I.3 Tăierea pomilor fructiferi

More documents

Recommendations

Info

Tăierea pomilor fructiferi 6 • lăstarii crescuți abrupt din crengi de structură, • lăstarii concurenți. Depinzând de scopul tăierii, efectuarea lucrărilor se poate face în perioade diferite. Dacă dorim să îndepărtăm devreme lăstarii nedoriți, mugurii poziționați în sus, sau în jos, sau mugurii concurenți de pe ramurile de structură, putem să frecționăm și lăstarii de 1-2 cm. Această muncă se poate face foarte repede. Poziția lăstarilor rămași pe laturile nuielelor este identică cu cea a oaselor peştelui pe coloana vertebrală, de aceea mai numim această construcție de structură şi structură de coastă de peşte. Executarea selecției lăstarilor poate în funcție de lungimea acestora, sau de perioade. De obicei aceste tăieri se efectuează în mai sau iunie la lăstarii de 20-25 cm. Selecția de lăstari mai târzie (august, sep tembrie) se poate face pentru accelerarea formării coroanei, sau pentru îmbunătățirea, intensi carea co loritului fructelor. În acest ultim caz îndepărtăm numai acei lăstarii mai lungi (sau îi tăiem mai scurt), care umbresc fructele. Această muncă nu trebuie executată nechibzuit, pentru că poate şi păgubitoare. În anii în care numărul ore lor însorite este mare, sunt dese zilele caniculare şi creşte intensitatea radiațiilor UV. Pe suprafața fructelor expuse brusc luminii puternice – mai ales la soiurile merelor de iarnă – pot apărea pete de arsuri de soare. Aceste pete la început au o culoa re albicioasă și apoi devin maro. Aceste mere sunt nepotrivite consumului în stare proaspătă. Ciupirea lăstarilor Cu această intervenție se poate încetini intensitatea creşterii lăstarului, respectiv cu ea putem selecta lăstarii doriți din cei răsăriți din ciot. De obicei se aplică la tăierile de formare a coroanelor intensive. Pentru oprirea temporară a creşterii lăstarilor ciupim doar partea de vârf (vela) a lăstarului. Dacă lăstarul este ciupit (scurtat) până la a 3-4-a frunză inferioară, din mugurii de subsuoară ai frunzelor vor răsări noi lăstari, care în mare parte vor deveni părți roditoare (Fig. nr. 6). Fig. nr. 6 Variante ale tăierii de cupire (Sursa: Sipos, 2009) Întinerire Constă în tăierea puternică a părții de coroană mai bătrână la rami cații mai joase sau la ciot, în interesul formării mai intensive al lăstarilor. Variantele operațiunii: • întinerirea părții roditoare: de exemplu tăierea nodurilor roditoare ale mărului şi ale părului la un inel inferior; • întinerirea ramurilor roditoare: tăierea la nuia, creangă, sau la ciot (metoda Pillar); • întinerirea parțială a coroanei: rărirea parțială a crengilor, mai apoi tăierea celor rămase la rami cații inferioare; • întinerirea completă: rărirea ramurilor de structură ale coroanei, şi tăierea celor rămase la cioturi de 1-1,5 m. Rădăcină accesorie Este rădăcina caracteristică plantelor înmulțite nu prin sămânță, ci prin alte părți de plantă (lăstar, creangă, rădăcină sau frunză). Aceste plante nu au o rădăcină principală, ci numai rădăcini secundare. Lăstari concurenți Lăstarii sau nuielele crescute abrupt sub ramura principală. Este tipic cireşilor, ca sub ramura principală să existe alte 3-4 ramuri concurente (rami - cație asemănătoare cu piciorul de găină). De obicei acești concurenți sunt îndepărtați, dar în caz de nevoie se pot creşte din ei noi ramuri principale sau ramuri secundare din ele. Dacă lăstarul concurent are dimensiunea de o palmă, nu este necesară îndepărtarea acestuia deoarece scurtând-o la a 3-4-a frunză inferioară, lăstarii răsăriți din ciot nu vor concura cu ramura principală, şi de regulă vor deveni roditori. Forma coroanei Forma naturală sau arti cială a coroanei plantei fructifere. Forma coroanei este in uențată de mai mulți factori: • puterea de creştere a portaltoiului şi a soiului nobil, • tipul de rami cație a nobilului, • prezența sau absența trunchiului, şi lungimea acestuia, • prezența sau absența rami cației (axei) principale, • numărul, poziția unghiulară şi aranjarea ramurilor de structură. Tăierea în coroanei Tăierea vergii cu 4-6 muguri peste înălțimea de dorit al trunchiului, sau tăierea axului principal peste primele ramuri de structură. Altoiul cu coroană Este un altoi cu un număr de rădăcini şi aranjare determinate, respectiv cu cel puțin trei nuiele
