ANEXA 3 - Consiliul Judeţean Bihor

Anexa nr. 1
la Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor
nr. 189 din 28 octombrie 2010
VIZAT
PREŞEDINTE,
Radu Ţîrle
CAIET DE OBIECTIVE
pentru proiectul de management care urmează a fi depus
pentru Muzeul „Ţării Crişurilor” Oradea
Perioada de management este de 5 ani, începând cu 01/01/2011
I. Obiectivele şi misiunea instituţiei
I.1. Subordonare
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 administraţiei publice locale, republicată, Muzeul
„Ţării Crişurilor” Bihor-Oradea funcţionează sub autoritatea administrativă a Consiliului Judeţean
Bihor ca şi complex muzeal, fiind un obiectiv cultural important al României. Finanţarea Muzeului
„Ţării Crişurilor” se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, prin
bugetul Consiliului Judeţean Bihor.
I.2. Obiectivele instituţiei
Muzeul are ca obiective principale construirea, organizarea, prelucarerea şi conservarea colecţiilor
de artă aflate în patrimoniu.Complexul muzeal este un obiectiv cultural format din: Muzeul „Ţării
Crişurilor”, Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Muzeul Memorial „Ady Endre”, Muzeul Memorial
„Aurel Lazăr”, viitorul Ecomuzeu al Ţării Crişurilor şi cinci arii protejate.
I.3. Misiunea instituţiei
Instituţia muzeală orădeană s-a impus ca un centru cultural – ştiinţific de referinţă pentru
comunitatea locală şi nu numai, ca o instituţie cu deschidere europeană, care promovează relaţii cu
instituţii similare din ţară şi străinătate, dar şi cu universităţi, instituţii de cercetare din Ungaria,
Slovacia, Polonia, Elveţia, Iugoslavia, Franţa etc. Muzeografii ce au lucrat şi lucrează aici s-au dovedit
a fi, în marea majoritate, specialişti de excepţie, riguroşi investigatori ai patrimoniului tezaurizat de
către secţiile de Istorie, Artă, Etnografie, Ştiinţele Naturii, precum şi în Muzeele Memoriale Ady
Endre şi Iosif Vulcan, s-au dovedit a fi devotaţi ideii de valorificare expoziţională şi ştiinţifică a
colecţiilor deţinute, dar şi studiului realităţii din teren, protejării monumentelor istorice din acest areal
geografic, indiferent de către cine au fost create de-a lungul istoriei acestei părţi din România.
II. Evoluţiile economice şi socioculturale ale comunităţii în care instituţia îşi desfăşoară
activitatea
Oradea s-a bucurat încă de la începuturile sale de o activitate economică şi comercială
înfloritoare, devenind reşedinţă politică, administrativă şi militară a Bihorului şi, în acelaşi timp, un
important centru cultural şi bisericesc. Emanciparea economică şi intensificarea comerţului au
determinat o puternică circulaţie socială şi demografică, precum şi o susţinută mişcare a valorilor de
civilizaţie şi de cultură, materiale şi spirituale.
1

Incă din veacul al XIII – lea, pe teritoriul oraşului sunt menţionate mai multe instituţii
monahale şi şcoli.
III. Dezvoltarea specifică a instituţiei
Anul 1872 a însemnat începutul activităţii Societăţii de Arheologie şi Istorie a Comitatului
Bihor, care şi-a propus inclusiv crearea unui muzeu al Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către
autorităţile orădene şi nu numai a avut drept consecinţă inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu
în Oradea, adăpostit într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către
arhitectul Rimanoczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziţiei de bază, s-au etalat
obiecte de arheologie, istorie şi etnografie. Totodată, acest cadru instituţionalizat a făcut posibilă
dezvoltarea colecţiilor, precum şi impunerea unor măsuri de conservare şi depozitare a obiectelor de
arheologie, de artă şi de etnografie. La 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de piese
muzeale, din care 1377 aparţineau Colecţiei episcopului romano-catolic Ipolyi Arnold.
Dacă în 1972 existau 25.314 piese, în prezent patrimoniul muzeului se ridică la cifra de
389.013 obiecte muzeale, din care 216.564 de arheologie şi istorie, 12.554 de artă, 16.414 de
etnografie şi 143.481 de ştiinţele naturii.
A. DATE DESPRE ACTIVITATEA, BUGETUL ŞI SPECIFICUL INSTITUŢIEI
III.1. Obiectul de activitate
Consiliul Judeţean Bihor, prin activitatea Muzeului „Ţării Crişurilor” Oradea, asigură:
realizarea şi exploatarea bunurilor culturale autohtone; promovarea artei muzeale româneşti şi
universale; susţinerea culturii bihorene.
III.2. Structura existentă
III.2.1. Scurt istoric
Statul român a acordat o atenţie specială aşezămintelor de tip muzeal după înfăptuirea
României Mari. Pe lîngă o susţinere financiară firească s-a trecut, inclusiv pentru Oradea, la o
revizuire a inventarelor rămase după război, ştiut fiind că între 1916 şi 1918 colecţia episcopului
romano-catolic Ipolyi şi alte obiecte de patrimoniu au fost transportate la muzeele din Budapesta şi
Strigoniu. În funcţie de noua realitate a fost gîndită dezvoltarea colecţiilor, respectiv îmbogăţirea lor
mai cu seamă cu piese reprezentative pentru arta populară românească, şi reorganizarea muzeului, care
s-a redeschis publicului din anul 1921. Cu acest prilej s-a tipărit şi primul ghid, în română şi maghiară,
al muzeului orădean.
Timp de 25 de ani, respectiv din 1946 până în 1971, Muzeul Judeţean Bihor şi-a completat
colecţiile, care astfel s-au diversificat. Ca urmare, s-a ajuns ca în anii '60 să se creeze noi secţii,
respectiv Istorie, Etnografie, Artă şi Ştiinţele Naturii. După restaurarea Palatului Baroc, construit între
1762-1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt pentru a fi reşedinţă a Episcopiei Romano-Catolice
de Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Ţării Crişurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971.
Urmează perioada cea mai fertilă din existenţa instituţiei muzeale orădeane, care s-a impus ca
un centru cultural-ştiinţific de referinţă pentru comunitatea de aici şi nu numai, ca o instituţie cu
deschidere europeană, care promovează relaţii cu instituţii similare din ţară şi străinătate.
Generaţiilor de muzeografi ce au lucrat aici după 1971 li se datorează cele trei anuare, Crisia,
de arheologie şi istorie, Biharea, de etnografie şi artă, Nymphaea, de ştiinţele naturii, ajunse la 82 de
apariţii, cărţi de autor şi volume colective, şi ele într-un număr de peste 50, participarea la contracte de
2

cercetare ştiinţifică, naţionale şi internaţionale, pe probleme de arheologie, etnografie şi ştiinţele
naturii. Din 1971 şi pînă astăzi paleta de preocupări s-a extins firesc, prin integrarea unor noi secţii,
Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional (1977), transferat din 2002 la Direcţia pentru Patrimoniu
Cultural Naţional Bihor, Relaţii Publice şi Expoziţii (1996) şi Ecomuzeul Ţării Crişurilor (1996), situat
în peisajul Băilor 1 Mai, compus din Muzeul Satului din Vestul României şi Rezervaţia naturală
"Pârâul Peţea", aceasta din urmă în curs de realizare.
În 1896, la Oradea, s-a inaugurat prima clădire special destinată unui muzeu. La 17 ianuarie
1971 şi-a deschis porţile Muzeul Ţării Crişurilor, unul din cele mai mari muzee pavilionare din
România. Ambele date sînt fundamentale pentru muzeografia orădeană şi românească, ambele date
reprezintă un alt început din perspectiva tezaurizării şi valorificării obiectelor-mărturii specifice
vestului României cu prioritate, reprezentând pe români, maghiari, slovaci, şvabi etc.
III.2.2. Prezent
Astăzi ne aflăm într-un moment când Muzeul Ţării Crişurilor, după 110 ani de existenţă
continuă, se află la o vârstă a împlinirilor şi speranţelor deopotrivă, când muzeul orădean îşi justifică
investiţia, devenind o certitudine pentru Bihor, România şi Europa. Dar, în acelaşi timp, trecerea întrun
nou spaţiu muzeal, organizat după pretenţiile mileniului al III-lea, sperăm să fie şi definitivă, în
folosul patrimoniului deţinut de instituţia muzeală orădeană.
III.3. Personalul şi conducerea
III.3.1. Personalul
Analiza statului de funcţii *4 :
Nr.
crt.
Posturi Anul 2008 Anul 2009
1 Total 125 125
2 Personal de conducere 12 12
3 Personal de specialitate 67 67
4 Personal auxiliar/administrativ 56 56
*4 Se poate face conform tabelului sau conform altor modele folosite de autoritate/instituţie.
III.3.1.1. Scurtă descriere a posturilor din instituţie pe anul 2009:
Total posturi 125, din care:
Personal/funcţii de conducere: 12 posturi
Personal de execuţie:13 posturi
Structura de personalului de specialitate – 67 posturi
Secţia de Istorie: 10 posturi
Secţia de Arheologie: 10 posturi
Secţia de Artă: 10 posturi
Secţia de Etnografie: 9 posturi
Secţia de Etnologie G.S.I.M.: 4 posturi
Secţia de Ştiinţele Naturii: 8 posturi
Secţia de Relaţii Publice şi Expoziţii: 11 posturi
Secţia în Aer Liber: 5 posturi
Structura personalului administrativ – 56 posturi
Contabilitate şi Resurse Umane: 9 posturi
3

