,97% 69,94%
73,34% 76,67% 76,67% 77,34% 78%
2,47% 3,25% 3,25% 4% 4,16%
84,90 81,40 78,24 75,38 72,75
- din subvenţie 78,95 75 71,43 68,19 65,22
- din venituri proprii 5,95 6,40 6,81 7,19 7,53

E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea
misiunii specifice a instituţiei conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la
punctul IV.
e.1 Strategia de management în perioada 2011-2015 mi-am construit-o
de maniera în care să propulsez ( în finalul mandatului) Teatrul Arcadia în topul
celor mai performante şi emblematice instituţii de profil din ţară şi de ce nu din
această parte a Europei. Ştiu că este un plan strategic îndrăzneţ dar cred că îmi
cunosc capacitatea de muncă şi spiritul inovator pe care l-am dovedit în
mandatul precedent.
Mizez de asemenea pe resursa umană una de calitate, profesionistă şi
care a dat dovadă de ataşament faţă de instituţie în multe momente critice
generate de criza fără precedent în care continuăm să ne zbatem şi să
supravieţuim la limita rezistenţei umane.
Eu sunt natural construit ca fiind un manager participativ care conduce
prin puterea exemplului personal insuflându-l şi colectivităţii pe care vremelnic
o conduc.
Exemple nenumărate stau mărturie, nici nu mai are rost să le amintesc
ele fiind de notorietate în rândul comunităţii noastre.
e.2. Modernizarea interioară a instituţiei devine esenţială, mai ales că sa
făcut studiul de fezabilitate, de rezistenţă, proiectul arhitectonic şi o licitaţie
ulterior anulată, datorită rectificării negative a sumei de 23 miliarde de lei vechi
în anul 2009.
Proiectul Arcadia de 5* este în opinia mea obligatoriu să se realizeze
având în vedere că, copii noştri sunt cea mai preţioasă comoară şi de aceia ei
trebuie să beneficieze de condiţii din cele mai bune pentru activităţile de tip
after school, ultima modernizare a fost făcută la începutul anilor 60 şi atenţie,
clădirea este una de importanţă patrimonială.
Achiziţionarea de urgenţă a unui autocar nou cel actual având o
vechime de peste 25 de ani, estre într-o avansată stare de uzură el putând oricând
să pericliteze însuşi siguranţa actorilor şi copiilor, care-l utilizează în deplasările
din judeţ şi transportul lor la sediu.
Realizarea unui lift pentru persoane cu dezabilităţi conform cu
legislaţia şi normele Uniunii Europene, utilaje noi de sonorizare şi ecleraj.
Construirea unor spaţii de depozitare a costumelor, decorurilor şi
păpuşilor, cele actuale producând degradarea lor, neexistând o climatizare
corespunzătoare.
Perfecţionarea permanentă a personalului prin participarea lor la
training- uri.
În colaborare cu Primăria se va îmbunătăţi advertisingul
instituţiei.

e.3.Intensificarea prezentării de spectacole în teritoriu (jud. Bihor) de o
manieră care să asigure până în anul 2015 un grad de aproape de până la 70%
din teritoriu. Acest deziderat îndrăzneţ se poate împlini printr-o schemă simplă
dar în acelaşi timp eficace.
Exemplu: este locaţia: Căminul cultural Tinca- se transportă copii cu
autobuzul instituţiei din (localităţile învecinate) Gurbediu, Râpa, Husasăul de
Tinca, Cociuba Mare, Belfir. Această strategie vizează accesul cultural
nediscriminatoriu şi-a copiilor din sate uitate de Dumnezeu care nu beneficiază
de facilităţile de tip urban.
e.4. Organizarea de către Teatrul Arcadia sau în parteneriat cu alte
instituţii a unor evenimente conexe: serbări, festivaluri şcolare, expoziţii de artă
plastică, lansări de carte, conferinţe, simpozioane, zilele şcolilor etc. Estimez ca
numărul lor să fie de 50 pe an cu peste 15000 de beneficiari.
Continuarea dezvoltării spaţiului I.T. prin achiziţionarea de noi softuri
de evidenţă ( arhivă, inventar, compartiment financiar contabil, birou resurse
umane).
Pentru urmaşii urmaşilor noştri realizarea unei arhive complexe,
videotecă, fonotecă , capturări din spaţiul virtual.
Îmbunătăţirea design-ului, web-site-ului instituţiei şi o mai bună
actualizare a sa. Vom continua să transportăm cu autobuzul din dotare la sediul
instituţiei copii, în special preşcolari din cartiere ( Rogerius, Ioşia. Nufărul),
pentru ai proteja de riscurile majore la care se expun folosind transportul public
de călători.
Organizarea de work-shop– uri de specialitate prin invitarea unor
regizori de marcă din ţară şi străinătate, vizând profesionalizarea neîncetată a
colectivelor artistice.
Colaborarea permanentă cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor pentru
implementarea parteneriatului global educaţional Toate drumurile duc la
Arcadia prin care încercăm protejarea publicului de invazia unor aşa zise trupe
de geamantan care vandalizează literalmente efortul nostru autentic educaţional
cultural prin prestaţii de toată jena în care vulgarul şi manelismul se află în
fruntea bucatelor.
Organizarea în premieră la Oradea a festivalului internaţional de teatru
pentru copii Arcadia cu participarea în urma unor selecţii riguroase a unora
dintre cele mai importante producţii de gen de pe tot mapamondul.
Acest proiect ar propulsa municipiul Oradea şi judeţul Bihor în clubul
exclusivist restrâns al celor puţini şi excelenţi. Are ca scop şi promovarea
imaginii judeţului, una pozitivă nefardată şi de ce nu potenţarea turismului
bihorean şi a mediului de afaceri.
Dacă voi fi sprijinit financiar de către CJB voi reveni în detaliu.

Participarea la acţiunile desfăşurate de CJB şi Primărie: Târgul
fermierilor, Un week-end în Bihor, Festivalul Varadinum, Festivalul Toamna
Orădeană etc.
Vom încerca să scădem costurile de producţie prin încurajarea şi
sprijinul acordat unor actori cu veleităţi regizorale , prin acest demers vom
micşora numărul de regizori şi scenografi invitaţi de la teatrele din România sau
Ungaria evident mult mai scumpi iar cheltuielile de ospitalitate: cazare, masă şi
transport nu se vor mai impune.
Completarea finanţării prin accesarea de fonduri europene, în urma
realizării de proiecte cu grad ridicat de eligibilitate folosind expertiza
departamentului de specialitate a CJB.
F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu
menţionarea resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate.
f.1. După cum am prezentat în capitolele anterioare, am arătat că,
cunoscând situaţia economică, veniturile noastre din subvenţie primite de la
Consiliul Judeţean Bihor nu cresc exponenţial. Dorim ca alocaţia să rămână la
un nivel sigur şi acceptat de Conducerea C.J.B. Vom intensifica munca de
marketing şi PR pentru a atrage cât mai mulţi spectatori, astfel vor creşte
veniturile realizate din activitatea de bază a instituţiei. Vom identifica noi
posibilităţi de a creşte veniturile din alte activităţi ale instituţiei pe lângă cele
existente (închirieri de sală, spaţiu comercial, parteneriate cu primării,
organizaţii nonguvernamentale, alte instituţii de cultură, persoane juridice).
Cheltuielile de personal vor creşte doar în măsura în care se reuşeşte ca
în fiecare an să se angajeze personal conform organigramei existente, asigurând
în anul 2015 să funcţionăm la un număr de 60 de angajaţi.
MANAGER
Marius Aron