VIII.5

Vopsirea materialelor textile 1757
În esenţă, forma de prezentare a coloranţilor de cadă, prin cei doi parametri
(concentraţia şi gradul de dispersie a particulelor), influenţează: dizolvarea colorantilor,
viteza şi alegerea metodei de reducere, alegerea procedeului de vopsire. Coloranţii de cadă
sunt insolubili, dar pot fi aplicaţi pe materialele textile prin transformarea lor în forme
solubile, prin reducere la vopsire sau prin esterificare în procesul de sinteză (coloranţi
solubili sau cuvosoli).
Înainte de reducere, coloranţii trebuie dispersaţi în apă, respectând cu stricteţe
indicaţiile din cartelă şi anume:
– formele de prezentare Colloisol, granule, pastă şi unele tipuri de pulbere foarte
fină, se dispersează în apă, într-un volum de 10–29 ori masa colorantului, la 40…50 0 C;
– în toate cazurile se va evita fierberea;
– la prepararea dispersiei de colorant în apă, nu este necesară adăugarea de auxiliari,
orice adaos la dispersia obţinută poate avea efecte nedorite.
În schimb, pentru formele de prezentare pulbere, concentrate şi foarte concentrate, la
prepararea soluţiilor de vopsire sunt necesari agenţii de dispersare pentru prevenirea
aglomerărilor de particule şi a precipitărilor la adaosul de hidroxid de sodiu. În acelaşi timp,
se consideră că agenţii de dispersare măresc şi stabilitatea formei de leucoderivat sodic din
cuvele de reducere.
VIII.5.3.2. Vopsirea materialelor textile celulozice cu forme
reduse ale coloranţilor de cadă
Se realizează în patru etape:
– reducerea colorantului în mediu alcalin;
– adsorbţia leucoderivatului sodic;
– oxidarea cu refacerea formei iniţiale a colorantului;
– tratamentele finale.
Reacţiile care au loc în aceste etape se pot schematiza astfel:
Solubilizare (reducere )
[H] NaOH-
R = C = O R – C – OH R – C – ONa
[O] HOH
Insolubilizare (oxidare)
Reducerea colorantului se realizează cu hidrosulfit de sodiu în mediu alcalin, când
are loc formarea leucoderivatului sodic. Condiţiile de reducere diferă de la un colorant la
altul şi reducerea se poate realiza în baie lungă (chiar în volumul de vopsire) sau în cadă
concentrată, care apoi se diluează la volumul necesar.
În timpul reducerii pot apărea fenomene secundare, cum ar fi: suprareducerea,
automerizarea, dehalogenarea, cristalizarea, saponificarea.
Cunoaşterea vitezei de reducere este foarte importantă în procesele de vopsire
continuă. Ea poate fi influenţată în limite foarte largi, prin variaţia temperaturii. De la 30 0 C