Serviciul de Întreţinere: 8 posturi
Personal de pază: 13 posturi
Personal de supraveghere: 26 posturi
*5 Se oferă date privind funcţiile de conducere (de exemplu, şef serviciu, birou, compartiment, atelier etc.) şi de execuţie din instituţie, cu
defalcarea pe categorii de personal de specialitate, după caz.
III.3.1.2. Alte informaţii *6 privind managementul resurselor umane din instituţie
*6 Se pot oferi, după caz, informaţii/constatări ale autorităţii privind managementul resurselor umane.
Nu este cazul.
III.3.2. Conducerea instituţiei
În prezent conducerea *7 este asigurată de un director general - manager numit de autoritate şi
un director adjunct.
Directorul general răspunde de organizarea şi funcţionarea instituţiei, reprezintă Muzeul în
relaţiile cu alte organisme, instituţii, persoane fizice sau juridice. În anumite situaţii directorul poate să
delege atribuţia sa de reprezentare unui alt membru din Consiliul de Administraţie.
Directorul adjunct economic conduce activitatea financiar-contabilă, administrativă şi de
investiţii şi răspunde de aceasta.
Consiliul de Administraţie, organ cu rol consultativ, numit prin decizia directorului general,
este format din 5 membri, astfel: directorul general-manager, directorul economic, reprezentantul
Consiliului Judeţean, un şef de secţie şi reprezentantul Consiliului Ştiinţific.
Consiliul de Administraţie emite avize cu caracter consultativ cu privire la problemele
administrative, financiare şi ştiinţifice ale instituţiei.
Consiliul Ştiinţific, organ cu rol consultativ, discută şi hotărăşte asupra proiectelor ştiinţifice
ale muzeului şi programului de tipărituri.
În cadrul Muzeului „Ţării Crişurilor” funcţionează opt secţii, fiecare fiind condusă de un şef
birou.
III.3.2.1. Evoluţia criteriilor de performanţă *11 ale conducerii instituţiei sau, după caz, ale
conducerii unor/mai multor secţii/filiale etc., între anii 2008/2009:
MUZEUL „ŢĂRII CRIŞURILOR” ORADEA
Nr. Crt. Denumirea criteriilor de performanţă Anul 2008 Anul 2009
1. Numărul de personal, conform statului de funcţii
125 125
aprobat, din care:
- ocupate 120 120
- vacante 5 5
2. Numărul de expoziţii, respectiv: 8 13
- numărul vizitatorilor 13.975 12.800
- valoarea încasărilor realizate 18.700 600
3. Numărul de parteneriate încheiate, respectiv: 9 14
- parteneriate interne 4 5
- parteneriate internaţionale 5 9
4. Numărul de expoziţii în regim de protocol,
2 6
respectiv:
- numărul vizitatorilor 8.275 250
- valoarea încasărilor realizate 8.475 400
5. Numărul de participări la expoziţii, gale,
concursuri, etc.
- 1
4

- numărul vizitatorilor - 250
- valoarea încasărilor realizate - 400
6. Numărul de proiecte promovate, ca iniţiator sau
13 22
partener
7. Număr de apariţii în presă Peste 900 Peste 1.000
8. Realizarea unor studii vizând cunoaşterea
- -
categoriilor de public, a aşteptărilor acestuia
9. Perfecţionarea personalului – numărul de angajaţi
care au urmat diverse forme de perfecţionare,
durata şi tipul cursului
1 salariat
14 zile, curs de
perfecţionare
4 salariaţi,
14 zile, cursuri
de perfecţionare
10. Număr total de vizitatori 19.875 15.100
11. Număr de bilete, din care: 13.975 9.800
- bilete preţ întreg 9.900 6.800
- bilete preţ redus 4.075 3.000
- bilet profesional
- bilet onorific
- abonament
*11 Se oferă date privind modul în care s-a efectuat conducerea instituţiei, evoluţia principalelor criterii de evaluare a actului de
conducere.
III.3.2.2. Alte informaţii despre secţii/filiale
În prezent, în cadrul Muzeului „Ţării Crişurilor” funcţionează şapte secţii, cu atribuţii
specifice: Secţia de Istorie, Secţia de Arheologie, Secţia de Artă, Secţia de Etnografie, Secţia Muzee
Memoriale, Grupuri Sociale, Istorie a Minorităţilor, Secţia de Ştiinţele Naturii şi Secţia de Relaţii
Publice şi Expoziţii.
III.4. Bugetul
În perioada *12 de la 01.01.2008 la 31.12.2009:
a) au fost prevăzuţi şi realizaţi indicatorii economici din tabelul de mai jos:
2008 2009
Nr.
Categorii
crt.
Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat
(lei) (lei) (lei) (lei)
(1) (2) (3) (3) (4) (4)
1 Venituri proprii (totalitatea surselor atrase) 1.003.000 484.008 1.155.000 449.455
2 Subvenţii / alocaţii 4.593.750 4.541.547 5.157.320 4.934.700
3 Cheltuieli de întreţinere, din care: 969.050 658.162 1.040.000 930.211
4 - cheltuieli de capital: investiţii 238.200 223.276 725.000 650.000
5 Cheltuieli de personal, din care: 3.814.800 3.421.768 4.337.320 3.765.489
6 - cheltuieli cu colaboratorii 558.000 102.702 660.000 217.063
7 Cheltuieli pe beneficiar, din care: 5.596.750 4.835.473 6.312.320 5.384.155
8 - din subvenţie 4.593.750 4.541.547 5.157.320 4.973.155
9 - din venituri proprii / surse atrase 1.003.000 293.926 1.155.000 411.000
10 Alte categorii 812.900 755.543 935.000 688.455
*12 Datele oferite cu privire la activitatea economico-financiară a instituţiei pot cuprinde, după caz, perioada managementului anterior
sau o altă perioadă, chiar mai scurtă, cu condiţia ca informaţiile cuprinse să ofere o imagine suficient de clară candidaţilor în vederea
elaborării propriilor propuneri pentru viitor.
5

) gradul de acoperire din surse atrase şi/sau din venituri proprii a cheltuielilor instituţiei
(%): În 2008 – 12,08 %, în 2009 – 4,58 %
c) veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei:
În anul 2008
venituri proprii realizate din vânzarea biletelor de vizitare muzeu – 46.807,52 lei
venituri proprii realizate din vânzarea publicaţiilor, artizanat – 6.790,74 lei
venituri proprii din chirii, redevenţe – 14.250,11 lei
contracte de săpături arheologice – 310.490,55 lei
În anul 2009
- venituri proprii realizate din vânzarea biletelor de vizitare muzeu – 9.501,60 lei
venituri proprii realizate din vânzarea publicaţiilor, artizanat – 1.510,62 lei
venituri proprii din chirii, redevenţe – 16.106,45 lei
contracte de săpături arheologice – 353.181,00 lei
d) gradul de creştere a surselor atrase şi/sau a veniturilor proprii în totalul veniturilor (%):
- NU ESTE CAZUL
e) ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:
Anul 2008 – 58,48%
Anul 2009 – 71,03%
f) ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total:
Anul 2008 – 19,72%
Anul 2009 – 12,26%
g) gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%):
Anul 2008 - 100 %
Anul 2009 - 100%
h) ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele
de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile):
Anul 2008 – 3,00%
Anul 2009 - 5,76%
i) cheltuieli pe beneficiar *13 , din care:
Anul 2008
- din subvenţie: 92,07%
- din venituri proprii: 7,93%
Anul 2009
- din subvenţie: 83,17 %
- din venituri proprii: 16,83 %
*13 Spectator, vizitator, cititor etc., în funcţie de specificul instituţiei.
III.5. Programele
Programele derulate în perioada 2008 – 2009 au avut drept scop diversificarea ofertei de manifestări
expoziţionale, ştiinţifice şi culturale, precum şi menţinerea unora deja consacrate. S-a vizat şi
derularea de proiecte atractive şi utile din punct de vedere al procesului de învăţământ. Astfel, spre
complexul muzeal au venit categorii de vârstă diferite (preşcolari, elevi, studenţi, adulţi).
În anul 2008
Muzeul „Ţării Crişurilor”, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2008, a lansat un număr de 12
programe, de tip editorial, de cercetare ştiinţifică, cultural-ştiinţific şi ştiinţific-expoziţional, astfel:
6