mature. Caracteristicile lui sunt conținute în standarde. Tăierea de îndoire Tăierea părților de coroană (lăstar, nuia, creangă) la o poziție inferioară și la un unghi mai plat. În această categorie se mai pot include: tăierea mugurilor de vârf și tăierea mărului după metoda Nagy Sándor. Planul de tăiere Planul de tăiere este suprafața tăiată. Poziția acesteia față de mugurul principal sau rami cația păstrată este importantă mai ales la formarea coroanei (Fig. nr. 7). Fig. nr. 7 Inciziile deasupra mugurului În unele cazuri am putea avea nevoie ca anumiți muguri să răsară, de ex. la unele soiuri de măr și păr. Prin aceste incizii putem provoca răsărirea lăstarilor, ilustrată în Fig. nr. 8. Fig. nr. 8 Modul de a face incizii deasupra mugurelui Tratarea rănilor Marginile rănilor mai mari – provocate de foarfeci de tăiere a ramurilor, de erăstraie, sau de rupere – au marginile deteriorate, din cauza aceasta se vindecă greu. Primul pas în tratarea acestor răni este netezirea acestora cu o foarfece de tăiere ascuțită, cuțit de altoit sau cu cuțitul cu lamă curbată, creat special pentru acest scop. După aceasta planul de tăiere trebuie unsă cu soluție de tratare a rănilor. Există o gamă largă de produse de acst fel în magazine, dar ele se pot prepara şi acasă. Substanța cea mai bună este cea care poate întinsă pe suprafața rănii chiar şi la temperaturi reduse, şi împiedică pătrunderea agenților patogeni și a dăunătorilor în rană. (Fig. nr. 9). Fig. nr. 9 Tratarea rănilor cioturilor (Sursa: Sipos, 2009) Varga Altoi în vârstă de un an fără rami cații. Caracteristicile lui sunt conținute în standarde. Modul de executare a inciziilor deasupra mugurilor Rărirea de roade Rodirea poate reglată nu numai prin tăiere, ci și prin rărirea de roade, în cazul în care dorim să creștem mărimea fructelor, sau dacă sunt prea multe roade pe plantă. De obicei se execută la soiuri cu fructe mari și care se consumă proaspăt (măr, piersică, pară, prune, caisă), dar în mai multe țări sunt rărite și cireşele (ex. Spania, Turcia, Chile). Rărirea poate efectuată manual, cu ajutorul unor chimicale, cu maşini, sau cu combinația acestora. Perioada potrivită pentru efectuarea acestei operațiuni este după aşa numita cădere naturală a fructelor. În cazul merelor şi perelor până ce diametrul fructelor ajung la maxim 2 cm. În cazul piersicilor operațiunea poate efectuată cu rezultat până când partea sâmburoasă este moale, şi fructul poate străpuns cu un ac. Acțiunile de rărire trebuie efectuate din timp, altfel vor avea un efect nesemni cativ asupra mărimii fructelor rămase. Gradul de rărire necesar poate stabilit pe baza densității orilor (ramurile de structură, ramurile roditoare şi trunchiul). Rezolvarea cea mai simplă este ca între două fructe să rămână un spațiu atât de larg încât să permită o creştere cât mai mare (extra), de clasa întâi, a fructelor (Fig. nr. 10). Tăierea pomilor fructiferi 7
Page 1 and 2: Tăierea pomilor fructiferi Conform
Page 3 and 4: e al sănătății plantei, este re
Page 5: e. De aceea în trecut această met
Page 9 and 10: creşterea de noi ramuri de structu
Page 11 and 12: Ramurile de structură ale coroanei
Page 13 and 14: Coacăzul şi agrişul trebuie tăi
Page 15 and 16: Fus liber Diferența dintre acest t
Page 17 and 18: ă rami cație a ramurilor de struc
Page 19: tă este foarfeca la care lamele se

I.3 Tăierea pomilor fructiferi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?