Descarcati continutul paginii in format PDF - UNBR

sculpturale aparţinând aceluiaşi magistrat, care este şi membru al Asociaţiei Artiştilor
Plastici.
Manifestarea a fost deschisă de conf. univ. dr. Dan Lupaşcu, preşedintele Curţii de
Apel Bucureşti, care a subliniat că justiţia română se află pe un drum al reformei. El a
comparat drumul justiţiei române, în mod metaforic, cu cel al unei păsări “care zboară
şi înainte şi înapoi”, în condiţiile în care acest domeniu înregistrează progrese, dar se
confruntă şi cu dosare la CEDO, cu un buget redus şi cu probleme dificile.
“Criza profundă a societăţii româneşti este prezentă şi în justiţie care, la rândul ei, are
propria criză”, a spus Dan Lupaşcu, care a apreciat că independenţa justiţiei “nu este
deplină”, inclusiv în faţa unor recomandări din interior şi exterior.
Preşedintele AMR, conf.univ. dr. Dan Spânu, a subliniat că asociaţia şi-a câştigat,
încă de la înfiinţare, statutul de partener credibil în procesul de reformă al
Justiţiei.
“Magistraţii din România s-au implicat activ în procesul legislativ, au atenţionat toate
guvernările asupra măsurilor urgente care, din păcate, se mai lasă aşteptate. AMR a
reuşit să reziste atacurilor nedrepte, măsurilor politizate. Avem convingerea că
organizaţiile profesionale din sistem au un cuvânt greu de spus în reforma justiţiei.
(…) România se află pe un parcurs european, facem parte din familia europeană a
magistraţilor”, a subliniat oficialul AMR.
Dan Spânu a mai spus că AMR îşi doreşte ca preşedintele, Parlamentul, Guvernul
să nu considere Justiţia Română ca pe o “Cenuşăreasă”.
“De aceea, milităm pentru o finanţare mai bună. (…) Dorim clasei politice să-şi
dovedească înţelepciunea şi să nu implice Justiţia în jocuri politice”, a adăugat acesta.
Preşedintele AMR a mai spus că ar dori ca presa să informeze corect şi cu bună
credinţă şi să evite tendinţele “de cancan” şi “spectacolul ieftin”, astfel încât ca justiţia
să se desfăşoare în sălile de judecată, nu pe ecranele tv.
Avocat Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din
România (UNBR), a subliniat, la rândul său, că sunt vremuri în care între
magistratura de bară şi cea de scaun nu ar trebui să existe dispute dacă principalul
obiectiv este urmărirea binelui cetăţeanului.
“Într-o ţară a crizei perpetue, valoarea dreptăţii a devenit un fel de sete a cetăţeanului
român. Măsura în care reuşim să ne facem datoria este măsura în care răspundem la
întrebarea dacă Justiţia română este făcută pentru cetăţenii români şi pentru cei
europeni. (…) Suntem într-un stadiu în care progresele reale nu pot fi contestate decât
de cei cu rea credinţă. Avocaţii români, când ies în Europa, sunt recunoscuţi ca fiind
cel mai activ corp profesional european”, a subliniat avocatul Florea.
În opinia acestuia, patimile politice nu au ce căuta în justiţie.
“Cetăţeanul român are dreptul la o justiţie cu adevărat europeană”, a subliniat
preşedintele UNBR.
Conf. univ. dr. Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, a
afirmat că Justiţia din România a înregistrat nişte rezultate spectaculoase în ceea ce
priveşte gradul de adaptibilitate la principiile europene. În opinia acestuia, este însă
nevoie de o reconciliere chiar în cadrul profesiilor judiciare nu doar între aceste
profesii.
Reprezentantul Transparency International Victor Alistar consideră că trăsătura
esenţială a justiţiei – credibilitatea – se poate obţine doar în măsura în care beneficiarii
înţeleg sensul ordinii de drept pe care o stabileşte o hotărâre judecătorească.
10