Programe mici
Săpătură arheologică preventivă pentru Compania de Apă Oradea;
Programe medii
1. Volumele de studii ştiinţifice Aser;
2. Descărcare de sarcină arheologică pentru Staţia de epurare a apei – Primăria Valea lui
Mihai;
3. Zilele Muzeului „Ţării Crişurilor” Oradea, ediţia a XII-a;
4. Târgul meşterilor populari, ediţia a XV-a.
Programe mari
1. Crisia, Biharea, Nymphaea
2. Autostrada Transilvania, tronsonul C.
3. Bechtel International Inc. SRL (gropi de împrumut)
4. Descărcare de sarcină arheologică pentru CS Lotus Market Oradea
5. Inaugurarea expoziţiei permanente a Muzeului Memorial „Aurel Lazăr”.
În anul 2009
În perioada ianuarie-decembrie 2009, Muzeul „Ţării Crişurilor” Oradea a lansat 21 programe
culturale, după cum urmează:
Programe mici
1. Volum de studii ştiinţifice Istorie, Etnologie, Artă
2. Expoziţia Imagini fără imagini, Salonul de artă contemporană Oradea-Debreţin;
3. Amenajarea şi promovarea rezervaţiei geologice Tăşad şi realizarea unui punct muzeistic;
4. Cunoaşterea edificiilor culturale şi religioase în stil baroc, cu valoare de patrimoniu;
5. Cunoaşterea personalităţii lui Aurel Lazăr şi a lui Iosif Vulcan,
6. Imaginea satului prin ochii copiilor;
7. Seri muzeale;
8. Oradea-Salca, punctul Seleuş;
9. Descărcare de sarcină arheologică- Oradea-Salca, punctul Seleuş.
Programe medii
1. Zilele Muzeului „Ţării Crişurilor”, ediţia a XIII-a;
2. Târgul meşterilor populari, ediţia a XVI- a;
3. Trienala de pictură a Euroregiunii Carpatice.
Programe mari
1. Expoziţia Primăvara reîntregirii;
2. Cetatea Oradea
3. Autostrada Transilvania;
4. Centrul transfrontalier al artelor contemporane.
*14 Se recomandă analizarea pe cât posibil a unei perioade anterioare de management sau a altei perioade, chiar mai scurtă, cu
condiţia ca informaţiile cuprinse să ofere o imagine suficient de clară candidaţilor în vederea elaborării propriilor propuneri pentru viitor.
III.6. Situaţia programelor
În perioada 2008-2009, situaţia programelor la Muzeul „Ţării Crişurilor” Oradea se prezintă
conform tabelului (orientativ) de mai jos:
Nr
.
crt
.
Denumirea
programului
Costuri
prevăzute
pe proiect
pentru
2008 în
cadrul
Costuri
realizate
pe proiect
pentru
2008 în
cadrul
7
Costuri
prevăzute
pe
proiect
pentru
2009 în
Costuri
realizate
pe
proiect
pentru
2009 în
Raportarea costurilor
proiectelor realizate la
limitele valorice ale
investiţiei în proiecte din
perioada 01.01.2008-
31.12.2009

acestora acestora cadrul
acestora
cadrul
acestora
Mici
(între)
Medii
(între)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
1. Proiect Reparaţii 38.675,00 38.675,00
x
capitale „Casa lei lei
memorială Aurel
Lazăr”
2. Reparaţii capitale
„Casa memorială
Aurel Lazăr”
3. Lucrări de amenajare
împrejmuire
„Ecomuzeul Băile 1
Mai-Rezervaţie
Naturală”
4 Inspecţia de Stat în
Construcţii – cota de
1% pentru noul sediu
al muzeului
5. Reparaţii capitale la
noul sediu al
mezeului, accesare
fonduri europene
6. Zilele Muzeului
„Ţării Crişurilor”,
ediţia a XII-a
7 Târgul meşterilor
populari, ediţia a XVa
832.105
lei
99.430,00
lei
45.244,00
lei
99.900,00
lei
7.500,00
lei
10.000,00
lei
8 Volum ASER 52.609,00
lei
9 Anuare: Crisia, 30.000,00
Biharea, Nymphaea lei
10 Inaugurarea 5.000,00
expoziţiei
lei
permanente a
Muzeului Memorial
„Aurel Lazăr”
11 Săpătură arheologică
preventivă pentru
Compania de Apă
Oradea
12 Descărcare de sarcină
arheologică pentru
„Staţia de epurare a
apei”-Primăria Valea
lui Mihai
13 Descărcare de sarcină
arheologică pentru
2.000,00
lei
8.000,00
lei
56.746,00
lei
421.779 lei
(continuare
în 2009)
99.430,00
lei
45.244,00
lei
99.900,00
lei
7.500,00 lei x
10.000,00
lei
52.609,00
lei
30.000,00
lei
2.139,00 lei x
2.000 lei x
8.000,00 lei x
56.746,00
lei
8
x
x
x
x
x
x
Mari
(între)
x
x

CS Lotus Market
Oradea
14 Autostrada
Transilvania
15 Bechtel Internaţional
Inc. SRL (gropi de
împrumut)
16 Reparaţii capitale
„Casa Memorială
Aurel Lazăr”
17 Zilele Muzeului
„Ţării Crişurilor”,
ediţia a XIII-a
82.555,00
lei
202.815,
00 lei
82.555,00
lei
202.815,00
lei
832.105,0
0 lei
7.500,00
lei
642.860,0
0 lei
7.500,00
lei
x
x
x
x
18 Târgul Meşterilor
populari, ediţia a
XVI-a
19 Volom de studii
ştiinţifice: Istorie,
Etnologie, Artă
20 Anuare:Crisia,
Biharea, Nymphaea
21 Expoziţia Imagini
fără imagini
22 Trienala de pictură a
Euroregiunii
Carpatice
30.000,00
lei
8.720,00
lei
25.000,00
lei
3.750,00
lei
4.150,00
lei
30.000,00
lei
8.720,00
lei
0 x
3.750,00
lei
4.150,00
lei
x
x
x
x
23 Expoziţia Primăvara
reîntregirii
6.000,00
lei
5.400,00
lei
x
24 Amenajarea şi
promovarea
rezervaţiei geologice
Tăţad şi realizarae
unui punct muzeistic
25 Cunoaşterea
edificiilor culturale şi
religioase în stil
baroc, cu valoare de
patrimoniu
26 Descărcare de sarcină
arheologică –
Oradea-Salca,
punctul Seleuş
27 Descărcare de sarcină
arheologică – Cetatea
Oradea
1.000,00
lei
1.000,00
lei
3.500,00
lei
32.512,00
lei
500,00 lei x
800,00 lei x
3.500,00
lei
32.512,00
lei
x
x
9

28 Autostrada
Transilvania
(jud.Bihor)
1.281.150
,00 lei
220.000,0
0 lei
x
*15 Rândurile din coloana (2) se vor multiplica în funcţie de numărul programelor existente în perioada analizată.
*16 Coloana (3) se completează cu date centralizate din devizele estimative aprobate pentru proiecte. Numărul de rânduri se va
completa, după caz, în funcţie de numărul de proiecte realizate în cadrul fiecărui program.
*17 Coloana (4) se completează cu date centralizate din devizele finale/realizate pentru proiecte. Numărul de rânduri se va completa,
după caz, în funcţie de numărul de proiecte realizate în cadrul fiecărui program.
*18 În situaţia în care managementul precedent nu stabilise limite valorice pentru investiţia în proiecte, raportarea se poate realiza prin
aprecierea comparativă a costurilor realizate pe proiecte de aceeaşi dimensiune financiară/dimensiune financiară apropiată.
III.7. Informaţii despre secţii/filiale
Muzeul „Ţării Crişurilor” este un complex muzeal care include în structura sa administrativorganizatorică:
Muzeul „Ţării Crişurilor” (B-dul Dacia nr. 1-3)
Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” (str. Iosif Vulcan, nr. 16)
Muzeul Memorial „Ady Endre” (Parcul Traian nr. 1)
Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” (str. Aurel Lazăr nr. 13)
Ecomuzeu: Secţia în aer liber şi rezervaţia naturală Pârâul Peţa – Băile 1 Mai
Peştera Vadu Crişului şi Complexul Turistic.
B. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSTITUŢIEI
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Muzeului „Ţării Crişurilor”, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Judeţean Bihor nr. 52 din 27 aprilie 2010, este cuprins în anexa nr. 1.
IV. Sarcini şi obiective pentru management
IV.1. Sarcini
Pentru perioada 2011-2015 (durata proiectului de management), managementul va avea
următoarele sarcini:
- să reprezinte instituţia în raporturile cu terţii;
- să răspundă pentru modul în care înfăptuieşte actele de administrare şi gestionare a bunurilor
materiale, a resurselor financiare şi a celor de personal;
- să asigure respectarea prevederilor normelor şi normativelor în vigoare care reglementează
activitatea fiscală şi asigurările sociale;
- să asigure conducerea corespunzătoare a activităţii în domeniul evidenţei contabile, conform
legilor în vigoare;
- să coordoneze activitatea de valorificare a patrimoniului muzeal prin organizarea de expoziţii,
realizarea unor materiale publicitare performante, elaborarea de studii din domeniul ştiinţei, informării
şi comunicării, pe parcursul participării la conferinţe de specialitate;
- să stimuleze proiectele derulate de instituţie, prin creşterea numărului de vizitatori;
- să contribuie la atragerea de noi parteneri din ţară şi străinătate, prin iniţierea unor proiecte
din domeniul muzeologiei şi ştiinţei informării, în scopul adaptării serviciilor cerinţele şi aşteptările
clienţilor;
- să evalueze activitatea de actualizare şi gestionare permanentă a bazei de date referitoare la
colecţiile de artă;
- îndeplinirea tuturor obligaţiilor care derivă din proiectul de management în conformitate cu
cele prevăzute în legislaţia în vigoare şi în reglementările care privesc funcţionarea instituţiei;
10

- transmiterea către Consiliul Judeţean Bihor, conform dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr.189/2008, privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr.269/2009, a rapoartelor de activitate/raportului final şi ale tuturor
comunicărilor necesare.
IV.2. Obiective
Pentru perioada 2011-2015, managementul va avea ca obiectiv principal dezvoltarea Muzeului
„Ţării Crişurilor”-Oradea, urmărind:
1. Derularea activităţilor şi serviciilor oferite de Muzeu în baza programelor elaborate pentru
satisfacerea nevoilor culturale ale beneficiarilor, în contextul unei pieţe informaţionale concurenţiale,
evaluarea şi reconsiderarea, după caz, a respectivelor programe şi proiecte în funcţie de dinamica
implementării.
2. Diversificarea ofertei de produse şi servicii.
3. Creşterea vizibilităţii Muzeului „Ţării Crişurilor” Oradea şi îmbunătăţirea percepţiei asupra
acesteia, gestionarea sistemului de comunicare publică şi îmbunătăţirea activităţilor de marketing şi
publicitate derulate la muzeu.
4. Utilizarea eficientă a resurselor umane, iniţierea şi perfecţionarea profesională a
personalului, precum şi recrutarea şi selecţia viitorilor angajaţi.
5. Ridicarea calităţii produselor şi serviciilor oferite de Muzeul „Ţării Crişurilor” Oradea.
6. Realizarea de parteneriate cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea atragerii
de resurse (materiale, informaţionale şi, după caz, financiare) şi promovarea realizărilor.
7. Dezvoltarea de acţiuni culturale şi profesionale care să faciliteze integrarea Muzeului „Ţării
Crişurilor” Oradea în contextul profesional al muzeelor publice europene, precum şi promovarea
culturii şi a identităţii româneşti în spaţiul cultural şi a identităţii româneşti în spaţiul cultural naţional
şi internaţional.
8. Implicarea muzeului în politicile informaţionale europene şi naţionale.
9. Realizarea unui mediu informaţional competitiv şi asigurarea unor servicii de calitate prin
atragerea în cadrul personalului muzeului a unor specialişti care respectă şi promovează calitatea şi
valoarea.
10. Aplicarea unui management de calitate al resurselor umane prin asigurarea participării
personalului la programele de formare şi specializare.
11. Stabilirea unor criterii relevante de evaluare a eficienţei serviciilor de muzeologie
tradiţionale şi moderne.
12. Extinderea cooperării inter-muzeale internaţionale, iniţierea unor proiecte de parteneriat cu
muzee din străinătate şi participarea la programe culturale cu caracter european.
13. Creşterea rolului muzeului în cadrul proiectelor judeţene de promovare şi extindere a
cooperării cu instituţiile din sistemul de învăţământ gimnazial, liceal şi universitar.
14. Atragerea de noi surse de finanţare necesare pentru asigurarea unor noi spaţii de depozitare
a colecţiilor de bibliotecă şi dezvoltării unor noi secţii şi departamente ale bibliotecii în scopul
asigurării accesului cetăţenilor la fondurile internaţionale specializate existente în bibliotecă.
a) managementul resurselor umane:
(i) Conducerea instituţiei va fi asigurată de către managerul-directorul general, care va fi ajutată de
către directorul adjunct şi Consiliul de Administraţie.
(ii) În ce priveşte personalul, se vor reevalua şi actualiza fişele postului în special ale personalului
de specialitate, pentru a răspunde în mod eficient cerinţelor impuse prin proiectul de management, şi
se vor stabili şi comunica criterii de evaluare pentru monitorizarea şi stimularea angajaţilor.
11

) managementul economico-financiar: realizarea unei politici economico – financiare
eficiente care să conducă la creşterea gradul numărului de beneficiari, atingând cel puţin
următoarele praguri:
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
19000 20000 21000 22000 23000
(i) bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii): analiza bugetului de
venituri, în vederea creşterii gradului de acoperire din surse atrase şi venituri proprii, după cum
urmează:
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
10,00% 11,00% 12,00% 13,00% 14,00%
(ii) bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor
speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii
capitale):
c) managementul administrativ:
(i) Se va revizui Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, având în vedere
modificările legislative. în special cele aduse prin Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice.
(ii) Reglementările aduse prin acte normative , în special prin Legea nr.330/2009 privind
salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, vor fi avute în vedere la modificarea
actualului Regulament de organizare şi funcţionare al muzeului.
d) managementul de proiect: se vor analiza posibilităţile de accesare a unor fonduri naţionale sau
internaţionale, iar în urma rezultatelor se va elabora, depune şi implementa cel puţin un proiect mediu
(referire la ANEXA 3 la caietul de obiective, Tabelul investiţiilor în programe *38 ), sau mai multe
proiecte mici, prin colaborarea şi cu sprijinul serviciului de profil din cadrul Consiliului Judeţean
Bihor (Serviciul Programe Prognoze Dezvoltare Regională Integrare Europeană) şi a Direcţiei de
Implementare Proiecte, instituţie subordonată autorităţii locale.
V. Perioada pentru care se întocmeşte proiectul de management
Proiectul întocmit de candidat (autor responsabil), în baza legii române, cu respectarea prevederilor
din actele normative indicate în bibliografie, este limitat la un număr *19 de 40 pagini + anexe şi trebuie
să conţină punctul de vedere al candidatului asupra dezvoltării şi evoluţiei Muzeului „Ţării Crişurilor”
Oradea în perioada 2011/2015.
În întocmirea proiectului se cere utilizarea termenilor în înţelesul definiţiilor prevăzute la art. 2 din
ordonanţa de urgenţă.
În evaluarea proiectului de management se va urmări modul în care oferta candidatului răspunde la
obiectivele şi sarcinile formulate în baza prevederilor art. 12 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, având
în vedere următoarele prevederi, care reprezintă totodată şi criteriile generale de analiză şi notare a
proiectelor de management:
a) analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind
evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent;
b) analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia;
12

c) analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, după caz;
d) analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei;
e) strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei,
conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV;
f) previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor financiare
necesar a fi alocate de către autoritate.
Proiectul, structurat obligatoriu pe modelul de mai jos, trebuie să conţină soluţii manageriale
concrete, în vederea funcţionării şi dezvoltării instituţiei, pe baza sarcinilor şi obiectivelor.
*19 La întocmirea caietului de sarcini, autoritatea poate să impună o anumită limitare pentru candidaţi în privinţa elaborării
răspunsurilor în cadrul fiecărui criteriu/subcriteriu.
VI. Structura proiectului de management
A. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi
propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent:
a.1. instituţii/organizaţii *20 care se adresează aceleiaşi comunităţi;
a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale *21 ;
a.3. cunoaşterea *22 activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acestora;
a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii media;
a.5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate *23 ;
a.6. profilul/portretul beneficiarului actual:
- analiza datelor obţinute;
- estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari *24 ;
a.7. beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei:
- pe termen scurt;
- pe termen lung;
a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul informaţiilor:
studii, cercetări, alte surse de informare);
a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei *25 ;
a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz.
*20 Prezentare succintă.
*21 Lista programelor/proiectelor şi o scurtă descriere a lor.
*22 Lista acestor acţiuni.
*23 Nu se vor ataşa comunicate de presă, ştiri sau anunţuri, ci doar articole (cronici, recenzii, reportaje, anchete etc.).
*24 Comparativ cu ultimul raport.
*25 Cele destinate publicului: de primire, de prezentare, de producţie, administrative, alte spaţii folosite de instituţie.
B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea
acesteia:
b.1. analiza programelor/proiectelor instituţiei;
b.2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel
naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state);
b.3. analiza misiunii actuale a instituţiei: ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de
succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc.;
b.4. concluzii:
- reformularea mesajului, după caz;
- descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii.
13

C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare,
după caz:
c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente;
c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative incidente;
c.3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii consiliilor de
conducere *26 , după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor de
competenţe în cadrul conducerii instituţiei;
c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat - propuneri privind cursuri de
perfecţionare *27 pentru conducere şi restul personalului.
*26 Numărul întrunirilor, data acestora.
*27 Lista cuprinzând propuneri pe funcţii de execuţie şi/sau de conducere, cu menţionarea duratei şi tipului cursului de
perfecţionare/formare profesională.
D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei:
d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii
solicitate/obţinute de la instituţie:
- bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii);
- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor
speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii
capitale);
d.2. analiza comparativă *28 a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada/perioadele
indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la
instituţie:
Nr.
crt.
Programul
Tipul
proiectului
Denumirea
proiectului *29
Devizul
estimat
Devizul
realizat
Observaţii,
comentarii,
concluzii
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
1 Proiecte mici
2 Proiecte medii
3 Proiecte mari
4 Total: Total: Total: Total:
*28 Tabelul trebuie să ofere o imagine a investiţiilor făcute în proiecte (mici/medii/mari). În cazul mai multor proiecte de acelaşi tip,
se recomandă şi menţionarea separată, în coloanele (5) şi (6), a investiţiei planificate şi realizate pe fiecare proiect.
*29 În funcţie de specificul fiecărei instituţii, coloana (4) "Denumirea proiectului" va conţine, după caz, titlul producţiei artistice
(spectacolelor, concertelor, altor reprezentaţii), expoziţiilor, prezentărilor publice, cercetărilor, activităţilor specifice din biblioteci
(restaurare, lectură publică, împrumut) etc.
d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:
- analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de
bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu
menţionarea celorlalte facilităţi practicate;
- analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;
- analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte
autorităţi publice locale;
d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor;
d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;
d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;
14

d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie:
- ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de
muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile);
d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care:
- din subvenţie;
- din venituri proprii.
E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a
instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV:
e.1. prezentarea strategiei culturale (artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de management;
e.2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi, după caz,
descrierea *30 fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia, exemplificări;
e.3. proiecte propuse *31 în cadrul programelor;
e.4. alte evenimente, activităţi *32 specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management.
*30 Pentru o mai bună înţelegere autoritatea poate recomanda prin intermediul caietului de obiective ca fiecare program să poarte
elemente de identificare distinctă (denumire), să aibă o descriere clară, inteligibilă, scop şi public-ţintă definit/identificabil.
*31 În funcţie de specificul fiecărei instituţii, la acest punct (e.3), la formularea solicitării privind prezentarea proiectelor, autoritatea
va avea în vedere următoarele:
- în cazul instituţiilor de spectacole sau concerte etc., se vor solicita detalii concrete (autor, titlu, creatori etc.) privind
proiectele/producţiile artistice (spectacole, concerte) pentru cel mult un an;
- în cazul aşezămintelor culturale, în cadrul programelor legate de producerea şi exploatarea, găzduirea unor producţii artistice, se vor
solicita detalii concrete pentru cel mult un an, pentru proiecte în cadrul programelor de formare/educative, expoziţionale etc. pentru cel
mult ..... ani;
- în cazul muzeelor/colecţiilor publice, detalii concrete privind proiectele expoziţionale, de prezentări publice, de cercetare etc. se vor
solicita pentru cel mult ... ani;
- în cazul bibliotecilor, detalii concrete privind proiectele/activităţile specifice din biblioteci (restaurare, lectură publică, împrumut
etc.) se vor solicita pentru cel mult … ani;
- în cazul altor tipuri de instituţii publice de cultură, detalii concrete, în funcţie de specificul şi specificitatea instituţiei în cauză, se vor
solicita pentru o perioadă de cel mult ......... ani.
*32 Programe, după caz, proiecte, acţiuni, evenimente etc. ocazionale, care prin natura lor nu fac parte din activitatea curentă a
instituţiei, dar prin care managerul apreciază că va putea facilita realizarea sarcinilor şi obiectivelor manageriale.
F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor
financiare necesar a fi alocate de către autoritate:
f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 5 ani (perioada
proiectului de management), corelată cu resursele financiare necesar a fi alocate din subvenţia/alocaţia
acordată instituţiei de către Consiliul Judeţean Bihor:
- previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei;
- previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu menţionarea surselor
vizate;
f.2. previzionarea evoluţiei costurilor, cuprinsă în anexa nr. 2, aferente proiectelor (din programele
propuse), prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile preconizate în proiecte, cuprinsă
în anexa nr. 3, pentru întreaga perioadă de management *33 (de la - -/- -/- - - - la - -/- -/- - - -);
f.3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de
bilete/tarife practicate, cuprinsă în anexa nr. 4.
*33 Din perspectiva autorităţii, previzionarea cheltuielilor aferente programelor/proiectelor reprezintă o informaţie extrem de utilă
care va sta la baza negocierii clauzelor contractului de management şi a programului minimal anual.
VII. Alte precizări
În conformitate cu prevederile art. 44 din O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul
instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare,
15

Ţinând cont de rezultatul final obţinut de către dl. Chiriac Aurel-Seriogea, director general –
manager la Muzeul „Ţării Crişurilor” Oradea, la evaluarea final, nota 9,95,
Prezentul caiet de obiective este întocmit în vederea depunerii de către dl. Chiriac Aurel-
Seriogea a unui nou proiect de management.
VIII. Anexele nr. 1 - 4 fac parte integrantă din prezentul caiet de obiective.
ANEXA 1
la caietul de obiective
Regulamentul de organizare şi funcţionare
al Muzeului „Ţării Crişurilor” Oradea,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor
nr. 52 din 27 aprilie 2010
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Complexul MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR Oradea este o instituţie care funcţionează din
punct de vedere administrativ – ştiiţific conform legislaţiei românesti în vigoare (Legea muzeelor si
colecţiilor publice nr. 311 / 23.07.2003), a normelor si reglementărilor naţionale si internaţionale
(Statutul Consiliului Internaţional al Muzeelor, adoptat la 5 septembrie 1989). MUZEUL ŢĂRII
CRISURILOR s-a constituit prin Decizia nr. 567 din 27 iunie 1970 emisă de Consiliul Popular al
Judeţului Bihor (Comitetul executiv).
Art. 2. Complexul MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR are sediul în Oradea, Bulevardul Dacia nr. 1-3
si este coordonat de Consiliul Judeţean Bihor (Hotărârea de Guvern nr.442 / 22.07.1994, republicată în
M.O. nr. 40 / 12.03.1994, care este abrogată si modificată la 21 ianuarie 1997 în M.O. nr.12 /
30.01.1997).
Art. 3. Complexul MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR are personalitate juridică, patrimoniu si
gestiune proprii, funcţionând cu dotările de care dispune si pe baza veniturilor proprii pe care le
realizează, precum si a subvenţiilor ce i se acordă.
Art. 4. MUZEUL łĂRII CRISURILOR este un complex muzeal care include în structura sa
administrativ – organizatorică:
1. Muzeul Ţării Crisurilor (B-dul Dacia nr. 1-3), având în componenţă secţiile
de:istorie,artă,etnografie, etnologie – grupuri sociale, stiinţele naturii, secţia în aer liber, relaţii publice
si expoziţii;
2. Muzeul Memorial ”Iosif Vulcan” (str. Iosif Vulcan nr.16);
3. Muzeul Memorial ”Ady Endre” (Parcul Traian nr. 1) ;
4. Muzeul Memorial ”Aurel Lazăr” (str. Aurel Lazăr nr.13);
5. Ecomuzeu: Secţia în aer liber si Rezervaţia naturală Pârâul Peţa–Băile 1 Mai
6. Pestera Vadu Crisului si Complexul Turistic (construcţii si teren).
Art. 5. CONDUCEREA SI STRUCTURA UNITĂŢII:
I. Consiliul de Administraţie, în componenţa căruia intră următorii: Director general–manager –
presedinte, Director economic– secretar, Sef secţie etnografie,Secretarul stiinţific al Consiliului si
reprezentantul Consiliului Judeţean Bihor. Consiliul de administraţie se întruneste periodic (lunar) sau
ori de câte ori este necesar – si ia decizii în probleme administrative, financiare si stiinţifice. Consiliul
de Administraţie numeste Comisia P.S.I. si Comisia de Protecţie a Muncii, verificând activitatea
acestora trimestrial.
16

Prin decizia directorului general-manager se numeste Consiliul de Administraţie, care este un
organism consultativ potrivit legii si este format din: presedinte - director general-manager; secretar -
director economic; membrii - reprezentantul C.J.B.; un sef de secţiei; secretarul Consiliului Stiinţific.
II. Consiliul stiinţific este un organ consultativ, unde se discută si se hotărăste asupra proiectelor
stiinţifice ale muzeului, programul de tipărituri si alte probleme de interes stiinţific. Directorul generalmanager
numeste prin decizie membrii consiliului stiinţific.
Art. 6. În complexul MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR funcţionează opt secţii, fiecare secţie fiind
condusă de către un sef birou – iar personalul angajat este repartizat conform organigramei.
CAPITOLUL II. ANGAJAREA SALARIAłILOR
Art. 7. Personalul este structurat în funcţii de conducere, de specialitate, de administraţie si deservire.
Numirea directorului, eliberarea din funcţie si sancţionarea acestuia se face de către forul tutelar,
conform legii. Angajarea personalului care participă la realizarea actului stiinţific se poate realiza în
baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor si drepturile conexe
sau în baza unor convenţii reglementate de codul civil.
În cazul personalului încadrat în funcţii de specialitate sau tehnică contractele individuale de muncă se
pot încheia: de regulă pe durată nedeterminată; pe durată determinată; pe lucrări sau proiecte. Pentru
contractele individuale de muncă încheiate pe durată determinată, pe lucrări sau proiecte, angajarea se
poate face în mod direct prin acordul părţilor si prelungirea duratei lor se poate face tot prin acordul
părţilor. Încadrarea salariaţilor se face numai prin concurs sau examen, prevederile legale aplicându-se
si în situaţiile de promovare în funcţie, grad sau treaptă de salarizare. Din comisia de examen sau
concurs va face parte, obligatoriu, un reprezentant al Consiliului Judeţean Bihor. Evidenţa salariaţilor
se ţine de către angajator într-un registru general, ce va cuprinde elementele de identificare a tuturor
salariaţilor.
MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR în calitate de angajator, în funcţie de necesităţi poate încadra
salariaţi cu contracte individuale de muncă cu timp parţial, dacă există posturi vacante.În aceste cazuri,
durata săptămânală de lucru nu poate fi mai mică de 10 ore. Drepturile salariale se acordă proporţional
cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru. Orice
modificare a uneia din clauzele contractuale, intervenită în timpul executării contractului individual de
muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data înstiinţării
în scris a salariatului.
CAPITOLUL III. SALARIZAREA PERSONALULUI
Art. 8. Salarizarea personalului se face în raport cu funcţia si pregătirea profesională, iar acordarea
drepturilor de salarizare si de personal se face cu încadrarea în resursele financiare aprobate prin
bugetul propriu, în condiţiile si cu respectarea actelor normative aplicabile în domeniul salarizării,
pentru instituţia MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR Oradea.
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Activitatea
fiecărui salariat din cadrul instituţiei se normează potrivit fisei postului.
CAPITOLUL IV. RĂSPUNDEREA LEGALĂ A PERSONALULUI
Art. 9. Personalul are obligaţia, conform contractului de muncă încheiat cu instituţia, să realizeze
sarcinile de serviciu prevăzute în fisa postului, pe baza Regulamentului de Organizare si Funcţionare,
să respecte disciplina si normele de comportament si totodată să coopereze cu toate sectoarele, pentru
îndeplinirea atribuţiilor profesionale. Normele interne de funcţionare, inclusiv de comportament al
personalului, precum si sancţiunile disciplinare se stabilesc prin prezentul regulament intern, după cum
urmează:
Art. 10. Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă, ce poate avea loc pentru
motive care ţin de persoana salariatului. Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin
de persoana salariatului în următoarele situaţii: în cazul în care salariatul a săvârsit abateri grave sau
abateri repetate de la reguli de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de
muncă sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară; în cazul în care salariatul este arestat
17

preventiv pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, în condiţiile de procedură penală; în cazul în care
prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată inaptitudinea fizică sau / si
psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îsi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare
locului de muncă ocupat; în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care
este încadrat. Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea
contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, ca
urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii.
Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă si să aibă o cauză reală si serioasă, dintre cele
prevăzute. Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau
colectivă. Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active
de combatere prevăzute de lege. Dreptul la preaviz nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare. Decizia
de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.
Art. 11. Demisia este actul unilateral al salariatului, care printr-o notificare scrisă comunică
angajatorului încetarea contractului individual de muncă după îndeplinirea termenului de preaviz, de
cel mult 15 zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţii de execuţie si 30 zile calendaristice pentru
salariaţii care ocupă funcţii de conducere. Pe durata preavizului contractul individual de muncă îsi
produce toate efectele. Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de
preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de către angajator la termenul respectiv. Salariatul
poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îsi îndeplineste obligaţiile prin contractul individual
de muncă.
CAPITOLUL V. PATRIMONIUL SI BUGETUL
Art. 12. Patrimoniul complexului MUZEUL ŢĂRII CRISURILOR este constituit din mijloace fixe
si obiecte de inventar aflate în administrare sau date în folosinţă de forul tutelar prin investiţii sau prin
transfer, în condiţiile legale.
- MUZEUL łĂRII CRISURILOR poate primi în administrare sau folosinţa sa, bunuri imobile si
mobile din domeniul public, de interes judeţean si local, prin hotărârea forului tutelar.
- Fondurile fixe ale instituţiei nu pot fi înstrăinate, ipotecate sau gajate si nu pot fi urmărite în temeiul
nici unui titlu si pe nici o cale.
- Fondurile fixe devenite disponibile, aflate în funcţiune sau uzate, se transferă, se valorifică sau se
lichidează, după caz potrivit legii.
CAPITOLUL VI. BUGETUL SI FINANŢAREA CHELTUIELILOR
Art. 13. Bugetul propriu se aprobă prin hotărârea forului tutelar bugetar, iar finanţarea se face de la
bugetul acestuia, în conformitate cu obiectivele si programele stabilite si din venituri extrabugetare,
inclusiv donaţii si sponsorizări în condiţiile si cu respectarea legii.
Veniturile MUZEULUI ŢĂRII CRISURILOR Oradea se constituie din activitatea proprie (vânzări
de bilete si alte venituri) si din subvenţia acordată de către forul tutelar. Instituţia are obligaţia de a
folosi eficient mijloacele materiale si financiare de care dispune în vederea atingerii scopului si
obiectivelor activităţii sale. Veniturile proprii provenite din exercitarea activităţilor specifice se
utilizează exclusiv pentru finanţarea cheltuielilor aferente proiectelor si programelor culturale si pentru
stimularea personalului. Cheltuielile cu personalul si cheltuielile de întreţinere, reabilitarea si
dezvoltarea bazei materiale a instituţiei se asigură integral din subvenţii acordate de la bugetul
Consiliului Judeţean Bihor.
Programele si proiectele culturale sunt finanţate din subvenţii acordate de la bugetul Consiliului
Judeţean Bihor în corelaţie cu veniturile proprii prezumate.Cota ce revine potrivit reglementărilor în
vigoare din venituri proprii provenite din exploatarea bunurilor aflate în administraţie se utilizează
exclusiv pentru finanţarea cheltuielilor materiale si servicii. Veniturile din proiecte si programe
culturale europene si veniturile din diferite contracte (de descărcare de sarcină arheologică) vor fi
utilizate strict pentru destinaţia pentru care au fost acordate.
18

CAPITOLUL VII. ORGANELE DE CONDUCERE SI RESPONSABILITĂŢILE CONCRETE
ALE ACESTORA
Art. 14. Conducerea instituţiei este asigurată de directorul general-manager al instituţiei, numit prin
concurs organizat în condiţiile legii, în baza unui contract de management. Contractul de management
reprezintă acordul părţilor si se încheie în conformitate cu legislaţia în vigoare, în vederea realizări
programului asumat în baza unor criterii de performanţă cuantificabile, între Consiliul Judeţean Bihor
si câstigătorul concursului de proiecte de management. Contractul de management se încheie pentru o
perioadă de până la 5 ani cu posibilitatea prelungirii acordului părţilor în condiţiile îndeplinirii
programului asumat în baza unor criterii de performanţă cuantificabile.
I. Directorul general-manager
Asigură conducerea executivă si are obligaţia de a lua toate măsurile legale pentru buna gestionare si
păstrare a patrimoniului existent, pentru asigurarea unor condiţii corespunzătoare de activitate, pentru
legalitatea, necesitatea si oportunitatea tuturor operaţiilor financiare de gestionare a sumelor primite ca
subvenţie si a altora rezultate din venituri proprii.
Asigură, din punct de vedere organizatoric, coordonarea activităţii complexului Muzeul Ţării
Crisurilor Oradea.
Este ordonator de credite în privinţa cheltuielilor necesare desfăsurării activităţilor subordonate.
În caz de absenţă sau imposibilitate de a-si exercita funcţia, numeste dintre sefii de secţie, un locţiitor
care va îndeplini temporar, după caz o parte sau în totalitate atribuţiile sale.
Conform organigramei, are în subordine salariaţii din serviciile subordonate. Este presedintele de drept
al Consiliului de Administraţie. Este membru de drept al Comisiei de angajări si promovări. În cazul
unor abateri disciplinare sancţionează personalul din subordine, în conformitate cu dispoziţiile legale
în vigoare. Aprobă concediile de odihnă, medicale si concediile fără plată pentru personalul din
subordinea sa. Are drept de control asupra activităţilor desfăsurate în cadrul serviciilor pe care le are în
subordine. Verifică si aprobă fisele de evaluare si fisele posturilor pentru personalul din subordine.
Verifică prezenţa la program a personalului din subordine. Face parte din colectivul de elaborare a
Regulamentului Intern si al Organigramei instituţiei. Colaborează cu toţi sefii de compartiment pentru
bunul mers al întregii activităţi. Respectă Regulamentul intern al instituţiei. Respectă normele de
protecţia muncii si de p.s.i. Directorul general-manager numeste directorul economic si sefii de secţie,
în spiritul normelor legale în vigoare, controlează si răspunde de prezenţa cu regularitate a
personalului la serviciu.
În exercitarea atribuţiilor, directorul general emite dispoziţii. Directorul general-manager reprezintă
instituţia în relaţiile cu personalul angajat, cu organele ierarhice superioare, cu institţiile publice,
agenţii economici si alte persoane fizice sau juridice.
II. Directorul economic
este în subordinea directă a directorului general –manager al instituţiei;
asigură si răspunde de buna organizare si desfăsurare a activităţii financiare a muzeului în
conformitate cu legislaţia specifică în vigoare;
colaborează cu gestionarii din muzeu, secretariat, bibliotecă, toate secţiile muzeului,
Inspectoratul de cultură, Trezoreria Oradea, Consiliul Judeţean Bihor, debitori, creditori,
furnizori;
reprezintă Muzeul Ţării Crisurilor în relaţiile cu agenţii economici în cazul încheierii
contractelor economice si în conformitate cu legislaţia în vigoare;
organizează si răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare financiară;
analizează si propune măsuri pentru cresterea veniturilor extrabugetare ale instituţiei;
asigură îndeplinirea obligaţiilor instituţiei către bugetul statului, unităţi bancare si terţi;
execută controlul financiar preventiv;
organizează contabilitatea în cadrul instituţiei, în conformitate cu dispoziţiile legale si asigură
efectuarea corectă în ordine cronologică si la timp a înregistrărilor si inventarelor de bunuri;
19

asigură la timp întocmirea bilanţurilor contabile;
răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin compartimentului financiar-contabil pentru
ocrotirea si păstrarea întregului patrimoniu al muzeului;
rezolvă orice alte sarcini prevăzute de actele normative referitoare la activitatea financiarcontabilă;
organizează si răspunde de arhiva financiar-contabilă;
în lipsa directorului economic toate atribuţiile sale se exercită de către înlocuitorul său, un
salariat contabil calificat, numit de directorul instituţiei, la propunerea director economic, prin
dispoziţie;
sesizează în scris directorului eventualele cheltuieli exagerate sau nejustificate;
respectă Regulamentul Intern al instituţiei;
respectă normele de protecţia muncii si de p.s.i.
III. Sef birou resurse umane
este în subordinea directă a directorului instituţiei;
coordonează activitatea socio-profesională a tuturor angajaţilor;
operează, în temeiul legii, statele de funcţii si propune sporurile personalului angajat care poate
beneficia de ele, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
verifică prezenţa la program a salariaţilor;
are în evidenţă carnetele de muncă ale angajaţilor, operând în termen optim toate modificările
legale si răspunde de păstrarea acestora;
întocmeste si păstrează contractele individuale de muncă, actele adiţionale la contract si
contractele individuale de muncă cu timp parţial;
studiază legile si hotărârile de guvern, privind încadrarea, indexarea sau alte modificări
salariale;
conduce registrul general de evidenţă a salariaţilor;
întocmeste pontajul personalului TESA
răspunde de întocmirea dosarelor de pensii ale angajaţilor instituţiei;
asigură secretul si securitatea actelor, documentelor si evidenţa sectorului încredinţat;
rezolvă orice alte sarcini prevăzute de actele normative referitoare la activitatea financiarcontabilă;
respectă Regulamentul Intern al instituţiei;
respectă normele de protecţia muncii si de p.s.i.
IV. Sefii de birou
Istorie:
răspunde sub aspect muzeografic de toate colecţiile aferente epocii pe care o gestionează sub
aspect stiinţific;
participă activ la activităţi stiinţifice si culturale, sub egida Muzeului Ţării Crisurilor;
participă la toate operaţiunile comune sau extraordinare efectuate în interesul păstrării si
conservării colecţiilor secţiei de istorie precum si a patrimoniului virtual mobil si imobil de pe
teritoriul judeţului Bihor;
face serviciu de ghidaj al grupurilor constituite în expoziţia de bază si expoziţiile temporare, în
funcţie de programare pe secţie;
Arheologie – în cadrul secţiei de Istorie:
îndrumă si coordonează întreaga activitate a biroului;
participă la toate operaţiunile comune sau extraordinare efectuate în interesul păstrării si
conservării colecţiilor secţiei de istorie precum si a patrimoniului virtual mobil si imobil de pe
teritoriul judeţului Bihor
controlează si răspunde de îndeplinirea tuturor sarcinilor lunare si anuale ale biroului
20

Etnografie:
planifică, organizează, conduce si răspunde de întreaga activitate a secţiei;
efectuează cercetări stiinţifice;
desfăsoară activităţi muzeale si cultural stiinţifice;
studiază si valorifică colecţia de obiecte de mobilier si de inventar agricol în cadrul secţiei;
răspunde de îmbogăţirea si buna funcţionare a expoziţiei de bază,
controlează si răspunde de îndeplinirea tuturor sarcinilor lunare si anuale ale secţiei;
Secţia în Aer Liber - Etnografie:
planifică, organizează, conduce si răspunde de întreaga activitate a secţiei,
efectuează cercetări stiinţifice;
desfăsoară activităţi muzeale si cultural stiinţifice;
studiază si valorifică mărturiile arhitecturale din Ţara Crisurilor, precum si inventarul mobil si
imobil specific acestora;
răspunde de depistarea în teren a gospodăriilor, caselor, anexelor specifice zonelor etnografice
din Ţara Crisurilor;
controlează si răspunde de îndeplinirea tuturor sarcinilor lunare si anuale ale secţiei.
Etnologie – Grupuri sociale; istorie a minorităţilor:
planifică, organizează, conduce si răspunde de întreaga activitate a secţiei;
efectuează cercetări stiinţifice;
desfăsoară activităţi muzeale si cultural stiinţifice;
coordonează activitatea de creare a unei colecţii specifice;
controlează si răspunde de îndeplinirea tuturor sarcinilor lunare si anuale ale secţiei.
Artă:
îndrumă si coordonează întreaga activitate a secţiei;
organizează si vernisează expoziţii de grup si personale;
se preocupă de îmbunătăţirea calitativă a expoziţiei de bază;
organizează si coordonează organizarea expoziţiilor temporare, răspunde de calitatea lor
stiinţifică, valorică, artistică;
verifică si îndrumă activitatea muzeografului conservator, precum si a personalului de
supraveghere;
întocmeste planurile de muncă anuale, trimestriale;
răspunde de starea patrimoniului din secţie;
Stiinţele naturii:
îndrumă si coordonează activitatea secţiei;
execută activităţi de cercetare în teren, laborator, colecţii, biblioteci arhive;
valorifică rezultatele cercetării prin publicarea lor, expoziţii;
avizează din punct de vedere redacţional, participă si colaborează la realizarea anuarului
Nymphaea;
colaborează cu alte instituţii de specialitate;
răspunde si studiază obiectele naturii ocrotite din Judeţul Bihor;
prepară, conservă si restaurează materiale din colecţii si răspunde de întreţinerea lor;
organizează si ţine evidenţa fototecii de specialitate;
organizează expoziţii temporare.
Relaţii publice si expoziţii:
se preocupă de popularizarea muzeului;
organizează expoziţii si vernisaje;
colaborează cu instituţiile culturale din Oradea, cu alte muzee din ţară;
21

colaborează nemijlocit cu Inspectoratul Scolar si Casa Corpului Didactic;
organizează si asigură protocolul si sponsorizările necesare activităţilor culturale desfăsurate în
muzeu
elaborează si coordonează programe de pedagogie muzeală
IV. Personal de specialitate
a) muzeograf; b) restaurator; c) conservator; d) cercetător stiinţific; e) referent; f) arheolog;
g) bibliotecar; h) supraveghetor
II. Personal administrativ
a) contabilitate; b) resurse umane; c) administrator; d) referenţi; e) aprovizionare; f) personal de
întreţinere (muncitori, pompier); g) personal de pază;
Personalul angajat al Muzeului Ţării Crisurilor îsi justifică activitatea specifică prin fisa postului.
CAPITOLUL VIII. ORARUL DE FUNCŢIONARE
Art. 15. Timpul de muncă:
a) Personalul de specialitate, administrativ: Luni – Vineri: 08,00 – 16,00
b) Personalul de supraveghere, conform programului de funcţionare a muzeului, iar la muzeele
memoriale si Pestera Vadu Crisului conform programului stabilit de Consiliul de Administraţie:
Tot anul: 1 ianuarie – 31 decembrie
Luni Închis
Marţi – Duminică: 09,30 – 16,00
c) Ghidul de serviciu pe secţii, conform orarului expoziţiilor temporare.
d) Personalul de pază, conform unui grafic orar de 12 h cu 24 h.
e) Personalul muncitor, pe perioada cât funcţionează încălzirea centrală, vor verifica zilnic, inclusiv
zilele nelucrătoare si sărbători legale, conform unui grafic, instalaţia punctului termic.
Art. 16. Orarul de funcţionare a Complexului Muzeal Bihor se stabileste în Consiliul de Administraţie,
care decide si aplicarea lui.
CAPITOLUL IX. DISPOZIŢII FINALE
Art. 17. În relaţiile cu partenerii si cu terţe persoane, Muzeul Ţării Crisurilor Oradea va folosi
denumirea sa legală. Denumirea legală a instituţiei se inscripţionează pe stampila si pe corespondenţa
Muzeului Ţării Crisurilor Oradea.
Art. 18. Prevederile prezentului Regulament de Organizare si Funcţionare sunt obligatorii pentru
întregul personal al muzeului, orice abatere de la aceste prevederi se sancţionează în conformitate cu
legile în vigoare.
Acest Regulament de Organizare si Funcţionare poate fi modificat în urma apariţiei unor acte
normative noi, precum si când se schimbă structura organizatorică.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:
Pentru conformitate,
Dr. Aurel Chiriac – Director General–Manager
22

ANEXA 2
la caietul de obiective
Tabelul valori de referinţă *34 ale costurilor aferente investiţiei
*34 Valorile de referinţă pentru proiectele realizabile pe durata managementului urmează să fie propuse de către candidat în urma
analizei datelor din subcap. III.5 şi III.6 din caietul de obiective (după caz, completate cu informaţii solicitate de la instituţie). Limitele
valorice astfel rezultate urmează a constitui: 1. elementul de calcul pentru proiecţia financiară; şi 2. limite superioare de cheltuieli pentru
management, a căror depăşire atrage răspunderea managerului.
Categorii de investiţii
în proiecte *35
Limite valorice ale investiţiei în
proiecte din perioada precedentă *36
(de la 01.01.2008 la 31.12.2009)
Limite valorice ale investiţiei în
proiecte propuse *37 pentru perioada
de management (de la la )
(1) (2) (3)
Mici de la ... lei până la ... lei de la ... lei până la ... lei
Medii de la ... lei până la ... lei de la ... lei până la ... lei
Meri de la ... lei până la ... lei de la ... lei până la ... lei
*35 Împărţirea pe 3 categorii de referinţă (mici, medii, mari) permite previzionarea pentru întreaga perioadă de management a
costurilor legate de proiecte.
*36 În lipsa altor informaţii, pot fi utilizate datele din subcap. III.5 şi III.6 din caietul de obiective (după caz, completate cu informaţii
solicitate de la instituţie).
*37 Stabilirea limitelor valorice maxime ale investiţiei în proiect reprezintă dimensionarea financiară a proiectului ca unitate de
referinţă pentru un interval de timp prestabilit (perioada de management).
23

ANEXA 3
la caietul de obiective
Tabelul investiţiilor în programe *38
*38 Tabelul devine cel mai important document al managementului, reprezentând baza de negociere a contractului de management în
privinţa cheltuielilor materiale aferente programelor propuse, pentru întreaga perioadă a managementului.
Nr.
crt.
Programe
/ Surse de
finanţare
Categorii
de
investiţii *39
în proiecte
Nr. de
proiecte
în primul
an (2010)
Investiţie *40
în proiecte
în primul an
(2010)
Nr. de
proiecte în
anul ”x” *41
Investiţie în
proiecte în
anul ”x”
Total *42
investiţie în
program
Primul Anul
an ”x”
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1
Programul
a) .... *43 (mici)
..... lei
(medii)
..... lei
(mari)
2
3
4
TOTAL *44
Din care:
..... lei
- Total nr.
de
proiecte
în primul
an
Total
investiţie în
proiecte în
primul an
(lei),
din care :
Total nr.
de proiecte
în anul ”x”
Total
investiţie în
proiecte în
anul ”x”
(lei)
- -
Surse
atrase *45 - - - - -
Bugetul - - - - -
autorităţii *
46
*39 Investiţiile în proiecte urmează a se încadra în limitele (mici, medii, mari) propuse de candidat în tabelul valorilor de referinţă
(anexa nr. 2).
*40 Candidatul trebuie să precizeze valoarea cumulată a investiţiei, în raport cu numărul de proiecte, din respectiva subcategorie.
*41 Anul "x" reprezintă al doilea, al treilea, după caz, al patrulea şi/sau al cincilea an de management, în funcţie de perioada de
management stabilită de autoritate. Coloanele (5) şi (6) se vor multiplica în funcţie de numărul de ani pentru care se întocmeşte proiectul
de management. În coloana (5) candidatul trebuie să precizeze câte proiecte aferente unei categorii doreşte să realizeze în fiecare an al
managementului, iar la coloana (6), valoarea estimată a investiţiei în realizarea proiectului.
*42 Se calculează valoarea totală pe programe, pentru întreaga perioadă de management. Coloanele (7) şi (8) se vor multiplica în
funcţie de numărul de ani pentru care este întocmit proiectul de management.
*43 Rândul 1 se va multiplica în funcţie de numărul programelor. Este necesară menţionarea denumirii programului, conform
descrierii făcute la pct. e.3 al proiectului de management.
*44 Se calculează totalul pe coloanele (3), (4), (5) şi (6).
*45 Rândul 3 reprezintă asumarea de către manager a atragerii de fonduri/producerii de venituri proprii. Se completează cu estimările
candidatului ca scop realizabil autopropus privind atragerea de fonduri din alte surse decât bugetul solicitat din partea autorităţii şi
urmează a dobândi importanţă sporită cu ocazia evaluărilor anuale ale activităţii manageriale.
*46 Finanţarea care se solicită a fi asigurată din subvenţia, după caz, alocaţia bugetară acordată instituţiei de către autoritate.
24

ANEXA 4
la caietul de obiective
Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei,
pe categorii de bilete/tarife practicate
Perioada Nr. de proiecte *47
proprii
Anul de referinţă *50
Primul an
Anul x
TOTAL *51 :
Nr. de
beneficiari *48
Nr. de
bilete *49
Venituri
propuse
(mii lei)
*47 Numărul de proiecte proprii propuse (în funcţie de specificul instituţiei), fără a fi cuprinse proiecte găzduite, evenimente
ocazionale etc.
*48 Beneficiarul specific instituţiei: vizitatori, cititori, spectatori etc., după caz. Coloana (3) va conţine estimarea privind numărul
beneficiarilor, inclusiv cei care accesează gratuit sau cu bilete onorifice/invitaţii.
*49 Coloana (4) va conţine estimările privind biletele de intrare, evidenţiate în contabilitate, pentru care se înregistrează
contravaloarea în bani, indiferent de valoarea sau de tipul lor (bilet cu preţ întreg/redus, profesional, cu excepţia biletului onorific cu
valoare 0 lei).
*50 Rândul "Anul de referinţă" va cuprinde informaţiile aferente, oferite de autoritate în caietul de obiective, completate, după caz, cu
informaţii solicitate de la instituţie.
*51 Cifrele reprezintă scopul realizabil în privinţa veniturilor proprii realizate din activitatea de bază.
PREŞEDINTE,
Ţîrle Radu
25